Nr. 23-24/ 18 dec. 2020 – 14 ian. 202144

21 decembrie● MARGARETA NEGREA, preşedinte al SCM ARTA

Medgidia ● DUMITRU MARIUS CREŢU, preşedinte al SCM METALUL Braşov.

22 decembrie● FLORENŢA BRATU, contabil şef al SCM GR1 MIORIŢA Iaşi.23 decembrie● MARIA NICOLAICIUC, preşedinte al SCM MODEXIM Ploieşti.24 decembrie● ION SOLOMON, administrator al SCM METAL COM Constanţa

● CORINA MARIA FARCAŞ, preşedinte al SCM ELECTROSERVICE Cluj-Napoca.

27 decembrie● MARIANA MIHAELA ADĂMESCU, preşedinte al Societăţii Coopera-

tive COOP. DACIA Orăştie ● RODICA GALANTON, contabil şef al SCM MODA LUX Suceava ● PENA OFILEANU, contabil şef al SCM VIITORUL CĂRĂŞAN Reşiţa.

29 decembrie● NICULINA ANDREI, contabil şef al SCM ELECTROSERVICE

Cluj-Napoca.30 decembrie● CAMELIA ELENA BARNA, preşedinte al SCM MUNCA Tg. Ocna

● VIRGINIA CUCU, director general administrativ al Universităţii ARTIFEX ● NICOLETA ANGHELACHE, contabil şef al Liceului Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” Iași.

1 ianuarie● AURELIAN ROGOZEA, preşedinte al AJCM Vaslui ● VASILICA FILIP,

preşedinte al SCM ARTA MESERIAŞILOR Piteşti ● ILEANA OPRIŢA, contabil şef al SCM UNIREA Sebeş ● VIORICA TUDOR, contabil şef al SCM TEHNICA Roman.

2 ianuarie● MARILENA PIŢIGOI, preşedinte al UOCMMB. 3 ianuarie● ION ZGÎRCEA, vicepreşedinte al SCM VIITORUL CĂRĂŞAN Reşiţa

● DAN-IULIAN DUMITRU, director al Direcţiei Administrarea Patrimoniului din UCECOM.

4 ianuarie● RODICA ŢEHANCIUC, şef contabil al SCM PROGRESUL Solca

● MARIA DUDĂU, contabil şef al SCM MARCOMEX Rm. Vâlcea.5 ianuarie● ŞTEFANIA CRISTEA, preşedinte al SCM CURATCHIM Ploieşti. 6 ianuarie● VASILE IOAN CHIRIŢĂ, preşedinte al SCM SÂRGUINŢA Giurgiu. 7 ianuarie● IOAN MARCEL DURLESCU, preşedinte al Societăţii Cooperative

COOP. STREIUL Călan ● MARIANA CĂLIAN, contabil şef al SCM CON-STRUCTORUL Cluj-Napoca ● CLAUDIU-IOAN ROŞCA, şef contabil al Liceului Tehnologic UCECOM „Spiru Haret” Cluj-Napoca.

8 ianuarie● GHEORGHE ŢUNEA, preşedinte al UJCM Caraş-Severin.9 ianuarie● RAMONA IBĂNESCU, administrator al SCM GR1 PULS COM Iaşi

● DANIELA LORINA GIURCONIU, administrator al SCM VANESSA Roman ● CODRE AURICA, şef contabil al SCM PRESTAREA Şimleu Silvaniei ● ELENA ISABELA VASILE, contabil şef al SCM ATCOM Dâmboviţa.

10 ianuarie● ROMEO MOROŞANU, preşedinte al SCM SIGHETEANA Sighetu

Marmaţiei.11 ianuarie● NICULAE ENCIU, director al Societăţii Cooperative DUNĂREA Olteniţa

● DUMITRU BĂNICĂ, preşedinte al SCM CONSTRUCTORUL Constanţa ● ANGELA MIRON, administrator al SCM GR1 CARPATEX Iaşi ● MARIA GIURCĂ, şef contabil al SCM COMCONSTRUCT Bucureşti ● LILIANA IULIANA BARBU, contabil şef al ASCOM SCM Târgovişte.

12 ianuarie● FLOAREA CIOBANU, contabil şef al Societăţii Cooperative BORCEA

Feteşti ● MIHAELA TRAŞCĂ, preşedinte al SCM MULTI SERVICE Craiova.13 ianuarie● ZAMFIRA BULEARCĂ, preşedinte al SCM MUNCĂ ŞI PRODUCŢIE din

Slobozia ● VALERIA NEACŞU, administrator al Societăţii Cooperative MODAFLOR Slatina ● GHEORGHE ŢIFRAC, administrator al SCM PINGUIN Caransebeş.

15 ianuarie● ŞTEFAN GHIŢĂ, preşedinte al SCM VICTORIA Titu.16 ianuarie● ION DRĂGUŞIN, preşedinte al SCM CONSTRUCTORUL Budeşti

● CAMELIA PLEŞA, contabil şef al SCM UNIREA Constanţa.

Zodia: CAPRICORN

Ce ºtim sau nu despre þara noastrãÎnainte să fim luați de vâltoarea, destul de nocivă, a

momentului ar trebui, dacă putem, să respectăm adevăratele minunății ale „Micuței noastre Patrii”. Poate pare cam nerea­list dar, ce să faci! Istoria ne­o demonstrează. Ce­am scris mai sus? Da, despre Unicatul Mondial de la Ciocănești! Acea Comună Muzeu este pur românească. Adevărul că nu am trăit pe aceste meleaguri de unii singuri. Am avut și avem frați de alte naționalități. Alături de noi au trăit, au construit și au făurit România Cea Mare. Iată... este vorba despre Șvabi. Au făcut istorie împreună cu noi! Lor li se datorează Satul rotund din România. Este un loc, ce să fac, iar unicat, pitit între dealuri ce fascinează turiștii din toată lumea. La doi pași de Timișoara, reprezintă cu totul altă lume.

Charlottenburg, cunoscut și ca Șarlota, este un sat micuț, cu numai 124 de locuitori din vestul țării. Situat în județul Timiș, satul, ascuns între dealuri, este unul extrem de pitoresc și original. Originalitatea constă că nici o casă nu este nici cu un deget mai înaltă ca cealaltă, și nici cu un picior mai dis­tanțată una față de cealaltă, având un stil simetric desăvârșit, la fel și cele patru intrări în sat – cu aceeași distanță una față de alta. Șarlota este singurul sat construit în formă de cerc, fără a fi cetate deci, fără a avea ziduri. A fost înființat în anul 1771, în timpul celui de­al doilea val de colonizări, perioadă în care în fruntea Imperiului Habsburgic se afla împărăteasa Maria Tereza. Cu câteva decenii înainte, în anul 1718, Imperiul Otoman pierduse Banatul în favoarea Imperiului Habsburgic. Pentru a­și întări stăpânirea în zonă, austriecii au colonizat în această regiune emigranți germani, în trei perioade numite „convoaiele șvabilor”. Filmată de la înălțime, Șarlota noastră își dezvăluie splendoarea, în toată strălucirea ei, mai ales primăvara și toamna. Hai să vedem și, apoi poate, n­o să mai existe semne de îndoială! (L.P.)

ORIZONTAL: 1) Acțiuni conspirative 2) Duce la o ruptură definitivă – Omul care face copii în mod legal 3) Înfruntare sfidătoare (înv.) – Se termină până mâine 4) Pasăre mai… săltăreață – Cuprins de lege! 5) Băgate în gură! – Scăpat de durere 6) Scrise în poem! – Zăpăcit 7) Merge ca valul – Purced în urmă! 8) Poezii cu subiect bucolic – Mersul la pește 9) Înghit săbiile – A se păli 10) Cântă la violă – Circuit integrat.

VERTICAL: 1) Fixează o pânză – A nu ține minte 2) Ridicate în slavă – Poezie cu formă fixă 3) Cea mai frumoasă – Decret medieval 4) Dorință – Se dau la puicuțe 5) E rea de gură 6) Păr cu inele – Oltul pe șosele 7) Băgate în stoc! – Folosit la desen tehnic – Ilfovul turistic 8) Echipă de fotbal arădeană – Hoț de meserie 9) Zici că­s rupte din soare – Divinități păgâne 10) O acțiune care vine în sprijinul culturii – Luat ca model.

În acþiune...

Satul împodobit ca minunata ie româneascãMeºteºug ºi carierãCiocănești este localitatea „mamă” a două meșteșuguri

străvechi pline de istorie și cultură românească. Această comună, cu o vechime de peste 600 de ani, este situată între Obcinile Mestecănișului și Masivul Suhard, pe malul Bistriței Aurii. Cine vizitează aceste meleaguri revine mereu, atras de legendele și strălucirea lor. Izvoarele istorice consemnează că Muntele Suhard a fost primit ca zestre de Alexandru cel Bun de la doamna Ana, soția lui, cu ocazia înscăunării sale ca Domn al Moldovei. Dar nu numai istoria și magnifica natură fac fala Ciocăneștiului. Meșteșugul este principalul har al locuitorilor. Cele mai multe familii din această așezare seculară poartă numele de Ciocan – de unde provine și denumirea comunei. Ei, Ciocanii au fost făuritorii de arme ale Ctitorilor Moldovei, începând cu Bogdan și Dragoș, întemeietorii Moldovei, până la Ștefan cel Mare și continuând să fie meșteri și pentru alți Domni care au venit în Ciocănești unde au găsit, pe lângă purul sânge românesc, armurieri de nedescris. Acești meșteșugari au fost păstrătorii tradiției secole la rând, existând și astăzi. E adevărat că ei nu mai produc spade, scuturi, buzdugane, săgeți ghintuite și s­au adaptat timpurilor moderne. Dar legenda rămâne! Ea povestește că săgeata care a marcat locul altarului de la Mănăstirea Putna a fost făcută de meșteșugarii de aici și aurită cu aur din Bistrița Aurie. S­ar putea să ne mândrim cu aceste aspecte ale devenirii poporului nostru.

Parcă pentru oamenii din Ciocănești asta nu a fost destul. Deși ei nu au vrut faimă au făcut din comuna lor o „Comună Muzeu”. Cum? Toate casele sunt ornate cu motive tradiționale care se regăsesc pe bundițele, catrințele și mai ales pe acele cămăși de nedescris, iile românești. Asta, pe dinafară. Între zidurile decorate cu motive populare sunt așezate la loc de cinste ștergare, covoare, carpete de o acuratețe deosebită, realizate de meșterițele din Ciocănești.

Tradiția pictării caselor a apărut prin 1950 ca o replică a „românismului” împotriva încercării de rusificare. Leontina Țăran a dorit să­și renoveze casa. Pentru aceasta ea a apelat la meșterul popular și cioplitor în lemn, Nea Tomoioagă. Dânsul a „încondeiat” Prima Casă, după

dorințele Leontinei, care a vrut să­și închistreze casa asemenea ouălor ca „să se uite și Soarele la ea”. Azi, casa a devenit Casa Muzeu Țăran Leontina.

Ceea ce este frumos ajunge la inima omului! Asta a fost deviza „Ciocănarilor”. Ei au făcut și fac totul după tradiție. Lumea nu se întrece aici în etaje cât mai multe, betoane impozante și termopane cât mai fițoase. Mult mai important este desenul care îmbracă pereții exteriori ai caselor. Cu cât acestea sunt mai realiste, conforme cu simbolurile străbune, ești considerat un gospodar adevărat. Se spune, în aceste locuri, că și culorile sunt ca sufletul omului. Parcă toți „ciocăneștenii” au abordat arhitectura țărănească. Dovada este că în prezent există aici peste 600 de locuințe transformate în Case de Patrimoniu. Cum au fost făcute ele? Meșterii au tencuit cu ciment, var și nisip, după ce se usucă și văruiesc din nou pun un șablon deasupra și­l sculptează după un model tradițional, mai ales provenit din simbolurile acelor minunate cămăși femeiești, denumite Ii. Apoi se colorează. Asta este totul. Ce simplu și fantastic este! Au făcut­o și bătrânii dar o fac și tinerii. Cei care vin din altă parte să­și construiască pe aceste meleaguri de vis o căbănuță, păstrează și ei cu sfințenie această tradiție a Modelului Național.

Iată pentru ce meșteșugarii din Ciocănești au realizat o Comună Muzeu denumită atât de frumos; Satul Iilor.

LIA PINTILIE

CALEIDOSCOP 4 Nr. 11/ 12 – 25 iunie 20204

ANIVERSÃRIZodia: GEMENIZodia: GEMENIZodia: GEMENIZodia: GEMENIZodia: GEMENI

La mulþi ani!EDITOR: Uniunea Naþionalãa Cooperaþiei Meºteºugãreºti – UCECOMREDACÞIA: B-dul Unirii nr. 73, Bl. G3, Tr. 3,Sectorul 3, Bucureºti

fax: 031/030.14.30/31

telefon: 031/030.14.60

e-mail: gazeta.viatacm@yahoo.comColectivul redacþional:

Lia PintilieLaurenþiu Teodorescu

I.S.S.N 1223 – 8953

Grafica computerizatã:Fabrica de Timbre

Tipãrit la Fabrica de Timbre

20 iunie SOFRONIA STURZA, contabil

ºef al SCM DEIA din CâmpulungMoldovenesc NAZARICA STUPINEAN,

contabil ºef al SCM BICONFEX Bistriþa.21 iunie

NICU PREDA, preºedinte al SCM ATCOMBrãila CRISTIAN PAVEL, preºedinte al SocietãþiiCooperative DESERVIREA Caracal VICTORBURU, preºedinte al SCM SEMENICUL Caransebeº

GEORGE AUREL NÃCESCU, administrator alSCM ARTA TAPIÞERIEI din Constanþa VALERIAHRIN, contabil ºef al SCM PRESTAREA SighetuMarmaþiei.

Zodia: RACZodia: RACZodia: RACZodia: RACZodia: RAC22 iunie

MARIA AVRAM, contabil ºef alSCM MUNCA COLECTIVÃ din Vãlenii de Munte

ROMICA ILUCA, contabil ºef al SCM ARTIZA-NATUL Botoºani.

23 iunie IOANA NEDELCU, director economic al SCM

MOTOR SERVICE Bucureºti ANNAMARIA RITASZALANTAI, contabil ºef al SCM MODA Zalãu.

24 iunie CRISTIAN MANOLESCU, preºedinte al SCM

AUTOMECANICA Bucureºti ªTEFAN DRAGOªLAZÃR, contabil ºef al Societãþii Cooperative ARTAMEªTEªUGARILOR Slatina.

25 iunie CAMELIA ENEA, preºedinte al SCM GR1

MUNCA COLECTIVÃ din Paºcani VIORELMOLDOVAN, preºedinte al SCM SINCO Sighiºoara

ELENA POPESCU, ºef contabil al ATCOMCONFECÞII Bucureºti CORNEL PENESCU,director al Direcþiei Relaþii Instituþionale, Metodologie,Promovare ºi Asistenþã Programe din UCECOM.

26 iunie ION AVESALON, administrator al SCM AVE

LUX Constanþa.27 iunie

LUCICA ANDREI, contabil ºef al SCMLIBERTATEA Gãeºti.

28 iunie DOINA BERTEA, preºedinte al Societãþii

Cooperative DINAMO Timiºoara.29 iunie

ADRIAN PETRUÞ RUªAN, preºedinte alCONFEX Buzãu GHEORGHE CIOFÂCÃ, preºe-dinte al SCM AVIMODA Drãgãºani.

1 iulie STELIANA CHICÃ, preºedinte al SCM UTIL

MOD Ploieºti SOFIA DRÃGAN, administrator unical SCM PUBLITER Bucureºti MARIA RIZESCU,contabil ºef al SCM ARTIS Piteºti.

2 iulie BERTA SUSANA PAP, contabil ºef al Socie-

tãþii Cooperative INTERRA Satu Mare.3 iulie

CLAUDIU VINTILÃ, preºedinte al SCMCONSTRUCTORUL Sibiu ANA SAVETA BELEIU,preºedinte al SCM TEHNOPRECIZIA Alba Iulia.

Nu-i bai!

Obiecte decorative tip GalléMeºteºug ºi carierã

Ce ºtim sau nu despre þara noastrã

Unde ne sunt meºterii sticlari de altãdatã? Nu este oîntrebare retoricã, este, pur ºi simplu, o întrebare pentru eco-nomia noastrã. Ei au reprezentat o breaslã aparte în lumeameºterilor, atât prin dificultatea meseriei cât ºi prin talentulnecesar celor ce se încumetau pe calea transformãrii nisipuluiîn inegalabila sticlã.

Pe lângã banalele recipiente destinate produselor lichide,recipiente realizate industrial în acele fabrici destul depericuloase, din punct de vedere al sãnãtãþii, existau atelierede sticlãrie ce produceau adevãrate opere de artã. Dar sãvedem despre ce este vorba. Din deceniul ºapte al secoluluitrecut, în România a început meºterirea sticlei de tip Gallé.Un pic de istorie n-ar strica. Nãscut în anul 1846, la Nancy(Franþa), meºterul sticlar Émile Gallé a folosit pentru primadatã în prelucrarea sticlei tehnici precum decuparea, gravareacu acizi, poleirea ºi alte efecte speciale, create cu ajutorulpeliculelor metalice ºi al bulelor de aer. Piesele sale opace,viu colorate, din sticlã stratificatã, sculptatã sau incizatã, cumodele florale s-au bucurat de un mare succes la expoziþiileorganizate la Paris în anii 1878 ºi 1889. Asta este! Sticla aredevenit în secolul al XIX-lea ca un suport pentru arta purã.De ce spunem a revenit?, pentru cã ea a fost încã dinantichitate, ºi apoi în Evul mediu, produsul meºteºugãrescfolosit mai ales pentru vitralii. Realizarea vaselor Gallé, deºide o esteticã aparte, prezenta un anumit pericol, ca urmarea utilizãrii oxidului de uraniu în etapele prelucrãrii. De aceeaGallé-ul a fost interzis în Franþa. Aici intervin meºterii sticlariromâni. Prin creativitatea ºi intuiþia lor au îndepãrtat posibilulpericol, eliminând elementele radioactive din producþie,culoarea fiind obþinutã doar prin coroziunea (gravura) straturilorde sticlã cu ajutorul acidului fluorhidric. ªi aºa, meºteºugariinoºtri sticlari au devenit recunoscuþi în întreaga lume. Laînceputul anilor ’90, în Buzãu existau peste 100 de ateliereîn care erau realizate complet manual obiecte decorative tipGallé. Timp de 15 ani, municipiul Buzãu a fost principalasursã de sticlãrie, meºteºugitã astfel, pentru întreg Globul.La sfârºitul acelui deceniu, peste 4000 de buzoieni, meºteristiclari ridicau faima meºteºugului românesc pe firmamentulGalaxiei Meºteºugãreºti. A durat cât a durat dar, din cauzacrizei economice din 2008, acele ateliere de vis au falimentatîn cea mai mare parte, iar piaþa tradiþionalã a fost invadatãde variantele chinezeºti.

Sã ne amintim de „Creºterea ºi Descreºterea” acestuimeºteºug. Pe la mijlocul secolului trecut mai mulþi meºteristiclari din þarã s-au mutat, cu tot cu familii, în zona Buzãului.Aceºtia au reuºit în scurt timp sã punã pe picioare o fabricãde sticlã, numitã Perla, care avea sã devinã cunoscutã peîntregul Mapamond. Faima a crescut dupã ce un meºter„bãtrân”, Archi Zoltan a început sã meºteºugãreascã sticlamultistratificatã în trei sau patru culori. Tehnologia are la bazã

suprapunerea mai multor straturi de sticlã de diverse nuanþe.Prin repetarea unui set de operaþiuni – desenarea cu un lacprotector al formelor dorite în introducerea vasului într-o baiede acid fluorhidric – se obþine un vas de sticlã decorat înrelief cu motive florale sau peisaje. În aceste ateliere, devenitelegende, la o piesã de mãrime medie lucra 50 de ore oechipã formatã dintr-un pictor, un acidator ºi un gravor, pluso altã echipã de sticlari de cel puþin ºase meºteri. Ateliereledin Buzãu erau prezente la expoziþii de profil peste tot înlume. Lãmpile ºi vazele tip Gallé meºterite la Buzãu ajungeauchiar în casele vedetelor de la Hollywood. Dupã 2005, pieþeleexterne au început sã se orienteze cãtre „chinezisme”, careavând mânã de lucru foarte ieftinã, îºi permiteau sã vândãsticlãria decorativã la jumãtatea preþului practicat de meºte-ºugarii noºtri. Produsele lor semãnau cu ale noastre daraveau o calitate slabã. În timp, clienþii au realizat cã produseleluate de la chinezi s-au tensionat, adicã s-au crãpat, iar alenoastre au rãmas intacte ºi la fel de frumoase. Dar acesteasunt vorbe. Aproape toate atelierele meºteºugãreºti careproduceau vase de tip Gallé s-au închis ori s-au reprofilat.

În Buzãu mai funcþioneazã doar vreo cinci ateliere ce sezbat cu abnegaþie pentru a împiedica dispariþia acestui meº-teºug. O firavã speranþã existã, dar ea are nevoie de sprijinulstatului, mai ales prin reglarea convenabilã a preþului gazelor,combustibil necesar la suflarea vaselor de sticlã. Meºteriprecum Dãnuþ Mãiþã, Maria Chiricioiu cred cã acest meºteºugde o deosebitã fineþe va reuºi sã supravieþuiascã, mãcarpentru prestigiul sticlarilor români, atât de apreciaþi altãdatã.

LIA PINTILIE

În momente neaºteptate care ne-au bulversat cu brutalitatetrãirea noastrã zilnicã, plinã de scandaluri politice, inginerii financiareºi dispreþuirea cetãþeanului, vrând nevrând, îºi impune prezenþafantastica Varã. Ea ne aratã cã încã suntem oamenii acestui pãmântfãrã seamãn. Noi, simplii cetãþeni distanþaþi acum pentru siguranþamedicalã, nu socialã, ehee… asta socialã a început acum trei decenii,fiind cu totul altã poveste ce parcã este inaccesibilã „analfabeþilor”,ne îndreptãm gândurile spre splendoarea Mãrii Negre. Hai sã vedem,sã cunoaºtem ºi sã recunoaºtem vestigiile ºi colþurile naturale cedefinesc adevãratul Litoral.

De Deltã am scris ºi nu mã voi da înapoi sã mai scriu, dar…sã începem cu Razim, fantasticul lac din complexul lagunar Razim-Sinoie, perlã a Litoralului. Peºte, Portiþa ºi Istoria. Asta definescacest lac cu trecere naturalã la mare. Ce nu prea ºtim este cã pefundul sãu s-au descoperit indicii cã aici s-ar afla monumentul funeraral poetului roman exilat de Augustus, Publius Ovidius Naso. Ovidiu,adicã autorul cunoscutelor „Metamorfoze”. Istorie, nu glume amaredebitate de ai noºtri aleºi. Nu amintim de Histria, Tomis, Callatis,pentru cã suntem orbiþi de Mamaia, Costineºti ºi mai nou, VamaVeche. Deh, decât carte, mai bine promiscuitate. În sudul extrem seaflã Mangalia, nu perla de staþiuni sudice (Olimp, Neptun, Jupiter,Venus, Saturn), ci oraºul întemeiat în secolul VI î.Hr. Este cel maivechi oraº din jurul Mãrii Negre, în antichitate numindu-se Callatis,în evul mediu Pangalia ºi acum… aºa cum îl ºtiþi. A fost tot timpuloraº-port indiferent de cei care au trecut pe aici: geþi, greci, romani,turci ºi tãtari. Toþi ºi-au pus amprenta ºi au contribuit la destinele

acestui municipiu. Un exemplu elocvent îl constituie MoscheeaEsmahan Sultan, cea mai veche din Europa Creºtinã. A fostconstruitã în 1575 de fiica Sultanului Selim al II-lea (1566-1574),soþia lui Sokollu Mehmet Paºa, vizirul Sultanului. Da, dar sã vedeþice e istoria. Ea, moscheea a fost meºteritã din piatra zidurilor cetãþiiCallatis, piatrã de construcþie cu douã mii de ani mai veche. Da, darpe aici au trecut ºi romanii, aºa cã fântâna ritualã a Moscheei a fostziditã din piatra Mausoleului roman al Consului Vinares Upullusdecedat în 212 d. Hr. Asta este evoluþia, piatrã peste piatrã din ceeace au ridicat predecesorii noºtri. (L.P.)

ORIZONTAL: 1) Neplãcere 2) Altã viaþã – Puse pefoc 3) Þine la glumã – Soare egiptean – În afara terenului4) În ºagã! – Amãrãciune 5) Tutun mãcinat – Coadã deºacal! 6) Refuz – Mistuit de foc – Botoºani pe maºinã7) Pãstãi de fasole – În acest loc (pop.) 8) Animale dinhaitã – Decorul hibernal 9) Invidie – Sunt dificil de cãrat10) Solemn la bisericã.

VERTICAL: 1) Rãzor de legume – Cuiºor de cizmar2) Vânturi foarte puternice – Oferta din ziar! 3) Trecãtoare– Încurcãturã 4) Usturoi (reg.) – Medie la matematicã!– Oameni fãþarnici 5) Duºmãnie – Se duce la tuns6) Venerat la musulmani – Promis de Biblie 7) Redate îndirect! – Cãutaþi de fini – Joc de Gorj! 8) Numit ºi smalþ– Serviciu pe vas 9) Farmec feminin – Pacoste 10) Poatefi descoperit.

CALEIDOSCOP 4 Nr. 11/ 12 – 25 iunie 20204

ANIVERSÃRIZodia: GEMENIZodia: GEMENIZodia: GEMENIZodia: GEMENIZodia: GEMENI

La mulþi ani!EDITOR: Uniunea Naþionalãa Cooperaþiei Meºteºugãreºti – UCECOMREDACÞIA: B-dul Unirii nr. 73, Bl. G3, Tr. 3,Sectorul 3, Bucureºti

fax: 031/030.14.30/31

telefon: 031/030.14.60

e-mail: gazeta.viatacm@yahoo.comColectivul redacþional:

Lia PintilieLaurenþiu Teodorescu

I.S.S.N 1223 – 8953

Grafica computerizatã:Fabrica de Timbre

Tipãrit la Fabrica de Timbre

20 iunie SOFRONIA STURZA, contabil

ºef al SCM DEIA din CâmpulungMoldovenesc NAZARICA STUPINEAN,

contabil ºef al SCM BICONFEX Bistriþa.21 iunie

NICU PREDA, preºedinte al SCM ATCOMBrãila CRISTIAN PAVEL, preºedinte al SocietãþiiCooperative DESERVIREA Caracal VICTORBURU, preºedinte al SCM SEMENICUL Caransebeº

GEORGE AUREL NÃCESCU, administrator alSCM ARTA TAPIÞERIEI din Constanþa VALERIAHRIN, contabil ºef al SCM PRESTAREA SighetuMarmaþiei.

Zodia: RACZodia: RACZodia: RACZodia: RACZodia: RAC22 iunie

MARIA AVRAM, contabil ºef alSCM MUNCA COLECTIVÃ din Vãlenii de Munte

ROMICA ILUCA, contabil ºef al SCM ARTIZA-NATUL Botoºani.

23 iunie IOANA NEDELCU, director economic al SCM

MOTOR SERVICE Bucureºti ANNAMARIA RITASZALANTAI, contabil ºef al SCM MODA Zalãu.

24 iunie CRISTIAN MANOLESCU, preºedinte al SCM

AUTOMECANICA Bucureºti ªTEFAN DRAGOªLAZÃR, contabil ºef al Societãþii Cooperative ARTAMEªTEªUGARILOR Slatina.

25 iunie CAMELIA ENEA, preºedinte al SCM GR1

MUNCA COLECTIVÃ din Paºcani VIORELMOLDOVAN, preºedinte al SCM SINCO Sighiºoara

ELENA POPESCU, ºef contabil al ATCOMCONFECÞII Bucureºti CORNEL PENESCU,director al Direcþiei Relaþii Instituþionale, Metodologie,Promovare ºi Asistenþã Programe din UCECOM.

26 iunie ION AVESALON, administrator al SCM AVE

LUX Constanþa.27 iunie

LUCICA ANDREI, contabil ºef al SCMLIBERTATEA Gãeºti.

28 iunie DOINA BERTEA, preºedinte al Societãþii

Cooperative DINAMO Timiºoara.29 iunie

ADRIAN PETRUÞ RUªAN, preºedinte alCONFEX Buzãu GHEORGHE CIOFÂCÃ, preºe-dinte al SCM AVIMODA Drãgãºani.

1 iulie STELIANA CHICÃ, preºedinte al SCM UTIL

MOD Ploieºti SOFIA DRÃGAN, administrator unical SCM PUBLITER Bucureºti MARIA RIZESCU,contabil ºef al SCM ARTIS Piteºti.

2 iulie BERTA SUSANA PAP, contabil ºef al Socie-

tãþii Cooperative INTERRA Satu Mare.3 iulie

CLAUDIU VINTILÃ, preºedinte al SCMCONSTRUCTORUL Sibiu ANA SAVETA BELEIU,preºedinte al SCM TEHNOPRECIZIA Alba Iulia.

Nu-i bai!

Obiecte decorative tip GalléMeºteºug ºi carierã

Ce ºtim sau nu despre þara noastrã

Unde ne sunt meºterii sticlari de altãdatã? Nu este oîntrebare retoricã, este, pur ºi simplu, o întrebare pentru eco-nomia noastrã. Ei au reprezentat o breaslã aparte în lumeameºterilor, atât prin dificultatea meseriei cât ºi prin talentulnecesar celor ce se încumetau pe calea transformãrii nisipuluiîn inegalabila sticlã.

Pe lângã banalele recipiente destinate produselor lichide,recipiente realizate industrial în acele fabrici destul depericuloase, din punct de vedere al sãnãtãþii, existau atelierede sticlãrie ce produceau adevãrate opere de artã. Dar sãvedem despre ce este vorba. Din deceniul ºapte al secoluluitrecut, în România a început meºterirea sticlei de tip Gallé.Un pic de istorie n-ar strica. Nãscut în anul 1846, la Nancy(Franþa), meºterul sticlar Émile Gallé a folosit pentru primadatã în prelucrarea sticlei tehnici precum decuparea, gravareacu acizi, poleirea ºi alte efecte speciale, create cu ajutorulpeliculelor metalice ºi al bulelor de aer. Piesele sale opace,viu colorate, din sticlã stratificatã, sculptatã sau incizatã, cumodele florale s-au bucurat de un mare succes la expoziþiileorganizate la Paris în anii 1878 ºi 1889. Asta este! Sticla aredevenit în secolul al XIX-lea ca un suport pentru arta purã.De ce spunem a revenit?, pentru cã ea a fost încã dinantichitate, ºi apoi în Evul mediu, produsul meºteºugãrescfolosit mai ales pentru vitralii. Realizarea vaselor Gallé, deºide o esteticã aparte, prezenta un anumit pericol, ca urmarea utilizãrii oxidului de uraniu în etapele prelucrãrii. De aceeaGallé-ul a fost interzis în Franþa. Aici intervin meºterii sticlariromâni. Prin creativitatea ºi intuiþia lor au îndepãrtat posibilulpericol, eliminând elementele radioactive din producþie,culoarea fiind obþinutã doar prin coroziunea (gravura) straturilorde sticlã cu ajutorul acidului fluorhidric. ªi aºa, meºteºugariinoºtri sticlari au devenit recunoscuþi în întreaga lume. Laînceputul anilor ’90, în Buzãu existau peste 100 de ateliereîn care erau realizate complet manual obiecte decorative tipGallé. Timp de 15 ani, municipiul Buzãu a fost principalasursã de sticlãrie, meºteºugitã astfel, pentru întreg Globul.La sfârºitul acelui deceniu, peste 4000 de buzoieni, meºteristiclari ridicau faima meºteºugului românesc pe firmamentulGalaxiei Meºteºugãreºti. A durat cât a durat dar, din cauzacrizei economice din 2008, acele ateliere de vis au falimentatîn cea mai mare parte, iar piaþa tradiþionalã a fost invadatãde variantele chinezeºti.

Sã ne amintim de „Creºterea ºi Descreºterea” acestuimeºteºug. Pe la mijlocul secolului trecut mai mulþi meºteristiclari din þarã s-au mutat, cu tot cu familii, în zona Buzãului.Aceºtia au reuºit în scurt timp sã punã pe picioare o fabricãde sticlã, numitã Perla, care avea sã devinã cunoscutã peîntregul Mapamond. Faima a crescut dupã ce un meºter„bãtrân”, Archi Zoltan a început sã meºteºugãreascã sticlamultistratificatã în trei sau patru culori. Tehnologia are la bazã

suprapunerea mai multor straturi de sticlã de diverse nuanþe.Prin repetarea unui set de operaþiuni – desenarea cu un lacprotector al formelor dorite în introducerea vasului într-o baiede acid fluorhidric – se obþine un vas de sticlã decorat înrelief cu motive florale sau peisaje. În aceste ateliere, devenitelegende, la o piesã de mãrime medie lucra 50 de ore oechipã formatã dintr-un pictor, un acidator ºi un gravor, pluso altã echipã de sticlari de cel puþin ºase meºteri. Ateliereledin Buzãu erau prezente la expoziþii de profil peste tot înlume. Lãmpile ºi vazele tip Gallé meºterite la Buzãu ajungeauchiar în casele vedetelor de la Hollywood. Dupã 2005, pieþeleexterne au început sã se orienteze cãtre „chinezisme”, careavând mânã de lucru foarte ieftinã, îºi permiteau sã vândãsticlãria decorativã la jumãtatea preþului practicat de meºte-ºugarii noºtri. Produsele lor semãnau cu ale noastre daraveau o calitate slabã. În timp, clienþii au realizat cã produseleluate de la chinezi s-au tensionat, adicã s-au crãpat, iar alenoastre au rãmas intacte ºi la fel de frumoase. Dar acesteasunt vorbe. Aproape toate atelierele meºteºugãreºti careproduceau vase de tip Gallé s-au închis ori s-au reprofilat.

În Buzãu mai funcþioneazã doar vreo cinci ateliere ce sezbat cu abnegaþie pentru a împiedica dispariþia acestui meº-teºug. O firavã speranþã existã, dar ea are nevoie de sprijinulstatului, mai ales prin reglarea convenabilã a preþului gazelor,combustibil necesar la suflarea vaselor de sticlã. Meºteriprecum Dãnuþ Mãiþã, Maria Chiricioiu cred cã acest meºteºugde o deosebitã fineþe va reuºi sã supravieþuiascã, mãcarpentru prestigiul sticlarilor români, atât de apreciaþi altãdatã.

LIA PINTILIE

În momente neaºteptate care ne-au bulversat cu brutalitatetrãirea noastrã zilnicã, plinã de scandaluri politice, inginerii financiareºi dispreþuirea cetãþeanului, vrând nevrând, îºi impune prezenþafantastica Varã. Ea ne aratã cã încã suntem oamenii acestui pãmântfãrã seamãn. Noi, simplii cetãþeni distanþaþi acum pentru siguranþamedicalã, nu socialã, ehee… asta socialã a început acum trei decenii,fiind cu totul altã poveste ce parcã este inaccesibilã „analfabeþilor”,ne îndreptãm gândurile spre splendoarea Mãrii Negre. Hai sã vedem,sã cunoaºtem ºi sã recunoaºtem vestigiile ºi colþurile naturale cedefinesc adevãratul Litoral.

De Deltã am scris ºi nu mã voi da înapoi sã mai scriu, dar…sã începem cu Razim, fantasticul lac din complexul lagunar Razim-Sinoie, perlã a Litoralului. Peºte, Portiþa ºi Istoria. Asta definescacest lac cu trecere naturalã la mare. Ce nu prea ºtim este cã pefundul sãu s-au descoperit indicii cã aici s-ar afla monumentul funeraral poetului roman exilat de Augustus, Publius Ovidius Naso. Ovidiu,adicã autorul cunoscutelor „Metamorfoze”. Istorie, nu glume amaredebitate de ai noºtri aleºi. Nu amintim de Histria, Tomis, Callatis,pentru cã suntem orbiþi de Mamaia, Costineºti ºi mai nou, VamaVeche. Deh, decât carte, mai bine promiscuitate. În sudul extrem seaflã Mangalia, nu perla de staþiuni sudice (Olimp, Neptun, Jupiter,Venus, Saturn), ci oraºul întemeiat în secolul VI î.Hr. Este cel maivechi oraº din jurul Mãrii Negre, în antichitate numindu-se Callatis,în evul mediu Pangalia ºi acum… aºa cum îl ºtiþi. A fost tot timpuloraº-port indiferent de cei care au trecut pe aici: geþi, greci, romani,turci ºi tãtari. Toþi ºi-au pus amprenta ºi au contribuit la destinele

acestui municipiu. Un exemplu elocvent îl constituie MoscheeaEsmahan Sultan, cea mai veche din Europa Creºtinã. A fostconstruitã în 1575 de fiica Sultanului Selim al II-lea (1566-1574),soþia lui Sokollu Mehmet Paºa, vizirul Sultanului. Da, dar sã vedeþice e istoria. Ea, moscheea a fost meºteritã din piatra zidurilor cetãþiiCallatis, piatrã de construcþie cu douã mii de ani mai veche. Da, darpe aici au trecut ºi romanii, aºa cã fântâna ritualã a Moscheei a fostziditã din piatra Mausoleului roman al Consului Vinares Upullusdecedat în 212 d. Hr. Asta este evoluþia, piatrã peste piatrã din ceeace au ridicat predecesorii noºtri. (L.P.)

ORIZONTAL: 1) Neplãcere 2) Altã viaþã – Puse pefoc 3) Þine la glumã – Soare egiptean – În afara terenului4) În ºagã! – Amãrãciune 5) Tutun mãcinat – Coadã deºacal! 6) Refuz – Mistuit de foc – Botoºani pe maºinã7) Pãstãi de fasole – În acest loc (pop.) 8) Animale dinhaitã – Decorul hibernal 9) Invidie – Sunt dificil de cãrat10) Solemn la bisericã.

VERTICAL: 1) Rãzor de legume – Cuiºor de cizmar2) Vânturi foarte puternice – Oferta din ziar! 3) Trecãtoare– Încurcãturã 4) Usturoi (reg.) – Medie la matematicã!– Oameni fãþarnici 5) Duºmãnie – Se duce la tuns6) Venerat la musulmani – Promis de Biblie 7) Redate îndirect! – Cãutaþi de fini – Joc de Gorj! 8) Numit ºi smalþ– Serviciu pe vas 9) Farmec feminin – Pacoste 10) Poatefi descoperit.

LA MULÞI ANI!

Comitetul Director al Asociației Județene a Cooperativelor Meșteșugărești – A.J.C.M. Suceava își exprimă profundul regret

la vestea trecerii în eternitate a președintelui Societății Cooperative Meșteșugărești CARTONAJUL Suceava, distinsul domn Mihăilă Haralambie. A fost o persoană profund dedicată profesiei și societății pe care a condus-o timp de mai mulți ani. Dumnezeu să-l ierte și să-i lumineze calea! Sincere condoleanțe!

EDITOR: Uniunea Naționalăa Cooperației Meșteșugărești – UCECOMREDACȚIA: B-dul Unirii nr. 73, Bl. G3, Tr. 3, Sectorul 3, Bucureștifax: 031/030.14.30/31telefon: 031/030.14.60e-mail: gazeta.viatacm@yahoo.comColectivul redacțional:Lia PintilieLaurențiu Teodorescu

I.S.S.N 1223 – 8953Grafica computerizată: Fabrica de Timbre

Tipărit la Fabrica de Timbre