TEMA 24

TEMA 22

Noiuni generale dezastre . Msuri de protecie mpotriva efectelor distructive ale inundaiilor , seismelor, alunecrilor de teren , incendiilor.

1. Noiuni generale.

Adeseori activitile sociale si economice ale unor grupri umane pot fi tulburate de efecte tragice ale unor fenomene naturale. In plus unele activiti umane, scpate de sub control, pot avea urmri dezastruoase asupra unor colectiviti de oameni.

Se pot produce in acest fel dereglri distructive si brutale ale unui sistem, a unei anumite situaii prestabilite. Aprute de regula, n mod brusc, prin surprindere, aceste dereglri pot fi urmate de crearea unui numr mare de victime omeneti, a unui volum mare de distrugeri de bunuri i valori materiale.

Fenomenele naturale cu urmri tragice au fost numite CALAMITATI.

Fenomenele cu efecte dezastruoase determinate de activitile umane, au fost denumite CATASTROFE.

Calamitatule si catastrofele care cuprind mari colectiviti umane, cu urmri grave, au fost denumite DEZASTRE.

Pe lng volumul mare de victime, pierderi si distrugeri, dezastrele (calamitile si catastrofele) produc i grave tulburri ale activitilor economice si sociale. Desfurarea acestora este dezorganizata uneori pentru perioade mari de timp, avnd ca principale urmri ntrzieri n realizarea scopurilor propuse cu toate consecinele ce decurg din acestea: lipsa unor bunuri de prima necesitate, greuti in asigurarea spatiilor de locuit, slbirea strii morale a colectivitii locale de dezastre, etc.

Sunt considerate calamitai aciunile dezastruoase care apar in urma unor fenomene naturale ca: cutremurele de pmnt ,alunecrile de teren, inundaiile, secetele prelungite, furtunile, nzpezirile, epidemiile, epizootiile, incendiile de pduri sau de cultura.

Sunt considerate catastrofe- riscurile determinate de unele activiti umane ce devin periculoase daca sunt scpate de sub control. In aceast categorie sunt incluse: distrugerea unor baraje sau altor lucrri hidrotehnice, accidentele de circulaie, accidentele datorate muniiei neexplodate sau a armelor artizanale, prbuirea unor ruine sau a unor galerii subterane, accidentele industriale.

2.Reguli de comportare si masuri de protecie in caz de calamitate

ntruct fiecare tip de calamitate comporta reguli si masuri de protecie specifice, acestea se vor trata pentru fiecare in parte astfel:

a).Cutremurele de pmnt .Msuri de protecie.

Pentru a prevenii urmrile dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii tuturor oamenilor cu regulile de comportare pe timpul cutremurului i cu perioadele urmtoare ale acestuia.

ntruct micarea seismica este un eveniment imprevizibil, este necesar s cunoatem bine modul si lucrurile care pot asigura protecie n toate mprejurrile: acas, la serviciu, in locurile publice, cu mijloacele de transport, etc.

Regulile de comportare si masurile de protecie in caz de cutremur, trebuie sa le realizam nainte de producere, pe timpul producerii acestuia i dup ce micarea seismica a trecut.

Pentru protecie nainte de cutremur este necesar sa se realizeze masuri de protecie a locuinei si in afara acesteia.

In masurile de protecie a locuinelor este necesar:

Recunoaterea locurilor in care ne putem proteja: grinda, tocul uii, birou etc.

Identificarea si consolidarea unor obiecte care pot cdea sau deplasa in timpul seismului.

Asigurarea masurilor de nlturare a pericolelor de incendiu: protecia si evitarea distrugerilor la instalaiile de alimentare cu electricitate, apa si gaze.

Cunoaterea locurilor de ntrerupere a alimentarii cu aceste surse.

Asigurarea strii de rezistenta a locuinei.

Asigurarea , in locuri cunoscute si uor accesibile, a mbrcmintei pentru timp rece, a unei rezerve de alimente uscate si conserve, a unor materiale si obiecte necesare realizrii unei truse de prim ajutor familial.

Asigurarea unei lanterne, a unui aparat de radio cu tranzistoare si a bateriilor necesare.

In masurile de protecie n afara locuinei este necesar:

cunoaterea locurilor celor mai apropiate uniti medicale, sediilor inspectoratelor pentru situaii de urgenta, de politie, de cruce roie, precum si alte adrese utile.

cunoaterea bine a drumului pe care va deplasai zilnic la coala, cumprturi, avnd in vedere pericolele care pot aprea: spargeri de geamuri, cderea unor obiecte de la balcoane, conducte de gaze, abur, apa etc.

Masurile ce trebuie luate in timpul producerii unui cutremur puternic sunt:

pstrarea calmului membrilor familiei: copii, btrni, femei.

prevenirea tendinelor de a prsii locuina: putem fi surprini de faza puternica a seismului. Nu se folosete in nici un caz ascensorul.

daca suntem in interiorul unei locuine- rmnem acolo departe de ferestre care se pot sparge, sa se stea nspre centrul locuinei. Protejarea se face sub o grinda, un toc de ua solida, birou, masa sau banca din clasa suficient de rezistente pentru a ne proteja de cderea unor lmpi, obiecte mobile suprapuse, tencuieli ornamentale, etc.

daca suntem surprini in afara unei locuine, rmnem departe de aceasta, ne ferim de tencuieli, crmizi, couri, parapete, cornie, geamuri, si care de obicei se pot prbui pe strada.

Dac suntem la scoal nu fugim pe ui, nu srim pe fereastra, nu se alearg pe scri, nu se utilizeaz liftul, nu alergai pe strada. Deplasarea se face cu calm spre un loc deschis si sigur.

daca a trecut socul puternic al seismului, se nchid imediat sursele de foc, iar daca a luat foc ceva se intervine imediat.

daca seismul ne surprinde in autoturism, ne oprim cat se poate de repede intr-un loc deschis, se evita cldirile prea aproape de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice, aeriene si ne ferim de firele de curent electric czute.

daca suntem intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stai pe locul dvs. pan ce se

termina micarea seismic. Conductorul trebuie sa opreasc imediat si sa deschid uile, dar nu este indicat s va mbulzii s coborai imediat sau sa spargei ferestrele; in metrou pstrai-va calmul si ascultai recomandrile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre staii n tunel, fr a prsi vagoanele.

daca va aflai intr-un loc public cu aglomerri de persoane (teatre, cinematograf, stadion, sli de edina etc.) nu alergai ctre ieire, mbulzeala produce mai multe victime dect cutremurul. Stai calm i linitii-v vecinii pe rnd.

Dup producere unui cutremur puternic este necesar sa luam urmtoarele masuri:

nu plecai imediat din locuina. Acordai mai nti primul ajutor celor afectai de seism.

Calmai persoanele speriate si copiii.

ajutato-i pe cei rantii sau prini sub mobilier, obiecte sau elemente uoare de construcii

czute, sa se degajeze.

Atenie! nu micai rniii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi rnii suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar medical calificat. Ajutai-i pe loc. Curai traseele de circulaie de cioburi sau substane toxice, chimicale vrsate, alimente etc.

- ngrijii-v de sigurana copiilor, bolnavilor, btrnilor, linitii-i asigurndu-le

mbrcminte si nclminte corespunztoare sezonului in care ne aflam.

ascultai numai anunurile posturilor de radio-televiziune si recomandrile acestora.

verificai preliminar starea instalaiilor de electricitate, gaz, apa, canal din locuina

prsete calm locuina dup seism, fr a lua cu dvs. lucruri inutile. Verificai mai nti

scara drumului de ieire

- daca la ieire ntlnii ui blocate, acionai fr panic pentru deblocare. Daca nu reuii,

procedai cu calm la spargerea geamurilor i curai bine mana si zona de cioburi, utiliznd

un scaun, o vaza metalica ( lemn) etc. Deplasai-v intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion

etc.)

fii pregtii psihic si fizic pentru eventualitatea unor ocuri (replic) ulterioare primei

micri seismice, care de regula este mai redus dect cel iniial. Nu dai crezare zvonurilor

privind eventualele replici seismice si urmrile lor, utilizai numai informaiile si

recomandrile transmise oficial, recepionate direct de dvs. si nu din auzite

nu ascultai sfaturile unor aa-zii specialiti necunoscui de dvs. care in asemenea situaii

apar ad-hoc.

b).Alunecri de teren. Masuri de protecie.

Masuri planificate pentru prevenire, protecie si intervenie in cazul alunecrilor de teren

Sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare excepii, nu se desfoar chiar prin surprindere. Alunecrile de teren se pot desfura cu viteze de 1,5 3 m/s , iar in unele situaii si peste 3 m/s, oferind astfel posibilitatea pentru realizare unor masuri in astfel de situaii. In aceste condiii, un rol important revine aciunilor de observare a condiiilor de favorizare a alunecrilor de teren si alarmri (avertizri) populaiei in timp util realizrii proteciei.

Pentru prevenirea urmrilor dezastruoase ale alunecrilor de teren, organele de specialitate, supunnd unui control permanent aceste fenomene, au ajuns la urmtoarele concluzii:

alunecrile de teren pot fi prentmpinate daca sunt fcute din timp investigaiile necesare

stabilirii condiiilor de apariie si de dezvoltare a lor; se pot prentmpina asemenea

evenimente daca se aplica procedeele adecvate de tinere sub control; este necesar a se evita

amplasarea unor obiective industriale sau a altor construcii in zonele in care asigurarea

stabilitii straturilor nu se pot realiza sau este foarte costisitoare, este posibila protecia

daca se preconizeaz si se planifica din timp masuri corespunztoare si se realizeaz o

informare oportuna a populaiei in zona de risc.

In general, in aciunile de intervenie, in afara unor cazuri particulare, se va urmri

recuperarea bunurilor materiale si refacerea avariilor.

Salvarea supraveuitorilor din cldirile acoperite se realizeaz in condiiile similare aciunilor preconizate in cazul cutremurelor de pmnt.

c). Inundaiile. Masuri de protecie.

mpotriva inundaiilor, indiferent de cauza lor, este posibil sa se asigure masuri de prevenire si de protecie astfel nct sa se diminueze sau sa se elimine aciunea lor distructiva.

Prevenirea apariiei inundaiilor sau diminuarea eliminarea aciunilor distructive se pot asigura prin:

realizarea unor lucrri destinate sa retina si sa ntrzie scurgerea apelor de pe versant,

din afluenii mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi

abundente sau prin topirea zpezilor etc. Aceste lucrri pot fi aciuni de mpdurire sau rempdurire a versanilor, crearea unor tipuri de nveliuri care sa favorizeze infiltraia si sa reduc scurgerea apelor de pe versant, construirea unor baraje de retenie pe fundul vilor

modificare cursului inferior rurilor prin construirea unor diguri si canale, precum si

prin realizarea unor bazine temporare pe unele poriuni de lunca pentru a retine apa revrsata.

zonarea luncilor inundabile in vederea stabilirii zonelor de interdicie in care se interzice

orice construcie in zona canalului de inundaie, a zonelor de restricie in care sunt admise unele construcii si a zonelor de avertizare situate in afara nivelului inundaiei de proiectare.

aplicare unor masuri de proiectare care permit cldirilor si altor construcii civile ori

industriale sa reziste la creterea nivelului apelor si la viteza de deplasare a acestora.

In vederea realizrii proteciei populaiei, animalelor si a bunurilor materiale, aceste masuri

de prevenire se completeaz prin:

organizare, ncadrarea i dotarea S.V.S.U., din aceste zone astfel nct acestea sa poat participa la asigurarea masurilor de protecie si de ducere a aciunilor de salvare.

stabilirea locurilor si condiiilor in care urmeaz a se desfura aciunile de evacuare

temporara din zonele inundabile.

asigurarea ntiinrii si alarmrii despre pericolul inundaiilor.

organizarea si desfurarea aciunilor de salvare.

asigurarea asistentei medicale si aplicarea masurilor de evitare a apariiei unor epidemii.

asigurarea condiiilor necesare pentru sinistrai cu privire la cazare, apa, hrana, asistenta

medicala, transport etc.

d) nzpezirile. Msurile de protecie.

nzpezirile, de regula au un caracter aparte privind masurile de protecie, in sensul ca acest

gen de calamitai cu rare excepii, se formeaz intr-un timp mai ndelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel nct marea parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste mprejurri se recomanda tuturor cetenilor aflai in zona sa se informeze permanent asupra condiiilor meteorologice si sa rmn n locuine, asigurndu-i necesarul de hran, ap, combustibil pentru nclzit, iluminat, lopata etc.

Daca suntei surprini n afara locuinei, in calatorii, in mijloacele de transport etc. trebuie sa va pstrai calmul si sa luai masuri contra frigului, cei aflai in mijloacele de transport sa nu-si prseasc locul pentru ca este pericol de rtcire. Dai alarma cu claxoanele, aprindei focuri si ateptai ajutoare.

Pentru conducerea interveniei n caz de nzpeziri se desfoar urmtoarele aciuni: recunoaterea locului si estimarea urmrilor; organizarea dispozitivului de aciune si realizarea formaiunilor si mijloacelor pe puncte de lucru; stabilirea cailor de acces si asigurarea legturilor intre diferite formaiuni si punctele de lucru, stabilirea legturilor cu cei surprini de nzpezire ,organizarea corecta a lucrrilor de salvare si evacuare a acestora.

e).Incendiile de pdure. Msuri de protecie.

Stingerea incendiilor revine ca misiune pompierilor care dispun de tehnici si pregtire speciala.

Stingerea incendiilor de pduri reprezint o particularitate ntruct oamenii si construciile, de regula, sunt in afara pericolului acestora.

Pentru asigurarea interveniei, in cazul producerii incendiului de pduri sunt necesare formaiuni si mijloace specializate. In acest scop sunt destinate vehicule cu pompe si cisterne sau avioane si elicoptere. Un rol deosebit in asemenea situaii l are izolarea focului prin crearea de culoare de protecie (tierea si ndeprtarea copacilor pe anumite fii de direcii). In situaii deosebite rezultate bune dau, bombardamentele de aviaie cu bombe ncrcate cu halogen sau bioxid de carbon.