Parcul NaturalMuntii Maramuresului

PORNIM LA DRUM CU MOCANITA !!!

LegislatieHotrrea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, publicat n Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005.Ordinul Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor nr. 494 din 30 mai 2005 privind aprobarea procedurilor de ncredinare a administrrii i de atribuire n custodie a ariilor naturale protejate, publicat n Monitorul Oficial nr. 487 din 9 iunie 2005.Ordinul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale nr. 625 din 4 septembrie 2006 privind aprobarea Metodologiei de calcul al sumelor cuvenite drept compensaii proprietarilor persoane fizice i juridice care dein pduri cu funcii speciale de protecie.Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice.Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 776 din 5 mai 2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, ca parte a Retelei Ecologice Europene Natura 2000.

Parcul Natural Muntii Maramuresului s-a infiintat prin Hotararea de Guvern 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone. Parcul are scopul de mentinere a interactiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversitatii habitatelor si peisajului, promovand pastrarea folosintelor traditionale ale terenurilor, incurajarea si consolidarea activitatilor, practicilor si culturii traditionale ale populatiei locale. De asemenea, ofera publicului posibilitati de recreere si turism si se incurajeaza activitatile stiintifice si educationale.

Aspecte generale Parcul Natural Muntii Maramuresului este situat n nordul judetului Maramures, n zona localitatilor Borsa, Moisei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Ruscova, Repedea, Poienile de Sub Munte, Petrova si Bistra, incluznd masivul Muntilor Maramuresului pna la frontiera romno-ucraineana. Parcul include si terenul intravilan al localitatilor de pe raza lui.

Zonare Din punct de vedere al zonarii interne, conform OUG57/2007, suprafata Parcului Natural Muntii Maramuresului cuprinde trei zone: -zona de protectie integrala ; -zona de management durabil ; -zona de dezvoltare durabila a activitatilor umane . In interiorul parcului exista, de asemenea, patru arii naturale protejate declarate prin Legea nr. 5/2000, acestea fiind: -Stncriile Slhoi-Zmbroslavile 5 ha ; -Cornu Nedeii - Ciungii Blsnii 800 ha ; -Vrful Farcu - Lacul Vinderel Vrful Mihailecu 100 ha ; -Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu 100 ha . In total Parcul cuprinde o suprafata de aproape 150.000 ha.

Flora protejataArnica montana arnica (carul zanelor,podbalul) specie prezent pe ANEXA Nr. 5 (Specii de plante i de animale de interes comunitar ale cror prelevare din natur i exploatare fac obiectul msurilor de management)din legea 426/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice. Trollius europaeus bulbucii de munte ,specie cu statut de conservare la nivel naional. Leontopodium alpinum floarea de colt,specie prezent pe lista rosie a plantelor la nivel naional, declarat monument al naturii. Cochlearia officinalis subsp. pyrenaica scorbutul iarba, relict glaciar, specie rar pentru Romnia, prezena ei fiind semnalat numai n judeele: Maramure, Suceava, Bistria-Nsud, Vlcea. Campanula serrata clopotel,specie ameninat n Europa, endemit carpatic. Cypripedium calceolus papucul doamnei specie inclus pe lista roie naionala ca fiind vulnerabil, rar. Ligularia sibirica specie rar, inclus pe lista roie. Poa granitica ssp.disparilis specie endemic rar, inclus pe lista roie Drosera rotundifolia i Pinguicula alpina-roua cerului sunt dou dintre speciile de plante carnivore semnalate n Romnia i sunt reprezentate aici prin populaii cu efective mari. Rhododendron kotschi-smardarul;Vaccinium vitisidaea-afinul de munte.

ArnicaFloarea de coltPapucul doamneiScorbutul iarba

Clopotel

Roua cerului-carnivora

Pinguicula alpina-carnivora

n ceea ce privete diversitatea tipurilor de habitate caracterizate prin tipuri diferite de vegetaie, cele mai bine reprezentate sunt: fneele, pdurile de fag, pdurile de amestec fag-molid, pdurile de molid, tufriurile cu jneapn, tufriurile cu amestec de ienupr i jneapn, tufriurile de ienupr, pdurile de arin, zonele umede ripariene, zonele umede create de izvoare de coast, mlatinile eutrofe, mlatinile mezo-oligotrofe, mlatinile oligotrofe (turbrii), stncriile, pajitile alpine, izvoarele reofile, turile, etc. Cea mai mare parte a habitatelor se afl ntr-un stadiu foarte bun de conservare, este meninut stratificarea fireasc a tipurilor de vegetaie pe gradient altitudinal pornindu-se de la fgete i fnee i ajungndu-se la pajitile alpine. O particularitate deosebit este prezena mlatinilor mezo-oligotrofe i oligotrofe la altitudini mari peste 1700 m. Bine reprezentat i ntr-un stadiu excelent de conservare se afla habitatul tufri cu Pinus mugo i Rhododendron myrtyfolium.

Ihtiofauna n cursurile superioare ale rurilor si praielor este saraca n specii dar datorita conditiilor ecologice sunt specifice, foarte valoroase calitativ, specii reofile pretentioase la cantitatea de oxigen si foarte sensibile la gradul de poluare: pastrav indigen (Salmo trntta fario), lipan (Thymallus thymallus), boistean (PhoxiriLis phoxinus), babete (zglvoc) (Cottus gobio), babete(Cottus poecilopus). n partea inferioara a rurilor de munte: Ruscova, Frumusaua, Bistra, numarul speciilor de pesti este mai mare datorita speciilor care intra din rul principal pentru depunerea icrelor ca: moioaga (Barbus peloponnensius petenyi), scobar (Chondrostoma nasus) si chiar specia monument al naturii- lostrita (Hucho hucho) sau cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi) specie endemica pentrn Maramures.

Clasa pasarilor este reprezentata prin specii caracteristice de munte, raritati faunistice pentru Romnia - cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), cocosul de munte(Tetrao urogallus), ierunca(Tetrastes bonasia) ct si prin ornitofauna tipica din zona montana a fagetelor si padurilor de amestec de rasinoase, precum si a golurilor de munte. Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu lipsesc specii trecute n Cartea Rosie a Europei ca rsul (Lynx lynx), nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus). ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au disparut sau au devenit specii foarte rare cu un areal restrns n fauna Europei.

Trasee turisticeTraseu turistic marcat :Staia Bardu - Vf. Pietrosu Bardu - Vf. Pecealu - Cabana silvic Conea - Poienile de Sub Munte ; Marcaj :banda rosie ; Durata :10-11 ore;Traseu turistic marcat :Staia uligu Valea uligu Borcut (izv. mineral) ; Marcaj :punct rosu ; Durata :45 minute ;Traseu turistic marcat: Staie Fina Valea Mihoaia Borcut Mihoaia ; Marcaj :punct albastru ; Durata: 1 ora ;

Traseu turistic marcat:Pasul Prislop Cabana Fntna Stanchii Tarnia Blsnii Vf. Prislopu Cataramei aua Gliu ; Marcaj :banda rosie ; Durata :8-9 ore.Traseu turistic marcat :Baia Bora (centru) Valea Secu Refugiul Lucceasa Haitul Mcrlu (Valea Vaserului) ; Marcaj :triunghi rosu ; Durata 5-6 ore .Traseu turistic marcat :Cabana Conea Stnioara Vf. Mihailecu Lacul Vinderel; Marcaj :banda rosie ; Durata :4-5 ore. Traseu turistic marcat : a) Repedea Chicera Laba Runea Lacul Vinderel ; b) Valea Repedea Canton silvic Repedea Petriceaua Lacul Vinderel Marcaj :banda albastra ; Durata:5-6 ore.

Obiective turisticeStncriile Slhoi Zmbroslavele -Localizare :Obiectivul este situat n localitatea Bora, are suprafa de 1 ha. -Categorie :Rezervaie natural, categoria a III-a UICN -Scop :de conservare a diversitii biologice.

Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu -Infiintata:1994; -Localizare: situat n localitatea Repedea i are suprafaa de 100 ha. -Categorie :Rezervaie natural, categoria a IV-a UICN -Scop :de conservare a statiunii cu narcise aflata la cea mai inalta altitudine din judet.

Stancariile Salhoi ZambroslavelePoiana cu Narcise Tomnatec SehleanuCornu Nedeii Ciungii BalasineiVf.Farcau;Lacul Vinderel;Vf.Mihailecu;

Vf. Farcau-Lacul Vinderel-Vf.Mihailecu-Infiintata:1994;- Localizare:situat pe teritoriul administrativ al localitilor Repedea i Poienile de sub Munte i are suprafaa de 150 ha i se afl la altitudinea de 1700 m.-Categorie :Rezervaie natural, categoria a IV-a UICN.-Scop :de conservare a diversitii biologice.

Cornu Nedeii Ciungii Balasinei-Infiintata:1971;-Localizare : n localitatea Bora i are suprafaa de 800 ha.-Categorie :Rezervaie natural, categoria a IV-a UICN-Scop :protejarea populaiilor de coco de mesteacn - Lyrurus tetrix.

Finantatori Global Enviroment Facility http://www.gefweb.org United Nations Development Programme http://www.undp.ro Regia Naional a Pdurilor - ROMSILVA http://www.rosilva.ro

Dificultati Din nefericire, prin amplasarea extrem de dispersata a acestor rezervatii naturale, situate la zeci de kilometri una de alta, marginite de asezari umane si de zone distruse din punct de vedere ecologic, managementul se va desfasura foarte greoi. Zonele tampon vor continua sa fie exploatate economic (activitati agricole si forestiere), doar ca taierile de copaci vor fi, poate, mai bine monitorizate si mai reduse ca amploare. PNMM include insa si zone unde cu greu se mai poate face ceva: la Farcau-Vinderel exista scurgeri radioactive, paraie pline cu mangan (singura zona cu poluare naturala din Romania), mari alunecari de teren, in bazinul Ruscovei bradul aproape a disparut prin defrisari salbatice, la Poieni functioneaza sute de gatere ilegale, padurile Borsei (de pe versantul nordic al Parcului) sunt rase, iar bazinul minier Baia Borsa este ultrapoluat cu metale grele (in Parc intrand si celebrele iazuri Novat si Colbu, care au provocat o serie de catastrofe ecologice).

Propuneri Organigrama Parcului cuprinde un sef (inginerul silvic Costel Bucur din Baia Sprie, un pasionat de munte), 6 angajati TESA,un responsabil in relatia cu comunitatile si educatie ecologica si doar 10 agenti de teren pentru acea imensa suprafata! O decizie complet neinspirata. Pentru a administra eficient o asemenea suprafata, numarul de agenti ar trebui sa fie de cel putin 100 (de exemplu, in Parcul National Cernahora din Ucraina, situat pe versantul nordic al Muntilor Maramuresului, unul dintre cele mai bine administrate parcuri din Europa, personalul numara aproape 300 de oameni). Activitatile desfasurate in incinta arealului ocrotit ar trebui sa priveasca in mod prioritar monitorizarea diversitatii biologice, marcarea de trasee turistice, promovarea valorilor ecoturismului, certificarea padurilor si educatie ecologica.

La intrarea in Parc ar trebui sa existe oameni specializati in ecoturism,ecologie care sa le prezinte vizitatorilor cu rabdare si diplomatie problemele de ecologie,regulile,amenzile si importanta ocrotirii naturii mai ales in ariile protejate .Pentru a-i constientiza cat mai bine pe vizitatori ar trebui sa se plateasca o suma de bani la intrarea in Parc,iar cumulul acestor sume ar trebui sa se foloseasca in scopul amenajarii Parcului sau la platirea angajatilor sai.Pentru a fi cat mai atractiva, plimbarea prin parc ar trebui sa se efectueze cu mijloace de transport eco ( plimbari pe cal sau cu bicicleta ).Numarul vizitatorilor in Parc pe zi ar trebui limitat la grupuri mai mari,dar compacte pentru a nu deranjafauna si flora,iar orarul de vizita ar trebui sa fie cat mai restrans,in jurul a 4-6 ore maxim.Ar trebui sa se tina cont si de orele la care animalele se hranesc pentru ca acestea sa nu fie speriate sau stresate de vizitele turistilor.

Existenta unor programe special create pentru copii de diferite varste,de la 7 la 18 ani prin care acestia sa fie informati cu privire la turismul eco,la regulile si normele unei zone protejate si prin care sa fie constientizati de importanta dezvoltarii durabile a unei astfel de zone,dar si de protectia mediului ce-i inconjoara.Bineinteles aceste programe trebuie sa fie elaborate diferit pentru fiecare etapa de varsta(7-10 ani,11-15ani si 16-18 ani) astfel incat copii sa inteleaga,iar prezentarea sa fie cat mai atractiva si chiar interactiva.Centrele de vizitare,informare si documentare ar trebui sa fie mult mai numeroase(in prezent exista un singur centru de acest gen in comuna Bistra la Crasna Viseului finantat din fonduri europene si care,se afirma,ca ar fi costat 500.000 de euro). Oamenii locului ar trebui constientizati si informati cu privire la conceptul eco,la dezvoltarea durabila a zonei si de ce nu la extinderea si promovarea obiceiurilor,materialelor artizanale,gastronomiei zonei,activitatilor desfasurate pe parcursul unei zile etc.

Mocanita ar trebui sa fie modernizata si imbunatatita semnificativ pentru ca Parcul sa atraga mai multi vizitatori si toate categoriile sociale sa fie satisfacute.Ar trebui amenajate spatii pentru toalete publice ecologice,pentru vanzarea de suveniruri si pentru alimentatia publica.In zona Parcului ar trebui sa existe unitati de cazare de tip agroturistic in care turistii sa beneficieze atat de cazarea propriu-zisa,cat si de masa,dar sa se familiarizeze si cu viata dintr-un sat,sa vada obiceiurile si traditiile locului.