Prof. Coordonator: Stratu Anişoara Studenţi: Bîrlădeanu Oana-Silvia

Bulancea Georgiana-Ioana Cloşcă Mădălina-Ioana

Specializarea Biochimie, anul II, grupa A

Plantele medicinale sunt specii vegetale, cultivate sau spontane, care prin compoziția lor chimică au proprietăți farmaceutice și sunt folosite în terapeutica umană și veterinară.

Valorea terapeutică a plantelor medicinale are la bază relația dintre structura chimică a substanțelor active, numite și principii active, și acțiunea lor farmacodinamică pe care o exercită asupra elementelor reactive ale organismului.

A. Specii de plante recomandate în afecţiuni ale aparatului excretor

Pentru această grupă de afecţiuni, fitoterapia recomandă specii diuretice, dezinfectante, antiseptice şi calmante. Pot fi folosite în tratamentul pe bază de cistite, colică renală, ca dezinfectante urinare, în inflamaţii ale rinichilor şi căilor renale, ca adjuvante în litiaza renală şi uremie.

1. Tilia americana L.

– tei american : ceaiul din scoarţă se aplică la arsuri, calmează şi catifelează pielea. Intern este utilizat în tratamentul afecţiunilor pulmonare şi bolilor.

2. Phaseolus vulgaris L. – fasole : păstăile verzi au efect diuretic, hipoglicemiant şi hipotensiv. Remediile homeopate sunt utilizate în tratamentul reumatismului şi artritei, precum şi în tulburări ale tractului urinar.

3. Fraxinus excelsior L.-frasin: cenuşa din lemn de frasin se punea fierbinte pe răni, frunuzele se foloseau în tratarea reumatismului sau ca ceai împotriva bolilor de rinichi, icter, gutei şi boli de splină.

4. Prunus spinosa L. – porumbar : florile, frunzele, scoarţa şi frunzele sunt laxative, astrigente, depurative şi diuretice. Infuzia de flori este utilizată în tratamentul diareei şi a tulburărilor renale.

5. Paliurus spina - spinul lui Hristos: fructele erau utilizate pentru efectul lor astrigent, diuretic şi tonic general.

6. Parthenocissus quinquefolia L.- viţă de Canada: scoarţa şi mugurii tineri au efect laxativ,vomitiv, expectorant şi tonic. Ceaiul din frunze este diuretic,laxativ şi astringent.

7. Spartium junceum L.- lăstarii tineri se foloseau pentru efectul depurativ, cardiotonic, diuretic, vomitiv şi purgativ. Întreaga plantă este un diuretic eficace.

8. Solanum dulcamara L. – lăsnicior, viţa evreului : se folosea în tratamentul furunculozei, bolilor de splină şi a vezicii urinare.

9. Eriobotrya japonica – moşmon : frunzele au şi efect analgezic, antibacterian, antitusiv, antiviral, diuretic şi expectorant. Decoctul din frunze sau lăstari este utilizat ca astrigent intestinal şi ca apă de gură.

Nicandra physalodes L. – nicandră : este folosită mai ales în medicina tibetană, conţine un alcaloid cu efect diuretic, purgativ şi midriatic.

8. Ptelea trifoliata L. – ulm de Samaria : rădăcinile şi scoarţa au efect calmant asupra mucoaselor şi stimulează apetitul. Este utilizat în tratamentul febrei, arsurilor la stomac sau extern, aplicat pe răni.

9. Sambucus ebulus L. - boz : tradiţional folosit mai ales în băi locale în caz de reumatism sau răceli. Astăzi este folosit mai ales pentru tuse, tulburări de micţiune, bronşite şi constipaţie.

10. Rhus typhina L. – oţetar roşu : adesea folosit ca medicament de către unele triburi indiene din America de Nord unde erau apreciate mai ales pentru calităţile astrigente.

B. Specii de plante recomandate în afecţiuni dermatologice

În această grupă sunt incluse specii de plante utilizate atât intern, dar mai ales extern, în eczeme, acnee, furunculoză, arsuri, contuzii, degerături, în igiena feţei, igiena oculară, tonice capilare, ca antiseptice pentru răni şi cicatrizante.

1. Acer pseudoplatanus L. – paltin de munte : scoarţa are proprietăţi astringente uşoare şi era folosită în stare naturală pentru probleme de piele sau în inflamaţii ale ochiului, precum şi ca pansament pentru răni.

2. Ampelopsis brevipedunculata – viţă sălbatică: fructele proapspete, rădăcinile şi frunzele au acţiune antiinflamatoare, depurativă şi anticoagulantă.

3. Berberis thunbergii DC. : dracilă japoneză : scoarţa de la nivelul rădăcinii are proprietăţi antiseptice şi febrifuge. Berberina, prezentă în această plantă, are efecte antibacteriene.

4. Celastrus orbiculatus – viţă de vie orientală : rădăcinile, tulpinile şi frunzele au efect antiinflamator, antireumatic şi tonic. Decoctul din rădăcini era folosit intern, iar frunzele proaspăt zdrobite erau folosite pentru aplicaţii externe.

5. Campsis radicans L.-trâmbiţă, luleaua turcului : frunzele pot produce dermatite la nivelul pielii. În medicina tradiţională, această specie este utilizată ca diaforetic sau în tratamentul diferitelor boli la nivelul pielii.

6. Diospyros virginiana L.- arborele Kaki : frunzele sunt bogate în vitamina C şi sunt utilizate ca antiscorbutic.Ca astrigent se utilizeaza decoctul din scoarţă ca şi în tratamentul candidozei şi a negilor.

7. Koelreuteria paniculata : florile se folosesc mai ales în scop oftalmic , fiind folosite mai ales în tratamentul conjunctivitei şi a alor inflamaţii .

8. Quercus robur L. -stejar: ceaiul din scoarţă se folosea în cazul hemoragiilor sau sub formă de decoct în gingivite, hemoroizi, ulceraţii ale pielii sau boli reumatismale.Ceaiul din frunze se folosea împotriva ascitei.

C. Specii de plante recomandate in boli de nutriţie şi metabolism

Grupă de plante utilizate în diabetul zaharat, obezitate, gută, hidropizie, ca tonice generale, remineralizante, ca sudorifice şi depurative.

1. Hippophae rhamnoides L. - cătină albă: fructele servesc la obţinerea uleiului de cătină, care este unul dintre extractele naturale cele mai bogate în carotenoide.Ramurile şi frunze conţin taninuri cu efect astrigent.

2. Cornus mas L. -corn:fructele se consumă ca aliment în stare proaspătă sau ca dulceaţă, marmeladă şi compot.Frunzele erau utilizate în trecut ca antihemoragic.

3. Punica granatum L. -rodiu:fructele sunt folosite mai ales în alimentaţie.În India, ramurile tinere mărunţite, amestecate cu sare, se luau ca vermifug.În Nepal, decoctul de scoarţă uscată se folosea ca antidiareic.

4. Mespilus germanica L.- moşmon: Infuzia din fructe se utiliza în tratamentul răcelilor.Fructele au de asemenea un efect laxativ, astrigent dar se utilizează cu prudenţă datorită conţinutului în acid cianhidric.

5. Aronia melanocarpa - aronie: sucul din fructe are efect tonic general, creşte vitalitatea, ajută la depăşirea căderilor nervoase şi suprasolicitării, stimulează regenerarea musculară şi osoasă, îmbunătăţeşte metabolismul.

6. Beta vulgaris L. –sfecla : frunzele şi rădăcinile se utilizează în anemii, constipaţii, afecţiuni renale şi hepatice, iar extern în medicina tradiţională în contuzii, abcese subcutanate, furunculoză, tăieturi şi amigdalită.

7. Ficus carica L. -smochin: fructele administrate intern se foloseau contra tusei, în stări de convalescenţă, amigdalită,bronşite şi pneumonii. Extern se aplicau în cazul înţepăturile de insecte, arsuri şi afte bucale.

8. Sorbus mougeotti -scoruş: fructele se consumă la sfârşitul lunii septembrie având o consistenţă făinoasă.

9. Ziziphus jujuba –măslin dobrogean: fructele uscate conţin saponine şi alcaloizi, reprezintă un remediu ce ajută la creştere în greutate, îmbunătaţirea forţei musculare, este prescris ca tonic pentru consolidarea functiei hepatice.

10. Physalis ixocarpa -tomatillo: fructele se consumă fie crude sau fierte, având un gust plăcut. Caliciul ce acoperă fructul trebuie îndepărtat înainte de a fi consumat deoarece este toxic.

11. Sorbus torminalis L. : fructele sunt bogate în vitamina C, fiind de preferat a se consuma după căderea primelor brume deoarece gustul devine mai plăcut. S-a dovedit că datorită substanţelor conţinute, fructele intervin în stimularea digestiei.

Bibliografie1. https://www.google.ro/search?q=tilia+americana&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=ve7PUv_EC-L8ygP-

4IGAAw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1040&bih=743#facrc=_&imgdii=_&imgrc=Q6xri9pjKbTa8M%253A%3Bu60c6WkKz8YAiM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.cas.vanderbilt.edu%252Fbioimages%252Fbiohires%252Ft%252Fhtiamh-brlarge-tree11463.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.cas.vanderbilt.edu%252Fbioimages%252Fimage%252Ft%252Ftiamh-brlarge-tree11463.htm%3B1440%3B2160

2. https://www.google.ro/search?q=tilia+americana&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=ve7PUv_EC-L8ygP-4IGAAw&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1040&bih=743#q=phaseolus+vulgaris&tbm=isch&facrc=_&imgdii=_&imgrc=lypiBp0LLs1H6M%253A%3BZ05i93d0nErvhM%3Bhttp%253A%252F%252Fupload.wikimedia.org%252Fwikipedia%252Fcommons%252Fc%252Fc9%252FStarr_081009-0048_Phaseolus_vulgaris.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fcommons.wikimedia.org%252Fwiki%252FFile%253AStarr_081009-0048_Phaseolus_vulgaris.jpg%3B2112%3B2816

3. https://www.google.ro/search?q=koelreuteria+paniculata&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=x_vPUrbMKIXVswbY-YDQDg&sqi=2&ved=0CAcQ_AUoAQ&biw=1040&bih=700

4. http://www.google.ro/imgres?sa=X&biw=1040&bih=700&tbm=isch&tbnid=ZzYgxr6q7iwWdM%3A&imgrefurl=http%3A%2F%2Fwww.norgig.com%2Fphoto_gallery%2Fquercus_robur_oaks_summer%2Fg_Oak_Quercus_robur__17656175080838617541.html&docid=fQUZO4nRfH2QkM&imgurl=http%3A%2F%2Fwww.norgig.com%2Fphoto_gallery%2Fquercus_robur_oaks_summer%2Fg_Oak_Quercus_robur__17656175080838617541.jpg&w=500&h=750&ei=G_3PUqHqEIaHtAalwYCICA&zoom=1&ved=0CIoBEIQcMAw&iact=rc&dur=343&page=2&start=10&ndsp=20

5. https://www.google.ro/search?q=quercus+robur&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=F_3PUrKJFoK0yAPtjIDgDQ&ved=0CC8QsAQ&biw=1040&bih=700#q=sorbus+mougeotii&spell=1&tbm=isch

6. https://www.google.ro/search?q=quercus+robur&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=F_3PUrKJFoK0yAPtjIDgDQ&ved=0CC8QsAQ&biw=1040&bih=700#q=ziziphus+jujuba&tbm=isch

7.https://www.google.ro/search?q=quercus+robur&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=F_3PUrKJFoK0yAPtjIDgDQ&ved=0CC8QsAQ&biw=1040&bih=700#q=physalis+ixocarpa&spell=1&tbm=isch

8. https://www.google.ro/search?q=quercus+robur&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=F_3PUrKJFoK0yAPtjIDgDQ&ved=0CC8QsAQ&biw=1040&bih=700#q=sorbus+torminalis&tbm=isch&imgdii=_

9. http://www.google.ro/imgres?biw=1040&bih=700&tbm=isch&tbnid=7ySF8jHLyNqSxM%3A&imgrefurl=http%3A%2F%2Fcommons.wikimedia.org%2Fwiki%2FFile%3AFraxinus_excelsior_'Aurea_pendula'_JPG.jpg&docid=VyYziEHcwsvmuM&imgurl=http%3A%2F%2Fupload.wikimedia.org%2Fwikipedia%2Fcommons%2F9%2F96%2FFraxinus_excelsior_%2527Aurea_pendula%2527_JPG.jpg&w=2250&h=1500&ei=FgzQUpvSEYGWtAbE9YCgAg&zoom=1&ved=0CHkQhBwwCw&iact=rc&dur=1187&page=2&start=10&ndsp=19

10. https://www.google.ro/search?q=quercus+robur&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=F_3PUrKJFoK0yAPtjIDgDQ&ved=0CC8QsAQ&biw=1040&bih=700#q=solanum+dulcamara&tbm=isch&facrc=_&imgdii=YpnkZtWtUaID8M%3A%3B3H_bPbZWSUL5VM%3BYpnkZtWtUaID8M%3A&imgrc=YpnkZtWtUaID8M%253A%3B3Vey86ryEazV-M%3Bhttp%253A%252F%252Fi1.treknature.com%252Fphotos%252F7681%252Fsolanum_dulcamara.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.treknature.com%252Fgallery%252Fphoto92047.htm%3B800%3B533

11. https://www.google.ro/search?q=quercus+robur&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=F_3PUrKJFoK0yAPtjIDgDQ&ved=0CC8QsAQ&biw=1040&bih=700#q=ampelopsis+brevipedunculata&tbm=isch&facrc=_&imgdii=YpnkZtWtUaID8M%3A%3B3H_bPbZWSUL5VM%3BYpnkZtWtUaID8M%3A&imgrc=6TawPEwBswSnDM%253A%3B6XENT1uLJiCYlM%3Bhttp%253A%252F%252Fupload.wikimedia.org%252Fwikipedia%252Fcommons%252F5%252F55%252FAmpelopsis_brevipedunculata_1.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Ffr.wikipedia.org%252Fwiki%252FAmpelopsis_brevipedunculata%3B3811%3B2470