20.Politica industriala)definiti politica industrial,abordari conceptualepolitica industrial poate fi definite ca o gama larga de masurii guvernamentale,meninte sa promoveze cresterea si sporirea competivitatii a unui anumit sector sau a unor sectoare intro economie cu conditia ca celalte sectoare beneficiaza indirect de suportul oferit sectoarelor tinta.Politic idustr consta in:masuri generale pt dezvoltarea pietii interne;politica sociala si regional;polit de cercetare si dezvoltare; polit concurentei.Exista 2 clasific ale polit industrial: a)Politicactive si negative. Polit active vizeaza structurile si performantele industrial,fiind reprezentate de programe comunitare de cercetare; Politic negative combate esecurile pietii si urmareste inlaturarea barierilor de pe piata.b) Politici orizontale si vertical. Pol.orizontale vizeaza toate sectoarele indutriale, pe cind pol. Vertical vizeza anumite sectoare avind ca scop protectia si restructurarea acestora.b) objective,principe metode de implimentare.Cadru regulator,actiuni si instrumente pt realizarea politici industrial.Objective: sprijinirea inovatiei tehnice si dezvoltarea acestora;cresterea flexibilitati producatorilor; incurajarea asumarii riscurilor;promovarea investitiilor in cercetare si dezvoltare; disemnarea informatiilor pt companii;indifferent de originea acestora;Principia :acceptarea limitata a principiului interventiei; coordonarea actiunilor statelor member sub indrumarea comisiei; interdependenta cu alte politici; competenta explicita si legata de imprejurari, dar nu exclusive a UE.Sunt necesare respectarea a 5 conditii: 1. Asigurarea unui mediu competitive;2. Asigurarea unui inalt nivel in protectia mediului;3. Promovarea convergentei econ; 4. Promovarea a formarii continuie a capitalului uman; 5.continuarea politicilor macroeconomice previzibile.Baza juridic sa dezvlotat doar treptat. La semnarea Tratatu de la Roma ,se considera ca existent pietei unice va reglemnta automat ,prin mecanismele ei ,productia industrial si desfacerea acesteii pieti.Nucleul fundamental se inspira din tratatele , acestea stabileste ca tema fundamental asigurarea;;existentei conditiilor necesare pt competivitatea industriei comunitareInstrumentele traditionale ale politicii industriale combina in sine politici macroeconomice si fiscale, subsidii, programe guvernamentale de achizitii, suport pentru C&D, proceduri de elaborare a standardelor tehnice, programe de imbunatatire a instruirii si a infrastructurii, regim antitrust favorabil, sustinerea exporturilor, precum si dezvoltarea politicilor de promovare a produselor industriale pe pietele externe si bineinteles atragerea investitiilor.Analizand toate posibilitatile si luand in consideratie schimbarile ce sau produs pe plan mondial, in 1994 Comisia formula cele patru actiuni prioritare menite sa conduca la crestereacompetitivitatiiindustriei UE :1. Imbunatatirea cadrului regulatoriu;2. Asigurarea unei concurente eficiente;3. Promovarea investitiilor intangibil4. Dezvoltarea cooperarii industriale;5. Dezvoltarea cooperarii in domeniul cercetarii stiintifice.c) imporatanta politici industriale comunitare si evolutia acesteai in timp.Politicile indutriale sectoriale si mecanismul de implementare. Rolu IMM-urile in dezvoltarea industriei si politica de sustinere a acestora1958 1975Politici industriale nationalePolitica industriala la nivelul Uniunii Europene a parcurs mai multe faze incepand cu semnarea Tratatului de la Roma. Insa, nici chiar prevederile Tratatului nu determina o politica industriala comuna, dar lasa dreptul statelor membre de a desemna companiile lideri. Tratatul a stabilit temelia pentru viitoarea largire a politicii comunitare prin adoptarea mai intai a viziunii unei piete unice guvernata de legile competitie1975 1985Politica industriala interventionista a Comunitatii EuropeneCa urmare a socului crizei petroliere din 1973, industria europeana a plonjat intr-o perioada de zece ani de recesiune economica, caracterizata printr-o perioada de stagnare, inflatie si somaj. 985 1990Inceputurile pietii unice si redresarea economicaLa inceputul anilor80 Comisarul pe Industrie Etienne Davignona convocat un grup al industriasilor europeni ( Masa Rotunda Europeana sau ERT) pentru a discuta suportul comunitar pentru colaborarea transfrontaliera in industrie1990 -Primele dezbateriimportante privind politica industriala europeanaIn 1990, a fost clar ca Europa a iesit din recesiune, si ca programul crearii pietei unice combinat cu o competitie reala si destul de dura, a dovedit ca este un puternic furnizor de mecanisme pentru politica industriala.1990 1994 Documentele politicii industrialeDupa analiza tuturor argumentelor, Comisia a prezentat propria pozitie in legatura cu viitoarea politica industriala europeana, care a fost catalogata ca una nedirijata si orice, dar nu una permisiva. Comisia a decis ca nu trebuie sa existe o planificare centralizata in noua politica si a pledat pentru acceptarea principiului subsidiaritatiiIndustria siderurgicaPunctele de cotitura pentru acest sector au fost criza din 1973 si recesiunea economica din 1975, generata de prima. Pe masura dezvoltarii crizei, care a dus la contractia sectorului pe plan mondial, Comunitatea si-a asumat raspunderi tot mai mari, intervenind tot mai puternic. Ca urmare a politicii de rigoare economica dusa timp de mai bine de un deceniu, Comisia a inceput sa dezvolte, in cursul anilor 90, prognoze semestriale cu privire la evolutia pietei, iar perspectivele acesteia s-au ameliorat incepand din 1994. Beneficiind de conditii economice favorabile, industria siderurgica a putut inregistra cresteri substantialeIndustria constructoare de naveAceasta constituie un alt sector aflat in pierdere de viteza in Europa inca de la inceptul anilor 60. In 1960, santierele navale ale celor sase state atunci membre ale Comunitatilor Europene si ale celor trei care urmau sa adere la Comunitati la inceputul anilor 74 asigurau jumatate din productia mondiala de nave. O serie de masuri restrictive au fost adoptate in cadrul politicii concurentei in privinta ajutoarelor de stat, dar o reglementare globala a sectorului la scara mondiala a ramas inca un deziderat pana la finele anilor 80, cand au fost angajate negocieri multilaterale in cadrul Organizatiei pentru Cooperare si DezvoltareIndustria de textilele si imbracaminteIndustria usoara a fost si ea incercata de dificultati deosebite incepand cu deceniul 7 al secolului trecut, cauzate mai ales de slaba crestere a cererii interne si de dezvoltarea rapida a exporturilor statelor in curs de dezvoltare. Pe plan intern, accentul este pus pe diversificarea economica a regiunilor puternic dependente de acest sector. Comunicarea Comisiei privind impactul evolutiilor internationale asupra sectorului comunitar al textilelor si imbracamintei preconizeaza o integrare echilibrata a sectorului european in sistemul Organizatiei Mondiale a Comertulu Existenta IMM este necesara pentru functionarea armonioasa a economiei moderne, acestea fiind prezente in toate sectoarele industriei si serviciilor. Aceste intreprinderi sunt cele mai sensibile la schimbarile intervenite in mediul de afaceri. Ele sunt primele afectate de povara exceselor birocratice. De asemenea, tot ele sunt primele care prospera in urma initiativelor de eliminare a birocratiei si de promovare a recompensarii succesului cu ajutorul instrumentelor fiscale, adaptandu-se mult mai usor schimbarilor survenite in conditiile economice si sociale actuale. Ele opereaza in special la nivel national, insa sunt afectate de legislatia comunitara privind taxele si impozitele, concurenta, legislatia societatilor comerciale, politicile sociale si regionale si formalitatile vamale. Ca urmare, politica Comunitatii in acest domeniu consta in masuri menite sa promoveze interesele IMM si sa elimine discriminarile care le pot bloca accesul pe piata.

21. politica in domeniu concurenteia) definiti politica in domeniu concurentei si conceptele de baza.Politica concurentiala se refera la anumite legii si actiuni intreprinse de guvernu sau , de Comunitate in ansamblu sau,destinat sa elimine sau cel putin a descuraja practicile comerciale restrictive cum ar fi monopolurile sau alte bariere netarifare.Concurenta perfecta presupune o forma de organizare aeconomiei cu reguli foartestricte care au drept scop instaurarea unui anumit fel de egalitate a conditiilor pentrutoti agentii economici. Daca concurenta este neloiala (areloc cu mijloace si actiuni contrare uzantelor sireglementarilor legale) atunci se ajunge lao distorsiune si o deturnare aconcurenteide la scopul sau prin favorizarea unuia sau mai multor agenti economici si prindefavorizarea altora.b) obective si principii. Analizati pozitia dominata si abuzu de pozitie dominanta.Obective :creare,mentinerea si pastrarea unei economii de piata functionale; cresterea bunastari consumatorului;protectia consumatorului; protectia agentiloe economici care doresc sa patrunda pe o piata sau exista deja in cadru unei piete;integrarea economica a pietilor ca urmare a liberalizari comertului si a globalizarii afacerii; alte obective cu caracter necoruptional;Domeniul concurentei are ca obective: limitarea,controlu si interzicerea actiunilor # care pot afecta climatu de concurenta pura si perfecta; eliminarea tuturor barierilor din calea liberei circulatiei .Principiile :transparenta in privinta deciziilor adoptate referitor la comportamentele anticoncurenta;Nediscriminarea niciunui agent economic; stabilitatea unui cadru competitiv international; cooperarea intre difirite autoritati ale concurentei nationale si internationale in privinta aplicarii legislatii in domeniu.Pozitia dominantaeste situatia in care o societate comerciala dispune de o asemenea putere economica incat poate obstructiona concurenta pe piata pe care actioneaza, cu alte cuvinte, pozitia dominanta pe piata permite unei firme sa influenteze in mod covarsitor conditiile in care se manifesta concurenta. Practic, societatea detine o pozitie de pe care exercita o puternica influenta asupra conditiilor de concurenta si actioneaza fara a tine cont de acest lucru. Abuzul de pozitie dominantase manifesta atunci cand, prin comportamentul sau, o firma influenteaza structura sau gradul de concurenta de pe piata respectiva, chiar si in situatia in care un asemenea comportament este rezultatul anumitor dispozitii legislative. Un astfel de abuz consta in:impunerea in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a altor conditii comerciale inechitabile;limitarea productiei, distributiei sau a dezvoltarii tehnologice in dezavantajul consumatorilor;aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la tranzactii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala ;conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.c) analizati necesitatea interventie statului in activitatea agentilor economici in cadru PC . Practici comerciale restrictive. Rolu instit europene in promovare PC.Politica europeana a concurentei s-a adresat in egala masura firmelor private si guvernelor, iar grija principala a constituit-o reglementarea ajutoarelor din partea statului. Deoarece interzicerea absoluta a ajutoarelor ar fi imposibila, paragraful al doilea al Art.87 mentioneaza trei situatii in care ajutoarele acordatesunt compatibilecu reglementarile pietei comune, respectiv:1) ajutoare cu caracter social acordate consumatorilor individuali, sub garantia nediscriminarii legate de originea produselor in cauza ;2) ajutoare destinate remedierii pagubelor provocate de calamitati naturale sau evenimente exceptionale;3) ajutoare acordate anumitor regiuni din Germania afectate de divizarea tariiScheme de ajutor autorizate a.Ajutor financiar pentru dezvoltarea zonelor urbane defavorizate combaterea sau chiar rezolvarea anumitor probleme (ocuparea fortei de munca, dezvoltare, etc.), cu care se confrunta anumite zone urbane, este obiectivul acestui ajutor financiar.b.Subventii regionale pentru dezvoltarea intreprinderilor mici- Scopul principal a fost oferirea de stimulente pentru investitii in crearea de noi afaceri in turism si de noi locuri de munca in industria respectiva. Astfel, acest ajutor a contribuit la promovarea dezvoltarii durabile a acestei regiuni relativ sarace a UE.Parlamentul European. Politica n domeniul concurenei nu face obiectul procedurii de codecizie.Comisii parlamentare n domeniul concureneiExist2 comisii care se ocup n mod specialde probleme legate de politica n domeniul concurenei i privind protecia consumatorului: ECON(afaceri economice i monetare)- politica economic i monetar a UE, normele n domeniul concurenei i ajutorul de stat acordat ntreprinderilor IMCO(piaa intern i protecia consumatorilor)- identificare i eliminarea obstacolelor din calea funcionrii pieei unice ipromovarea i protejareaintereselor economice ale consumatorilorConsiliul European. Consiliul European definete orientrile i prioritile politice generale ale Uniunii Europene i ofer impulsul necesar dezvoltrii acesteia.mpreun cu Parlamentul European, Consiliul European joac un rol important n numirea comisarului pentru concuren, desemnat de guvernele naionale i de preedintele Comisiei.Consiliul UE.mpreun cu Parlamentul European, Consiliul UE adopt normele europene privind concurena i protecia consumatorului.Consiliul este alctuit din minitrii statelor membre, care se reunesc n formaiuni diferite, n funcie de subiectele dezbtute. De exemplu, pentru problemele legate de concuren, minitrii statelor membre se reunesc n cadrul Consiliului Competitivitate.Comisia European.Comisia European asigur buna aplicare anormelor UE n domeniul concurenei.Rolul acestei instituii este, n principal, monitorizarea i, unde este cazul, blocarea:acordurilor anticoncureniale (n special a cartelurilor);abuzurilor de poziie dominant;fuziunilor i achiziiilor;ajutoarelor de stat.Banca Central EuropeanBanca Central European este banca central pentru monda euro. Principala sa sarcin este de a menine puterea de cumprare a monedei euro i, astfel, de a asigura stabilitatea preurilor n zona euro .Banca Central European este consultat periodic cu privire la diverse aspecte legate de concuren n sectorul financiar.

22. politica comerciala comunitaraa) definiti politica comercila.,abordari conceptuale,baza legislativaEste politica comun prin excelen a UE, cea care a dat impulsul primar integrriieconomice europene. De la bun nceput, a fost conceput ca o politic supranaional. Esteunul din primele domenii n care Statele Membre au acceptat s i limiteze suveranitatea,delegnd competene extinse la nivelcomunitar.In esenta PCC e o parte componenta a politici economice a unui stat ,care vizeaza sfera relatiilor economice externe ale acestia si care includ totalitatea reglementarilor adoptate de catre stat.La baza PCC se afla tratatul de la Roma, al carui titlu 1 se numea ;;Libera circulatie a marfurilor. Principalel elemente ale politici au fost formulat in art.113 al Tratatul,unde se mentioneaza ca are la baza principii uniforme, mai ales in cea ce priveste stabilirea si modificarea taxelor vamale,incheerea de acorduri comerciale si tarifare,politica exportului,precum si masuri de aparare comercial necesar in caz de concurenta neloial.b) functiile si componentele PCC, obective,principii si domeni de aplicare,principalele instrumente ale PCC.politica comerciala comuna a fost astfel conceputa incat sa indeplineasca o serie defunctii,cum sunt:protejarea pietei interne unice si a producatorilor amatori fata de concurenta externa;evitarea si eliminarea externalitatilor negative in schimburile intracomunitare;sustinerea interna si promovarea sectoarelor in formare(infantile);favorizarea economiilor de scara si a dotarii cu tehnologii avansate;corectarea distorsiunilor interne de productie si de de consum;combaterea comertului neloial;apararea mediului inconjurator;apararea securitatii nationale;protectia pietei fortei de munca respectiv combaterea somajului cauzat de importurile mai ieftine (asa numitul dumping social);obtinerea de venituri bugetare din incasarile fiscale, vamale, etc.ca politica comerciala a U.E. are treiobiectiveprincipale:1.promovarea comertuluicu tarile terte;2.promovarea liberului schimb;3.cresterea fortei competitive a firmelor comunitare.Principiilede baza ale politicii comerciale a U.E. sunt:uniformitatea care in sensul art. 113 din Tratatul asupra U.E. presupune ca politica comerciala este construita pe principiile uniforme in ceea ce priveste modificarile tarifare, incheierea acordurilor comerciale, masurile de liberalizare, etc.;;un al doilea principiu (art. 3 din Tratatul U.E.) esteo economie de piata deschisa in care concurenta este libera. Acest principiu nu presupune excluderea oricarei protectii comerciale, ci doar a tendintei de accentuare a protectionismului si de obstructionare a liberului acces pe piata comunitara.;;principiul centralizarii la nivel comunitar a deciziilor majore care se materializeaza in componentele aproape exclusive ale institutiilor europene in materie de acorduri comerciale internationale si masuri comerciale fata de terti.Principalele instrumente de politic comercial sunt: - de natur tarifar (vamal): prin intermediul taxelorvamale ; - de natur netarifar: reglementrile cantitative, msurile antidumping, precum i altemsuri netarifare; - de natur promoional i de stimulare: au drept scop s impulsioneze exporturileglobale ale rii (saucomunitii) respective.Instrumentele politicii comerciale comune a Uniunii Europene sunt n prezent n ceamai mare parte armonizate la nivelul UEC) importanta PCC pt dezvoltarea armonioasa a UE. Principalele tipuri de acorduri semnate de UE cu tarile terte si modul de aplicare a acordurilor preferintiale si cooperare incheiate de UE cu tarile terte.UniuneaEuropeanancercatsstabileascrelaiicomercialecumajoritatearegiunilor de pe glob. Au existat numeroase discuii ntre Uniunea European i Statele Uniten privina stabilirii unei zone transatlantice de liber schimb comercial care ar cuprindeUniunea European i rile membre ale NAFTA. Uniunea European a purtat de asemeneadiscuii cu alte structuri regionale, cum ar fi MERCOSUR i ASEAN n sperana stabiliriiunor acorduri de liber schimb comercial. Considernd imensul potenial economic alChinei iIndiei, stabilirea unor relaii comerciale cu aceste ri este extrem de benefic UniuniiEuropene. De asemenea, importurile de produse ieftine provenind dinChina i Vietnam aucauzatngrijorarea unor State Membre ale Uniunii Europene. n timpul conflictului textil cu Chinadin 2005, textilele chinezeti au fost blocate pentru o perioad de cteva sptmni nporturile europene ca urmare a acuzaiilor de dumping a preurilor aduse de ctre companiiletextile europene.Acorduricomercialeprefereniale,detipacorduridecomerlibersuntaceleacorduriprincareprileauprocedatlaacordareareciprocaunorconcesii(reduceri/eliminridetaxevamaledeimport,contingentetarifareetc.).nbazaacestoracorduri, produsele de export originare dintr-o ar beneficiaz de faciliti suplimentare deacces pe piaa rii partenere.Acordurile comerciale prefereniale ncheiate de UE sunt grupateastfel:Spaiul Economic European (SEE);Acorduri de Stabilizare iAsociere;Sistemul de Preferine Comerciale Autonome (SPCA);Acorduri de asociere Euro-Mediteraneene;Acorduri prefereniale ncheiate cu rile din Africa;Acorduri prefereniale ncheiate cu riledin America Latin

23. politica in domeniul transportuluia) definiti PTtransportu reprezinta unu din elementele fundamentale al procesului de integrare,fiind stins legat de crearea si finalizarea piatii interne,care promoveaza ocuparea fortei de munca si cresterea economica . sectorul transporturilor genereaza ,in termeni de PIB 10% din bogatia UE si ofera peste zece milioane de locuri de munca.Politica in domeniu transportului face parte din domeniul politicilor comune de la Tratatu de la Roma..PT mai trebuie sa raspunda unor mari provocari in ceia ce priveste durabilitatea, in special in contextul luptei impotriva incalzirii globale.b)obective ,principe metode de implementare.baza legala si istoricu acesteiaObiective:Obiectivul general al politicii europene de transport este stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economica pe de o parte si cerintele de calitate si siguranta ale societatii pe de cealalta parte, pentru a dezvolta un sistem de transport modern.Transport rutier:Imbunatatirea calitatii, aplicarea in mod mai eficient a reglementarilor existente printr-un control si sanctiuni mai aspre.Transport feroviar:Revitalizarea cailor ferate prin crearea unei zone feroviare integrate, efi ciente, competitive si sigure si infi intarea unei retele destinate serviciilor de transport de bunuri.Transport aerian:Controlul cresterii transportului aerian, mentinerea standardelor de siguranta si protectia mediului.Transport maritim si fluviaDezvoltarea infrastructurii, simplifi carea cadrului de reglementare si integrarea legislatiei sociale pentru a putea crea veritabile autostrazi maritimePrincipiile : reguli comune aplicabile transportului international in statele membre; masuri pt inbunatatirea si siguranta in transport; conditii pt autorizarea transporturilor nonrezidenti sa opteze servicii de transport pe teritoriu unui stat membru; Consiliu poate decide daca treb stabilite reglementari pt transport maritim si aerian.Incepind cu TR. De la Roma ,transport au constituit unele dintre primele sectoare in care CEE a introdus o politica comuna. Titlu V stabileste reguli de baza aplicabilii transport international in cadru statelor membre. Cf art 154-156 UE a stabilit si dezvoltarea retelei trans-europene in domeniu transporturilor,telecomunicatiilor si energiei.Principiile fundamentale ale Politicii Comune deTransport (PCT) au fost stabilite n 1957 prin Tratatul de la Roma. Pn n anul 1985, Congresul European al Minitrilor Transporturilor a rmas principala instituie ce coordona politicile de transport pan-europene. n decembrie 1992, Comisia European a publicat o Comunicare asupra Dezvoltrii Viitoare a Politicii Comune de Transport. Aceast Comunicare a schimbat cursul politicii de transport a Uniunii Europene dinspre o abordare sectorial (pe moduri de transport) ctre o politic integrat bazat pe mobilitate durabil. Comisia European a prezentat apoi o Comunicare n decembrie 1998. Acest nou document, numitMobilitate durabil: Perspective pentru viitor, a actualizat programul de aciune din 1995 i a stabilit obiective pe termen lung, pentru perioada 2000-2004. n octombrie 2004 a fost adoptat O constituiepentru Europa. Seciunea 7 a acesteia stabilete c,dup consultarea cu Comitetul Economic i Social,Consiliul va reglementa: regulile comune aplicabile transportului internaional ctre i de pe teritoriul unui Stat Membru sau traversnd teritoriul unuia sau mai multor State Membre; condiiile n care transportatori non-rezideni pot opera servicii de transport pe teritoriul unui Stat Membru; msuri de cretere a siguranei transporturilor; i alte prevederi considerate adecvate.c) importanta PT in UE.Politicile sectoriale si mecanismul de functionare.Provocari majore cu care se confrunta sectorul european al transportului.Transportul rutier Obiectivul politicii comunitare privind transportul rutier de bunuri i de pasageri este crearea condiiilor optime pentru furnizarea efi cient a serviciilor de transport; promovarea unui sistem comun eficient de transport rutier; contribuirea la armonizarea condiiilor de concuren dintre operatorii de transport; ncurajarea respectrii regulilor privind condiiile de munc n acest sector. n acest sens, este important faptul c anumite aspecte din politica de transport rutier trebuie dezvoltate n continuare, precum: reguli comune pentru accesul pe pia i la profesie; condiii echitabile de concuren; aspecte sociale (orar de lucru, perioade de lucru i odihn, tahograf); taxarea transportului rutier (taxe i tarife); constrngeri i sanciuni; promovarea acordurilor internaionale (Interbus, acorduri de tranzit); restricii de circulaie.Transportul feroviar Comunitatea European ncearc s creeze condiiile pentru efi cientizarea sectorului feroviar i adaptarea sa la cerinele pieei unice. n acest sens, a propus introducerea unei licene de operare care s ofere accesul uniform la infrastructur i a stabilit un sistem care s asigure alocarea capacitii de infrastructur pe o baz non-discriminatorie i c utilizatorii pltesc costul real al facilitilor pe care le folosesc. Transportul feroviar este mai puin sigur dect cel rutier n ceea ce privete termenii de livrare, ce sunt mai puin predictibili n cazul cilor ferate. Pe unele rute internaionale, termenii de livrare s-au dublat sau triplat chiar n ultimii ani. Aceasta se datoreaz n principal opririlor foarte lungi pe traseu, deoarece alte trenuri (n special serviciile pentru pasageri) au prioritate, iar procedurile de la frontiere sunt complicate (echipajele i locomotivele trenurilor trebuie schimbate din cauza diferenelor dintre sistemele de semnalizare de la o ar la alta, etc.)Transportul fl uvial:ncepnd cu 1 ianuarie 1993, transportul fl uvial a benefi ciat de liberalizarea cabotajului, a crui efect principal a fost sfritul sistemului de cote ce mpiedicau fi rmele ce foloseau aceste servicii n a-i alege liber transportatorul. mpreun cu transportul feroviar i cel maritim pe distane scurte, transportul fl uvial poate contribui mai mult la re-echilibrarea ponderii diferitelor moduri de transport, dup cum este recomandat n Carta Alb privind Politica European de Transport pentru 2010. n comparaie cu alte moduri, ce se confrunt adesea cu probleme de ambuteiaje i capacitate, transportul fl uvial este caracterizat de siguran i are o considerabil capacitate neexplorat.Transportul aerian:Politica comunitar privind liberalizarea transportului aerian cuprinde patru domenii principale: accesul pe pia, controlul capacitii, costul biletelor de cltorie i emiterea licenelor de operare pentru companii. Politica a fost lansat n 1980 i implementat n trei etape. Punctele cheie n cadrul acestui proces au fost urmtoarele: - introducerea unei licene unice de transport aerian emis pentru operatorii din cadrul Comunitii; - condiiile de acces al transportatorilor aviatici la rute din cadrul Comunitii; - biletele de cltorie, inclusiv n privina interveniei directe a Comisiei Europene n cazul taxrii inechitabile; - serviciile de transport de bunuri.Transportul urban Peste 75% din populaia Uniunii Europene locuiete n zone urbane. Astfel, transportul urban reprezint o component important a cererii de mobilitate i corespunztor o component la fel de important a mediului construit cu un impact negativ asupra sntii. De exemplu, o cincime din cltoriile din Uniunea European sunt n mediul urban, pe distane mai mici de 15 km. Pentru perioada 1995-2030, se preconizeaz o cretere cu 40% a numrului de kilometri parcuri n zone urbane. Autoturismul este dominant, avnd o cot de 75% din numrul de kilometri parcuri n conurbaiile Uniunii Europene. Autoturismele cauzeaz att de multe blocaje, nct n unele orae europene viteza medie n trafi c este mai mic dect n zilele trsurilor cu cai. Creterea utilizrii autoturismelor a fost nsoit de probleme de siguran i de mediu, precum i de colapsul investiiilor n transport public.Deschiderea frontierelor i preurile acceptabile din sectorul transport ofer europenilor niveluri fr precedent de mobilitate. Bunurile sunt expediate rapid de la fabric la consumator, adeseori n alte ri. UE a contribuit prin deschiderea pieelor naionale la creterea competitivitii i ndeprtarea barierelor fi zice i tehnice. Modelele actuale de transport i ratele de cretere nu sunt ns sustenabile. Mobilitatea oamenilor i bunurilor, efi cient i ieftin, este o doctrin central a UE n realizarea unei economii dinamice i ntrirea coeziunii sociale. Sectorul transport genereaz 10% din venitul UE msurat n produs intern brut, i ofer peste 10 milioane de locuri de munc. ndeprtarea barierelor din calea comerului i a cltoriilor transfrontier a dus la creterea volumului transportului de pasageri i de bunuri pe distane lungi. Prosperitatea a determinat o cretere spectaculoas a utilizrii autoturismelor un fenomen ce se repet n noile State Membre ce au intrat n UE n 2004.24. Politica de mediua) definiti politica de mediu si baza legislativapolitic de mediu este una dintre politicil comunitare esentiale, cuprinde ansamblu orientarilor, principiilor si reglementarilor statului cu caracter administrativ-juridic,fiscal si financiar,menit sa asigure dezvoltarea economico-sociala in strinsa dependenta cu cerintele dezvoltarii ecologice, ale echilibrului ecologic.Baza legala :Baza legal a politicii de mediu a UE este constituit de articolele 174 - 176 ale Tratatului CE, la care se adaug articolele 6 i 95. Articolul 174 este cel care traseaz obiectivele politicii de mediu i contine scopul acestei politici .Articolul 175 identific procedurile legislative corespunztoare atingerii acestui scop i stabileste modul de luare a deciziilor n domeniul politicii de mediu. iar Articolul 176 permite statelor membre adoptarea unor standarde mai stricte. Articolul 95 are n vedere armonizarea legislaiei referitoare la sntate, protecia mediului i protecia consumatorului n Statele MembreArticolul 6 promoveaz dezvoltarea durabil ca politic orizontal a Uniunii Europene i subliniaz astfel nevoia de a integra cerinele de protecie a mediului n definirea i implementarea politicilor europene sectoriale.b) objective si principia. Rolu actorilor institutionali pe mediu si esenta acestoraObiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene sunt clar stipulate de Articolul 174 al Tratatului CE i reprezint:conservarea, protecia i mbunatirea calittii mediului;protecia sntaii umane;utilizarea raional a resurselor naturale; promovarea de msuri la nivel internaional n vederea rezolvrii pr. Aceast evoluie conduce la delimitarea principiilor de aciune: principiul Poluatorul plteste, prevenirii, precauiei n luarea deciziilor, asigurrii unui nivel ridicat de protecie a mediului, integrrii cerinelor de protecie a mediului n definirea i implementarea altor politici comunitare i al proximitii.oblemelor de mediu la nivel regional.Comisia European, DG Mediu. Direcia General (DG) Mediu din cadrul Comisiei Europene a fost creat n anul 1981 i este direct responsabil pentru elaborarea i asigurarea implementrii politicii de mediu. Rolul su este de a iniia noi acte normative n domeniu i de a se asigura c msurile adoptate vor fi implementate de SMLucrrile Consiliului Ministrilor Mediului sunt pregtite de Comitetul Reprezentanilor Permaneni ai statelor membre de pe lng UE (COREPER).COREPER, acronimul francez sub care este cunoscut Comitetul Reprezentanilor Permaneni, include dou organisme i anume:Coreper I, format din ambasadorii adjunci ai reprezentanelor permanente ale Statelor Membre de pe lng UE i se axeaz pe probleme de mediu, competitivitate, agricultur, pescuit, cultur, tineret, transport, energie, sntate i probleme sociale; -Coreper II, format din ambasadorii reprezentanelor permanente ale Statelor Membre de pe lng UE i se axeaz pe probleme de politic extern, probleme financiare i de protecie civil. COREPER este responsabil cu asistarea Consiliului Uniunii Europene n rezolvarea unor propuneri sau proiecte de instrumente naintate de Comisie, n stadiul care implic negocieri preliminareParlamentul European Comitetul de mediu, sntate public i sigurana alimentelor. Implicarea Parlamentului European n politica de mediu a Uniunii se manifest prin cooperarea acestuia cu celelalte instituii i implicarea n procesul de co-decizie. n anul 1973 Parlamentul a nfiinat un Comitet de mediu. Propunerea de act normativ este naintat comitetului de mediu care elaboreaz un raport coninnd o schi de opinie. Schia de opinie este dezbtut n plenul Parlamentului. Versiunea final se comunic Consiliului i Comisiei. Comitetul Regiunilor poate de asemenea, formula opinii din proprie iniiativ, care i permit s introduc anumite subiecte pe agenda UE. Deciziile actorilor instituionali implicati n politica de protecie a mediului se iau n conformitate cu urmtoarele principii stabilite prin Articolul 175 al Tratatului CE:ca regula general, deciziile se iau prin votul majoritii calificate n Consiliu i prin cooperarea cu Parlamentul European (PE);pentru programele de aciune, se respect decizia majoritii calificate n Consiliu i n co-decizie cu PE;decizii n unanimitate n Consiliu i la consultarea cu PE pentru aspectele fiscale i msurile privitoare la planificarea teritorial, utilizarea terenului i managementul resurselor de ap, precum i a msurilor ce afecteaz politica energetic.c) argumentati conceptul dezvoltarii durebile in legislatia UE. Apreciati Acquisul comunitar referitor la protectia mediului . evoluati importanta programelor de actiune pt medeiu si esenta acestora.In ciuda imbunatatirilor semnificative ce au avut loc, in special in domeniul reducerii poluarii aerului si apei potabile, acquis-ul trebuie sa se dezvolte in continuare. In noul Program de Actiune pentru protectia mediului sunt identificate patru domenii prioritare: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si sanatate, si resurse naturale si deseuri.Carta Alba, destinata pregatirii tarilor asociate din estul si centrul Europei in vederea integrarii in Piata Interna a Uniunii (1995), acopera doar o mica parte din acquis-ul din domeniul protectiei mediului, mai precis partea referitoare la legislatia privind produsele, care este direct legata de prevederile referitoare la libera circulatie a bunurilor. Acquis-ul comunitar de mediu cuprinde peste 200 de directive, regulamente si decizii, care constituielegislatia orizontalasilegislatia sectorialain domeniul protectiei mediului. Legislatia orizontala cuprinde acele reglementari ce au in vedere transparenta si circulatia informatiei, facilitarea procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activitatii si implicarii societatii civile in protectia mediului. Spre deosebire de aceasta, legislatia sectoriala se refera la sectoarele care fac obiectul politicii de mediu (calitatea aerului, schimbari climatice, gestiunea deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, controlul poluarii industriale, substante chimice, organisme modificate genetic, zgomot, protectia civila).Principalele instrumente de sprijin financiar comunitar n aplicarea PEM n statele membre sunt:a) Programul LIFE Instrumentul Financiar Comunitar pentru Mediu Programul LIFE a fost creat n 1992, este folosit exclusiv n aplicarea PEM i include trei arii tematice: mediu, natur i ri tere. Obiectivele generale ale programului sunt: - definirea i promovarea unor modele de producie i de consum n conformitate cu principiile dezvoltrii durabile;- promovarea exemplelor de bun practic; - susinerea proiectelor pilot, a informrii orizontale, a educaiei i formrii profesionale; - dezvoltarea i ameliorarea competenelor structurilor administrative; - susinerea integrrii mediului n alte politici i asigurarea coordonrii diverselor instrumente i proceduri cu impact asupra proteciei mediului.b) Sistemul Fondurilor Structurale Sistemul fondurilor structurale (Fondul European de Dezvoltare Regional, Fondul Social European, Fondul European de Orientare i Garantare Agricol- seciunea Orientare) reprezint n prezent aproximativ 35% din bugetul comunitar, cu tendin de cretere). Dup 1992, fondurile sunt tot mai mult corelate cu obiectivele politicii de mediu, att prin finanarea unor programe specifice, ct i prin integrarea considerentelor de mediu n implementarea diferitelor proiectec) Fondul de Coeziune (FC) Prin FC, Comunitatea acord sprijin financiar statelor membre cu PIB/locuitor mai mic de 90% din media comunitar pentru proiecte n domeniul mediului i al reelelor de transport.d) Sistemul de credite al Bncii Europene de Investiii (BEI) Protecia mediului constituie un important criteriu de selecie a proiectelor finanate de ctre BEI, ncepnd cu 1983. n anii 90, BEI a acordat credite de milioane de Euros pentru proiecte n domeniul tratrii apelor, gestiunii deeurilor, conservrii urbane i reducerii polurii. Pentru proiecte de mediu, mprumuturile pe termen lung pot s acopere pn la 50% din costul investiiei. e) Programul NATURA 2000 f) Programul de promovare a ONG-urilor active n domeniul mediuluiProgramul reprezint un instrument financiar de promovare a iniiativelor societii civile n aplicarea politicii europene de mediu. Comunitatea finaneaz n proporie de 70% (80% pentru statele candidate) proiecte axate n principal pe prioritile PAM6.

25. politica de coeziune si socialaa) definiti politica de coeziune si sociala si baza juridica\Coeziunea reprezint procesul de reducere a disparitilor de dezvoltare economic i social.Coeziunea economic i social reprezint unul din obiectivele prioritare ale Uniunii Europene, alturi de la Piaa Unic i Uniunea Economic i Monetar. Politica de coeziune economic i social cuprinde toate aciunile Uniunii Europene care vizeaz realizarea dezvoltrii economice armonioase i echilibrate a acesteia, n special prin promovarea reducerii disparitilor de dezvoltare ntre diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene, a egalitii anselor i a dezvoltrii durabile. Modul de funcionare i implementare a Politicii de Coeziune Economic i Social i a Fondurilor Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene a fost stabilit prin Regulamentele Fondurilor Structurale i de Coeziune a Uniunii Europene. Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European i Consiliului European asupra Fondului European de Dezvoltare Regional;Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European i Consiliului European asupra Fondului Social European;Regulamentul nr. 1082/2006 al Parlamentului European i Consiliului European asupra Cooperrii Teritoriale;Regulamentul Consiliului European nr. 1083/2006 care stabilete principiile generale ale Fondului European de Dezvoltare Regional, Fondului Social European i Fondului de Coeziune; Regulamentul Consiliului European nr. 1084/2006 asupra Fondului de Coeziune;Regulamentul Consiliului European nr. 1828/2006 privind Implementarea Fondurilor Structurale;Liniile Directoare ale Comunitii Europene cu privire la coeziunea economic, social i teritorialb) obective si principii.Obiectivele prioritare ale politicii de coeziune economic i social pentru perioada 2007-2013 sunt reglementate prin Regulamentul Consiliului Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006.(a) Obiectivul de Convergen Obiectivul de Convergen urmrete accelerarea convergenei statelor membre i a regiunilor celor mai puin dezvoltate, prin creterea economic i a numrului locurilor de munc, prin sporirea i mbuntirea calitii investiiilor n capitalul fizic i uman, dezvoltarea inovaiei i a societii informaiei, adaptabilitatea la schimbrile economice i sociale, protejarea i mbuntirea calitii mediului, precum i a eficienei administrative. Acest obiectiv constituie prioritatea Fondurilor Structurale i de Coeziune(b) Obiectivul de Competitivitate Regional i Ocupare a Forei de Munc -urmrete, n afara regiunilor celor mai puin dezvoltate, consolidarea competitivitii i atractivitii regiunilor, precum i sporirea locurilor de munc, pentru a se pregti i adapta la schimbrile economice i sociale, prin sporirea i mbuntirea calitii investiiilor n capitalul uman, inovaia i promovarea societii informaiei, spiritul ntreprinztor,(c) Obiectivul de cooperare teritorial european -urmrete consolidarea cooperrii la nivel transfrontalier prin iniiative comune locale i regionale, consolidarea cooperrii transnaionale prin msuri favorabile dezvoltrii teritoriale integrate legate de prioritile Comunitii i consolidarea cooperrii interregionale i a schimbului de experien la nivelul teritorial adecvat Principiul complementaritii, coerenei, coordonrii i conformitii Principiul programrii multianuale: obiectivele Fondurilor Structurale sunt urmrite n cadrul unei programri multianuale efectuate n mai multe etape, care include identificarea prioritilor, finanarea i sistemele de gestiune i control.Principiul parteneriatului: obiectivele Fondurilor structurale trebuie realizate printr-o strns consultare ntre Comisie i Statele Membre, mpreun cu autoriti i organisme numite de Statele Membre (autoritile regionale i locale; partenerii economici i sociali; orice alt organism adecvat care reprezint societatea civila). Parteneriatul include elaborarea, implementarea, monitorizarea i evaluarea programelor operaionale.Nivelul teritorial al aplicrii: implementarea programelor operaionale este responsabilitatea statelor membre la nivelul teritorial adecvat, n conformitate cu sistemul instituional propriu fiecrui stat membru.Gestiunea mprit: Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor Structurale este executat n cadrul gestiunii mprite ntre statele membre i ComisiePrincipiul adiionalitii: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programelor Operationale includ att fonduri UE ct i fonduri naionaleEgalitatea ntre brbai i femei i nediscriminarea: Statele membre i Comisia asigur promovarea egalitii ntre brbai i femei i integrarea principiului de egalitate de anse n fiecare dintre diferitele etape ale aplicrii Fondurilor.Dezvoltarea durabil: obiectivele Fondurilor sunt urmrite n cadrul dezvoltrii durabile i a promovrii, de ctre Comunitate, a obiectivului de protejare i mbuntire a mediului nconjurtorc) argumentati conceptu dezvoltari durabile in legislatia UE. Obectivele si rolu fondurilor structurale in reducerea decalajelor structurale in cadru UE, importanta si modul de alocare si gestionare a fondurilor structuraleDezvoltarea durabil a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene ncepnd cu anul 1997, prin includerea sa n Tratatul de la Maastricht. n anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene, creia i-a fost adugat o dimensiune extern la Barcelona, n anul 2002. obiectiv general mbuntirea continu a calitii vieii pentru generaiile prezente i viitoare prin crearea unor comuniti sustenabile, capabile s gestioneze i s foloseasc resursele n mod eficient i s valorifice potenialul de inovare ecologic i social al economiei n vederea asigurrii prosperitii, proteciei mediului i coeziunii sociale. Echitatea i coeziunea social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitii culturale, egalitii de anse i prin combaterea discriminrii de orice fel; Fondul Social European - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. Prin intermediul su se acord susinere financiar actiunilor de formare si reconversie profesional ca si celor viznd crearea de noi locuri de munc. FSE trebuie s contribuie la ndeplinirea priorittilor Comunittii n ceea ce priveste ntrirea coeziunii economice si sociale, a asigurrii unui nivel nalt de ocupare si locuri de munc mai multe si mai bune, prin mbunttirea oportunittilor de angajare. Domenii de finantare: Promovarea includerii sociale i a anselor egale pentru toi; Dezvoltarea educaiei i a formrii continue; Promovarea unei fore de munc adaptabile i calificate, sprijinirea inovaiei n organizarea muncii; Sprijinirea ntreprinztorilor i a crerii de locuri de munc; Susinerea potenialului uman n cercetare tiin i tehnologie; mbuntirea participrii femeilor pe piaa muncii.Fondul de Coeziune -contribuie la ntrirea coeziunii economice si sociale a Comunittii, n vederea promovrii unei dezvoltri durabile.Prin Fondul de coeziune se finaneaz proiecte pentru: msuri n domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile deenergie care promoveaz dezvoltarea durabil; reele trans-europene, in special proiecte de interes european.26. locu si rolu UE in economia mondialaa) particularitatile geografice,istorice,ale statelor membre UEactualmente Ue cuprinde 28 de state diverse,amplasate pe o suprafata de 4,38 mil km2, cu o populatie de circa 507 miloane locuitori.Dezvoltarea cu succes a jucat un rol decisiv in constituirea civilizatie mondiale,care a fost conditionat atit de factori istorici cit si naturali. Printre factori naturali : suprafata compact ceai ce permite schimbu de experienta intre focarele de dezvoltare; cea mai mare parte e amplasat in tarimului marii; inbinarea favorabila a diferitelor forme de relief; clima moderat ocianica si cea mediteranian au asigurat conditii prielnice pt diferite activitati economice; europa dispune de insemnate resurse minerale de combustibili de fier, de minereuri metaliferice.b) analizati evolutia sectorial a economie UE din ultimele decenii. Ca o prim trstur a caracterului modern al economiei rilor membre ale UE se nscrietocmai existena i funcionarea economiei de pia, bine conceput i perceput n toatedomeniile i la toate nivelurile.Rezultatele remarcabile ale UE cu economii moderne de pia se explic prin libertateade aciune a agenilor economici pentru realizarea propriilor interese concordate cu intereselerilormembre,reglementateprinactejuridice.Acesteinteresesuntdatorateexisteneiproprietii private, dar i dorinei i obligaiei ca ele s se realizeze prin aciune, nu prininaciuneEconomiile rilor membre ale UE, caeconomii moderne de pia, secaracterizeaz i printr-o eficien ridicat att pe ansamblu, ct i pe diversecompartimente. rile Uniuniirealizeaz producii mai mari cu consumuri mai mici de resurse i factori de producie, obinndastfel performane net superioare celorlalte economii.La baza acestor realizri se afl,nainte de toate, promovarea larg a conducerii tiinifice(managementului), a progresului tehnic i ali factori. n domeniul relaiilor economice externe, structura exportului rilor UE secaracterizeazprin predominana produselor superior valorificate, care asigur sporuri substaniale la ncasrii,totodat,creareadenoilocuridemunc.Suntdenotorietatepublicdeclaraiileconductorilor unor ri membre ale UE, prin care se arat c exporturile n ri din afara Uniuniiasigur n bun msur locurilede munc n rileexportatoare.n afara de acestea, producia pentru exportpresupune for de munc mai calificat, careeste mai bine remunerat.Uniunea European este, de asemenea, cel mai mare partener economic al rilor ndezvoltare. Politica UE prevede ajutor pentru dezvoltarea i reconstrucia acestor ri, iar prinacorduri speciale se asigur accesul produselor rilorrespective pe piaa UE.Pentrucombatereafoametei,Uniuneaacordacestorriiajutoralimentardeurgen.nacelaitimp,eafinaneaz programele strategice alimentare n scopul reducerii dependenei acestei categorii deri de resursele alimentare dinstatele dezvoltate necomunitare.Obiectul ajutorului pe termen lung acordat de UE rilor n dezvoltare este acela de asprijini dezvoltarea rural, de a-i determina pe locuitorii satelor s nu prseasc meleagurilenatale i s gestioneze mai eficientresursele naturale locale.Relaiile ntre CEE i ASEAN au nceput n 1972, prin nfiinarea unui comitet special alASEAN nsrcinat cu relaiile cu Comunitatea. Aceste relaii aufost oficializate de acordul decooperare semnat la 1 octombrie 1980. Pe plan comercial, acordul se refer la acordareareciproc a clauzei naiunii celei mai favorizate.Pe planul cooperrii pentru dezvoltare au fostsemnateacorduribilateralecustatelemembrealeComunitii,aceastaavndmisiuneacoordonriidiferiteloraciuni. Din doi ndoi ani are loco reuniune ministerial care trateazproblemelepolitice, economiceirelativcelede cooperare.c) ue si rm in ultimii aniiRelaiile Republicii Moldova cu Uniunea European au debutat dup 27 august 1991. La 12 ianuarie 2010 - Lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu UE. Dup semnarea, la 30 septembrie 2010, a Protocolului adiional la Acordul de Parteneriat i Cooperare cu RM, au fost deschise noi oportuniti pentru extinderea participrii RM la Programele UE. Dat fiind c participarea la Programele i Ageniile UE presupune i o contribuie financiar din partea RM, decizia respectiv este luat pentru fiecare caz n parte, urmarea unor consultri cu reprezentanii Comisiei Europene i a ministerelor sectoriale vizate. La 20 martie 2012 - Lansarea negocierilor privind stabilirea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat i Cuprinztor n cadrul negocierilor privind Acordul de Asociere.26 iunie 2012 - Semnarea Acordului privind spaiul aerian comun ntre Republica Moldova i UE. La 29 noiembrie 2013 - Republica Moldova a parafat textul Acordului de Asociere, care include i crearea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat i Cuprinztor. La 28 aprilie 2014 - Cetenii Moldovei au obinut liberalizarea vizelor. Detinatorii pasapoartelor biometrice vor putea calatori fara vize pe un termen de 90 de zile pe parcursul a sase luni in toate statele membre ale UE, cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei, plus statele membre Schengen care nu fac parte din UE - Islanda, Norvegia, Elvetia si Liechtenstein. Acestia insa nu vor avea dreptul de munca, studii si reintregirea familiei. La 26 iunie 2014 - Consiliul UE a aprobat Agenda de asociere UE-Republica Moldova - un document de baz care indic prioritile cooperrii ntre cele dou pri, n urmtorii trei ani, nlocuind astfel Planul de Aciuni Republica Moldova privind Politica europeana de vecintate din 22 februarie 2005.