Universitatea Nicolae TitulescuFacultatea de Drept

PARLAMENTUL EUROPEAN

Elev: Olteanu Ionela RoxanaSpecializarea: DEI, ID

Anul: I

Bucuresti2015

Prezentare generală

Comisia Europeană este una dintre principalele instituţii ale Uniunii Europene.

Reprezintă şi susţine interesele Uniunii în ansamblul său. Propune acte legislative şi

gestionează punerea în aplicare a politicilor europene şi modul în care sunt cheltuite

fondurile UE.

Denumirea de Comisie Europeana este cunoscuta dupa Tratatul de Fuziune de la

Bruxelles din 1965, in acesta prevazandu-se unirea celor trei Comisii existente la acel

moment intr-un singura institutie, Comisia Comunitatilor Europene.

Rolul și sarcinile Comisiei Europene

Potrivit noilor prevederi introduse prin Tratatul de la Lisabona in Tratatul

privind Uniunea Europeana, Comisia promovează interesul general al Uniunii, adoptând

măsurile necesare în acest scop, asigură aplicarea tratatelor, precum si a măsurilor

adoptate de instituții în temeiul acestora. De asemenea, Comisia este cea care

supraveghează, sub controlul Curții de Justiție a Uniunii Europene, modul în care statele

membre aplica dreptul Uniunii. Acesta eecuta bugetul și gestionză programele. Comisia

exercită funcții de coordonare, de executare și de administrare, în conformitate cu

condițiile prevăzute în tratate. ,,Cu exceptia politicii externe si de securitate comune și a

altor cazuri prevăzute în tratate, aceasta asigură reprezentarea externă a Uniunii. Comisia

adopta inițiativele de programare anuală si multianuală a Uniunii, in vederea incheierii

unor acorduri interinstiuționale.”1

Principala atribuție este aceea de a reprezenta şi susţine interesele Uniunii

Europene în ansamblul său. Aceasta convergă în urmoatoarele funcții:

stabilirea obiectivelor şi priorităţilor de acţiune la nivel european

1 Potrivit art. 17 alin, (1) TUE

propunerea proiectelor legislative pe care le supune aprobării Parlamentului şi

Consiliului

gestionarea şi punerea în aplicare a politicilor şi bugetului UE

asigurarea respectarea legislaţiei europene (alături de Curtea de Justiţie)

reprezintarea intereselor UE pe plan extern (negociază acorduri comerciale între

Uniune şi alte ţări etc.).

Cele mai importante 4 sarcini ale Comisiei:

Dreptul la iniţiativă

Comisia are „drept de iniţiativă” - poate propune acte legislative pentru a proteja

interesele Uniunii şi ale cetăţenilor săi. Ea procedează astfel doar în situaţiile în care o

măsură eficientă nu poate fi luată la nivel naţional, regional sau local (principiul

subsidiarităţii).

Când propune un proiect legislativ, Comisia încearcă să ia în calcul interesele

unor categorii cât mai largi. Pentru a se asigura că detaliile tehnice sunt corecte, Comisia

consultă experţii din cadrul diferitelor comitete şi grupuri de lucru. De asemenea,

organizează consultări publice.

Fiecare decizie luată de Consiliu este precedată de o propunere a Comisiei.

Comisia trebuie, ca forţă motorie a procesului de integrare, să elaboreze propuneri în

vederea dezvoltării politicilor comunitare. Acest drept de a stabili ordinea zilei, de a face

propuneri şi de a interconecta diverse iniţiative îi conferă o putere importantă de influenţă

în cadrul procesului legislativ.

De veghe la respectarea Tratatelor

În calitate de „gardian al tratatelor”, Comisia se asigură că fiecare stat membru

aplică în mod corect legislaţia europeană.

În cazul în care consideră că un guvern nu îşi respectă obligaţiile în acest sens,

Comisia îi adresează mai întâi o scrisoare oficială prin care îi cere să remedieze situaţia.

În ultimă instanţă, Comisia poate înainta cazul Curţii de Justiţie. Curtea poate impune

sancţiuni, iar deciziile sale sunt obligatorii pentru toate ţările şi instituţiile europene.

Comisia urmăreşte modul în care sunt aplicate dispoziţiile specificate în Tratat,

precum şi deciziile luate de organismele CE, având posibilitatea, în cazul în care

constată anumite nereguli, să facă apel la Curtea Europeană de Justiţie.

Reprezentare externă

Comisia se exprimă în numele tuturor ţărilor UE în cadrul organismelor

internaţionale precum Organizaţia Mondială a Comerţului.

De asemenea, negociază acorduri internaţionale în numele UE, precum Acordul

de la Cotonou (privind ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare din Africa, Caraibe şi

Pacific şi derularea schimburilor comerciale cu acestea.

Comisia a reprezentat, de exemplu, Comunitatea în rundele GATT/OMC şi pe

lângă organizaţiile internaţionale; acest lucru are loc, în parte împreună cu statele

membre şi/sau cu preşedinţia statului respectiv.

Organ executiv pentru aplicarea politicii comunitare

Împreună cu Parlamentul şi Consiliul, Comisia stabileşte priorităţile în materie de

cheltuieli pe termen lung în contextul „cadrului financiar” european. De asemenea,

elaborează un proiect de buget anual pe care îl înaintează Parlamentului şi Consiliului

spre aprobare şi supraveghează modul în care sunt cheltuite fondurile europene, de

exemplu, de către agenţiile şi autorităţile naţionale şi regionale. Modul în care Comisia

gestionează bugetul este verificat de către Curtea de Conturi.

Comisia gestionează fondurile consacrate politicilor europene (de exemplu,

agricultură şi dezvoltare rurală) şi programe precum Erasmus (schimburi de studenţi).

Asta nu înseamnă că Comisia ia asupra sa aplicarea nenumăratelor regulamente şi

directive în cadrul statelor membre. De altfel, Comisia nici nu ar putea să facă asta din

pricina numărului scăzut de personal. Aplicarea acestor regulamente şi directive se află în

sarcina administraţiei statelor membre sau a instituţiilor regionale din cadrul acestora.

Sarcina primordială a Comisiei este mai mult de a veghea şi controla modul în care

dispoziţiile mai sus menţionate sunt implementate de statele membre.

Figura urmoatoare redă aceste sarcini în mod schematic:

Figura 1. Sarcinile Comisiei Europene

Bibliografie:

Lectură de specialitate:

1. AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene, ediția V, â

editura Universul Juridic, București, 2011

Site-uri:

2. http://europa.eu/about-eu/institutions-bodies/european-commission/

index_ro.htm

3. http://ec.europa.eu/about/index_ro.htm