APOSTOLUL · 2018-09-28 · care cu patetism vorbea despre Domnul Trandafir: „ca dânsul poate au...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XX, NR. 213http://apostolul.slineamt.ro se

ptembrie2018

Adrian ALUI GHEORGHE(continuare în pag. 7)

La început de an şcolar,

Problemele vechi se uită şi cele noi se învechesc...● Interviu cu dl. Gabriel Ploscă,

preşedintele Sindicatuluidin Învăţământ şi Cercetare Neamţ

Domnule Gabriel Ploscă, ar trebui să nebucurăm pentru că tocmai a sunat clopo-ţelul deschiderea unui nou an şcolar. Văvăd totuşi cam amărât. Probleme noi?Probleme vechi?

– Problemele vechi sunt cele carerevin în atenţia noastră acum, după ce aufost presante şi în alte începuturi de an şco-

lar. Este vorba despre posturi, despre locurilenoastre de muncă, despre încadrarea personaluluididactic – mişcare începută încă din primăvară şitrecută prin mai multe etape – şi, desigur, despreproblema salariilor. Aceste două aspecte impor-tante, care sunt şi vechi, şi noi, au fost şi proble-mele principale pe care le-am discutat în Comisiaparitară de la nivelul Inspectoratului Şcolar, carea avut loc pe 13 septembrie. Desigur că am maiavut şi alte întrevederi cu Inspectoratul Şcolar pe

aceste teme şi ne bucurăm pentru faptul că sala-riile pentru luna august s-au achitat, deci nu aufost probleme. În ceea ce priveşte locurile demuncă, respectiv posturile – şi aici mă refer înspecial la posturile personalului didactic auxiliarşi nedidactic – o să avem o nouă discuţie după 24septembrie deoarece, în acest moment, este înplină desfăşurare o activitate de centralizare aunor date solicitate de Inspectoratul Şcolar unită-ţilor şcolare. Din discuţiile pe care le-am avut lao primă analiză, se pare că nu vom avea problemeprea mari în ceea ce priveşte încadrarea. De ce?Pentru că, într-adevăr, vom avea posturi ceva maipuţine, dar multe din aceste posturi au dispărut pecale naturală, prin pensionare. Vorbesc aici depersonalul didactic auxiliar şi nedidactic. Din pă-cate, Legea bugetului te împiedică să angajezi unalt om. Cu foarte mare greutate s-a reuşit ca,atunci când pleacă din sistem două persoane, săse angajeze una singură. În rest, acolo unde apar

acanţa de vară din acest an a fost încărcată în activităţi organizate de Asociaţia Generală a În-văţătorilor din România (AGIRo). Toate s-au desfăşurat sub semnul Centenarului Marii Uniridin anul 1918. S-a adus astfel, un omagiu învăţătorilor şi profesorilor care au participat atunci,în Basarabia şi în Bucovina şi în Transilvania la „cea mai mare faptă din toată viaţa neamuluinostru.”

● Simpozionul internaţional „Portrete de dascăli”Ediţiile a XI-a şi a XII-a s-au desfăşurat în perioada 28 iunie – 7 iulie la Arad şi Cernăuţi. Ele au

marcat, aşa cum se cuvine „Ziua învăţătorului”, pe care cu toţii trebuie să o sărbătorim la 30 iunie, laSoborul celor 12 apostoli. Dascălii de azi i-au evocat pe dascălii de ieri, asemenea lui Sadoveanu,care cu patetism vorbea despre Domnul Trandafir: „ca dânsul poate au mai fost mulţi... nişte apostoli,care au îndurat sărăcie şi batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulţumiri şi vorbe rele, darcare au izbutit să-şi îndeplinească cu bine menirea.”

Mesaj A sunat clopoţelul din nou iar ca-

drele didactice, elevii şi părinţii s-austrâns la şcoală pentru începutul unuinou an de învăţământ, pe care ni-ldorim mai bun şi mai prosper pentru

toţi, cu împliniri şi multe bucurii.Cu acest prilej, vă dorim sănătate şi putere

de muncă, succes în realizarea tuturor proiectelorpe care le aveţi sau le prefiguraţi în acest an şco-lar!

Sindicatul Liber al Lucrătorilor dinÎnvăţământ şi Cercetare Ştiinţifică Neamţ.

Preşedinte,Prof. Gabriel PLOSCĂ

La Centenar…! u o sută de ani în urmă, fiecare româncare simţea unirea ca o necesitate şi cao şansă istorică, era un vizionar. Undesuntem astăzi?

Aveţi viziunea apocaliptică a dis-pariţiei complete a primelor zece marioraşe din România? Fiindcă primelezece oraşe din România: Bucureşti,

Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa,Craiova, Braşov, Galaţi, Ploieşti, Oradea,într-o ordine stabilită de statistici, adună laun loc aproximativ cinci milioane de locui-tori. Ei, din 1989 încoace cinci milioane deromâni au ales să plece din ţară şi să îşi facăun rost în alte zări. Clasa politică româ-nească a distrus, conform statisticilor, din1989 încoace, cât nu au distrus cele douărăzboaie mondiale plus cutremurul din1977: peste 1200 de întreprinderi mari, toatesistemele de irigaţie. Mai mult, din ţară pro-ducătoare de bunuri, am devenit o societategregară care consumă, consumă, consumă.La o sută de ani de la Marea Unire, Românianu are un proiect de ţară, nu are un plan depers pectivă pe o perioadă medie sau lungă.Memoria este dusă în derizoriu. Rănile co-munismului au fost acoperite cu indiferenţăşi uitare, asta pentru că trecutul recent a fost„gestionat” chiar de cei care au produs răul.Istoria României nu mai este una singură,fermă, adevărată, este una „alternativă”.Cultura românească este înlocuită cu suro-gate, valoarea este relativizată în spaţiul pu-blic. Vectorii de imagine care apar însocietatea românească, personalităţi credi-bile, modele necesare, sunt decredibilizatede mediocritatea care s-a insinuat în toate„straturile” societăţii noastre. România laCentenar nu e o ţară în sărbătoare. Urarea„la trecutu-ţi mare, mare viitor”, a lui Emi-nescu, este estompată de o posomorală care

C

–

V

A consemnat Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 2)

Prof. Liviu Constantin RUSU, preşedinte AINT(continuare în pag. 4)

VARA ÎNVĂŢĂTORILORVARA ÎNVĂŢĂTORILOR

Viaţa sindicală, imperative

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Ştefan cel Mare. Din istorie în veşnicie n vara anului 2017, la aniversarea a560 de ani de la urcarea pe tronulMoldovei a Domnitorului Ştefan celMare, Muzeul Naţional de Istorie aRomâniei şi Muzeul Bucovinei audemarat proiectul expoziţional Şte-fan cel Mare. Din istorie în veşnicie,beneficiind de sprijinul Consiliului

Judeţean Suceava şi de cel al MinisteruluiCulturii şi Identităţii Naţionale. La acestdemers expoziţional s-au alăturat instituţiimuzeale de prestigiu: Muzeul Naţional alLiteraturii Române (Bucureşti), ComplexulMuzeal Naţional „Moldova” (Iaşi), Com-plexul Muzeal Judeţean „Iulian Anto-nescu” (Bacău), Muzeul JudeţeanBotoşani, Complexul Muzeal Judeţean

Neamţ ş. a. După vernisajul de la Suceava, expoziţia a fost itinerată la Iaşide Muzeul de Istorie al Moldovei (în 2017), iar în 2018 a fost deschisă laMuzeul Naţional de Istorie a României (26 aprilie – 28 iulie 2018), poate fiadmirată la sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ (7septembrie – 2 noiembrie) şi va avea vernisajul la Alba Iulia, în preajmadatei de 1 decembrie. Expoziţia conţine peste 300 de obiecte – manuscrise,icoane, bunuri arheologice – descoperite în cursul cercetărilor de la Suceava,Iaşi, Bacău, Vaslui, Hârlău, Botoşani, Târgu Trotuş, aparţinând secolelor XV-XVII: arme, obiecte de podoabă, monede, vase, cahle pentru sobă şi textilearheologice.

Festivalul Internaţional de Folclor* O sărbătoare a muzicii, dansului şi portului popular

În perioada 2-7 august judeţul Neamţ a fost gazda celei de a XXI-a ediţiia Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul”. Organizatorii, ConsiliulJudeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, aulansat invitaţii mai multor ansambluri folclorice din întreaga lume. Au răspuns

Î

robleme, rezolvarea ar fi prin transfer dela o altă unitate, dar... cine dă voie să sefacă transfer, că rămâne cu personal maipuţin celălalt, vorbesc de cel care ar fi deacord cu transferul. Deci, a rămas ca după24 septembrie să ne întâlnim din nou înComisia paritară şi să analizăm fiecare cazîn parte, astfel încât să asigurăm, cât de cât,

dacă nu o funcţionare optimă, cât mai aproape deo funcţionare normală a tuturor unităţilor de în-văţământ.

– Văd că legea asta a salarizării vă aducenumai necazuri…

– În seria problemelor mai vechi, pe care încănu le-am rezolvat, intră problema tranşelor de ve-chime, care se regăseau în Legea veche a salarizăriişi care acum nu mai apar, în totalitate, în noua lege.Pe vechea lege, salarizarea se făcea şi pe tranşelede vechime în învăţământ, având tranşe şi de peste40 de ani. Au fost şi de 20, 25, 30, 35, 40 de ani.Conform noii legi, tranşele de vechime se oprescla 25 de ani. Ori, s-a spus că în învăţământ trebuiedat salariul maxim la 25 de ani vechime, conside-rându-se că la această vârstă dascălul are deplinămaturitate profesională. Dar, în această perioadăde tranziţie, mulţi oameni trebuiau să treacă de la25 la 30, sau de la 30 la 35 ori la 40. Şi iată că toţiaceştia au fost dezavantajaţi.

De asemenea, nu am rezolvat încă problemainfirmierelor din şcolile speciale. Nu sunt foartemulte, dar au salarii mai mici decât înaintea apli-cării Legii 153, adică Legea salarizării unitare.Ori, unul dintre principiile acestei legi era ca ni-meni să nu aibă salariul mai mic decât cel avutînainte de aplicarea legii. Ce am făcut pânăacum? Ne-am dus şi am protestat în faţa Minis-terului Muncii, am avut alte negocieri, discuţii cuministrul Muncii, care mereu a promis că va re-zolva problema. Iată că nu a rezolvat-o nici pânăacum şi eu mă gândesc ca, împreună cu alţi colegidin teritoriu, care sunt în aceeaşi situaţie, să neurcăm în nişte maşini şi să mergem la Bucureşti,la doamna Olguţa Vasilescu. Este de neacceptatnerezolvarea unei probleme care, după părereamea, nu necesită nişte eforturi financiare foartemari. E vorba despre salarizarea infirmierelorcare lucrează în unităţile de învăţământ. E normale ca oamenii ăştia să câştige măcar cât au câştigatşi până acum. Nu cerem mărire de salariu, darnici nu trebuie să le micşorăm. De ce a apărutaceastă chestiune cu infirmierele? Pentru că audispărut nişte sporuri. Dar, conform noii legi, tre-

buie ca prin sume compensatorii să le aducemmăcar la salariile dinainte.

– Cred că o să se bucure doamna Olguţa, daram înţeles că aveţi probleme şi cu MinisterulEducaţiei…

– O altă problemă este că cei de la MinisterulEducaţiei au înţeles că dobânzile câştigate de noiprin acţiuni în instanţă, dobânzi pentru sumele cu-venite care nu ni s-au dat la vremea respectivă,sunt dobânzi penalizatoare. Acum, Ministerul atransmis prin inspectoratele şcolare, către unităţileşcolare, şi o formulă de calcul pentru aceste do-bânzi dar, totodată, unităţilor şcolare li s-a pretinsca într-un timp foarte scurt să ceară sumele nece-

sare. Eu bănuiesc – şi să dea Dumnezeu să măînşel – că aici este o stratagemă a Ministerului, însensul că oamenii aceştia să nu se poată încadra întermen şi atunci să se spună că nu au venit solici-tările. Sigur că, la intervenţia Federaţiei, în celedin urmă, Ministerul a fost de acord ca să mai pre-lungească acest termen. Cert este că, din informa-ţiile pe care le avem, datorită grabei, unele unităţişcolare au cam aproximat sumele necesare. Dreptcare, atunci când va veni momentul plăţii efective,s-ar putea să avem surpriza să vină mai puţini bani.

O nouă problemă apărută este şi cea legatăde posibilitatea colegelor care lucrează în învăţă-mânt să se pensioneze, dar la cerere, la 65 de ani,ca şi bărbaţii, datorită unei decizii a Curţii Con-stituţionale care arată că este o discriminare faptulcă femeile nu ar putea să iasă la pensie la 65 deani la fel ca şi bărbaţii. Ele ieşeau la vârste maimici. La noi în judeţ, deocamdată, nu avem sem-nale că această decizie ar crea probleme deose-bite, cum am înţeles că se întâmplă în alte judeţe,unde oamenii au fost scoşi la pensie de pe postu-rile lor. Pur şi simplu au venit alţi colegi, ori ei îşireclamă dreptul de a continua activitatea. DeciziaCurţii a apărut în iunie şi nu s-a ţinut seama de eaîn unele cazuri. Din cunoştinţele noastre, dacăaceşti oameni se duc în instanţă, categoric câştigă.Şi vă daţi seama ce s-ar întâmpla ca omul să seducă în noiembrie-decembrie să îşi ia postul îna -poi, iar cel care s-a dus în loc, unde să plece? Suntlucruri tare neplăcute, dar asta este situaţia.

– Păi atunci când s-au făcut încadrările, nutrebuia luată în calcul acea decizie apărută îniunie?

– Da, însă decizia prevede în felul următor:la apariţia deciziei, organele în drept trebuie săpună în acord prevederile sale cu Legea Pensi -ilor, respectiv cei care ar trebui să iasă la pensiela 61 de ani, dacă în 45 de zile nu acţionează,intră în vigoare de drept decizia. Practic, s-a aş-teptat până undeva la mijlocul lunii august. Lanoi nu e cazul, pentru că noi am trimis informăriîn unităţile şcolare, şi la liderii de sindicat, şi laconducere, şi le-am atras atenţia asupra unor lu-cruri care trebuie respectate. Mă refer la niştedrepturi legale ale colegilor noştri, care sunt cu-prinse în lege. Şi aici aş vorbi în primul rând des-pre drepturile unor colegi care au peste 25 de anivechime şi gradul I şi care doresc lucrul acesta,să aibă norma de predare diminuată cu două ore.În multe şcoli s-a interpretat că nu trebuie să apli-căm chestia asta dacă nu ne încadrăm în buget.Acum legea s-a modificat. La un moment datscria, într-adevăr, că se poate, cu încadrarea înbuget. Ori legea din martie 2017 spune clar căacel profesor are dreptul la diminuare, cu înca-drare în buget sau fără, nu-l interesează pe el. Aapărut și un ordin al ministrului care spune că,pentru orele suplimentare, trebuie contract demuncă separat şi că aceste ore trebuie evidenţiateîntr-o condică separată, adică am umflat birocra-ţia. Unii directori au înţeles, însă, următorullucru: colegii noştri trebuie să stea opt ore înşcoală şi să justifice fiecare oră, semnând într-ocondică specială, nu numai pentru orele de pre-dare, ci și pentru cele suplimentare. Noi am dis-cutat şi asta în comisia paritară şi este, clar, unabuz şi vom interveni acolo unde sunt semnalateaceste probleme.

– Din păcate, cam peste tot, nu avem partedecât de bâlbâieli legislative. Chiar nu pot fi re-glate odată toate aberaţiile astea?

– Sigur că, în perspectivă, se vorbeşte despreo nouă Lege a educaţiei şi despre un nou Statutal personalului didactic. Şi că treburile se vorurni, dar noi am tot văzut lucrurile demarate devreo zece ori şi... aşa au rămas, doar demarate.Sperăm însă ca în 2018 să se întâmple lucrulacesta, şi este datoria noastră să venim cu propu-neri, şi să speram că se va ţine seama de acestepropuneri ale noastre. Categoric, Statutul perso-nalului didactic este foarte important pentru noişi dacă aceste acte normative nu vor fi corecte, înconcordanţă cu ceea ce ne dorim să fie învăţă-mântul, practic vom pierde vremea, pentru că nevom izbi de alte probleme şi iar o vom lua de laînceput... Şi tot aşa, ca românul săracul, tot în-apoi, ca racul.

(urmare din pag. 1)

p

septembrie 2018

Problemele vechi se uită şi cele noi se învechesc...

La începutde an şcolar,

atriotismul reprezintă, alături de credinţă,puterea unui popor. Este un sentiment nor-mal, născut în fiecare dintre noi precum in-stinctul de conservare; patriotismul faceparte din cultura fiecărui om şi trebuie în-ţeles şi exprimat corect, pentru a nu alu-neca nici în fundamentalism şi obsesie, niciîn desuetudine.

Cu năduful grijilor de zi cu zi în minte, uniidintre noi vor gândi şi vor rosti că „patria şi pa-triotismul nu ne ţin de foame” şi poate au o oare-care dreptate. Dar, fără apartenenţa la un neam,la o istorie, devenim cu mult mai săraci şi mai în-fometaţi şi mai datori.

E păcat să-ţi iubeşti poporul, pământul undete-ai născut? Astăzi, în România nu mai intere-sează pe nimeni dacă eşti sau nu patriot? Ce e cupatria şi patriotismul? Mai sunt de actualitate într-olume tinzând spre globalizare? S-a demodat pa-triotismul? Se mai cultivă patriotismul în şcoală?Cum mai învăţăm copiii noştri ce înseamnă legă-tura emoţională faţă de ţara şi naţiunea din carefac parte? Ce este şi ce nu este patriotismul? Suntîntrebări la care vom încerca să răspundem îm-preună. Dascăli şi învăţăcei, trebuie să încercămsă redăm sensul curat al vremurilor încărcate deglorie ale poporului nostru. Fără declaraţii şi acla-maţii neacoperite prin fapte, fără vorbe goale.

Pe 5 octombrie 2018, cu prilejul Zilei Mon-diale a Educaţiei, Asociaţia Învăţătorilor Neamţorganizează Colocviul internaţional „Apostolipentru patriotism”. Având în vedere că aceastăprimă ediţie se desfăşoară în Anul CentenaruluiMarii Uniri, că se adresează profesorilor şi elevi-lor de acasă şi de peste hotare, tematica acestuicolocviu este una de acută actualitate şi de majorăimportanţă: „Contribuţia dascălilor la formareaşi cultivarea patriotismului la elevi.”

Dragostea de ţară este unul din sentimentelecele mai adânci, „instinct natural”, după cum spu-nea Roger Martin du Gard, sentiment puterniccare nu se învaţă, ci se trăieşte. Deci, prioritar şiimportant este ca dascălii să trezească sentimen-tele de dragoste faţă de patrie, de glie strămo-şească, de tradiţii, elevilor, nu prin însuşirea fadăa unor date, locuri sau nume istorice, ci prin evo-carea unor pagini exemplare, a unor fapte deose-bite, a unor personalităţi, evenimente din istorianeamului nostru.

Este datoria fiecărui român de a-şi aminti căeste român, că aparţine acestui sfânt pământ.Considerăm că pentru a te cunoaşte şi a te dez-volta, este nevoie să îţi cunoşti trecutul naţional

şi local. Centenarul Marii Uniri este o bună oca-zie de a restabili legăturile cu istoria şi un prilejbun de a trezi elevilor sentimentul patriotic. Tâ-năra generaţie nu trebuie să-şi uite rădăcinile, iarcadrele didactice, apostoli ai neamului, să-i facăsă vibreze în cadrul unei lecţii de patriotism, ase-meni Domnului Trandafir, din opera lui Sado-veanu.

De asemenea, cu toţii trebuie să înţelegem că„o patrie iubită este o patrie curată, nepoluată,care arată frumos şi primitor, indiferent că-i să-

racă sau bogată, că în ea auzim o singură limbăsau mai multe.” Fiecare, prin gesturi simple,putem fi patrioţi. Important este să ne facem binetreaba acolo unde suntem şi să ne asumăm ceeace suntem.

Încercăm astfel, să oferim o şansă de expri-mare a creativităţii elevilor şi dascălilor, dincolode cadrul tipic al orelor de curs. Colocviul oferăparticipanţilor idei şi exemple de metode şi mij-loace prin intermediul cărora dascălii pot trezi înelevi sentimentul de patriotism, de mândrie de afi român. Prin încurajarea exprimării libere a opi-niilor pertinente despre patriotism şi MareaUnire, cu accent pe contribuţia factorului local,evenimentul reuneşte deopotrivă, elevi şi profe-sori.

Lucrările susţinute atât de elevi, cât şi de pro-fesori, vor fi publicate ulterior într-un volum de-dicat special celebrării Centenarului Marii Uniri.

Obiectivele acestui Colocviu vizează: culti-varea sentimentului patriotic şi de identitate na-ţională în mediul educaţional; evidenţierea roluluidascălilor în formarea patriotismului în şcoală,ieri şi azi; stimularea interesului profesorilor pen-tru activităţi educative care să promoveze valorilenaţionale; sărbătorirea Centenarului Marii Uniri

prin activităţi care să evidenţieze semnificaţia is-torică şi spirituală a acesteia; valorificarea spiri-tului creativ al cadrelor didactice, al elevilor şi alstudenţilor în scopul dezvoltării personale.

Secţiunea destinată cadrelor didactice va cu-prinde comunicări privind temele: Patriotismul şiconştiinţa naţională promovate de către dascălide seamă de-a lungul istoriei românilor; Procesulde învăţământ – cadru de formare pentru conşti-inţa şi conduita patriotică; Valorificarea elemen-telor de istorie locală în formarea conştiinţei şiconduitei patriotice; Dascălii nemţeni în vâltoa-rea Marii Uniri; Samoilă Mârza – fotografulMarii Uniri; Creaţii literare (poezie / proză) petematica Centenarului Unirii; Proiecte educativecare cultivă sentimentul patriotic şi de mândrienaţională.

Secţiunea destinată elevilor şi studenţilor vaavea în vedere realizarea unor afişe tematice; co-laje/ postere tematice; creaţii literare (poezie /proză); desene pe tematica Centenarului MariiUniri.

Partenerii acestei manifestări iniţiată de Aso-ciaţia Învăţătorilor din Neamţ sunt: Consiliul Ju-deţean Neamţ, Consiliul Local Piatra-Neamţ,Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Di-dactic, Complexul Muzeal, Biblioteca Judeţeană„G. T. Kirileanu”, Sindicatul Liber al Lucrătorilordin Învăţământ şi Cercetare Ştiinţifică, AsociaţiaProfesorilor de Istorie, Asociaţia Generală a În-văţătorilor, Colegiul Naţional „GheorgheAsachi”, Şcoala Gimnazială Nr. 3, Colegiul Teh-nologic „Spiru Haret”, Şcoala Gimnazială „Nico-lae Apostol” Ruginoasa.

Coordonatori: prof. Liviu Constantin Rusu,prof. înv. primar Elena-Carmen Olteanu, prof.înv. primar Bilbor Mihaela Roxana Amaicei, prof.înv. primar Ioana Poeţelea.

Colocviul se va finaliza cu tipărirea unuivolum (cu ISBN) care va cuprinde: lucrările şti-inţifice de la secţiunile adresate profesorilor, crea-ţiile literare ale tuturor participanţilor (elevi,studenţi, cadre didactice), proiectele educativecare cultivă sentimentul patriotic şi de mândrienaţională.

De asemenea lucrările Colocviului vor fi re-flectate pe larg în revista Apostolul, unde, în li-mita spaţiului tipografic, vor fi publicatecomunicările care vor întruni cele mai multeaprecieri.

Liviu Constantin RUSU, Preşedintele AINT Neamţ

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 3


rupuri reprezentând cultura tradiţională din Asia (Taiwan) şi Europa(Macedonia, Grecia, Georgia, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova,Ucraina).

Au fost prezente şi două formaţii care activează în România, darreprezintă comunităţi ale minorităţilor conlocuitoare: Ansamblul dedansuri alcomunităţiipoloneze din

Suceava şi Ansam-blul folcloric tătă-resc „Qarasú” alUniunii Democratea Tătarilor Turco-Musulmani dinRomânia, filialaMedgidia.

Nu au lipsitgrupurile care săreprezinte folclorul

românesc – Ansamblul de cântece şi dansuri „Burnasul” (Teleorman) şi „Flori-cică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.

Ca la fiecare ediţie desfăşurată în cei douăzeci şi şapte de ani de exis-tenţă, şi în 2018 festivalul îşi păstrează caracterul itinerant. Ansamblurileparticipante au oferit spectacole în oraşele din întreg ţinutul. Astfel, în afarăde paradele desfăşurate pe străzi, s-au putut bucura de dans, muzică şi portpopular spectatorii din Piatra-Neamţ (pe 2 şi pe 7 august), Roman (3 august),Târgu Neamţ (4 august), staţiunea Durău din comuna Ceahlău (5 august),Bicaz (6 august).

Expoziţia „Amprente”a pictorului Dumitru Macovei

În perioada 6-26 septembrie 2018, Muzeul de Artă a găzduit expoziţiatematică „Amprente” a pictorului Dumitru Macovei. Născut în Moineşti,

Violeta MOŞU(continuare în pag. 4)

g

P

septembrie 2018

Colocviul internaţional „Apostoli pentru patriotism”

Eveniment

APOSTOLULPag. 4

umitru Macovei a urmat Şcoala deArtă Murală din cadrul PatriarhieiRomâne şi Universitatea de Arte„Luceafărul” – Bucureşti. Mem-bru UAP din 1991, artistul este cu-noscut mai ales pentru măiestriacu care realizează fresce în bise-rici. Pentru priceperea de care a

dat dovadă în realizarea picturii de inte-rior a Mănăstirii Dridu, el a fost distinscu Premiul Naţional pentru Artă Sacră aUniunii Artiştilor Plastici din Bucureşti,în 2004. De asemenea, a fost nominalizatpentru premiul Bienalei Naţionale deArtă Plastică „Lascăr Vorel”, ediţia 2017.

Emil Nicolae, critic de artă: „Este oexpoziţie despre pictură, este pictură des-pre pictură, în sensul că nu imaginea este

cea care trebuie să acapareze atenţia, ci obiectul pictural”.Dumitru Macovei, artist plastic: „Lucrările pe care le vedeţi sunt făcute

în ultimii doi ani. Sunt doar uleiuri pe pânză. Am vrut să transform materia,s-o însufleţesc. Iubesc foarte mult faptul că, prin culoare, pot să scot din ano-nimat un anumit obiect”.

Despre artist şi opera sa, se fac referinţe în volumele: Enciclopedia Ar-tiştilor Români Contemporani, vol. IV, Dicţionarul Ilustrat al Artelor Fru-moase din Moldova, 1800-2010, Valentin Ciucă, Un Secol de Arte Frumoaseîn Moldova, vol. I.

Debut de stagiune la Teatrul TineretuluiTeatrul Tineretului deschide stagiunea 2018-2019 cu două premiere:

AMINTIRI, spectacol-concert de Ada Milea, după Ion Creangă şi FEMININde Elise Wilk, în regia lui Eugen Jebeleanu. La fel ca şi spectacolul-concertVISĂTORUL, având chiar aceeaşi distribuţie, noua creaţie a Adei Milea ex-plorează lumea copilăriei, de data aceasta pornind de la un text clasic pe careîl revizitează cu umor şi ingeniozitate. AMINTIRI este locul de întâlnire al

D


(urmare din pag. 3)

VARA ÎNVĂŢĂTORILORfost editat volumul Portrete de dascăli în

care regăsim şi două articole scrise de co-legele noastre de la Liceul Tehnologic „Ar-himandrit Chiriac Nicolau” din comunaVânători: Dorina Paga (Stimularea şi edu-carea creativităţii în şcoală) şi Ionela – Mi-rela Creangă (Însuşirea noţiunilor moralela şcolarii mici cu ajutorul întrebărilor

problematizatoare).La Arad, simpozionul s-a desfăşurat sub ge-

nericul „Aradul, prima capitală politică a MariiUniri” şi a fost sprijinit de Centrul Cultural Ju-deţean şi Casa Corpului Didactic „Al. Gavra”.

La Cernăuţi, în sala de Conferinţe a HoteluluiBucovina, au participat cadre didactice din Ucraina(regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia), România şiRepublica Moldova. Organizarea a fost deosebitădatorită doamnei Elena Piligaci, preşedinta Aso-ciaţiei cadrelor didactice de etnie română din Re-giunea Cernăuţi. La deschidere au luat cuvântulatât vice-guvernatorul Regiunii Cernăuţi cât şi con-sulul României la Cernăuţi, Edmond Neagoe.

● Şcoala internaţională de vară a AGIRo

Şi în acest an s-a desfăşurat la Eforie Sud,între 9 şi 13 iulie 2018. Gazdă a fost Hotelul Cri-şana. Participarea a fost numeroasă şi datorităvoucherelor de vacanţă. Din judeţul Neamţ auparticipat opt profesori.

Stagiile de formare, atelierele didactice,workshop-urile au fost asigurate de AGIRo înparteneriat cu CCD „Al. Gavra” Arad şi CCD„Grigore Tabacaru” Bacău. Am apreciat câtevadin activităţile de formare:

– Repere ale educaţiei non-formale în proce-sul instructiv-educativ – conf.univ.dr. SebastianChirimbu;

– Crearea şi utilizarea de resurse e-learningprin platforma educaţională WAND-education –prof. Cătălin Diaconu;

– Realizarea idealului educaţional al societă-ţii româneşti prin apelul la istorie în învăţământulpreuniversitar – prof. Viorel Dolha;

– A B C-ul emoţiilor sau despre o altfel deinteligenţă – un program interactiv care s-a bucu-rat de un real succes.

Interesantă şi utilă a fost şi expoziţia de ma-nuale şi auxiliare şcolare, prezentată apoi şi laAlba Iulia de Editura Sigma sub genericul Ci-teşte, Gândeşte, Creşte.

A fost şi un moment de bună revedere cu prie-teni şi colegi de pretutindeni. Am cântat, am dansatşi am vorbit despre noi, despre şcoală… Vremeaşi marea au fost ospitaliere. Cât despre staţiune, neduce cu gândul mai mult spre vacanţele muncito-reşti de dinainte de 1989, decât spre turismul civi-lizat al zilelor noastre sau al altor ţări.

● Congresul al 41‐lea al AsociaţieiGenerale a Învăţătorilor din Româ‐nia, Congresul cadrelor didactice

din România şi al cadrelor didacticeromâne de peste hotare

Vin românii, vin la Alba iar, vin la Alba iar…Oraşul Marii Uniri, „locul cel mai istoric al

neamului nostru” ne-a primit cu braţele deschise.Am călcat pământul Transilvaniei cu grijă şi cuadânc respect, cu capul descoperit ca într-o cate-drală... a reîntregirii. Ne-am stins cuvintele şiorice alte gânduri când am intrat în oraşul pe undea trecut Mihai Viteazul, unde i s-au zdrobit curoata oasele lui Horea. De acolo s-a născut liber-tatea noastră şi de acolo s-a născut acel 1 Decem-brie 1918. Şi numai simpla noastră prezenţă încetatea Alba Carolina ne-a bucurat sufletele şi ne-aîntărit credinţa că suntem un neam strălucitor. Amstrăbătut cu pasul Cetatea şi oraşul şi ne-am în-cărcat cu toată istoria acestor locuri. Este un sen-timent pe care nu l-am trăit în nici o altă parte saulocalitate a ţării.

Activităţile Congresului au prilejuit partici-parea a sute de educatoare, învăţători, profesoride gimnaziu şi de liceu din România, din Ucraina

(regiunea Cernăuţi şi regiunea Odessa), Serbia şiRepublica Moldova. Evenimentul s-a derulat înparteneriat cu Consiliul Judeţean Alba, Inspecto-ratul Şcolar, Universitatea „1 Decembrie 1918”,Seminarul Teologic „Sfântul Simion Ştefan”,Muzeul Naţional al Unirii ş. a.

Congresul s-a desfăşurat sub semnul Unirii.„Imnul” acestei ediţii a fost cântecul Îndemn laUnire, a cărui muzică şi versuri aparţin lui Aure-lian Silvestru, directorul Liceului „Prometeu” dinChişinău.

E trist să ai o ţară dezbinată,/E trist să fii încasa ta străin/Şi fratele să-ţi stea rănit lapoartă,/Ca un Hristos căzut între păgâni. // Nu,nu mai suportăm/Jugul ce ni-l pun/Cei lipsiţi deneam!/Hai să ne ridicăm/Şi să-nfăptuim Unirea!// Suntem urmaşii Daciei creştine,/Uniţi în liber-

tate pentru veci./Se vor topi puhoa-iele străine/Ca gheaţa din siberiilereci. // Nu, nu mai suportăm/Jugul ceni-l pun/Cei lipsiţi de neam!/Hai săne ridicăm/Şi să-nfăptuim Unirea!

Participanţii au semnat o declara-ţie de Unire a României cu RepublicaMoldova şi un apel la respectareadreptului la educaţie în limba maternăîn Ucraina şi Serbia. Intervenţiile co-legilor din aceste ţări au fost emoţio-nante prin dramatismul situaţieiculturale şi lingvistice a românilor deacolo.

În prima zi s-au derulat câtevasesiuni de formare utile pentru cole-gii din învăţământul primar. După

amiază am fost oaspeţii Mănăstirii Râmeţ.În ziua a doua s-a evidenţiat rolul dascălilor

în înfăptuirea unirii, exemplul de sacrificiu şi dă-ruire pentru cauza românismului. Prof. ViorelDolha, preşedintele AGIRo, Părintele Arhiepis-cop Irineu, directorul Muzeului de istorie ne-auvorbit despre ce înseamnă pentru români AlbaIulia şi despre contribuţia cadrelor didactice la or-ganizarea şi desfăşurarea Adunării Naţionale dela 1 Decembrie 1918. Atunci au participat ca de-legaţi de drept câte doi delegaţi de la fiecare din-tre cele 37 de reuniuni învăţătoreşti din Ardeal,Banat, Crişana şi Maramureş şi câte un delegatde la fiecare dintre cele 27 de şcoli secundare, in-stitute teologice, pedagogice şi şcoli civile româ-neşti din Ardeal. Cadre didactice au mai participatşi ca delegaţi aleşi în cercurile electorale sau re-prezentând societăţi culturale şi secţiuni ale gărzii

(urmare din pag. 1)

septembrie 2018

A

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 5


elor mai tineri spectatori cuspectatorii adulţi, care şi-au păs-trat curiozitatea şi prospeţimeaprivirii. În distribuţie: AndreiMerchea Zapotoţki, EmanuelBecheru, Rareş Pârlog, GinaGulai, Corina Grigoraş, DragoşIonescu, Nora Covali, Cătălina

Ieşanu, Maria Hibovski, Valentin Flo-rea, Cătălina Bălălău, Sir Blues ValiRăcilă (invitat special)

FEMININ s-a născut pornind de latextul lui Elise Wilk, comisionat deTeatrul Tineretului special pentru actri-ţele din trupa TT. Pe baza interviurilorcu cele 12 actriţe din distribuţie, s-aconstruit o ficţiune despre iubire, res-ponsabilitate şi, nu în ultimul rând,despre presiunile la care se supun tine-

rii în era tehnologiei. În distribuţie: Aida Avieriţei, Cătălina Bălălău, SabinaBrânduşe, Corina Grigoraş, Loredana Grigoriu, Gina Gulai, Ecaterina Hâţu,Maria Hibovski, Cătălina Ieşanu, Lucreţia Mandric, Cristina Mihăilescu,Adina Suciu.

„Biserici şi duhovnici”* Expoziţie de pictură Dumitru Bezem

Sala Cupola a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ găzduieşteexpoziţia de pictură a lui Dumitru Bezem intitulată „Biserici şi duhovnici”,cu tablouri din colecţia Elena şi Vasile Pleşca, în perioada 3-20 septembrie2018. Vernisajul expoziţiei a avut loc marţi, 4 septembrie, iar expoziţia afost comentată pentru public de preotul poet Dorin Ploscaru: „DumitruBezem este un poet al culorii, un pictor care stăpâneşte foarte bine substanţapoetică a exprimării plastice. Ar fi bine să întemeiem o catedră de Bezemo-logie, una de Filimonologie, o alta de Agapeologie, pentru că aceşti bărbaţiai picturii din Neamţ au beneficiat de cronici elogioase de-a lungul vremii

(continuare în pag. 6)

c

septembrie 2018

VARA ÎNVĂŢĂTORILORaţionale. Pe lângă cei cu drept de vot altesute de cadre didactice i-au însoţit pe săte-nii români din toate zările Transilvaniei.

Am prezentat activităţile Asociaţiei În-văţătorilor din Neamţ în anul centenar; par-teneriatele educaţionale pe care le-amîncheiat. Am dăruit oaspeţi-lor Calendarul cu învăţăto-

rii eroi din primul război mondial.I-am invitat la Piatra-Neamţ la co-locviul Apostoli pentru patriotism.

Programul artistic a fost sus-ţinut atât de gazde (MădălinaIvaşcu – actriţă, fostă elevă a Şco-lii Gimnaziale „Nicolae Drăgan”,Galda de Jos, grupul folk al paro-hiei Galda de Jos, îndrumătorprof. Matei Sorina, grupul de dan-suri şi cântece populare „Dor teiu-şan”, instructori Vasile Man şiDana Dumitrean) cât şi de oaspeţiide peste Prut (ansamblul Hora-Horiţa din Chişinău, instructorprof.dr. Constantin Şchiopu. Emo-ţionant a fost recitalul maestrului Nicolae FurduiIancu care şi-a adus cu plăcere aminte că timp dezece ani a funcţionat ca învăţător în Alba Iulia.

Momentul de maximă emoţie a fost vizitareaCetăţii Alba Carolina, o lecţie de istorie care ne-aconvins că fiecare zi din viaţa noastră trebuie săfie un 1 Decembrie 1918.

● Toamna se numără... rezultateleDin anul 2010 am participat la cele mai

multe din activităţile estivale ale Asociaţiei Învă-ţătorilor. Ca un profesor care crede că apartenenţala o comunitate profesională reprezintă o valoareşi un garant al împlinirii profesionale şi personale.Cred în Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Neamţ;cred că AGIRo va deveni organizaţia reprezenta-tivă pentru miile de învăţători şi profesori din Ro-mânia. De aceea îmi permit să fac câtevaobservaţii asupra celor întâmplate în această vară.Consideraţi-le nişte simple impresii de la un par-ticipant care nu vrea să accepte eşecul unui pro-iect reînceput în anul 2006.

► Să apreciem lucrarea temeinică a unui omcare are clar întipărită în conştiinţă înţelegerea co-rectă şi sprijinirea fără echivoc a misiunii şi con-tribuţiei, personale şi/sau de grup: Viorel Dolha,preşedintele AGIRo;

► Poate pentru prima oară acţiunile au fost

gândite ca un tot unitar ceea ce a dat consistenţăşi valoare sporită fiecăreia dintre ele;

► Au lipsit aproape cu desăvârşire dezbate-rile privind cadrul legislativ al învăţământului ro-mânesc, problemele profesionale şi sociale alecadrelor didactice, activitatea internă a asociaţiei;

► Programul fiecărei activităţi a fost binestructurat şi bine condensat (aerisit) ţinându-seseama că eram, totuşi, cu toţii, în vacanţă;

► Au fost tipărite două cărţi: Portrete dedascăli şi Revista AGIRo. Fără să mă consider unspecialist în domeniu, multe dintre aşa zisele co-municări sau articole nu au ce căuta într-un volumcu ISBN; sunt simple înşiruiri de fraze copiate deprin reviste şi cărţi.

► Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc de des-făşurare a Congresului din acest an a fost inspi-rată şi a conferit activităţilor o valoaresentimentală deosebită, o emoţie suplimentară;

► Semnarea Declaraţiei de Unire cu Basara-bia a semănat cu un jurământ de credinţă faţă denaţiunea română şi aşa cum spunea textul Con-vocării Marii Adunări naţionale la Alba Iulia „ apus temeliile unui viitor mai bun şi fericit pentruîntreg neamul românesc…” Valoarea sa senti-mentală de astăzi se poate transforma mai târziuîntr-una politică;

► Participanţii, unii fără nici o legătură cuşcoala, cu învăţământul, au reacţionat unitar, cusinceritate, în faţa unor reale manifestări de pa-triotism.

Şi peste toate acestea rămân o dorinţă şi ochemare sfâşietoare pentru toţi românii:

Hai să ne ridicămŞi să-nfăptuim Unirea!

Bacalaureatul de toamnăe 6 septembrie, Inspectoratul Şcolar Ju-deţean Neamţ a tras linie şi după ceade-a doua sesiune a Bacalaureatuluidin acest an, şi a afişat rezultatele fi-nale, după contestaţii. Cei mai norocoşise pare că sunt 11 candidaţi care au pri-mit notele de trecere după contestaţii.Astfel, dacă înainte de această etapă

erau declaraţi reuşiţi 305 absolvenţi din cei813 care s-au prezentat la toate probele Baca-laureatului de toamnă, rezultatele arată unnumăr de 316 candidaţi declaraţi admişi. Ratade promovabilitate înregistrează, astfel, ouşoară creştere, respectiv 38,87% faţă de37,52%, cât era înainte de contestaţii. Laaceastă sesiune nu s-au înregistrat medii de10. Au fost două medii foarte aproape de ceamaximă, între 9 şi 9,99, dar şi 7 medii cu-prinse între 8 şi 8,99. Alţi 38 de candidaţi auavut rezultate destul de bune, cu medii între 7şi 7,99, iar 269 dintre cei reuşiţi au câştigat di-ploma de Bacalaureat la limită, cu medii între6 şi 6,99. Pentru 184 dintre candidaţi, pragulde promovabilitate a fost foarte aproape, darnu a putut fi atins, notele obţinute la probeleBacalaureatului având medii între 5 şi 5,99.La prima sesiune de Bacalaureat s-au remar-cat patru elevi cu media 10. Trei dintre absol-venţii care au atins perfecţiunea au fostpregătiţi la Colegiul Naţional „Petru Rareş”(Elena Nicoleta Balan, Anda Ciocoiu şi Teo-fana Verşanu) şi unul de la Liceul TeologicOrtodox „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena”(Antonio Andrei Mihai). Conform Ministeru-lui Educaţiei Naţionale, rezultatele finale în-registrate în sesiunea august-septembrie aexamenului de Bacalaureat 2018, după solu-ţionarea contestaţiilor, indică o rată de promo-vare la nivel naţional de 29,7%. În raport curata de promovare generată de rezultatele ini-ţiale (26,9%) se constată o majorare de 2,8%,iar în raport cu procentul final din sesiunea aII-a de anul trecut (28,3%), creşterea este de1,4%. După soluţionarea contestaţiilor, s-auînregistrat procente de promovare de peste35% în judeţele Neamţ (38,87%), Dolj(38,38%), Bacău (35,71%) şi Olt (35,13%).În judeţele Ilfov şi Giurgiu rata de reuşită afost sub 20%. În Capitală, rata finală de pro-movare este de 29,95%.

Geanina NICORESCU

n P

APOSTOLUL

Şcoala românească, la zi

Pag. 6


i sunt personalităţi de marcă alepicturii româneşti. Le mulţumesccolecţionarilor Elena şi VasilePleşca. Domniilor lor le datorămaceastă bucurie şi îi felicităm pen-tru perseverenţă, pentru pasiune,pentru dorinţa de a aduce o pică-tură de frumos şi de bunătate în

inimele şi sufletele noastre”.Dumitru Bezem: „Sinceritatea este

primul criteriu care arată dacă un tabloueste bun sau nu. Oricât farmec ar avea olucrare nu poate fi bună dacă nu-ţi «vor-beşte», dacă nu îţi reţine atenţia din pri-mul moment.

Iubesc imaginile care au o anumităarhitectură, ceva arhaic, fapt ce face calucrarea care le reprezintă să capete vir-

tuţi simbolice, să devină expresia unei atitudini faţă de lume şi faţă de oa-menii de la munte în general”...

Târgul de Carte „LIBRIS NEAMŢ”În perioada 13-16 septembrie, Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului

Neamţ a organizat, cu sprijinul ConsiliuluiJudeţean Neamţ şi al Primăriei municipiu-lui Piatra-Neamţ, ediţia 2018 a Târgului deCarte LIBRIS, sub genericul „CentenarulMarii Uniri în cărţile scriitorilor de pe celedouă maluri ale Prutului”. Aşa cum ne-amobişnuit în anii anteriori, programul prezen-tei ediţii a cuprins expoziţii de cărţi cu vân-zare, lansări de carte, prezentări de cărţi şireviste şi conferinţe etc. O noutate a Libris-ului pietrean este că el a fost precedat, înpremieră, de o ediţie desfăşurată la Roman,în perioada 16-19 august.

(urmare din pag. 5)

[

septembrie 2018

La experienţa dvs. s-a mai adăugat un anşcolar bogat în împliniri. Aţi putea cre-iona principalele realizări ale elevilor dinanul care s-a încheiat?

– Da, a fost un an bogat în realizări...În primul rând ne bucurăm pentru rezulta-tele deosebite obţinute la examenul de ba-

calaureat, unde procentul de promovabilitate afost de 81%, dar şi de celelalte reuşite ale copii-lor noştri. Trebuie remarcate premiile obţinutela olimpiadele şcolare naţionale de către DeliaAna-Maria Căpraru (locul I – olimpiada Tehno-logii, domeniul „turism şi alimentaţie”), Octa-vian Stepaniuc (locul I – olimpiada de limbarusă) şi Nicoleta Vezeteu (menţiune – olimpiadaTehnologii, domeniul „economic”). O partici-pare deosebită au avut elevii noştri la Concursulregional „Ion Ionescu de la Brad” organizat deLiceul „Vasile Conta”din Târgu Neamţ, unde s-auobţinut următoarele performanţe: premiul I –elevul Alberto Bârcoci (prof. Elena Butnaciuc);premiul II – eleva Elena Liciman (prof. ElenaHodrea); premiul III – eleva Miruna Poloboc(prof. Maria Ailincăi); menţiune Sebastian-IrinelAxinte (prof. Elena Butnaciuc) şi Nicoleta Ve-zeteu (prof. Liliana Ciobănucă). De altfel, Nico-leta Vezeteu, laureată şi la olimpiadă, a făcutparte şi din echipa participantă la concursul re-gional de dezbateri „Gândesc, vorbesc şi acţio-nez Pro-Integritate”. Ceilalţi trei membri aiechipei au fost Teofana Ţurcanu, AlexandraSocea şi Benianim Condorache (toţi elevi înclasa a XI-a B), echipă care s-a calificat succesivîn taberele de dezbateri de la Oglinzi (judeţulNeamţ), apoi Sibiu, ajungând până în finaleledesfăşurate în tabăra de la Eforie Nord. Aceastăprimă reuşită la un concurs de dezbateri i-a am-biţionat pe cei patru elevi să creeze un club dedezbateri în şcoala noastră, care va fi o pepinierăpentru noile concursuri şi olimpiade pe aceastătemă.

– Activităţile extracurriculare dobândesc oimportanţă din ce în ce mai mare în noul peisajşcolar. Ce a mai întreprins liceul dvs. în acestsens în anul şcolar 2017-2018?

– Aş începe cu firmele de exerciţiu care auo tradiţie în şcoala noastră, participând de-a lun-gul anilor la numeroase concursuri, simpozioaneşi mai ales la târguri ale firmelor de exerciţiu peplan naţional (Timişoara) şi internaţional (Salz -burg). De aceea am organizat şi noi concursuljudeţean „Târgul firmelor de exerciţiu”, la careau participat 10 firme din judeţ. Premiul I a fostobţinut de firma coordonată de prof. Teodora

Panţiru şi Maria Ailincăi iar premiul II de ceacoordonată de prof. Luiza Radu, Oana Banu şiMihaela Ciorsac.

De specializarea „Estetica şi igiena corpuluiomenesc” se leagă concursul internaţional „Fru-museţea va salva omenirea”, organizat de Cole-giul „Mondostud-Art” din Chişinău, cu o ediţieîn Republica Moldova şi una în Piatra-Neamţ,găzduită de liceul nostru. Elevii noştri au obţinutpremii frumoase la ambele competiţii, ca de alt-fel şi la concursul regional organizat de prof.Ana Sava – „Frumuseţea în haine de sărbă-toare”.

Şi catedra de alimentaţie publică este foarteactivă şi doresc să enumăr doar două din multeleactivităţi organizate: simpozionul judeţean „Tra-diţia se păstrează în fiecare bucătărie” – coordo-nat de prof. Cristina Popa şi „Zilelegastronomiei”– coordonator prof. MicşunicaRusu.

Să nu uităm de ansamblul de dansuri„Doina”, coordonat de domnul Adrian Gheor-ghiu, care ne încântă de multe ori cu jocurile po-pulare, dansurile ţigăneşti şi multe altele,dovedind că avem şi talente artistice, nu doar ar-tizani într-ale economiei.

– Proiectele europene constituie un mareavantaj, o şansă de a ne deschide, de a confirma,de a ne perfecţiona. Ce ne puteţi spune peaceastă temă legat de Liceul Tehnologic Econo-mic Administrativ Piatra-Neamţ?

– Şi din acest punct de vedere anul trecut afost foarte bogat, deoarece am derulat două pro-

iecte Erasmus+. Primul, European Tourism Pro-fessionals a fost un proiect de mobilităţi de for-mare profesională a elevilor, prin care 22 deelevi din clasa a XI-a, de la specializarea „teh-nician în turism” au desfăşurat stagiul de pregă-tire practică la două hoteluri din Granada(Spania). Astfel şi-au completat competenţele despecialitate, lingvistice şi de lucru într-o echipăinternaţională, pentru facilitarea accesului pepiaţa muncii. Durata stagiului a fost de trei săp-tămâni, certificat prin document Europass. Aldoilea a fost un proiect de formare adresat ca-drelor didactice, de care au beneficiat 10 profe-sori care au participat la activităţi de formare înţări europene (cursuri structurate cu durata de 5-7 zile) în domeniile TIC, consiliere şi orientareprofesională, comunicare cu părinţii, interna-ţionalizare şi cooperare internaţionala, inclusiveTwinning. Cursurile au avut loc în Spania, Ita-lia, Malta, Republica Cehă.

Am participat şi eu la una din aceste mobi-lităţi de formare cu denumirea „How to makeyour school more international”, în Spania. 50de ore de curs mi-au dovedit că suntem la fel, in-diferent de unde venim, că avem ca profesoriaceleaşi nevoi şi aspiraţii; am fost acolo cursanţidin 12 ţări şi am constatat cât de multe lucrurine unesc şi cât de important este să ne unim şisă ne facem planuri cu privire la modul în careputem să ajutăm mai mult şcolile să se integrezeîn spaţiul european.

Proiectele au fost realizate cu sprijinul fi-nanciar al Comisiei Europene.

– Sunteţi director aici din anul 2011. Cumeste să fii director la Liceul Tehnologic Econo-mic Administrativ?

– Greu dar frumos... Această şcoală este,cronologic vorbind, al treilea copil al meu şi caurmare, să fiu director aici este pentru mine ocontinuare a unui vis – de a exista în judeţulNeamţ un liceu economic cu toate calificărilespecifice serviciilor: economic, turism, comerţ,alimentaţie publică, estetică.

– Vă rog să exprimaţi câteva gânduri şi spe-ranţe pentru noul an şcolar.

– Anul acesta şcolar sper să fie şi mai bunpentru viitorii „bacalaureaţi”, sper să fie un anplin de realizări pentru toţi cei care lucrează înaceastă şcoală şi, în general, sper să avem un anşcolar cu rezultate foarte bune.

Mult succes tuturor cadrelor didactice dinjudeţul Neamţ!

A consemnat Gianina BURUIANĂ

La începutde an şcolar...

● Interviu cuDoina‐GeorgetaGheorghiu –director alLiceuluiTehnologicEconomicAdministrativPiatra‐Neamţ

–

Dubito ergo cogito

APOSTOLUL Pag. 7


a Piatra-Neamţ au avut lansări de carte: D. R. Popescu, Giuseppe Ma-savo, Vlad Vlas, Diana Drăguşanu, Violeta Lăcătuşu, Elisabeta Vartic,Mihai Hanganu, Ioan Roman Suseni, Vasile Checheriţ, Gabriela Li-vescu ş. a. A avut loc prezentarea revistei Antiteze – numerele 50 şi51 şi s-au produs numeroase ieşiri la rampă ale unor poeţi sau tineretalente muzicale nemţene. Întâlnirile cu publicul au fost moderate deRaluca Naclad, Nicolae Boghian, Cristian Livescu, Valentin Ajder,Carmen Elena Nastase, Mihai Hanganu, Nicolae Sava, Constantin

Dram, Constantin Tomşa,Virgil Răzeşu ş. a. Au fost prezente editurile: Tim-pul, Humanitas, Limes, Eikon, Cigarux, Graph Est 2018, Tipomoldova, Pa-pirus Media, Serafica, Vasiliana, Ateneul Scriitorilor Bacău, eCreator BaiaMare ş. a.

Ediţie aniversară a Festivalului de TeatruA XXX-a ediţie a Festivalului de Teatru Piatra-Neamţ se desfăşoară

între 20 septembrie şi 1 octombrie, în anul în care Teatrul Tineretului împli-neşte 60 de ani de existenţă. Vor fi prezentate 31 de spectacole, 36 de repre-

zentaţii, cinci concerte, trei ateliere, treilansări de publicaţii, un spectacol-lec-tură, o proiecţie de film documentar, vaexista un juriu de liceeni, şi se vor des-făşura un colocviu sub genericul „Ar-hivele insecurităţii” şi numeroasesesiuni de discuţii cu publicul. Pre-zenta ediţie revine la formula interna-ţională a festivalului, prin participareaunor companii de teatru din Franţa, Ita-lia şi Portugalia şi reia ideea prezentăriispectacolelor din festival şi în alte lo-calităţi decât Piatra-Neamţ.

Programul ediţiei curente propuneiubitorilor de teatru spectacole de dra-maturgie contemporană care chestio-nează teme ale societăţii de azi, teatru

L

septembrie 2018


1918‐2018. Limba română.Un veac din eternitate

lenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la19 februarie 2013 (cu 312 voturi pentru,două împotrivă şi cinci abţineri), unproiect de lege, prin care se instituiaziua de 31 august ca „Ziua limbii ro-mâne'“. Legea a fost promulgată de pre-şedintele Traian Băsescu la 13 martie

2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19martie 2013. Astfel, în România, în ultima zide august Ziua Limbii Române ar trebui să fiesărbătorită de autorităţile publice din Româniaşi de reprezentanţele diplomatice din străină-tate, inclusiv de Institutele Culturale ale Ro-mâniei sau alte instituţii româneşti din afaraţării.

În Republica Moldova, Ziua Limbii Ro-mâne se sărbătoreşte începând cu 31 august1989, dată la care a fost legiferată trecerea lascrierea cu grafie latină. Potrivit deciziei dinziua de 5 decembrie 2013 a Curţii Constitu-ţionale a Republicii Moldova, limba românăeste limba de stat în stânga Prutului. CurteaConstituţională a decis că textul din Declaraţiade Independenţă prevalează textului din Con-stituţie, ceea ce înseamnă că limba vorbită înRepublica Moldova este româna, nu cea men-ţionată în Constituţie – „ moldovenească”.

De câţiva ani buni, Chişinăul şi Bucure-ştiul marchează simultan această sărbătoare.

Anul acesta, la Bucureşti, sub Cupola deSticlă a Bibliotecii Academiei au fost expusepatru dintre cele mai vechi manuscrise ce con-ţin cele mai vechi texte româneşti: „PsaltireaHurmuzachi”, „Psaltirea Scheiană”, „CodiceleVoroneţean” şi „Psaltirea Voroneţeană”. Înafară de acest eveniment, Muzeul Naţional alLiteraturii Române a organizat o dezbatere in-titulată „1918-2018 – Limba română. Un veacdin eternitate”, eveniment însoţit de un grăitormoment muzical.

În Chişinău, în cadrul unei manifestări or-ganizată în colaborare cu Academia de Ştiinţea Moldovei, acad. Eugen Simion, preşedinteleSecţiei de literatură şi filologie a AcademieiRomâne a susţinut prelegerea intitulată „Cul-tura naţională şi provocările globalizării” .

La Piatra-Neamţ încă nu s-a auzit deaceastă sărbătoare.

Red.

La Centenar…!e întinde în toate cotloanele conştiinţei şiale vieţii publice. Politicienii confundăneamul cu neamurile. Partidele, indife-rent de nuanţa ideologică, nu mai slujescţara, ci se răfuiesc cu ţara. Sacrificăm ţaraca să salvăm o clasă politică coruptă, au-toimpusă prin minciună şi prin caceal-maua promisiunilor goale de conţinut,

lipsită de elementara conştiinţă a momentuluiistoric în care trăim. Persoane care ne decidsoarta, prezentul şi viitorul, fac zilnic dovadaimposturii, a lipsei de profesionalism, a incul-turii, a lipsei de educaţie, a relei voinţe. Nici co-muniştii, în anii 50, nu au riscat să pună înfuncţii de decizie analfabeţi funcţionali, aşacum s-au umplut structurile administrative dela noi. Un prim-ministru incapabil să înţeleagătextul pe care îl citeşte în spaţiul public este unvis urât. Un ministru al economiei, care îl de-păşeşte în „gâgisme” pe celebrul Zăroni de pevremuri, e o calamitate pentru un neam. Un şefal unei instituţii publice de cultură din Craiovacerea ca mamele care pretind, în stradă, dreptulla un viitor european al pruncilor lor, să pri-mească câte ... un glonte. Patetismului şi impli-cării emoţionale a unei lumi care acum un secolavea viziunea unei Românii europene, îi răs-pundem cu vulgarizarea oricărui mesaj din spa-ţiul public. Un miting cu câteva zeci de mii deromâni din ţară şi din diaspora, desfăşurat re-cent, a avut un slogan de o vulgaritate care face

să pălească şi DEX-ul, ducând în derizoriuorice ideal colectiv. Un reprezentant al guver-nului a cerut, la o manifestare publică, ca în-semnele României la Centenar să fie imprimatepe „tricoae” şi nu pe tricouri, mizând pe mişto-căreala de neam prost. Cât de jos mai putem co-

borî? Greu de spus. Actului măreţ al Unirii deacum un secol îi răspundem, parcă, caragialesc,cu o veselă şi condamnabilă inconştienţă: – LaCentenar, birjar ...!

*

Aş vrea, totuşi, să revin la un ton ceva maioptimist. Cu oarece vreme în urmă, la Stock -holm fiind, la recepţia hotelului erau afişateadresele şi numerele de telefon ale tuturor con-fesiunilor şi lăcaşelor de cult din preajmă. Întreele am găsit şi adresa la care se ţineau liturghiileortodoxe, am găsit şi numele preotului românmisionar. Am căutat şi am găsit biserica, aceastaaparţinea comunităţii ruse, dar îşi împărţeauspaţiul şi timpul şi cu alte etnii, chiar alte con-fesiuni. În interiorul Bisericii erau, la un mo-ment dat, ruşi, greci, români, italieni, francezi,sârbi etc., fiecare odihnindu-şi sufletul. L-am în-trebat pe preotul român cum e posibil să fie aşaamestec de populaţii în acelaşi spaţiu, în acelaşitimp. Răspunsul acestuia mi-a rămas, în esenţă,în minte: dacă strada, dacă societatea se com-portă ca un Turn Babel, Biserica e singurul locîn care oamenii vorbesc aceeaşi limbă. Acestacred că este răspunsul la ce se întâmplă şi ni seîntâmplă. Cu o sută de ani în urmă, românii şietniile conlocuitoare au reuşit să vorbeascăaceeaşi limbă; şi nu neapărat limba românească,cât limba iubirii şi a speranţei. Pot părea vorbemari, tocite adesea, dar din când în când, măcarla Centenar, ar trebui să ni le reamintim. Revo-luţia din 1989 a fost posibilă, s-a spus, fiindcă„românii au fost uniţi în ură”: ura faţă de un sis-tem, faţă de o ideologie, faţă de o clasă politicăcare acţiona împotriva intereselor naţionale şiindividuale. Din ură, dărâmi. Dar ca să constru-ieşti îţi trebuie iubire. De asta, la acest Centenar,românii şi etniile conlocuitoare, indiferent derang social, indiferent de funcţiile publice, decultură, de meserie, de locul în care trăiesc, înţară sau aiurea, indiferent de religie etc. trebuiesă vorbească aceeaşi limbă. Iar Unitatea, a de-monstrat-o istoria dintotdeauna, nu a făcut ni-mănui, dar absolut nimănui!, rău. Dimpotrivă.Şi dacă Unitatea va fi posibilă, dacă vom vorbi„aceeaşi limbă”, atunci şi o societate meritocra-tică va fi posibilă. Trebuie să avem în vedere,ca argument, creşterea, în toate planurile, a Ro-mâniei după actul Unirii de la 1918. Ceea ce artrebui, din nou, demonstrat. (N.R. Text preluatdin revista „Conta” nr. 30, Piatra-Neamţ, au-gust, 2018)

s P

(urmare din pag. 1)

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 8septembrie 2018


ocumentar, spectacole realizate de tineri creatori (semnate de regizorisub 30 de ani), dialogul cu alte spaţii culturale europene, proiecte ar-tistice cu componentă educaţională (ateliere dedicate spectatorilor detoate vârstele, spectacole ale profesioniştilor în colaborare cu adoles-cenţii), evenimente interdisciplinare (spectacol de dans, concerte,spectacol – lectură, proiecţie de film documentar, performance), spec-tacole pentru public tânăr şi foarte tânăr (dintre care două sunt produsede Teatrul Tineretului).

La GTK – Expoziţie de deseninspirată de cultura Cucuteni

Biblioteca Judeţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ a găzduit, în perioada 14-24 august 2018, o expoziţie de desene inspirate din ceramica culturii Cucu-teni realizate de elevi de la Şcoala Gimnazială nr. 2 Piatra-Neamţ.

În cadrul unui proiect amplu intitulat „Arta neolitică”, elevilor claselor

a V-a li s-au prezentat imagini cu fru-moase vase din cultura Cucuteni. Mu-zeografa Daniela Amariei, de la Muzeulde Artă Eneolitică Cucuteni din locali-tate, a trezit interesul elevilor pentru stră-vechea cultură ce atinge o vârstă de pânăla 6.000 de ani. Elevii au realizat schiţedupă ceramica Cucuteni, la muzeu, subîndrumarea profesoarei Elena Ispas. Oprimă expoziţie cu aceste lucrări – lacare s-au adăugat desene realizate de ele-vii clasei a V-a de la Şcoala Gimnazialănr. 7, structura Văleni – a avut loc la Mu-zeul de Istorie din Piatra-Neamţ, în ca-drul manifestării Noaptea Muzeelor, dinperioada 19-20 mai 2018. A doua expo-ziţie este aceasta de la Biblioteca Jude-ţeană „G.T. Kirileanu” Neamţ.

Ceramica Cucuteni este realizată

d

(urmare din pag. 7)

Maluri de Prut – Basarabia necunoscută

e 2 august, în organizarea Bibliotecii Jude-ţene „G.T. Kirileanu” Neamţ şi Radio Ro-mânia Chişinău a avut loc o nouă întâlnireîn cadrul proiectului cultural „Maluri dePrut – Basarabia Necunoscută”. Invitatulspecial al dezbaterii cu genericul „O sută deani de istorie a teatrului basarabean” a fostactorul Petru Hadârcă, directorul Teatrului

Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău. Cuacest prilej, au fost lansate şi două volume recentapărute privind istoria teatrului în Basarabia: IurieColesnic „Geneza Teatrului Naţional din Chişinău

1818-1960” şiPetru Hadârcă„O cronică aTeatrului Naţio-nal Mihai Emi-nescu dinChişinău 1918-1930)”, ambeleapărute la Edi-tura Cartier,Chişinău, ediţiaI, 2016.

Petru Ha-dârcă a fostactor la teatrele„Luceafărul” şi„Mihai Emi-nescu” din Chi-şinău, la teatrele

„Ion Creangă” şi „Nottara” din Bucureşti, şi s-aafirmat ca director artistic al Studioului de creaţie„Apropont”, al Teatrului muzical „Ginta Latină”precum şi al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”din Chişinău.

Este iniţiatorul Reuniunii Teatrelor NaţionaleRomâneşti, manifestare ajunsă anul acesta la ceade-a patra ediţie, reunind toate teatrele naţionaledin România şi Republica Moldova cu spectacolede pe ambele maluri ale Prutului.

În expunerea sa în faţa unui public receptivşi avizat, Petru Hadârcă a vorbit despre munca dedocumentare şi redactare a cărţii, despre cultiva-rea sentimentului românesc în teatrul din Basara-bia: „Chiar şi în cele mai cumplite vremi – decenzură, de ideologie sovietică –, teatrul din Chi-şinău a supravieţuit prin spectacolele pe care lejucam, şi le jucam toate în limba română (aşa nu-mita limba moldovenească în perioada sovietică– n.r.), prin acele teme abordate, în special ale dra-maturgilor moldoveni. La sfârşitul anilor 70, la

spectacolele unde dramaturgi erau Dumitru Mat-covschi, Ion Druţă, Aureliu Busuioc, nu se mai gă-seau bilete. A fost de fapt un val de RenaştereNaţională prin spectacolele dramaturgilor noştrinaţionali. Şi noi ne-am menţinut. Chiar şi în spec-tacolele cele mai ideologizate, cele mai comu-niste, tot limba română (aşa-numitamoldovenească – n.r.) vorbeam. Ca să evităm cen-zura, încercam să strecurăm anumite replici, fărăca cenzorul de la Ministerul Culturii să îşi deaseama ce am avut în vedere, lăsând un loc de me-ditaţie pentru spectator”.

● România, principalul susţinătoral Republicii Moldova. Repararea

grădiniţelor, mai mult decât un gestde bună vecinătate”

În cadrul proiectului cultural „Maluri de Prut– Basarabia necunoscută”, Biblioteca Judeţeană„G.T. Kirileanu” Neamţ şi Radio România Chişi-nău au dat luni, 20 august 2018, o nouă întâlnirepublicului nemţean cu o altă faţă a Basarabiei ne-cunoscute, de astă dată pe o problematică extremde actuală. Invitatul special al acestei ediţii a fostMircea Eşanu, directorul Fondului de InvestiţiiSociale din Moldova, instituţie care gestioneazăgrantul de 26 de milioane de euro oferit de Româ-nia pentru lucrări de reparare şi construire a sutede instituţii preşcolare din Republica Moldova.Dezbaterea a avut tema „România – principalulsusţinător al Republicii Moldova. Repararea gră-

diniţelor, maimult decât ungest de bună ve-cinătate”, iarMircea Eşanu avorbit despre re-zultatele imple-m e n t ă r i i„Programului deasistenţă tehnicăşi financiarăacordată de Gu-vernul Românieipentru institu-ţiile preşcolaredin RepublicaMoldova” înce-pând cu anul2014.

„26 de milioane de euro este o sumă enormăpentru sistemul educaţional din Republica Mol-dova. Pe lângă cele peste 840 de grădiniţe reno-vate, cu ajutorul acestui grant s-a reuşit dotareaunor spaţii noi pentru aproximativ 10.000 decopii, nemaivorbind de mobilier nou, terenuri dejoacă amenajate, sisteme de încălzire centralizată.Suprafaţa acoperişurilor renovate sau schimbatecu ajutorul acestui grant reprezintă echivalentul a42 de terenuri de fotbal. Au fost schimbate gea-muri cu suprafaţa totală de 170.000 de metri pă-traţi. Cele vechi erau din lemn, putrezite, prin caresufla vântul iarna. În 160 de grădiniţe a fostschimbat sistemul de încălzire”, menţiona MirceaEşanu într-o intervenţie pentru Radio RomâniaChişinău.

● Politici represive şi de genocidîn teritoriile dintre Nistru şi Prut

În cadrul proiectului cultural România Cen-tenară – „Maluri de Prut – Basarabia necunos-cută”, pe 13 septembrie, în Sala Atelier „VeronicaMicle” a Bibliotecii Judeţene a avut loc o nouăediţie a acestei manifestări organizate împreunăcu Radio România Chişinău.

Invitatul special al acestei ediţii, Ion Varta,director general al Serviciului de Stat de Arhivăal Republicii Moldova, a susţinut conferinţa „Po-litici represive şi de genocid, instrumentate de re-gimul sovietic de ocupaţie în teritoriile dintreNistru şi Prut în perioada anilor 1940-1941 şi1944-1991”.

Basarabeanul Ion Varta este un istoric cu oimpresionantă carte de vizită. A absolvit Faculta-tea de Istorie, Universitatea de Stat din Moldovaîn 1982 cu specialitatea istorie, după care a urmatstudiile doctorale la Institutul de Slavistică şi Bal-canistică al Academiei de Ştiinţe a FederaţieiRuse, Moscova, fiind specializat în istoria mo-dernă a Basarabiei, istoria modernă a PrincipatelorRomâne, în special în istoria mişcării naţionale aromânilor basarabeni, istoria relaţiilor diplomaticeromâno-ruse şi istoria regimului totalitar comu-nist.

A fost cercetător ştiinţific coordonator şi şef deDirecţie Istorie Modernă a Institutului de Istorie alAcademiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, şef alCatedrei Istorie Universală şi Relaţii Internaţionaledin cadrul Departamentului Istorie şi Relaţii Inter-naţionale a Universităţii Libere Internaţionale dinRepublica Moldova, coordonator la Institutul de Is-torie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova,lector la Catedra de Istorie Universală a Facultăţii

P

● O sută de ani de istorie a teatrului basarabean

PETRU HADÂRCĂ

MIRCEA EȘANUMIRCEA EȘANU

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 9septembrie 2018

ără folosirea roţii olarului, pentru că acesta nu fusese inventată încă.Pentru colorare, au fost utilizate trei culori caracteristice, obţinute dinpigmenţi foarte rezistenţi, care au conservat până astăzi fascinantelemotive decorative, bogată sursă de inspiraţie, inclusiv pentru expoziţiade la Biblioteca Judeţeană.

Expoziţia Elena Uţă Chelaru Miercuri, 8 august 2018, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, în prezenţa

unui public avizat, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură Elena Uţă Che-laru (1930-2013). Expoziţia reuneşte peste 40 de lucrări de pictură şi grafică,cu o valoare deosebită, aflate în colecţia particulară Viorica şi Virgil Ţuţur-man, dar şi în patrimoniul Muzeului de Artă.

Elena Uţă Chelaru, nume important al picturii contemporane, s-a născutla Chişinău, în 1930. Artista şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Piatra-Neamţ, oraş unde a urmat şcoala primară şi Liceul Teoretic de fete.

În 1956 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” dinBucureşti, secţia pictură, unde a studiat cu artişti iluştri ca Samuel Mutzner,

Catul Bogdan, Alexandru Ciucurencu,Ionel Jianu. Prima expoziţie personalăa avut-o în 1964. Este membră a Uni-unii Artiştilor Plastici din 1956 dar şia mai multor Academii de Artă, pre-cum Academia Internaţională „MarioGori”, Academia Internaţională „Pon-tzen” din Napoli şi Academia „Gen-tium Pro-Pace” din Roma, AcademiaStatului Columbia (SUA), AcademiaInternaţională „Lutèce” Paris, Acade-mia Europeană de Artă din Belgia.

În 2011 Sala „Constantin Brân-cuşi” a Palatului Parlamentului agăzduit prima expoziţie retrospec-tivă – Elena Uţă Chelaru – reunindpeste 200 de lucrări de artă, valo-roase pentru arta românească con-temporană.


f

Eveniment ştiinţific de excepţie la Iaşi:Congresul istoricilor români

n perioada 29 august – 1 septembrie 2018, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a găzduitcea de a doua ediţie a Congresului Naţional al Istoricilor Români, organizat în parteneriat cu Aca-demia Română şi Comitetul Naţional al Istoricilor din România. Nu putem trece cu vederea im-plicarea profesorilor, cercetătorilor şi doctoranzilor din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” dinCluj-Napoca, instituţie la a cărei iniţiativă s-a desfăşurat prima ediţie a acestui congres în anul2016.

Având o dublă motivaţie ştiinţifică (stimularea cunoaşterii trecutului şi producerea unui saltcalitativ prin adoptarea unor metodologii de cercetare complexe, la nivelul studiilor recente din

lumea academică occidentală), congresul a abordat o tematică relevantă pentru înţelegerea anumitor fe-nomene, a unor mecanisme instituţionale şi mize identitare de actualitate, precum: relaţia dintre cultură,politică şi societate; construcţia socio-culturală a identităţilor colective multiple (etnice, confesionale,regionale, de gen etc.).

La congres au participat peste 400 de specialişti, academicieni, profesori universitari, cercetători,doctoranzi, masteranzi, muzeografi şi arhivişti din ţară dar şi din centre academice europene (Centre na-tional de la recherche scientifique Paris, Université „Paul Valéry” de Montpellier, Université de RouenNormandie, Central European University Budapesta etc.). Cu acest prilej, istoricii români au avut posi-bilitatea să îşi împărtăşească experienţele la nivel internaţional, mai ales că un loc central în contextulevenimentului a fost alocat specialiştilor consacraţi la marile universităţi şi centre de cercetare din stră-inătate menţionate.

Pe parcursul celor patru zile ale manifestării ştiinţifice au avut loc atât prelegeri în plen cât şi pesecţiuni. Dintre cele în plen putem aminti „Statutul istoriei şi al istoricului la un secol de la MareaUnire”, susţinută de acad. Ioan-Aurel Pop (Preşedintele Academiei Române); „Conferinţa de pace de laParis, emanciparea evreilor din România şi drepturile minorităţilor. Observaţii istoriografice”, susţinutăde prof. univ. dr. emerit Carol Iancu (Universitatea „Paul Valery” Montpellier, Franţa); „Arhiva unuifondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod”, susţinută de dr. Ioan Drăgan (Director general alArhivelor Naţionale ale României) sau „Istoriografia Basarabiei în anul Centenarului”, susţinută deConf. univ. dr. hab. Gheorghe Cojocaru (Director al Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Mol-dovei, Chişinău).

Dintre secţiunile şi mesele rotunde la care participanţii şi-au expus rezultatele studiilor şi cercetărilor,menţionăm: Anul 1918 şi comunităţile locale transilvănene. Experienţă şi memorie; Arhivele din Ro-mânia: între exigenţele instituţionalizării şi necesităţile cercetării istorice; Biserica şi frontul de acasăîn vreme de război; Chestiunea Basarabiei în context internaţional (sec. XIX-XX); Comunismul în Ro-mânia; Construcţie naţională şi memorie colectivă în România, 1918-2018; Evoluţii şi perspective aleistoriei şi muzeografiei universitare din România; Izvoare, teorii, practici, discursuri; Oameni de acum100 de ani – medalioane ale delegaţilor. Memorialistica Marii Uniri; Peisaj ecleziastic medieval înTransilvania, Moldova şi Ţara Românească. Interpretări, comparaţii, perspective; Personalităţi alevieţii ecleziastice în epoca Marii Uniri; Problema naţionalităţilor şi dreptul popoarelor la autodetermi-nare ca elemente fundamentale în statuarea unei noi ordini politice în Europa la încheierea PrimuluiRăzboi Mondial; De la Antichitatea clasică la Evul Mediu – forme şi modele de continuitate şi discon-tinuitate; Biserică, stat şi societate în România interbelică; Politică şi administraţie în primul deceniuinterbelic (1919-1928); Reţele şi baze de date pentru studiul istoriei universitare; O restanţă a istorio-grafiei române: editarea izvoarelor istoriei Marii Uniri etc.

Dacă, pentru publicul larg, istoria reprezintă un corpus de informaţii, pe care specialiştii le admi-nistrează în beneficiul celor dornici de cunoaştere, descifrarea trecutului presupune respectarea unornorme ştiinţifice care privesc modul în care trebuie interogate sursele, dar şi asumarea principiilor eticiiprofesionale, bazate pe bună credinţă şi respect pentru adevărul istoric.

În cadrul evenimentului a avut loc şi un târg de carte, care a reunit în Sala Paşilor Pierduţi a Uni-versităţii mai multe edituri naţionale consacrate, specializate în publicarea lucrărilor cu tematică istoricăşi teologică.

Cercetarea trecutului a atins un nivel înalt de maturizare, fapt ce poate genera o reevaluare criticăasupra tuturor temelor majore ale istoriei româneşti. (Prof. dr. Mihai FLOROAIA)

Î

Maluri de Prut –Basarabia

necunoscută e Istorie a Institutului Pedagogic „IonCreangă” Chişinău.

A fost deputat în Parlamentul Republi-cii Moldova (2005-2009), a activat în Co-misia pentru studierea şi aprecierearegimului comunist totalitar din RepublicaMoldova, iar în prezent este directorul Ser-viciul de Stat de Arhivă din Republica Mol-

dova.„ C e l e

mai repre-z e n t a t i v epersoane dinspaţiul nos-tru urban şirural au fostpur şi sim-plu nimicite,e l imina te ,expulzate ,omorâte, iard o s a r e l e(din ArhivaNaţională a

Republicii Moldova – n.n.) conţin toată dramaaceasta şi sunt foarte relevante. Cred că nu oricecercetător este capabil să reziste la această lecturăcumplită despre ororile prin care le-a fost dat sătreacă acestor oameni. Eu cred că unii au şi lăcri-mat peste aceste dosare care conţin atâta dramă şiatâta crimă. Nu ştiu dacă mai există spaţiu în lumeca pe metru pătrat să fie comise atâtea crime. Dacăar fi să întocmim un martirologiu al crimelor in-strumentate de regimul sovietic, am avea o cifrăde peste un milion de oameni. Doar în fosta RSSMoldovenească au suferit de pe urma acestor ne-legiuiri, acestor abuzuri, peste un milion de oa-meni. Aici includem cei circa 400 de mii de morţiîn urma foametei organizate, provocate în modpremeditat de către regimul sovietic de ocupaţie,aici îi includem şi pe cei 100-130 de mii de depor-taţi, inclusiv copiii din burţile mamelor care erauîn acele trenuri ale morţii, şi cei care s-au născutacolo”, declara Ion Varta, într-un interviu pentruRadio Chişinău.

Menţionăm că în aceeaşi zi, dl. Ion Varta afost şi invitatul Colegiului Naţional „GheorgheAsachi” Piatra-Neamţ, O iniţiativă întrutotul lău-dabilă. (Sursa: Comunicate ale Bibliotecii G.T.Ki-rileanu. Text prelucrat.) Red.

d

ION VARTA

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 10septembrie 2018

a 27 martie 1918 a triumfat ade -vărul istoric pentru poporulnostru şi s-a realizat visul deveacuri de unire. Drept ur-mare au fost create condiţiilenecesare pentru renaşterea şiîntregirea spirituală a tuturorromânilor. Revenirea Basa-

rabiei, în anul 1918, în sânul spa-ţiului românesc a asigurat pe

par cursul întregii perioade de pânăîn 1940 o renaştere naţională şi spi-rituală a românilor basarabeni, înperioada 1918-1940 constituindu-seaici o adevărată intelectualitate na-ţională. Pentru prima dată în istoriaacestui ţinut, forţele spiritualităţiiromâneşti, vastele acumulări cultu-rale, naţionale, umane şi sociale s-aumaterializat într-un salt calitativcare s-a produs în perioada interbe-lică.

Perioada respectivă este nu-

mită Epoca de Aur pentru Basara-bia. Statul român a asigurat condi-ţiile şi cadrul juridic necesarepentru accelerarea procesului demodernizare a societăţii. Moderni-zarea Basarabiei s-a făcut atunci încontextul modernizării RomânieiMari, deşi, de menţionat, că Ve-chiul Regat, dar şi Transilvania, în-cepuseră procesul cu cel puţin 50de ani înainte. Cunoaştem cu toţiifaptul că momentul istoric nu eracel mai favorabil: România se con-frunta cu criza produsă de război,tradiţiile democratice şi instituţiilepolitice erau încă în proces de con-solidare, problema agrară cerea so-luţionare urgentă. În plan extern,România urma să obţină recunoaş-terea Marii Uniri, trebuia să-şi asi-gure securitatea naţională vis-a-visde pretenţiile revizioniste ale state-lor vecine. Pe lângă multiplele pro-bleme, guvernul României trebuiasă asigure condiţiile optime de in-tegrare a noilor provincii alipite laspaţiul unic naţional. Şi pentru pro-vinciile alipite integrarea a fost lafel de anevoioasă... Un ofiţerromân de cavalerie nota în 1918:„Basarabenii de azi sunt fiii şi ne-poţii moldovenilor din 1812. Doarpână acolo ajunge ideea lor desprepropriile origini”.

Pentru înţelegerea mai bună aimpactului unirii şi în special a im-portanţei reîntregirii pentru Basa-rabia voi prezenta o succintăanaliză a situaţiei din provincie lamomentul unificării.

În general, Basarabia avea opopulaţie preponderent rurală:13%din populaţie locuiau în mediulurban, 87% – în cel rural. Româniitrăiau în marea majoritate la sate:din cele 56,2 % de români din Ba-sarabia, doar 31,5% trăiau în me-

diul urban. Ponderea ştiutorilor decarte era următoarea: vechiul regat– 39,3%, (recensământul din1912), Bucovina 45,2% (în 1912),Basarabia – 19,4% (în 1897), Tran-silvania – 51,1% (în 1910). Dupăcum observăm gradul de alfabeti-zare al populaţiei din provincie eraextrem de mic – 19,4% de alfabe-tizaţi înainte de război. Cel mai micprocent de alfabetizaţi era în rândulromânilor: doar 10% din populaţiamasculină cunoştea carte şi doar 1%din femei. Preponderenţa alogenă aoraşelor era şi ea o realitate: în1930, în Chişinău locuiau 45%evrei şi 27% ruşi. Nu exista o clasămijlocie, iar dacă exista, era alo-genă. Un diplomat francez, aflatîntr-o vizită în Basarabia, în iunie1922, nota „...populaţia oraşelorera pur rusească şi israelită şi vio-lent antiromânească”. Iar ŞtefanCiobanu avertiza în 1925 „Dacăcineva ar vrea să-şi facă o impresiedespre Basarabia după oraşelesale, ar comite cea mai cumplităeroare… Marea majoritate a ora-şelor, creaţie artificială a regimuluirusesc, sunt în dezacord cu viaţadin satele înconjurătoare”.

În pofida modalităţilor de in-terpretare a evenimentelor istoricedin Basarabia şi a situaţiei social –economice precare, în problemasucceselor obţinute de românii ba-sarabeni, mai ales în domeniile cul-tură, ştiinţă, educaţie afirm cuhotărâre că au fost obţinute rezul-tate considerabile.

Privită pe ansamblul perioadeiinterbelice, viaţa politică din Basa-rabia integrată în competiţia poli-tică naţională a servit pentrupopulaţie lecţii de alfabetizare în

regulile jocului democratic. Prinvoturile exprimate în alegerile par-lamentare din 1919, 1920, 1922populaţia Basarabiei şi-a manifes-tat ataşamentul faţă de forţele poli-tice exponente ale intereselor sale,cât şi adeziunea la noul regim po-litic românesc. Numeroşi activiştişi intelectuali s-au integrat în insti-tuţiile politice ale statului unitar.Cei 90 de deputaţi şi 37 de senatoribasarabeni aleşi în primul Parla-ment al României Mari reprezentautoate etniile conlocuitoare din Ba-sarabia. Oameni politici basarabeni– Pan Halippa, Ion Pelivan, Ion In-culeţ, Constantin Stere, Daniel Ciu-gureanu – au participat activ, fie dela tribuna parlamentară, fie dinscaunul ministerial sau din cel alopoziţiei la dezbaterile celor maiimportante chestiuni ale ţării, con-tribuind prin atitudine, opţiuni şieforturile depuse la fortificarea de-mocraţiei, la consolidarea politică asocietăţii româneşti. Un aspectesenţial al integrării Basarabiei înviaţa politică a României l-a repre-zentat fuziunea partidelor politicebasarabene cu formaţiunile politicedin ţară. Către anul 1923 în Basara-bia erau prezente cele mai impor-tante partide politice – PNL,Partidul Ţărănesc, Partidul Poporu-lui, Partidul Naţional Român, caredifuzau în rândul populaţiei valorileşi principiile democraţiei şi adu-ceau mai multă lumină asupra ade-văratelor interese naţionale alesocietăţii româneşti.

Integrarea Basarabiei a înre-gistrat rezultate plenare nu doar îndomeniul politic, dar şi sub aspectcultural. Este evidentă ridicarea ni-velului de cultură al poporului, for-marea şi cultivarea elitelorintelectuale, politice. Învăţământulşi-a adus propria-i contribuţie înacest domeniu, de aceea cele maiimportante acţiuni vizau în specialdiminuarea analfabetismului.

L

Importanţa şi consecinţele unirii Basarabiei cu RomâniaUnirea şi unimea naţională sunt bunuri mari, importante şi însufleţitoare, care nu cer mai mult

decât voinţa tare de a fi şi a rămâne un singur popor.Gheorghe Bariţiu

Varvara Chiperi este profe-soară de istorie şi educaţiecivică, director adjunct al Li-ceului Teoretic „OnisiforGhibu” din oraşul Orhei, graddidactic superior, grad mana-gerial doi.

Articolul alăturat – „Impor-tanţa şi consecinţele uniriiBasarabiei cu România” – reiatextul comunicării susţinutela Simpozionul „CentenarulUnirii Basarabiei cu Ţara-

Mamă” desfăşurat la Seminarul Teologic Ortodox„Veniamin Costachi”, Neamţ, 24 martie 2018. Dinlipsa spaţiului Bibliografia şi anexele textu-lui nu sunt publicate decât pe varianta de in-ternet a revistei.

http://apostolul.slineant.ro /www.educarte.ro

Vasile Lupu – Oscar Han,Orhei 1937

Ștefan cel Mare – AlexandruPlămădeală, Chișinău 1928

Regele Ferdinand – Oscar Han,Chișinău 1939

Regele Ferdinand – Oscar Han,Chișinău 1939

Lecţia de istorie

Pag. 11APOSTOLULseptembrie 2018

n raport cu Transilvania şiBucovina, unde exista o inte-lectualitate românească nu-meroasă, care a putut preluatoate funcţiile administrative,Basarabia dispunea de unnumăr relativ mic de intelec-tuali, întrucât în timpul regi-

mului ţarist limba română fuseseinterzisă în administraţie, în bise-rică, în şcoală, iar relaţiile cu Ro-mânia au fost obstrucţionate. Dinacest motiv, a fost nevoie de func-ţionari, învăţători, preoţi aduşi dinvechiul regat. Luminătorii Basara-biei în aceste condiţii erau: profe-sorii, învăţătorii, preoţii şi studenţiiardeleni, bucovineni, aduşi acolode valurile războiului şi mişcareaunionistă. Sufletul mişcării acesteiarodnice a fost şi profesorul OnisiforGhibu, ardelean aruncat prin voia

destinului tocmai în Basarabia,unde a venit împreună cu familia laChişinău, la 12 martie 1917. Aici l-acunoscut pe Pan Halippa şi cerculde prieteni restrâns din jurul aces-tuia. El devine martorul ocular,participantul şi însufleţitorul unorevenimente foarte importante pen-tru renaşterea culturii naţionale înBasarabia. Este bine cunoscut efor-tul pedagogului român pentru înfi-inţarea la Chişinău a asociaţieiAstra. Din iunie 1926 până în oc-tombrie 1927, aflat în Basarabia,Onisifor Ghibu a reuşit să înfiin-ţeze asociaţia culturală ASTRA înseptembrie 1926, după modelul As-trei Ardelene. În Basarabia au fostalcătuite zece secţiuni literare şi şti-inţifice în scopul de a cerceta şi po-pulariza diferite probleme decultură şi de viaţă ale poporuluiromân. Iar conceptele pedagogiceale lui Onisifor Ghibu rămân via-bile şi astăzi, în special ideile lui cureferire la activitatea şi responsabi-litatea pedagogului: „Eu (...) am

fost animat de convingerea că unprofesor trebuie să fie un educatoral neamului şi al epocii sale, că-rora trebuie să-şi devoteze toateforţele. El trebuie să caute să-şi in-fluenţeze epoca în sensul ideilorsale cele mai înalte...”

După 1918 s-au produs mutaţiicolosale în sistemul de învăţământdin Basarabia. În primul rând a fostlichidat caracterul colonial rusesc aleducaţiei şi, în al doilea, fiecăruielev i s-a oferit posibilitatea de astudia în limba sa maternă. Guver-nul României a înţeles de la bun în-ceput necesitatea răspândirii ştiinţeide carte în rândul basarabenilor –drept condiţie indiscutabilă a pro-gresului general al Statului Român.

Eforturile cele mai mari au fostîndreptate spre reducerea analfabe-tismului. Legea învăţământului din1924 stabilea un sistem unitar deorganizare al acestuia pe întreg te-ritoriul ţării. Astfel Legea cu privirela învăţământul primar şi secundarîn statul românesc, promulgată la26 iulie 1924, prevedea acordareadreptului la învăţătură pentru toţicopiii, indiferent de sexul, naţiona-litatea şi rasa lor, se introducea în-văţământul primar şi secundarobligatoriu, cu o durată de 7 ani,din care ultimii ani erau destinaţiînvăţământului practic, se trasa tre-cerea la învăţământul de 7 ani întimp de 5 ani (art. 57) şi lichidareadeosebirilor dintre şcolile săteşti şicele de la oraş. Astfel, au fost createpremizele dezvoltării învăţământuluiîn întreaga provincie. Se înfiinţeazămai multe şcoli şi internate pelângă licee, se înfiinţează şcoli nor-male de băieţi, de fete, şcoala deconducătoare de grădiniţe de copii,şcoli profesionale, şcoli medii, maimulte şcoli primare şi grădiniţe decopii. Se schimbă şi caracterulidentitar al populaţiei şcolare, caredevine tot mai românească. Pecând sub regimul rus, şcoala secun-dară era destinată numai pentru co-piii de funcţionari ruşi, în acesteşcoli aproape nu erau copii de ţă-rani, românii constituind procen-tual de la 3 până la 15 la sută. ÎnBasarabia interbelică şcoala secun-dară este asediată de către elementeromâneşti de la ţară, devine una de-mocratică şi naţională. Numărulcopiilor, care urmează şcoala,atinge cifre, pe care nu le-a atins ni-ciodată în trecut.

Învăţământului din Basarabiaîi era proprie o diversitate vădită aformelor de instruire şi tipurilor deşcoli. Între anii 1918 şi 1940, înBasarabia au fost deschise 189şcoli urbane şi 1721 şcoli rurale, cu275.637 de locuri, ceea ce însemnacă aproape în fiecare sat a fost des-chisă câte o şcoală. În afară deaceasta, în Basarabia au funcţionat

circa 30 de şcoli medii. Se extindeşi învăţământul primar, astfel că înoraşul Chişinău, către anul 1940funcţionau 50 şcoli primare, inclu-siv 17 şcoli mixte, 13 şcoli de fete,14 şcoli de băieţi, şase şcoli evre-ieşti, 11 licee, trei gimnazii, Şcoalanormală de învăţători „Mihai Vi-teazul”, Şcoala normală eparhială,Seminarul de Teologie, Şcoala decontabilitate. Se deosebeau prin ca-litatea pregătirii elevilor Liceul mi-litar „Regele Ferdinand I” (directorC. I. Cealâc), Liceul comercial debăieţi (director Eberman), Liceulde fete „Principesa Dadiani” (di-rector R. Galin), Liceul de fete„Regina Maria” (directoare A. Ne-grescu), Gimnaziul „Mihai Emi-nescu” (director N. N. Moroşanu),Gimnaziul industrial casnic (direc-toare E. Antonescu), Liceul „B. P.Haşdeu” (director V. Harea), Liceuleparhial (director M. Uşinevici –Dumitrescu) şi altele. La Chişinăuse deschid mai multe grădiniţe decopii, pe când sub stăpânirea rusănu exista nici o instituţie preşco-lară.

S-a constituit un sistem na-ţional modern de învăţământ, înconformitate cu specificul identitardin provincie. Drepturile conlocui-torilor de alte etnii, inclusiv dreptulla instruire în limba maternă, ga-rantate prin Constituţia din 1923erau respectate în deplinătate. Con-form cercetărilor, din cele 1747 deşcoli primare care funcţionau în1920-1921, 1233 erau şcoli cu in-struirea în limba română şi înca-drau 1892 de învăţători, celelaltecirca 514 erau divizate corespunză-

tor raportării la grupuri etnice. Ast-fel era asigurat dreptul la studii înlimba maternă pentru reprezentan-ţii minorităţilor naţionale care be-neficiau de şcoli cu predare înlimba maternă. Limba şi literaturaromână era o disciplină obligatorieîn toate şcolile, iar istoria şi geogra-fia se predau în limba română.

Pentru asigurarea numărului

necesar de cadre didactice o deose-bită atenţie era atribuită dezvoltăriiînvăţământului normal în întreagaBasarabie. În 1927, în Basarabiaerau 10 şcoli normale cu 1932 elevi(1300 băieţi şi 632 fete), 21 liceede băieţi (1402 elevi) şi 14 licee defete (3225 eleve). Doar în Chişi-nău, în afară de două şcoli normale,una de învăţători şi alta de învăţă-toare, există o şcoală de conducă-toare de grădiniţe de copii şi osecţie normală pe lângă ŞcoalaEparhială de fete.

Majoritatea covârşitoare a ele-vilor de la aceste şcoli, copii de să-teni, erau cazaţi în internate, ceimai mulţi ca bursieri.

Dezvoltarea învăţământuluimediu de specialitate era dictată denecesităţile economice locale. Nu-mărul şcolilor profesionale a cres-cut de la 9 în 1919 până la 19 în1926, iar numărul elevilor, respec-tiv de la 175 la 1048. Astfel, un rolimportant în pregătirea agronomi-lor, viticultorilor, zootehnicienilorl-au jucat şcolile medii agricole despecialitate. În 1927, în Basarabiafuncţionau: Şcoala naţională de vi-ticultură din Chişinău, şcolile infe-rioare de agricultură dinCucuruzeni, Grinăuţi, Purcari, Cri-cova, Cupcin, Manzâr, Brânzeni şiŞcoala de viticultură din Saharna –cu trei şcoli mai mult decât în anul1918. Dacă până în 1918 cursurilese ţineau în limba rusă, după Unires-a trecut la limba română, au fostrevăzute programele de studii, s-auintrodus programe noi analitice. LaChişinău pe lângă şcolile secun-

dare funcţionau o şcoală de viticul-tură cu 103 elevi, o şcoalăcomercială superioară, o şcoalăprofesională de fete, toate în afarăde şcoala comercială superioară, cuo populaţie şcolară aproape exclu-siv românească.

Î

Importanţa şi consecinţele unirii Basarabiei cu România

Sfinţirea Catedralei din Bălţi, 1935

Regele Carol, la SfinţireaCatedralei din Bălţi, 1935

Prof. Varvara CHIPERI(continuare în numărul viitor)

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 12

Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie r Lecţia de istorie

Septembrie 2018

3/1933– n. Maria-Dana Lovinescu (n.Crivetz), la Piatra-Neamţ (d. 17. 11. 2012,Melbourne), ziarist, traducător literar, cu-noscătoare a 4 limbi, a urmat Facultatea deFilologie a Universităţii Bucureşti; căsăto-rită cu Radu Beligan (1952-1965), tatăl uni-cei lor fiice,Anamaria Beligan.

A publicat cronici de tea-tru în mari cotidiene şi re-viste, numeroase reportajesi interviuri cu scriitori, re-gizori cu precădere în Re-vista „Teatru”, unde alucrat ca redactor; redactorprincipal la Revista „Ma-gazin istoric”, consilier

cultural al Bibliotecii Americane. Membră a U. S.(1966) şi a A. Z. A părăsit România (1982), îm-preună cu Anamaria, emigrând la Melbourne,unde a lucrat pentru Departamentul australian alimigraţiei. Traduceri din literatura universală şi

toate cărţile fiicei sale, apărute la edituri din ţară.■ 10/1951 n. Gabriel Ploscă, inginer, profe-

sor, lider sindical. Absolvent al Institutului Poli-tehnic „Traian Vuia” din Timişoara, graduldidactic I în învăţământ acordat de UniversitateaPolitehnică Bucureşti (1993). Profesor la Cole-giul Tehnic „Petru Poni” (1976-2008), membruîn comisia naţională de chimie industrială, spe-cialist în elaborarea de standarde ocupaţionale,evaluator de manuale şi autor de manuale şcolare.Participare la cursuri, seminarii şi programe de

formare europene: „Pro-hibition of Discriminationto Promoting Equality”organizat de ILO-ITUC,„Dialog social în Româ-nia şi în Uniunea Euro-peană. Locul şi rolulpartenerilor sociali”, or-ganizat de Institutul deFormare Economică şiSocială etc. (1997-2010).

Vicepreşedinte al SLLICS Neamţ (1991-2008),apoi preşedinte, din 2008 – prezent. Vicepreşe-dinte al FSLI, coordonează Departamentul pentruÎnvăţământ Profesional şi Tehnic şi Departamen-tul Proiecte şi Formare (2002-prezent). Preşe-dinte al Uniunii Judeţene a SindicatelorDemocratice Neamţ (2000-prezent) etc. Managerde proiect POSDRU şi manager de proiect Leo-nardo da Vinci (2011-2014).

Rememorări nemţenen

septembrie 2018

Elogiu artei plastice● Festivalul Internaţional „Piatra‐Neamţ Creativ”

ără îndoială, a doua ediţie a Festivalului In-ternaţional de Arte Plastice „Piatra-NeamţCreativ” (22-30 iulie 2018), va rămâne înistoria oraşului, în primul rând, ca o impe-cabilă demonstraţie de virtuozitate plastică,la care au contribuit toţi participanţii. În aldoilea rând, va dăinui prin recordul de par-ticipare şi calitatea deosebită a invitaţilor:

50 de elevi şi studenţi, coordonaţi de 13 profesorişi însoţiţi de 15 părinţi, provenind din Rusia,Ucraina, Bulgaria, Turcia, Macedonia, Polonia,Hong Kong, Thailanda, Israel şi România.

Proiectul a fost realizat de către AsociaţiaCulturală Arte. Ro în parteneriat cu Primăria Pia-tra-Neamţ, instituţie care a cofinanţat activităţilederulate în perioada menţionată. Participanţii in-vitaţi în proiect sunt câştigătorii Concursului In-ternaţional de pictură pentru elevi Piatra-NeamţCreativ, desfăşurat la începutul acestui an şi fina-lizat cu Expoziţia Internaţională de Arte Plasticepentru Copii „Piatra-Neamţ Creativ”, Ed. a II- a,2018 care a fost prezentă pe simezele BiblioteciiJudeţene „G.T. Kirileanu” Neamţ în perioadamartie-aprilie 2018.

„Manifestarea pe care o organizăm – susţineprof. Cristina S. Petrariu, preşedintele Asociaţieiculturale „Arte. Ro” – se doreşte a fi o acţiuneculturală anuală dedicată copiilor pietreni dar şicelor din lumea întreagă, precum şi a artei aces-tora, o celebrare prin lucrările tinerilor artişti a ex-celenţei în artele vizuale, precum şi un îndemnspre a preţui mai mult pictura, natura, frumosul

în general, o încercare de a construi prin copii olume mai frumoasă, care să preţuiască mai multvalorile autentice, cultura, bunul simţ şi bunulgust.

Prin acest proiect cultural – artistic, realizămo promovare extinsă a oraşului nostru, atât în me-diul fizic cât şi în cel virtual, din perspectiva ar-tistico-plastică, educaţională, culturală,istorică, geografică şi turistică. Succesulacestui obiectiv al nostru ţine aproape ex-clusiv de continuitatea festivalului. Con-tactul direct al participanţilor cu istoria şigeografia spaţiului plastic şi artistic al ora-şului, va constitui şi anul acesta cu certitu-dine un real succes, argument susţinut dereuşita ediţiei anterioare a proiectului, carea adus un plus de promovare semnificativoraşului şi judeţului nostru, cu precădereîn mediul online, dar nu numai. Acest pro-iect contribuie masiv la determinarea unui locfoarte bine definit pentru oraşul nostru pe hartaeuropeană şi mondială a culturii şi educaţiei plas-tice. Obiectivele noastre fac referire aşadar la pro-movarea internaţională a oraşului nostru prin acteducaţional – artistic şi activităţi culturale de înal -tă ţinută.”

Programul activităţilor a debutat pe 23 iulie,cu deschiderea oficială a Festivalului în Sala defestivităţi a Colegiului Naţional „Petru Rareş” şitimp de patru zile a cuprins o serie de sesiuni delucru la pictură – peisaj, în plein air, în spaţiulCurţii Domneşti, la Turnul şi Biserica lui Ştefan

cel Mare, vizite la muzee, expoziţii, worksho p-urişi sesiuni de informare turistică, un tur cultural aljudeţului Neamţ – Cetatea Neamţului, Parcul na-tural Vânători Neamţ – Rezervaţia de Zimbri şiFaună Carpatină Dragoş Vodă, mănăstirile Neamţşi Agapia, Conacul Cantacuzino-Paşcanu de laCostişa.

După o scurtă sesiune de lucru care a avut capersonaj principal Turnul lui Ştefan şi expunerealucrărilor realizate în cadrul festivalului, pe 30iulie în Sala Cupola a Bibliotecii Judeţene „G.T.Kirileanu” Neamţ, în prezenţa tuturor participan-ţilor, a avut loc decernarea premiilor: Maria Dima(Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” Bucu-reşti), Airla Fan, You Gi Lau, Vincent Nathan şiErnest Cheung Tsun Nei (Hong Kong), SofiaPakhomova, Antonina Osipenko şi Daria Ivanova(Rusia), Kalina Pavlova (Bulgaria), Adi Levin-stein (Israel) şi Maria Luiza Bălan (Asociaţia Cul-turală Arte. Ro, Piatra-Neamţ).

Profesoara Cristina S. Petrariu, iniţiatoareaacestui eveniment unic în zona Moldovei, care aimpulsionat prin deosebita sa putere organizato-rică întreaga manifestare a conchis: „Sperăm căaţi avut o săptămână creativă, în ciuda vremii carea fost schimbătoare şi a unei presiuni resimţitepoate de copiii prezenţi pentru prima dată la acestfestival. Toţi participanţii au demonstrat calităţitehnice şi creative excepţionale, vizibile de la osesiune de lucru la alta. Din punctul nostru de ve-dere, festivalul a fost un real succes. Mulţumescmedicului Mariana Ciobanu, creierul şi sufletulacestui festival, Primăriei Piatra-Neamţ, pictoru-lui Lucian Gogu Craiu şi profesoarei de limba en-gleză Silvia Morţe. Vă felicit şi vă aşteptăm cudrag şi anul viitor!”.

Mircea ZAHARIA

F

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 13


11/1930 – n. Eduard Covali, la Orhei, Ba-sarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neamţ), tea-trolog, scriitor. A absolvit I. A. T. C. „I. L.Caragiale”, cu întreruperi, fiind condamnatpolitic, a lucrat pe diferite şantierele de con-strucţii. Diverse funcţii la T. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar,director, regizor, consilier artistic. Debut

publicistic în revistele„Teatrul” şi „Contempora-nul”, (1957), şi cu pseudo-nimul V. Negrea,Colaborări: „Ceahlăul”,„Acţiunea”, „Antiteze”,„Ateneu”, „Asachi”, „In-formaţia Primăriei”,„Apostolul”, „MeridianulOzana”, „Credinţa neamu-lui” ş. a. A dramatizat:

«Vrăjitorul din Oz», «Inimă rece», «Cartea jun-

glei». Debut editorial cu „Teatru”: «Ion Creangăsau mărazurile amintirilor», «Tinereţe fără bătrâ-neţe», « Belerophon», «Albă ca zăbava şi cei 7 pi-tici». Membru al U. S.

■ 13/1953 – n. Copel Moscu, la Piatra-

Neamţ, regizor, scenaristde film, fotograf la ziarul„Ceahlăul”. A absolvit I.A. T. C. „I. L. Caragiale”(1978), angajat la Studioulde Film „AlexandruSahia”, Bucureşti (director1990-1992), a devenitunul dintre autorii mar-canţi ai Noului Val în do-cumentarul românesc al

anilor ’80. A creat peste 50 de filme de scurt şilungmetraj (regia şi scenariul), peste 25 de premiinaţionale şi internaţionale: „Şcoala serală”, „Pemalul Ozanei”, „Şcoala mea iubită”, „Epoca debronz”, „Va veni o zi”, „Am ales libertatea”. Predăla U. N. A. T. C. „I. L. Caragiale”, Bucureşti, şi laUniversitatea de Arte, Bucureşti. Este un cunoscutconsultant artistic pentru televiziune şi cinema. Înanul 2010, a oferit publicului românesc primulfestival de film experimental din România.

■ 15/1916 – n. Constantin-Virgil Gheor-ghiu, la Războieni, Neamţ (d. 22. 06. 1992, Paris),poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea deLitere şi Filozofie, Bucureşti (1940). Debut cuversuri în „Bilete de papagal” şi editorial, cu„Viaţa de toate zilele” (1937); În 1963, este hiro-tonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Române din

Rememorări nemţene

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

septembrie 2018

n

Literatura teologicăromânească în secolul XX

entru iubitorii de teologie şi nu numai, recomand lucrareasemnată de Ciprian Iulian Toroczkai, Literatura teologicăromânească în secolul XX: accente, sinteze şi repere bio-bibliografice, apărută la Editura Presa Universitară Clu-jeană din Cluj-Napoca, în anul 2018.

Pornind de la premisa că teologia ortodoxă contempo-rană întruchipează două cerinţe (pe de o parte, ea trebuieadaptată necesităţilor dintr-un anume timp şi spaţiu, iar pe

de altă parte, are datoria de a explica şi transmite învăţătura au-tentică a Bisericii), autorul a structurat, în şase capitole, operateologică a celor mai mari gânditori români din domeniu ai seco-lului trecut: părintele prof. dr. Dumitru Stăniloae, pr. prof. dr. IoanG. Coman, pr. prof. dr. Ioan Bria şi pr. prof. dr. Ilie Moldovan.

Trebuie să amintim faptul că, în cea de a doua jumătate a se-colului XX şi începutul secolului al XXI-lea s-a dezvoltat o teo-logie ortodoxă admirabilă în aproximativ toate ramurile acesteia:în diaspora rusă, amintim pe Serghei Boulgakov, Nikolai Ber-diaev, Kiprian Kern, Nikolai Afanassieff, Georges V. Florovsky,Vladimir Lossky, John Meyendorff sau Alexander Schmemann;în teologia greacă, Ioannis Karmiris, Panayotis Nellas, Nikos Nis-siotis, Ioannis Romanides, Ioannis Zizioulas sau Chrystos Yan-naras; în teologia sârbă, Nikolai Velimirovic, Justin Popovic sauAthanasie Jevtic. Acestora li se adaugă personalităţile din teologiaortodoxă română, în centrul cărora domină părintele Dumitru Stă-niloae (1903-1993), precum pr. Ioan G. Coman, pr. Ion Bria, pr.Ilie Moldovan, pr. Constantin Galeriu etc. Am făcut aceste preci-zări întrucât unitatea ortodoxiei se poate manifesta doar prin cu-noaştere.

Avându-i referenţi ştiinţifici pe pr. prof. univ. dr. Ştefan Iloaieşi pr. conf. univ. dr. Cristian Sonea, lucrarea de faţă umple un golîn literatura de specialitate prin modul în care autorul sintetizeazăcâteva teme fundamentale ale teologiei ortodoxe româneşti: teo-logia comuniunii în gândirea părintelui Dumitru Stăniloae, recep-tarea operei pr. Dumitru Stăniloae la nivel naţional şiinternaţional, contribuţia pr. Ion Bria la dezvoltarea teologiei mi-sionare ortodoxe în secolul XX, pr. Ilie Moldovan – o viaţă înslujba valorilor morale ale Bisericii şi neamului românesc. Con-cepţiile acestor teologi români enumeraţi sunt fundamentate pebază scripturistică şi patristică.

Ideea conform căreia poporul român a realizat o sinteză întreOrient şi Occident, având în comun cu primul Ortodoxia, iar cucel de-al doilea latinitatea, străbate concepţiile teologilor evocaţiîn prezentul studiu.

Fiind o carte bine documentată care abordează subiecte ac-tuale şi incitante, consider că este extrem de utilă tuturor persoa-nelor care doresc să afle anumite răspunsuri privind literaturateologică românească a secolului XX.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

Eugen Verman: Noi,cei de pe „Lăpuşneanu”

criitorul Eugen Verman(n.13.12.1937, Piatra-Neamţ), şi-alansat, în iunie 2017, la MuzeulMemorial „Calistrat Hogaş” dinoraşul natal, în prezenţa foştilorprieteni şi colegi din copilărie şiadolescenţă, volumul intitulat Noi,cei de pe „Lăpuşneanu”.

Această carte, publicată sub em-blema Editurii Corgal Press, din Bacău(manager Cornel Galben) este prefaţatăde cunoscutul şi distinsul om de cultură,Constantin Călin într-un text cu un titlulsugestiv – Un autor captivant – în care,asigură pe potenţialii cititori că proza luiEugen Verman merită citită.

Tot într-un text preliminar – Am fostşi noi, odată, copii –, autorul dezvăluiecititorului faptul că o afirmaţie a lui JeanPaul (Amintirile sunt unicul rai din carenimeni nu ne poate izgoni) l-a determinatsă scrie despre copilărie:…amintirileacelea pe care suntem, cu toţii, stăpâni,căci, dacă orice ne poate fi luat, ne poatefi maltratat sau ucis, trăirile noastre tre-cute, începând cu primele momente alecunoaşterii de sine şi ale recunoaşteriilumii în care am apărut din nimic, facparte din fiinţa noastră.

Cele 30 proze ce alcătuiesc cartea luiEugen Verman sunt tot atâtea secvenţecare ilustrează, reconstituind în acelaşitimp, pe baza amintirilor din copilărie şiadolescenţă, imaginea unei străzi din ora-şul natal care a purtat de-a lungul anilormai multe nume (Alexandru Lăpuş-neanu, 13 Decembrie, Speranţei, şi dinnou Alexandru Lăpuşneanu), stradă cuo populaţie pestriţă în funcţie de îndelet-nicirile celor care o locuiau, de la cei maisăraci la cei mai înstăriţi, o stradă cumulţi copii de vârste apropiate, în mijlo-cul cărora a crescut şi povestitorul.

Astfel putem considera cartea luiEugen Verman un veritabil bildungsro-man scris cu măiestria pe care autorul ademonstrat-o şi în cărţile anterioare(Robu, 1999, Editura Deşteptarea,Bacău; Destin, 2001, Editura Studion,Bacău; Culai, 2005, Editura Casa Scrii-torilor, Bacău; Liliacul Alb. Zborul nu-

mărul trei, 2007, Editura Corgal Press,Bacău; Miezul vieţii. Oameni şi destine,2009, Editura Corgal Press, Bacău;Culai, 2009, ediţia a doua revăzută şicompletată, Editura Corgal Press, Bacău;Zăpezi murdare şi alte povestiri, 2015,Editura Corgal Press, Bacău) ce au labază aceleaşi amintiri ce stăruie cu insis-tenţă în mintea sa şi îl urmăresc şi la vâr-sta senectuţii.

Măiestria autorului este prezentă înmai multe componente ale construcţiei na-rative – precum descrierile de natură în di-ferite anotimpuri şi momente ale zilei; înalcătuirea unor portrete ale copiilor întrecare se detaşează personajul principal, po-

vestitorul, care laun moment datchiar menţioneazăcă el este liderulgrupului de copii depe strada Lăpuş-neanu; nu lipsescnici portretele celormaturi un loc aparteocupându-l cei doipărinţi ai săi şi maiales bunica ma-ternă, o ţărancă în-

ţeleaptă cunoscătoare a multor poveştiprecum şi o bună gospodină mai ales înarta culinară; sunt prezente şi se reţin câ-teva portrete ale unor „personalităţi” dinstrada Lăpuşneanu precum evreica ce de-ţine o băcănie, cizmarul Durican sau di-rectorul „spaţiului locativ” locatar al uneicase naţionalizate ş. a.

Întreaga acţiune din cartea lui EugenVerman cuprinde perioada din primeledouă decenii de după Al Doilea RăzboiMondial, fără o insistenţă ostentativăasupra evenimentelor politice din pe-rioada cunoscută sub sintagma pe care aatribuit-o Marin Preda: obsedantul dece-niu. Acestea şi încă multe alte virtuţi alecărţii semnate de Eugen Verman o aşeazăîn rândul literaturii care are în centrul eicopilăria, cea mai frumoasă perioadă dinviaţa omului.

Constantin TOMŞA

SP

Arte şi meserii

APOSTOLULPag. 14


aris. Cărţi în ţară:„Ard malurile Nis-trului”, „Cu sub-marinul la asediulSevastopolului”,„Ceasul de rugă-ciune”, „Am luptatîn Crimeea”, „Ul-

tima oră”; peste hotare(traduse în limba română):„La Vingt-cinquièmeheure”; „La Cravache”; „La Maison de Petro-dava”; „Perahim” şi multe altele.

■ 17/1878 – n. Alberto Cirilo, la Odessa (d.2. 07. 1950, Piatra-Neamţ). Absolvent al Conser-vatorului de Muzică şi Artă Dramatică, Iaşi, pro-fesor la: Şcoala Normală „Vasile Lupu”,Gimnaziul „Ştefan cel Mare”, Liceul Internat şi

Liceul Naţional. În 1914, se stabileşte la Piatra-Neamţ, titular la catedra de muzică a Şcolii Nor-male „Gheorghe Asachi” şi ore la Liceul „PetruRareş”. Compune operete, realizează armonizări,compoziţii pentru cor, pian, vioară şi orchestră. La

Expoziţia Naţională (1906), primeşte medalia debronz pentru scrieri muzicale.

■ 19/1953 – n. Viorel Nicolau, inginer, edi-tor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facul-tatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Braşov,inginer la I. M. „Ceahlău” şi profesor-inginer laGrupul Şcolar de Construcţii. Din 1991, devine li-brar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A în-fiinţat, în Piatra-Neamţ, prima librărie-anticariatprivată. Este recunoscut ca un bun colecţionar decărţi poştale ilustrate, organizator a peste douăzeci

de ediţii ale Simpozionu-lui naţional de cartofiliede la Piatra-Neamţ. A edi-tat sute de cărţi (prin pro-pria-i editură „CetateaDoamnei”), autor, coautorsau colaborator la peste 30de cărţi, îngrijitor de edi-ţii. Colaborator la toatepublicaţiile din Neamţ.

■ 19/1966 – n. Mi-hael Balint, la Săbăoani, Neamţ, ziarist, eseist. Aabsolvit Facultatea de Mecanică a Institutul Poli-tehnic din Iaşi (1993), director al Căminului Cul-tural din Săbăoani, tehnoredactor la „Maart's Co”,tehnoredactor şi lector de carte, secretar general deredacţie la „Monitorul de Neamţ”, corespondent la„România liberă”, redactor la „Adevărul de seară”.Concomitent, a fost şi realizator al emisiunii „Oralui Balint”, la Tele'M & Prima TV Piatra-Neamţ.


(urmare din pag. 13)

CALENDAR– septembrie 2018

5. CAMPANELLA, TOMMASO(1568 - 1639) filozof, teolog, poet ita-lian; 450 ani de la naştere;

05. VLAHUŢĂ, ALEXANDRU(1858 - 1919) scriitor, academician;160 ani de la naştere;

07. BARBU, EUGEN (1924 -1993) scriitor, jurnalist, academician;

25 ani de la moarte; 08. (†) NAŞTEREA MAICII DOM-

NULUI;09. MALLARMÉ, STÉPHANE (1842

- 1898) poet francez; 120 ani de la moarte; 09. TOLSTOI, LEV (1828 - 1910)

scriitor rus; 190 ani de la naştere; 13. VLAICU, AUREL (1882 - 1913)

pilot, inginer, inventator; 105 ani de lamoarte;

14. BERNEA, HORIA (1938 - 2000)pictor; 80 ani de la naştere;

14. CONACHI, COSTACHE (1778 -1849) poet; 240 ani de la naştere;

17. BACOVIA, GEORGE (1881 -1957) poet; 137 ani de la naştere;

17. HAŞDEU, IULIA (1869 - 1888)scriitoare; 130 ani de la moarte;

17. LAZĂR, GHEORGHE (1779 -1823) cărturar, pedagog, 195 ani de lamoarte;

17. LOVINESCU, HORIA (1917 -1983) dramaturg; 35 ani de la moarte;

19. ZIUA EUROPEANĂ A PATRI-MONIULUI;

20. LAMBRIOR, ALEXANDRU(1845 - 1883) filolog, folclorist, academi-cian; 135 ani de la moarte;

22. BUZURA, AUGUSTIN (1938-2017) scriitor, academician; 80 ani de la naş-tere;

22. GHIAŢĂ, DUMITRU (1888 -1972) pictor; 130 ani de la naştere;

22. MICU, INOCHENŢIE (1692 -1768) cărturar iluminist, 250 ani de lamoarte;

27. CIUCURENCU, ALEXANDRU(1903 - 1977) pictor, academician; 115 anide la naştere;

29. TINTORETTO (1518-1594) pictoritalian; 500 ani de la naştere. (Red.)

0

CRED – un nou proiect pentru perfecţionareaînvăţământului românesc

URRICULUM RELEVANT, EDUCAŢIEDESCHISĂ pentru toţi (CRED) – este tit-lul unui nou proiect de perfecţionare a în-văţământului primar şi gimnazial ce va fiimplementat până în anul 2021 de Minis-terul Educaţiei Naţionale în parteneriat cuInstitutul de Ştiinţe al Educaţiei şi cu oserie de Case ale Corpului Didactic şi In-

spectorate Şcolare Judeţene din ţară. Obiectivul general al acestui proiect este pre-

venirea părăsirii timpurii a şcolii prin măsuri sis-temice de aplicare inovativă şi sustenabilă anoului curriculum naţional, urmărind creştereaaccesului la experienţe de învăţare de calitatepentru elevii din învăţământul preuniversitar pri-mar şi gimnazial.

Unul din obiectivele specifice se referă laabilitarea curriculară a 55.000 de cadre didacticedin învăţământul primar şi gimnazial pentru oabordare metodologică centrată pe competenţecheie, în acord cu noul curriculum şi adaptareaactivităţilor de învăţare la nevoile specifice fie-cărui elev, inclusiv ale celor aflaţi în risc de aban-don şcolar. Formarea celor 55.000 de cadredidactice debutează cu un proces de selecţie pen-tru experţi formatori în fiecare judeţ, care vorparcurge un program de 120 de ore în 36 de luni,dintre care 60 ore faţă în faţă şi 60 ore on-line.Din judeţul Neamţ vor fi selectaţi 4 experţi pen-tru ciclul primar şi 11 experţi pentru ciclul gim-nazial, la următoarele discipline: limba şiliteratura română (2), matematică (2), limba en-gleză (1), limba franceză (1), fizică (1), istorie(1), religie (1), educaţie fizică şi sport (1), edu-caţie tehnologică şi aplicaţii practice (1).

Pentru procesul de recrutare a experţilor con-stituie avantaje la evaluarea dosarului: experienţaîn formarea continuă a cadrelor didactice din în-văţământul preuniversitar; studii postuniversitare

(masterat, doctorat, postdoctorat); calitatea demembru în echipe de implementare a programe-lor de formare continuă la nivel naţional; partici-parea la elaborarea de planuri–cadru, programeşcolare, manuale, ghiduri metodice; organizareade workshop-uri/simpozioane/seminarii/confe-rinţe la nivel judeţean sau naţional, relevante pen-tru procesul de dezvoltare a noului curriculum;90 de credite profesionale transferabile acumu-late în ultimii 5 ani; recomandare din partea unuifurnizor cu program de formare continuă acredi-tat MEN.

După parcurgerea programului de formare,expertul trebuie să se implice în livrarea progra-mului de formare continuă acreditat destinat ca-drelor didactice din învăţământul primar şigimnazial, la nivelul judeţului pentru care a apli-cat. Se vor viza trei componente majore: aspectegenerale privind abordarea noului Curriculumnaţional, aspecte specifice didacticii de speciali-tate precum şi aspecte transversale (problematicaProgramului A doua şansă, dezvoltarea resurseloreducaţionale deschise, consiliere şi dezvoltarepersonală, elevi cu cerinţe educaţionale speciale,managementul curriculumului).

Grupul ţintă al programelor de formare con-tinuă acreditate este format din 15.000 cadre di-dactice din învăţământul primar şi 40.000 cadredidactice din învăţământul gimnazial.

Metodologia de formare va avea în vederecâteva principii:

- asumarea procesului de schimbare a prac-ticilor didactice la clasă, pornind de la o aplicareadecvată a noului Curriculum naţional;

- valorificarea experienţelor şi rezultatelordin cercetare, inclusiv a bunelor practici existentepe plan naţional şi internaţional;

- centrarea pe elev, învăţarea activă şi inte-ractivă.

Iată deci un nou proiect de mare anvergurăcare vizează perfecţionarea învăţământului preu-niversitar... Ne exprimăm speranţa că îşi va rea-liza obiectivele atât de generoase (şi în specialmult râvnita învăţare centrată pe elev), că nu seva cantona în formalism, că îşi va pune o am-prentă reală şi benefică asupra profesorilor şi ele-vilor şi nu va eşua lamentabil doar într-omodalitate de a obţine nişte credite transferabilesau un surplus pentru curriculum vitae.

Gianina BURUIANĂ

C

P

septembrie 2018

debutat publicisticîn Anuarul Institu-tului PolitehnicIaşi, 1988, cu eseul„Constantin Noicaşi Şcoala de la Păl-tiniş”. Cărţi: „Eseudespre legenda lui

Buddha” de Émile Senart(trad. din lb. fr.); „Contra-forturi de-o zi”.

■ 20/1953 – n. Ioan Amironoaie, la Timi-şoara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent alConservatorului „Gheorghe Dima” Cluj. Peste 30de ani de activitate la catedră în Judeţul Neamţ,ziarist („Realitatea Press” şi „Monitorul deNeamţ”), colaborări la radio şi tv., la: „Acţiunea”,„Antiteze”, „Apostolul”, „Asachi”, „Monitorul deRoman”, „Ochiul public” (Neamţ), „Convorbiriliterare”, „Actualitatea muzicală”, „Bravo”,

„Salut”. Interpret şi compozitor (piese muzicaledifuzate pe posturile de televiziune centrale şi lo-cale). Premii pentru proză („Sadoveniana”); al re-vistei „Tribuna”. Două volume din ciclul„Privilegii” (2004, 2005), alcătuite din interviuri

cu mari personalităţi din lumea muzicală. ■ 22/1974, Mihai Floroaia, profesor la Co-

legiul Tehnologic „Spiru Haret” Piatra-Neamţ.Licenţiat al Universităţii „Alexandru Ioan

Cuza” Iaşi, Facultatea de Teologie Ortodoxă(1997). Doctor în Teologie (2010), cu distincţiaMagna cum Laude, la Universitatea „Babeş- Bo-lyai” Cluj-Napoca cu teza Inchiziţia între mit şirealitate. Cărţi: Inchiziţia între mit şi realitate,Cluj-Napoca (2016), Inchiziţia în Europa, Piatra-

Neamţ (2001), Rolul me-todei didactice în învăţă-mântul religios, Piatra-Neamţ (2004), la care seadaugă numeroase studiişi articole de specialitate.Stagii de cercetare docto-rală şi postdoctorală laUniversitatea Catolică dinLouvain-la-Neuve (Bel-gia), la Universitatea Mi-séricorde din Fribourg (Elveţia) şi la Institut deRecherche Religions, Spiritualités, Cultures, So-ciétés al Universităţii din Louvain-la-Neuve. Sta-giul de cercetare postdoctorală Identitate etnică şiconfesională în Transilvania habsburgică, la Uni-versitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca(2011-2013).


Arte şi meserii

Pag. 15


A


APOSTOLUL

CALENDAR– octombrie 2018

2. DUCHAMP, MARCEL (1887 -1968), pictor francez; 50 ani de lamoarte;

04. ŢIŢEICA, GHEORGHE(1873 - 1939) matematician, academi-cian; 145 ani de la naştere;

05. ZIUA MONDIALĂ A PRO-FESORULUI;

05. STĂNILOAE, DUMITRU (1903 -1993) teolog, preot ortodox, academician;25 ani de la moarte;

07. JEBELEANU, ALEXANDRU(1923 - 1996) poet; 95 ani de la naştere;

12. MUREŞANU, ANDREI (1816 -1863) poet, publicist, traducător, revoluţio-nar; 150 ani de la moarte;

14. PORUMBESCU, CIPRIAN (1853- 1883) compozitor, violonist, dirijor; 165ani de la naştere;

15. CAROL AL II - LEA (1893 - 1953)Rege al României, academician; 125 ani dela naştere;

20. ALMAŞ, DUMITRU (1908 -1995) scriitor, istoric; 110 ani de la naştere;

20. GIURESCU, CONSTANTIN(1875 - 1918) istoric, academician; 100 anide la moarte;

20. MOISIL, CONSTANTIN I. (1876- 1958) istoric, academician; 60 ani de lamoarte;

24. OLTEANU MATEI, DRAGA ac-triţă; 85 ani de la naştere;

24. GUSTI, DIMITRIE (1818 - 1887)scriitor, actor, om politic; 200 ani de la naş-tere;

26. CANTEMIR, DIMITRIE (1673 -1723) Domn al Moldovei, cărturar; 345 anide la naştere;

30. ZAMFIRESCU, DUILIU (1858 -1922) scriitor, academician; 160 ani de lanaştere;

31. FELLINI, FEDERICO (1920 -1993) regizor, scenarist italian; 25 ani de lamoarte;

31. O'NEILL, EUGENE (1888 - 1953)dramaturg american, laureat Nobel; 130 anide la naştere.

Red.

0

Cronicile vizuale ale Tazlăuluioţi să-ţi imaginezi Tazlăul după scrierile luiHogaş şi Mironescu sau monografiile părin-telui Vartolaş, dar niciodată nu vei avea sen-zaţia de realitate palpabilă ca în vestitelecronici vizuale ale omului de televiziuneTeodor Moldovan – PIT. Însoţitor sau că-lăuză, el este ca operator alături de mesageriiartelor (în mod special pictorii). Mai narativ

întru începuturi, acum dozează cu judeţu' (adică ju-decată, în limbajul de cronicar… Moldovan) „gra-majele”, focusându-se (dând… foc rutinei) prioritarpe judeţul Neamţ. Sfătos şi introspectiv, el însuşiun artist plastic al colajului de oameni şi peisaje,PIT „arhivează” amintirile vrednice de pomenire înmemoria infailibilă a Internetului. Ultima „tabărăde la Tazlău” (începe a avea rezonanţa literarului„grup de la Durău”), sub emblema „Tazlăul – izvorde inspiraţie, 2018”, a stat sub semnele vremiimereu ploioase şi a mediatizatei eclipse de Lună.Oaspeţii din Iaşi, Suceava şi Neamţ ai pictoruluiPotop n-ar fi trebuit să se aştepte la eclipsă, dar nuputeau exclude precipitaţiile anunţate de numeleamfitrionului. Cei zece artişti plastici s-au confor-mat cutumei: izolare cvasi totală în Poiana Prelu-celui, concurenţă pe o suprafaţă limitată acoperită,donarea a câte două tablouri viitoarei simeze ofi-ciale tăzlăuane şi jovialitate colegială. Dorul deacasă unii l-au stins cu o lacrimă mijind în colţulochilor; nostalgia după soarele văratec au materia-lizat-o în câteva picturi cu floarea soarelui?! Cubărbi rebele, toţi onorau statutul de haiduci ai uneitabere (fie şi de pictură). Ignorant în materie de pro-cedee de creaţie, după sticlele marginale, care n-auscăpat imaginii lui PIT, există certitudinea că artiş -tii au dat-o şi pe ulei. Fraternitatea în jurul unei mă-măligi aburinde a alungat tot pesimismul pluvial,iar focurile de tabără anunţau resurecţia năvăliriipictorilor peste arta contemporană, aşa cum odi-nioară vâlvătăile de focuri de pe coame de dealuri

vesteau pe cotropitorii călări. Cele trei interviuri ausalvat... zece păreri similare despre vitregimeaploii. Veteranul taberei, Dinu Huminiuc, a lansat îneter conceptul de şopron, acel atelier colectiv delucru. Să nu vă mire când peste ani se vor vinde ta-blourile taberiştilor într-un shop (de pe) Ron?! Si-reteanul Ovidiu Buzec şi-a expus doct crezulartistic, dar va rosti, aproape şoptit, un poem dedi-cat soţiei, care-i înţelege ideal pasiunea. Dacă în ta-băra anterioară cineva remarca picturalitatealocurilor, artistul bucovinean valorifică mesajulporţii tăzlăuane, cu hieroglife cvasi-indescifrabile,un fel de carte de vizită a gospodăriei munteanului.Interesant şi aforismul că pădurea-sanctuar este adoua entitate după mamă (una din expoziţiile salenumindu-se „Femeia şi copacul”). Lucian GoguCraiu a admirat sutele de nuanţe de verde de pePreluce, apariţia unui micro-lac de acumulare peun pârău, beneficiile muncii în echipă şi tehnicilecromatice ale locului. Puţini dintre ei şi-ar imagina(lipsea aparatul de filmat al cronicarului vizual pie-trean) că pe drumul forestier, la câţiva zeci de metrila sud de cabana izolată, la sfârşit de secol XIX uncopil firav (viitorul medic-scriitor I. I. Mironescu)urca la stână pe Goşman pentru a-şi întrema sănă-tatea, iar la început de secol XX, peregrinul Calis-trat Hogaş cobora în şa pe Pisicuţa la Tazlău,întâmpinat fiind de primarul Irimie Honcu. La vestde cabana pictorilor, acelaşi Hogaş a fost prins de

teribila furtună, a cărei descriere e socotită de exi-gentul Caragiale drept cea mai convingătoare dinliteratura universală. Filmează PIT- ule din toateunghiurile pe amfitrionul taberei de la Tazlău, Şte-fan Potop, urmaşul a doi parlamentari, rude directe(bunic şi unchi), cel care a înfiinţat secţia de arteplastice din satul natal! Tăzlăuanii nu caută obsesivlegende, legenda îi caută pe ei, bravule cronicardupă artă toPIT, PIT!

Constantin ARDELEANU

P

septembrie 2018

Pit Moldovan si Lucian Gogu Craiu

Ștefan Potop

Pag. 16


APOSTOLUL

ormator-consilier ARACIP şi membru eva-luator naţional în cadrul Agenţiei de Crediteşi Burse de Studii (MENCS).

Colaborator al revistei Apostolul dinnov. 2004 şi, din oct. 2010, redactor şi înConsiliul de redacţie al acesteia.

■ 24/1937 – n. Mihai Andone-Delaho-miceni, la Homiceni-Bârgăuani, Neamţ.

Absolvent al Facultăţii deIstorie-Filosofie. Pestepatru decenii de apostolat(1960-2000); apreciat cudistincţia „profesor evi-denţiat”. După 1989, afondat Cenaclul „Mesage-rii tinereţii”; a contribuit laorganizarea şi desfăşurareamanifestărilor dedicate

celei de a 600-a aniversări a Municipiului Roman.Membru al Societăţii Culturale „Roman 600”, alFundaţiei „Melchisedec Ştefănescu”, al Asociaţiei„Visarion Puiu” ş. a. Redactor-şef la „Înfrăţirea”,„Radar” şi responsabil de pagină la „Cronica ro-

maşcană”. Cărţi: „Ruginoasa-Neamţ, pagini de is-torie”, „Cu cărţile pe masă…”, „Între Efemer şi ...Eternitate”, „2 metri pătraţi de pământ”, „Istoriaoraşului Roman. 1392-1992” ş. a.

■ 26/2000 – d. Cătălin-Florin Stupcanu, laCeahlău, profesor, ziarist, scriitor (n. 2. 04. 1938,Filioara, Agapia, v. fişa lunii aprilie.)

■ 27/1919 – n. Costache Andone, la Filipeni,Bacău, medic, animator sportiv şi cultural, a ab-solvit Facultatea de Medicină „Grigore T. Popa”

din Iaşi. A profesat ca spe-cialist ORL (dr. în medi-cină) la Spitalul „SfântulSpiridon” din Iaşi, apoi,din 1945, medic primar şişef de secţie la Spitaluldin Piatra-Neamţ. A înfi-inţat şi a condus Policli-nica cu Plată dinPiatra-Neamţ (1984-1997). Membru al A. O.Ş. din România şi preşedinte al Filialei Neamţ.Distins cu numeroase diplome şi plachete, pre-cum şi cu decoraţiile: Crucea Meritul Sanitar, Co-roana României cu Panglica de Virtute Militară,în cel de Al Doilea Război Mondial, Virtutea Os-tăşească, Medalia „Tudor Vladimirescu” ş. a.

■ 27/1937 – n. Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ, învăţător, animator cultural, publicist,


(urmare din pag. 15)


septembrie 2018

„Hai cu noi!”ndemnul de mai sus reprezintă titlul uneireviste pe care am primit-o recent, prin bu-năvoinţa unei foste colaboratoare a redac-ţiei noastre. Publicaţia la care ne vom referiîn cele ce urmează apare în Parohia orto-doxă „Sfinţii Voievozi” din Săvineşti, co-mună suburbană a MunicipiuluiPiatra-Neamţ şi este condusă de un colectiv

redacţional coordonat de preotul paroh PetruMunteanu.

Tehnoredactată înformat A5 publicaţia con-ţine 64 de pagini şi estestructurată în mai multecompartimente (Cate-heză, Ne scriu cititorii,Un strop de sănătate, Ru-brica Poftă Bună!; Cu-vinte încrucişate, Paginatinerilor, Pagina Copiilor,Cine ştie, răspunde!, Dincomunitate), precedate înnumărul 54, din iulie

2018, de editorialul „Omul singuratic” semnat depreotul paroh Petru Munteanu.

Prin conţinutul divers şi bogat din punct devedere tematic, cititorului din parohie sau din altepărţi îi sunt oferite atât cunoştinţe despre viaţa re-ligioasă cât şi diverse referiri la aspecte ale vieţiicomunităţii din care face parte. Demne de men-ţionat sunt informaţiile asupra multor iniţiativeale preotului paroh Petru Munteanu, iniţiativecare s-au concretizat în activităţi desfăşurate înfolosul comunităţii pe care o păstoreşte şi la caresunt antrenaţi enoriaşi şi sponsori. Toate acesteasunt organizate şi desfăşurate prin intermediulFundaţiei „Împreună pentru Solidaritate Socială”.

La acestea se adaugă şi o ilustraţie parţialcolor care reproduce în primul rând imagini diniconografia ortodoxă, precum şi imagini repre-zentând aspecte ale activităţii desfăşurate de fun-daţie.

Încheiem această notă-semnal şi cu o suges tiepentru colectivul redacţional cât şi pentru alţi ini-ţiatori de publicaţii. Este bine ca fiecare număr alunei astfel de întreprinderi să conţină câteva ele-mente absolut necesare care să fie înscrise imediatsub titlul: periodicitatea publicaţiei (săptămânal,bilunar, lunar, trimestrial, anual), anul la care aajuns numărul respectiv şi numărul.

Constantin TOMŞA

ădiţa Vasile, Domnul Trandafir, ZahariaHerdelea, Ionel Teodorescu şi de ce nu,Domnul Vucea şi Marius Chicoş Rosto-gan... Cine au fost mândrii bărbaţi listaţiîn faţa dumneavoastră? „Luminătorii sa-telor” din veacurile trecute. Apostolii nea -mului care au pus pentru prima dată în

mână copilului de ţăran ceaslovul, abecedarul şicartea. Sunt învăţătorii lui Creangă, Sadoveanu,Rebreanu, Marin Preda, Delavrancea şi Cara-giale. Lor le aducem un cald elogiu la deschi-derea anului şcolar care a început recent. Altfelnici nu se poate.

Cine au fost Trăsnea, Nică a lui Costache,Gâtlan, poreclit Mogorogea, Smărăndiţa fatapopii...? Au fost tovarăşii de hârjoană a luiCreangă, colegii de la şcoala din sat, de la şcoalade catiheţi din Fălticeni şi la fabrica de popi dela Socola. Fiecare a avut istoria lui. Trăsnea, depildă, era mai mare ca ceilalţi, tâmp de felul lui,dormea pe hat cu gramatica sub cap. El era cusistemul de tâmpire: mi-ţi-i-ni-vi-li. Nică a luiCostache, înainta la învăţătură până la genun-chiul broaştei, era pus de bădiţa Vasile să-l pro-citească pe Creangă. Şi bietul Nică a lui Ştefan...ieşea cam şifonat la examinare. De ce îi tot tra-gem cu Creangă în sus şi Creangă în jos? Pentrucă Creangă trebuie ştiut. El este „esenţa” Mol-dovei. Deşi a tras cu puşca în ciorile de la Golia.Nu credeţi? Întrebaţi-i pe cei mai doxaţi crengiştide la Ţicău (Iaşi). Pentru moldoveni lumea luiCreangă este o parte din propriul lor univers in-terior. S-a înţeles? Moldova nu poate exista fărăCreangă răspopitul, poreclit şi Popa Smântână.

Să ne întoarcem la şcoala zilelor noastre.După aproape trei decenii de reformă realizatăde tot felul de abramburici, panglicari şi filosofireconvertiţi am ajuns unde suntem. Fiecare în-ceput de an şcolar e umbrit de neajunsuriaproape tipice. Citeşte: şcoli fără autorizaţii sa-nitare, cadre didactice necalificate, încadrări de-fectuoase, reparaţii neterminate, lipsamanualelor şcolare... anul trecut a ridicat mariprobleme manualul de educaţie fizică, anulacesta am avansat... înapoi. Avem discutabile

trei cărţi: geografie, istorie şi limba română toatede clasa a VI-a. Toate sunt populate de greşeli.La prima oră de curs învăţătorii şi diriginţii, înloc să le ofere elevilor manuale noi, le-au datexplicaţii cum se foloseşte Erata din cărţi. Eratala manualele şcolare ar putea deveni disciplinăde studiu. Se vorbeşte tot mai mult despre omafie a manualelor şcolare. Se ştie ce manualevor câştiga competiţia înainte de a începe con-cursul. Exact ca în politică. Se ştie cine vaajunge primar la Piatra-Neamţ înainte de a des-făşura alegerile electorale locale. Învăţământulde stat seamănă cu o imensă cantină pentru oa-menii sărmani cărora li se serveşte obligatoriuacelaşi meniu de amară supraveţiure: ciorbă – 5lei şi cartofi cu pârjoale – 6 lei. Într-o comunădin judeţul Neamţ, din 11 şcoli mai funcţioneazădoar... una. Cauza? Scăderea dramatică a popu-laţiei şcolare. De ce pleacă în bejenie româniipe cele coclauri străine? Ştiţi mai bine decâtsubsemnatul. Ştiu şi plozii lor. Numai în 2017,populaţia rezidenţială a României a scăzut cu120.700 de persoane din cauza declinului de-mografic şi a emigraţiei, arată datele InstitutuluiNaţional de Statistică. Aşa au dispărut mii de ca-tedre şi numeroase posturi de învăţător. În ’90la Şc. Gen. Nr. 4 din Piatra-Neamţ existau patrucatedre de istorie, astăzi mai există una singură,„peticită” cu completări de la alte discipline.

Cum au primit angelicii noştri elevi deschi-derea noului an şcolar? Normal, cu speranţe şimulte flori. Ce doresc elevii de la şcoală? Să lepredea lecţii despre viaţă. Doresc o şcoală maiveselă cu profesori mai prietenoşi de care să nule fie teamă, părinţi mai deschişi, mai veseli.Doresc să nu se mai culce seara flămânzi. Să numai mărşăluiască pe jos zeci de km până laşcoală pe zloată şi vânt. Că nu toţi şcolarii Ro-mâniei au celular, tabletă, laptop, televizor şi in-ternet. Mai sunt şi din ăia sărmani care merg cuoile la păscut. Mai doresc ca tata să nu mai vinăbeat acasă, să n-o vadă pe mama plângând şisuspinând.

Nu doresc să obţin simpatia nimănui, darmă simt obligat să declar nesilit de nimeni, căomul cu catalog sub braţ a aparţinut totdeaunaunei bresle neglijate şi neîndreptăţite. Deşi în-văţătorul nostru de toate zilele vine în memorianoastră afectivă după mama şi tata. De aceearândurile de faţă s-au dorit un simplu elogiuadus din inimă, cu respect deosebit. Succes înnoul an şcolar tuturor cadrelor didactice şi în-văţăceilor!

Dumitru RUSU

A sunatneastâmpăratulclopoţel

B

Î

F

SEMNAL

Pag. 17


APOSTOLUL


septembrie 2018

bsolvent al Şcolii Pedagogice din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). A predat laşcolile din: Păstrăveni, Boiştea, Petricani,Lunca (director), Vânători-Neamţ. A fostdirector al Căminu-lui Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) şi consilier

comunal până în 2008. Ce-tăţean de omoare al comu-nei natale (2007). Colabo -rări: Revista „Apostolul”.Este autor al „MonografieiComunei Vână tori-Neamţ”(2006), lucrare importantăpentru informaţiile desprelocuri şi instituţii dinpreajma localităţii Vânători (Mănăstirea Neamţ, Ce-tatea-Neamţ, Mănăstirile Secu şi Sihăstria ş. a.) şi des-pre mulţi intelectuali care au trăit pe aceste locuri.

■ 27/1948 – n. Constantin Ardeleanu, la Taz-lău, scriitor, absolvent al Facultăţii de Studii Eco-nomice din Iaşi. Colaborator al multor reviste, încare au fost inserate peste 1.000 de articole şi cro-nici. Mai multe premii literare pentru proză. Mem-

bru al Societăţii Scriitorilor Militari, al U. Z. P. şi alSocietăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ. Cetăţeande onoare al Comunei Tazlău. Câteva titluri: „HâtriiTazlăului”, „Timpuri interesante”; „Trif”, „Chetro-nia”, „Stenogramele unui ataşat militar”, „Hăitui-rea”; „Iubiri veştejite”, „Bizarul bazar al Fortunei”;„Hronicul hergheliilor hoinare”; „Gilberti”; „Infer-nul de ceară”; „Strada Blănari 18, colţ cu Doamnei”;„Tazlău, un sfert de infinit” ş. a.

■ 30. 09. 1909 – n. Max Blecher, la Botoşani(d. 30. 05. 1938), scriitor, a frecventat Liceul din

Roman, bacalaureat laParis. În 1928, i s-a desco-perit Boala lui Pott, care aprogresat. Spre sfârşitulanului 1934, se retrage laRoman, va continua săscrie şi să urmărească evo-luţia vieţii literare din ţarăşi din străinătate. Se defi-neşte ca adept al filosofieilui S. Kierkegaard, iar prin

opera literară se înscrie în ceea ce numim supra-realism. A debutat în „Bilete de papagal” (1930).A mai colaborat la „Le Suréalisme au service dela révolution” şi „Feuillets inutiles” (Paris),„Adam”, „Adevărul literar şi artistic”, „Viaţa ro-mânească”, „Lumea românească”, „Vremea”. Vo-lumul de debut „Corp transparent”. Alte cărţi:„Întâmplări în irealitatea imediată” „Inimi cicatri-zate”.


a

Examenele verii:

DEFINITIVATULe 24 iulie, au fost afişate primele re-zultate, înainte de contestaţii, ale exa-menului naţional de definitivare înînvăţământ. În judeţul Neamţ, la probascrisă a examenului au fost înscrişi191 de candidaţi, care au întrunit, con-form ISJ Neamţ, condiţiile de partici-pare conform legislaţiei în vigoare.

Dintre aceştia, 163 au finalizat proba scrisăşi 28 au fost absenţi sau retraşi din examen.

Repartizarea rezultatelor la proba scrisă,pe tranşe de medii, este următoarea: 10 – 3candidaţi (1,84%), 9 – 9,99 – 33 de candidaţi(20,25%), 8 – 8,99 – 64 de candidaţi(39,26%), 7 – 7,99 – 36 de candidaţi(22,08%), 6 – 6,99 – 12 candidaţi (7,36%),5 – 5,99 – 12 candidaţi (7,36%), note maimici de 5 – 3 candidaţi (1,84%).

Nota obţinută la examen se calculeazădupă formula: ND = (NI1 + NI2 + NP +7NS) / 10, unde ND este nota la examen,NI1 este nota inspecţiei de specialitate 1,NI2 este nota inspecţiei de specialitate 2, NPeste nota acordată pentru portofoliul perso-nal, iar NS este nota la proba scrisă. Notaminimă de promovare a examenului este 8.În Neamţ, doar trei candidaţi au obţinut nota10 la examenul de definitivat. Conform ISJNeamţ, procentul de promovabilitate la Exa-menul naţional de definitivare în învăţământ,înainte de contestaţii, pentru candidaţii dinjudeţul Neamţ, este de 79,75%.

La nivel naţional, procentul de promo-vare (medii mai mari decât 8) înregistrat decandidaţii care au susţinut proba scrisă aexamenului naţional de definitivare în învă-ţământul preuniversitar (sesiunea 2018) estede 75,75% – înainte de soluţionarea contes-taţiilor. În această sesiune, 8.670 de candi-daţi au dobândit dreptul de a susţine probascrisă. Au fost prezenţi în sălile de examen8.101 candidaţi (93,44%), 695 de candidaţis-au retras, cinci candidaţi au fost eliminaţipentru fraudă sau tentativă de fraudă, iar 4lucrări au fost anulate în centrele de eva-luare. Astfel, din totalul de 7.397 de candi-daţi evaluaţi la nivel naţional la proba scrisă,5.603 de candidaţi au obţinut note între 8 şi10. Dintre aceştia, 169 de candidaţi au fostnotaţi cu 10. Note sub cinci au primit 301candidaţi.

TITULARIZAREAot pe 24 iulie, Ministerul Educaţiei a anunţat rezultatele finale, după contestaţii, ale concursului detitularizare din acest an. Pentru judeţul Neamţ, proba scrisă a concursului de titularizare a avut locpe 11 iulie. 489 de teze au fost transmise la centrele de evaluare, una fiind anulată.

În Neamţ, 262 de cadre didactice au obţinut medii de promovare, de la 7 şi până la 10, ceea ceindică un procent de promovabilitate de 53,69%, potrivit Inspectoratului Şcolar Neamţ, mai maredecât cel de anul trecut, de 50%.

Au fost depuse 77 de contestaţii, iar după recorectare au fost modificate 75 de note, 46 prinmărire, 29 prin micşorare. Situaţia statistică pe tranşe de medii, pentru judeţul Neamţ, în urma afi-

şării rezultatelor din 24 iulie, este următoarea: 262 de note între 7 şi 10 (53,69%), 154 de note între 5 şi6,99 (31,56%) şi 72 de note între 1 şi 4,99 (14,75%). Cea mai mică notă în Neamţ la titularizarea din acestan este 1,65, obţinută la disciplina arte vizuale (arte plastice) de un candidat fără vechime. Doar patrucandidaţi au reuşit să obţină nota 10: Ramona Apetrei, din Ruginoasa (care a susţinut proba scrisă la Limbaşi literatura română, pedagogia preşcolară şi metodica desfăşurării activităţilor instructiv-educative în gră-diniţa de copii), Andreea-Ioana Blaj, din Cordun (Limba şi literatura română, elemente de pedagogie şco-lară şi elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învăţământul primar), Cristina Susanu,din Săbăoani (Religie romano-catolică) şi Cristina-Mihaela Toader, din Roman (Asistenţă medicală ge-nerală – maiştri instructori).

Red.

05 profesori şi personal didactic auxiliar s-aucalificat la concursul pentru gradaţii demerit, din totalul celor 254 înscrişi, potrivitrezultatelor finale afişate de InspectoratulŞcolar Neamţ. Numărul gradaţiilor de meritpe Neamţ de anul acesta este la fel ca cel deanul trecut. Punctajul minim pentru califi-care a fost stabilit la 65 de comisia paritară.

În final, 10 profesori cu funcţii de îndrumareşi control au obţinut bonificaţia, cu unul mai multfaţă de numărul de locuri stabilite iniţial. Cel maimare punctaj la această secţiune a fost obţinut deFlorentina Moise, directoarea Casei Corpului Di-dactic (108,60), urmată de inspectorul Ioan RomeoRoman din cadrul IŞJ Neamţ (100), de inspectoa-rea Mihaela Popa (99,55), prof. Mariana GabrielaDascălu – directoarea Colegiului Tehnic „PetruPoni” Roman (97,85), prof. Mihaela Cristina Rusu– directoarea Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu”Roman (91,75), prof. Constanţa Chelaru-directoa-rea Colegiului Naţional „Gh. Asachi” Piatra-Neamţ (86,92), prof. Elisabeta Grămadă –directoarea liceului Tehnologic „Ion Creangă” Pi-pirig (86,75), prof. Cristina Manuela Radu – direc-toarea adjunctă a Colegiului Naţional „RomanVodă” Roman (80,50), prof. Claudiu ConstantinMaxim – directorul Şcolii Gimnaziale „Al.I. Cuza”Roman (78,35), prof. Traian Anton – directorul

Şcolii Gimnaziale nr. 1 Răuceşti (77).Prof. Ioan Milea, inspector şcolar adjunct, a

promovat cu un punctaj de 86,50 obţinut în con-cursul la care s-a înscris ca învăţător, prof. MihaiPavăl din cadrul CJRAE Neamţ a promovat cu 89de puncte, iar prof. Daniela Diaconu din cadrulCJRAE a obţinut 76,71 de puncte.

Sunt 12 profesori de limba şi literatura românăcare au promovat, cel mai mare punctaj fiind în-trunit de profesoara de limba latină Nicoleta Tudorde la Colegiul Naţional „Roman Vodă” Roman, deprofesoara de limba şi literatura română MihaelaToma, director adjunct al Colegiului Tehnic „IonCreangă” Târgu Neamţ (101,25), de prof. Magda-lena Livioara Todirese – director adjunct al Liceu-lui Tehnologic Economic Administrativ PiatraNeamţ (99,75), prof. Adina Raluca Margine – di-rector principal Colegiul Naţional „Ştefan celMare” Târgu Neamţ (98,50).

La matematică au promovat 11 profesori, celmai mare punctaj fiind obţinut de prof. Radu Cris-todor Mititelu, directorul Colegiului Naţional„Spiru Haret” Piatra-Neamţ (85,25).

La concursul din acest an au fost disponibile180 gradaţii de merit pentru cadrele didactice şi 25gradaţii de merit pentru personalul didactic auxi-liar. Cei 205 care au promovat vor primi 25% dinsalariul de bază pentru cinci ani. (Red.)

Gradaţiile de merit, 20182

P T

APOSTOLULPag. 18

Remember

septembrie 2018

Profesorii noştri: MARIA RUGINĂaria Rugină a fost profesoară de istorie laŞcoala Generală Nr. 12 din Piatra-Neamţ.Ştiam despre ea, dar o discuţie cu dumneaei,indiferent de problemă, nu am avut până decurând, când am editat cartea Profesorii. Înmemorie păstram/păstrez însă un evenimentde la un cerc pedagogic al profesorilor de şti-inţe sociale (economie politică şi filosofie)

şi de istorie. Locul de desfăşurarea al activităţii afost sala mare a Sfatului Popular Judeţean. De re-ţinut, activitatea profesorilor amintiţi stătea în aten-ţia organelor de partid, după cum ştiu cei mai învârstă, iar şedinţele cercurilor acestora erau ono-rate nu de puţine ori de prezenţa multor activiştide cel mai înalt rang.

La una dintre şedinţe a urcat la tribună, volun-tar sau obligată (mai mult ca sigur) profesoaraMaria Rugină. Vorbea despre eforturile pe care lefac profesorii în educaţia patriotică a elevilor şi casă înlăture o repetiţie în exprimare a pronunţat cu-vântul travaliu. Ca arsă, Maria Gheorghe, prim-se-cretar al comitetului judeţean a partidului, acorectat-o pe loc: Travaliu fac doar femeile cândnasc. A încercat Maria Rugină să-i vorbească des-pre cuvintele sinonime, dar a fost în zădar, acade-miciana nemţeană nu s-a lăsat lămurită.

Maria Rugină este originară din comuna Bo-zieni, Judeţul Neamţ. După terminarea clasei a IV-a primară a urmat cursurile Şcolii Pedagogice deFete din Piatra-Neamţ. Apoi, ale Facultăţii de Isto-rie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.Are o vârstă frumuşică şi se încadrează în categoriaacelor homo sapiens pensionari care nu lasă timpulsă treacă pe lângă ei ca apa pe lângă un corp uns

cu grăsimi, ci îl folosesc în interesul lor şi al altora.Maria Rugină a publicat până în prezent volu-

mele Iubirea de idee, ideea de iubire (2009); Car-tea nerostirii (2012); Neajungerea de sine (2014)şi Adevărul, „punctul fix” al neopririi (anulacesta), la Editura „Cetatea Doamnei”. În pregătire,ne spune autoarea, are: Apa vie din cuvânt (ver-suri); Binele – „Lumină din lumină” (versuri) şi

Impresii literare(cronici).

Să zăbovimpuţin asupra ulti-mei apariţii lite-rare şi alsintagmei, punctulfix şi neoprirea –două noţiuni carepar a se excludereciproc. Dacă n-ar exista şi celălaltcuvânt, adevărul,s-ar putea discutadespre o problemăde ontologie, des-pre fiinţarea încontinuă mişcare a

existenţei iar aceasta se poate cunoaşte doar prinexistenţa repausului.

Introducerea conceptului adevăr schimbă da-tele problemei, autoarea abordează o chestiune degnoseologie socială, societatea este o realitatepanta rhey, o realitate care curge, se transformă.Această curgere în viziunea doamnei Maria Ru-gină, nu este pozitivă, ci negativă. Forţând puţin

lucrurile, am include gândurile doamnei Ruginăîntr-o viziune schopenhauriană, că suferinţele suntpozitive, plăcerile temporare. Depistăm în scrierilesale, de asemenea, multe accente de revoltă asuprasituaţiei de azi a României, înscrisă pe coordona-tele globalizării,

Cele spuse sunt subiectivismul meu despreunele exprimări în scris ale doamnei Rugină. Înrealitate, doamna Rugină este o optimistă incura-bilă şi în discuţii te face să-ţi schimbi uneori gân-durile. Te impresionează cum vede dumneaeisenectutea, cum a trecut şi trece peste greutăţileinerente ale acestei vârste, cum percepe orizontulpropriei vieţi.

Fără a avea pretenţia unei analize exhaustivea scrierilor doamnei Rugină, problematica abordatăîn poeziile dumneaei reclamând o insistenţă maiîndelungată de meditaţi, o să subliniez doar că,dacă transformăm multe din gândurile sale expri-mate în versuri şi figuri de stil în proză, Maria Ru-gină poate fi definită şi ca o eseistă, şi nu una demâna a doua, ci una de profunzime. Şi aşa este: oeseistă oarecum aparte, cu gânduri redate prin me-tafore.

Ca majoritatea celor care s-au apucat de scrisla anii senectuţii, doamnă Rugină nu-şi vinde căr-ţile, prin activitatea sa nu urmăreşte îndeplinireaunui proiect pecuniar, ci le oferă gratis colegilor,cunoştinţelor, instituţiilor de cultură. Apoi, dacă înlumea literaţilor nemţeni este mai puţin cunoscută,pe facebook face parte dintr-o familie numeroasă,ai cărei membri o apreciază şi cu care discută ces -tiuni literare sau politice, tot cu ajutorul metafore-lor. (Emil BUCUREŞTEANU)

M

In memoriamNATALIA RUSUatalia Rusu (16 noiembrie 1931, Tighina –21 iulie 2018, Roman) s-a născut în Repu-blica Moldova, iar în anii grei ai războiuluis-a refugiat împreunăcu familia în Româ-nia. A terminat liceulla Roman, promoţia1950, şi a urmat

cursu rile Facultăţii de Filolo-gie la Universitatea „Al. I.Cuza” din Iaşi. Timp de 37de ani, a predat Limba rusăşi Limba şi literatura românăla Liceul „Roman-Vodă”, laŞcoala nr. 7 (actuala Şcoală de Artă „Sergiu Celi-bidache”) şi la Liceul nr. 5 (actualul Colegiu Teh-nic „Miron Costin”) din Roman.

Deşi pasionată de scris încă din copilărie şiîncurajată mereu, întâi de mama sa, apoi de fiicelesale, să scrie, „mama Nata” a devenit autoare decarte abia la 70 de ani. Primul său volum a fost oculegere de folclor din zona Romanului, la care alucrat împreună cu elevii, încă din timpul în carepreda limba română. Au urmat apoi volume deversuri dedicate Basarabiei, poezii de dragoste,cărţi pentru copii, în versuri şi proză şi o carte do-cumentar dedicată armenilor din Roman.

A publicat volumele: culegerea de folclor„Plaiuri muşatine” publicată în anul 2001 la Edi-tura Nemira Bucureşti, „Basarabie, raza mea desoare”, „Poiana cu flori târzii”, „Bucurie”, „Carteabucuriei mele”, „Comorile copilăriei”, „Caruselulvesel”, „Tu, iubirea mea cea mare”, „Inima regeluiSaian”, „Din amintirile unei octogenare”, „Însemnăridespre comunitatea armeană din Roman”. (Red.)

Profesorul PAUL VASILIU – un dascăl cu vocaţie(4.05.1923 – 12.09.2018)

rofesorul Paul Vasiliu s-a născut în familiapreotului şi profesorului de Limba şi Lite-ratura Română Vasile Vasiliu şi a primit oeducaţie aleasă, completată mai apoi prinstrălucite studiile liceale la Liceul PetruRareş din Piatra-Neamţ şi la Faculta-tea de Litere şi

Filozofie a Universităţii dinBucureşti, specialitatea pe-dagogie, între anii 1946 –1948.

De-a lungul unei ca-riere didactice practicate cupricepere şi devotament afost pe rând: profesor de fi-losofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspectorşcolar, profesor la Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi(azi, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) şi director (1974-1975) al LiceuluiPedagogic, al Grupului Şcolar de Chimie (azi,Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” (1965-1968), toate din Piatra-Neamţ. Şi după pensio-nare, între anii 1992-1996, din lipsă de cadre destrictă specialitate, va mai preda pedagogia şi psi-hologia la Liceul Pedagogic din Piatra-Neamţ.

Este autor a numeroase articole publicate înpresa centrală de specialitate şi în publicaţiile lo-cale, precum şi al „Monografiei Şcolilor Normaledin Piatra-Neamţ 1912-2002” (2002).

Meritele profesorului Paul Vasiliu au fostunanim recunoscute şi apreciate de comunitateadascălilor nemţeni; în 2009 el a primit, într-uncadru festiv, Diploma de Excelenţă a revistei„Apostolul”, iar la cel de-al XXXVI-lea Colocviu„Dascăli de altădată” din judeţul Neamţ, din 24martie 2016, unde profesoara Mihaela Gherghe-

lescu i-a prezentat un memorabil portret, nonage-narul profesor a primit, alături de profesorii Ve-ronica Mihăilescu şi Gheorghe Amaicei o altăDiplomă de Excelenţă, oferită din partea Inspec-toratului Şcolar Neamţ.

Fără îndoială, Paul Vasiliu, experimentatulpedagog de strictă specialitate în domeniul peda-gogiei şi al psihologiei, cel care a crescut zeci degeneraţii de învăţători şi educatoare, a avut, pelângă calităţile sale umane, o incontestabilă vo-caţie de dascăl.

Rigoarea, măiestria didactică, corectitudineaîn evaluarea elevilor, calităţile empatice, ţinutaştiinţifică a lecţiilor, – toate au fost apreciate înegală măsură de elevii pe care i-a educat şi pro-fesorii care i-au fost colegi.

Dar, la mijloc de Răpciune, din preajma Ma-relui Praznic Împărătesc al Naşterii Maicii Domnu-lui, la 12 septembrie 2018, cel care peste douădecenii predase Religia la fostele Şcoli Normale dinPiatra-Neamţ, prof. Paul Vasiliu ne-a spus „adio”,ducându-se să se întâlnească cu Tatăl său veşnic. Seva întâlni acolo şi cu foştii lui profesori de la LiceulRareş, cu foştii lui colegi de breaslă de la ŞcolileNormale sau de la Liceul de Chimie, dar şi cu co-legii de la Inspectoratul de Învăţământ al judeţuluiNeamţ, cu nenumăraţii săi elevi şi discipoli…

Îi mulţumim pentru că a lăsat urme de neş-ters... I-a făcut pe oameni să fie un pic mai buni.Rămâne un om care a făurit oameni, şi i-a înzes-trat cu darul cel mai de preţ: omenia.

Nu-i spunem adio, pentru că nu-l vom uita.Îi vom reciti mereu sfaturile din cărţile şi revistelede specialitate. Iar cei mai apropiaţi, care l-au cu-noscut, îi vor împrumuta zâmbetul cu care te în-tâmpina de fiecare dată. Odihnească-se în pace!

Cercet. Şt. – pens. Mihail APĂVĂLOAE

PN

APOSTOLUL Pag. 19

Arte şi meserii

espectul meu pentru profesori s-a născut înanii primei copilării, pentru că amândoi pă-rinţii mei erau învăţători, bunicul meu avu-sese aceeaşi îndeletnicire şi numelestrăbunicului, institutorul Constantin Da-rius, era mereu pomenit cu un soi de evla-vie, al cărei izvor l-am înţeles mai târziu,

când am reuşit să cuprind cât de cât în universulmeu de cunoştinţe dimensiunile culturii aceluierudit dascăl de ţară, vorbitor a şase limbi şi ctitoral unei biblioteci uimitoare pentru vremea şi baniilui, din păcate distrusă de ostaşii sovietici în anul1944 şi de funcţionarii sovromizaţi de la ArhiveleNaţionale.

În anii vechiului şi solidului liceu de odi-nioară, fiind elev la „Petru Rareş”, în Piatra-Neamţ, mi-am respectat cu sinceritate şiconvingere profesorii, chiar dacă, potrivit încli-naţiilor mele, disciplinele ştiinţifice cu care ve-neau unii dintre dumnealor în clasa noastră, plinăde viitori ingineri, nu mă interesau în chip deose-bit. Pe câţiva dintre dascălii mei, asta o voi măr-turisi totdeauna, i-am admirat. Au fost: AurelRotundu, Victor Savin, Vladimir Laşcu, Har Mi-hăilescu şi nemaipomenitul pedagog ConstantinBorş, de la care am înţeles, mai înainte de a studiaestetica şi istoria literaturii, că „poezia şi mate-matica se întâlnesc” la zenitul artei.

A existat şi o excepţie, un dascăl de fizico-chimice (Aşa se chema obiectul de studiu acumvreo trei sferturi de veac.). Acesta, rătăcit în gru-pul de elită al profesorilor de la „Rareş”, m-a luatla ochi fără de nici un motiv încă din prima sa lec-ţie cu clasa noastră. Şi ce a urmat a fost un ade-vărat război între un bătrân nevricos, lipsit devocaţie pedagogică, şi un adolescent nestrunit,imprudent şi gata oricând să dea un răspuns ne-cenzurat celui care îi ultragia ideile despre inteli-genţă şi libertate, măcar despre libertatea de aînţelege tu însuţi bogăţia culturală a omenirii.Omul era din categoria profesorilor temuţi, care,dacă, te iau de rău, te ard! Aleluia!

Rezultatul acestor întâlniri cu profesorii, înplanul evoluţiei mele şcolare, a fost paradoxal: întimp ce participam la „olimpiadele” de matema-tică, dirijat de profesorul Constantin Borş, la fi-zică nu eram în stare să rostesc mai mult de opropoziţie, după care primeam un doi ori un treicu mărinimie, la oral. Noroc de tezele trimes-triale, care mă salvau şi, prin urmare, cu toatăstrădania sa şi incapacitatea mea, fizicianul nu m-alăsat niciodată corigent.

Revoltat şi animat de o necuminţenie caremă miră acum, la senectute, într-o „răfuială” decoşmar, desfăşurată în cabinetul directorului,

unde fizicianul mă ducea adesea, cu calificativul„derbedeu şi golănoi”, i-am spus de la obraz că,după umila mea părere, domnia sa este „un ma-tematician ratat”.

După ce fizico-chimistul a ieşit val-vârtej dincabinet, izbind cu năduf uşa dublă, directorul,care cu mirare tocmai descoperea în unul dintrecei mai cuminţi elevi ai săi, şi la matematică şi încenaclul literar, pe anarhistul de şaisprezece ani,m-a dojenit moldoveneşte, vorbindu-mi cu părin-tească răbdare, blajin şi înţelept, despre politeţe,respect şi interes (!).

Veni curând şi bacalaureatul, un examen ex-trem de greu în vremea aceea, cu mulţi chemaţişi puţini aleşi.

Din întâmplare, clasa din care făceam parteîn ultimul an de liceu adunase „vârfurile”, şi dela liceul de fete, nişte domnişoare deştepte, fru-moase şi tobă de carte, şi doisprezece rareşişti,

care au băgat de seamă imediat că le-o luaseră fe-tele înainte cu învăţătura. Până la bacalaureat, di-ferenţele se mai aplatizaseră, dar nu complet. Astas-a văzut în note, colega Beatrice/Trixi/ Lazaro-vici, acum pensionară la Paris, devenind şefă depromoţie.

Bacalaureatul cuprindea, în anul 1951, lu-crări scrise la matematică şi română şi o exami-nare orală la şapte obiecte, în faţa unei comisiialcătuite din câte doi profesori pentru fiecareobiect.

Candidaţii, în grupe de câte şase, intrau însala de examen şi răspundeau, după cerinţele în-scrise pe bilete, pe rând, la română, matematică,istorie, biologie, fizică, geografie şi constituţie.Baremul de promovare era media generală 6(şase), cu minimum media 5 (cinci) la fiecareobiect.

Toate mi-au mers bine, până la fizică. Acolo,destinul îmi jucase festa sinistră de a aduce caexaminator principal pe eternul Ceam (că asta îiera porecla). Examinator secundar la fizică eradistinsa domnişoară Burghelea, de la liceul defete, fie-i amintirea neuitată!

În pofida realităţii că nu înţelegeam marelucru, la fizică tocisem, ajutat copios de colegamea de bancă (actuala Alexandrina Mancaş), ve-nită cu ceata elevelor de elită de la liceul de fete.

Dar a fost să fie … ca de obicei: după pri-

mele propoziţii din răspunsul cerut pe bilet, pro-fitând de o chichiţă a regulamentului de examen,ranchiunosul, spre disperarea domnişoarei Bur-ghelea, care înţelesese imediat cum stă chestiuneaşi, în consecinţă, se retrăsese cu scaunul în unghimort şi îmi „sufla” de zor (Vai! Infracţiune!!!), avenit vechiul şi ucigaşul doi, pecetluindu-misoarta, fiindcă fără de bacalaureat toate drumurileîmi erau închise. Aleluia!

Disperat, după examinarea orală, m-am adre-sat preşedintelui comisiei de examen, care, din fe-ricire, nu era altul decât matematicianulConstantin Borş.

Cunoscând războiul meu cu fizicianul şi, maiales, eludând fără rezerve regulamentul de atuncial examenului cu pricina, care nu îngăduia una caasta, preşedintele a decis cu de la sine putere săfiu reexaminat în aceeaşi zi, de faţă la această în-tâmplare aflându-se patru profesori de fizică, adu-naţi în pripă.

Pe biletul de examen erau scrise două che-stiuni, una teoretică (Teorii asupra naturii luminii)şi o problemă din acelaşi dificil domeniu al fiziciicuantice. După ce am răspuns fără să fiu întrerupt,cei patru dascăli m-au chestionat îndelung, dupăbuna lor voinţă. Finalmente, am primit un nespe-rat şi uriaş 8, cea mai mică notă a mea la baca-laureat!

Ştiu că astăzi întâmplarea este nerepetabilă!Cu poliţia la uşă şi cu procurorul în cancelarie,care este preşedintele de comisie dispus să calceregulamentele în favoarea unui absolvent şi să în-funde puşcăria „pentru favorizarea infractoru-lui”??? După o asemenea decizie profund umană,ar urma imediat o condamnare penală pentru„abuz în serviciu” (una dintre idioţeniile sinistreale societăţii româneşti, bolnavă de infracţionită,pe lângă multe altele)!

Mai târziu, în numeroşii ani de profesorat,am cunoscut o sumedenie de eminenţi profesoride fizică şi am descoperit, cu ajutorul lor şi cuplăcută surprindere, că fizica este o ştiinţă fru-moasă, plină de poezie şi deloc dificilă.

Prin urmare, nu am mai folosit niciodatăobraz nica zicere din liceu, anume că un fizicianar fi un matematician ratat. O regret sincer, de-plin, şi azi!

Omul acela, poate chiar pasionat de fizică şide chimie, fusese cu siguranţă lipsit de orientareaprofesională potrivită înclinaţiilor sale. Putea de-veni un bun inginer sau cercetător în domeniulales. Dar nimeni nu a voit să ştie, la momentulpotrivit, dacă are chemare pentru dificila profesiede formator!!!

Mihai-Emilian MANCAŞ

R

septembrie 2018

Să fii dascălfără de vocaţie?

Sumardrian ALUI GHEORGHE – La Centenar…! (pag. 1-7)Mihail APĂVĂLOAE – Profesorul PAUL VASILIU – un dascăl cuvocaţie (4.05.1923 – 12.09.2018) (pag. 18)Constantin ARDELEANU – Cronicile vizuale ale Tazlăului (pag.15)Vasile BAGHIU – NOTE DE TRECERE: Frica din catalog (pag.20)Emil BUCUREŞTEANU – Profesorii noştri: MARIA RUGINĂ

(pag. 18)Gianina BURUIANĂ – La început de an şcolar... ● Interviu cu Doina-Georgeta Gheorghiu – director al Liceului Tehnologic Economic Adminis-trativ Piatra-Neamţ (pag. 6) * CRED – un nou proiect pentru perfecţionareaînvăţământului românesc (pag. 14)Varvara CHIPERI – Importanţa şi consecinţele unirii Basarabiei cu Ro-mânia (pag. 10-11)Mihai FLOROAIA – Eveniment ştiinţific de excepţie la Iaşi: Congresulistoricilor români (pag. 9) * Literatura teologică românească în secolul XX(pag. 13)

Mihai-Emilian MANCAŞ – Să fii dascăl fără de vocaţie? (pag. 19)Violeta MOŞU – INFOCULT (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9)Geanina NICORESCU – Bacalaureatul de toamnă (pag. 5)Gabriel PLOSCĂ – * Mesaj (pag. 1) Red. – 1918-2018. Limba română. Un veac din eternitate (pag. 7) * Maluride Prut – Basarabia necunoscută (pag. 8-9) * CALENDAR – septembrie2018 (pag. 14) * CALENDAR – octombrie 2018 (pag. 15) * Exameneleverii: DEFINITIVATUL; TITULARIZAREA (pag. 17) * Gradaţiile de merit,2018 (pag. 17) * In memoriam NATALIA RUSU (pag. 18) * 60 de ani de laprima ediţie a Concursului Enescu (pag. 20) * Ce auzim când ascultăm mu-zică? (pag. 20)Liviu Constantin RUSU – VARA ÎNVĂŢĂTORILOR (pag. 1- 4) * Coloc-viul internaţional „Apostoli pentru patriotism” (pag. 3)Dumitru RUSU – A sunat neastâmpăratul clopoţel (pag. 16)Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene ● septembrie 2018 (pag. 12,13, 14, 15, 16, 17) * Eugen Verman: Noi, cei de pe „Lăpuşneanu” (pag. 13)* SEMNAL: „Hai cu noi!” (pag. 16)Mircea ZAHARIA – La început de an şcolar, Problemele vechi se uită şicele noi se învechesc... ● Interviu cu dl. Gabriel Ploscă, preşedintele Sindi-catului din Învăţământ şi Cercetare Neamţ (pag. 1-2) * Elogiu artei plastice● Festivalul Internaţional „Piatra-Neamţ Creativ” (pag. 12)

A

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Gianina BURUIANĂ, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

NOTE DE TRECERE

Frica din catalogunt multe probleme în sistemul de învăţământ: sub-finanţarea, lipsa de motivaţie salarială a profesorilor,slaba pregătire şi lipsa de cultură ale unor profesori,lipsa de conectare la standardele internaţionale înprivinţa conţinuturilor şi abordărilor şi dezinteresulpentru aducerea la zi a acestora, aglomerarea inutilăa materiilor de studiat la clasă, modul lejer în careeste privit copiatul şi plagiatul, confuzia valorilor,

violenţa în şcoli, comunicarea deficientă a profesorilor cufamiliile elevilor şi lipsa de interes a familiilor pentru o co-municare reală, dar şi afectarea familiilor de fenomenulemigraţiei economice, politizarea accesului în funcţia dedirector, scăderea prestigiului cărţii şi a lecturii ca instru-mente de formare intelectuală şi etic-morală, birocraţia,lipsa sprijinului pentru dascălii aflaţi la început de carieră,diferenţele dintre şcolile rurale şi cele din oraşe, lipsa bazeielementare igienico-sanitare în foarte multe şcoli, excesulde zel în organizarea unor aşa-numite activităţi extraşco-lare, formalismul cursurilor de perfecţionare şi a cercurilorpedagogice, barierele birocratice în organizarea unor ex-cursii şi vizite cu elevii în vederea îmbogăţirii pe teren acunoştinţelor de geografie, istorie, artă şi ştiinţe ale naturii,schimbările mult prea frecvente de legi şi miniştri carearată ca un continuu experiment.

Iar lista ar putea continua, fireşte, pentru că oricine aavut sau are de a face cu acest sistem poate adăuga expe-rienţele proprii.

Totuşi, există, cred, o problemă care stă la baza mul-tora dintre aceste disfuncţionalităţi şi deficienţe şi care arputea fi considerată cea mai importantă. Mă refer la per-sistenţa fricii în relaţia profesor-elev. Este o frică moştenită,perpetuată istoric şi transformată în modus vivendi.

Pentru că nimeni în calitate de profesor nu poate să-şidispreţuiască pe faţă sau să-şi admonesteze agresiv eleviişi apoi să pretindă respect din partea lor. Va primi doarsemne de politeţe formală şi poate supunere (pe care evi-dent că le va interpreta drept rezultate bune ale „exigenţei”şi „responsabilităţii” sale extraordinare), dar niciodată nuva avea parte de dialog sau respect. Pentru că niciun pro-fesor nu poate să formuleze, la evaluări, întrebări şi apoisă ţintuiască elevii sau studenţii în minute de tăceri stânje-nitoare decât dacă este interesat mai mult să-i „prindă” culipsurile decât să le cunoască potenţialul real. În a doua va-riantă evident că pune întrebări ajutătoare care să-i aducăpe elevi sau studenţi, din aproape în aproape, socratic, laadevăr şi la răspunsul aşteptat. Pentru că nimeni în rolulde profesor nu ameninţă cu nota, corigenţa şi alte prăpăstiidecât dacă nu este sigur pe sine, adoră să-şi exercite auto-ritatea în orice condiţii şi nu-şi cunoaşte rolul şi menireade dascăl.

Frica ne conduce, frica face jocurile, frica se lăfăie învoie pe coridoarele în gol răsunătoare ale învăţământului,frica taie creativitatea, frica formează oameni obedienţi,nu cetăţeni responsabili, frica demotivează şi întăreşte rân-durile celor care renunţă la şcoală, frica plămădeşte în şcolio societate a suspiciunii şi frustrării, frica este o pacostecare anulează toate bunele-intenţii din aceste medii, fricaar trebui eliminată complet din şcoală, făcută să dispară,nu ştiu cum, dar să dispară şi să nu se mai întoarcă nicio-dată.

Prof. psih. Vasile BAGHIU

S

nul 2018 marchează sărbătorirea a 60de ani de la prima ediţie a Concursu-lui Internaţional „George Enescu” (1-23 septembrie), într-un moment cuvaloare de simbol: 137 de ani de lanaşterea compozitorului român Geor -ge Enescu (19 august), 105 ani decând George Enescu înfiinţa Premiul

Naţional de Compoziţie, acordat până în1946, şi sărbătoarea Anului Centenar.

Construit pornind de la valorile în carecredea George Enescu, Concursul Interna-ţional „George Enescu” a devenit de-a lun-gul timpului o adevărată rampă de lansarepentru mari nume ale muzicii clasice inter-naţionale de astăzi.

În anul 1958, la trei ani de când GeorgeEnescu ne părăsise, cu sprijinul cunoscutu-lui său discipol Yehudi Menuhin, la Bucu-reşti a fost înfiinţat FestivalulInternaţional „George Enescu”, iar Con -cursul Internaţional „George Enescu” a fostlansat oficial ca parte a primei ediţii a Fes-tivalului. Devenite cele mai importante eve-nimente culturale internaţionale organizatede România, Concursul şi Festivalul pun înprim-plan misiunea de a duce mai departenumele, valorile şi muzica lui GeorgeEnescu.

De-a lungul timpului, Ştefan Ruha,Dan Grigore, Alexandru Tomescu şi Eli-sabeth Leonskaja au devenit laureaţi ai

Concursului Enescu, al cărui prestigiu acrescut exponenţial cu fiecare ediţie.

Desfăşurat ca eveniment de sine stătă-tor începând cu ediţia 2014 şi fiind deschispublicului larg, Concursul Internaţional„George Enescu” a înregistrat creşteri con-stante ale numărului de tineri artişti înscrişiîn competiţie. Ediţia 2018 a înregistrat unnou record – cu 400 de tineri muzicieni în-scrişi în competiţie, dintre care, după selec-ţia juriului de specialitate, intră în concurs270 de tineri muzicieni din 39 de ţări. Nu-mărul concurenţilor români înscrişi în com-petiţie s-a triplat.

În cadrul Concursului Enescu sunt in-terpretate, ca parte a unui repertoriu obliga-toriu pentru tinerii muzicieni, mai multelucrări de George Enescu, iar câştigătoriicompetiţiei au posibilitatea de a participa laviitoarea ediţie a Festivalului Enescu, ur-când pe scenă alături de mari orchestre in-ternaţionale.

Între 1 şi 23 septembrie, ediţia 2018 aConcursului Enescu a adus publicului maimulte recitaluri extraordinare, concerte cuorchestră şi invitaţia de a urmări şi de a sus-ţine pas cu pas, în toate etapele de concurs,tinerii muzicieni care vor fi stelele muziciiinternaţionale de mâine. (N.R. Întrucât ladata intrării revistei la tipar concursul era înplină desfăşurare, vom reveni cu amănunteîn ediţia următoare.) Red.

oncursul Internaţional „George Enescu” a lansat în această vară seria de dialoguri videoCe auzim când ascultăm muzică?, o iniţiativă care îşi propune să ofere câteva instru-mente utile celor care vor să îşi dezvolte „ascultarea critică” a muzicii clasice, urecheaşi simţul artistic.

Astfel, muzicianul Paul Ilea şi actorul Marius Manole abordează relaxat, în 18 filmescurte, teme de bază în formarea unui ascultător avizat de muzică, pe o gamă cât maivariată de subiecte: de la perioadele muzicale şi compozitorii reprezentativi, la structurilede compoziţie în muzica clasică şi diferenţele dintre ele, structurarea unei orchestre sim-

fonice şi rolul diferitelor partide, partitura şi rolul dirijorului, tema muzicală şi dezvoltarea ei,elemente de tehnică şi stilistică ale interpreţilor, audiţia şi sala de spectacol, expresivitatea şiprezenţa scenică şi altele.

Aşa cum gândirea critică este un instrument esenţial pentru a putea argumenta coerent,ascultarea critică formează înţelegerea, propune o experienţă muzicală mai bogată, mai plinăde sens. Ce auzim când ascultăm muzică? doreşte să dezvolte această „ascultare critică”, atrageatenţia asupra artei interpretului şi aşează câteva categorii de bază în cultura unui meloman.

Seria include, de asemenea, câteva interviuri cu interpreţi români, laureaţi ai ConcursuluiInternaţional „George Enescu”, care dezvăluie abordarea personală a interpretării muzicale şiexprimarea artistică. Violoniştii Alexandru Tomescu şi Remus Azoiţei, pianistul Viniciu Mo-roianu sunt artiştii care au acceptat să împărtăşească din experienţa lor directă de concurenţi şide juraţi ai Concursului Internaţional George Enescu. Li se alătură arhitectul de sunet CosminGherghinescu, cu un dialog despre acustică.

Seria de 18 video-uri corespunde numărului de ore de muzică din programa anuală deliceu şi poate fi utilizată individual sau la clasă, în licee sau chiar la nivel de gimnaziu. Fiecarefilm poate reprezenta un punct de deschidere către discuţie, pentru a trata mai în profunzimesubiecte de bază în educaţia muzicală. Filmele se vor găsi în aplicaţia „Culturesc 100”, partedin platforma culturală Samsung dedicată Centenarului Marii Uniri şi pe canalul YouTube alConcursului şi Festivalului „George Enescu”.

Proiectul video a fost dezvoltat după o serie de întâlniri live, cu peste 500 de elevi, dinpatru licee bucureştene, fapt care a permis testarea modului de abordare a subiectelor şi nivelulde interes al publicului tânăr faţă de subiectele propuse. (Red.)

A

Ce auzim când ascultăm muzică?C

60 de ani de la prima ediţiea Concursului Enescu

APOSTOLUL · 2018-09-28 · care cu patetism vorbea despre Domnul Trandafir: „ca dânsul poate au...

Documents

Transcript of APOSTOLUL · 2018-09-28 · care cu patetism vorbea despre Domnul Trandafir: „ca dânsul poate au...