2015

8
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE COLEGIUL AGRICOL”SANDU ALDEA” CĂLĂRAŞI LUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL 4 CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI Îndrumător: Absolvent: Paraschiv Florentina Adriana

description

kuguoghoihpihpjho[u979

Transcript of 2015

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICECOLEGIUL AGRICOLSANDU ALDEA CLRAILUCRARE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 4CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUIndrumtor:

Absolvent:

Paraschiv Florentina AdrianaClrai 2015MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII TIINIFICECOLEGIUL AGRICOL SANDU ALDEA CLRAITEMA LUCRRII:DEOZITAREA DESEURILOR MENAJERE Clrai

2015

ARGUMENT

n prezent, deeurile reprezint una dintre cele mai acute probleme legate de protecia mediului. Mari cantiti de deeuri sunt generate anual.Protecia mediului este o problem a tuturor. Este problema redresrii, conservrii i ocrotirii mediului n scopul restrngerii i eliminrii surselor de poluare,n cadrul dezvoltrii armonioase a societii.Cadrul general al strategiei gospodririi deeurilormenajerel constituie Strategia Proteciei Mediului bazat pe Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil.Soluia problemeidepozitarii i procesrii ecologice a deeurilormenajereare o prioritate absolut n dezvoltarea durabil a teritoriului.n Romnia, majoritateadepozitelorde deeuri urbane dateaz din anii 1960 i sunt suprancrcate. Pentrudepozitelevechi nu exist proiecte i msuri de remediere a polurii. Pe lng deeurilemenajere, stradale, comerciale, ndepozitelede deeuri urbane sunt introduse i deeuri industriale periculoase. Deeurile polueaz aerul, apa i solul, degradeaz peisajele pe suprafee ntinse, i antreneaz costuri ridicate pentrudepozitarealor. Chiar dac incinerarea post-depozitarear constitui o soluie mult mai benefic pentru mediu, datorit costurilor foarte mari de implementare pe scar naional a acesteia,depozitareava rmne principala opiune de eliminare final a deeurilor n Romnia, ca i n alte ri europene.Concluzii

n concluzie depozitarea deeurilor, pe lng faptul c este un proces tehnologic destul de scump, mai prezint un dezavantaj: polueaz mediul. Soluia nu const n depozitarea acestora pe locuri virane, pe spaiile verzi sau n parcuri, ci n colectarea selectiv i reciclarea lor. Aceast metod permite recuperarea substanelor valoroase pentru reciclare .Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitii, are puterea i obligaia de a influena procesul de ecologizare a propriului ora sau a zonei unde i petrece vacan.. Soluia este la ndemna noastr i const n DEPOZITAREA SELECTIV a DEEURILOR. Mai precis, trebuie s depozitm deeurile n locurile special amenajate i, pe ct posibil, pe urmtoarele categorii:

hrtie i cartoane (ziare, reviste, tiprituri, cutii de detergeni, de cereale etc.), ce pot fi vndute la tonetele special amenajate;

sticle PET i alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice i de curenie etc.), ce pot fi reciclate;

sticle i cioburi; vnzarea ambalajelor din sticl la centrele care se ocupa cu achiziionarea acestora;

deeuri feroase (fier, tabla s. a) i doze metalice, ce pot fi valorificate la punctele "REMAT";

deeuri umede (resturi vegetale, animale etc.) Metode non formale Metodele non formale de participare public la gestionarea deeurilor sunt non legale (nu ilegale). De exemplu: publice, consultri, mese rotunde, educaionale (de ex.: publicarea de buletine informative, organizarea de ateliere de lucru, competiii, tabere, expoziii, lucrul n coli, tururi pe biciclete, seminarii, campanii etc.);

presiuni directe (de ex: trimiterea de petiii, plngeri, colectare de semnturi, demonstraii, folosirea mass-mediei);

lobby (de ex: organizarea de audieri elaborarea de politici alternative, influenarea oamenilor de decizie) servicii (de ex: promovarea participrii publice sau aciuni ale altor organizaii, instruiri, hot-lines, telefoane verzi, centre de informare, coaliii etc.);

metode complementare/semi-legale (dezvoltarea de proceduri alternative ca de ex. Pichetarea voluntar, audieri, monitorizri post proiect, comitete ale cetenilor pentru a controla procesul de autorizare etc.).

Cetenii unei comuniti au cea mai clar i poate cea mai bun percepie a nevoilor i prioritilor comunitii lor i ar trebui s ia decizii ei nii.

Cetenii ar trebui ocazional s fie consultai pentru a contribui cu opiniilor lor profesionale la procesul de luare a deciziilor. Atunci cnd sunt oferite mai multe informaii adecvate se pot lua decizii mai bune.

BIBLIOGRAFIE

Cpn Camelia, Deeuri, Editura Matrix Rom Bucureti, 2003,

Catinescu Teodor, Colectarea, depozitarea i valorificarea materialelor refolosibile, Editura Tehnic Bucureti, 1992

Octavian Bold, Depozitarea deeurilor, Editura Universitas 2002,

Surse internet