. 2015-2018

,,Evaluarea conservarea şi gestionarea resurselor genetice şi biodiversităţii

agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea şi promovarea practicilor

şi metodelor inovative eco-eficiente, prietenoase mediului ,,

Partener 1

ICDVV Valea

Călugărească

Partener 2

SCDVV Bujoru

SCDVV BLAJ

Director de proiect:

Dr.ing. Tomoiagă Liliana Lucia

Date de contact (Tel.,e-mail):

0258-711623;

scvblaj@cristalsoft.ro

Partener 3

SCDVV Murfatlar

Partener 4

SCDVV Iaşi

Partener 5

INCDBH Ștefăneşti

PARTENERI ÎN CADRUL PROIECTULUI ADER 3.1.1

REZULTATE OBŢINUTE

Identificarea practicilor şi metodelor eco-eficiente, tradiţionale şi inovative, prietenoase

mediului, pentru stoparea declinului biodiversităţii, ecosistemelor ,,zonale” viticole şi pomicole;

Alcătuirea bazei de date privind structura şi dinamica agrobiodiversităţii în principalele zone

viticole şi pomicole din România;

Metode şi modalităţi eco-eficiente de valorificare a forţelor de autoreglare, favorabile creşterii

durabile a biodiversităţii, concomitent cu reducerea riscurilor patologice, în condiţiile diminuării

inputurilor externe;

Promovarea soiurilor noi, autohtone, cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată;

Metode şi modalităţi de reconstrucţie ecologică a solului, îmbunătăţire a fertilităţii şi

reducerea eroziunii solului;

Metode/modalităţi de conservare şi reconstrucţie ecologică a ecosistemelor viticole şi

pomicole, degradate, prin reconstrucţia ecologică a habitalelor seminaturale, prin utilizarea

tuturor bio- resurselor naturale şi a biodiversităţii;

Creşterea durabilă a producţiei şi veniturilor, în condiţiile conservării biodiversităţi şi a

reducerii pagublelor provocate de boli, dăunători şi buruieni, concomitent cu reducerea

dependenţei culturii faţă de resursele energetice convenţionale;

Dezvoltarea durabilă a fermelor de semi-subzistenţă, viticole şi pomicole, prin

promovarea noilor soluţii eco-eficiente de gestionare inteligentă şi durabilă a

resurselor genetice şi a biodiversităţii

OBIECTIVUL GENERAL ADER 3.1.1

METODE TESTATE Metode şi modalități eco-eficiente de reconstrucție și consolidare

a biodiversității funcționale

Reconstrucţia ecologică a

habitatului, consolidarea

infrastructuri Agro-ecologice

(IAE)

Reconstrucţia ecologică

a solului,

înierbarea între–rânduri

Diversitate genetică

Utilizarea metodelor

ecologice de control

a bolilor şi dăunătorilor

Utilizarea microorganismelor

Biopreparate pe bază de bacterii sporogene

Biopreparate pe bază de extracte vegetale

Extracte apoase din ierburi

Metode biotehnice-confuzie sexuală

Colonizarea suprafetelor cu Typhlodromi

Identificarea de soiuri , clone, varietăţi autohtone tolerante la factorii

de stres biotici (boli şi dăunători) şi abiotici (factori climatici)

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

Enchitreide Nematode Colembole Alte grupe

12.1%

8.3%

26.3%

16.8%15.7%

12.7%

8.1%

12.7%

5.2%

28.0%

19.9%

17.7%

13.1%

3.4%

Dom

inan

ţă

Rezultate generale privind biodiversitatea solului in habitatele studiate in anul 2018

Înierbat

Ogor negru

Creşterea numărului de

râme un indicator

al fertilităţii şi a stării

de sănătate a solului

Rezultate privind impactului practicilor de înierbare între-rânduri

asupra biodiversităţii solului

Rezultate privind cuantificarea diversității floristice după 3 ani de implementare

Specii predominante

Rezultate = Bogăția de specii Abundenţa speciilor în locaţiile de studiu: Numărul de specii/lot experimental

Monitorizarea cu ramă metrică-2016

Polygonum convolvulus

-hrişcă urcătoare

Taraxacum officinale

-păpădieStellaria media

-rocoina

Vicia sativa-măzăriche sălbatică

Trifolium pratense-trifoi roşu

Sorghum halepense-costrei

Cirsium arvense-pălămida

Setaria viridis-mohor

Monitorizarea cu ramă metrică-2018

Blaj Valea

Călugărească

Bujoru Murfatlar Iaşi Ştefăneşti

Mediu 211 260 208 199 228 201

Maxim 390 444 400 500 600 400

Minim 32 86 105 100 88 88

Rezultate privind bogăţia de specii dupa 3 ani de implementare

Media pe capcană (abundență) 2016 2018

Blaj Târnave 233 434

Valea Călugărească –Dealul Mare 101 208

Bujoru- Dealul Bujoru 254 350

Murfatlar 123 259

Iaşi Copou 212 367

Ștefăneşti –Argeș 322 523

Inventarierea faunei de artropode

Au fost analizate în total 22.000 şi 79.000 de artropode, în

funcţie de locaţie şi an

Ordine reprezentate cel mai bine în studiu în număr de

indivizi: Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Hemiptera,

Neuroptera, Acari.

Rezultate privind impactul infrastructurii agro-ecologice (IAE)

asupra diversității florei și faunei de artropode, după 3 ani de implementare

Gard viu Arbore izolat

Coridor verde Canal colector

Taluz Zonă împădurită

Rezultate privind impactul practicilor eco-eficiente de reconstrucţie a ecosistemelor

viticole şi pomicole asupra dinamicii faunei utile și dăunătoare

Reducerea nivelului populaţiei de specii dăunătoare

Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae

Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidae Staphilinae

Carabidae

Syrphidae

Acarieni eriofizi Moliile strugurilor: Lobesia şi Eupoecilia sp. Ţigărarul

Creşterea numărului de specii utile:prădători şi paraziţi

Cicada verde

Principiile controlului biologic al agenţilor de dăunare favorabileconservării biodiversităţii şi reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor

Amenajare: arbori şi arbuşti

Auxiliarii

Control biologic în cultură

Calitatea şi diversitatea habitatului

T.pyri hrănindu-se cu

acarianul roşu

Entomofauna dăunătoare(acarieni, afide, molii, etc.)

Produselor biodinamice în

combaterea afidelor şi acarienilor

Eficacitatea unor biopreparate

pe baza de extracte vegetate

asupra principalelor

micoze ale viţei de vie

Biopreparate pe baza de bacterii sporogene

(Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie

Eficacitatea produselor non-chimice

Columna

Radames Gelu

Burgund

MamaiaPaulaBrumăriu

Soiuri noi autohtone cu toleranţă la mană şi făinare

ŞarbăAstra Rubin

Proiect ADER 3.1.1. 2015-2018

Rezistenţa soiurilor autohtone la principali agenţi fitopatogeni

FlorinaPrima

Idared

Pătul soi autohton

Generos

Soiuri tolerante la rapăn - Podosphaera leuchotricha

Rezistent la ger şi brume

târzii de primăvară

Proiect ADER 3.1.1. 2015-2018

BENEFICIILE IMPLEMENTĂRII

• Conservarea şi sporirea biodiversităţii plantaţiilor şi a mediului înconjurător;

• Protecţia şi ameliorarea diversităţii speciilor (comunitaţi de floră şi faună utilă);

• Protecţia şi reconstrucţia habitatelor semi-naturale;

• Atragerea unor varietăți de specii benefice culturii (păsări, mamifere, insecte benefice etc);

• Reconstrucţia ecologică a ecosistemelor viticole şi pomicole degradate;

• Protecţia durabilă şi eficientă a culturii contra agenţilor de dăunare boli şi dăunători;

• Creşterea fertilităţii solului şi sporirea conţinutului în humus;

• Diminuarea pierderilor de azot prin spălare şi frânarea „oboselii” solului;

• Reducerea pericolului de compactare a solului;

• Reducerea sau prevenirea eroziunii solului, în special în zone instabile din punct de vedere

geologic, cu pante erodate;

• Scăderea emisiilor de dioxid de carbon, pentru a reduce încalzirea globală;

• Consumurile energetice (zile-om, ore-agregat, motorină) sunt mai reduse pe unitatea de

suprafaţă comparativ cu sistemul de întreţinere ca ogor negru;

• Creşterea sustenabilă a producţiei, reducerea dependenţei culturii faţă de resursele

energetice convenţionale;

• Creşterea durabilă a veniturilor şi a valorii adaugate prin: diminuarea inputurilor externe;

• Îmbunătățirea calității producţiei, produse sănătoase, de înaltă calitate, care se disting prin

identitatea lor regională, fiind foarte apreciate de consumatori şi putând fi astfel

comercializate la prețuri ridicate;

• Îmbunătăţirea calităţii estetice şi ecologice a plantaţiilor, argument important de marketing

în relația cu clienţii;

Beneficii economice

Indicatorii eficienţei economice în producerea strugurilor din soiul FETEASCĂ REGALĂ în

sistem ecologic, după trei ani de experimentare

Nr.

crt.Specificare UM CO P1 P2 P3 P4 P5

1.

Producţia medie de

strugurikg/but 0,84 0,91 0,99 1,26 1,23 1,44

2. Număr butuci but/ha 4166 4166 4166 4166 4166 4166

3.

Producţia totală de

strugurikg/ha 3500 3800 4120 5230 5110 6000

- din care marfă kg/ha 3500 3800 4120 5230 5110 6000

4.

Cheltuieli totale de

producţielei /ha 13160 15162 166645 23535 20389 23640

- din care cu tratamente lei /ha 1800 1890 2100 1800 1764 2450

5. Costul unitar de producţie lei /kg 3,6 3,99 4,04 4,5 3,99 3,94

6.

Ponderea cheltuielilor cu

tratamentele în costul de

producţie

% 13,68 12,47 12,62 7,65 8,65 10,36

7. Preţul de vânzare lei /kg 6 6 6 6 6 6

8. Profit unitar lei /kg 2,24 2,01 1,96 1,5 2,01 2,06

9.

Cheltuieli în echivalent

produskg 2193,33 2527 2774,13 3922,5 3398,15 3940

10. Valoarea producţiei marfă lei /ha 21000 22800 24720 31380 30660 36000

11. Profitul brut total lei /ha 7840 7638 8075 7845 10271 12360

12. Impozit pe profit lei /ha 1254 1222 1292 1255 1643 1978

13. Profit net lei/ha 6586 6416 6783 6590 8628 10382

14. Rata profitului % 59,57 50,38 48,51 33,33 50,38 52,28

Secvenţe tehnologice eco-eficiente favorabile conservării resurselor genetice şi reconstrucţiei ecologice a biodiversităţii

Managementul

biodiversităţii

Metode şi măsuri Beneficii

Imbunătaţirea

diversităţii

speciilor

Reconstrucţia ecologică a solului:

culturi de acoperire, înierbarea intervalului

între –rândurile de plante şi pe rând:

Înierbare naturală, înierbare artificială

temporară sau de durată cu îngrăşeminte

verzi şi amestecuri de seminţe indigene si

plante insectar;

Atrage entomofauna utilă;

Reduce nevoia de tratamente cu

pesticide;

Îmbunătăţeşte sănătatea solului;

Reduce eoziunea solului;

Creşterea randamentelor de

producţie şi a calităţii producţiei

Diversitate

genetică

Rezistenţa soiurilor, identificarea şi

implementarea de soiuri şi clone autohtone

tolerante la factorii de stres biotici (boli si

dăunători) şi factori de stres abiotici (factori

climatici, înghet, secetă etc;

Reduce nevoia de tratamente cu

pesticide;

Sporirea biodiversităţii ,nr. de

specii prădătoare şi insecte

polenizatoare;

Diversitate

ecosistemică

Varietatea habitatului reconstrucţia

ecologică şi creşterea heterogenităţii

habitatului: în cazul în care în şi în jurul

plantaţie există un amestec divers de

vegetaţie nativă aceasta atrage insecte

benefice şi specii care protejează teritoriul

lor în jurul plantaţiei şi în mod activ

descurajează speciile dăunătoare. In plus un

exces de plante cu flori atrag pradătorii şi

paraziţii speciilor dăunătoare vitei de vie şi

pomilor fructiferi.

Oferă un habitat favorabil

pentru entomofauna utilă și

organismele solului;

Reduce nevoia de tratamente cu

pesticide;

Sporirea biodiversitatii şi a nr.

de specii prădătoare şi insecte

polenizatoare;

Creşterea randamentelor de

producţie şi a calităţii producţiei

Utilizarea

factorilor naturali

de control

Profilaxia şi prevenirea;

Metode şi mijloace de control biologic

al agenţilor de dăunare:

Utilizarea faunei utile (zoofagii - prădători

şi paraziţi);

Utilizarea microorganismelor (virusuri,

bacterii, ciuperci );

Folosirea substanţelor biologic active

(feromonii de sinteză);

Folosirea produselor de origine vegetală;

Produse fortifiante din extracte botanice de

origine naturală;

Limitează aplicarea tratamente

chimice;

Reducerea costurilor

activităţilor de protecţia

plantelor;

Creşterea eficienţei inputurilor

reducerea cheltuielilor pe tona

de produs concomitent cu

creşterea productivităţii muncii;

Asigura sporirea randamentelor

de producţie şi a calităţii

producţiei;

Soluţii eco-eficiente de gestionare durabilă a agrobiodiversităţii în plantaţiile viticole şi pomicole

Metode şi măsuri Elemente Detalii

Metode de prevenire şi

combatere a eroziunii

solului

Terase (pe 1 m)

Benzi înierbate pe versanţi

Benzi de arbuşti fructiferi pe pantă din

amonte

Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a

lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă Înălțime minimă 1 m

Benzi înierbate pe versanţi cu pante uniforme;

Benzi de arbuşti fructiferi pe panta din amonte a drumurilor orientate pe curbele

de nivel;

Elemente de peisaj:

Metode şi măsuri de

conservare şi

reconstrucţie ecologică

a habitatelor

seminaturale –

Infrascructura

agroecologică IAE

Garduri vii/fâșii

împădurite (pe 1 m)

Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite specii, cu lăţimea de maximum 10 m

Arbore izolat Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri

Arbori în aliniament (pe 1 m) Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri şi spaţiul dintre

coroane de maximum 5 metri

Grup de arbori/pâlcuri

arbustive din zona de câmpie (pe 1 m2)

Arbori ale căror coroane se întrepătrund /pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafaţă

de maximum 0,3 ha în ambele cazuri

Margini de câmp (pe 1m) Margini de teren, cu lăţimi cuprinse între 1 şi 20 metri, fără producţie agricolă

Iazuri (pe 1m2) Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de maxim 0,1 ha

Rigole (pe 1 m) Şanţuri sau canale cu o lățime maximă de 6 metri, cu pereți betonați.

Zone tampon

(pe 1 m)

Crearea/menținerea benzilor tampon de-a lungul parcelei Dimensiuni:

1 - 5 m

Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt

de producție (pe 1 m2)

Zone cu plantații de salcie -Salix L.

Zonele împădurite (pe 1 m2) Terenuri agricole împădurite

Sistemul de inverzire- Inierbare narurala sau semanata, permanenta sau temporară

Metode şi măsuri de

consolidare a

biodiversităţii solului

prin înierbarea

permanentă sau

temporară

Zone cu strat vegetal (pe 1 m2) Culturi de acoperire a solului pe timpul iernii: măzăriche de toamnă, mazăre

furajeră de toamnă, secară, orz, ovăz, trifoi, rapiță, mei, phacelia, muștar, ghizei

etc

Zonele cu culturi fixatoare

de azot (pe 1 m2)

Culturi de: mazăre, măzăriche de primăvară, fasole, soia, linte, lupin, năut, bob,

fasoliţă, trifoi, lucernă, sparcetă,

CONCLUZII

Implementarea în practică a noilor soluţii eco-eficiente reprezintă o alternativă fezabilă,

pentru obţinerea unor producţii sustenabile de calitate superioară, contribuind la

dezvoltarea durabilă şi eficientă a fermelor viticole şi pomicole;

Implementarea sistemului de înierbare a solului permanentă şi/sau temporară, pe intervalul

între-rândurile de plante, este o alternativă ecologică și economică de întreţinere a solului,

cu rol esenţial în conservarea şi sporirea biodiversităţii, îmbunătăţirea fertilităţii solului şi

reducerea eroziunii solului pe terenurile în pantă;

Refacerea şi extinderea suprafeţei habitatelor semi-naturale din şi în jurul fermei este

crucială pentru reglarea echilibrului biologic prădător/dăunător şi sporirea biodiversității

funcţionale;

Abundenţa și diversitatea speciilor de flora şi faună crește progresiv în raport cu creşterea

suprafeţei şi heterogenităţii habitatelor semi-naturale;

Promovarea în practică a noilor creaţii biologice autohtone cu rezistenţă/toleranţă la factorii

biotici şi cu grad sporit de adaptabilitate de Vitis vinifera: Brumăriu, Radames, Columna,

Mamaia, Gelu şi Malus domestica: Patul, Generos, constituie o soluţie viabilă de

conservare a biodiversităţii, asigurând în acelaşi timp stabilitatea producţiilor, în condiţiile

diminuării inputurilor externe;

În loturile experimentale eficienţa economică a fost superioară celei realizate în loturile

lucrate convențional, datorită reducerii inputurilor externe şi creşterii vitalităţii şi imunităţii

plantei;

Implementarea noilor soluții, eco-eficiente, asigură, pe termen mediu și lung, reducerea

costurilor activităţilor de protecţia plantelor, creşterea eficienţei inputurilor, cu 10-15 %,

reducerea cheltuielilor pe tona de produs, cu 5-10%, creşterea productivităţii muncii cu

25%.