20141202_blibliografie_infirmiera.pdf
-
Upload
roman-laura -
Category
Documents
-
view
4 -
download
0
Transcript of 20141202_blibliografie_infirmiera.pdf
-
1
BIBLIOGRAFIE CONCURS
INFIRMIERA
INFIRMIERA I LOCUL EI DE MUNC
Ingrijitoarea asigur ngrijirea pacientului, particip la meninerea unui climat optim care s uureze viaa pacienilor, asigura alimentaia la pat a pacienilor nedeplasabili, aranjeaz i schimb lenjeria de pat i corp, menine contactul cu pacienii i i ncurajeaz, prin crearea unei atmosfere de confort i ncredere, asigur aplicarea principiilor de dezinfecie, acord primul ajutor n caz de urgene medicale, catastrofe naturale, asigura transportul decedailor.
Pentru unii pacieni, chiar i lucrurile elementare devin dificile, cum ar fi servirea mesei, mbrcatul sau igiena personal. Dac este uor de ngrijit un copil, un adult este mai greu de manevrat i mai temperamental.
Ingrijitoarea trebuie s rmn calm i calculat, ndeosebi n situaii de criz, chiar i n faa tragediei. Calitatea serviciilor ei nu trebuie alterat prin atribuirea unui caracter personal durerii bolnavului. Pot apare situaii neprevzute, starea de sntate a bolnavului se poate nruti rapid i atunci ingrijitoarea trebuie s fie lucid, stpn pe sine, acionnd n interesul bolnavului.
Aceasta profesie presupune de cele mai multe ori flexibilitate, rbdare i rezisten fizic. Dorina de a ajuta, mpreun cu o atitudine pozitiv, nelegtoare, empatie sunt calitile pe care
trebuie s le aib o infirmier pentru a face fa acestui job. Ingrijitoarea i exercit activitatea n mediu spitalicesc sau extraspitalicesc, n sectorul medical,
medico-social sau social.
ngrijirea bolnavului este o munc grea, care cere serioase eforturi i un aport intelectual apreciabil. Serviciul de 8 ore n ajutorul dat bolnavilor, grzile de noapte alternate cu serviciul de zi, mediul infecios n care lucreaz o mare parte a cadrelor medicale i grija fa de suferinele bolnavilor fac ca ngrijirea bolnavului s cear o munc ncordat din partea personalului medico-sanitar
Petrecnd majoritatea timpului de munc printre bolnavi, n condiii de munc ncordat i de cele mai multe ori n mediu infecios, trebuie s-i organizeze n aa fel modul de via nct sa suporte cu uurin eforturile cerute de munca profesional.
Ingrijitoarea trebuie s acorde o grij deosebit igienei sale personale. Ea trebuie s fie exemplu de curenie, nu numai n serviciu,ci i acas. Baia zilnic este obligatorie. Exteriorul ei trebuie s fie corect i acas, dar mai cu seam pe strad sau n locuri publice. O grij deosebit trebuie s acorde minilor, care reprezint unul dintre cele mai valoroase instrumente ale oricrui cadru sanitar.
Ingrijitoarea trebuie s se prezinte n mod regulat la controalele periodice de sntate. Activitatea de ngrijire o expune la infecii, pe care e bine s le descopere ct
mai devreme. n acelai timp, lucrnd cu bolnavii, care sunt mai receptivi la infecii, ea poate reprezenta o surs de mbolnvire n plus pentru ei. Radioscopia pulmonar, examenul serologic al sngelui i n special examinrile coprobacteriologice i coproparazitologice sunt obligatorii pentru prevenirea infeciilor nosocomiale.
mbrcmintea de protecie i inuta
Folosirea echipamentului de protecie este obligatorie. Echipamentul este format din halat, pantaloni, bonet albe sau de diferite culori, n funcie de unitate.
Echipamentul de protectie in timpul liber, precum i hainele de strad n timpul serviciului, se pstreaz n dulapuri strict individuale. La intrarea n serviciu, personalul va dezbrca hainele de strad aezndu-le in dulap, mbrac echipamentul de lucru, pe care l ia dintr-un alt dulap.. La prsirea spitalului se va proceda invers.
mbrcarea, dezbrcarea i pstrarea echipamentului se vor face n aa fel ca s se evite o eventuala contaminare.
Echipamentul de lucru trebuie s fie totdeauna perfect curat. Durata de purtare a unei garnituri de echipament nu poate fi fixat la un numar minim de zile, n schimb durata maxim nu poate depi 3 zile. Echipamentul trebuie schimbat imediat ce se murdrete .Petele de snge alte lichide biologice sau chiar de medicamente sunt dezgusttoare pentru bolnav. Halatul rupt, lipsa nasturilor, echipamentul incomplet produce la bolnavi o impresie nefavorabil asupra personalului. Curenia halatului, inuta ngrijit reuesc de la bun nceput s trezeasc increderea bolnavilor. Este foarte important ca exteriorul curat al personalului s se pstreze i pe timpul turelor de noapte.
ATRIBUIILE INGRIJITOAREI
-
2
1. Efectueaz igienizarea spaiilor aflate in subordinea sa, in care se afl pacintii (saloane, rezerve i dependine):
Camera persoanei ngrijite i dependinele sunt igienizate permanent pentru ncadrarea n parametrii prevzui de normele igienico-sanitare specifice.
Activitatea de igienizare i curenie este efectuat conform normelor igienico sanitare.
Igienizarea camerei este efectuat periodic prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.
Igienizarea circuitelor funcionale este respectat cu strictee pentru prevenirea transmiterii infeciilor.
ndeprtarea reziduurilor i resturilor menajere este efectuat cu contiinciozitate, ori de cte ori este necesar.
Reziduurile i resturile menajere sunt depozitate n locurile special amenajate. 2. Rspunde de curaenia i dezinfecia sectorului repartizat 3. Rspunde de utilizarea i pstrarea in bune condiii a ustensilelor folosite ce le are personal in grij,
precum i a celor care se folosesc in comun i le depoziteaz in condiii de siguran. 4. Efectueaz ingrijiri de igien corporal a pacientului
ngrijirile corporale sunt efectuate cu ndemnare conform tehnicilor specifice
Baia total/parial este efectuat periodic sau ori de cte ori este necesar
ngrijirile corporale sunt acordate cu contiinciozitate pentru prevenirea infeciilor i a escarelor.
mbrcarea/dezbrcarea persoanei ngrijite este efectuat cu operativitate conform tehnicilor specifice.
5.Menine igiena lenjeriei persoanei ingrijite:
Efectueaza schimbarea lenjeriei patului ocupat/neocupat ori de cate ori este nevoie.
Schimbarea lenjeriei este efectuat cu ndemnare pentru asigurarea confortului persoanei asistate.
Accesoriile patului (masue de servit la pat,somiere etc.) sunt adaptate cu operativitate la necesitile imediate ale persoanei ngrijite.
6. Colecteaz i transport lenjeria i rufele murdare:
Respect modul de colectare i ambalare a lenjeriei murdare in funcie de gradul de risc conform codului de procedur:
Ambalaj dublu pentru lenjeria contaminat (sac galben-portocaliu)
Ambalaj simplu pentru lenjeria necontaminat (sac alb) Lenjeria murdar se colecteaza i ambaleaz la locul de producere,in aa fel inct s fie ct mai putin manipulat i scuturat,in scopul prevenirii contaminrii aerului,a personalului i a pacienilor.
Controleaz ca lenjeria pe care o colecteaz s nu conin obiecte ineptoare-tietoare au alte deeuri
Se interzice sortarea la locul de producere a lenjeriei pe tipuri de articole.
Respect codul de culori privind ambalarea lenjeriei murdare.
Depozitarea lenjeriei murdare ambalate se face intr-un spatiu in care pacienii i vizitatorii nu au acces.
Nu se permite scoaterea lenjeriei din ambalajul de transport.
Asigur transportul lenjeriei la spltori 7. .Preia rufele curate de la spltorie:
Lenjeria curat este transportat de la spltorie la secia clinic in saci noi.
Depozitarea lenjeriei curate pe secii se face in spaii speciale destinate i amenajate,ferite de praf,umezeal i vectori.
Depoziteaz i manipuleaz corect,pe secie,lenjeria curat,respectand codurile de procedur privind igiena personal i va purta echipamentul de protecie adecvat.
8. ine evidene la nivelul seciei,a lenjeriei predate i a celei ridicate de la spltoria unitii. 9. Transporta alimentele de la oficiu/bloc alimentar la masa/patul persoanei ingrijite:
Alimentele sunt transportate respectnd cu rigurozitate regulile de igien.
Distribuirea alimentelor la patul bolnavului se face respectand dieta indicat.
Transportarea i manipularea alimentelor se face folosind echipamentul pentru servirea mesei,special destinat acestui scop (halat,manusi de bumbac...) cu respectarea normelor igienico-
sanitare in vigoare.
Inlatura resturile alimentare pe circuitul stabilit. 10. Pregateste persoana ingrijita dependenta pentru alimentare si hidratare:
Aezarea persoanei ngrijite se face ntr-o poziie confortabil pentru a putea fi hrnit i hidratat,corespunztor recomandrilor i indicaiilor specialitilor.
Masa este aranjat innd cont de criteriile estetice i de particularitile persoanei ngrijite. 11. Ajuta persoana ingrijita la activitatea de hranire si hidratare:
-
3
Sprijinul necesar hrnirii persoanei ngrijite se acord pe baza evalurii autonomiei personale n hrnire i a strii de sntate a acesteia.
Sprijinirea persoanei ngrijite pentru hidratare este realizat cu grij prin administrarea cu consecven a lichidelor.
Sprijinirea persoanei ngrijite pentru alimentare se face cu operativitate i ndemnare pe tot parcursul hrnirii.
Acordarea de ajutor pentru alimentarea i hidratarea persoanelor ngrijite ine seama att de indicaiile medicului,de starea pacientului ct i de preferinele,obiceiurile,tradiiile alimentare ale acestora.
Alimentarea persoanei ingrijite dependente se face sub supravegherea asistentei medicale de salon. 12. Igienizeaz vesela persoanei ngrijite:
Vesela persoanei ngrijite este curat i dezinfectat conform normelor specifice,ori de cte ori este necesar pentru ntreruperea lanului epidemiologic.
Vesela persoanei ngrijite este igienizat dup fiecare ntrebuinare, prin utilizarea materialelor de igienizare specifice.
13. Ajuta persoana ingrijit la satisfacerea nevoilor fiziologice:
nsoete persoana ngrijit la toaleta n vederea satisfacerii nevoilor fiziologice.
Deservete persoana imobilizat cu urinare,bazinete,tavie renale etc.,conform tehnicilor specifice.
Persoana ngrijit este ajutat/asistat cu calm la satisfacerea nevoilor fiziologice. 14. Efectueaz mobilizarea:
Mobilizarea persoanei ngrijite se efectueaza conform tipului i timpului stabilit de echipa medical.
Mobilizarea este adaptat permanent la situaiile neprevzute aprute n cadrul ngrijirilor zilnice.
Efectueaz mobilizarea prin acordarea sprijinului la mobilizare.
Frecvena i tipul de mobilizare sunt adaptate permanent la necesitile persoanelor ngrijite.
Mobilizarea persoanelor ngrijite este efectuat prin utilizarea corect a accesoriilor specifice. 15. Comunic cu persoana ngrijit folosind forma de comunicare adecvat i utiliznd un limbaj specific:
Caracteristicile comunicrii cu persoana ngrijit sunt identificate cu obiectivitate n vederea stimulrii schimbului de informaii.
Limbajul specific utilizat este n concordan cu abilitile de comunicare identificate la persoana ngrijit.
Limbajul utilizat respect, pe ct posibil, specificul mediului din care provine persoana ngrijit.
Limbajul folosit n comunicarea cu persoana ngrijit este adecvat dezvoltrii fizice, sociale i educaionale ale acestuia.
16. La terminarea programului de lucru va preda pacienii infirmierei din urmatorul schimb pentru a se asigura de continuitatea ngrijirilor.
17. Ajuta la transportul persoanelor ingrijite:
Utilizeaza accesoriile necesare transportului conform programului de ingrijire sau ori de cate ori este nevoie.
Pune la dispozitia persoanei ingrijite accesoriile necesare conform tipului de imobilizare. 18. Insoteste persoana ingrijita in vederea efectuarii unor investigatii:
Pregateste persoana ingrijita in vederea transportului (imbracaminte corespunzatoare).
Transportarea persoanei ngrijite se face cu grij,adecvat specificului acesteia.
Ateptarea finalizrii investigaiilor persoanei ngrijite se face cu corectitudine i rbdare. 19. Asigura transportul persoanelor decedate:
Asigura izolarea persoanei decedate de restul pacientilor.
Dupa declararea decesului indeparteaza lenjeria decedatului si il pregateste pentru transport in husa destinata acestui scop.
Ajuta la transportul decedatului la camera frigorifica,destinata depozitarii cadavrelor.
Participa la inventarierea bunurilor personale ale persoanei decedate.
Dezinfecia spaiului n care a survenit decesul se efectueaz prompt,respectand normele igienico-sanitare.
20. Respecta circuitele functionale in cadrul spitalului (personal sanitar/bolnavi/apartinatori/lenjerie/materiale sanitare/deseuri).
21. Respecta atributiile conform Ordinului M.S. nr.219/01.04.2002 privind depozitarea si gestionarea deseurilor infectioase:
-aplica procedurile stipulate de codul de procedura privind gestionarea deseurilor infectioase;
-asigura transportul deseurilor infectioase pe circuitul stabilit de codul de procedura;
-
4
-transporta pe circuitul stabilit rezidurile alimentare in conditii corespunzatoare,raspunde de
depunerea lor coreta in recipiente,curata si dezinfecteaza pubelele in care se pastreaza si se transporta
acestea;
22. Semnaleaza orice problema aparuta in desfasurarea activitatii asistentei sefe. 25.Situatiile neplacute sunt tratate cu calm,pe prim plan fiind grija fata de pacient.
26.Respecta si aplica normele prevazute in Ordinul MS nr 916/ 2006 privind aprobarea Normelor de
supraveghere, prevenire si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare si Ghidul practic de
management al expunerii accidentale la produse biologice .
27. Aplica Normele de Protectia Muncii si Normele de Protectie privind Stingerea Incendiilor: a. Aparatele electrice sunt bine izolate si nu se folosesc cu mainile umede; b. Operatiile de curatire se executa cu cea mai mare atentie,pentru a evita accidentele; c. Solutiile de curatire se manevreaza cu mainile protejate; d. Aparatele electrice se deconecteaza de la curent la sfarsitul programului de lucru; e. Defectiunile ivite la echipamente,instalatii electrice se anunta cu promptitudine la asistenta
sefa.
28. Poarta echipamentul de protectie prevazut de regulamentul de ordine interioara, care va fi schimbat ori de cate ori este nevoie, pentru pastrarea igienei si a aspectului estetic personal.
29. Declara imediat asistentei sefe orice imbolnavire acuta pe care o prezinta precum si bolile transmisibile aparute la membrii familiei sale.
30. Isi desfasoara activitatea in echipa respectand raporturile ierarhice si functionale. 31. Respecta Drepturile pacientului conform Ordinului MS 46/21.01.2003. 32. Nu are dreptul sa dea relatii privind starea pacientului. 33. Dezvoltarea profesionala in corelatie cu exigentele postului:
autoevaluare
cursuri de pregatire/perfectionare 34. Respecta indeplinirea conditiilor de igiena individuala efectuand controlul periodic al starii de
sanatate pentru prevenirea bolilor transmisibile si inlaturarea pericolului declansarii unor epidemii
(viroze respiratorii,infectii cutanate,diaree,tuberculoza,etc.).
35. Respecta regulamentul intern al spitalului. 36. Respecta programul de lucru de 8 ore,programul turelor de servici si programarea concediului de
odihna.
37. Se prezinta la serviciu cu deplina capacitate de munca pentru a efectua servicii la parametrii de calitate impusi de sectie.
38. La inceputul si sfarsitul programului de lucru semneaza condica de prezenta. 39. Respecta ordinea si disciplina la locul de munca, foloseste integral si cu maxima eficienta timpul de
munca.
40. In functie de nevoile sectiei va prelua si alte puncte de lucru. 41. Respecta si isi insuseste prevederile legislatiei din domeniul sanatatii si securitatii in munca (Legea
319/2006).
42. Se va supune masurilor administrative in ceea ce priveste neindeplinirea la timp si intocmai a sarcinilor prevazute in fisa postului.
ALIMENTAREA ACTIV I PASIV
OBIECTIVELE PROCEDURII
Asigurarea necesitilor calorice i calitative in funcie de varsta i starea organismului
Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice i prevenirea cronicizrii unor imbolnviri
PREGTIREA MATERIALELOR
Vesel i tacamuri
Can simpl
Can special cu cioc sau in funcie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor
Tav, crucior pentru alimente
Alimente conform regimului recomandat
ervetele de mas
2 prosoape (ervete) pentru protecia lenjeriei de corp i pat
PREGTIREA PACIENTULUI CULEGEI DATE DESPRE:
-
5
Afeciune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
Posibilitile de mobilizare, dac pacientul este imobilizat, dac are indicaie de repaus
Posibilitatea de a-i folosi membrele superioare i nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de alt persoan- pasiv)
Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricii alimentare inainte sau dup acestea
Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dup mas
Preferinele alimentare ale pacientului a) PSIHIC:
Stimulai autonomia
Explicai pacientului importana alimentaiei i a respectrii regimului pentru evoluia favorabil a bolii
b) FIZIC:
Respectai recomandrile cu privire la mobilizarea ei asigurai pacientul de ajutorul dumneavostr
Ajutai pacientul s se spele pe maini
Aezai pacientul intr-o poziie confortabil in raport cu starea sa general: o ezand la mas in salon sau in pat o Semiezand pentru pacientul care se poate ridica puin o In decubit lateral stang dac pacientul este dreptaci, cu capul uor ridicat
EFECTUAREA PROCEDURII:
Verificai dac sunt indeplinite condiiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost indeprtate plotile i urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon
Identificai pacientul i regimul alimentar recomandat
Ajutai pacientul s-i spele mainile
Pregtii alimentele pe o tav acordand atenie aspectului estetic
Imbrcai un halat curat a)Alimentarea activ Servirea mesei la pat in poziie ezand sau semiezand
Aezai pacientul in poziie confortabil
Protejai lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dac este cazul
Aezai tava cu alimente in faa pacientului sau adaptai o masu special
Ajutai pacientul s taie alimentele dac este necesar
Observa i dac pacientul consum toate alimentele Alimentarea activ la pat in poziie de decubit lateral
Aezai pacientul in decubit lateral lsand liber braul dominant (de obicei drept)
Ridicai uor capul pacientului i protejai patul pacientului cu un prosop curat
Aezai sub brbia pacientului un prosop curat
Punei tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptier aa incat pacientul s vad ce mnanc
Taiai alimentele in buci mici
Ajutai pacientul s bea lichide prin suciune sau cu ajutorul unei cni speciale
b) Alimentaia pasiv
Aezai pacientul in poziie ezand (dac are membrele superioare afectate) sau semiezand (dac este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grav)
Protejai lenjeria de pat i de corp folosind prosoape curate
Plasai tava cu alimente pe noptier, pe un taburet sau pe o msu adaptabil la pat
Asezai-v in partea dreapt a pacientului (de regul) pe un scaun, verificai
temperatura alimentelor
Ridicai cu o man (stanga) capul bolnavului cu pern i administrai supa cu lingura pe jumtate plin
Asigurai-v c pacientul a inghiit inainte de a administra o nou cantitate
Rezervai-v suficient timp pentru a putea face mici pauze dac este nevoie
Tiai alimentele in buci mici fr s le atingei cu mana
Incurajai pacientul s consume alimentele purtand o discuie agreabil
Folosii linguria dac pacientul este in stare foarte grav sau are tulburri de deglutiie
Observai permanent faciesul pacientului
INGRIJIREA PACIENTULUI
-
6
Aezai pacientul in poziie comod dac nu poate singur
Refacei patul, indeprtai eventualele firmituri sau schimbai lenjeria dac este necesar
Verificai dac prezint cumva senzaie de grea
Ajutai pacientul s-i fac toaleta cavitii bucale
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
Indeprtai vasele muradare i resturile alimentare
Aerisii incaperea
SCHIMBAREA LENJERIEI PATULUI CU PACIENT IMOBILIZAT
OBIECTIVELE PROCEDURII
Asigurarea condiiilor de igien i confort
Evitarea complicaiilor la pacientul imobilizat
PREGTIREA MATERIALELOR
Crucior pentru lenjerie
Cearaf plic
Cearaf de pat
Fa de pern
Aleza, muama (material impermeabil)
Inveliloare de flanel sau o ptur moale
Scaun cu sptar
Mnui de unic folosin
Sac pentru rufe murdare
PREGTIREA PACIENTULUI
a) PSIHIC
Informai pacientul i asigurai-l de inofensivitatea procedurii
Explicai pacientului modul de desfurare a procedurii i contribuia sa la realizarea acesteia
Obinei consimmantul informat b) FIZIC
Schimbai lenjeria dup efectuarea toaletei
Alegei metoda de schimbare in funcie de poziia in care poate fi aezat pacientul i de limitele sale de mobilizare
EFECTUAREA PROCEDURII (particip dou persoane) A. La pacientul care se poate ridica in poziie ezand (se folosete schimbarea in lime)
Aducei materialele in salon
Pregtii materialele astfel: o Rulai cearaful de pat pe dimensiunea mica (in lime) i dac pacientul necesit alez i
muama rulai-le impreun cu cearaful o Indeprtai ptura i lsai pacientul acoperit cu cearaful sau inlocuii cu o ptur moale o introducei ptura in cearaful plic i impachetai in armonic in trei la inceput pe lime i
apoi inc o dat reducand cele dou dimensiuni (lungime, lime) la o treime, aezai pe scaun o Faa de pern
Splai mainile i imbrcai mnui
Degajai cearaful murdar de sub saltea
Acoperii pacientul i ridicai-l in poziie ezand
Rugai persoana care v ajut s sprijine pacientul
Indeprtai perna i rulai cearaful murdar pan aproape de pacient
Poziionai echidistant cearaful curat la captul patului i pe suprafaa acestuia pentru a putea fi fixat sub saltea-Derulai cearaful curat pan aproape de cel murder
Schimbai faa de pern i aezai perna pe pat
Culcai pacientul in decubil dorsal i rugai-l dac poate s se ridice puin pentru a continua schimbarea
Introducei mana dinspre capul pacientului sub regiunea fesier i ridicai in acelai timp cu ajutorul
-
7
Cu cealalt man rulai spre picioarele pacientului lenjeria murdar i intindei cearaful curat
Ridicai in acelai mod picioarele i continuai rularea i respectiv derularea
Introducei cearaful murdar in sac
Intindei bine cearaful de pat, eventual muamaua i aleza i fixai sub saltea
B. La pacientul care nu se poate ridica(se folosete schimbarea in lungime)
Rulai cearaful de pat intr-o singur direcie, pe dimensiunea mare (lungime)
Aezai materialele pe scaune ca i in cazul precedent
Splai mainile i imbrcai mnui
Indeprtai cearaful murdar de sub saltea
Intoarcei pacientul in decubit lateral sprijinindu-l sub axil, sub umeri i la nivelul genunchilor
Tragei perna spre marginea patului i aezai-o sub capul acestuia
Rugai persoana care v ajut s sprijine pacientul susinei-l amandou
Rulai cearaful murdar pan lang pacient i derulai cearaful curat avand grij s fie bine poziionat pentru a putea fi fixat la capete i pe laturi
Aducei pacientul in decubit dorsal apoi in decubit lateral pe partea opus sprijinind capul pe antebra
Tragei perna sub capul pacientului
Continuai rularea cearafului murdar i derularea celui curat
Introducei cearaful murdar in sac
Aducei pacientul in decubit dorsal
Intindei bine cearaful curat i fixai la capete i pe margini executand colul
Schimbai faa de perna Schimbarea cearafului plic in ambele situaii
Aezai cearaful cu ptura deasupra pacientului incat marginea liber de desubt s fie sub brbia bolnavului, iar cea de deasupra s fie orientat spre picioarele pacientului
Rugai pacientul sau o alt persoan s in marginea cearafului sub brbia acestuia .
Asezai-v de o parte a patului, iar ajutorul de cealalt
Prindei cu mana dinspre capul pacientului colul liber al cearafului curat, iar cu cealalt pe cel al cearafului murdar
Cu o micare rapid, sincronizat, intindei cearaful curat impreun cu ptura i/sau invelitoarea i indep rtai-l pe cel murdar
Introducei cearaful murdar in sac
Verificai dac cearaful de pat i lenjeria de corp sunt bine intinse
Efectuai pliul de confort la picioarele pacientului i eventual fixai sub
saltea, s nu alunece
Asezati pacientul in pozitie comoda sau in cea recomandata de afectiunea sa
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
Indeprtai invelitoarea i acoperii pacientul cu ptura
Indeprtai sacul cu rufe murdare
Indeprtai mnuile, splai-v mainile
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII Rezultate dorite
Schimbarea s-a fcut in condiii bune
Pacientul are o stare de confort Rezultate nedorite / Ce faceti
Pacientul acuz oboseal, dureri
Lucrai bland, lsai pacientului timp de odihn
Pacientul refuz schimbarea:
Discutai inc o dat cu pacientul
Apelai la aparintori daca este cazul
SCHIMBAREA LENJERIEI DE CORP IN CAZUL PACIENTULUI IMOBILIZAT
Schimbarea pijamalei
OBIECTIVELE PROCEDURII
Meninerea strii de igien si confort
-
8
Prevenirea escarelor de decubit
Creterea demnitlii pacientii
Pstrarea identitii
PREGTIREA MATERIALELOR
Pijama inclzit
Patura
Alcool
Sac pentru lenjeria murdar
Mnui de unic folosin
PREGTIREA PACIENTULUI a) PSIHIC
Informai pacientul i explicaii-i necesitatea procedurii
Explicai pacientului cum poate participa la procedur
Obinei consimmantul informat b) FIZIC
Asigurai intimitatea i respectai pudoarea
Intrebai pacientul dac are nevoie de plosc sau urinar inainte de procedur
EFECTUAREA PROCEDURII
Aezai lenjeria curat pe un scaun in apropierea patului
Obinei informaii despre posibilitile de mobilizare a pacientului
Apreciai resursele fizice ale pacientului
Explicai-i procedura
Pliai ptura la picioarele pacientului
Invelii pacientul cu un cearceaf inclzit
Splai-v mainile, imbracai mnui de cauciuc a) Dezbrcarea i imbracrea bluzei la pacientul care se poate ridica in poziie ezand
Descheiai nasturii pijamalei
Ridicai pacientul in poziie ezand
Rulai pijamaua de la spate spre ceaf i trecei-o peste cap rugand pacientul s flecteze capul
Rulai fiecare manec i imbrcai pe rand braele
Scoatei mainile in afara manecilor
Ridicai bluza pe spatele bolnavului i imbracai umerii
Fricionai uor spatele pacientului
Incheiai nasturii b) Dezbrcarea i imbrcarea bluzei la pacientul care nu se poate ridica
Descheiai nasturii
Intoarcei pacientul in decubit lateral i dezbrcai braul eliberat
Intoarcei pacientul in decubit lateral invers i dezbrcai cellalt bra indeprtand bluza
Meninei pacientul in decubit lateral
Rulai maneca i imbrcai braul liber
Intoarcei cu blandee pacientul in decubit lateral invers i imbrcai celalalt bra intinzand bluza pe spate
Aducei pacientul in decubit dorsal
Incheiai nasturii c) Indeprtarea i imbrcarea pantalonilor
Ridicai regiunea lombosacrat a pacientului i tragei cu grij pantalonii spre picioare
Asezai pacientul pe pat
Ridicai uor membrele inferioare i continuai dezbrcarea
Punei pantalonii murdari in sac
Observai aspectul membrelor inferioare
Rugai persoana care v ajut s ridice membrele inferioare ale pacientului
Imbrcai pe rand fiecare membru i tragei pantalonii pan aproape de ezut
Coborai i aezai pe pat membrele inferioare
Ridicai regiunea fesier i tragei in sus pantalonii
Verificai dac cearaful e bine intins
-
9
Incheiai nasturii
INGRIJIREA PACIENTULUI
Aezai pacientul in poziie comod
Observati faciesul,
Refacei patul i invelii pacientul cu ptur
Verificai dac pacientul se simte bine
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
indeprtai sacul cu lenjerie murdar
indeprtai invelitoarea
indeprtai mnuile i spalai-v mainile
EVALUAREA PROCEDURII
Rezultate ateptate
Schimbarea s-a fcut fr incidente
Pacientul exprim starea de confort, nu are dureri
Nu se observ modificri la nivelul tegumentelor Rezultate nedorite / Ce faceti
Pacientul prezint eritem la nivelul punctelor de sprijin
aplicai pudra de talc
schimbai poziia pacientului
Pacientul reclam manevre brutale i oboseal, dureri
linitii pacientul, rmanei o vreme lnga el
administrai un calmant dac medicul recomand
Lenjeria nu este bine intins, pacientul acuz jen
se reaeaz patul dup schimbarea lenjeriei, se intind bine ceareafurile
TOALETA PACIENTULUI, IGIENA CORPORAL I VESTIMENTAR
IGIENA BOLNAVILOR
Prelucrarea igienica a bolnavului la internare ( imbaierea prin dus, taierea unghiilor, la nevoie
deparatizare)
-
10
Consultarea, triearea si repartizarea bolnavului de la internare si conducerea lui de catre infirmiera la
salonul la care a fost repartizat.
Asigurarea cu lenjerie curata pentru fiecare bolnav nou internat si schimbarea acesteia ori de cate ori
este nevoie si cel putin o data pe saptamana.
La bolnavii care prezinta incontinenta de urina sau fecale, la cei care au varsaturi, supuratii, precum si
la copii mici, salteaua se acopera cu o musama sau o husa de plastic care se va spala si se va sterge cu solutie
dezinfectanta zilnic, precum si ori de cate ori este nevoie.
Asigurarea spalarii paturilor, huselor ( dosurilor) de perna si de saltea ori de cate ori se murdaresc cu
produse patologice .
Asigurarea in timpul internarii a toaletei zilnice a bolnavilor si imbaierea acestora cel putin o data pe
saptamana si ori de cate ori este nevoie. Imbaierea obligatorie in ziua dinaintea operatiei a bolnavilor ce se
supun interventiilor chirurgicale ( exceptie urgentele).
Instruirea bolnavilor ( si familiei) sa-si procure pasta si perie de dinti, batista si pieptene.
Educarea permanenta a bolnavilor asupra comportamentului igenic in spital.
TOALETA PACIENTULUI IMOBILIZAT.
BAIA PARIAL LA PAT
OBIECTIVELE PROCEDURII
Meninerea pielii in stare de curenie
Prevenirea apariiei leziunilor cutanate
Asigurarea strii de igien i confort a pacientului prin splarea intregului
corp pe regiuni, descoperind progresiv numai partea care se va spla
PREGTIREA MATERIALELOR
Paravan
Mas mobil pentru materiale, acoperit cu un camp
Trei prosoape de culori diferite
Mnui de baie de culori diferite (fa, trunchi i membre, organe genitale)
Mnui de unic folosin
Spun neutru i sapunier
Perii de unghii
Foarfece pentru unghii / pil de unghii
Perie de dini / past de dini
Pahar pentru splat pe dini
Pahar cu soluie antiseptic pentru gargar
Lighean/bazin cu ap cald / termometru de baie
Plosc (bazinet), gleata pentru ap murdar
Muama, alez
Cearceaf
Alcool mentol
Pijamale i lenjerie de pat curate
Sac pentru lenjeria murdar
PREGTIREA PACIENTULUI a) PSIHIC
Informai i explicai pacientului procedura
Stabilii de comun acord cu pacientul ora efecturii toaletei inand seama de orarul mesei, investigaiilor, tratamentului
Obinei consimmantul informat i aflai preferinele sale in legtur cu igiena b) FIZIC
Apreciai starea pacientului pentru a evita o toalet prea lung, obositoare
Dac starea pacientului ii permite incurajai-l s spele singur, asigurandu-I independena i ajutai-l doar la nevoie
Asigurai intimitatea pacientului
Intrebai pacientul dac dorete s i se serveasc urinarul sau plosca
EFECTUAREA PROCEDURII
-
11
Asigurati-va ca temperatura din salon este peste 20C
Asigurai-v c geamurile i ua s fie inchise pe tot timpul procedurii
Aezai paravanul in jurul patului
Umplei vasul 2/3 cu apa cald (37C38C), controland temperatura apei cu termometrul de baie
Aezai pacientul in poziie decubit dorsal
Dezbrcai i acoperii cu un cearaf pacientul
Luati ptura i aezai-o pe un scaun sau pe pat la picioarele bolnavului
Descoperii progresiv numai partea care se va spal
Indeprtai una dintre perne, iar pe cealalt acoperii-o cu o muama i cearaf, sau aleza
Punei in faa bolnavului un prosop pentru a proteja invelitoarea
! RESPECTAI ORDINEA IN CARE SE VA EFECTUA TOALET
FA I GAT
Splai-v mainile
Imbrcai prima mnu de baie, umeziti-o, i splai ochii de la comisura intern la cea extern; folosii pari separate din mnu pentru fiecare ochi
tergei imediat cu primul prosop
Splai fruntea de la mijloc spre tample
Splai cu micri circulare regiunea perioral i perinazal
Insistai la urechi in anurile pavilionului i regiunea retroauricular
Splai cu / fr spun, limpezii de cateva ori cu ap i tergei imediat
Splai gatul, limpezii
Uscai prin tamponare cu prosopul
Schimbai apa i mnua
PARTEA ANTERIOARA A TORACELUI
Splai cu micri ferme, insistai la axile
Limpezii i uscai foarte bine: folosii deodorant, dac pacientul dorete
Insistai la femei, la pliurile submamare
Observai respiraia pacientului i eventuale iritaii ale pielii sau alte modificri
Acoperii toracele i membrele superioar
MEMBRELE SUPERIOARE
Mutai muamaua i aleza i intindei-le sub intreg membrul superior, desupra invelitorii
Splai prin micri lungi i blande; incepei de la articulaia pumnului spre umr, stimuland astfel circulaia venoas
Limpezii cu ap i tergei imediat cu al doilea prosop
Daca este posibil aezai mana pacientului in bazinul cu ap cald, pentru a tia mai uor unghiile sau pentru a le curaa: splai mana pacientului cu spun insistand in spaiile interdigitale: limpezii cu ap i uscai foarte bine.
Splai celalat membru superior dup acelai principiu
ABDOMENUL
Dezvelii abdomenul pacientului
Insistai la nivelul pliurilor inghinale, unde datorit transpiraiei i lipsei de igiena a unor persoane pot aprea foarte uor iritaii ale pielii.
Insistai la nivelul ombilicului care la unii pacieni poate fi foarte murdar; procedai astfel: a) indeprtai depozitul de murdrie cu ajutorul unui tampon de vat inbibat in alcool i montat pe un porttampon
b) splai ombilicul cu ap i spun c) uscai foarte bine i ungei regiunea cu vaselin
Acoperii pacientul cu cearaful
PARTEA POSTERIOAR A TORACELUI I REGIUNEA SACRAT
Aezai pacientul in poziie de decubit lateral, fiind susinut de o alt nurs
Mutai muamaua i aleza i intindeti-le sub trunchiul pacientului
Spalati, limpezii i uscai regiunea
-
12
Masai spatele pacientului cu alcool mentolat; observai proeminenele osoase i verificai starea pielii in punctele de sprijin
Acoperii spatele pacientului
Splai regiunea anal dinspre fa spre spate, astfel incat s evitai contaminarea regiunii perineale; limpezii i uscai foarte bine regiunea
Observai atent starea pielii in zonele predispuse apariiei escarelor
MEMBRELE INFERIOARE
Inlocuii apa, mnua de baie i prosopul cu altele curate
Intindei muamaua i aleza sub jumtatea inferioar a pacientului
Readucei pacientul in decubit dorsal,
Insistai la nivelul genunchiului, plicii poplitee, in regiunea tendonului lui Ahile i a calcaneului
Splai cu ap i supun prin micri blande dinspre glezn spre old pentru a stimula circulaia venoas;
ATENIE! NU SE MASEAZ!
Dup fiecare spunire limpezii bine cu ap i uscai cu prosopul
Observai atent starea pielii in zonele predispuse apariie escarelor
Splai picioarele prin introducerea lor intr-un bazin cu ap, aezat pe pat; protejai patul cu muamaua, aceast metod uureaz curirea i tierea unghiilor!
Pudrai intr-un strat foarte subire plicile naturale
Taiai unghiile
Acoperii pacientul cu cearaful
ORGANELE GENITALE I REGIUNEA PERIANAL
Incheie toaleta la pat a pacientului; dac starea generala a pacientului ii permite, acesta se poate spla singur, in timp ce veti controla daca s-a facut corect
Inlocuii apa, mnua de baia i prosopul cu altele curate
Imbrcai mnua de unic folosin
Aezai bolnavul in poziie ginecologic
Izolai patul cu muama i aleza pe care le introducei sub regiunea sacrat
Introducei plosca sub pacient
Imbrcai mnua de baie peste mnua de cauciuc
Splai regiunea genital dinspre anterior spre posterior, evitand regiunea anal; folosii spun neutru (neiritant pentru piele i mucoase)
Limpezii cu ap curat foarte atent pentru indeprtarea spunului; se poate face cu ajutorul unui jet de ap turnat dintr-o can
Putei folosi tampoane i o pens porttampon, avand grij s curai toate pliurile i s schimbai des tampoanele pentru a nu transporta germeni dinspre regiunea anal spre cea genital
Indeprtai bazinetul de sub pacient i tergei foarte bine organele genital i regiunea din jur folosind al treilea prosop
! IN TIMPUL PROCEDURII EXAMINAI TEGUMENTELE I OBSERVAI EVENTUALE MODIFICRI (ROEA/ IRITAIE)
INGRIJIREA PRULUI PRIN SPLARE
OBIECTIVELE PROCEDURII
Meninerea igienei prului i a strii de bine a pacientului
Indeprtarea excesului de sebum
PREGTIREA MATERIALELOR
Lighean
Gleat pentru colectarea apei folosite
Vas cu ap cald, termometru de baie
Spun lichid/ampon
Muama i alez
Prosoape
Perie, pieptne
Paravan
Mnui de unic folosin
-
13
PREGTIREA PACIENTULUI a) PSIHIC:
Informai pacientul/pacienta i stabilii de comun acord ora splrii
Evaluai resursele pacientului/pacientei pentru a putea aprecia contribuia acestuia. Obinei consimmantul.
b) FIZIC:
Asigurai poziia in funcie de starea general: 1) ezand, pe scaun cu spatele sau cu faa spre lavoar (sau in picioare aplecat deasupra lavoarului 2) ezand pe un scaun cu sptar alturi de care se aeaz al 2-lea scaun pe care se pune ligheanul 3) decubit dorsal cu toracele uor ridicat i cu salteaua indoit sub torace lsand somiera liber spre captul patului 4) decubit dorsal, orientat oblic, cu capul spre marginea patului
EFECTUAREA PROCEDURII:
Asigurai-v c temperatura din salon este de peste 20C, geamurile i ua sunt inchise
Asigura intimitatea izoland patul cu un paravan
Splai mainile i imbrcai mnuile
Procedai in continuare in funcie de poziia aleas i starea pacientului Cu pacientul in poziie ezand
Aezai pacientul pe un scaun sau in faa lavoarului Cu pacientul in poziie de decubit
Rulai putin patul i acoperii cu muama i alez pe care se sprijin spatele i capul pacientului / pacientei.
Aezai ligheanul pe partea de somier rmas liber i introducei captul liber al muamalei fcut sul in gleata pentru a permite scurgerea apei
Aezai pacientul/pacienta pe pat cu capul spre margine. Introducei sub capul i umerii pacientului/pacientei muamaua i aleza. Aezai gleata pentru colectarea apei murdare in vecintatea patului i introducei captul liber al muamalei fcut sul
Susinei cu o man (dac este cazul) capul pacientului, iar cu cealalt umezii i amponai prul. Apelai la ajutorul altei persoane (dac este necesar)
Masai uor pielea capului cu varful degetelor i splai de 2-3 ori
Limpezii cu mult ap
Acoperii prul cu un prosop cald i tergei bine
INGRIJIREA PACIENTULUI
Ajutai pacientul/pacienta s se aeze in pat
Verificai dac este cazul funciile vitale
Evitai curenii de aer
Acoperii capul pacientului/pacientei dac este necesar sau solicit
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
Indeprtai apa murdar i materialele folosite
Curai i dezinfectai materialele folosite, asezai-le la locul de pstrare
Indeprtai mnuile i splai mainile
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII Rezultate ateptate
Pacientul exprim stare de confort
Nu prezint leziuni ale scalpului Rezultate nedorite / Ce facei?
Pacientul prezint leziuni ale scalpului:
informai medicul, eventual se va consulta un dermatolog
2. MOBILIZAREA PACIENTULUI
OBIECTIVELE PROCEDURII
Prevenirea complicaiilor
Stimularea tonusului fizic i psihic
-
14
PREGTIREA MATERIALELOR
Cadru mobil
Agtori
Baston
Carje
PREGTIREA PACIENTULUI a) PSIHIC:
Anunai pacientul i descriei micrile care se vor face
Explicai pacientului importana mobilizrii precoce
Evaluai resursele fizice ale pacientului b) FIZIC:
Ajutai pacientul s se imbrace corespunztor
EFECTUAREA PROCEDURII:
Consultai medicul privind tipul de mobilizare i durata 1. Mobilizarea pasiv
Facei micri de flexie i rotaie ale capului
Continuai s facei exerciii ale membrelor superioare i inferioare prin micri de flexie, extensie, abducic, adducie, supinaie i pronaie - mobilizai toate articulaiile cu blandee
Comunicai cu pacientul pentru a afla dac are dureri i observai faciesul
Masai membrele in sensul circulaiei de intoarcere 2. Ridicarea in poziie ezand a) In pat
Ajutai pasiv pacientul s se ridice i sprijinii-l cu perne sau folosii rezemtorul mobil
Montai deasupra patului o agtoare mobil i stimulai pacientul s se ridice, sprijinindu-l cu perne dac este necesar
b) La marginea patului
Executarea de ctre o singur persoan o Introducei o man sub regiunea omoplailor, iar cealalt sub regiunea poplitee o Dac este cazul rugai pacientul s se prind de gatul dumneavoastr o Rotii picioarele pacientului intr-un unghi de 90 i lsai-le s atarne uor la marginea patului o Observai faciesul pacientului
Executarea de ctre 2 persoane o Aezai-v spre capul pacientului i introducei mainile sub omoplai o Rugai ajutorul s introduc mainile sub regiunea poplitee o Sincronizai micrile i ridicai spatele pacientului rotind picioarele cu 90 i aducei-le la
marginea patului
o Meninei pacientul in aceast poziie - la inceput cateva minute, apoi cretei treptat timpul o Reaezai pacientul pe pat, executand micrile in sens invers
c) Aezarea pacientului in fotoliu
Aezai pacientul la marginea patului
Oferii pacientului papucii
Aezai fotoliul cu rezemtoarea lateral lipit de marginea patului
Aezai-v in faa pacientului i introducei mainile sub axile, rugandu-l s in capul intors intr-o parte
Dac avei ajutor, aezai-v de o parte i de alta a pacientului
Prindei fiecare pacientul pe sub axil i ridicai-l in picioare
Rotii pacientul cu spatele spre fotoliu i aezai-l cu grij in fotoliu
Acoperii pacientul cu un pled dac situaia o cere (temperatur mai sczut in incpere)
-
15
Reaezai pacientul in pat executand micrile in sens invers d) Ridicarea pacientului in poziie ortostatic
Repetai micrile de aducere a pacientului in poziie ezand, cat mai aproape de margineapatului
Aezai-v de o parte a pacientului i sprijinii-l de sub axile
Ridicai pacientul in picioare
Observai faciesul pacientului i meninei-l in ortostatism cateva minute
Intrebai pacientul dac se simte bine
Aezai pacientul pe pat dac acuz ameeli
Reaezai pacientul pe pat executand micrile in ordine invers e) Efectuarea primilor pai
Intrebai medicul dac pacientul se poate deplasa
Ridicai pacientul mai intai in poziie ezand cat mai aproape de marginea patului i apoi in ortostatism
Sprijinii pacientul de bra i apoi ajutai-l s fac primii pai prin salon
Cretei distana de deplasare in funcie de recomandarea medical
Oferii pacientului un cadru mobil dac starea general ii permite s se deplaseze singur
Supravegheai pacientul in timpul deplasrii
Incurajai pacientul s se ridice i s se deplaseze pe msur ce starea general permite
INGRIJIREA PACIENTULUI
Observai starea pacientului
Aezai pacientul in poziie comod
Intindei lenjeria pentru a preveni apariia escarelor
REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC
Aezati materialele folosite in locurile de depozitare
Splai mainile
EVALUAREA EFICACITII PROCEDURII Rezultate ateptate/dorite:
pacientul se mobilizeaz conform programului
nu prezint complicaii favorizate de imobilizare Rezultate nedorite / Ce facem dac:
Pacientul refuz mobilizarea
- Cercetai cauza - prezint dureri - se teme de durere
- este slbit - prezint ameeli
Incurajai pacientul - acordai-i mai mult timp - asigurai-l c suntei acolo pentru a-l ajuta
acionai cu blandee
Reducei durata mobilizrii (dac pacientul se simte slbit sau are ameeli)
TRANSPORTUL I NSOIREA PACIENILOR Mijloace de transport
In functie de gravitatea afectiunii, de scopul transportului, de distanta, transportul se face cu:
brancarda ( targa)
carucior
fotoliu si pat rulant
cu mijloace improvizate in caz de urgenta.
cu vehicule speciale: autosalvari, avioane sanitare.
-
16
Transportul cu targa
Pregatirea targii o targa se acopera cu o patura si cu un cearsaf; la nevoie, se acopera cu musama si aleza; perna
subtire.
Asezarea pacientului pe targa o pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului ( trebuie sa vada unde merge) o la urcatul scarilor, brancardierul din urma va ridica pana la nivelul orizontal; daca panta este
prea accentuata, se poate duce pacientul, la urcus , cu capul inainte.
o de asemenea daca pacientul trebuie supravegheat tot timpul , este mai bine ca acesta sa fie dus cu capul inainte, pentru ca, stand fata in fata cu brancardierul, sa poata fi supravegheat.
o in principiu, pacientul va fi prins cu atentie si transportat conform indicatiilor.
Executia o targa este tinuta de cele doua extremitati de catre doi brancardieri, doar de cate un singur
maner astfel incat targa sa atarne de-a lungul marginii patului.
o asezarea pacientului pe targa necesita trei persoane: acestea se vor aseza de-a lungul patului de partea targii atarnate.
o isi introduce mainile, cu palma si degetele intinse, sub pacient. o prima: sustine capul si toracele, sprijinind ceafa pacientului pe antebrat. o a doua : sprijina pacientul in regiunea lombara si sub sezut. o a treia: sustine membrele inferioare. o Prima persoana comanda miscarile: o ridica deodata pacientul. o dupa ce acesta a fost ridicat, face un pas inapoi. o brancardierii ridica si cealalta margine a targii, aducand-o in pozitie orizontala sub pacient. o se aseaza pacientul pe targa, se acopera.
Descarcarea se face dupa aceasi metoda, dar cu miscarile inverse. Pozitia pacientului pe targa in functie de afectiune
In decubit dorsal
pacientii cu traumatisme abdominale, cu genunchi flectati
accidentatii constientii, suspectii de fractura a coloanei vertebrale sau a bazinului; se asigura suprafata rigida
leziuni ale memebrelor inferioare: sub membrul lezat, se aseaza o perna
leziuni ale membrelor superioare: membrul superior lezat se aseaza peste toracele pacientului; eventual se fixeaza cu o esarfa
accidentatii in stare de soc cu hemaragie: cu membrele inferioare ridicate.
-
17
In pozitie sezand:
pacientii cu traumatisme craniene, constienti si fara semne de soc: mentinuti cu ajutorul pernelor
leziuni ale gatului: capul va fi flectat, astfel incat regiunea mentoniana sa atinga toracele In pozitie semisezand:
accidentatii toraco-pulmonar
pacientii cu insuficienta cardiorespiratorie
accidentatii cu leziuni abdominale ( pozitia Fowler), cu genunchii flectati In decubit lateral:
pacientii in stare de coma,inconstienti In decubit ventral:
pacientii cu leziuni ale fetei ( craniofaciale): sub fruntea lor se aseaza un sul improvizat din cearsafuri, sau antebratul flectat al traumatizatului
cu leziuni ale spatelui sau regiunii fesiere In decubit semiventral:
pacientii inconstienti, iar in caz de tulburari de deglutitie sau hipersecretie salivara, in pozitia Trendelemburg, pentru a prevenii acumularea si aspirarea secretiilor
In pozitie Trendelemburg, cu inclinarea maxima de 10-15 grade
accidentatii in stare de soc
in colaps periferic, pentru a asigura un aport mai mare de sange in organele vitale
CURENIA
Obiective:
Curenia este o etap preliminara obligatorie, permanenta si sistemica in cadrul oricarei activitati sau proceduri de indepartare a murdariei(materie organica si anorganica)de pe suprafete (inclusiv tegumente) sau
obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale, utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se efectueaza in
unitatile sanitare de orice tip, astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate.
Curatenia este cea mai rspandita metoda de decontaminare utilizata in unitati sanitare prin care se indeparteaza microorganismele de pe suprafete, obiecte sau tegumente odata cu indepartarea prafului si
substantelor organice.
Aplicarea rationala a metodelor de curatenie a suprafetelor incaperilor, obiectelor si echipamentelor
poate realiza o decontaminare de 95-98 %, foarte apropiata de cea obtinuta printr-o dezinfectie eficace.
Curenia reprezint rezultatul aplicrii corecte a unui program de curare. Suprafeele i obiectele pe care se evideniaz macro- sau microscopic materii organice ori anorganice
se definesc ca suprafee i obiecte murdare.Curarea se realizeaz cu detergeni, produse de ntreinere i
produse de curat. Urmrirea i controlul programului de curare revin personalului unitii sanitare, care, conform
legislaiei n vigoare, este responsabil cu supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale din unitate.
METODE GENERALE DE EFECTUARE A CURENIEI SPLAREA, TERGEREA, ASPIRAREA, PERIEREA
Prin splare sunt ndeprtate, concomitent cu procedurile mecanice, pulberile i substanele organice. Splarea se realizeaz prin folosirea de ap cald i detergenti.
Condiii de eficacitate: - asocierea splrii cu metode mecanice: agitare, periere, frecare; - respectarea timpilor de nmuiere i de splare (n funcie de puterea de splare a apei, de mijloacele
mecanice utilizate i de obiectul supus splrii); - splarea trebuie urmat de cltire abundent. Splarea poate fi simpl (ex.: n igiena individual, splarea minilor, curenia pavimentelor i a
mobilierului) sau asociat cu un ciclu de dezinfecie prin cldur umed (ex.: utiliznd maini de splat pentru lenjerie, vesel, sau cu program inclus de splare i dezinfecie, etc.) si se completeaz cu o dezinfecie chimic. Prin tergerea umed a suprafeelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeaz ndeprtarea microorganismelor.
Condiii de eficacitate: utilizarea de lavete (tergtoare) curate; umezirea lor cu soluii proaspete de produse etichetate i avizate/autorizate de Ministerul Sntii i Familiei ca detergent, detergent dezinfectant; schimbarea frecvent a lavetelor i a apei de tergere. La sfritul operaiunii se efectueaz decontaminarea lavetelor utilizate.
-
18
Aspirarea. Curenia prin aspirare este recomandabil numai cu aspiratoare cu proces umed, a cror construcie permite curarea i dezinfecia lor i meninerea uscat dup utilizare. Metode combinate. Pentru curenia pavimentelor i a mochetelor (este recomandat limitarea utilizrii lor n spaiile unitilor sanitare) pot fi utilizate aparate care realizeaz splarea i aspirarea umed.
Alte metode de curenie. n anumite cazuri se pot utiliza mturatul sau periatul umed, metode care au eficacitate redus. Nu se recomand mturatul uscat, sau scuturatul, n ncperi, locuri circulate sau aglomerate.
REGULI FUNDAMENTALE N UTILIZAREA PRODUSELOR FOLOSITE N ACTIVITATEA
DE CURENIE
Folosirea doar a produselor avizate/autorizate de Ministerul Sntii/Ministerul Sntii i Familiei pentru utilizare n sectorul sanitar.
Respectarea tuturor recomandrilor productorului. Respectarea regulilor de protecie a muncii (purtarea mnuilor, ochelarilor de protecie, echipamentelor
impermeabile, etc.).
Etichetarea i nchiderea ermetic a recipientelor. Eticheta trebuie s conin: numele produsului, termenul de valabilitate, diluia de lucru, data la care s-a fcut diluia, perioada de utilizare a produsului diluat meninut n condiii adecvate (cu specificare pentru ceea ce nseamn "condiii adecvate").
NU este permis amestecul produselor! Exist riscul unor reacii chimice periculoase pentru cel care le manipuleaz, precum i riscul de inactivare i incompatibilitate.
NU este permis utilizarea ambalajelor alimentare pentru produsele de ntreinere a cureniei! Distribuirea produselor la locul de utilizare (pe secii / compartimente) n ambalajul original. Asigurarea rotaiei stocurilor, pentru nscrierea n temenele de valabilitate. NU este permis aruncarea ambalajelor goale, dect dup ce au fost curate sau / i neutralizate.
CURENIA I DEZINFECIA N UNITILE SANITARE
Materialele si produsele pentru curenie
Materialul de intretinere a curateniei trebuie utilizat la maximum de eficienta respectand regulile de
igiena pentru ca operatiunile de curatenie si dezinfectie sa-si atinga scopul, acela de a elimina
microorganismele.
Materiale :
maturi, perii, mopuri - cu ajutorul lor se realizeaza indepartarea prafului si a gunoiului de pe pavimente
carucior pentru curatenie
- permite aranjarea si transportul tuturor materialelor si produselor de intretinere
necesare curateniei zilnice.
Se manevreaza usor, este ergonomic,igienic pentru manipulator. Utilizarea sa permite realizarea unei
bune spalari.
aspirator se recomand numai aspiratoare cu proces umed a cror construcie permite curarea i dezinfecia lor.
manusi de menaj, manui de unic folosin.
Produse de intretinere pentru curatenie i dezinfecie ntreinerea spaiilor din unitatile sanitare are drept scop realizarea curateniei vizuale, esteticii
spatiilor, intretinerea acestora, dar si a dezinfectiei.
! Actiunile de curatenie trebuie sa realizeze mentinerea continua in stare curata a suprafetelor.
-
19
Aceste operatii fizico-chimice se efectueaza cu ajutorul detergentilor i a dezinfectanilor. Pentru intretinerea zilnica a curateniei se recomanda utilizarea de detergenti si detergenti - dezinfectanti. Rezultatele
operatiilor de curatenie si dezinfectie depind de cunoasterea podusului folosit si de respectarea conditiilor de
utilizare ale acestuia.
SPLAREA
Sunt necesare doua galei:una pentru curatat care sa contina amestec de apa calda cu detergent si una cu apa simpla pentru a spal si stoarce mopul cat mai frecvent;
Spalarea ncepe de la geam ctre ieire, mopul se manevreaz in forma literei S; Se introduce mopul in gleata cu apa cu detergent, se spala pavimentul pe o parte din suprafaa si apoi
se introduce mopul in gleata cu apa simpla si se cltete, apoi se stoarce; se repeta procedeul pana se termina ntreaga suprafaa.
CLTIREA
Se arunca apa folosita la splare, se spal bine galetile si apoi se cltesc; se pune apa simpla in galeti si se cltete suprafaa in acelai mod ca la splare;
Se lasa sa se usuce; Se spala si cltesc galetile.
DEZINFECIA
Vom folosi produse dezinfectante pentru suprafee, Se prepar soluia de dezinfectant n concentraia recomandat de productor; Se aplic pe suprafa i apoi se introduce mopul in gleata cu apa simpla si se cltete, apoi se
stoarce; se repeta procedeul pana se termina ntreaga suprafaa. Se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.
ATENIE !
Trebuie s existe galeti separate pentru saloane (apa se schimba la fiecare salon), pentru grupuri sanitare se folosesc alte galeti de culoare diferita sau marcate diferit, pentru holuri sunt alte galeti; de
asemenea si mopuri separate pentru saloane, grupuri sanitare, holuri;
Dup terminarea curateniei si dezinfectiei, toate galetile si mopurile folosite sunt spalate si dezinfectate, uscate si pastrate in locuri special amenajate;
Pentru pereti, geamuri, calorifere, mobilier se respecta aceleasi etape: spalarea cu apa calda si detergent, clatire, dezinfectie. Se pastreaza aceleasi reguli ca la pavimente.
ATENIE !
se folosesc lavete separate, de culori diferite la mobilierul din saloane, la chiuvetele din saloane, altele pentru grupurile sanitare.
Personalul care efectueaza curatenia si dezinfectia este obligat sa poarte manusi de unica folosinta
nesterile sau de menaj la efectuarea curateniei si dezinfectiei.
Este obligatorie spalarea si dezinfectia mainilor dupa scoaterea manusilor.
Reguli de intretinere a ustensilelor de curatenie:
zilnic, dupa fiecare operatiune de curatenie si la sfarsitul zilei de lucru ustensilele utilizate vor fi spalate, curatate, dezinfectate (decontaminate) si uscate;
personalul care executa operatiunile de curatenie si decontaminare a materialelor de curatenie va purta manusi de menaj sau manusi de latex nesterile;
decontaminarea (curatarea si dezinfectia) materialelor de curatenie se efectueaza la sfarsitul operatiunii de curatenie pe sectie.
Depozitarea produselor i a ustensilelor folosite la efectuarea currii se face respectndu-se urmtoarele:
a) n unitatea sanitar, la nivel central, trebuie s existe spaii special destinate depozitrii produselor i ustensilelor aflate n stoc, folosite n procesul de efectuare a currii;
b) spaiile trebuie s asigure meninerea calitii iniiale a produselor pn la utilizare; c) spaiile de depozitare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - pavimentul i pereii trebuie s fie impermeabili i uor de curat;
-
20
- zona de depozitare trebuie s permit aranjarea n ordine a materialelor de curare i accesul uor la acestea;
- trebuie s existe aerisire natural; - trebuie s existe iluminat corespunztor; - gradul de umiditate s fie optim pstrrii calitii produselor;
d) n fiecare secie sau compartiment trebuie s existe ncperi special destinate depozitrii produselor i ustensilelor utilizate pentru efectuarea currii, aflate n rulaj, i pentru pregtirea activitii propriu-zise;
e) ncperile de depozitare de pe secii, respectiv compartimente, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- pavimentul i pereii trebuie s fie impermeabili i uor de curat; - trebuie s existe aerisire natural; - trebuie s existe iluminat corespunztor; f) locul de organizare a activitii, sursa de ap i suprafaa zonei de depozitare trebuie s permit
aranjarea n ordine a materialelor de ntreinere; g) trebuie s existe chiuvet cu ap potabil rece i cald, dotat pentru igiena personalului care
efectueaz curarea. h) trebuie s existe pubel i saci colectori de unic folosin pentru deeuri, conform legislaiei n
vigoare.
TEHNICA EFECTURII CURENIEI N SALOANE
se bate la usa salonului, se deschide usa, se saluta bolnavul, se inveleste bolnavul, se deschide geamul pentru a se aerisi;
caruciorul pentru curatenie se lasa afara pe coridor; se face ordine in salon : se sterge de praf mobilierul cu o laveta imbibata in solutie de detergent - dezinfectant : corpul de
iluminat, tabliile patului, blatul mesei pe care se serveste mancarea, noptiera, masa de scris si scaunele;
laveta se clateste dupa stergerea fiecarui element de mobilier; se sterg de praf celelalte suprafete orizontale; daca este cazul, se sterg peretii, geamurile, usile; cu o laveta imbibata in solutie de detergent - dezinfectant se streg intrerupatorul electric si clanele de
la ui; se curata grupul sanitar : oglinda, suportul pentru prosop chiuveta, suportul pentru hartia igienica si
vasul de toaleta cu accesoriile;
se sterge umed pavimentul si se strang deseurile din interiorul salonului, se goleste cosul de gunoi si se curata; se pune in cos un sac (unica .folosinta). destinat pentru reziduurile menajere . Deseurile provenite
din salon se strang in spatiul special destinat colectarii temporare din sectie.
ATENIE !
Splarea se realizeaz prin folosirea de ap cald i detergent. Apa cald la 35 45 grade C are o putere de splare superioar apei reci deoarece are o putere mai mare de emulsionare i dizolvare. - se spala si dezinfecteaza pavimentul
n zonele n care pacienii primesc ngrijiri medicale, pe suprafeele contaminate cu snge i/ sau alte fluide biologice, se toarn dezinfectantul adecvat pentru a nmuia si distruge eventulalii ageni patogeni, se las un timp de contact, apoi se cur i dezinfecteaz. - se verifica aspectul estetic al salonului, se inchide fereastra, se saluta bolnavul.
CIRCUITUL LENJERIEI
Materialele textile i mai ales lenjeria pot constitui un factor important n rspandirea infeciilor intraspitaliceti atunci cnd sunt n catiti insuficiente, cnd nu sunt schimbate la timp sau cand nu li se asigur un circuit corespunztor. Pentru a evita riscurile de rspandire a germenilor patogeni prin textile, msurile se vor concentra pe:
colectarea lenjeriei murdare,
transportul lenjeriei murdare,
dezinfecia i splarea corespunztoare,
-
21
transportul,
depozitarea corect a lenjeriei curate,
i evitarea contaminrii. La nivelul seciei lenjeria murdar se schimb sptmnal sau ori de cte ori este nevoie i niciodat mai trziu de 7 zile de la internare sau schimbarea anterioar. Se colecteaz la locul de producere a lenjeriei murdare ( in salon) in saci curai, special destinai. Lenjeria cu un grad excesiv de umiditate se colecteaz n saci de material plasic sau impermeabilizai. Depozitarea temporar la nivelul seciei se face pentru un timp cat mai scurt n spaii special destinate lenjeriei murdare, de unde se transport pe un circuit stabilit pana la spltorie cu ajutorul carucioarelor sau a toboganelor. Circuitul lenjeriei murdare nu are voie sa se intersecteze cu circuitul lenjeriei curate.
Personalul care asigur trasportul lenjeriei murdare v-a purta alte halate pentru aceast activitate fa de cele pe care la utilizeaz pe secie. Dup predarea lenjeriei murdare personalul v-a dezinfecta cruciorul utilizat pentru transport, ii va schimba echipamentul i i v-a spla i dezinfecta mainile. Lenjeria contaminat cat i lenjeria provenit de la pacienii contagioi va fi separat colectat i trasportat la spltorie, unde va fi supus dezinfeciei chimice nainte de splare. Spltoriile seciilor sau unitilor de boli transmisibile vor fi complet separate fa de spltoriile celorlalte secii sau uniti sanitare. Dezinfecia chimic a acesei lenjerii se face fie prin submerjare n soluia de dezinfectant ( se vor folosi 4 litri de soluie la 1 Kg de lenjerie) fie prin folosirea unor maini de splat automate cu program de dezinfecie inclus ( aceasta necesitnd parcurgerea celor 2 pai: predezinfecie iniial i dezinfecie final). Spltoriile se organizeaz pe dou compartimente: curat, murdar izolate ntre ele, fr ncruciarea i contactul lenjeriei curate cu cea murdar. Trasportul lenjeriei curate n secii se face n saci curai, alii dect cei cu care se transport lenjeria murdar. Pentru materialele textile utilizate n spital: saltele, perne, pturi care nu intr n fluxul rufriei, deci nu se prelucreaz termic ceea ce duce la acumularea i la creterea ncrcturii microbiene, dezinfecia se face prin pulverizare sau vaporizare n camere speciale, spaii etaneizate sau saloane odat cu dezinfecia terminal aplicat n aceste spaii.
Splatul minilor
Splarea minilor procedura prin care se elimina murdria si se reduce flora
microbiana. tranzitorie prin aciune mecanica, utiliznd apa si spun. Splarea minilor se face cat mai atent dup contactul cu:
- fiecare pacient, - cu sange sau alte fluide biologice, - echipamente, aparatur contaminat cu snge, - dup ndeprtarea mnuilor, - la intrarea in serviciu si la plecare ; - la intrarea si la ieirea din salon ; - nainte si dup examinarea fiecrui bolnav ; - nainte si dup aplicarea unui tratament ; - nainte si dup efectuarea de investingatii ; - dup scoaterea mnuilor ; - dup scoaterea mti - naintea de distribuirea alimentelor si a medicamentelor ; - dup folosirea batistei ; - dup folosirea toaletei ; - dup trecerea minii prin par ; - dup activiti administrative ,gospodreti.
-
22
3. GESTIONAREA DEEURILOR PROVENITE DIN UNITILE SANITARE
Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale = reprezinta reglementarea modului in care se
colecteaza, se ambaleaza, se depoziteaza temporar, se transporta si se elimina aceste deseuri.
! O atentie deosebita acordandu-se deseurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului si
afectarea starii de sanatate.
Deeurile rezultate din activitati medicale sunt toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc in unitatile sanitare;
1. deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;
2. deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara in cursul activitatilor de diagnostic,
tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala si producere,
testare, depozitare si distributie a medicamentelor i produselor biologice; 3. deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - deseurile care includ tesuturile si organele, partile
anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in aceasta categorie se
includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;
4. deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange ori cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau
toxinele microorganismelor;
5. deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi
citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
6. deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau taiere; 7. deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare medicale,
de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;
Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe criterii practice, dupa
cum urmeaza:
1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor
medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a oficiilor de distribuire a
hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile menajere. Deseurile asimilabile celor
menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase cand sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri
periculoase.
2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material biopsic rezultat
din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti anatomice rezultate din laboratoarele
de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste
deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte fluide
biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace,
ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut sange sau alte lichide biologice,
campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica folosinta, comprese, pansamente si alte materiale
contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator
folosite etc.;
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame
de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit in
contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen de
valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii si substantele
folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare a depozitarii lor
necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor fi considerate deseuri chimice, de exemplu:
substante dezinfectante, substante tensioactive etc.
AMBALAREA DEEURILOR
-
23
Ambalajul in care se face colectarea si care vine in contact direct cu deseurile periculoase rezultate din
activitatea medicala este de unica folosinta si se elimina o data cu continutul.
Codurile de culori ale ambalajelor in care se colecteaza deseurile din unitatile sanitare sunt:
a) galben - pentru deseurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice si farmaceutice);
b) negru - pentru deseurile nepericuloase (deseurile asimilabile celor menajere).
Pentru deseurile infectioase si taietoare intepatoare se foloseste pictograma
"Pericol biologic".
Pentru deseurile chimice si farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil",
"Corosiv", "Toxic" etc.
Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in
interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in
interior cu saci din polietilena, cat si sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic".
Sacii trebuie sa fie confectionati din polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare;
termosuturile trebuie sa fie continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata
inchide usor si sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in
intervalul dintre doua indepartari succesive ale deseurilor.
Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac si pedala sau in portsac. Inaltimea sacului trebuie sa
depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar
surplusul trebuie sa permita inchiderea sacului in vederea transportului sigur.
Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei patrimi din volumul sau.
Sacii de culoare galbena se folosesc pentru colectarea deseurilor infectioase.
-
24
Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in cutii din material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile
trebuie prevazute la partea superioara cu un capac special care sa permita introducerea deseurilor si sa
impiedice scoaterea acestora dupa umplere, fiind prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere definitiva.
Capacul cutiei are orificii pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se
confectioneaza aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie
prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara si, ulterior, la
locul de eliminare finala.
! Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic".
! Deseurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colecteaza in saci din polietilena de culoare
neagra, inscriptionati "Deseuri nepericuloase". In lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena
transparenti si incolori.
De exemplu: ambalaje pentru materialele sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit in contact cu sangele sau
alte lichide biologice, resturi alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli infectioase), hartie,
bonete si masti de unica folosinta, ghips necontaminat cu lichide biologice, sacii si alte ambalaje din material
plastic, recipientele de sticla care nu au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice.
! Deseurile chimice si farmaceutice se colecteaza in recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului
("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind
deseurile chimice periculoase.
Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a sectiei
sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau laboratorului si data). In cazul in care nu exista
etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe
cutie.
Al
doilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de containere
mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru deseuri infectioase si
-
25
intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscriptionate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol
biologic".
Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si rezistente la
actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un sistem de prindere adaptat
sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire in incinerator.
Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure preluarea intregii cantitati de deseuri produse in
intervalul dintre doua indepartari succesive. In aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate
(vrac) si nici deseuri asimilabile celor menajere.
Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta normele
de igiena in vigoare.
! Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie sa depaseasca 72 de ore, din
care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport si eliminare finala.
DEPOZITAREA TEMPORAR A DEEURILOR
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului pentru
depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor constructii. Unitatile
sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare temporara le vor construi sau le vor
amenaja ulterior.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa permita numai
accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena in
vigoare privind mediul de viata al populatiei.
Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea temporara a
cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spatiul
de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu potential septic si trebuie separat functional de
restul constructiei si asigurat prin sisteme de inchidere.
Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de canalizare a apelor uzate
rezultate in urma curatarii si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie prevazut cu ventilatie corespunzatoare
pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu permita descompunerea materialului organic din compozitia
deseurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii
aparitiei vectorilor (insecte, rozatoare).
-
26
Transportul deseurilor periculoase pana la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a
normelor de igiena si securitate in scopul protejarii personalului si populatiei generale.
Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel al
pacientilor si vizitatorilor.
Vehiculul care transporta deseurile periculoase trebuie conceput, amenajat special si avizat sanitar de
Ministerul Sanatatii si Familiei.
ELIMINAREA FINAL
Metodele de eliminare trebuie sa asigure distrugerea rapida si completa a factorilor cu potential nociv pentru
mediu si pentru starea de sanatate a populatiei. Metodele folosite pentru eliminarea finala a deseurilor rezultate
din activitatea medicala sunt:
- incinerarea - incineratoarele trebuie sa respecte normele si standardele in vigoare privind emisiile de gaze in
atmosfera si pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare;
- depozitarea in depozitul de deseuri - la nivelul unitatii sanitare deseurile periculoase pot fi supuse
tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfectie chimica, dezinfectie cu microunde,
incapsulare, iradiere, inainte de a fi eliminate final prin depozitare in depozitul de deseuri.
Deseurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale si se includ in ciclul de eliminare a
deseurilor municipale. Exceptie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care
necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate.
-
27
Alimentatia bolnavului Alimentatia persoanei bolnave are rolul de a-i asigura elementele nutritive necesare organismului. Principii generale in alimentatia rationala a bolnavului 1. Asigurarea integrala ( prin aportul alimentar ) a tuturor elementelor nutritive in concordanta cu nevoile organismului. 2. Stabilirea unei ratii alimentare care sa corespunda cantitativ si calitativ fiecarui bolnav ( proportia de alimente de origine animala sau vegetala, crude sau fierte, pentru un interval de 24 de ore ). 3. Stabilirea unui regim dietetic care sa corespunda cantitativ nevoilor organismului. 4. Asigurarea repartitiei echilibrate a meselor in cursul zilei si crearea unor atitudini legate de aceasta periodicitate. 5. Evitarea exceselor si erorilor alimentare. Tipuri si moduri de alimentare a bolnavului Naturala - activa
- pasiva Artificiala - sonda
- injectie Indiferent de modul in care asigurati alimentatia bolnavului, trebuie sa aveti, in afara deprinderilor
specifice necesare, o atitudine care sa ii ofere posibilitatea comunicarii, confortul psihic, securitatea afectiva. ALIMENTAREA ACTIVA Se practica in cazul bolnavilor care pot manca singuri, fara ajutorul altei persoane. In sala de mese : 1. Pregatiti in prealabil conditiile de mediu : verificarea curateniei si aerisirea salii aranjarea estetica a tacamurilor si a veselei pe mese invitatia la masa ( cu mentionarea spalarii mainilor ) 2. Serviti alimente respectand constant etapele : servirea pe rand a felurilor de mancare prescrise servirea fiecarui aliment intr-o farfurie curata ridicarea veselei folosite dupa fiecare fel. 3. Reorganizati sala de mese : strangerea veselei utilizate transportarea veselei utilizate la oficiu curatenia si aerisirea salii de mese In salon La masa : se respecta aceleasi principii ca in sala de mese doar cu mentiunea ca trebuie indepartate toate obiectele care ar putea influenta negativ apetitul. La pat : se respecta aceleasi principii ca in sala de mese, cu mentiunea ca se spala bolnavul pe maini, se pune un servet la gatul bolnavului, se protejeaza cu mteriale adecvate lenjeria de pat si de corp, dupa masa se efectueaza toaleta partiala ( maini si cavitate bucala ) si se schimba lenjeria, care eventual s-a murdarit. In cazul alimentarii ,, la pat bolnavul trebuie asezat intr-o pozitie cat mai confortabila, care poate fi dupa caz : sezanda, semisezanda, decubit lateral stang. ALIMENTAREA PASIVA - se practica in cazul bolnavilor care nu se pot hrani singuri, avand nevoie de ajutorul altei persoane. Dat fiind specificul acestor boli, alimentarea pasiva impune respectarea unui set de reguli particulare. 1. Serviti acesti bolnavi dupa ce a luat sfarsit masa celorlalte persoane bolnave, pentru a dispune de timp suficient. 2. Inarmati-va cu rabdare, pe de o parte pentru ca acesti bolnavi sunt sensibili la orice semn al nerabdarii dvs., iar pe de alta parte, pentru ca alimentarea lor impune un ritm lent si pauze frecvente. 3. Asezati bolnavul in pozitia cea mai confortabila, in concordanta cu starea lui si cu confortul psihic ( semisezand, decubit dorsal, decubit lateral ). 4. Protejati lenjeria de pat si de corp cu prosoape si stergeti barbia bolnavului, cand este cazul.
-
28
5. Asezati tava cu mancare pe o masuta rulanta, pe noptiera sau pe un taburet, asa incat bolnavul sa vada alimentele pe care urmeaza sa le ingurgiteze. 6. Asezati-va intotdeauna in partea dreapta a bolnavului pe un scaun, sau daca este nevoie, pe marginea patului. 7. Folositi vase, tacamuri, instrumente adecvate starii bolnavului respectiv. 8. Dupa terminarea alimentatiei efectuati toaleta partiala a bolnavului ( barbia, cavitatea bucala ) schimbati lenjeria murdara, indepartati resturile alimentare si vesela murdara, aerisiti incaperea. 9. De-a lungul intregului interval, comportati-va in asa fel incat bolnavul sa simta efectiv ca timpul dvs. ii este rezervat lui si ca in centrul preocuparii dvs. se afla alimentarea si confortul sau. Atat in cazul alimentarii active cat si in cazul alimentarii pasive, evitati sa atingeti alimentele cu mana si respectati cu rigurozitate regulile de igiena generala. Regimul alimentar este, in general, un factor care contribuie la mentinerea, functionarea, dezvoltarea organismului. In cazul persoanelor bolnave, acest regim alimentar, care capata particularitati dietetice, este un factor essential in cadrul procesului de vindecare. Exista situatii in care regimul alimentar este unicul tratament prescris bolnavului. Fiecare boala si fiecare bolnav necesita un regim alimentar adecvat maladiei in cauza, cat si particularitatilor individului respectiv. NOTIUNI DE NUTRITIE SI METABOLISM Nutritia - reprezinta una din nevoile fundamentale ale organismului uman : pentru a se mentine, a functiona si a se dezvolta normal, el trebuie sa primeasca cu regularitate elemente nutritive capabile sa-i satisfaca necesitatea permanenta de energie si reconstructie. Alimentatia reprezinta conditia esentiala pentru existenta vietii. - fara hrana organismul nu se poate mentine, manifesta , dezvolta, perpetua. - in alcatuirea regimului se pleaca totdeauna de la nevolie omului normal, de aceeasi varsta, sex, stare fiziologica si cu acelasi tip de munca. - componentele de baza ale alimentelor sunt denumite : factori nutritivi sau principii nutritive. Acestea sunt : proteinele, lipidele, glucidele, sarurile minerale, apa si vitaminele. - glucidele, proteinele si lipidele reprezinta materialul furnizor de energie pentru organism si pietrele de constructie pentru refacerea si reinnoirea tesuturilor uzate. Mineralele si vitaminele intervin intr-o serie de reactii biochimice in organism, accelerand viteza de producere a acestora. Vitaminele sunt cunoscute si sub denumirea de biocatalizatori. PROTEINELE sunt indispensabile vietii si indeplinesc urmatoarele functii : intra in structura tuturor tesuturilor si iau parte la refacerea lor indeplinind un rol plastic intra in structura hormonilor participa la formarea anticorpilor, substante cu rol in apararea organismului contra microbilor si toxinelor au rol in repartitia apei si a substantelor dizolvate in ea in diferite sectoare din organism se gasesc in lapte, carne, oua, branzeturi Nevoile de proteine se apreciaza atat din punct de vedere al aportului global cantitativ dar si calitativ. Un adult normal are nevoie de 1-1,5 g proteine / Kcorp / zi. Aceasta reprezinta optimul fiziologic care constituie 11-13 % din valoarea calorica a ratieie zilnice. Variaza cu varsta, conditiile de munca, efortul, starile fiziologice (graviditate, alaptare, perioada de crestere ) sau patologice. Lipidele (grasimile) reprezinta o sursa importanta de energie pentru organism. - 1 g de grasime ars produce 9,3 calorii - reprezinta constituentul preponderant al tesutului adipos din organism (grasimi depuse sub piele). - pot fi animale si vegetale - intr-o alimentatie rationala trebuie pastrat un echilibru intre grasimile de origine animala si cele de origine vegetala. - grasimile animale trebuie sa reprezinte numai jumatate pana la doua treimi din totalul lipidelor din alimentatia zilnica.
-
29
- intr-o ratie normala lipidele trebuie sa se afle in proportie de 1-2 g/Kcorp/zi, ceea ce reprezinta 25-30 % din valoarea calorica a ratiei zilnice. - necesarul de lipide este crescut la copii, persoane care depun eforturi si celor care lucreaza la temperaturi joase. - cele mai importante surse alimentare de lipide sunt : untul si margarina, smantana, slanina, untura, seul topit, uleiurile vegetale, carnea grasa, laptele, branzeturile grase, nucile, alunele. Glucidele sau hidratii de carbon sunt substante organice formate din carbon, hydrogen si oxigen. - majoritatea au gustul dulce - cele mai importante glucide sunt glucoza si fructoza, zaharoza, galactoza (glucidul din lapte), amidonul (din legume si cereale), celuloza (din vegetale) favorizeaza evacuarea intestinului stimuland miscarile intestinului gros (peristaltismul) - desi ocupa ponderea cea mai importanta in alimentatia omului, consumul exagerat este daunator putand duce la instalarea obezitatii, dislipidemiilor si a diabetului zaharat. - cele mai daunatoare sunt concentratele de glucide (zahar, produse zaharoase, gemuri, dulceturi). - cele mai recomandabile sunt cele provenite din cereale, fructe si legume. - nevoia de glucide pentru individul normal este evaluata la 4-8 g/Kcorp/zi, adica 55-65 % din valoarea calorica totala. Apa - reprezinta mediul in care se desfasoara toate reactiile biologice din organism. - pierderea a 10 % din apa organismului duce la moartea acestuia - fara alimentatie, omul poate rezista o luna, dar fara apa, moartea se produce in cateva zile. - aportul de apa trebuie sa fie egal cu eliminarea a 2500 ml - pierderea de apa declanseaza reflexul de sete - cand pierderile sunt foarte mari, apar deshidratari grave, care pot fi mortale - cand eliminarea apei nu se poate fac