MAI

CuvântulluiDumnezeu pentru ast ăzi

MAI2014

22 1

1 MAI NU TE MAI ÎNDOI DE MÂNTUIREA TA _______„Dragostea des ăvâr şit ă izgone şte frica" (1 loan 4:18)

Dai cumva tot ce ai tu mai bun în slujirea tapentru Domnul şi cu toate acestea uneori te îndoie ştide mântuirea ta? De şi nu e şti con ştient de nici unpăcat anume din via Ńa ta, te sim Ńi totu şi nedemn de asta în prezen Ńa lui Dumnezeu, f ăr ă s ă mai crezi înacceptarea Sa. Cite şte acest verset. Sau mai binescrie-l undeva şi poart ă-l cu tine: „dragosteades ăvâr şit ă izgone şte frica". Dac ă Dumnezeu te-ariubi cu o dragoste imperfect ă, ai avea motiv deîngrijorare. Dragostea omeneasc ă, care esteimperfect ă, Ńine o eviden Ńă a p ăcatelor şi o consult ădestul de des. Dar nu şi dragostea lui Dumnezeu. înclipa în care î Ńi pui încrederea în Hristos, El teconsider ă „neprih ănit" şi deplin acceptat dinmomentul acela. Dragostea Lui alung ă frica, deoarecealung ă p ăcatul. î Ńi aduci aminte de aceste cuvintedin epistola lui loan? „Ori în ce ne osânde şte inimanoastr ă;... Dumnezeu este mai mare decât inimanoastr ă, şi cunoa şte toate lucrurile" (1 loan 3:20).Asta înseamn ă c ă este posibil s ă fii iertat şi totu şisă te sim Ńi neiertat. Deci când te sim Ńi neiertat,îndoie şte-te de sentimentele tale în loc s ă teîndoie şti de Dumnezeu. Nu da nici un vot emo Ńiilortale. Du-te înapoi la verset. Cuvântul lui Dumnezeust ă deasupra oric ărei auto-critici şi a oric ăreipăreri îndoielnice. Dup ă cum Pavel i-a spus lui Tit:„harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru to Ńioamenii, a fost ar ătat ...Spune lucrurile acestea,sf ătuie şte ..." (Tit 2:11, 15). Crezi în Hristos cafiind Mântuitorul t ău? Atunci începe s ă iube şti cuîndr ăzneal ă şi tr ăie şte plin de via Ńă. Nimic nudezvolt ă mai mult curajul decât o doz ă limpede dehar. „Dac ă ne m ărturisim p ăcatele, El este credinciosşi drept, ca s ă ne ierte p ăcatele şi s ă ne cur ăŃeasc ăde orice nelegiuire" (1 loan 1:9). S ă remarc ămcuvintele „orice nelegiuire". Dup ă ce ai primitiertarea lui Dumnezeu, tr ăie şte o via Ńă de om iertat!

MAI PIEDICI ÎN CALEA RUG ĂCIUNII (1) _______„Ca s ă nu fie împiedecate rug ăciunile voastre" (1Petru 3:7)

lat ă dou ă piedici în calea rug ăciunilor noastre: 1)Păcatul nem ărturisit. „P ăcatele voastre v ă ascundFaŃa Lui şi-L împiedec ă s ă v ă asculte" (Isaia 59:2).în calitate de credincios, Dumnezeu a şteapt ă s ă umbliîn ascultare. „Ce alta cere Domnul de la tine, decâ tsă faci dreptate, s ă iube şti mila, şi s ă umbli smeritcu Dumnezeul t ău?" (Mica 6:8). S ă remarc ăm c ă acesteasunt „cerin Ńe". Dac ă nu le respec Ńi, î Ńi pierzitimpul rugându-te, doar dac ă nu roste şti o rug ăciunede poc ăin Ńă. Trebuie s ă cau Ńi iertarea iui Dumnezeuşi atunci El î Ńi va asculta rug ăciunile. 2)Conflictele nerezolvate. „B ărba Ńilor, purta Ńi-v ă şivoi, la rândul vostru, cu în Ńelepciune cu nevestelevoastre... ca s ă nu fie împiedecate rug ăciunilevoastre". Nu are rost s ă te rogi dac ă v ă certa Ńimereu unul cu altul. „Cine zice c ă este în lumin ă, şiur ăşte pe fratele s ău, este înc ă în întuneric pân ăacum" (1 loan 2:9). Dumnezeu î Ńi va r ăspunde când viila lumin ă, când te confrun Ńi cu situa Ńia care v-af ăcut s ă v ă separa Ńi şi când încerci s ă reparirela Ńia. Uneori nu este dificil s ă faci schimb ări.

22 2

„Dac ă este cu putin Ńă, întrucât atârn ă de voi, tr ăi Ńiîn pace cu to Ńi oamenii" (Romani 12:18). Alteoricealalt ă persoan ă prefer ă s ă Ńin ă flac ăraconflictului aprins ă în loc s ă- Ńi accepte scuzele.Când se întâmpl ă asta, uit ă-te in inima ta. î Ńidore şti cu adev ărat restaurarea sau preferi s ă acuzişi s ă la şi ca lucrurile s ă se agraveze? Dac ăîncerc ările tale au fost f ăcute din toat ă inim ă şi cusinceritate, Dumnezeu nu va l ăsa ca o rela Ńie frânt ăsă stea în calea rug ăciunilor tale. Dar dac ăîncerc ările tale au fost f ăcute şovăielnic şi spreslujirea proprie, mai încearc ă o dat ă - dar de dataaceasta cu adev ărat.

MAI PIEDICI ÎN CALEA RUG ĂCIUNII (2) _______„Nu ave Ńi, pentru c ă nu cere Ńi" (lacov 4:2)

lat ă înc ă dou ă piedici în calea rug ăciunilornoastre: 1) Lipsa rug ăciunii . Se estimeaz ă c ă din 667de rug ăciuni pentru lucruri specifice men Ńionate înBiblie, exist ă 454 de r ăspunsuri specifice. Astaînseamn ă c ă Biblia este o carte de rug ăciuni - şir ăspunsuri. Problema noastr ă este c ă petrecem multtimp discutând despre rug ăciune şi nu reu şim s ătrecem la fapte şi s ă ne rug ăm. Charles Trumbull aspus: „Rug ăciunea elibereaz ă puterea lui Dumnezeu".Scopul rug ăciunii nu este s ă învingi împotrivirea luiDumnezeu, ci s ă crezi în El şi s ă cau Ńi voia Lui.Cuvântul S ău spune: „nu ave Ńi, pentru c ă nu cere Ńi".CE. Cowman a scris: „Nici un b ărbat şi nici o femeienu realizeaz ă atât de multe cu un consum atât de micde timp ca atunci când el sau ea se roag ă". Pân ă nuînve Ńi s ă te rogi prin credin Ńă şi s ă a ştep Ńir ăspunsul lui Dumnezeu, nu vei ajunge nic ăieri. 2)Lipsa de preocupare pentru al Ńii. Când evreii s-auplâns c ă Dumnezeu nu le r ăspunde la rug ăciuni, El le-a spus: „deznoad ă leg ăturile robiei, d ă drumul celorasupri Ńi, şi rupe orice fel dejug; împarte- Ńi pâineacu cel fl ămând... dac ă vezi pe un om gol, acopere-l,şi nu întoarce spatele semenului t ău ... şi Domnul var ăspunde" (Isaia 58:6-9). P ăcatul şi necredin Ńa nusunt singurele lucruri care î Ńi împiedic ărug ăciunile; via Ńa centrat ă pe propria persoan ă leîmpiedic ă! O feti Ńă s-a rugat timp de mai multesăpt ămâni, cerându-l lui Dumnezeu un anumit lucru. încele din urm ă, plin ă de frustrare, ea a spus:„Apropo, Doamne, Ńi-am spus lucrul acesta de maimulte ori". Dac ă te afli şi tu în aceast ă situa Ńie,nu te mai gândi la propriile tale nevoi şiconcentreaz ă-te asupra nevoilor celorlal Ńi.

MAI PĂSTREAZĂ O VIZIUNE VIE! ______________„Bâjbâim ... ca cei ce n-au ochi" (Isaia 59:10)

Pelerinii care au pus bazele Americii au acostat laPlymouth Rock plini de viziune. în primul an, ei aufondat un ora ş, în al doilea an, au ales un consiliual ora şului. în al treilea an, consiliul ora şului apropus construirea unei şosele de 8 km în de şertpentru expansiunea spre vest. Dar cet ăŃenii ora şuluiau criticat lucrul acesta ca fiind o pierdere afondurilor publice. Uimitor! Cândva, ei au fost înstare s ă vad ă peste ocean spre lumea nou ă, iar acumnu puteau vedea cu 8 km mai încolo. Ce s-a întâmpla t?Ei nu au reu şit s ă- şi p ăstreze viziunea vie. Cum po Ńiîmpiedica s ă Ńi se întâmple şi Ńie lucrul acesta? 1)

22 3

Tine viziunea înaintea ochilor t ăi tot timpul. „Scrieproorocia, şi sap-o pe table, ca s ă se poat ă citiuşor!" (Habacuc 2:2). Viziunea ta este harta pentruvia Ńa ta. A şa c ă scrie-o pe ceva, cite şte-o regulatşi p ăstreaz-o înaintea ochilor t ăi tot timpul. 2)Asigur ă-te c ă viziunea este a ta, nu a altcuiva. înnumele faptului de a fi „sensibili" sau „practici",mul Ńi dintre noi ignor ăm dorin Ńele pe care ni le-adat Dumnezeu. Urm ăm o carier ă pentru a le face peplac p ărin Ńilor, so Ńilor sau altora. Lucrul acesta tepoate face o persoan ă supus ă, dar nu te va face opersoan ă de succes. Nu po Ńi împlini o viziune care nuî Ńi apar Ńine! 3) Crede în tine însu Ńi, chiar si cândceilal Ńi nu cred. Po Ńi reu şi chiar şi când nimenialtcineva nu are încredere în tine, dar nu vei reu şiniciodat ă dac ă nu crezi în tine însu Ńi. Indiferentcât de în vârst ă e şti, s ă r ămâi mereu cu inimatân ăr ă. Pearl S. Buck a spus: „Tinerii nu ştiusuficient de multe pentru a fi pruden Ńi, de aceeaîncearc ă imposibilul şi reu şesc, genera Ńie dup ăgenera Ńie".

MAI OCUPĂ-TE DE „COCOS" ___________________„Nu este nici o osîndire" (Romani 8:1)

Booker T. Washington spune o povestire minunat ădespre mama sa. în fiecare diminea Ńă, pe vremea cândera tân ăr, el, împreun ă cu to Ńi sclavii de peplanta Ńie, era trezit de cântecul unui coco ş. Cu multtimp înainte de zorii zilei, zgomotul deranjantumplea bar ăcile, amintindu-i lui Washington şicolegilor lui de munc ă s ă se dea jos din pat şi s ăplece pe câmpurile de bumbac. Cântecul acelui coco ş aajuns s ă simbolizeze o via Ńă cu zile lungi de munc ăasidu ă. Dar apoi a venit eliberarea. Abraham Lincolna proclamat libertate pentru to Ńi sclavii. în primadiminea Ńă dup ă acest eveniment, tân ărul Booker a fosttrezit din nou de coco ş. Numai c ă de data asta, mamalui îl fug ărea cu un topor în jurul hambarului. înziua aceea, familia Washington a preg ătit şi a mâncatacel ceas de ştept ător la prânz. Prima lor fapt ă înlibertate a fost s ă reduc ă la t ăcere lucrul care leamintea de sclavie. Exist ă vreun coco ş care î Ńi fur ăsomnul? Poate trebuie „jumulit". Marea veste aEvangheliei este c ă da, harul Lui este real şi la feleste şi libertatea ta! „Acum, deci, nu este nici oosândire pentru cei ce sunt în Hristos Isus, care n utr ăiesc dup ă îndemnurile firii p ământe şti, ci dup ăîndemnurile Duhului". Uit ă de „sclavia ta" de dragullui Dumnezeu, deoarece de fiecare dat ă când opomeneşti, îl deranjezi pe El! Lucrul acesta esteprea puternic pentru tine? Atunci cite şte ce spuneDumnezeu despre p ăcatele tale: „Eu, Eu î Ńi ştergf ăr ădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduceaminte de p ăcatele tale" (Isaia 43:25). Dumnezeu Ńi-aîngropat p ăcatele în „fundul m ării" (Mica 7:19) şilâng ă ele, El a pus un semn pe care scrie: „Pescuitulinterzis!"

MAI JOCUL ACUZĂRII (1) ____________________„Eu sunt nevinovat... Treaba voastr ă!" (Matei 27:24)

Tendin Ńa spre care ne îndrept ăm este de-a deveni ocultur ă orientat ă spre învinov ăŃirea altora. Ast ăzi,necazurile noastre sunt menite s ă fie din vinaaltcuiva. „Sunt a şa din cauza lor. Ei mi-au f ăcut-o".

22 4

Şi lucrul acesta nu a început cu noi. Totul se tragede la Adam, în gr ădina Edenului, când i-a spus luiDumnezeu: „Femeia pe care mi-ai dat-o ... ea mi-a d atdin pom şi am mâncat" (Geneza 3:12). Este în ADN-ulnostru! Noi spunem c ă e şecul c ăsniciei noastre estedin vina partenerului nostru, bem prea mult deoarec ecineva ne împinge spre asta sau nu ne sim Ńim bine dincauza industriei fast-food. S ă-i d ăm în judecat ă!Aruncarea responsabilit ăŃii pe spatele altcuiva nepoate u şura vina pentru moment, dar avem de-a face cuun joc mortal f ăr ă câ ştig ători. Când a dat sentin ŃamorŃii lui Hristos, Pilat a spus: „Eu sunt nevinovatde sângele neprih ănitului acestuia. Treaba voastr ă!"El s-a gândit c ă dac ă arunc ă vina pe evrei, va evitaca so Ńia sau criticii lui s ă se supere şi el va ie şi„basma curat ă". Dar el a fost ar ătat cu degetul!în Ńelege urm ătoarele: Dumnezeu te face responsabilpentru deciziile şi pentru faptele tale. El „var ăspl ăti fiec ăruia dup ă faptele lui" (Romani 2:6).Iar e şecul t ău de a lua decizia potrivit ă sau de aface fapta potrivit ă î Ńi atrage verdictul de vinovat.Pavel scrie: „Dumnezeu nu Se las ă s ă fie batjocorit."Ce seam ănă omul, aceea va şi secera" (Galateni 6:7).Poate al Ńii sunt vinova Ńi c ă te-au ofensat şi acestaeste seceri şul lor. Dar seceri şul t ău depinde dereac Ńiile tale. Acceptarea responsabilit ăŃii înaintealui Dumnezeu este modul în care î Ńi u şurezi vina,descurajarea şi stresul.

MAI JOCUL ACUZĂRII (2) ____________________„Femeia pe care mi-ai dat-o ca s ă fie lâng ă mine, eami-a dat din pom şi am mâncat" (Geneza 3:12)

învinov ăŃirea a fost ceva firesc pentru Adam şiEva, p ărin Ńii rasei umane. La urma urmelor, cineputea s ă-i critice? Dumnezeu! Vina lor a fostrezultatul felului în care i-a schimbat p ăcatul.Rela Ńia lor cu ei în şi şi, unul cu cel ălalt şi chiarcu Dumnezeu s-a schimbat radical priniresponsabilitatea lor. Şi de vreme ce Dumnezeu nupoate face nimic pentru oameni care nu- şi asum ăresponsabilitatea pentru deciziile lor, El i-aalungat din Paradis. Ce pre Ń au pl ătit! lat ă dou ămotive bune pentru care po Ńi renun Ńa la joculacuz ării: 1) Te face s ă fii victim ă. Când faci pealtcineva responsabil pentru circumstan Ńele în carete g ăseşti, pui în mâna lor puterea de a schimbalucrurile. Asta înseamn ă c ă nimic nu se va schimbadac ă ei nu se hot ăr ăsc s ă schimbe ceva. Faci pealtcineva st ăpân pe soarta ta. Doar când accep Ńiresponsabilitatea personal ă po Ńi avea puterea de aschimba circumstan Ńele în care te g ăseşti. 2) Te facenefericit. Poate spui: „Dar m-au r ănit". Da, numai c ăprin resentimentul pe care-l cultivi te r ăneştisingur la nesfâr şit. Biblia spune: „Urm ări Ńi pacea cuto Ńi şi sfin Ńirea, f ăr ă care nimeni nu va vedea peDomnul. Lua Ńi seama bine ca nimeni s ă nu se abat ă dela harul lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva s ă deal ăstari vreo r ădăcin ă de am ăr ăciune, s ă v ă aduc ătulburare, şi mul Ńi s ă fie întina Ńi de ea" (Evrei12:14-15). F ăr ă s ă- Ńi dai seama, întreaga perspectiv ăŃi se distorsioneaz ă. „Veghea Ńi s ă nu fie între voinimeni curvar sau lumesc ca Esau, care pentru omâncare şi-a vândut dreptul de întâi-n ăscut. Şti Ńi c ămai pe urm ă, când a vrut s ă capete binecuvântarea n-a

22 5

fost primit; pentru c ă, cu toate c ă o cerea culacr ămi, n-a putut s-o schimbe" (Evrei 12:16-17).Iart ă, revino- Ńi şi ie şi din jocul acuz ării!

MAI JOCUL ACUZĂRII (3) ____________________

„Dac ă nu ierta Ńi oamenilor gre şelile lor, nici Tat ălvostru nu v ă va ierta gre şelile voastre" (Matei 6:15)

Acuzarea î Ńi produce du şmani. Persoana pe care oînvinov ăŃeşti te va ignora, va aduna numeroase doveziale nevinov ăŃiei şi te va urî. Iar prietenii ei o vorapăra şi î Ńi vor deveni du şmani. Pân ă şi proprii t ăiprieteni se vor s ătura s ă te tot plângi şi se vordepărta de tine. „R ădăcina ta de am ăr ăciune" se var ăspândi, f ăcând ca mul Ńi s ă fie „întina Ńi de ea",înr ăut ăŃind lucrurile (Evrei 12:15). Acuzarea setransmite. Acuzatorii dau na ştere altor acuzatori.Familia ta este prins ă în acest cerc şi are şi ea desuferit. „Nu te împrieteni cu omul mânios, şi nu teînso Ńi cu omul iute la mânie, ca nu cumva s ă tedeprinzi cu c ăr ările lui, şi s ă- Ńi ajung ă o curs ăpentru suflet" (Proverbe 22:24-25). Opre şte-te - letransmi Ńi nefericirea şi am ăr ăciunea ta celor ce teiubesc! Acuzarea creeaz ă dependen Ńă. Justificarea pecare o sim Ńim când aducem acuze ne Ńine lega Ńi petermen lung. Ea ne manipuleaz ă mânia, f ăcând s ă nesim Ńim bine cu faptul c ă transfer ăm responsabilitateaaltcuiva. Treptat, devine mai u şor s ă te plângi înloc s ă rezolvi problema. Ca orice dependen Ńă, eatrebuie alimentat ă din ce în ce mai mult pentru a- Ńiprimi r ăsplata. Mai devreme decât crezi, vrei deveniun dependent dibaci şi calificat în acuzare.învinov ăŃirea saboteaz ă iertarea. Nu po Ńi ierta opersoan ă cât ă vreme o judeci şi o ur ăşti. Şi în timpce- Ńi irose şti timpul şi energia acuzând-o, î Ńipierzi dreptul de a primi iertarea lui Dumnezeu.„Dac ă nu ierta Ńi oamenilor gre şelile lor, nici Tat ălvostru nu v ă va ierta gre şelile voastre" (Matei 6:15).E timpul s ă renun Ńi la jocul acuz ării, s ă- Ńi asumiresponsabilitatea pentru via Ńa ta şi s ă reprime ştiputerea pe care Ńi-a dat-o Dumnezeu de a reac Ńionapotrivit Cuvântului S ău!

9 MAI___________________________________DATORIADE PĂRINTE___________________________________„lat ă, eu şi copiii pe care mi i-a dat Domnul" (Isaia8:18)

Poate nu e şti în stare s ă le oferi copiilor t ăi totce Ńi-ai dori sau tot ce ei î şi doresc, dar iat ăpatru lucruri cu care le e şti dator: 1) S ărela Ńionezi cu ei . Se spune c ă un cuplu s-a hot ărâtsă cumpere un Ńărcule Ń pentru bebe, unei prietene, lasosirea celui de-al şaselea copil. Dup ă un an,prietena le-a scris o scrisoare spunându-le:„Mul Ńumesc pentru Ńarc. E minunat - stau în el înfiecare dup ă-amiaz ă şi citesc, iar copiii nu se potapropia de mine". Acum serios, ce ştii tu cu adev ăratdespre copilul t ău? Despre zbaterile lui, despreeroii lui prefera Ńi, despre muzica lui, prieteniilui, temerile lui, visele lui? Dac ă r ăspunsul t ăueste „nu prea multe", începe numaidecât s ă facischimb ări! 2) S ă-i ascul Ńi . Dac ă unii dintre noi amacorda gr ădinii noastre aceea şi aten Ńie pe care le-oacord ăm copiilor no ştri, am tr ăi pe un teren plin de

22 6

buruieni. Nu- Ńi vei în Ńelege niciodat ă copilul pân ănu petreci timp cu el s ă ascul Ńi ce spune - şi ce nuspune. 3) S ă crezi în ei . Pe când era copil, unprofesor de muzic ă i-a spus marelui Caruso c ă nu aredeloc talent. P ărin Ńilor, asigura Ńi-v ă c ă voceavoastr ă se aude cel mai tare. Zidi Ńi-ie încrederea;oferi Ńi-le credin Ńa şi stima de sine necesare pentrua învinge obstacolele cu care se vor confrunta învia Ńă. 4) S ă-L vad ă pe Dumnezeu în tine. Trei copiiidiscutau despre ta Ńii lor. Unul a spus: „Tat ăl meu îlcunoa şte pe primar". Altul a spus: „Tat ăl meu îlcunoa şte pe guvernator". Plin de încredere, altreilea a spus: „Asta nu e nimic; tat ăl meu IIcunoa şte pe Dumnezeu!" Tat ă, mam ă, îl cuno şti peDumnezeu? Dac ă nu-l cuno şti, dedic ă- Ńi via Ńa Luiast ăzi.

MAI CUM SĂ CREŞTI UN TIMOTEI _____________„Credin Ńa ta nepref ăcut ă, care s-a s ăl ăşluit întâi înbunica ta Lois şi în mama ta Eunice" (2 Tim. 1:5)

A l ăsa o amprent ă asupra copilului t ău nu este cevaopŃional, dar a l ăsa o amprent ă dumnezeiasc ă asupralui este. Ceea ce s ădeşti ast ăzi va continua s ăcreasc ă în ei toat ă via Ńa şi în nepo Ńii t ăi la fel.Pavel a v ăzut în Timotei poten Ńiala recolt ă pe care ova aduce pentru Hristos. El a v ăzut şi c ă rodul î şiavea originea în r ădăcin ă: o mam ă şi o bunic ă ce s-audat lui Hristos. Ce încurajare pentru mamele v ăduve,pentru cele divor Ńate, pentru mamele singure şipentru cele care au so Ńi necredincio şi. Aceste dou ăfemei au crescut un slujitor al lui Hristos f ăr ăajutorul unui tat ă cre ştin. Mamelor, Dumnezeu v ăpoate ajuta s ă face Ńi la fel! De ce ai nevoie pentrua cre şte un Timotei? De dou ă lucruri: 1) Un model.Pavel a vorbit despre „credin Ńa ... nepref ăcut ă (f ăr ăipocrizie), care s-a s ăl ăşluit întâi în bunica taLois şi în mama ta Eunice ... şi în tine". Credin Ńa pecare au transmis-o „s-a s ăl ăşluit întâi" în fiecaredintre ele. Dac ă vrei s ă o vezi c ă exist ă în copiiit ăi, ei mai întâi trebuie s-o vad ă în tine. într-olume în care falsurile se dau drept cre ştini,credin Ńa autentic ă se ridic ă asemenea unei lumini pecerul nop Ńi. Copiii no ştri au un „detector" l ăuntriccare alege lucrurile contraf ăcute şi le resping. Darlucrurile autentice îi vor atrage ca un magnet. 2)Trebuie s ă-i înve Ńi Cuvântul lui Dumnezeu. Mama şibunica lui Timotei au sem ănat Scriptura în solulreceptiv al inimii lui tinere înainte ca el s ă fieînconjurat de cultura timpului. Pavel i-a adus amin tecum „din pruncie cuno şti Sfintele Scripturi" (2Timotei 3:15). A şa se cre şte un Timotei.

MAI CUNOŞTI VREO PERSOANĂ NEVOIAŞĂ?______„In locul unde se aflau; şi am r ămas acolo" (Ezechiel3:15)

în încercarea noastr ă de a ne izola de releleacestei lumi, ne putem izola de cei la care Dumneze une-a chemat s ă ne ducem. La începutul lucr ării sale,Ezechiel a scris: „mâna Domnului ap ăsa tare pestemine. Am ajuns... la robii de r ăzboi... în locul undese aflau; şi am r ămas acolo, înm ărmurit în mijlocullor, şapte zile" (Ezechiel 3:14-15). Adev ăratalucrare începe când vezi nevoia semenului şi te puiîn locul lui. Fostul pre şedinte Jimmy Carter a fost

22 7

un înv ăŃător de scoal ă duminical ă în biserica lui.Aducându- şi aminte de lucrul acesta într-un interviu,el a spus: „Majoritatea membrilor bisericii -inclusiv eu - mergem rareori în afar ă, la oameniidiferi Ńi de noi sau la cei mai pu Ńin noroco şi ca noi.Copiii de la şcoala duminical ă spuneau destul de des:„De ce nu facem o colect ă şi s ă oferim o mas ă de ZiuaRecunoştin Ńei unei familii s ărace?" Urm ătoareaîntrebare era: „Cine cunoa şte o familie s ărac ă?"Trebuie s ă sun ăm la Biroul de asisten Ńă social ă şi s ăobŃinem numele şi adresa?". A şadar, cuno şti vreopersoan ă nevoia şă? Compasiunea înseamn ă s ă te pui înlocul altcuiva. înseamn ă s ă-l ceri lui Dumnezeu s ă teajute s ă în Ńelegi prin ce trec ei cu adev ărat.înseamn ă s ă vezi dincolo de vorbele lor. înseamn ă s ăîn Ńelegi c ă uneori mânia lor le mascheaz ă teama, c ăei strig ă dup ă ajutor în singurul mod în care ştiu s-o fac ă. înainte ca Petru s ă se lepede de Domnul, Isusi-a spus: „dup ă ce te vei întoarce la Dumnezeu, s ăînt ăre şti pe fra Ńii t ăi" (Luca 22:32). Când harul luiDumnezeu î Ńi atinge via Ńa, întotdeauna vei merge laal Ńii! lat ă şi de ce: oamenilor nu le pas ă cât demulte ştii pân ă nu ştiu cât de mult î Ńi pas ă.

MAI POTI ÎNVINGE AM ĂRĂCIUNEA_____________„Orice am ăr ăciune, orice iu Ńime, orice mânie, oricestrigare... s ă piar ă din mijlocul vostru"(Efs. 4:31)

Unom care a fost mu şcat de un şarpe cu clopo Ńei afost dus de urgen Ńă la spital. Când l-a întrebat pedoctor „îmi este amenin Ńat ă via Ńa?", doctorul a spus:„ de mu şcătur ă nu, dar de venin da". „Mu şcăturile" decare suferi din partea altora sunt dureroase şisup ăr ătoare, dar ele nu sunt letale. Ceea ce Ńi seîntâmpl ă în mod normal nu te distruge, dar ceea ce seîntâmpl ă în tine mai târziu te poate distruge.Asemenea veninului, am ăr ăciunea î Ńi otr ăveşte maiîntâi mintea, apoi rela Ńiile. Te face s ă retr ăie ştidurerea pân ă ce aceasta te controleaz ă, furându- Ńiviitorul pe care Dumnezeu l-a avut în plan pentrutine. Dar nu trebuie s ă fie a şa. Po Ńi învingeamăr ăciunea. Dumnezeu dore şte s ă nu mai fim am ărâ Ńi,plini de iu Ńime şi mânio şi pe al Ńii. Iar ceea ceDumnezeu porunce şte, El î Ńi va da harul s ă faci. CândPetru l-a întrebat pe Domnul Isus: „Doamne de câteori s ă iert pe fratele Meu când va p ăcătui împotrivamea? Pân ă la şapte ori?" Isus i-a zis: „Eu nu- Ńi zicpână la şapte ori, ci pân ă la şaptezeci de ori câteşapte" (Matei 18:21-22). Cu alte cuvinte: „Iart ă şicontinu ă s ă ier Ńi pân ă când lucrul acesta nu te maideranjeaz ă". Ce cauzeaz ă amăr ăciunea? Mânia care estel ăsat ă s ă- şi fac ă loc în gândirea noastr ă. Scopul luiDumnezeu pentru mânie este s ă te motiveze s ă faciapel la puterea Lui pentru rezolvarea problemelor;altfel, ele devin permanente. Rezolvarea problemelo rface ca mânia ta s ă dispar ă şi s ă se descarce. Darmânia poate deveni am ăr ăciune pe termen lung când tefixezi pe „cine mi-a f ăcut-o", f ăcându-te ostil,critic şi acuzator. Poate spui: „pot într-adev ăr s ă-mi opresc mânia?" Da, cu ajutorul lui Dumnezeu î ŃipoŃi controla reac Ńiile şi comportamentele şi po Ńiface ca mânia ta s ă nu mai fie alimentat ă, pân ă cândmoare. „Road ă duhului este ... blânde Ńea" (Galateni5:22-23).

MAI LATURA SĂNĂTOASĂ A COMPETI łIEI _______

22 8

„Alerga Ńi, deci, în a şa fel ca s ă c ăpăta Ńi premiul!"(1 Corinteni 9:24)

Noi spunem lucruri precum: „Via Ńa este o rutin ă,iar cei mai rezisten Ńi câ ştig ă", „Oamenii de treab ăies pe ultimul loc", „S ă câ ştigi nu e totul - estesingurul lucru care conteaz ă!" Asemenea sentimentecaracterizeaz ă cultura noastr ă, f ăcând ca stilul devia Ńă dependent de munc ă s ă distrug ă s ănătatea, s ăfractureze via Ńa de familie şi s ă elimine disciplinaspiritual ă necesar ă pentru a avea o rela Ńie mereucrescând ă cu Dumnezeu. A şadar, ce ar trebui s ă facem?Să evit ăm orice competi Ńie? S ă ie şim din competi Ńie?Să ne retragem şi s ă ne uit ăm cum lumea trece pelâng ă noi? Nu, acestea nu sunt op Ńiunile unui urma şal lui Hristos. A şadar: 1) Fere şte-te de competi Ńia care duce la gelozie. Spiritul de competi Ńie al luiCain fa Ńă de fratele s ău Abel l-a dus la crim ă(Geneza 4:1-8). El a încercat s ă- şi doboare fratelepentru a se ridica pe sine. împ ăratul Saul a încercatsă-l ucid ă pe David când mul Ńimea a cântat: „Saul abătut miile lui, iar David zecile lui de mii" (1Samuel 18:6-11). Aceste cuvinte au f ăcut ca geloziasă creasc ă în el asemenea cancerului. 2) în Ńelege c ăprin încercarea ta de a excela în voca Ńia ta. îlpreamăre şti pe Hristos . Pavel scrie: „Nu şti Ńi c ă ceice alearg ă în locul de alergare, to Ńi alearg ă, darnumai unul cap ăt ă premiul? Alerga Ńi, deci, în a şa felca s ă c ăpăta Ńi premiul! To Ńi cei ce se lupt ă lajocurile de ob şte, se supun la tot felul deînfrân ări.... ca s ă capete o cunun ă, care se poatevesteji: noi s ă facem lucrul acesta pentru o cunun ă,care nu se poate vesteji. Eu, deci, alerg, dar nu c aşi cum n-a ş şti încotro alerg. M ă lupt cu pumnul, darnu ca unul care love şte în vânt. Ci m ă port aspru cutrupul meu, şi-l Ńin în st ăpânire, ca nu cumva, dup ăce am propov ăduit altora, eu însumi s ă fiu lep ădat"(1 Corinteni 9:24-27). Nu este vorba despre a ajung eînaintea altora; ci este vorba despre maximizarea atot ce faci spre slava lui Dumnezeu!„Orice face Ńi, s ă face Ńi din toat ă inima, ca pentruDomnul, nu ca pentru oameni" (Coloseni 3:23).

MAI ALUNGĂ ÎNGRIJORAREA I ________________.„Domnul este ajutorul meu, nu m ă voi teme" (Evrei13:6)

îngrijorarea este un intrus; trebuie s ă-l evacuezi.în anumite situa Ńii, dac ă o cas ă este goal ă mai multtimp, oricine se poate muta în ea şi o poate ocupa.Şi îngrijorarea face la fel. Hoin ăre şte încoace şiîncolo, c ăutând o minte goal ă şi apoi se mut ă în ea.Locuie şte îngrijorarea în mintea ta ast ăzi? Esteprezent ă când te treze şti diminea Ńa şi când mergiseara la culcare? Ca urma ş al lui Hristos, aiautoritatea de a-i transmite o în ştiin Ńare deevacuare şi ea trebuie s ă plece. Singurul lucru careo face s ă stea este ignoran Ńa ta în fa Ńa acestuiadev ăr. Când mintea ta este ocupat ă de Cuvântul luiDumnezeu, îngrijorarea vede anun Ńul „ocupat" şi mergemai departe. Pavel scrie: „M ăcar c ă tr ăim în fireapământeasc ă, totu şi nu ne lupt ăm c ăl ăuzi Ńi de fireapământeasc ă. C ăci armele cu care ne lupt ăm noi, nusunt supuse firii p ământe şti, ci sunt puternice,înt ărite de Dumnezeu ca s ă surpe înt ăriturile. Noi

22 9

r ăsturn ăm izvodirile min Ńii şi orice în ăl Ńime, carese ridic ă împotriva cuno ştin Ńei lui Dumnezeu; şiorice gând îl facem rob ascult ării de Hristos" (2Corinteni 10:3-5). Armele pe care Ńi le-a datDumnezeu ca s ă te lup Ńi sunt mai mari decât teama cucare te confrun Ńi. Dar trebuie s ă- Ńi cuno şti armele,să le p ăstrezi în stare de func Ńionare şi s ă le po Ńifolosi. „De aceea a şa vorbe şte Domnul, Dumnezeuloştirilor: „Pentru c ă a Ńi zis lucrul acesta, iat ă,Cuvântul Meu îl fac foc în gura ta, şi poporul acestalemne, ca s ă-i ard ă focul acesta" (leremia 5:14).Când crezi Cuvântul lui Dumnezeu din toat ă inima taşi începi s ă-l roste şti în fa Ńa îngrijor ărilor tale,„el le va arde".

MAI TRANSFORMĂ-TI CREDIN łA ÎN FAPTE! _____„Dac ă şti Ńi aceste lucruri, ferice de voi, dac ă leface Ńi" (loan 13:17)

Biblia spune: „Credin Ńa f ăr ă fapte este z ădarnic ă"(lacov 2:20). Unele rug ăciuni primesc r ăspuns numaicând treci la fapte. Când femeia care avea o scurge rede sânge a luat ini Ńiativa, s-a înghesuit în mul Ńimeşi s-a atins de marginea hainei lui Isus, El i-aspus: „îndr ăzne şte, fiic ă! Credin Ńa ta te-at ămăduit." Şi s-a t ămăduit femeia chiar în ceasulacela" (Matei 9:22). Iar cu o alt ă ocazie, citim: „Pecând intra într-un sat, L-au întâmpinat zece lepro şi.Ei... şi-au ridicat glasul, şi au zis: „Isuse,înv ăŃătorule, ai mil ă de noi!" Când i-a v ăzut Isus,le-a zis: „Duce Ńi-v ă şi ar ăta Ńi-v ă preo Ńilor!" (Luca17:12-14). Conform legii evreilor, o persoan ănecurat ă descoperit ă în apropierea Templului putea fiomorât ă cu pietre. A şadar, urmând sfatul lui Isus,ace şti oameni î şi puneau via Ńa în pericol. Dar ei auriscat şi „pe când se duceau, au fost cur ăŃi Ńi" (Luca17:14). Domnul Isus a spus: „Dac ă şti Ńi acestelucruri, ferice de voi, dac ă le face Ńi". Deciziile şifaptele tale se bazeaz ă pe ceea ce crezi. Unînv ăŃător scrie: „Oricine poate crede în timp ce st ăin biseric ă sau când totul merge bine în via Ńa lui.Dar când ie şi din biseric ă descoperi ce ai tu cuadev ărat. Puterea de vindecare era disponibil ă în modevident şi ace şti oameni au crezut c ă Domnul Isus îipoate vindeca. De aceea au şi venit la El de laînceput. Ei nu s-au îndoit de puterea Lui. Cheia afost c ă de îndat ă ce au f ăcut ce le-a spus Isus, eiau fost vindeca Ńi". Deci cuvântul pentru tine ast ăzieste: transform ă- Ńi credin Ńa în fapte.

MAI CÂND TE SIMłI DOBORÂT (1) ____________„Ne vom înf ăŃi şa înaintea casei acesteia ... vomstriga c ătre Tine ... şi Tu ne vei asculta şi ne veimântui" (2 Cronici 20:9)

Un enoria ş şi-a întrebat pastorul: „V ă sim Ńi Ńivreodat ă doborât sau cople şit?" „Fire şte", a r ăspunsel. „ Şi ce face Ńi atunci?" a întrebat enoria şul. „M ăridic iar ăşi. Problema mea nu este c ă sunt la p ământ- îns ă faptul c ă r ămân acolo este. Fie sunt tare, fiemă ridic dar am înv ăŃat s ă nu parchez între". De şi ate sim Ńi frânt este un fapt universal, sociologii neavertizeaz ă s ă ne ferim de dou ă dintre cele maiobi şnuite cauze: teama si oboseala. S ă privim la ele:Teama: când armatele edomite s-au ridicat împotrivaîmpăratului lui Israel, el şi poporul lui au fostcuprin şi de team ă. Sim Ńindu-se f ăr ă putere, ei s-au

22 10

temut c ă- şi vor pierde p ământul şi averile pe care lile-a dat Dumnezeu. Dac ă stresul din ultimii câ Ńivaani te-a f ăcut s ă- Ńi fie team ă, f ă ce a f ăcutîmpăratul lui Israel. El s-a întors spre Dumnezeu şis-a rugat: „Dac ă va veni peste noi vreo nenorocire...ne vom înf ăŃi şa... înaintea Ta... vom striga c ătreTine... şi Tu ne vei asculta şi ne vei mântui" (2Cronici 20:9). Nu l ăsa ca teama s ă te fac ă s ă- Ńiabandonezi speran Ńa şi viziunea. Ci stai în prezen Ńalui Dumnezeu, strig ă c ătre El şi vei vedea cum te vasc ăpa. în Vechiul testament, Dumnezeu le-a adusaminte evreilor de bun ătatea Lui fa Ńă de ei. El avrut ca ei s ă- şi aminteasc ă de asta şi s ă primeasc ăcuraj. Dar uneori teama le-a întunecat amintirile şiau început s ă se îndoiasc ă. î Ńi sun ă cunoscut? A şa c ăEl le-a spus: „Nu v ă teme Ńi şi nu v ă însp ăimânta Ńi...căci nu voi ve Ńi lupta, ci Dumnezeu" (2 Cronici20:15). Cu alte cuvinte, „nu voi trebuie s ă-lînvinge Ńi pe du şman, asta e treaba Mea. Eu suntresponsabil; încrede Ńi-v ă în Mine c ă voi rezolvaproblema". A şa c ă nu uita Cine controleaz ăcircumstan Ńele în care te g ăseşti ast ăzi. Stai înprezen Ńa Lui şi crede promisiunea Lui!

MAI CÂND TE SIMłI DOBORÂT (2) ____________„S ă nu obosim în facerea binelui" (Galateni 6:9)

A doua cauzâ este: Oboseala. î Ńi aduci aminte dezic ătoarea: „nu po Ńi aprinde lumânarea la ambelecapete?" Ast ăzi am trecut de la puterea lumân ării laputerea atomic ă şi pu Ńini dintre noi mai suntematen Ńi la aceast ă veche zic ătoare. Ne dorim case maimari, ma şini mai frumoase şi vacan Ńe mai exotice,etc. Deci începem ziua mai devreme, muncim mai multşi termin ăm mai târziu. A şa c ă ne cl ătin ăm pân ă acas ăşi adormim în fa Ńa televizorului, epuiza Ńi şisim Ńindu-ne vinova Ńi c ă petrecem pu Ńin timp cufamilia. Uit ăm c ă Dumnezeu ne-a creat s ă avem nevoiede o zi liber ă pe s ăpt ămână pentru odihn ă şi deînnoire spiritual ă (Exod 20:8-11). Drept rezultat,oboseala ne vl ăguie şte de energia noastr ă creativ ă,ne distorsioneaz ă perspectiva, ne diminueaz ă bucuria,ne erodeaz ă încrederea şi ne sec ătuie şte spiritual.Ilie este un bun exemplu pentru asta. Cu o singur ămână, el i-a învins pe proorocii lui Baal (1 împ ăra Ńi18). Ca r ăspuns la rug ăciunea lui, Dumnezeu a trimisfoc din cer care a mistuit totul şi l-a întors peIsrael înapoi la Dumnezeu. A fost o victoriespectaculoas ă şi cu toate acestea, pe culmeavictoriei, el a ajuns atât de jos încât i-a cerut l uiDumnezeu s ă-i ia efectiv via Ńa. Asta înseamn ă s ă aiparte de cea mai joas ă c ădere! Ce a f ăcut Dumnezeu?Ca orice doctor bun, El a diagnosticat problemabărbatului şi i-a prescris trei lucruri: o diet ăcorespunz ătoare, odihn ă adecvat ă şi un bun asistent -pe Elisei. Mul Ńi dintre noi, c ărora ne place ceea cefacem ca s ă ne câ ştig ăm existen Ńa, putem aveatendin Ńa de a ne dezechilibra. Nu avem nici o limit ă,aşa c ă risc ăm s ă ajungem pân ă la epuizare. „Obosim înfacerea binelui". Care este r ăspunsul? „îmiînvioreaz ă sufletul" (Psalmul 23:3). Cuvântul „aînviora" are dou ă p ăr Ńi: „odihn ă" şi „conservare".Relaxeaz ă-te fizic şi înt ăre şte-te spiritual. Astatrebuie s ă faci când te sim Ńi doborât!

MAI PĂŞEŞTE PRIN CREDIN łĂ! _______________

22 11

„La ce s ă şedem aici pân ă vom muri?" (2 împ ăra Ńi 7:3)Dacă nu e şti dispus s ă î Ńi asumi riscuri, nu vei

reu şi în via Ńă. Da, exist ă o vreme când trebuie s ămergi la sigur. Dar când precau Ńia devine un stil devia Ńă, vei fi prins pân ă peste cap în mediocritate şieşec în timp ce via Ńa trece pe lâng ă tine. Când aiterminat de rugat, de cercetat Scripturile şi deascultat sfaturile pline de evlavie - trebuie s ăpăşeşti prin credin Ńă. Patru lepro şi se aflau înafara cet ăŃii Samaria care era lovit ă de foamete. Eise gândeau la situa Ńia ior. „Murim de foame. încetate este mâncare. Solda Ńii inamici sunt în cetate.Putem fi pruden Ńi, s ă r ămânem aici şi o s ă murim. Sauputem merge în cetate s ă vedem dac ă ne vor ucide saune vor hr ăni!" Ei ştiau c ă cea mai rea op Ńiune pecare o aveau era s ă nu- şi asume riscuri şi s ă nu fac ănimic. A şadar ce s-a întâmplat? Au fost salva Ńi prinfaptul c ă au p ăşit prin credin Ńă. Poate riscuriletale sunt mai pu Ńin dramatice. Dar dac ă nu Ńi leasumi, nu vei împlini niciodat ă misiunea pe care Ńi-adat-o Dumnezeu în via Ńă. Biblia spune: „ Cine sap ăgroapa altuia, cade el în ea, şi cine surp ă un zid,va fi mu şcat de un şarpe. Cine sfarm ă pietre, ester ănit de ele, şi cine despic ă lemne este înprimejdie" (Eclesiastul 10:8-9). încercând s ă scapide c ăderi, de mu şcături, de r ăni, de pericol, etc,pierzi oportunit ăŃile vie Ńii. S ă umbli prin credin Ńăînseamn ă: 1) S ă- Ńi asumi riscuri. Trebuie s ă- Ńi taicraca de sub picioare, c ăci acolo se afl ă rodul. 2)Să te preg ăte şti cu în Ńelepciune pentru riscuri.Dumnezeu r ăspl ăte şte excelen Ńa. „Când se toce şteferul, şi r ămâne neascu Ńit, trebuie s ă- Ńi îndoie ştiputerile; de aceea la izbând ă ajungi prinîn Ńelepciune" (Eclesiastul 10:10). A şa c ă mergiînainte şi p ăşeşte prin credin Ńă!

MAI RĂSPUNSUL LA ÎNGRIJORĂRILE TALE ______„ Moartea şi via Ńa sunt în puterea limbii" (Proverbe18:21)

Cuvintele rostite de tine fie lucreaz ă pentru tine,fie împotriva ta. Biblia spune: „Moartea şi via Ńasunt în puterea limbii; oricine o iube şte, îi vamânca roadele". Vechea zical ă: „î Ńi vei mâncavorbele" este mai mult decât un cli şeu lipsit desens, este adev ărul! leremia, profetul, scrie: „Cândam primit cuvintele Tale, le-am înghi Ńit; cuvinteleTale au fost bucuria şi veselia inimii mele" (leremia15:16). Psalmistul scrie: „au strigat c ătre Domnul,şi El i-a izb ăvit din necazurile lor; a trimiscuvântul S ău şi ia t ămăduit" (Psalmul 107:19-20).Cuvântul lui Dumnezeu este leacul ce vindec ăîngrijorarea. A şadar ceea ce are Dumnezeu de spus laacest subiect trebuie s ă fie ceea ce ai şi tu despus, altfel îl contrazici şi te deconectezi de lasursa oric ărei binecuvânt ări. Dac ă e şti în Ńelept, veista în preajma oamenilor credincio şi care rostescCuvântul lui Dumnezeu şi (vei elimina) timpulpetrecut cu cei ce nu au nici un interes pentru el.Dacă dore şti s ă aduci rodul potrivit, trebuie s ă aiclimatul potrivit. Şi cuvintele pe care le roste şti( şi pe care le ascul Ńi) determin ă climatul vie Ńiitale, direc Ńia pe care o ia şi rezultatele pe care leobŃii. Nu exist ă nici un „secret" al succesului.Biblia spune c ă atunci când înve Ńi s ă „cuge Ńi zi şi

22 12

noapte" la Cuvântul lui Dumnezeu, vei „da rodul lavremea lui" (în tot ceea ce faci) (Psalmul 1:1-3).Aşadar, r ăspunsul la îngrijor ările tale se g ăseşte înCuvântul lui Dumnezeu.

MAI DESPRE DISCIPLIN Ă (1) ________________„Pedepse şte- Ńi fiul, şi el î Ńi va da odihn ă, şi î Ńiva aduce desf ătare sufletului" (Proverbe 29:17)

Noi producem o genera Ńie de copii c ărora li sepermite s ă creasc ă singuri cu ajutorul televizorului,DVD-urilor violente şi internetului (care este ca şiun teren minat!) Deseori ambii p ărin Ńi lucreaz ă,l ăsând ca un copil s ă-l supravegheze pe cel ălalt.Drept rezultat, ei devin lege pentru ei în şi şi.„Copilul l ăsat de capul lui face ru şine mamei sale"(Proverbe 29:15). Majoritatea dintre noi suntem ni ştepărin Ńi iubitori, dar copiii no ştri au nevoie dedisciplin ă şi de reguli dup ă care s ă tr ăiasc ă.Dragostea are o coloan ă vertebral ă, ea se nume ştedisciplin ă. F ăr ă ea, dragostea este libertinaj. „Cinecru Ńă nuiaua, ur ăşte pe fiul s ău" (Proverbe 13:24).Părin Ńii nu trebuie s ă fie exagerat de severi, darcopiii au nevoie de o c ăl ăuzire constant ă şidisciplinat ă. Aplicarea disciplinei nu este u şoar ă.Dar alternativa este tr ădarea copiilor no ştri şi aresponsabilit ăŃii noastre date de Dumnezeu! E şecul înaplicarea disciplinei pentru a câ ştiga o popularitatepe termen scurt fa Ńă de copiii no ştri sfâr şeşteîntotdeauna cu pre Ńul respectului lor pe termen lung.Să a ştep Ńi ca pruncii t ăi s ă- şi dea seama ce estebine şi ce este r ău este o povar ă pe care nu artrebui s-o poarte; echipamentul lor neurologic şimoral nu este suficient de bine dezvoltat pentru oastfel de responsabilitate. Biblia spune: „Nebuniaeste lipit ă de inima copilului, dar nuiaua cert ării ova dezlipi de el" (Proverbe 22:15). Copiii t ăi înva Ńăsă ia decizii bune din recompensele şi consecin Ńeleconfrunt ării cu disciplina de acas ă. A şa c ă nu-idezamăgi!

MAI DESPRE DISCIPLIN Ă (2) _______________„Cine-I iube şte (pe fiul s ău), îl pedepse şte îndat ă"(Proverbe 13:24)

Copiii cu care este o bucurie s ă tr ăie şti nu ajungaşa tr ăind într-o familie lipsit ă de reguli. Ai v ăzutfilmul Bonnie şi Clyde? Marea poveste din spatele luiBonnie este mama ei care a crescut-o. Ea credea c ătot ce face Bonnie este „dr ăguŃ". De fapt ea oelogia: „A şa cum florile devin mai str ălucitoare înbătaia soarelui, stropite de rou ă, tot a şa lumea estemai senin ă datorit ă unor oameni ca tine!" Dar Bonnienu a mai fost atât de dr ăguŃă când a luat parte la oacŃiune de violen Ńă. Când copilul t ău prime ştecârmuire, el se simte îngrijit şi în siguran Ńă.Aşadar, iat ă dou ă sugestii: 1) Explic ă regulile clar .Să pedepse şti un copil pentru o regul ă pe care n-oîn Ńelege îl face s ă se simt ă plin de resentimente. Cucât mai pu Ńine sunt regulile tale cu atât mai bine -dar s ă fie pe în Ńelesul copilului, u şor de aplicat şide respectat. „Predicile" şi morala d ă na ştere doarla împotrivire. 2) Aplic ă regulile în mod constant. Ceea ce ast ăzi aduce un zâmbet nu ar trebui s ă aduc ăo palm ă mâine. Inconsisten Ńa sl ăbeşte autoritatea şidă na ştere la neascultare, iat ă câteva lucruri pe

22 13

care s ă le evi Ńi: a) Evit ă compara Ńiile. Nu ar trebuisă te a ştep Ńi ca un copil s ă fie la fel cu altul, b)Evit ă etichetele dureroase cum ar fi „e şti prost,lene ş, r ău, o pierdere de timp, etc." Explic ă-lefaptele lor şi nu le demola stima de sine. c) Evit ăr ăspl ăŃile nefolositoare. Aplic ă regula sau renun Ńăla ea. d) Evit ă mita; mita nu face decât s ă deanaştere la manipulare şi s ă diminueze importan Ńaregulilor, e) Evit ă glumele pe seama sl ăbiciunilorlor. f) Nu- Ńi fie team ă s ă spui „nu". Succesul lorviitor şi fericirea lor depinde de abilitatea lor dea face fa Ńă regulilor de acas ă.

MAI DUMNEZEU SE VA ÎNGRIJI DE TINE! ______„Domnul... a dat odihn ă poporului S ău" (1 împ ăra Ńi8:56)

Tr ăie şte din plin ziua de ast ăzi şi pune ziua demâine în mâinile lui Dumnezeu. începe s ă eliminicuvintele „dar dac ă" din vocabularul t ău. Dumnezeu vafi întotdeauna cu un pas înaintea ta. „Domnul însu şiva merge înaintea ta, El însu şi va fi cu tine, nu teva p ăr ăsi şi nu te va l ăsa; nu te teme, şi nu teînsp ăimânta" (Deuteronom 31:8). Motivul pentru careDumnezeu este numit „Alfa si Omega" în Scriptur ă estepentru c ă El nu numai c ă ini Ńiaz ă începutulcăl ătoriei noastre spirituale, dar a aranjat fiecarepas în conformitate cu voia Lui. El î Ńi spune: „Euştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, ziceDomnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca s ă v ădau un viitor şi o n ădejde ... M ă ve Ńi ruga, şi v ăvoi asculta ... voi aduce înapoi pe prin şii vo ştri der ăzboi; ... şi v ă voi aduce înapoi în locul de undev-am dus în robie" (leremia 29:11-14). Dac ă te temide viitor, verific ă trecutul. „Binecuvântat s ă fieDomnul, care a dat odihn ă poporului S ău Israel, dup ătoate f ăgăduin Ńele Lui! Din toate bunele cuvinte pecare le rostise prin robul S ău Moise, nici unul n-ar ămas neîmplinit" (1_ împ ăra Ńi 8:56). Nu- Ńi veiînvinge niciodat ă îngrijor ările în întregime, c ăciîngrijor ările, la fel ca sl ăbiciunile şi defecteletale de caracter, te apropie mai mult de Dumnezeu şite fac dependent de El. Timp de patruzeci de ani înpustiu, evreilor nu le-a lipsit nici o mas ă. Dumnezeule-a asigurat-o în fiecare zi la u şa fiec ărui cort.Şi El se va îngriji şi de tine. „Nu fi atât degrabnic ă, inima mea! Ai credin Ńă în Dumnezeu şiaşteapt ă; de şi El z ăbove şte înc ă, niciodat ă nu ajungeprea târziu".

MAI STĂRUIESTE ÎN RUG ĂCIUNE„lat ă, deci, cum trebuie s ă v ă ruga Ńi" (Matei 6:9)

Dacă rug ăciunea ar veni de la sine, în mod natural,Dumnezeu nu ar mai trebui s ă ne aminteasc ă atât dedes s-o practic ăm. O via Ńă constant ă de rug ăciunenecesit ă r ăstignirea firii noastre egoiste. Dar cândrug ăciunea pare c ă nu ne aduce nici o r ăsplat ă,suntem gata s-o abandon ăm. A şadar, cum te po Ńi rugaşi s ă ai rezultate? 1) înainte de a cere, stai înadorare! Orice rug ăciune care începe cu o cererepoate deveni auto-centrat ă şi superficial ă. „Intra Ńicu laude pe por Ńile Lui, intra Ńi cu cânt ări încur Ńile Lui! L ăudaŃi-L şi binecuvânta Ńi-l Numele"(Psalmul 100:4). Când dragostea lui Dumnezeu,bunătatea Lui şi credincio şia Lui, sunt punctul de

22 14

pornire în închinare, tu te ridici mai presus de ti neînsuti, sufletul t ău este preg ătit s ă se „conecteze"la Dumnezeu, con Ńinutul rug ăciunii tale devine maiScriptura! si ai rezultate. în rug ăciunea Tat ălnostru, Domnul Isus ne îndreapt ă aten Ńia mai întâispre Numele lui Dumnezeu, apoi spre împ ăr ăŃia Sa şiapoi spre voia Sa. Dup ă aceea, cerem „pâinea cea detoate zilele". Mul Ńumirea nu-L condi Ńioneaz ă peDumnezeu s ă te binecuvânteze - ea te condi Ńioneaz ă s ăprime şti binecuvântarea Lui. 2) Când te rogi, st ăruie!Dumnezeu nu este un bancomat automat. Tu trebuie s ăr ămâi conectat cu El pân ă se hot ăr ăşte s ă- Ńir ăspund ă. Aceasta implic ă o atitudine de credin Ńă,perseveren Ńă şi r ăbdare. Domnul Isus ne-a dat o pild ădespre o femeie care a tot pledat în fa Ńajudec ătorului cu inima împietrit ă s ă-i asculterug ămintea. Când în cele din urm ă l-a obosit, el i-adat ce a cerut. Domnul Isus a avut un singur scop c uaceast ă pild ă: „ca s ă le arate c ă trebuie s ă se roagenecurmat, şi s ă nu se lase" (Luca 18:1). Ideea nueste c ă perseveren Ńa oblig ă cooperarea lui Dumnezeu,ci c ă Dumnezeu dore şte s ă te rogi şi s ă nu renun Ńi.Când st ărui înaintea Lui cu credincio şie, Dumnezeuî Ńi va r ăspunde.

MAI MOMENTUL POTRIVIT„Este un copil neîn Ńelept, c ăci nu poate s ă nasc ă lavremea sorocit ă" (Osea 13:13)

Momentul este o parte integral ă a planului luiDumnezeu pentru via Ńa ta. Trebuie s ă stii ce s ă facişi când s-o faci. Dac ă a ştep Ńi prea mult, ratezifereastra oportunit ăŃilor pe care Ńi-a deschis-oDumnezeu.

O autoare subliniaz ă c ă în calitate de credincio şi,noi experiment ăm dou ă na şteri: o na ştere natural ă şio na ştere spiritual ă. Ea scrie: „Pentru unii,naşterea spiritual ă are loc în copil ărie. Al Ńii, caşi mine, trebuie s ă se str ăduiasc ă s ă ajung ă acolo,să depun ă eforturi şi s ă se dezbrace de haineleindependen Ńei. Indiferent cum ajungem în sala denaşteri spirituale, la timpul corespunz ător - spredeosebire de na şterea natural ă, trebuie s ă fimdispu şi s ă ne na ştem din nou. Nu putem r ămâne înîntuneric şi izolare. „Când te na şti la vremeasorocit ă" şi intri în lume ca f ăptur ă nou ă, trebuiesă fii dispus s ă ie şi la lumin ă. Cu to Ńii cunoa ştemoameni care particip ă la toate seminariile şi carecitesc toate c ăr Ńile de autoperfec Ńionare. Ei suntmereu preg ăti Ńi s ă ias ă la lumin ă, dar nu reu şescniciodat ă. Poate chiar tu e şti unul dintre ei. PoateDumnezeu Ńi-a dat o viziune, dar ai ascuns-o atât demult ă vreme a şteptând momentul potrivit încât adevenit perimat ă. Viziunile au o via Ńă de raft. Elesunt pentru o „vreme ... hot ărât ă (stabilit ă, aleas ă,pre-aranjat ă)"(Habacuc 2:3). Maurice Chevalier aspus: „Dac ă a ştep Ńi momentul potrivit când totul estelipsit de pericol şi sigur, mun Ńii nu vor fiescalada Ńi, competi Ńiile nu vor fi câ ştigate şifericirea de durat ă nu va fi atins ă". Concluzie: po Ńista pe banc ă sau te po Ńi implica. Ce alegi?

MAI CUM SĂ GĂSEŞTI MÂNGÂIERE ÎN VREMURI DERESTRIŞTE____________________________________

22 15

„Dar Dumnezeu, care mângâie pe cei smeri Ńi, ne-amângâiat" (2 Corinteni 7:6)

Acum tu o s ă spui: „Cu siguran Ńă Pavel a fost preamatur spiritual pentru a se sim Ńi descurajat"? Separe c ă nu! Cel mai mare apostol şi lider albisericii a experimentat descurajare, stres,nelini şte şi chiar temeri. „Dup ă venirea noastr ă înMacedonia, trupul nostru n-a avut nici o odihn ă. Amfost nec ăji Ńi în toate chipurile: de afar ă lupte,din ăuntru temeri" (2 Corinteni 7:5). A şadar, spre cene întoarcem în vremurile tulburi? S ă lu ăm aminte lacâteva c ăi prin care Dumnezeu ne trimite mângâiere şiîncurajare: 1) El ne mângâie prin prezenta Lui .„Dumnezeu, Tat ăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat,prin harul S ău, o mângâiere ve şnic ă şi o bun ănădejde, s ă v ă mângâie inimile, şi s ă v ă înt ăreasc ăîn orice lucru" (2 Tesaloniceni 2:16-17). Este natu ralui Dumnezeu s ă fie cu noi, s ă ne mângâie cândsuferim (Matei 5:4), când suntem cu inima frânt ă(Psalmul 147:3), cople şi Ńi (Psalmul 145:14),îngrijora Ńi (Isaia 41:10) sau bolnavi (Psalmul 41:3).Dar trebuie s ă recunoa ştem prezen Ńa Lui şi s ăaccept ăm mângâierea Lui! 2) El ne mângâie prinCuvântul Lui. „Adu- Ńi aminte de f ăgăduin Ńa dat ărobului T ău, în care m-ai f ăcut s ă-mi pun n ădejdea!Aceasta este mângâierea mea în necazul meu: c ăf ăgăduin Ńa Ta îmi d ă iar ăşi via Ńă" (Psalmul 119:49-50). 3) El ne mângâie prin rug ăciunile noastre. „ înziua când Te-am chemat, m-ai ascultat, m-aiîmbărb ătat şi mi-ai înt ărit sufletul" (Psalmul138:3). 4) El ne mângâie prin prieteni evlavio şi .Pavel scrie: „Dumnezeu... ne-a mângâiat prin venire alui Tit" (2 Corinteni 7:6). Ast ăzi, caut ă-i pe aceiacare î Ńi aduc mângâiere şi mângâie-i şi tu pe al Ńii.

MAI CINE SE AFL Ă CU TINE LA BORD ? _______„Am încredere în Dumnezeu c ă se va întâmpla a şa cummi s-a spus" (Faptele Apostolilor 27:25)

Robert Schuller se afla pe un vas de croazier ă peMarea de Corali când c ăpitanul a anun Ńat c ă urmeaz ăsă navigheze printr-o crep ătur ă foarte îngust ă şipericuloas ă. Aveau nevoie de cel pu Ńin zece metri deapă ca s ă treac ă dincolo şi s ă evite scufundarea.Chiar atunci a ap ărut o barc ă cu motor şi la cârm ă seafla un c ăpitan din Australia. El s-a urcat la bordulmarelui vas, echipajul l-a salutat şi s-a dat la oparte pentru a-l l ăsa pe el s ă preia cârma. Acest omera specializat în manevrarea vaselor mari prinspatii mici şi datorit ă priceperii sale au trecutf ăr ă nici o problem ă. Putem înv ăŃa o lec Ńieimportant ă de aici. înainte de a fi prins înfurtunile vie Ńii, asigur ă-te c ă Domnul Isus este lacârmă şi c ă ştii cine sunt tovar ăşii t ăi de drum. înmijlocul unei furtuni ce amenin Ńa c ă le va scufundacorabia, Pavel s-a ridicat şi a anun Ńat: „lini şti Ńi-vă, c ăci am încredere în Dumnezeu c ă se va întâmplaaşa cum mi s-a spus". Pavel avea încredere deoareceel ştia Cine este adev ăratul c ăpitan în acea zi. Elnu s-a îndoit nici o clip ă c ă Dumnezeu î şi va onorapromisiunea de a-l salva pe el şi pe to Ńi cei ce seaflau la bord. Când treci prin furtuni care- Ńizdruncin ă credin Ńa, ai nevoie de oameni care ştiu cespune Cuvântul lui Dumnezeu, de oameni care cred c ăDumnezeu „va face exact" ce a spus indiferent cât d e

22 16

grave par circumstan Ńele. Asemenea prieteni suntfoarte pu Ńini şi sunt foarte valoro şi. Dac ă ai unulsau doi de felul acesta în via Ńa ta ast ăzi, e ştibinecuvântat, a şa c ă mul Ńumeşte-l lui Dumnezeu pentruei.MAI CÂND ESTI ÎN FURTUN Ă ________________„Corabia era înv ăluit ă de valuri în mijlocul m ării;căci vântul era împotriv ă" (Matei 14:24)

Să vorbim despre un om prins în mijlocul furtunii!leremia Ńi-ar putea spune despre în ăl Ńimea valurilorşi viteza vântului. El şi-a dat seama cât de rapid sescufund ă, a şa c ă şi-a mutat privirea! „lat ă ce maigândesc în inima mea, şi iat ă ce m ă face s ă mai tragnădejde: Bun ăt ăŃile Domnului nu s-au sfâr şit,îndur ările Lui nu sunt la cap ăt, ci se înnoiesc înfiecare diminea Ńă. Şi credincio şia Ta este atât demare! „Domnul este partea mea de mo ştenire" zicesufletul meu; de aceea n ădăjduiesc în El" (Plângerilelui leremia 3:21-24). Când leremia şi-a luat privireade la valuri pentru a se uita la Dumnezeu, el aînceput s ă recite un cvintet de promisiuni: 1 j„Bun ăt ăŃile Domnului nu s-au sfâr şit". 2) „îndur ărileLui nu sunt la cap ăt". 3) „Se înnoiesc în fiecarediminea Ńă". 4) „Credincio şia Ta este atât de mare".5) „Domnul este partea mea de mo ştenire". Furtuna nua încetat, dar descurajarea lui leremia da. Pavelspune: „vorbi Ńi între voi cu psalmi, cu cânt ări delaud ă şi cu cânt ări duhovnice şti, şi cânta Ńi şiaduce Ńi din toat ă inima laud ă Domnului" (Efeseni5:19). Marile cânt ări sunt un mare ajutor. Ele teajut ă s ă- Ńi mu Ńi privirea spre Cel ce umbl ă pe ape şipotole şte furtuna. Thomas Chisholm a scris: „Mareeste credincio şia Ta, o, Dumnezeule, al meu Tat ă,când m ă întorc la tine totul este descoperit. Tu nute schimbi, bun ăt ăŃile Tale nu dezam ăgesc, cum aifost, a şa vei fi întotdeauna. Mare este credincio şiaTa, mare este credincio şia Ta, în fiecare diminea Ńăvăd noi îndur ări. Tot ce ai promis, mâna Ta a f ăcut,mare este credincio şia Ta fa Ńă de mine, Doamne".

MAI VREI S Ă PRIMEŞTI CUNUNA ? ____________„De acum m ă a şteapt ă cununa" (2 Timotei 4:8)

î Ńi mai aduci aminte de sentimentul pe care l-aiavut când Ńi s-a strigat numele pentru a primidiploma de la liceu sau diploma universitar ă şi aiauzit cuvintele: „Felicit ări pentru absolvire"? Aireu şit! întregul t ău efort a fost r ăspl ătit.Realizarea ta a fost în sfâr şit recunoscut ă.înmul Ńeşte acel sentiment cu o mie! Imagineaz ă-teintrând în prezen Ńa Celui care î Ńi va da cununaneprih ănirii în timp ce sfin Ńii tuturor veacurilorprivesc. Pavel şi-a anticipat absolvirea cu cele maiînalte onoruri: „M-am luptat lupta cea bun ă, mi-amispr ăvit alergarea, am p ăzit credin Ńa. De acum m ăaşteapt ă cununa neprih ănirii" (2 Timotei 4:7-8). înurmătoarele zile, a ş vrea s ă discut ăm despre modul încare po Ńi absolvi aceast ă via Ńă cu cele mai înalteonoruri. Tr ăind o via Ńă lipsit ă de egoism. Nu exist ăobstacol mai mare pentru via Ńa pe care Dumnezeu Ńi-adat-o s-o tr ăie şti decât egoismul. Eul şi auto-promovarea ne polueaz ă sufletele şi ne distrugrela Ńiile. Pavel a în Ńeles nevoia de a- şi detronaeul. „Nu mai tr ăiesc eu, ci Hristos tr ăie şte în mine"(Galateni 2:20). Acest lucru reflect ă: a) o

22 17

schimbare a valorilor. Pavel a tr ăit cândva pentru a-i persecuta pe cre ştini; acum el spune: „pentru minea tr ăi este Hristos" (Filipeni 1:21). b) O schimbarea scopului. Vechiul Pavel, a c ărui scop era s ă fierecunoscut drept campionul religiei, spune: „Darlucrurile, care pentru mine erau câ ştiguri, le-amsocotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos"(Filipeni 3:7). c) O schimbare a mintii . Str ălucitulfilozof, fariseu şi avocat renun Ńă la c ăile luiegoiste şi scrie: „S ă ave Ńi în voi gândul acesta,care era şi în Hristos" (Filipeni 2:5).

MAI VREI S Ă PRIMEŞTI CUNUNA ? ___________„Firea a şteapt ă cu o dorin Ńă înfocat ă descoperireafiilor lui Dumnezeu" (Romani 8:19)

Vei primi cununa dac ă tr ăie şti o via Ńă jertfitoare.Mântuirea este gratuit ă, dar absolvirea cu cele maiînalte onoruri cost ă scump. „Pentru El am pierduttoate" (Filipeni 3:8). Pavel a avut cândva o viat ăconfortabil ă, apoi totul s-a schimbat. A fost b ătutaproape pân ă la moarte de opt ori. S-a confruntat cupericolul din partea prietenilor şi din parteaduşmanilor. El a îndurat lipsa îmbr ăcămintei, asomnului, foamea şi setea (2 Corinteni 11:23-29). S-adescurajat? Da. A renun Ńat? Nu. „Simt pl ăcere însl ăbiciuni, în def ăimări, în nevoi, în prigoniri, înstrâmtor ări, pentru Hristos" (2 Corinteni 12:10). S-arugat pentru eliberare? Fire şte. De trei ori s-arugat Domnului s ă-l scape de suferin Ńă. Când Dumnezeui-a r ăspuns: „Harul Meu î Ńi este de ajuns; c ăciputerea Mea în sl ăbiciune este f ăcut ă des ăvâr şit ă" (2Corinteni 12:9), el a înv ăŃat „s ă simt ă pl ăcere însl ăbiciuni, în def ăimări, în nevoi, în prigoniri, înstrâmtor ări" (2 Corinteni 12:10), sprijinindu-se peDumnezeu pentru a primi putere. Unde a g ăsit el atâtabucurie? în „pre Ńul nespus de mare al cunoa şterii luiHristos Isus" (Filipeni 3:8). Intimitatea cu Hristo sa fost pasiunea care l-a preocupat. De şi a fostcon ştient de problemele lui, el a r ămas consacratDomnului. „Pentru El am pierdut toate şi le socotescca un gunoi, ca s ă câ ştig pe Hristos" (Filipeni 3:8).Pavel s-a hot ărât c ă indiferent de cost, absolvireacu cele mai înalte onoruri merit ă pre Ńul. „Suferim cuadev ărat împreun ă cu El, ca s ă fim şi prosl ăvi Ńiîmpreun ă cu El. Eu socotesc c ă suferin Ńele din vremeade acum nu sunt vrednice s ă fie puse al ături cu slavaviitoare ... şi firea a şteapt ă cu o dorin Ńă înfocat ădescoperirea fiilor lui Dumnezeu" (Romani 8:17-19).Tr ăie şte ast ăzi cu aceast ă imagine în minte.

MAI VREI S Ă PRIMEŞTI CUNUNA ? ___________„Alerg spre Ńint ă, pentru premiul chem ării cere şti"(Filipeni 3:14)

Vei fi încoronat dac ă tr ăie şti o via Ńă condus ă descopul chem ării cere şti. Marii oameni de succes s-auconcentrat asupra scopului lor. Ei sunt atât dehot ărâ Ńi, încât sunt adesea considera Ńi ni ştefanatici. Ei filtreaz ă ceea ce este str ăin şi seconcentreaz ă asupra Ńintei ca un laser, în timp ce înjurul lor ceilal Ńi duc ni şte vie Ńi dezordonate cuproiecte despre care se discut ă mult, dar careniciodat ă nu sunt începute. Chemarea lui Pavel a fostpreocuparea vie Ńii sale. „Fac un singur lucru: uitândce este în urma mea, şi aruncându-m ă spre ce esteînainte, alerg spre Ńint ă, pentru premiul chem ării

22 18

cere şti a lui Dumnezeu" (Filipeni 3:13-14). Lucrulacesta l-a preocupat atât de mult, încât toatecelelalte interese au fost lipsite de semnifica Ńie.El nu a permis ca nimeni şi nimic s ă-l abat ă de lavictorie. El a scris: „Lupt ă-te lupta cea bun ă acredin Ńei" (1 Timotei 6:12). El a ştiut c ă nu ajungesă fii tare în credin Ńă, ci trebuie s ă fii tare şi„în lupt ă". Uneori teama, critica şi e şecul dintrecut ne dicteaz ă direc Ńia şi r ăt ăcim f ăr ă Ńint ă înfiecare zi. Viitorul se n ăpuste şte asupra noastr ă,ar ătând la fel ca trecutul nostru. Noi „ungem roatacare scâr Ńâie cel mai tare", sperând ca via Ńa s ă nefac ă un serviciu. Dar nu merge a şa! Dac ă vrei s ăprime şti cununa: 1) Trebuie concentrare. Iarconcentrarea nu apare pur şi simplu, trebuiedirec Ńionat ă. 2) Necesit ă focalizare pe Ńint ă., ,Uitându-m ă spre ce este înainte".3) Necesit ă uitareaeşecurilor trecute. Uitând ce este în urma mea. 4)Necesit ă o intens ă anticipare a succesului viitor.„Aruncându-m ă spre ce este înainte".5) Necesit ă odefensiv ă f ăr ă ocoli şuri . „Alerg spre Ńint ă, pentrupremiul chem ării cere şti". Urmeaz ă ace şti pa şi şi tuvei absolvi cu cele mai înalte onoruri.

MAI CE TREBUIE S Ă FACĂ UN P ĂRINTE?_______„Fiii lui Samuel n-au c ălcat pe urmele lui" (1 Samuel8:3)

Cred c ă fiecare p ărinte ajunge la disperare cândvede deciziile şi faptele copilului s ău. „Am dat totce-am avut mai bun ca s ă-l cresc corect; nu am fostun p ărinte bun?" E şecul face parte din via Ńă - şi dincalitatea de p ărinte - nimeni nu tr ăie şte perfect!Părin Ńii î şi asum ă o vin ă mai mare decât merit ă. S ăne gândim la câteva exemple biblice de p ărin Ńi dinlumea real ă: Isaac a avut, în cel mai bun caz, 50%rat ă a succesului cu fiii s ăi, lacov şi Esau. Aaron aeşuat complet cu Nadab şi Abihu. B ăiatul lui ManoahSamson nu a câ ştigat „premiul pentru fiul anului"! ŞiSamuel, un gigant al comportamentului moral şispiritual, a v ăzut cum fiii s ăi resping exemplul s ăuşi înv ăŃătura sa şi duc ni şte vie Ńi pline de mit ă şiru şine. De la Adam, copii care „î şi fac propria voie"au frânt inimile p ărin Ńilor lor! A şadar, ce trebuiesă fac ă un p ărinte? 1) Să în Ńeleag ă c ă nu sunt responsabili pentru deciziile lor . Ei fac propriilelor alegeri. Condamnându-te, doar te descurajezi şiî Ńi subminezi abilitatea de a fi p ărintele de care auei nevoie. Biblia spune: „mântuirea vine de laDomnul" (lona 2:9). El mântuie şte şi elibereaz ă - nutu. 2) S ă se roage pentru ei si s ă-i pun ă în mânaDomnului. Teama şi frustrarea te vor face genul depărinte cu care nu le place s ă stea şi care nu sebucur ă de ei. Tu nu e şti f ăcut s ă duci o astfel depovar ă; Tat ăl t ău cel ceresc îns ă o poate face şi Eldore şte s ă duc ă povara în locul t ău! (1 Petru 5:7).3) Să-si aduc ă aminte c ă Dumnezeu îi iube şte mai mult decât îl iubesc ei! El Şi-a dat singurul Fiu pentrua-i salva pe ai t ăi. El le cunoa şte inima şi ştie cumsă ajung ă la ea şi s ă le-o întoarc ă spre El. A şa c ăîncredin Ńeaz ă- Ńi copilul în mâna Lui!

22 19