2013=Rev-Atitudini-Par Elpidie-Voi Cei Mici Il Veti Vedea Pe Antihrist pg42+Par Iustin Parvu-Sa nu...
description
Transcript of 2013=Rev-Atitudini-Par Elpidie-Voi Cei Mici Il Veti Vedea Pe Antihrist pg42+Par Iustin Parvu-Sa nu...
f,sA NE UNlfVt Iru ilRAG05TE 5[ARMONIE, CA 5A pUTEM tESl DESUB JUGUL EREI ELECTRONICE*
Porintele Justin Pdrvu
cuvArur or irucunnJARE trsusTrNERE A CELOR CE AUPRorEsrAT itupornlvRACTELOR ELECTRONICE
Iubi; i f i ortodocl ai acestui neam,
Ortodoxia noastri romAneasci,
alituri de celelalte popoare or-
todoxe, mai apropiate sau mai
indepirtate, este in acelasi cuget
ortodox de a apira fiinga ;i li-
bertatea umani in faga celui mai
aprig atac indreprar asupra vierii
noastre crestine, prin implemen-
tarea fortati a cipurilor electronice in actele noastre de identitate.
Este un atentat asupra libertigii umane, diruiti de Dumnezeu in
actul creagiei. Nicio o forgi din lume nu are dreptul si. atenteze sau
si anihileze aceasti libertate a omului, care este de origine divini.
Vrem si fim tratati ca fri ar lui Dumnezeu, liberi, dupl chipul gi ase-
minarea lui Dumnezeu, iar nu ca infractori sau ca niste masini, dupi
chipul si asemlnarea omului modern, a omului satanizat.
Biserica Ortodoxi este mami a neamului rominesc. Acest popor s-a
format si mentinut la sinul Bisericii crestine. De-a lungul veacurilor
Biserica Ortodoxi a fost sprijinul cel mai de seami gi farul ciliuzitor
in toate nevoile si suferintele acestui popor. Clt timp acest popor a
fost insuflegit de oamenii Bisericii, Dumnezeu a revi.rsat binecuvin-
tarea Sa asupra noastri si ne-a ajutat si iesim din toate strimtoririle.
F
TJIz3=oTJ
; l
Ii ll r
J' l
;I
2 ( }
Iati insa ci acum se ,rbate asupra noastri poate cei mai mare atac la
fi inga spirituali a neamului nosrru. Avem datoria si constientizim
pericolul de insraurare a unci dictaturi mondiale, prin urmirirea
cetitenilor gi implanrarea microcipurilor, incepind de Ia actele de
identitate plni la corpr,rl Llmarl. Acesta este ;i scopuL obisnuirea cu
cipul gi implemcntarea in corpul uman, in cele din urmi., ceea ce va
duce la rransfbrmarea noastri
in nistc roboti si sclavi care
nu vor rnai putea {i stiplni
pe gindurile gi vointa lor.
Acum este momentul si ac-
r ionim, in frunte cu preol i i
; i nronahi i , s i s i susr inem
drepturile acestui popor obi-
dit. Noi, ca monahi, nu pu-
tem sta nepasitori in faga su-
ferintei poporului nostru, in
farr suferinqei fraqilor nostri.
Prcot i i g i nronahi i sunt pr i -
mii care trebuie si dea dova-
di dejertfi 9i poporul trebu-
ie si simti grija si dragostea
noastri, sI simti ci suntem
aliruri gi il sustinem cu pre-
tul v iet i i noastre, dupi cum
ne invagi MXntuitorul nos-
tru Iisus Hristos: ,,Aceasta
cste L)oruu1c:r Mea: si v:r iubiti unul p-,e altr-rl, precr.rm v-am iubit Eu.
Mai marc dragosrc decir accastrr nimeni l lLl are, ca sufletul h-ri sa si-l
punir penrru prietenii si i"(Ioan 15:12,73), Nu avem dreprul si ce.
di,m. Dac:i dirrn un sir-rgur pas inapoi, inseamni ci arn predat arme-
Ie in figa vri. jrnasilor no;tri vizr-rri si nevizuti, carc vor iesi victoriogi.
in feta vrrrjm:r;i lor nevizuti mai faci o crlrce ;i pier, pentru ci. se tem
de Dumnezeu, d:rr accsti: l vizttt i sunt mai eprigi si l lu au respect
pentru niciun lucru sflnt.
Aceasta este o rnisiune import:rnti si o chemare mai inaltl a po-
porului romin de a protesta fagi de aceste misuri dictatoriale si
cle a dezrobi near-nul romi.nesc din aceasti ghearl care vrea si ne
rnanipuleze si sa ne cor-rduci precum pe vite. Am ajuns la cuvintele
Psalmistr,rlui David, clin Vechiul Testamentl ,,Cu cel cuvios, cuvios
vei I i; si cu omul nevinovat, nevinovat vei fr. $i cu cel ales, ales vei
fi; gi cr-r cel ir-rdarirtnic Te vei indaritnici"(Ps.77 28,29), Fagi de
: ' , \
! t , ' ; \ \t I\"t ";t, i i t : I j : t t, ' :,, t t u.t,t...
I i r . i , : . i , . r ; . i l i , . r - r i - r i r ; : l ;
! t ' " , i : i - ; i J l ; , r i
: i , r r : l ; ; : q : i . '
: : : i t l , : i
I , t : , , : . : i : ' , , i r ] : , . : f r ' ; i : ) l i
' i i : t , t t ! r : : t ; l l l r t t : 1 , . , : l
X r l i i i 1 . r 3 f i ' ; l l n l , l i t t l ' ; ' " I ' r I t "
sflnifater
& T t T i l , r f i ) t n l F ( ) 3
aceste misuri indiritnice nu putem fi altfel decit asa cum spune
Psalmistul. Anii trecuti, odati cu aparigia pasaporrului biometric,
s-au strins un milion de semnituri care s-au inminat autorititilor'Statului, dar ei s-au indiritnicit 9i nu au luat aminte la glasul celor
1 milion de oameni. Niciodati pXni acum in istoria Rominiei nu
s-au mai strnns 1.000.000 de semnituri oentru ceva. Am cervr re-
ferendum impotriva oriclrui act electronic, dar nu am fost
ascultagi. Cine vrea sI isi puni cip nu are decdt; noi vrem
doar si. ni se ofere alternativa de a putea pistra actele simple
pe care le-am folosit gi pAnl acum si de a nu fi obligagi si
folosim carduri electronice de sinitate pentru a merge la o
farmacie sau la un docror.
De aceea se cere tuturor 6ilor acestui neam, indiferent ca
este girlnist, democrat sau socialist - si rispundi impotriva
acestor misuri de control total al popula;iei, de instaurare
a unui stat poligienesc. Si ne unim in dragoste si armonie,
ca si putem iegi de sub jugul erei electronice. Din rafuni
politice, eu;i atAgi algi fri ai acestui neam, am ficut ani;i zeci
de ani de pu;cirie, datoriti unui sistem dictatorial cemu-
nist."Am purcat nu{nqtg in loc de nume, ca acllm -s,i ajqng
si tri.iesc in libertate 9i si 6u identificat tot cu un numir?
Avgrr datoriu sir constientiziim
per ico l r r l i lc instat r rare a turc i
dictaturi rnoudiale, prin urrna.rirea
cetirte nilor si implirntarea nricro-
cipurilor, incepilnd de la actele de
identitate pirrri la corpul ulniln.
r\cesta estc ;i scgp!!: obisnuirea crr
cigrrl si inrplcnrcntirreir in corpul
umi ln, in cc le d in urm: i , ccc i l cc v i l
duce la transfbrmareit nozrstri in
niste roboti si sclavi cAre nu vor
mai puteir fi stipani pe grinclurile
si vointir lor.
4 O " e T f T t l r X ) I i r * I
Noi avem nume prin Botez, un nume dar de piringii nogtri. Daci
imi anulezi numele, inseamnl cI mi-ai anulat si pirintii si toat5. le-
girura 14ea cu Dumnezeu gi cu strimogii acestui neam. Dar poate ci
aceasta se gi doregte: si fim Iii ai unei Europe unire, sau ai unui sr.?r
mondialist, care nu are nici Dumnezeu si nici mili, care mai mult
ne furi declt ne ajutl Noi purem si triim in liniste si pace cu rori
vecinii nogtri f5:ri si ne anulim identitalga, ;i firi si. ne vindem toate
bunurile gi valorile acesrui neam.
Pentru cei care consideri. cI nu este
duhovniceasci atitudinea noastr5. de
a iesi in fata oamenilor si protesrim,
tin si le amintesc faptul ci poporul
grec a iesit cu sutele de mii cu preogi
gi monahi in fruntea poporului, api-
rAndu-si dreptul cre;tin de a renunga
la aceste acte electronice. De aseme-
nea Biserica-Ils4 a hotirlt ci acesre l
misuri electronice si biomerrice sunt ,jbt+AJ" si nu sunt agre^re de citre
conceptia Bisericii. \hj d" pertea cui ne situim? Sau suntem mai I
catolici decdt papa, cum se spune? Auern de invitar din eroismul gre.-.,cesc. Ei au acest spirit de a reactio^rra, penrru ci pistorii lor nu se rem
ca ai nostri; prg"g{i! $Lle1.4lhli isi susgin credinciosii in pofida condu- '
c_erri care incearci. si le calce in picioare drepturile cregtinesti. Noi rtrebuie si reactionim fagi de orice abuz asupra cetitenilor nosrri
'
ortodocsi. Ortodoxia nu inseamni numai: Doamne, slava ;i iar sla.
ua... Dar fapta unde ei Cum poti ru si spui ci igi iubesti aproapele
ca pe tine insuti, cind nu il sprijini atunci cAnd este asuprit 9i pri,
goniti Noi nu iesim ca si cucerim ceva, precum au ficur cruciadele,
noi iesim si susginem dlepturilq acesfui popor cresrin. Si ni se
respecte dreptul la libertate si la numele cre$rin.
Menireaprerlflgi esre si. isi puni cuvinrul, sufetul si viata lui pentru
aproapele, pentru ucenicii sii, PreoEii cu crucea, in frunte, aceasta este
caracteristica poporului nostru, dupi cum o spune insugi imnul natio-
nal. Daci preofii vor invinge frica,vor invinge ;i iadul. Dar daci nu
vor invinge fricarvor pierde raiul, inci de aici de pe pimint. Acesta
este doar inceputul vremurilor de prigoani* C.e1om face mai incolo,
daci noi nu avem curajul si ne sustinem credinciosii acum, cind inci
mai avem - chipurile - o liberrare si un drepr de exprimarei
Suntem aici ca o datorie a consriintei noasrre fagl, de copiii nostri, fati
de generatia de miine, fa;i, de srri.mosii nostri, care ne-au predat o
tI
; .I[;
Noi avent nume prin
llotez, un nurne dat cle
par int i i nostr i . Daca imi
anulez i numelc, insearnrr i i
cir nri-ai anulat si parinti i
si toati legiittrra mea cu
I)umnezeu gi cu strimosii
ircestui l leiri lr. Dtr poate
c:i aceastir sc si clorestc:
sa fim fi i ai unei I iuropc
rrn i te, s i ru a i r r r ru i s t i r t
rnondialist, c?lre nrr i lrc
n ic i I ) r rnrr rczeu s i r r ic i
rnil i , carre nriri rnnlt ne
fura clcciit ne niutii.
Romlnie liberi 9i aceasta este Ro-
minia in care vrem si tri iasca si 6ii
nostrl,
Iati, ne-am adunat cu toti i la acest mi-
tlng, cu mici, cu mari, si astepri.m un
rispuns din partea onoratului Parla-
ment, ales si asezat conducitor al unui
popor majoritar ortodox, intemeiat
pe jerdele marilor voievozi crestini -
$tefan cel Mare, Mihai Viteazul, Con-
stantin Brlncoveanu - gi pe milioane
de jertfe ale inainta;ilor nostri care
au Iuptat pentru o Romi.nie liberi si
cre;rini. Agteptim un ri-spuns ia cele
1 milion de semnituri adunate impo-
triva actelor electronice.
Domnul nostru Iisus Hristos sa vi bi-
necuvinteze pe togi care v-ati adunat si
Iupta;i impotriva acestor misuri abu-
zive si anticrestine, iar guvernantilor
no;r r i sa le dea inte lepciune ; i purere
de intelegere, spre a sluji cu credinti.
in tereselor neamuIui nosrru cresf in
rominesc, iar nu altor interese stri ine.
r e d n c t o r / \ t u t t l , n t ; ! r : , , t i r r X ' ; r r l
l a v o u t s i t e h n o r e d a c t a r e / ' i r . i r i : : r l . i r * r . l : r . : ,
c o r e c t u r i / I ; i r , r i r " , i r ; . - , i f r I r i ; \ " ; ; i . i
t iptrr / 'o:,tt '",y t l
a d r e s ' i / i ' i : i ; J r r t i , ' l ' , . i i t r l ) r : i \ i ; - r ; t : . r j r r ' : r , ; \ , , r i
t e l e f o n / : : r : . i i l i i ' i - i :
e - m a i l / , * t t r . s l i u i " | t , , , " r , r u l t , v t n
l v e b / r r r , ; ' : . : i l : r r i r i : i . . r , r i r
a b o n a m e n t e / i . t , t t , , r - . 1 r l , i : r : . i i l l . r r r r - r r r - : r i
t t t r . t : tNr . t t * : , t * t r t " r l ; ; { r . J r ln r r t , l ; \ t t l l l t l 1 i [ i
os
5U#rAR
DrN NEVOTNTELE TEROSCHTMONAHULUT ANTTM GATNA DELA MANASTIREA SECU O894 - 19741
CRAMPEI DE GAND DESPRE MARELE IS IHAST ANTIM GAINADE LA M-REA SECU,,SA-| A9EZAM NUMELE pE CALENDARULlNlMl l NOASTRE" c le Par inte ie Constant i r r Catan6 de laManist i rea Varatec
CONTROLUL TOTAL SI iNCHISOAREA INVIZIBILA, ,sA NU RlSlPlM TURMA! ln terv iu cu Pi r in te le Just in P6rvu,de Monah ia Fo t i n i , 3 ap r i l i e 2013
i rurne RezrsrENTA poLtncoAsA gt cURAJULMARTURlSlRl l JERTFELNICE Fragment d in PredicaTeologulu i Danion Vasi le la Duminica ler t i r i i
ENCTCLTCA PASTORALA A iNALTpREASFTNTtTULUIMITROPOLIT SERAFIM DE PIREU LA DUMINICA ORTODOXIEI
PLANURI PENTRU |NTNUTIRCR UNUI SINOD PANORTODOX?,, INSA ACEST SINOD NU VA FI CEL DE-AL OPTULEA,F I IND O ADUNATURA DE NECREDINCIOSI "
, ,vot , cEt Mlct , iL VETIVEDEA PE ANT|HRtST"PROFETTA PARTNTELUT ELprDrE, MTSTONAR iN AFRTCA,
CUM SE DEPARTEAZA TEOLOGIA, ,POST-PATR|STTCA" DE CEA A SFTNTTLOR pARtNTl, ,LTBERTATEA DE VOTNTA A PERSOANET"INTRE FrLosoFrE 5r rEoLocrE pATRrsncA,,NU EXISTA TEOLOGIE POST-PATRISTICA"de Pr. Prof . Dr . MihaiVal ica
EXPERTMENTE 9 t PROGRAME SECRETE DECONTROL AL MINTIIMIC ISTORIC AL IDEOLOGIEI CONTROLULUITOTALSAU ISTORIA MODERNA A ATEISMULUI
ROLUL tEZUtTtLOR tN BtSERtCA GRECO-CATOL|CAde lercnlonah Eftinrie Mitra
MrHAr VTTEAZUL, ApARATOR AL CREgTTNATAT|Ide Dr, Mar in Alexancl ru Cr is t iar r , Profesor de is tor ie
4 APRIL IE 1944 , CRUNTUL, ,AJUTOR NEGRU"AMERICANde Monah Teodor St inescu
MARTURI I INEDITE DESPRE VALERIU GAFENCUDIN RELATARILE LUI OCTAVIAN ANASTASECU
MUZEUL TARANULUT ROMAN, UN spATtU AL MARTURtStRt IDESPRE,,MAFTA HOMOSEXUALA" St POLUAREA StMBOLICAde Cipr ian Voic i la , socio iog la Muzeui lSranulu i Roman
HOMOSEXUALITATEA ARUNCA ROMANIA CU DOUA MIIDE ANI INAPOI de Enr i l ia Corbu
RISCURILE RAPELURILOR VACCTNALE ADEVARULDESPRE MAFTA VACCINARII de Dr. Mihai lescu Gabr ie l
TELEVIZ!UNEA - , ,PAINEA" NOA5TRA CEA DE TOATAZIUA?ARMA A RAZBO'ULUI PSIHOLOGIC DUS iMPOTRIVARoMANIEI ( lX) de Lt . Col . ( r . ) t ' ,1"M. Popescu
1 2
1 6
23
32
38
42
47
62
68
76
8 1
84
89
92
97
6{ )
MIN TEVOINTHIE IERfiSCHIMONA.F*UtUI AIUTSM GAII{A DE LAfiv?&ffiffisTnffiHA sEf;u {rss4 * x974}
FulEFEoo
PARINTELE JUSTIN PARVU: DESPRE
cEL CE r-A FOST MODEL tr POVATUT-
ToR TArNrc in vrnln morunnRlAL-:rm cunoscut pe Parintele Antim Ia
mlinisrirea Secu, unde eram vietuitor ca
monah si preor, dupi perioada de deren-
tie. Pentru mine Pirinrele Anrim a fost
modelul de desivlrgire monahali, cel mai
in-rbunat:itit dintre monahii pe care i-am
cunoscut, iar povi.tuirea si rugiciunea lui
tainici le simt si acum. Pirintele Antim a fost t-r personalitate deose-
biri pentn-r tot monahismul nostru, rnai ales pentru cel din Moldova,
pentru c5. a dus o viata foarte cumpitati, de infrAnare desivAr;it i gi
de o singuritare aparte, de izolare, dar in acelasi t imp ;i de comu-
nic; r re. Avce nra i nru l t ucenic i nr i reni , pcntru ca, spunea e l , i , l / r rg, i r l i
nu dsclltLi. Era iubiror cie ticere si considera ci vorba rnai mult ucide
declt folose;te. Dar in acelasi t ir-np era un sufletjertf iror, iubiror de
lume, de oarneni, poate rnai mult decit putenl noi intelege; el i i iubea
rug:int{u-sc pentru ei.
in acellgi t imp era ftrarte ascuns, era omul ticerii. Nevointele sale
erar-r tainicc si se silea pe cAt i i era cu pr-rtingi si gi le ascundl, Lua
canr zilnic borgul de la cazanul ob;ri i 9i nu l ipsea cu sufertasul lui
rrici in Siptimina Patimilor ca sa nu-l acLrze, sa nu-l invinuiasci ca-
revir cir posteste-
Err pe atunci disputa intre sti lul vcchi si sri lul nou. Era o ispiti in
acerr pcrio:rdi ci. aproape roat5. cor-nuna Pluton rrecuse pe sri lul vechi,
schismatic. Au fost rrimi;i muigi preo;i rnisionari si i i carehiz eze pe
acei o;rmeni si si revini la Biserica de r-rnde plecaserl. As:r se face ci
A T I T U D I N I O T
a fost trimis 9i Pirintele Antim de ascultare si slujeasci la Pluton.
Slujea doar duminica gi in sirbltori. Pe acolo se mai perindaseri si pi-
rintele Valeriu, pirintele Tit de la minlstirea Secu, dar nu au reusit si.' t
- | n v . I i .readuci. sarul pe nou. Pirintele Antim s-a dus numai o siptimini si n-
a mai rimas unul pe vechi. $i n-a vorbit o dati, un cuv6"nt n-a spus. Era
mititel de staturi gi robust gi pe togi ii fascina, prin triirea 9i puterea
rugiciunii lui. Era un mare rugitor daci a adus un sat intreg la adevira-
ta credingi numai cu rugiciunea.
Noaptea, la orice ori te-ai fi dus
sS.vezi ce face, era la ruglciune. Ne
duceam uneori pe ascuns la gea-
mul lui, cu perdeluta spart5 roati
;i-l vedeam ftcAnd metanii pe un? . . r
carton gros. ln mijlocul camerei se
ftcuse o adAncime de la nevointele
si metaniile lui. CAnd il prindea
somnul iegea afari, se invArtea in
jurul chiliei de doua, trei ori, ve-
nea inapoi ;i iarfui incepea seria de
metanii. Si daci obosea incepea si
repare ceasuri; aceasta era indelet-
nicirea lui. il auzeai de afari cum
ciocinea la ceasurile lui.
in chilia lui nu intra nimeni decit
pini la u;1. ii aduceau oamenii
zahir, dulciuri, portocale, limAi, dar nu primea nimic. $i apa pe care o
consuma intr-o siptimdni, n-o lua de la pugul ministirii de unde con-
suma toati lumea. Se ducea pe un deal, mai sus cu un km. unde era un
izvor pentru animale gi igi aducea api pentru toatl siptimXna. Eram
cu chilia aproape de el gi vedea c5. venea lume pe la mine si-mi spunear
,,Vzi sa n-ai de-aface culumea ca numai ailini;te;i nu-gi mai pogi uedea de rostul
calugaresc". Dar nu l-am ascultat. Venea citeodati la mine si cerea un
lucru de nimic, ci are nevoie de un petic si-;i cXrpeasci rasa sau dulama.
$i ii dideam. Dupi vreo doui zlle venea inapoi: ,,Parinte, amfacut cumva,
le-am aranjat eu", qi aducea inapoi ce luase. Nu se indatora cu nimic.
M-a impresionat foarte tare faptul ciaveapegeam pusi o mirturisire
de-a lui din dnerete. Ei bine, aceeagi mirturisire era si la cei74 de ani
ai lui. Toati lumea venea gi citea spovedania lui. Dorea ca ceilalgi si
vadi ci este un om picitos 9i si nu creadi ceva bun despre el. Eu m-
am spovedit de vreo dou5, trei ori la el, dar nu spunea nimic din tai-
nele lui. Nu primea imbriciminte sau si-i dai pentru patul lui o pernl
mai buni sau pi.turi. Le lua, le punea pe jos gi apoi le scotea afari..
Odati, cXnd s-a imbolnivit si era slibit, il luase frigul in chilie si l-am
gl.sit cizur pe spare. Cine stie cit a stat el acolo, probabil doui ore.
Pirintele Antirn s-a dus
numai o saptimini si n-a
mai rimas unul pe vechi.
$i n-a vorbit o dati, un cu-
vint n-a spus. Era mititel
de staturi si robust si pe
toti i i fascina, prin tri i-
rea si puterea rugiciunii
lui. llra un mare rugitor
dac'i a adus un sat intrcg la
i rdcv i rata crcdintA nurnai
cu rugaciunea,
fi.)acil crs !lo;1$-![c:,1 E{* L]fir.aerisrru siau cfic Iravic.r*rr vt:nea ttl
rnasa q.{e otr}st*, trua r:;rfe cl {lr iruituri i c{* ici..cE*le;rr n}{:1"-
gca niuri [; l cl l i i ie . ' ,I X1[,irea n;+ r:I-uil ici nce:asflri rnu.nen.r,i- ' ;,r
trrui *^w clltc {n's:i aife a$r:: 6t*s{ ru{:*;y{.1.
L-am pus cu greu pe patul lui. Avea ca pat o scAnduri, goali, veche,
parci. ar 6 fost geluiti de el, si i-am adus o piturici mai buni, dar
pini am iesit eu afard, adat-o jos. ii did""- o cimagi si se schimbe
9i nu o lua. Avea ci.masa lui de cinepi groasi., bituri si alta-de sirbi,
tsri. Eu niciodati nu l-am vi.zut cum spali..
Avea mili de si.raci. Cind venea la masi ;i se intAlnea cu tiganii care
asteptau pe ling5. portita lui, le didea mi.ncarea lui. Era omul linigrii
si al picii. Daci era noaptea de Criciun
sau de inviere venea la masa de obgte, lua p
cite o firimituri de ici-colea, mergea apoi i
la chilie si,plitea la chilie aceasti mincare ;a lui cu cite trei zile de post negru. iUrca la paraclisul Sf, Nicolae weo 15-20,
de sciri si pleca de acasi cu multi. vreme i
inainte ca si urce scirile. De multe ori, il Iajungeam din urmi cind il vedeam cum r
se propteste, dar nu mi l5,sa si-l ajutl
,,Lasi cl mi ridic eu singur". Se ridica si .se aseza pe un scaun gi sufa at6.t de greu,
ca omul obosit de atdtea nevointe mari,[,
Se aseza intr-o stranl si era arent la c,, ,
se citeste gi la ce se greseste. Si daci se
gresea, atrigea discret atenfia pirin;ilor
si nu suporta si se greseasci textul in
timpul slujbei.
Nu prea voia si. spovedeasci cilugiri sau
maici. La Agapia Veche era un duhovnic
foarte bun, pe nume Iftimie si acolo se'
spovedea. Pirinrele Anrim avea necaz cu
staretul care nu-l lisa sI meargi la du.
hovnicul lui la Agapia Veche, deoarece
oamenii veneau la ministire mai mult
pentru Pirintele Antim. Si sraretul se su,
pirape el cS nu sti permanent la Secu.
CAnd se ducea laTfugpenrru vreo nevo.
ie, mergea pe jos cam 18-20 km. Slujea
numai in sirbitorile mari, Liturghia. Clnd slujea era o bucurre foar,
te mare pentru mine, era o linigte in altar!... Nu mai vorbea nimeni
si nu se mai misca nimeni in plus. in sobor era proros intotdeauna,
cAnd lipsea staretul si roti sti.teau smirni. Chiar arhiereu, daci ar fr
fost cu ei, nu s-ar fi comportat asa. Pirintele Antim impunea respecr
si o conduiti duhovniceasci. Citea foarte usor gi lin incAt simteai ci
esti in rai si nu pe pimint.
Am apucat odati si aduc in fata chiliei lui un metru cub de lemne ti,
O e
iate, dar a rimas neatins. Cind venea iarna, ca sI se aprovizioneze cu
ceva de incilzft, se ducea pe ;antier gi dupi ce oamenii se retrigeau
seara, lua sacii care rimAneau de la cimenr gi ii biga pe dupi sobi. $i'iarna, cind era promoroaci pe perefi ca in celula de la Aiud, rupea
sacii, ii biga in sobi, scotea rotitele afari, reseaputini pililaie in casi.
si se topea gheata de pe pereti 9i dupi o orijumitate iarisi ingheta.
$i promoroaca asta era permanenti la el in chilie.
,,tERTAT|-MA CU tO1ll, CA E VREMEA PLECARil"i r . I r r r .Intr-una din nopgi, pe clnd venea de la biserrci,
s-a impiedicat gi a clzut gi nu s-a mai putut ri-
dica. L-am gisit pe jos in portita pe care nu am
putut-o deschide plni nu l-am ridicat de aco-
lo si l-am adus in chilie. EraTiierea Capului Sf.
Ioan Botezitorul, hramul ministirii. M-a rugat
si vin cu preotul dupl slujbi;i si i l impirtlgesc.
L-am intins pe pat si nu se mai putea misca, abia
sufla cAnd am ie;it din chilie. Eu, cAt am ajuns de
la biserici plni la chilia lui, ca si-l aduc pe preot,
ql deja se gi imbricase, nu gtiu cum a reugit, gi
in cAteva minute ne-a inti.mpinat in picioare, cu
lumXnarea in mi.ni, cu ci.ma;a albi, pXnijos si a' o r ? -
pnmrt )f. ImPartasanre.
Si l-a impirtisit preotul de rind, iar inainte de
moarte a zis ,,lertati-ma cu tofii, ca e uremeo ple-
carii", Am r5.mas cu aceasti amintire, ci a murit
pe bragele mele.
Consider ci Pirintele Antim este cinstit ca un
sflnt in impirigia cea cereasci si este de folos si
ii cerem rugiciunile si si. ne implrtisim de bine-
cuvXntarea lui. S"fintele sale moa;te de la minis-
tirea Secu stau mirturie a slinteniei lui. Si avem harul rugiciunilor
sa le lAmin .
i rusrmruAnrtE pARTNTELUt JUsrrN pE psAtnREA
DARUITA DE PARINTELE ANTIM, CU cATEvA zItE INAINTE
DE DUCEREA SA LA DOMNUL
23 august 1973, ora 23
,,Prea Cuviogia Sa plrintele Ieroschimonahul Andm Giini, ca semn
de recunostinti si indemn spre tot lucrul bun, in momentele tragice
si de adlnci durere sufleteasci, pe patul siu de suferingi mi-a diruit
printre alte ci.rti nepretuite si aceasti. comoari duhovniceasci pen-
tru pomenirea sa, cXt vom fi in via;i.
Dupi. aceasti clari prevrziune, in zisa de 29 august, Tiierea Cin-
t iutt [ t t c. i t tce ,, l ; t "{- 'arg
ir ,- ' rr
Ir 1t \ ' , c4: i t l t :Vr}!{,r1 }x},rr{ci t t}( ]
imu r. ' ;u mr 114 " "y-t} f i i "w ".or Inl{*; ,r
f i l r rD ' . t ! t t r : ; i l i r r t tu l i i t ' i l l r l l l ,
l , i r n r . g i r i ; i " i i ; r n i l : ; t r i l i * i r
t " ' r r t t l I rn I r , '$s ' t t N tu t l l : t : w t , , tn t " ' .
l 1 ( ' i l 1 ! ' i r ! i ! r l t r ' . ( t . t r , I i i t i . r l
mt r l i r ; r . r 1 " " .
I
1 0 ( }
srirulLLi Cep al Sf. Ioan Botezitorr-rl, Hrlmul Sf. M-rei Secu, dupa
tcrminarcr Sfinrei Liturehii, m-am reintors in chil ia s:r ; i- i privcsc
ochii ciar cleschisi, rcspiratia tot mai rara, pun mAn:r rne:r pe fruntea-i
rece trans;-rirar:r. I-ar-n ptrs lumariarea ir-r mi.inile de p-re piepru-i uscat,
()chii lui prrivincl la rl ine :ru fosr acoperiri de perdear-ra grea a p', leoape-
lor; eu i l caut si nu-l gisesc. .. Pirirrtele Antim s-a sri l1s, dar s-e aprins
in lurnea (Jelui neparruns'.
IEROMONAH JUSTIN
PARINTELE IoANIcHIE BALAN: cATEvA DATE BIoGRAFIcE
DESPRE PARINTELE ANTIM GAINA
Pirinrele Antim Giini a fbsr ur.r cilugir cu rdinci tririre duhovniceasci
si urrtrl din cei mai alcsi uccnici ai marelui cluhovnic Vichende Miliu.
S-a nir.sctir in:rnul 1894, cor-ntrna Prisecani - Ia;i si a inrbratisat clin
tinercte vi:r;a cilug:ireascir, imprreuni cu tati l si cu bunicul siu. in
enul 1920 a primit schin'ra n'ronaha,li in Ministirca Secu, iar dupi
Lln :lu s-e invrcdnicir de rreapra prcotiei.
ir-rtrc anii L92L-1928 a fbsr prcor si dr-rl-iovr-ric in nrarrlstirea de meta.
r r i e . A ; . o i , t i n rp . { s t r e i r r r i , r l i r s t 1 ' r , ' s1 [ . ; r r o l r i r r s l r t r l P lu ro r r P iP i f i g .
Iar irrrre enii l914- 1956 t fost duhovnic h Minasrirea Agapi:r,
Itetrirgln.lu-se din nou l;r metrrnic, in ar.rul 7974 s-: slvirsit cu pace
in rr. l inci srncrcnie ;i lcprrrtl:rrc de sine.
FAPTE 9r CUVTNTE DE iNVATATURA
I-a Nl:inastirea Agapi:r a fbst,. le asernenea, prcot 1.r:itrrrns de frica lui
Durrrnezeu gi trn duhovnic nrtrlt c:i lrtat, Mercu se socofca nevrednic
.le t:rina preorici si se cutremrrra . ' lc Dumnezciasca Lirurgi-rie. Clnd
slqerr la bisericir, p('rreccrr numai in posr si rug:iciuni si nu stitea de
vorb: ' r cu n imcni .
C . r . l t r h , . ' r r r j i , [ ' i r i r r r c l c A l r i r r t p r i t r t e r t l r r s l . ovs l 1 ,1 ie r rum. r i pc cc i
.are Llorcrl lr ctr adevrrrat si se r-nintuiasc:i. Er:r fo,rrre arcllt lagfu-rduri
si ccrca 6ilor sii dtrhovnicesri sir iubcasci rnai ales ficerca, asculrarea
si rtrgircirrnea lui l isr-rs. l)cnrrtr acelrsr.r Lrcenicri s:i i eralr putini la nu.
nrirr, r{ar cu asczare:r ce,r . l in rrf:rrir si cu ltrcrrrrea cea dinliurlrru er:1u
rnai spor i t i ca cc i la l r i .
Se nrrri spulrerr .lesgrL'c dinsul cir daca ii ccrea cineva cuvint de fblos se
gi.r-r.lc:r n-rult si cu qrcu rispundea. Uneori ami.na rispr-rnsul pentru a
.lotrl zi si intarca cuvinttrl siu cur tcxte clin Sfinrr Scriprurir si dc la
Shnrii PiL'ir-rt i.
I . \ r l , i n r l L r r ) r c i r ( l i i l . r r l r c i r r , r r i J u ] r , , r n i c r . l r r r m i r r r r r i r r l . i r . m r . n . , S t . \ l i n i s r i r e S i h i . , r r r a
p 4 l - , 1 , 1
t i T * T { J f i i z u $ o 1 1
Spun plringii ci bltrlnul nu primea pe nimeni in chilie, afari de
s-taqeg gi de ucenic. Nici el nu voia si intre in chilia altuia, ci bltea la
u;i gi a;tepta afari. Iar cuvXntul siu era intotdeauna intelept, scurt
9i foarte blind.
Acest smerit pirinte nu privea niciodati pe om in fati, nici nu osindea
pe cineva, nici nu ingiduia cuiva si vorbeasci de riu pe aproapele. Nu-
mai cind igi mustra ucenicii, ii privea o clipi in fad., apoi ii libera.
Spun ucenicii lui ci. bitrAnul uu intra in chilie cind era tulburat sau
cnnd avea cineva supirare asupra lui. Cici sufetul siu nu avea odih-
ni ;i nu se putea ruga. Ci, mai intAi inconjura chilia de cAteva ori,
apoi i9i cerea ieftare de la cel pe care il supirase. Iar dupi ce intra in
chilie, se pedepsea pe sine cu post si rugiciune trei zile pAni ce isi
Iinigtea constiinta.
Mai spun ucenicii lui ci pirintele Antim era foarte nevoitor. MAnca
lagrai legume, o dati pe zi, cu multi infrinare. Iar vin, 6rdnzi. si
lapte numai de clteva ori pe an. Purta haine vechi gi siricicioase,
nu ficea foc in chilie gi nu avea nicio avere, decAt un cojoc gi trei cirgir
Ceaslovul, Psaltirea gi Patericul.
Consider ca Pirintele
r\ntim este cinstit ca un^ ;
stanf rn ! rn l ) i t f : t f la ccd
cereasci qi este de lolos riir
i i cerem r:ugiciunile si sa
ne irnpirt ' isim dc binecu-
vf,ntarea lui. Sfintcle sale
moirEte cle la nri infrstirea
Secrr stau mflrtrrrie ;r sfin-
teniei lui. Sn averr"l harul
r r rg ; i c i r r r r i l o r s r r l c l \ r u i r r ,
1 2 ( )
CRAMPEI DE GAND DESPREMARELE ISIHAST ANTIM GAINA DE LAM-REA sECU,,SA.I AsEZAM NUMELEPE CALENDARUL It{IMII NOASTRE'de Parintele Constantin Catana de la Manastirea Voratec
I
E
\Joul
Pelerinul care poposeste in Moldova
gi va ajunge negresit la Sfinta Mi.
nistire Secu din jud. Neamt, situati
intre S{rntele Ministiri: Neamt si
Sihistria, ca in multe alte locuri sfin.
te gi binecuvi.ntate de Dumnezeu,
va descoperi s i aic i , nu numai ni ; te
zidwi inci.rcate de isrorie sau un loc
rerras, unde omul cuminte gi smerit
isi va gisi linigtea, ci va descoperi si
urmele unor cilugari imbunltltiti
care s-au evidentiat prin chemiri tai
nice in cea mai inalta ticere Dentru
Dumnezeu si penrru sufletul lor.
Printre mirgiritarele de m:rre pret, cu indelungati osteneali de rice
re si smerenie;i de implinire a Cuvlntului Evangheliei, intr-un mod
pilduitor este si pirintele Antim Giini, al cirui chip inci nu este con
turat cu penelul in lun-rina culorilor. Si eu, asa cum l-am cunoscut p€
vremea cind eram la Seminarul Teologic din Sf. Ministire Neaml
si imi petrecean vacanta de vari. la Sf. Ministire Secu pentru o mai
buni formare duhovniceasci, cu participare activi la slintele slujbe
si ascultiri, dupi puterea rnca, il a;ez pe vrednicul isihast in lumina
de vrednicl pomenire si aducere aminte ci, desi a plecat in lumea cea
fira de hotar, vi;rta sa duhovniceasci ;i de mare sfintenie gi astizi in
aripeazipe mulgi monahi si-n mod deosebit pe cei din Sf. Ministrn
Secu ;i pe cei care l-au cunoscut gi gi-au imbuniti;it viata duhovni
ceasci, doar privindu-1.
Da, stiu ci este o mare indrizneali pentru mine, ca nemonah, si
vorbesc despie marele isihast - pirintele Antim.
Dar, vteau si spun si eu citeva vorbe adevirate
despre pirintele, nu pentru a mi afisa in cele ale
scrisului, ci pentru iubirea si respectul adlnc, de
Ia care am invigat, in foarte scurt timp, firl se-mi
vorbeasci, ci tilcereagi smerenia descoperi, calea
care ridici firea umani la nivelul iubirii depline,
al iubirii jertfelnice si ci prin ticere gi smerenie
se impline;te in bine destinul omului pe pimAnt,
acela de a trii 9i a se uni cu Dumnezeu.
Pirintele Antim, pentru viaga sa sfAnti, a fost
binecuvAntat de Dumnezeu si fie in vecinirarea
noastri si si ne insoteasci mereu pe drumul vie-
;ii noastre duhovnicesti. Acest chip al asceticii
ortodoxe, prin modul siu pilduitor, ne ajuri si
ne eliberim de slibiciunile ;i patimile 6rii noas-
tre, precum gi de cele multe ispite ale diavolului
si si ingelegem, ci firl de Dumnezeu nu putem
face nrmic, dar pentru asta trebuie si fim buni
slujitori gi buni strijeri la frontierele sufetului
nostru cu postul si rugiciunea, asa cum a fost
pirintele Antim, un lrun strijer al sufletului lui.
Felul cum ;i-a dus viata marele ascet, nu este
lucru nebunesc si daci ar 6, ar 6 nebunia pen-
tru Hristos, care este mlntuitoare gi prin ea s-a
implrtigit din cunoasterea celor viitoare.
Biografia marelui nevoitor, aceasta este: vredni-
cia pentru cele curate 9i sfinte care i-au impodobit
sufletul, viata in cea mai adinci siricie gi lupta
de a nu supira pe altul. Nu unde s-a niscut, cit
atrlit gi ce ziduri a inilgat - acestea sunt pentru
duhul lumii, iar pentru duhul crestin, importanr
este viata cea plini de dar, firi viclegug;i adAnca
smerenie, de care diavolii se rugineazi.
Cilltorul, mai mult sau mai putin pelerin, care
merge pe drumul ce duce la Sf. Ministire Secu,
sI ;tie ci, si parintele Andm, a strS.bi.tut acest
drum care serpuiegte usor prin mijlocul pidu-
rii, dar l-a str6'bitut pe jos, rcfazind mersul cu
magina sau ciruta. isi lua aceasti nevointi, cum
imi spuneau plrintii din ministire pentru a-;i
plstra linigtea si a se ruga, in cea mai adinci. ti-
cere. Mergerea sa pe jos era de fapt, triirea insin-
guritigii sale cu Dumnezeu si acest fel de nevo-
{ } 1 3
in;i era tot o jertfi curati. pentru impodobirea
cununii neveEtejite a sfi,ngeniei viegii lui.
Nedormirea pe pat, gederea in genunchi, pri
vegherea adinci, chilia aproape neincilziti gi
pufina mincare, pe care de multe ori, o didea
unui sirac, sunt motive de a-l ageza pe pirintele
Antim pe calendarul inimii noastre, cu dreapri
cinsrire ;i ciutare a numelui siu cu ruglciunea.
Acest nimb <ie lumini prin care ni se prezinti.
pirintele Antim, in cadrul vieguirii sale, vine spre
noi cu duhul si.u si ne inva;i de a asculta, pentru
pufini vreme, ticerea noptii, sa ne lini;tim si si.
avem auzul atentionat doar la bitiile inimii ;iatunci vom simgi gi liniste gi dragoste in inima
noastri pentru Dumnezeu.
Penrru vrednicul de pomenire pirinte Antim,
inariparea cu dumnezeiescul dar al curitiei tota-
le, trupesti si sufetegti, era,,Rugiciunea lui lisus"
care i-a fost hrani gi cilduri gi bucurie gi nidejde
9i iubire.
La infigigare, plrintele pirea plin de tristege gi
supirare. Dar, nu era a;at. Pirintele mereu era in
frica si agonia lui pentru Dumnezeu, mereu se
afla pe drumul cel duhovnicesc si-n cilutarea ce-
luilalt ,,timp" cu rugiciunea,,Doamne Iisuse" pe
care a inteles-o in ridlcina ei adinci, in smere-
nie, in smerenia care sustine toate virtutile. Pi-
rintele a umblat si trupeste gi duhovnice;te, in
1 4 ( ) A T r T 4 . . ' 0 { r u [
aceasti haini. a smereniei,,,harnalui Dumnezeu'i
cum o numeste Sf. Isaac Sirul.
Cind treceam pe llngi pirintele Antim si ii
spuneam,,blagoslovigi'l a;teptam si-mi rispun-
di cu o privire binevoitoare, dar ticut, inclina
usor capul gi igi ciuta de cele ale inimii lui. L-am
considerat un pirinte distant, uneori chiar rece
avut darul vorbirii frumoase cu Dumnezeu 9i in
duhul pirindlor filocalici, cu nopti nedormite, se
aseazi pe drumul umilingei de negriiti bucuri
de a fi aproape de Dumnezeu cu pravilL zilnicit
gi prezengi la toate slujbele din sfinta ministire.
El, pentru Biserica noastri, este o valoare moral
spirituali, un mare cuceritor al adevirului, pen,
;i nereceptiv, a;a il judecam in inima mea, dar
pentru putin timp. Apoi am al1at de la piringii
ministirii ci pirintele Antim, in realitate, insi
ascundea o mare sensibilitate sufleteasci si ci
era un adinc simtitor a tot ceea ce se intAmpla
in jurul siu gi ci niciodatl nu s-a manifestat cu
riutate fagi de nimeni, stiind bine, ci bunitatea
si iubirea constituie pilonii veritabilei noastre
existente pentru apropierea de Dumnezeu.
Cel cu zeI evanghelic, care a reusit si-9i impli-
neascl vocatia, tlcut si smerit nu s-a remarcat
ca o personalitate enciclopedici pe plan istoric,
politic, educational si cultural. Smerenia, insin-
gvrarea, fuga de viatl si neadormirea i-au lirgit
orizontul spiritual si l-au esezat in pomenirea
noastri., in neuirarea noastri. Pirintele Antim a
tru dreapta credingi ortodoxi, chiar daci si
dus viata in rodnicia ticerii.
Pirintele Antim s-a pregitit inviatapimAn
pentru cea de,,dincolo'i nu imbracac in haine I
truite gi-n camilafci cllcati si pusl La steif, d
cum spune si marele nostru duhovnic, pirinre
Justin PArvu. ingerescul siu chip era acoperit
iarni si vari de aceeasi haini, inciltat cu acei
bocanci grei, cu aceleagi metanii pe care-gi
ra nevointa in rugiciun e, in fr.ecare zr.
Ieroschimonahul Partenie Atofani, duhovniculr
meu, care ficea parte tot din obgtea Sf. Minisi
tiri Secu, imi spunea:,,Pirintele Antim, pentru
vietuirea lui sflnti este foarte cinstit de citre noi,
cici prin sporita lui priveghere de toati. noaptea{
ci.nd nimeni nu stie cAnd se scoah, nici cXnd se'
culci., ne agati.gi pe noi cu osteneala si rugiciu-
nea lui ca si ne ridicim in sus cu lupta duhovni-
ceascl, cici 9i asa suntem putini si ne risipim cu
grija in ascultirile noastre, ci. doar vezi;i frigia
ta, ci. nu stim deloc, rrebuie si imbinlm munca
cu rugi.ciunea, dar pirintele este primul la Bise-
rici gi ultimul pleaci din Biserici'.
Un alt pirinte cll:uglr, Ghimnazie si acesta rugi-
tor, care ascundea sub haina smereniei forta ne-
binuiti pentru mi,ntuirea sufletului, spunea si ell
,,Frate Constantin, ce ne-am fi ficut noi llri Pi-
rintele Antim, daci nu se intorcea din Sf. Mun-
te Athos ?" Dar, vezi ce inseamnl ascultarea fati.
de duhovnic: l-a ascultat pe pirintele Vichentie
Miliu si s-a intors repede din Athos si si-a regi-
sit linistea deplini aici,la Minlstirea Secu si cu
viata lui, pune si in inima noastri, multi bucurie
numai cAt il vedem'i
in tot ac"st timp, nu a intrat in contact cu perso-
nalitigi teologice sau cu ierarhii Bisericii, a intrat
in contact cu Dumnezeu si cu sfinqii Lui, a intrar
in contact cu ingerii, a intrat in lumea,,dincolo
de noi" cu tecerea ;i rugiciunea. $tia el bine, pi-
rintele, culrura, fie ea gi enciclopedici, nu asiguri
citusi de putin mantuirea si asta din pricina m6.n-
driei niruitoare. Sfinqii Piringi ne indeamni. si
ti.cem noi gi si vorbeasci" faptele vieguirii noastre,
asa cum pirintele a ticut, dar gi-a alcituir icoana
chipului siu pentru netrecltoarea impiririe.
Ochii sii trupesti erau sinitosi dar, isi punea
friu pleoapelor sale, ca si le inchidi cAnd trebu-
ie, ;i-;i ocrotea ochii pentru cele dinafari, hsAnd
ca ochiul interior si 6e cuprins de lumina Cu-
v6.ntului lui Dumnezeu. insi, la marile praznice
impiritesti gi-n alte zlle crs. rinduiall tipiconali
speciall, pirintele ficealoc in inima lui ca si inca-
pi, si necazurile oamenilot ale unor crestini care
afaseri. in el, siguranta unei rugiciuni de mijlo-
cire ciltre Dumnezeu si din iubire duhovniceasci,
le implinea cererea, dar fdrl a primi ceva si acel
pugin de era si fie, era dus la obstea ministirii.
in chilia sa, Ceaslovul, Psaltirea, Patericul gi Sf.
& T t T \ J # t M r o 1 5
Scripturi au fost cele patru cirti ce i-auincllzit
inima, speranta plini de virtugi. Dar nicioda-
ti n-a vorbit celor din jurul siu, piringilor din
obgtea ministirii, despre rugiciunea ficuti in
ticere, despre birbitia sa duhovniceasci, despre
dragostea sa cea nefigarnici, despre nidejdea
cea nebiruitl ;i invietoare, despre priceperea sa
luminati,, lucidi si responsabili, despre intelege -
rea sa ingereascl 9i cuprinzitoare, ciL-a lisat pe
Dumnezeu si. vorbeasci fieciruia, dupl cit vor
putea si. inteleagi.
Puginele vorbe spuse acum, nu sunt ;i nu vor
cuprinde nicicum osteneala cu viatl de sflnt a
acestui mare cuvios, pentru ci el si-a inchis bine
usa si ferestrele chiliei sale pentru noi si le-a li-
sat deschise doar pentru Dumne2eu, pentru Sf.
Fecioari Maria, pentru sfingi ;i in cele din urml
pentru ob;tea Sfintei Minstiri Secu, peste care
duhul siu plutegte aievea si lumineazi si ajuti
intreaga obste, prin sfintele sale moaste.
Testamentul siu citre obstea ministirii a fost
unul nescris:,,Si nu pierdegi niciodati slujba Bi-
sericii!" ;i cu aceste cuvinte a intrat in vesnicie la
29 august, clnd Sf. Ministire i;i prlznuiegte de
Eecare datl hramul.
Asa a plecat la Dumnezeu, pi.rintele Antim, cu
bucuria de tainl, striini celor multi, cum spune
si pirintele Ioanichie Bilan in Patericul romi-
nesc cI:,,Nu l-au ispitir cu nimic cele dinafarir
nici florile, nici clntirile, nici vorbele, nici haine-
le, nici mincarea, nici odihna, nici laudele oame-
nilor. Pentru ci inima lui era riniti de dragostea
pentru Hristos'i
Asadar, si agezim inaintea ochilor nostri
duhovnicesti, icoana inci nezugriviti a Pirinte-
lui Antim. Si-l cinstim dupi cuviingi, cu pome-
nire sfinti gi si-i agezim numele pe calendarul
inimii noastre, cu nidejde ci, pe celelalte le va
rAndui Dumnezeu cXnd, pe Calendarul Cregtin
Ortodox sa-i gisim numele, pe lingi ceilalti s6n-
gi cuvio;i de cinstire si pomenire. ww
1 6 € ) l r , T t T L r m [ t u 1
CONTROLUL TOTALSI INCHISOAREA INVIZIBILAt
, ,SA NU RISIPIM TURMA! CUM SA NU FIE RISIPITEorLE cAruo pAsronn suNT aArun st ptRoNtrl
t t t
DE PROPRIA LOR TnIcA sI LASITATE"?
lnterviu cu Parintele Justin Pdrvu,realizat de Monahia Fotini, 3 aprilie 2013
Pqrinte, ;ti;i foarte bine ca a fostmiting impotriva actelor cu
Iq care am participat ;i noi. M
spun ca atmosfera de acolo a fostde rugaciune ;i un protest payic
cqre s-a cerut alternativa simpla
cardurile de sanatqte electronice.
pacate majoritatea reprezenta
mass-mediei au prezentat
;ia in defovoarea noastra, inc
sa ridiculizeze prezenla noastra
intervievand mai mult batrAni
cerytori c6re se aciuasera pe
maniJestan;i si banalizand evenr
tul. Credegi ca a auut vreun efect pozitiu qcest miting?
Bineinteles ci cei care au fost prezenti acolo gi-au flcut datoria
de societatea in care triiesc, fagi, de neamul din care se trag, fatl
generagia de miine. Acesti oameni au riscat atAt imaginea si pozi
lor sociali., cit poate gi piinea de la guri. Acestia sunt modele si
re pentru generatia de miine ;i sunt dovada existenteiuneirezi
de lupti impotriva abuzurilor acestui sistem ce se impune din ce in
mai dictatorial. Acest sistem de control total la un moment dat se
intoarce impotriva noastri, a ceti.tenilor ;i abia atunci vor i
cei care au ridiculizat gi nu au inteles jertfa acesror oameni.
Dar mai presus de acestea, pentru mine acest miting a fost mai m
ca un examen pentru socletatea ortodoxi romAneasci.. [.Jn exa
cu rezultate foarte slabe pentru cinul preotesc in general, pentru
3I
EtrlFzI
ei trebuiau si 6e primii, in fruntea poporului si in numi.r c6.t
( l 1 7
mare ca sI 6e exemplu de jer{i pentru credinciosi. Dar ei au fost
de fapt ultimii. De aceea sunt ;i foarte dezami,grt, pentru ci daci
prebtii nu au rispuns la apelul acesta, la strigitul disperat al rurmei
pentru ajutor, inseamni ci noi nu mai avem preotie. Nu mai are cine
propovidui cuvAntul adevirului in faga credincio;ilor. Care adevir il
propovlduiesc eii Degeaba vorbesti cuvinte frumoase pentru Evan-
ghelie daci nu vezi ci Hristos este in aproapele, in acesria mai mici
ai tii. Deci pentru ce mai stim
noi in altar gi apirem in fata bie-
gilor oameni? Ei vor si audi ceva
de la noi, sI spunem ceva turmei
acesteia, si. invete ceva de la noi.
Nu mai are insi de la cine, cum
spune psalmistul: ,,roti netreb-
nici ne-am ficut". Sunt foarte de-
primat cind vid un preot ci imi
trece pragul acestei chilii si nici
nu pot si il mai privesc, ci e ge-
pos in convingerea lui 9i se face ci
nu ;tie despre ce este vorba. Nu
este o atitudine cre;tini. Nu gtiu
ce spun ei credinciosilor din fata
altarului. Ce adtudine au ei fagi
de pericolele ce ne inconjoarii
Post gi rugi.ciune - e usor de zts,
cind si a;a biata mami nu mai are ce pune copiilor ei pe masi. Nu
prezinti realitatea vietii in care triim, se tem sI spuni un adevir. Se
pierd oamenii cu grimada, cu natiunile, nu numai cigiva, nu doar
ca indivizi. Si ei stau linigtigi. E o siruagie foarte grea, pentru ci am
ajuns la cuvinrul Scripturii:,,bate-voi pistorul si se vor risipi oilel Si
nu risipim turma! Cum si nu Ii risipite oile cind pistorii sunt biuti
gi pironigi de propria lor frici si lasitatei
Ast(r Po(tte ;i ,latorita Jrtl,tului ca unii nu in;cle g pcricolul dccstor cipuri ;i cbittr
ne trcuzti pc noi caJacem dczbinare in Biserica pcntru o problema cqre nu este
ttstt cle semnltcotit,it ;i cttltitdti in m,intuiret rrotstrit.
Dupi cum spun gi Sfingii Piringi, mai bine o biserici impirgiti decit
una riti:citi:. Cum si nu fie o problemi majori lucrarea masoneriei
azi in lume, ci pinl la urmi aici ajungem, aceasta este in spatele
acestui sistem? Cipul nu este altceva decit lucrarea masoneriei gi cel
mai bun mijloc de a subjuga Biserica si 6inta umani, de a o depdrta,
usor, usor, pe nesimgite de Creatorul s5.u. Daci noi ne facem c5. nu
existi acest riu luciferic, masoneria, inseamni ci nu avem rispuns la
niciuna din problemele si necazurile oamenilor de azi. inseamni ci.
[ - ]uprr cr r rn" ;prrn s i S i iu t i l
l ; t i r i r a f i , l r l ; t i h i : r c o b rse -
r ' ica i rnpnf t i t i r drc i t t 'un: t
r " i l nc r i i i , Cu rn r . t r r u f i e . r
ul 'ublrnl l i rrr:. l iora j ucrare:r
r ] r : l ! o i r c ! l c l ; t z i i l l I t t t t : , . ' , t l i
pr l l l i i $a ur t t ra t ic i r r . iungcnr ,
;tci j;1:i i i l crre in *l lafeit:
r rccstu i s is t rnr , { - i1ru{ l ru
{:r;i t: itit cd1,';r d ecrit iric ril l'*:;r
slrirttwlariei si crl nra'i trrun
ruu! i ' r , : u i * r i " t r i r " l l tgu l l i - t ' -
r icir si {i l !}t !t t{tr! ir lrrt, ctc ir
r-r *ierX:llirf li, r"rrr{}fr ti!icr, l:}€rrt:sl ltrt i tr r{e Creittt i l 'rrtr si i.tr.
, . t i f-[i
6teFctt
T S O A T I T U D I N I
ne facem cI nu vedem nimic riu. Cipul este pro-
paganda masoneriei si acceptAndu-l dim curs si
putere acestei organizatii dubioase care vrea si il
instaleze pe antihrist ca lider mondial. Daci oa-
menii nu constientizeazi cir sunt societiEi secre-
te care conduc din umbri, nu vor ingelege nimic.
Riul gi firidelegea nu se mai lucreazl la lumini,
numir mult mai mare (pentru ci, si nu ui
au fost 1 milion de semnatari impotriva
lor biometrice), dar foarte mulgi dintre ace
nu au avut un ban si pliteasci drumul pini
Bucuregti, sau poate au avut serviciu sau nu
9tiut. $i cine a vrut si fie la datorie a riscat. in i
prejuriri grele cregtinul rebuie si aibi o
selacrerzl. in ascuns. Nu mai sunt inchisori gi
prigoani, ca pe vremea comunismului, au altl
metodi, de a ne obisnui si a indrigi tehnica gi ci-
pul, care deocamdati par folositoere, ce ei si ne
subjuge gi si ne controleze permanent ca intr-o
inchisoare invizibili, dar cu mult mai puternici.
Cum sa nu se descurajeze creyinul simplu cdnd uede ca
nu mai are suslinere duhovniceasca din partea pastori-
Ior dubovnicelti? -
Oamenii nu au de ce si. se descurajeze, pentru c5.
cei care au fost acolo sunt bine documentagi gi
informati si stiu ce pericole ne pXndesc, acegtia
stiu mai bine decAt plstorii lor ce si faci. $i la
protest au fost majoritatea intelectuali cu o
pozigie in societate, medici, profesori, ingineri,
si nu doar analfabeti aga cum a vrut si. prezinte
mass-media. Mi doare sufetul pentru cei care
din ne;tiingi cad in capcanele gi mrejele acestui
sistem antihristic. Sunt sigur ci. oameni ar fi
fost mai mulgi dornici si vini la acest miting, in
re a lucrurilor, o catehizare din partea
care nu a existat. $i poate ci mulgi nu au gtiut.
Ce parere avegi despre ierarbii ortodoc;i care, infrunte
Patriarbul ecumenic, au par ticip at la intronizarea
dAnd chiqr sarutarea pacii Ia liturgbia lor catolicq?
Este o situagie cum nu se poate muvitregL
te primejdioasi pentru noi, cregrinii ortodocsi
nu doar penffu ortodocgi, ci si pentru lu
tolici de altfel care nlggd c4 are ceva in
cu evreii gi budigtii si musulmanii, care au
invitagi la intronizerea Papei. Cum si mai aj
tu prin dialog ecumenic, si indrepti un
la adevirara credingi a Sfingilor Piringi cind
insugi, cagef al ortqdqctifor, te pupi cu
gi cu evreii, pe care ii consideri fragi cu tine
credin;if Doar pentru ci suntem creaturi ale
Dumnezeu??? Ei vor_s-i :ti-ueleze toate rgligii
intr-una gi nu mai cAntiresc diferengele maj
ci doar micile aseminiri, pentru aqa-ztsa
falsi. Nici catolicii nu cred ci sunt impicati
A T I T U D I N I O l g
deplin cu qtuagia aceasta de vinqarg a-crcginismulsi, inc6.r si te ali-gzi ;i cu musulmanul. Egt". o demo_-nizare a lumii. Iar ierarhii nostri
ortodocsi nu fac altceva degit si joacg un q.93!qg carc di bine ;i peqare sqntobligagi si il dea cXt mai bine,la ordinele sd.pinilor l"mii.
De altfelin-adincril lor nici ei nu au o convingere solidi despre acest
ecumenis-m, dar nu qg-cu1*ggl si se opuni acestui curent, si- se opuni
masoneliei care le impune acest ecumenism ;i nivelare a credinge-
lor. Sunt nigtg.pi;11gi care insi au
pierdut hAt"ledeyer.ului, care doar
mimeazd. adevirul. Dar nu il mai
degin. S*e siruti cu ql,e.!1gii, dar duc
pe umerii lor rig4+g&.fg4 ciderii
unui neam, a unei biserici in- apos-. i . ^ | .tazie. li intreb si eu pe acegti ierarhi
daci ii indreptigegte vreun canon si
fie ereticii
[ar acest papi, Dumnezeu si il ier-
te, are un rol malefic nemaiintllnit
Pentru cfeglinef3le, pentru omeni-
tate, pentru neamurile cre;tine.
Da, ali uazut ca ti acert parinte grec EIp.i-
die, care Jace misiune in Africa, a proJegit
inainte cu tr.ei luni ca papa sa i;i dea demisia, ca acest papa va j inlocuit cu qlt
papa care ua ueni g!.ylgl din proJe;ii mincino/ inainte mergatori ai antibrktului.
Da, il apreci ez foarte mult pe acest pi.rinte. Si am rimas impresionat
de dragostea lui pencru lumea aceea uitati, din Africa si cum copiii
aceia negri, neajutorati, roiau in jurul lui ca in jurul lui Hrisros. Daca
a; fi fost cu 20 de ani mai tinilr, in Africa m-ag fi dus gi eu, acolo
unde civilizagia aceasta dezvoltatilipseste- Acesr pirinre Elpidie este
un far cllluzitor pentru crestini.tatea de azr.
Cum vede;i acgq;ta mediatizare intensa a papei / imaginea de aureola pe
care i'o creeaza mass-media? Acest papa este flmat adesea spaland picioarele
bolnauilor, deginu;ilor ;i ake Japte de milostenie cu care se ajyaza.
E usor 9i plicut si&ei pemilostivul jn fa;a presei ca toari lumea si re
laude. Nu asta e milostenie. Milostenia este si nu ;tie srAnga ce face
dreapta ;i de alrfel ar trebui si. scea in mijlocul necijigilor rot timpul,
4q doar cind vin presa fi televizianea,
Asta e o falsifrcare, bombonele pentru copii. !,1 dicteazi" gi progre-
meazi. dinainte cigi siraEi sI vinl si ce oameni bolnavi ca s5. dea mai
bine in ochii lumii. Asta e un fel de praf in ochi penrru crestini, nicio
realitate de altfel.
Credegi ca va cuceri lumeq cu astfel de atitudine?
N[i dorrre sufletul petrtru
cei care din nesti inta cad
in capcanele si mrejele
acestui sistem antihristic.
Sunt sigur ci oarnenr ar
fi fost rnai nrulti dornici
sa v in i i In nccst nr i r i l rg . i r r
numir rnult mai nrarc
(pentru ci, sa nu uitam, iru
{ i ls t 1 r r r i l ion de scmrra lar i
impotr:iva actelor hinme-
trice), dirr foarte multi
di ntre 'aceqtia nu au ar.ut
un ban si plirteasci dru-
nrul prini la Bucuresti, sau
poirte au avtrt serviciu sirtr
nrr au stiut. Si cine a vrlrt
sir f ie la datorie ir riscat.
Dar arn credinta ci Dum-
nezeu va lumina sufletele
acestea tinere, si va aduce
cite o luminare in intune-
ricul acestui veac. N1ila lui
I)urnnezeu gi harul de sus,
acestea au condus ll iserica
purtati pe aripile Duhului
Sfirrt. Preolii de azi c'are
tac, se vor convinge ei
ingiEi de acesti pericole si
se vor indrepta.
2 0 @ f t r c r 4 " , [ ] i r u t
Nu sub nicio formi. Nu va face decit o zarvi. mare in lumea crest
incit o si fie huiduit gi de ai lui.
Cum vedegi u-rgentarea sinodului panortodox, care a fost anuntat pentru
iunie?
O si faci er, dar va-6-ce s-a
\gnta. Tot aga va 6 ;i acum,
intAmplas pu e!ryo{gt d,q J".!g1.14t?:lrlor fi acelea;i disp-ilradogimatke si,
vi Domnului, vom mai avea ni
-i-eraqhi care cred eu ci
prrpdoxia. $i doi, trei. daci sunt,
suficient. Avem datoria insi si
rugim pentru ca Dumnezeu,si
plzeasci pe ierarhii ortorloc$i in
dreapta credin;i, pentru ci a
salvare nu mai avem decAt in mi
l i Dumnezeu. Daci. ne vom
vom indupleca milostivirea Sa.
cea rnal mare masura,
;5ejg!:*gcgpyl, de aceea;! iese
iveali si isi frnalizeze planurilg. .Dar am credinga ci: D-umnezeu
lumina-sufletele acestea .tinere, qi
aduce cite o lumdLnare in intunericul acestui veac. Mila lui Du
zeu 9i,ha-rul de sus, acestea au condus Biserica ptrrtatlpc,aripile
hului SfXnt. Pfggi1.dg3ei cine tec, se vor convinge ei ing$ide.
pericole si se vor indrepta.
Cum catalogali WfuLttgj,cJt_:L4rcts de Ia monastirea VerateL care a
zat maicile pentru faptul ca gu inaintat Cqsei Na;ionale de asigu,r-g1i
cardului electronic de sandtate? Iar iy urma multelor ameninl\r.i, maicile
cedat ;i au fost obligate sa ili ceara iertare pentru gestul lor, semndnd chiqr
document Drin care se deziceau de atitudineq lor.
Acest episod seamini cu qn episod de la pqcirie, din vi
pugciria;ilor din lagfuele comuniste. Asa sunt si g.nele ministi
a.cum - lagilre comuniste. Este ceea ce am triit gi eu in lagirul de
Baia Sprie. La o perioadi regulatl de vreo 2- 3 ani, securitatea
niste sondaje printre deginutii politici. $i ne chema anchetatorul
birou, ademenindu-ne cu vorbe dulci: ,,Uite ai at&lia ani depugcdrie
inca mqi qi,., nu e pilcil sd. ili irose;ti tinerelea aici in inchisoare? Nu
impresioneazi.faptulci ai rimas un om de nimic in societate si v
ta este ratetl.?,,:'Dar noi nu ne lisam imoresionati de aceastl
nitate falsi, care era un siretlic. $i igi continua centareat,,Iati,,
vrei si ai o bucurie a libertitii si si iti Dutem usura situatia asta
uite noi intindem o mdna de ajutor ;i daca pogi ia oleqcd dehdrtie, treci i
()21
biroul celalah ii semneaza cd ili pare rau pentru ce aiJacut",
$i ajunge si la mine anchetatorul si isi spune ci.ntarea lui de partid. Si
la,urmi mi intreabi:,,Ce impresie ai?"
,,Domnule, nu am absolut nicio impresie'l ii rispund.,,Doar ci mai
am inci 9 ani de pu;clrie si cred ci oi termina'.
Si el insista: ,,Dqr cbiar aga igi aru.nci vi.rtct si tineretea pte nimic?" ,,Nicio
problema, i-am raspuns, err am arunclt-o inca de copil de 78 ani cdndqm intrat in minerstire, so mor pentru
Hristos". Nu le convenea:,,MIi, ban-
ditule, cind m-oi ridica de pe scaun
gi gi-oi arlta eu pentru ce mai ai de
trlit..." $i te lua gi te zgit\glia oleaci,
important era si nu ne lovim la cap.
Ei bine, aceste anchete ademenitoa-
re. se intAmplau din doi in doi ani.
Dar noi aveam deja o experienrL de
temnigi gi nu dobindeau nicio in-
formagie de la noi. Securisrul iegea
cu un dosar gol golut afari. !*ebuiasi defaimi pe cineva, si dai micar un
nume, nu scipai doar cu o desolida-
rizare, lepidare de convingerile tale
C}X'I trrt!{ t(.au T& TanrOr io l THt { r l { l fP lA I {H =7 t \aAP-r lOY1-T{ } f t& f , t r ( } T ( )Y J \FEf - r€ [Y l :L ] t r , | J - '# (A t f i ( ' r r t rA f lFs t ?H t loY^ l *
|{/tHPqT }<AI 'IASE AI}r|OYHETF{ rrAII{ Hr.t tt#fiGr
si si accepti reeducarea de citre Partidul comunisr. Sigur, la un degi-
.nut mai cu renume, veneau cite trei securigti deodati, nu doar unul.
Veneau cu planuri, proiecte si te convingi de realizirile Partidului.
,,Uite, domnule, Lacul Brcaz, uite ce realizarel..!'gi imi arlta poze,,,Da,
domnule, Lacul Bicaz, dar stii dumneata ce era sub acest lac? Trei
bi1911ci, _patlu 9coh, o casi de copii, un spital si locuintele oamenilor.
Unde sunt toate acestea acum? intreabi-mi pe mine ci eu sunt de
acolo'l RlmAneau 9i ei uimigi la ce le spuneam.,,Pot si vi spun si ci-ne
erau directorii la aceste scoli, dar nu vreau si vI incarc memoria'. -.
Cam acelasi lucru s-a petrecut ;i cu maicile noastre de la Vlratec. Ele,
sirmanele, de frica si nu le ia rangul, scolia (de parci ar fi mare slavi),
au semnat, a{emenire ci vor fi reabilitate acolo, ci Ie pare riu ;r au
promis ci data viitoare vor fi ascultitoare. $i-or fi primit ele scofiile
inapoi {g: slau dezbracat d: gfaya lut_Igrjtos, pentru ci nu au suferit
pugini batjocuri pentru lumea aceasta trecitoare. De aceea, qg.[gv4g
trebuie si fie cu mare atentie in ce ministire intri..Lay-ejg-r_e., sunt flori
frumoase, icoane pictate care mai de care si vesminte preotesti impo-
do b ite frum o s, 4?t " r g trt",: lqga- d,uhov ni g g+ i-Ea-, ep tqp gl{,94i3 g19 t. in
astfel de ministiri gisesti de fapt ggg,lgelgggeugglrun stat politienesc.
Bineinteles ci nu este asa peste tot.
Acest spirit politienesc este in frrealor, a staretilor, pentru ci atunci
cAnd s-a inchegat dinastia asta a staretilor prin ministiri s-a stabilit
In , r t t le l r t r r r r i i r r is t i r i
giisegti c{r: {i*pt ull gil i [En'l
\ { j ( ' { i l i 5 t " t } i l \ [ i t t p o l i r i -
tncsc . i l i nc i * :o ' le s c i l l r r
rstrE irsir pestc t{.} t .
" \ c *s r sp i r i t po l i t i *nesc
csre i r r l i rea lo r , i r s fn rc t i lo r ,
lrerrtru cl i r t t tnrci cinrt s- l t
i* lcl lcglet cl iniest ia lrsta in
" t . r r ' - ' t r l r , r ' I r ' i l i r r r i n : r s r i r - i
" , r ̂ t i r l r i l i t t { } t ! } \ ' , r t . ' - ' . ; t d t i
ts.rr i tr ({c dq":r srta nrqlat ci{f rr
l l l e r t i , i l .
Sirraxelc stareti lor nu cri lu
rrltccr-a dccat niste sedinte
de partid. Sc aseziru cu
bu r t i l e pe scnunc s i cu
h;rsfoancle in fatir irffcptilu
s , l r t ' t c r r r r i nc \ c ( l i r ) t i r \ i
sii nleirrgti lt o :r doua
ed i t i c c l e pe t r cce r i . . . , ce
sti*u eri clesprc problcrncle
I l iscr ic i i s i r r le socic t . i -
t i i i I I r rbrr r nu : lve i lu cc
suhstr:rturi l lve rrN-! rrccste
scdi r r te s i care cra r i t lac i -
nrl i lccsfor seclirlter asa rtc
r i ( ' p l l t i nc ios i s i s l a h i c r r ru ,
2 2 € D * . 1 i j , J i i i l
tot pe acest criteriu de devotament
Partid. Sinaxele staretilor nu erau altce
decit ni;te sedinte de parrid. Se
cu burtile pe scaune si cu bastoanele i
fagi, asteptau si se termine ;edinta si
meargi.la o a doua edigie de petreceri.
ce stiau ei despre problemele Bisericii
ale societi.tii? Habar nu aveau c-e
turi aveau aceste sedinte si care era
cina acestor gedinge, aga de nepurinci
si slabi erau. Dar nici nu puneau
buni inteligenli gi cuviosi la cond
nu cumva sa se lmpotrlveasca
A;a e ;i acum. C3qe se supune mai u;o_r.la
o-rdin ;i care di tributul mai usor... daci
era vorba sI il intrebi pe unul din acesti
stareti daci se desokdai,ea,; de partid si de crimele pe care le
mitea, se ficea ci nu srie nimic. Qum si se dezici el de.p.arrid care ii
didea un salariu foarte mare penrru acea vreme, ca al directorilori
Era g11np.p{; i pozitia asta a lor de stareg. Vai de mine, si dai afari
un staret! Era cea mai mare crimi si rugine s5. renunti la demnitatea
asta de lux in societatea romAneasci! Dar comportamentul multora
din acesti stareti era mai nedisciplinat si bidiran ca al unei tirinci. Q
asa-zl t sraretor.
Suntem printre primii europeni carc introducem acest card, nutnit i
in sistemul de sanatate? Ce mai putem face sa tl stopan?
in ce constS. inteligenta si genialitatea acestui sistemi Ci vor ;timulte informagii despre noii Esr inteligent penrru ei, dar noi ri
nem intirziaqi. Tor Marx, Engels, Lenin au rimas. A.cqn nu vine si
te mai intrebe ca la anchete, acum iti dai de buni voie acordul si fi
anchetat permanent, Nu trebuie cedata lupta aceasra si avem datoria
de a continua, fiecare dupi purerile sale, unii prin conferinge, algii
prin demersuri legislative, unii prin cuvinr, fiecare sI igi faci datori
in fagalui Dumnezeu ;i aga, cu inimile smerite, vom primi si ajutorul
si harul din Lumina Sa.
flrurne REZTSTENTA PoltncoAsA srCURAJUL MARTURISIRII JERTFELNICE
Fragment din Predica Teologului Danion Vasilela Duminica lertarii I
.,,Midica Averchie Taugev, unul dintre
ierarhii cu viat5. sfinti din pimXntul
american al secolului XX, spunea ci
qna din cele mai mari ispite aIe vre-
murilor noastre va frlegati de faptul ci
vom fi teor,e-gig in Biseric5, cu trupurile,
dar practic vom arita prin viata noastri. _ L .
ci triim departe de Biserici. $i lucrul
acesta se vede chiar si.in greutarea cu
care noi ii iertlm pe cei care ne-au grqit.
in aceasti. Duminici aiertiriine este cel
mal usor si-i ierrim pe cei care nu ne-
au gresit gi ne spunem cu inimile pline de bucurie:,,iarti.-mi,iarti-mi'
ca o paroli repetati mecanic si iertim pe cei care nu ne-au gregit deloc
sau pe cei care ne-au gresit foarte putin. [p re,alirate existi cel putin
o persoani, daci nu mai multe, fie ci e in haine monahale, fie ci e in
lume, Iie ci e mirean, preotsau chiar episcop ori patriarh, pe care din
anumite motive nu putem si o iertim. Si citi vreme,nuiertim-pe cei
care ne-au gresit, nu putem porni pe calea postului. A face o mie de
meqani-i este mult mai usor dec1t a-iert4 la acest inceput de post pe
cei care ne-au clevetit, pe cei care ne-au barflt, pe cei care ne-au fi.cut
rau inrr-un fel sau altul. Dar daci vrem si mergem pe calea postului
luminati de Duhul SfAnt, trebuie si. facem aceasti extraordinar de
grozavi jertfi si sI iertim pe cei care ne-au gresit. Abia atunci Hristos
ne va lumina, abia atunci ne va acoperi Duhul Sfhnt. (...)
Trebuie si ingelegem ci 4{gylrata rezistenga la provocirile din ziua
de astizi este o rezistengi prin viatl liuntri,ci. Maica Domnului,
I Prec l rc i r sus t jn t r r i Ia n in is r i rea Pa l r in -Pet ru Vod i , lZ mar t ie , 2013
Maica rugiciunii si a curitiei si.pe cilluzeas-
ci pa;ii pe calea postului, si o avem pe Maica
Domnului aproape de inimile noastre, nu doar
de ochii nostri prin sfintele icoane, ci gi de ini-
mile noastre si s-o,,rugim cu z{robire de inimi
sime schimbe, si ne invefe si facem ascultare, si
ne invege si postim, si ne invete si ne spovedim,
si ne invege sAggj!1dg,..4$, si sclpim de aceasti
patimi a judeclr|i care ne blnuie si astfel ne ase-
minim cu fariseul din Evanghelie si ne pierdem
mXntuirea. Jg{.gqim" t_ot.qimpql ce a ficurpreotul
cutare, ciluglrul ctrtare, mireanul ctrtare, politi-
cianul, presedintele, patriarhul, papa gi tot a;a la
nesfXrsit si nu avem timp si ne judecim pe noj.
totugi viaga 4uhovniceasci nu presupune orbire.
Daci noi ne vom vedea de fgldur"la despitimiri!-- un cuvXqt la care fac alergie mulgi cregtini in
ziua de astAzi, pentru ci. vrem si fim cregdni fi_li
si ne luptim cq€-adglilg; dar daci vom i
si mergem pe calea despitimirii, abia atunci
putea avea rczisten;i, adevilratd., indiferent
problemele cu care se confrunti societatea. A
cum plqintele Paisie Aghioritul, clnd s-a
filmul lui Nikos Kazantzakis: Ukima ispita a
Iisus, aietil din Sf. Munte 9i a participat la miti
impreuni. cu crestinii greci, rrebuie si in;elege
prin aceasta ci pirintele a venit si rcziste
nat de Duhul SfXnt. Era un pirinte pastieat
giltor, plin de harisme de tot felul. (...)
VEDENIE DESPRE MURDARIA CARE A
PATRUNS PANA iru STITTeIE ALTARE
Ca si ingelegem W d"_g:l^y.i."q!9,qi!q4geh-ovniceasci din vremurile noastre, am si
citesc tot din aceasti cartez a pirintelui Ste
o rclatare despre gvedenie pe ca;te a avuko
Ry;!.:tic in sec. al VII:l.e.A $i daci nor zicem
tlzi;,Nai, ce vremuri de desfrXu, vai ce bine e
inainte', vom vedea.I j#e din sec. al VIJ-lea,
tp4tia- era foarte, foarte gravi,.,,La incepurul
al VII-lea dupi Hristos, mai exact in ianqa
61,4, in pustiul Palestinei se nevoia un pust
evlavios care avea si doisprezece ucenici. intr
dimineagi, dupi Dumnezeiassa Licurghie, i
adunat pe tofi in jurul siu ;i le-a spus
rele: <Fiii mei, noaptea trecuti am avut o
nie infricogitoare. Mi afam la sfintul j
al bisericii Invierii Domnului din Ierusalim.
jurul Sf* Mese erau mulgi arhierei, muld
cisitoriti si neci.sitoriti, mulgi diaconi, toti
gititi pentru Dumnezeiasca Liturghie. Biserr
mare era plini de monahi si crestini. Deodati
mult zgomot a inceput si pitrundi pe in
principali a bisericii un guvoi murdar, plin
toate necuritiile si rezrduurlle, care a inu
toati pardoseala, murdirindu-i pe tofi ;i pe
re. $i dupl ce aceastl murdirie riu mirosi
a acoperit suprafata intregii biserici, a
apoi prin usile impiritegti si intre si in Sf Al
si si. se reverse in partea de jos a Sf. Mese.
nahii ri cre$tinii din biserici, dar gi liturghisi
2 Rugiciunea in lume, Ed. Bizantini, Bucuregti, 2007.
arhierei, preoti ;i diaconi s-au murdS.rit nu nu-
mai la picioare, ci si pe vesmintele lor de slujbi,
muidiria ajungind pini la genunchii lor.
Eu, insi, a continuat pustnicul acela evlavios 9isfint, plin de frici sr de groazi, ca si nu ma mur-
diresc de acea necuritie m-am ridicat pe scaunul
cel prea inalt care se afi in spatele Sf. Mese gi
de acolo am inceput si strig si si protestez cv
mlnie citre arhierei, preo;i, diaconi gi monahi
deoarece ii vedeam stind nemigcagi gi nepisitori.
Unii chiar glumeau, iar algii rAdeau de tot ceea
ce se inti.mpla in jurul lor. RAdeau de halul in
care ajunseseri. $i le-am spus cu indignare: Nr
uedeli ce se intimyia in jurul vostru? Nu vedegi ca s-
a umplut biserica de duboare si crestinii no;tri s-au
murdarit? Nu uedelihalul in care sunteli? I'Ju vedegi ca
sunte li vrcclnici de plans, plini de murdarie find? Face;i
ceu(l pentru curcttiree bisericii. Spala;i pe credincio;i ;icuralifi 'va ;i pe voi in;iua . De ce nu J'aceli acest lucru?
De ce sunteli ottit de indiJ'eren;i, Jnra simlire I reci? lar
unii dintre voi cbiar rdd!
in ciuda afirmagiilor mele, din nefericire toti au
rimas nepisitori gi deodati vid lAngi mine doi
tineri strllucitori. Erau ingerii Domnului. Mi
intorc spre ei si ii inrreb cu indr5.zneal5.: Carui
iapt se datoreaza aceasto situalie? Cine ;i ,le ce ,r provo-
cat-oi $i acestia mi-au spus cI toata aceasta necu-
ralie rau mirositoare se datoreqzd tntii pu.rtdrii ne-
cuviincioase a celor mai mul;i dintre clerici de toate
tt'cplslg ;i in al doilert rdnd vietii imorale o crestinilor
nircni. $i au adiugat Toata aceasta necurolie care
a umplut de murdarie sfdnto biserica, Sf. Altar pe
clefici, pe monabi si pe credincio;i va f de indata cu-
rotito, dor prinfoc;i sabie.
Si, o minune, a doua zi a inceput riz5oi mare
cu pergii care au ocupat Ierusalimul pe 22 ra-
nuarie ;i apoi toate locurile s6nte. Au ucis mii
de cregtini intre care au fost si multi pustnici ;iascegi intre ei gi acest binecuvAntat ava care a vi-
zvt aceainfricositoare vedenie pistrati de clgiva
dinre ucenicii lui, care au reugit si scape din acel
m5,cel cumplir. Mii de cadavre pe drumuri, sin-
gele curgea ca riurile. Mii de prizonieri au fost
luati de cuceritori, Atunci au luat persii cinstita
: { )2s
cruce, pe 22 ianuarie 614. Pentru lipsa rugiciu-
nii gi a luptelor duhovnicegti ale clerului de orice
treapti gi pentru starea clldicici a monahilor si
a pustnicilor, precum si pentru viaga gi mai rea
a cregtinilor de atunci, a ingiduit Dumnezeu
si se intAmple cele consemnate de istoria acelei
epoci", zice pirintele $tefan. Oare daci ar fi tri-
it acel binecuv6,ntat pustnic in zilele noastre, ce
imagine intunecati ar 6 primit in vedenie? Cu
adevirat vedenia pe care a avut-o pustnicul este
infricositoare si daci ne gXndim la ce se intAm-
pli in biseri ciin ziua de astlzi, ne dlm seama ci.
lucrurile merg din ri.u in mai riu. Daci aceasta
s-a intimplat in sec. alYll-lea,oare ce vedenie ar
avea in zilele noastre?
2 6 ( D e T i T l " J [ " i i i , 5 r
NOUL PAPA - iruNIruTE MERGATOR AL
ANTIHRISTUTUI?
Spuneau unij dintre cei care au trecut prin tem-
nigele comuniste ciprigg_1nir care va veni dupi
ciderea comunismului, va fi mai grea decit
de dinainte. Si unii am auzit aceste cuvinte, unii
le-am crezut, algii nu Ie-am crezut pentru c5. ne-
am gAndit ce purea 6 mai rlu declt atlt? Comu-
nismul, fiara rogie, pirea cel mai terorist sistem
politic. Ce putea fi mai riu decXt atlt? $i totugi,
incet, incet vedem ci mergem spre implinirea
acestor cuvinre profetice. Vedem ci lucrurile
merg din riu in mai rlu atat in biserici cAt gi in
afara ei, $i pentru ti ne este mult mai ugor si
vedem ce se intAmpli.in afara Bisericii am si fac
acum referire la op_rofegle a^gnui pirinte Elpi-
die din Rodss, legati. de schimbarea Papei. Cu
trei luni inainte de demisia papei Ratzinger Be-
nedict, un pi.rinte cu viagi sfinti care face mul-
ti misiune in Africa, a f5"cut o profetie pe care
unii o cunoasteti, altii nu, a9a ci am sl-mi per-
mit si o spun acum, tocmai pentru cI ne ajuti
si ingelegem clt de grave sunt lucrurile in ziua
de astizi:,,Toate vor incepe de la un papi gi mi-
e teami ci va fi urmitorul care u-a--fr. cu adevirat
ppilul qat4nisJilor care conduc acum Vat
Si stiti ci. Vaticanul nu este papa. Vaticanul
o intreagi. organizaEie ascunsi in spatele
care administreazicu mir;ivie planuri satani
Vaticanul are si oameni care il i.rb"sc p"
nezeu precum noi, ortodocsii, dar are 9i oa
care au devenit cardinali c-u*-u1r ,ri_+gll-l- _Q.gisi ajute si ajungi la putere un singur om care
ne conduci. De aceea, unul dinrre acestia va
grofetul mincinos cere va 6 conducitorul
ror religiilor. Cind vegi vedea ci il alungi pe
prpil, ci va pleca acest papi, va incepg p
inlocuirii lui cu un alt papi care va fi o
litate foarte puternice, #f**g&e, foarte inte
gent, cu o cunoastere vasti atit de puternici,
clt va domina toti politicienii care il vor ascul
si vor aduce su! cond,gcgfgil5;r mul;i arhierei
Bisericii noastre".
CAnd pirintele Elpidie a flcut aceasti
despre inlocuirea papei, nimeni nu l-ar fi
zvt, n-ar fi dat doi bani pe acest preot
nebun care spunea clar ci Vaticanul e o orgalri
zagre satanisti si in clipa in care papa Benedi
si-a anuntat demisia unii au inceput si inge
ciprofetra plrintelui Elpidie s-a 4deverit.
Benedict a fost dat la o parte c_a si vini: acest
papi care este inainte mergitor al an.tjLtistufui
$i spun lucrul acesta nu pentru ci am cetcetela .
crne srre ce texte toarre rare, cl Dentru ca DrrI I
cuvi.ntul pirintelui Elpidie, cuvAnt care nu era
dupi intelepciunea lumii acesteia. Pentru cI de
700 de ani, daci. nu mai mult, al;i papi n-au
nuntat la scaunul papal. Situagia pe care o vedem
acum pe scaunul Romei ne arati foarte, foarte
clar ci. biserica catolici nu numai c5. a incetat si
fie biserici, cj;e transformi intr-ogngglti a
soneriei si a organizagiilor sataniste care vor
jagarea intregii lumi gi insciunarea antihrlqgdqi
ca qi conducitor mondial.
Ll ary_l 2)I2_acest nou papi, ali.turi de evreii
din Buenos Aires, a, sirbitorit hanukrg3 apri
zXnd lumXnS.ri la acest praznic evreiesc, aritind
c5, este apogJaj_de la credinta cregtini si dugman
3 S i rb i roare evre iasc i
al Sf, Piringi, al Evangheliei si al lui Hristos. Asa
cum din picate la fel de du;mani sunt gi ierarhii
o-rtod.-og;i care av ficut acest lucru in diferttegLri
ortodoxe sau in diferite giri in care au venit si-i
bucure pe evrei prin aceasti apostazie.
NU HOMOSEXUALITATII SI PROPAGANDEI
CARE SE FACE!
Daci vorbim despre ryclckile.din ziua de astizi
este bine si pomenim ;i fapul ci existi un de-
mers pornit de Mitropolia Moldovei prin care se
cere ca in noua Constitutie sl se facl referirela
credinga cregtini a poporului romXn, la familie
din tati si mami, p€1ltrq cL acceptarea cisitori-
ilor homosexuale in diferite gfui aIe lumii este o
urgie inaintea lui Dumnezeu, Vrem sau nu, tre-
buie si observS.m cI se implines.c plo&jiile_ ff!y-1-
LS4-L9 t? -q: .t-VzlV""liryvyemurile din urmi..in-care
homosexualitatea Romei antice pigAne revine la
putere 9i de asta antzimde cisitorii homosexuale
in alte giri gi de adop;ii homosexuale.
P_"_-a-gg" au pi.nglrit homosexualii Muzeul J!-ranului RomAn prin proiecgia acelui lilm care
promoveazi destribilarea. Daci la prima pro-
iectie s-au adunat crestinii gi, cu binecuvintarea
unui pirinte staret din Sf. Munte Athos care
le-a zisr,,Oprigi {ilmul prin orice mijloace'] au
reugit si-l opreasci, in cele din urmi homosexu-
alii au continuat proiectA'nd filmul in aLti parte
gi apoi revenind la Muzeul Jiranului Romln ca
qi-l transfqrme intr-o baricadi a desfrAului. Ce
are in comun- tiranul romin cu homosexualita-
tea, cu acest picat impotriva firiii Nu are nimic.
intrebarea este ins5.: , a fost glasul Bise-
riciii Cjge trebuia si ia atitudine in faga acestei
propagandehomosexualeiUldeaufost_,p_5-eg,tg
care n-av avut curajul unui cuvlnt, r4gdg3,*-.&S-,,
.igfef-bi!1" ISrqrhii au lipsit gi p-tin ti'cerealor si-au
aritat atitudinea, si-au afittatpozigia. Au tiS4.l"
vrslggdg n34ggisire. D aci in p rivinga cipurilor
sau a altor probleme puteau spune ci subiectele
sunt delicate, sunt greu de inteles, sunt discuta-
bile, in-cazul propagandei homosexuale lucrurile
erau_cla,re gi ar fi trebuit ca tofi ierurhli, impreu-
n-i cu patriarhul, daci. cred in Hristos gi daci il
iubesc pe Hristos, sl iasi si si spuni: Nu!
Noi vrem sI apirim &:rfl!." crestini, noi vrem
si apirim tradi;ia Bisericii ;i spunem clar: nu
homosexualiti;ii ;i propagandei care se face si
la Muzeul Tiranului RomA'n gi la Liceul Cogbuc
din Bucuresti ;i in alte plrti. Dar aceste voci cu-
rajoase au lipsit ti dsat cXgiva mireni au avut cu-
rajul unei atitudini.
Vi intreb insi, de-a lungul secolelor prigoanelor
cu ce binecuvAntiri au murit mucenicii mireni
sau cilugirii Unii dintre ei du primit binecuvdn-
tirile duhovnicilor, chiar ale ierarhilor, dar cei
mai mul;i s;au dus binecuvintati de Hrisros ;iau primit mucenicia, ba chiar multi dintre mu-
cenicii care au fost omorlgi de turci in Grecia,
atunci cXnd voiau si ia binecuvdntare de la du-
hovnicii lor, duhovnicii spuneaur,,Nu! line gura
inchisl, taci, nu egti pregltit nu egti vrednic, esti
picitos, taci, rabdl! Nu e problemata!" Si ei, fi-
cXnd neascultare de duhovnicii lor, s-au dus, au
mirrurisit pe Hrisros gi au primit cununa sfin-
teniei. $i existi diferite relatiri despre cum s-au
mirat duhovnicii 1or. Unul dintre ei era la Mun-
tele Athos gi a zis: ,,Pini nu voi vedea moagtele
mucenicului, care erau bine mirositoare gi izvo-
rau mir, nu voi crede ci,l-a incununat Hristos!"
$i, vizind moagtele, s-a pociit duhovnicul. $i-adat seama ci el, La-scaunul spovedaniei, se pus.qs-e
stavilS intre mucenic si cununa muceniciei, dar
Hristos l-a luminat pg mucenic si lucrurile aces-
tea se inti.moli si in zisa de astizi.
REZTSTENTA POLTTTCOASA SnU MARTURTSTREA?
Triim o vreme d9 cr!3i -du,lqqyluS"grql firi pre-
cedent- Nu mai avem povituitori. Unul spune
,,hiis", unul spune,,cei', nu gtim ce si facem. Exis-ti mai ales pentru .T-[g!l gsggl_ unei atitudini
fanatice, extremiste, pentru ci nu avem dreapta
5ocoteali gi duhovnicii, cei mai multi dintre ei
J* ;i ne indeamni si ginem gura inchtsa.,,Nu
e problema voasrri. ce se inti.mpli cu homose-
xualii, nu e problema voastri. ce se intimplS cu
cipurile! Voi, spoved rti-vi, impirri;igi-vi, faceti-
vi canonul!" DacL era asa, credinga cregtini nu
bt_ru_i" Imperiul Roman; daci era asa, nu mai au-
zeamde Hristos in sec. XXI.
Este nevoie de jertfi. Mulgi dintre duhovnicii
din ziua de astizi ne indeamni la o rezistengi
politicoasi: facegi proteste citre guvern, scrieti
articole, orice in afari de jertfi, Suntem indem-
nagi si ne manifestim rezistenta, frindu-ne frici
de inchisoare. Ori contra homosexualilor -dil
zlua de asti.zi este nevoie de sfind care si
Nu!, chiar daci miine vor ajunge la inchisoare
s-rrtiile lor or si rimini singure, chiar viduve
copiii orfani. E nevoie in primul rind de
c,are si vini in lume si s5, spuni,:-,,Nu, pAni 4i
Hristos a invigat altceva. Rezistenga politi
civilizati., rezistenga feri jertfi este apostaaig.
Si ne fie foarte clar. Suntem mici, picltggi,
dar trebuie si-L iubim pe Hristos. Fragilor,
inrrim in Postul Sf. Pa;ti si-L vedem pe Hri
pe cruce care a murit pentru noi. Noi nu vorbi
despre cruce, noi nu iubim cruceai Ce iubi
Noi nu putem rezista decXt prin cruqe, ftappoar prin cruce. Clti vreme purtim c
Hristos e cu noi ;i nu in mXni sau la git, cl
foarte usor si o purtim a9a. Trebuie si o
orin viata noastrl.
,..Ne-am rugat, ne-am rugat dar trebuie si vi
;i momentul in care si spunem:,,Doamne,
acum vreau si 6u al Tiu prin ruglciunile
prin nevointa mea, prin tot, vreau si fiu al
Inima mea si fi.e a ta.l,lrmineazl-mi Tul
sunt slaUi Nu vi gindigi ci. daci. suntefi mai
ce problemi avegi voi cu adopgiile de copii
familiile de homosexuali sau ce probleme avei
cu cipurile sau cu alte frlmAntiri din lume!
este aga! Hris"fqs este batjocorit, Hristos est!
ristignit a doua oari si ni se cere si plecim
pul.,,Capul plecat, sabia nu-l taie". Dar noi
buie si tinem capul drept, fra;ilor! $"r da-ca ileie
sabia, sl-I mulgumim lui Hristos. Noi trebuie
si ne bucurim daci vom ajunge acolo, numai
ca diavolul nu face asta. Ne calci in picioare, ne
batjocoreste, 5re dg-frifni in fel gi chip, astfel
nlcl mucenlcla nu o Drlmlm sl nlcl nuL '
pini, la caplt. ft1m4i_m4re;nucepjglg"in ziua
de astizi este si-L iubegd pe Hristos pi.ni
sfir gitul viecii, avind cUr+jd.lgf.qurlski i astlzi
si asti.zi, nu doar o zi, nu doar o dati. Pentru ci
au fost unii care in prigoani L-au mi.rturisit pe
Hristos ;i apoi s-au lepidat, chiar in inchisorile
comuniste. Unii dintre cei mai dirji s-au lepi
dat. $i daci miine ii veti vedea pe cei care astizi
v imb rteazi nevo ia r ezistentei, lepidindu - s e, s i
nu vi smintiti! Poate miine mi leoid de Hris-*r*#
tos, Doamne fereste! Voi trebuie si ingelegeti ci
nu noi, nu vocile vi cheaml si marrurisi;i. Nu
un teolog, nu un cirturar, nu un preot!!!_f!.t-r-gq
yi cheami.la mirqgli{re! Nu se mai poate altfel,
fragilor! A trecut vremea cuvintelor. Fste riabqi
total. in clipa in care biserica tace, ierarhii tac,
preotii tac, le e frici si vorbeasci, atunci veniti
voi, cilugirii, venigi voi, mirenii!
Un pirinte cu viagi sfinti din Grecia, din insula
Corfu, a spus foarte clarr,Voi, mirenii, trebuie si
stagi in spatele nostru. Noi, cu piepturile noas-
tre, trebuie si iegim in fagi si-L- qirturig-i.gpg
Hristos si noi sl murim. Voi avegi familie, copii,
nu putefi si {iti in prima linie. Nu putem inver-
sa rolurile'. Ei bine, dagi-vi seama cd.t de mare e
darul pe care vrea si ni-l faci Hrisros. Nu doar
si ne opreasci de la brinzi.,lapte, oui 40 de zilet,
Hristos vrea si ne schimblm cu adevirat, vrea si
mergem pe urmele sfrngilor.
PROTESTATARI iMPOTRIVA ACTELOR
BtoMETRTCE - EATJOCORTTT DE PRESA
gr DE oAMENT Ar BrSERrCr l
A fost mitingul acesta impotriva actelor biome-
trice si s-a vizut ci din toatl lara de douizeci
gi ceva de milioane de oameni, au venit o mie
de romAni. $i nu numai ci au venit suportAnd
batjocura dugmanilor Bisericii, dar au venit su-
portend;i batjocura celor din biseriqi, preofi, ba
chiar ierarhi gijurnalisti de tot felul care au spus:
,,Vai, nu e bine si se fac5. miting, clluglrul si stea
la locul lui!" D_ aci min-istirea Petru Voda n-ar fi
pornit strAngerea celor un milion de semr-rituri
contra acrelor biometrice, in ziua de astizi Ro-
minia ar Ii fost mult mai ingenuncheati decAt la
momentul actual. Qaci s.a-oprit cardul de si-
nitate care trebuia bigar de la 1 ianuarie 201'3,
daci nu existau aceste manifestari de rezistengi,
cardul de si.ni.tate era introdus.
Nu pot si nu fac referire la ceva care s-a intlm-
plat de curind la minlstireaViratec, unde 50
de maici au trimis o scrisoare C.N.A.S- ului in
@ 2 9
care au spus clar ci nu vor si primeasci card de
sS.ni.rate 9i in loc ca starefa ministirii si apre-
cieze acest curaj al lor, aceasti jertfa, pentru ci
esre o formi de mucenicie si nu primegti cardul
de sinitate, sggregale.aprigonit gi le-a interzis si
mai poarte sco6e, ca gi cum ar fi picituit. Pogi si
fii maici la Viratec, sI ai patima licomiei, nicio
problemi. Pogi si ai patima clevetirii, nicio pro-
blemi,. Pogi si ai alte parimi gi mai mari, te ciiesti
la scaunul spovedaniei si nicio problemi. Im-
portanti e imaginea, estetic, si se vadi binedin
dealul Patriarhiei, de la guvern 9i din alte pirgi.
Dar daci ai curaiul unei atitudinijerdelnice, e;ti\ * ,+ - .4 ' . != . : ' J '
prigoniq4, E de mirare ci au fost 50. Trebuia si
lre 5000 de maici, toati Moldova,toatemaicile gi
t*oti cilugirii si semnezer nu vrer"4tu$i si vedem
oare ce se intimpla? Oare erau toate maicile din
Moldova oprite si poarre scofie ;i togi cilugirii
pedepsigi in fel gi chipi $tigi ce s-a intlmplat la
S_ihS.stria cu pirintele Antim cind a fost oprir de
la slujbl p"entru curajul de a-i opri pe catolici si
pingireasci sf. altar prin slujba lor? Ei bine, in
cele din urmi, plrintele Antim a fost iertat. Ni-
dijduim ci gi maicile de la Vlratec vor fr iertate.
Dar ele nu trebuie si se pociiasci pentru actul
lor de curaj, pentru ci la aceasta vor fi indemnate
30 CD l, I i 1' r"t t1t, X' ;,
Poate Priil mustrarea arhiereasci" sau chiar parri-
arhali. Lucrurile nu stau deloc asa.
CAMPANIE FURIBUNDA iTUPOTNIVR
SFTNTTLOR iruCnlSOR[On
inchei cuvi,ntul meu cu multi durere de sullet,
legat de duritatea vremurilor pe care le triim.
Se pune problema din ce in ce mai serios in ul
ma vreme, a ingropi{i sfintelor moaste ale piri
telui Ilie Licitugu, pentru ci gi in dealul Patri
hiei si in guvern sunt unele voci care spun
,,Pirinrele trebuie ingropa!". Sunt unii care zjc
cI de acolo se impri.stie microbi. Si inrr-adevi
daci nu creziin Hristos, daci nu creziinsfintele
moaste, trupul unui mort e focar de infectie.
mai c5, pentru crestini, moastele pirintelui Ilie
Licirusu sunt o dovadi a sfingeniei, o dovadi a
Iucririi Duhului Sfint-Zllele rrecure, clnd ci
va s-a dus la o biserici cunoscurS. din Bucuresti
unde este un duhovnic foarte renumit, cu niste
acatiste ale sfintilor inchisorilor, duhovnicul a
zis: ,,Acatistele trebuie arse. CAri vreme sfingii
inchisorilor nu sunt canonizaEi, acatistele trebu
ie arse'i intrebarea este: ,,Pe Daniil Sihasrrul de
ce n-ati vrut si"-l stergeti de pe biserici zeci;i
sute de ani inainte de canonizare?" Penrru ci, nu
vi ficea ri.u, nu vi strica socotelile. Aceasca este
realitatea, fratilor! Campania furibundi dusi
impotriva sfingilor inchisorilor are o singuri cau.
zi: ei sunt modelele nq49Ftg de jersf!,de creding!
de rugiciune. Se vorbeste mult despre demnita,
tea celor care au intrat in inchisori, dar nu gi de
atitudinea lor. Se vorbeste de Valeriu Gafencu ci
i-a dat antibioticul pastorului evreu Wurmbran.
dt dar nu s_e zicq cila a;a-zisa rebeliune legiona.
ri din Iasi, a fost dintre capeteniile care au ficut
pace si liniste. Gafencu n-a fosr doar un om al
rugiciunii, asa cum iI prezinti deformat chiar ;i"unele reviste asa-zis ortodoxe. Valeriu Gafencu
a fost un om de atitudine si a zis foarte clar:,,Nu.
mi pare riu ci. am imbri.cat ci.masa verde. Imi
pare riu ci n-am imbricat mai repede ci.masavor veni. Si ne mirim ci acesti ierarhi nu pot lui Hristos, cimaga jertfei, cS.masa nevointei".ir-rtelege sfintenia mi"rturisitorilor impreuni pi- Sunt loviti cu toporg! cuvintelor sfintii inchisori.timitori cu pirinrele Calciui Urrde erau acesti lor ci au fost exrremi;ti, fanatici. Spuneti o sin.slujitori ai altarelor cAnd Paul Goma a vrut si"-si guri femeie legionari dinrre cele care sunt vi.r.boteze copiiul si niciun preot nu voia si-l 6oteze, furi, care poate fi acvzati ci a lovit un evreu, ci
Pentru ci era copilul unui dusman personal al a pllmuit vreun evreu. Una singuri cI ar fi fostIui Nicolae Ceausescu si al partidului comunist? antisemiti, ci ar fi fost violentl Ba dimpotriviUnde erau acesti preoti iubitori de Hristos cnnd au fost modele de jertfi. Nicoleta Nicolescu arefuzau si faci un botez de frica prigoaneii murit arsi. de vie, ca sfintii mucenici de demult.
Nu are tle ce sa ne fie frica, pentru ca aven-r pe
sfintii mucenici din vechime si pe sfintii mucenici
din sec. XX aproape de noi. Cine I-a catgrisit pe
pirintele Calciu? Partidul comunist, Nicolae
Ceausescu? \s! T,-au .carerisir ierarhi liudali
in revistele bisericesti plnl in 190, unii gi dupi'90 chiar pAni in ziua de asti"zi gi in anii care
, 4 . f r T { " i i l f h i l o 3 1
Drc ce tace tinitas-ul, de ce tace ziarul.Lumi na, dg ce tac ziareLe a;a-
zis ortodoxe si nu pomenesc de acesti mucenici care au murit in acest
sec. XX ca mucenicii din catacombele Romei? ,U1ug*pgs_rg4l.eie
televiziune laice, cum.,e-A:tggla3, si faci emisipnr dg!pg9*Slg*n-gfiggilar, in timp ce postul Patriarhiei racel Qe ce pe..elu-c-a"de_1fio-
tii De ce fugim de sfingi? Rispunsuri putem intelege daci cercetim
istoria sec- XX-
Spunea Marcel Petrigor un cuvnnt foarte dur,
foarte greu, dar in acelagi timp foarte realist al
lui Petre Jrrt"e despre Mircea VulcS,nescu. A zis
Marcel Petrisor intr-o conferingi ci" i-a spus asa
Petre Tutear ,,Mircea Vulci.nescu s-a luptat cu
trei dusmani: cu Carol alII-Iea, cu Hitler gi cu
patriarhul Miron Cristea'i Aceasta este istoria,
fragilor! S_fingii inchisorilo,r au fost prigoniti de
patriarhul Miron Cristea. El a dat frXu liber pri-
gonirii lor 9i chiar asasinirii unora dintre mir-
turisitorii acestui neam. Noui nu trebuie si ne
fre frici de trecut, Noi daci iubim pe sfin;ii in-
chisorilor, trebuie si fim gata de jertfi. QI1qS-LIt
Uti l g to ne-14or !.a_ 7.!ra-,4e _a:s-Wi ? Pat ri a rhulMiron Cristea prigonitorul, sau Mircea Vulei-
nescu prigonitul? Mircea Vulcinescu si nu doar
in reviste, articole, ci si in sufetele noastre. $iavem astfel de modele. Cine a ri.mas. in.istqsei
$_i. $ i -g.ol N,.til&qlggp rigo nitul, c5" - si cin stea
duhovnicul, pe Sf. Simeon Evlaviosul sau mitro-
politul $tefan prigonitoruli A rimas prigonitul
in sinaxare si prigonitorului i s-a pierdut urma. Din picate despre ,,1\'Iirc**\rulcilrrcscu u-a
a.qt-!l {e mgdele, p_geolii-nu vorbesc, Asa cum preogii i-au indemnat trwptrrt cu trri cluEmirni: cu
pe cresrini si nu vini la mitingul anti-crp, asa cum ne spun: ,,ticere, {-lnu-c} al I{-lea" cu }{itl.er si
ri.cerd', a9a cgirqlai mulgi preo;i ai Rominieide-astizi"nu-cgr_b-9*sqJri- cu patrinrhulh4iron Cris-
mic de,spre g-fr1;ii !qchi$-oii[or. Astfel c5. tinerii, elevir afli, despre Ga- tea". Aceasta este istorir,
fencu de la tot felul de cintireti care av ingeles frumusetea credingei frntilorl Sfrnqii inctrriso-
crestine. E chiar o sintagmS, care a ajuns la inimile elevilor:,Valeriu rilor au fost prigonigi de
Gafencu model si exemplu". Si asta au auzit-o de la o trupi muzicali pirtriarhul l\Iiron Cristea.
9i nu de la sf. altar. Preotii t4{: vrXnd si se agtearni. uitarea, iar noi fil a dat {rriu liber prigc-
avem datoria pistririi acestor icoane vii in sufetele noastre. nirii lor gi chiar asrsinririi
Ni-"4i -+-u,,4kl-,-p*o,aleluape- Hris.rps-din.$rdg-e. Eu vi. mi.rturisesc unora dintre rnirturisito-
ci mi-e frici de boali, mi-e frici de suferinti , mi-e frrci de incerciri rii acestui neam" lrJoui nu
familiale si cu toate acestea cred lui Hristos ci. nu va lisa pe niciunul trebuie s[ ne fie fricn de
din cregtinii, dinrre monahii sau preogii care vor merge pe urmele frecur.
mucenicilor in apirarea Bisericii gi in aplrarea credintei in Hristos.
3 2 o , A l { ' , E T 1 t " } m & h { n
ENCICUCA PASTORALA A INALTPREA-SFINTITULUI MITROPOLIT SERAFIMDE PIREU LA DUMINICA ORTODOXIEI -IMPOTRIVA PAN EREZI EI ECUMEN ISTE1
Spunea fericitul intru adormire ;i Sf6,n-
tul Stareg Paisie Aghioritul; ,,Diauolul a
@^!t:,tpAp e, ca sa prinda intr eaga lume:
pe ceip.ggagi, so-i prinda cu masoneila; pe
cei sdraci, cu comunismul, iar pe cei religio;i,
cu ecurnenismul".Tot el, altidatl,la o si-
naxi a monahiilor, semnala: ,,Ecumenism
;i Pia;n Comuna, un stqt mare, o religiela m*
surile lor. Acestetr sunt planurile diq.yfulu:'".
i rusA ce EsrE EcUMENTSMUL?
Sfbntul Stareg contemporan al Bisericii
SArbe ;i Profesor de Dogmatici, Cuvi-
osul Iusrin Popovici, semnaleazi:"E_9u.r4gn!p1nd este numele comun
pentru minciuno-cregtinismele, pentru minciuno-bisericile Europei
occidentale. in interiqrgj.lui se afli inima tuturor umanismelor eu-
ropene, in frunte cu papisr[gl. Si toate aceste minciuno-crestinisme,
roare minciuno-bisericile nu sunt nimic altceva decit o erezielingl
aki erezig, Numele lor evanghelic (de ob;te) este pane-rezie"r.
Pe aceeasi lungime de undi, fericitul intru adormire Stareg, plrinte.
le Arhimandrit Haralambie Vasilopoulos, ne oferi. imaginea reali. a
ecumenismuluil,, Ecumenismul este o_1ni gcare mondiali a Sion-ip.4g-
lui Interna;iond gi are ca g+S-ESge cucerirea politici gi religioasi a
.lumiil Ecumenismul este o infricositoarevijelie, care se pregite;ce si
d+fa-" din temelii - asa cum i;i inchipuie - Biserica lui Hristos cea
I T raducere :h t rp : / /acv i la30. ro / ;sursa , rh r iske f r i ka .g r
2 Stareru l Pa is ie Agh ior i tu l - Cuv in te , vo lumul a l I i - lea - Ed i tu ra S6nte i S ih is t r i i , ,Evanghe l is -
rul Ioan Tcologul", Suroti - Tesalonic, 1999, p.I76,
I Arh imar rdr i r I r rs t in Popov ic i - , ,B iser ica Or rodox i g i Ecumenismul " , Tesa lon ic , 1974, p .2 )4 ,
J
toFrno
Una, Sflnti, lJniversah ;i Apos_9.qjiei. Este un
taifun silbadc al puterilor inruneriq+L-qj, care isi
cancentreazi mlnia sa destructivi indeosebi im-
p_otriva Ortodqxi5:-i, cu dorinta lugubri ;i sum-
bri de a o distruge 9i nimici"a.
De asemenea, fericitul inrru adormire Stareq,
Pjr_i ntele Arh imandrit Ath anasig._ _=\{:!il*_9!il,numeste ecumenismulr'*lttpgl inainte-mergitor
al lui Antihrist5. Profesorul emerir de Patrologie
de la Facultatea de Teologie a Universitlgii Aris-
totelice din Tesalonic, eruditul si preacucernicul
pirinte protopresbiter Theodoros Zis,is, mare
nevoicor si luptitor impotriva ecumenismului,
observi. in legituri, cu aceasr;" erezie ci.,,acest pe-
ricol (al ecumenismului) este cel mai mare, dinfaptul ca
ameninlarea nu este doar exterioara; adica nu provine
doar din partea papismului si protestantismului, care,
contracarate moi demult co erezii, aveau.foarte puline
probabilitn;i, qproape nule, co so exercite infuen;a asu-
pra credinciosilor ortodocsi. Acu1n, pcricolul este mult
mai mare, deotrrece se octioneaza lin inte,rior Mulgi
phstori, a caror misiune de temelie este sai izgo-
neascd pe lupii ereziilor ;i oi rdtacirilor, lUJhS&Lttgcd existdlupi, pentru a-i izgoni, de ureme ce conside-
ra ca popismul si ytrotestantismul nu sunt erezii, ci
,,b i s er i ci r e sp e c t ab ile",,,b i s e r i c i s ur o r i", c o - ge s t i o n ar e ale
sJtnlirii si m|ntuirii credinciosilor".? r " . rln sfi.rsir, conform pururea pomenitului profesor
de Drept Canonic, dl-_Konstantinos Mouratidis,
,,Ecumenism-sincretismul nu este doar o erezie, ci panere-
zie , deoarece , in esenld, duce la cre;tinismului
co adeuar unic ;i exclusiu absolut al Revelaqiei ;1
h9:4.rgo lui la niuelul uncia tlin mubele religii sau Ia cea
mai spirituala si importanta, dar nu Ia unica. A;adar,
e c um e ni s m. s incr e ti smul e s te cgl m 4 ryr e tryguintq -
re Ia odresa Bisericii Ortodoxe Uniuersqle, deoarece
prin eI nu este atinsa doar o singura doguo sctu unqdeuqr de baza, c!!4fteaga X.deglffi ordine dog-matica ;i canonich o Sfintei Biserici a lui Hristgs"b ,
Dupi cum in plan poli-tjc, globalizarea vrea si
4 Arhirnandr i t Haralampos Vrsi lopoulos - , ,Ecumenismul f i r inrasci" , Ed. Orthodoxos Typos, Arena, 1988,pp 23,25
5 Arhimandr i r Athanasios Mir i l ineul - . ,Omi l ia a c incel la Profetul Danic l" , t5 1 i 198i Vczi s i , ,Hr isr ianik iSpirha" - Mai 2011.
6 Orthodoxos Tvpos, 20,05.1970,
uneasci lumea 9i si fiureascl un stat mondial,
o guvernare electronici. mondiall, o moned;.
mondiali, o economie mondiali, ag-a*li.ecuqg-
I ilt:pl+pJdigiqA vrea si. uneasci toete re-
ligiile (ecumenism inter-religios) si toate ereziile
(ecumenism inter-cregtin) inrr-o religie mondia-
li, sfidand g! m4r.grnafieAqd uriasele, giganrele si
haoticele diferente dogmatice si risturnind din
tgqglii dogmele si credinta Bisericii Ortodoxe.
Ecumenismul este qe_.4. mai mare er_eVigeclesio-
logici din toate vremurile, deoarece _n_iySkgitoate religiile si credintele.
indeosebi trebuie si subliniem ci sursa si mama
ecumenismului este__rM3qgl_ed4r cafg pror1-1p-
ueazi prin eI rel$ia ngn_daE,a T uciferismului*
dupi cum sursa ;i mama Masoneriei este oribi-
lul,Sionism internarional.
EJ*gg" plqn. presqabilit de*upj;e, care condu-
ce Ia intercomuniunea sacramentali (intercom-
munio) a tuturor erczlilg^r_ si,relsiilor, adici la
*:g*-lS pan'teligiei, iar acest plan este con-
stituit din t .p_tif" fAa planului unirii
este unirea tuturor confesiunilor cre$rine, adici.
3 4 C ) A T 6 - T t . r f f i 4 r l , I r
e c u m e n i s m ul int e r c r e s t in. 4_d"g2l4 este u n irea
tururor' religiilor, adicl, ecumenismul interreligios,
iar qyreia fula este unirea tuturor confesiunilor
si religiilor, adici impunerea pan-religiei, avindu-
I in frunte pe ereziarhul Papi de la Roma , care-i
va p reda stip ini rea mo ndiala- !u-i aqti-.h.r.:$ r:
si constituie un purernic basrion antiecumenist.
Upul din mijloacele pe care le foloseste ecu-
menismul, ca si.-si realizeze scopurile sale este
sincretismul, acest dusman de moarte al credin-
tei crestine, pe care-l prornoveazi. asa-numirul
,,Consiliu Mondial al Bisericilo r",,,sincretismul
RADAcrNrLE tr MANtFESTARtLE
ECUMENISMUTUI
Ridicinile ecumenismului trebuie ciurare in
spatiul protestant, la mijlocul secolului al XIX-
lea. Atunci, anumite ,,confesiuni crestine'] vi-
zindu-i pe oameni ci pleaci de lAngi ele din
cavza indiferentei religioase crescd.nde si a
miscirilor anrireligioase organizare, au fost sili-
te la o coalizare si colaborarb. Aceasti activitare
unionisti. a lor a luat deja o formi organizati,
ca Miscare Ecumenici, in veacul aI 20-Iea, sr,
rnai exact, in anul 1948, pdn infiintarea la Am-
5terdam (in Olanda) a asa-numitului Consiliu
Mondial al Bisericilor (C.M.B.), care-gi are se-
diul la GenevaT.
Biserica Eladei intotdeauna se impotrivqre in
mod constant, ferm si neclintit ecumenismului
" tJy plgtilwJW e r si w d* ilo r r eli gi o a s e. E s t e
o sintezd religioasd panecumenicd si o jonctiune a ce-
lor mq.i contrare si nelegiuite elemente"s.
Ecumenismul actioneazl pe doui njvelur.i: pri-
mul este intercrestin, iar al, doilea este iugrre-
ligios. Astfel, avem ecumenism intercrestin si
ecumenism interreligios, c?.r9 constituie doui .din direcqiile de bazi ale ecumenismului. Ecu-
menismul intercrestin promoveazi q!ryCg dife-
ritelor,,confesiuni" cregtine (catolici, proresranri,
anglicani, penticosrali, monofizigi) cu Biserica ,-Ortodoxi dupi crireriul minimalismului dog-
matic, Conform principiului ecumenist al ,,sin-cretismului dogmatic intercrestin', diferentele
dogmatice dintre eterodocsi s,unr doar tradi;ii
formale ale fecdrei ,,biserici" si trebuie si. fie oco-
lite pentru binele unititii Bisericii, care poate si
7 , ,Ecuncn isnru l " , cd . S f in ra Min ls t i re Parak l i tu , Oropos - A t r i ka ,2004, y.y. 5'6
8 MIHAIL MIHAILIDIS,, ,Sincrer ismul" , Orthodoxos Typos,23-7-2004, t,2
se exprime prin varietatea diferitelor forme gi
expresii. Pe de alti parte ecumenismul interre-
ligios, considerAnd ci. in toate religiile existi ele-
mente pozirive, prornoveazi unirea intre acestea
;i indeosebi intre a9a zisele trei religii monoteis-
te din lume: crestinismul, islamul ;i iudaismul.
ln careva cuvlnte Promoveaza asa numlta ,rpan-religie". Conform principiului ecumenist al ,,sin-
cretismului interreligios" trebuie si. observi.m
,,punctele teologice comune'l care existi in toate
,,religille monoteiste'] asa incXt si construi;n uni-
ratea religioasi a lumii.
Ecumenismul, ca si-gi materializeze. .scopurile
sale, se vede silit sl treaci cu vederea sau chiar
si, revizuiascl principiile debazi ale Qrt"qdoxjei.Promoveazi concepgia despre,,Biserica Extinsdl
conform ci.reia Biserica este una si-i cuprinde pe
crestinii orici.rei,,confesiuni'i din momentul in
care au primit botezul. Asdel, toate,,confesiuni-
le crestine' sunt intre ele ,,biserici surori". Este
vorba despre te_ori.a teologiei baptismale.? t . r r n .ln acelasi spirit se misci si ideea despre,,Biserrca
Universali vizutil', Biserica, care subzisti, chipu-
rlle, ,,in mod nevizut" si este constituiti din togi
crettinii, se va arita gi in dimensiunea ei vizuti
prin eforturile unioniste comune.
Aceste concepgii au fost influentare si de teoria
protestanti a ramurilor, conform cireia Biserica
este un ,,copac", ce ate ca ,,ramurl" toate,,confe-
siunile crestine'; fiecare din ele deginlnd doar o
parte de adevlr.
Dar se adaugi si teoria,,celor doi plimini", ce s-e
dezvokat intre ecumenigtii ortodocgi 9i catolici.
Conform acesteia, Ortodoxia si papismul sunt cei
doi plimAni prin care respiri biserica. Ca si incea-
pi - chipurile - si respire corect din nou ar rrebui
ca cei doi plimlni si-gi sincronrzeze respiragia lor.
O.tezi debazi a ecumenismului este ci se ingi-
duie rugiciunea in comun intre ortodoc;i ;i ere-
tici sau cei de alti religie ;i ci este interzisi doar
coliturghisirea intre ei.
Scopul ecumenismului nu este si goleasci s6n-
tele biserici de credinciosi; dimpotrivl, le vrea
sufocant de pline, doar cI 4cesti,,credincio;i" vor
O 3 s
avea o credingi si o invigituri. deformati in riu
;i ecumenistl intre metodele, pe carele folosegre
ecumenismul pentru apropierea crestinilor, se
cuprinde 4qinimalismpl dogmatic gi maximalis.-r r imul dogmatic. In ceea ce priveste minimalismul
dogmatic, este vorba despre o incercare de a rc-
stri.nge dogmele la cele mai necesarg la un,,mini-
munn' (= cel mai pugin), Pentru a fi surmontate
diferentele dogmatice dintre,,confesiuni" si si aibi
loc,,unirea crestinilor'i insi este descon-
siderarea dogmei, declasarea si minimalizarea. +
importangei ei. In ceea ce priveste maximalismul
dogmatic, ingelegem prin el incercarea unora de a
adluga-4-gi cgl,Ufqg gi terme4i la dogmi, pentru a
se interpreta credinga - chipurile - mai bine sau
pentru a se incerca o noui interpretare mailarg!'e.
capil adevirat al ecumenismului este ;i re-
cent api.ruta erezie postpatristici, neopatristici
sau contextuali.
Erezia post-patristici sau neo-patristici vorbeste
desp re de. p i g i rea, s urm o nt area, g13ygygfly 9x 9a an -
samblului Sfingilor Pirinti ai Bisericii Ortodoxe gi
inlocuirea lor de catre asa-zisii ,,noii piringi" con-
9 , ,Ecumcn ismul " , Ed i ru ra S f rn re i M in is r i r i Parac l i tu , Oropos- A t t i k a , 2 0 0 4 , p 8
3 6 e A T r T { . } D t r ' l I
temporani, ecumenittii post-patristici. Tinta aces-
tei patromahii esgp trercZlrca,eaii citre falsa uni-re
-cu eretieii gi eterodocgii, din moment ce deja se
muti hotarele, ,,pe care Parin;ii noltri le-au pu.s" inrre
adevir ;i riticire, intre Ortodoxie si erczie (...).
Erezia contextuali se referS. la misiune 9i evan-
ghelizare si este ingeleasi ca eujrarea diferirelor
co-nfesiuni cregtine de a se prezenta inaincea
4ecrestinilo r - ca dezbinate din catza drferenge-
lor lor dogmatice. De aceea 9i sunt chemate si.
demonstreze unitate, asezind ca priorigare teme
ca dreptatea sociali 9i opresiunea claselor sociale.
Lucrul acesta insi., are ca urmard intoarcerea misi-
unii gi a predicii spre formularea unor modalitigi
de restabilire a nedrepritilor sociale si nu la-trans-
mite q94-a{9_v*{r urilq r Evengheliei *.
Nimeni nu ignori ci Biserica Ortodoxi. in esenta
ei este deschisl dialogului. Dumnezeu intotdeau-
na dialogheazl cu omul ;i Sfingii Bisericii n-au
refazat niciodati contactul dialectal cu lumea.
Sfingii, avXnd c-o-gsgrirfa de sine a comuniunii lor
cu Dumnezeu, incercau s5. transmitl prin dialog
experienta adevirului, pe care-l triJau. Pentru ei
aSlevi"rgl nu era un obiect de cercetare.Iju-l ciutau,
nu-l negociau, ci doar il ofereau. Daci dialogul nu-
i conducea pe eterodocsi la respingerea riricirii lor
si la primirea credingei ortodoxe, nu-l continuau.
DIALOGURILE ECUMENISTE CONTEMPORANE
Dialogurile ecumeniste contemporane, care au
loc intre Biserica Ortodoxi, papism, protes-
tantism, monofizism, islamism si iudaism, di-
feri radtcal de dialogurile Sfintilor, deoarece
se desfhsoari avind ca bazi principiile Biseri-
cii extinse/lirgite si minimalismului dogma-
tic. De aceea sunt sterrle/firi roade. O dovadi
este ci,i4 aproape o-sui-de-:ni de desfisurare
a lor n-au oferit nimic remarcabil unititii lumii
crestine. Ba din contri., au reusit si-i dezbine pe
ortodocsi!(...) Principalele puncte ale patologiei
actualelor dialoguri sunt urmitoarele:
l0 MITROPOLITUL PAVLOS DE GLIFADA, Cercetiri ,,Con.textuale",,,Posr-parristice" si alte cercetiri reologice Ia un simpozion
al Academiei Teologice din Volos, Theodromia IB4, octombrie-de-
centbrie 2010, 496
A.l ipsa mirturisirii ortodoxe.
B. tipsa sincerititii eterodocsilor.
C. Supra-accentuarea iubirii si sub-4ce4q#Lr,e-a
adevirului.
D. Practica de a nu discuta cele care despart, ci
cele care unesc.
E. Tocirea criteriilor ortodoxe.
F. Recunoasterea reciproci a eclesialitigii.
G. Dialogul in clauze egale.
H. Semnarea de texte comune anti:oqtgldg4e;
I. Rugiciunile in comun.
Ecumeni;tii orrodocsi, p_rin tocirea criteriilor
lor teologice, e foarte firesc s5. participe ffui ezi-
tiri la manifestiri cultice 9i la rugiciuni comune
impreunl cu eterodocsii, care au loc adeseori in
cadrul intilnirilor inrer-crestine. Cunosc ci prin
aceasti co-spiritualitate ecumenisti. se creea-
zi climatul psihologic porrivit care esre necesar
pentru promovarea efortului unionist. insl S_fin-
rqle Canoane ale Bisericii noastre inqe;gig asp,ru:::- . 'rugiciunile in coggllgu eterodocsii; pentru ci
eterodocsii nu au aceeasi credinti cu noi, Cred
intr-un Hristos diferit, denaturat. Amintim ci^
+:!-!5-Lea Canon al Sfingilor Ap-q.qgqli hotar4qre:
,,Eytiscopul sau prezbiterul sau diaconul cqre doar se
glefli cu ereticii sa se ofurisea-Q1q, iar a" bffi:
-rgjte qcestort sa sauilryeasc| cev6 ca si clerici, s4:5.
cqteriseascct". Ce ne spune acest canon? ,,Cepij-
cg gplqcop salr. pteqt--seg_df4g9n care doar s-ar
Sggl impreuni cu eretrcii, firi insi a coliturghi-
si, s_i se afuriseasci. Daci insi le ya ingldui si
si.vArseasci ceva ca;i clerici sg se cat-qrisels,-cA:
A;adar, rugiciunea in comun elg;nlg3gL, deoa-
rece dovedestepirtisie la credinga celui cu carese
face rugiciunea in comun sj-i dau impresia acestu-
ia ci nu se afl s,in rit Lcfu e drept pentru care nu e ne -
voie si se intoarci laadevir.,,^ a nedisimu-
lati., evidenri. si demonstrabili a Dumnezeiesrilor
gi Sfintelor Canoane ale Bisericii celei Una, S6nte,
Ljniversale si Apostolice a lui Hristos can.$igde
pentru cei de mai sus pe care
doar sXngele I_19-""-!.iS! poate si. o spele, pentru
cI in cunosrinti de cauzi si in mod consri. - . ! - _ . - - , - " _ . . . - _ . " J - L . .
{e 4zi. s i di sprepi e s q cuvinul intemei eto ru]g_1g
Mi.nruitorului lumii: Cel ce nu cinstelte pe Fiul, nu
cinste;te pe Tcrtal care L-a trimis (Ioan 5: 231"tt.
J. Intercomuniunea sacramentali. Daci Sfintele
Canoane interzic rugiciunile in comun cu ereticii,
jcu a.!at mai Aglt exclud',pardciparea noastrl la
a;a numitel e lor,Iaine' inexistente.s au firitemei.
9oncepgia despre inter-comuniunea sacramenta-
li., pentru noi, orrodocsii, esre absurdl gi inaccep-
tabili. Biserica noasrri n-a considerat niciodati
1t MITROPOLITUL SERAFIM DE PIREU, Comunica t re fc -
ritor la dialogrrri le intercresrine de la Munchen, 28'9'2011, hnp://
wrv rv i r r rpan tok r - r r ro ros gr / [ re i ra ios-sc r aph im-o ikoumenismos-mona-
cho.c l aspx ,
f \ ' ( \T L j f f i f ; #d l@37
Dumnezeiasca Euharistie ca pe un mijloc pentru
atingerea uniti;ii, ci intotdeauna ca pe o pecete
si incununare a ei. De altfel, Porirul comun/de
obste presupune credinta comuni/de obste.Un
qlq ndlp. pentru atingerea scopqrilol ecumenis-
mului il constituie cglaborprea inter-creqtinS. in
domenii practice sau, altfel spus, ecumenismul
laic. Ecumenigtii [ulti1_r_.ct diversele probleme
contemporane (sociale, morale, de mediu, bioe-
tice g.a.) ar rrebui si ne uneasci.
Cu sigurangi, Biserica a aritat si arati. intot-
deauna o mare sensibilitate fagl, de toate aceste
probleme umane, insi abordarea lor in comun cu
ereticii prezint|multe neajunsuri. (... )P.ozigiade mai sus a ecumeni;tilor gi deschiderile
lor fagi de activitigile ecumenisre sun!€Sd?g;
pa*bjle din toate punctele de vedere, deoarece; a)
cpntgsf,i -faptic tradigia si credinta noastri ortp-
-do;i li patristiei, b) q"ea{nini indoiali in inimile
turmei ;i iigl^t;"4 pe mulgi, conducindu -ila dez-
--blnare si schismi;i c) 5g1p-c
o.p4rtq"e turmei in
r5;tilcfte si prin aceasta duc la ruinarea duhovni-
c-easci. Cei ce se misci in a-ceasli iresponsabilitg
te-gsggreni$i, orice pozigie ar degine in organis-
mul ecleziastic, se opun tradigiei Sfintilor nostri si,
prin urmare, s_-g_gfli in contradiggie-cu e-i.
De aceea, goz.igia lor trebuie si fie condamnat;.
si respinsi de totalitatea ierarhilor gi de evlavi-
osul popor (Sinaxa clericilor / monabilor ortodoqi,
Marturisire(t de credin;a impotriua ecumenismului,
iulie 2009 pp.25-26), care esre cel care pistreazi,
si salveazi credinta, conform Proclamagiei celor
patru Patriarhi, din anul 184& ,La nei, .nici Pa-
triarbi, nici Sinoode n-au ()utut ureodqtd sa intro.dl-
ca inovafii, deoarece aparatorul credin;ei este insu;i
corpul Bisericii, adica insu;i poytorul, care-si urea
credinla sa uegnic neschinbata gi cu acela;i cbip ctr
cea a Paringilor lui"12,
Cu fierbinti rugiciuni pirinte;ti,
mitropolitul vostru SERAFIM DE PIREU
72 Ioannis Karrniris, Monumenrele Dogmatice gi Simbolice ale Bi-
ser ic i i Or todoxe Un iversa le , v . I I , Graz-Ausr r ia 1958, p . 920 [1000] .
3 8 O A T I T t . ' D I N I
PLANURI PENTRU INTRUNIREAUNUI SINOD PANORTODOX?,,iNsA AcEsT sINoD NU VA FI cEL DE.AI oPTULEA,FIIND O ADuNArunA DE NECREDINCIOSI"
=
UIIztrl=
3\Jlrl
PRoFETTLE sFrNTrLoR nAnrrulrDESPRE BtsERtcA RposrRrABiroul de Presi al Patriarhiei Romd-
ne ne informa in data de L2.L2.20I2
pe site-ul basilica.ro:,,O delegagie a
Patriarhiei Ecumenice, formati din
inaltpreasfintitul Parinte Ioan, Mi-
tropolitul Pergamului si Preacuvi-
osul Plrinte Arhimandrit Bartolo-
meu Samaras, Secretarul Sfintului
Sinod, s-a afat la Bucuregti, in peri-
oada7}-12 decembrie 20 12,pentru
a discuta impreuna cu o delegatie a Patriarhiei RomXne, formati din
inaltpreasfi ngitul Pirinte Mitropolit Nifon,ArhiepiscopulTXrgovi;tei
si Exarh pat riarhal, P.C. Pr. Prof. Vorel Ioniti si P.C. Pr. Michael Tiga,
Co n s ili er p atr iarhal, despre p r egiltir ea viitorului _Sino d Pano
in timpul convorbirilor, s-a exprimat necesitat"gg cooperirii mai in-
tense intre Bi s ericile O rtodoxe in anul 2Q J3 p riv rnd p r egiltir ea u iito -
rului Sinod Panortodox. Pe-ageadg acestuia vor figura doar temele
care au intrunit consensul tuturor Bisericilor Ortodoxe surori"l.
Afim asadar ci va avea lo.c un sinod panortodox gi cI Biserica Ro-
mini va avea un rol important in organizarealur, Despre convocarea
unui sinod panortodox se vorbegte de cigla ani incoace, firl sorgi
de izbindi. insi pAnl acum, datoriti diverselor neingelegeri dintre
patriarhiile ortodoxe. Se pare ci urgentar:? Sinodului este insi pri-
orirari. Care sunt dedesubturile acestui sinod atlt de urgent? Ne
putem attepta lacevabun de la promotorii Noii Ordini Mondiale gi-
O 3 9
ai Noii Biserici Mondiale pS: care o pregi.tesc inci
de clnd s-a infiintat Consiliul Mondial al Bise;i-cilor (CMB)? Si vedem ce spun profetiile desp"ge
asa-zisul sinod al VIII-lea ecumenic si daci te-
matica de discutie a acesrui sinod intrunesre va-
lorile necesare convocS.rii unui sinod panortodox.
PROFETTA SF. KUKgA AL ODESSEI
,,Nu peste mult timp va avea loc Sinodul Ecumenic,. r" i -numit sJdnt.lnsi acest Sinod nu va fi cel de-al op-
tulea, fiind o adunituri de necredinciogi. in cadrul
lui toate credintele se vor uni ilup.
Posurile vor fi anulare, cilugiria anulari, cilugi-
rilor si episcopilor li se va permi_tg si se cisltorea-
sci, iar preodlor, s5. se reci.sS.toreasci. Noi insi nu
si acceptim acesre schimbiri.
Stilul no.! va fi introdus in toati Biserica Universali.
Fiti vigileagi! Sridu4r:vi si mergeti la bisericile
lui Dumnezeu acum, clt ele sunr inc;. ale noastre.
!a ve{_g lnd nu le vom mai putea fr"ru"n-
ta. Numai cei alesi vor intelege ce se intAmpli. !3
,oameni !i vor obliga si" se duci. la bisericl aposrari,
insi..nu ffglgig si mergem intr-acolo in niciun caz.
Ya-rog stati in credinra ortodox_i pnnl h ultima su-
flare si vivegrmlnrui'i
Aceasta este prorocia Sf, Kukga si si. vedem acum
care vor fi subiectele de discutie de pe agenda
acesrui sinod, asa cum au fost ele afisate pe site-ul
Patriarhiei Constanrinopolului. Aseminarea esre
izt>ftoare. Redim doar cAteva dinre ele,
,,Modul de recunoasrere a stlrii de biserici aurono-
mi; Dipdcele, adici regulile recunoasrerii canonice
mutuale inrre bisericile ortodoxe; stabilirea unui
calendar comun al sirbitorilor. Impedimenrele si
canonicitatea sfinteniei cisniciei. Problema posru-
lui in lumea contemporani. Relagiile cu alte con-
fesiuni crestine. Miscarea ecumenici- Contributia
Ortodoxiei in afirmarea idealurilor cresrine de pace,fraternitate si libenatei
SI vedem ce spun Sfingii Piringi despre Miscarea
Ecumenici si,apostazia din vremurile de pe urmi.
ilil 0ir[iill
Foto: Sf. Kuky al Odessei
PROFETTA SF. SERAFTM DE SARqV DESpRE
GADEREA ARHIEREILoR
Iati ce i-a spus Cuviosul Serafim lui Motovilovr
,,Nu o singuri dati - scrie Motovllov - am auzit
din gura marelui cuvios al lui DumnezetJ, sta-
retul Serafim, ci el nu se va odihni cu trupul in
Sarov. Si iatl cI odati amindriznir si-l intreb:
,.Dumneavoastri., pi.rinte, tot spuneti ci nu vi
veti odihni cu trupul in Sarov. Oare chiar cei din
Sarov v5. vor dai>
<Mie, de Dumnezeu iubitorule, si.rmanului Se-
rafi.m, mi-e dat de la Domnul si" triiesc mai mult
de o suti. de ani. Dar, pentru ci in acele vremuri
arhiereii atit de mult vo*r dec4d,ga, incit toate fi.-
rldelegile lor ii vor intrece pe arhiereii greci din
vremea lui Teodosie Tinirul, ;i t*v.o,r.m31g5ede..foi dogma principaliacredingei in Hristos, Dom-
nul Dumnezeu abinevoir si mi ia pe mine, si.r-
manul Serafrm, p.jn[ la q"y_ e-.din aceasrivrati
trecitoare;i apoi si_pq4 inylg, si invierea mea va
6 precum invierea celor sapre tineri din pefrera
Ohlonsk drn zilele lui Teodosie Tinirulr"2.
2 Duhovnicul familiei imf.ir ire;ci - Sfinrul Teofan de Polrava, p349 in Srare t i i , despre v remur i l c c l in u rmi , M in is r i rea S l Arh . Miha i l g i Gavr i i l , 2007, p .459
4 0 O e i : . . ; , , ' ' l ,
sF. iusilN PoPovrcr DESPREsrNoDUr rAlxAnrscDespre al VIII-lea Sinod Ecumenic... pot vor-
bi numai cu cuvintele Sf,Teodor Studirul: <Nu
orice adunare a episcopilor este sinod, ci numai
adunarea episcopilor c4re sunt in adevir>. Ade-
3:iratul Sinod,-E-cume6ric depinde nu de numirul
episcopilor prezenti Ia el, ci de cum vor api.ra
si vor invS.ta ortodox. Iar daci.se va abaqq_de la
1&yat, nu se va considera ecumenic, chiar daci
se va numi astfel. \.enumirul ,,sinod tllhiresc" a
fost la vremea sa mulr mai numeros declt multe
din anterioarele Sinoade Ecumenice si, cu toate
acestea, n-a fost recunoscut a 6 ecumenic, ci a
fost numit,,sinod ti lhiresc!".. .
Meriti oare Biserica Ortodoxi, acesr organism
sfAnt Dumnezeiesc-omenesc, si lie umiliti intr-un
mod atAr de josnic, penrru ca reprezentanrii el reo-
logi - unii dintre ei frind episcopi sirbi - si se roage
ca si li se acorde dreptul la participare,,organicd'si
de includere in CMB, care devine, in acest mod, un
nou,,organism" bisericesc, o noui,,bisericai plasati
dg+-rJpl+ tuturor celorlalte Biserici, in cadrul ci,re-
ia bisericile ortodoxe si neortodoxe nu sunt decat
qfmple pirgi (,,unite organic intre ele')? Ca s5.vezi,
O, nemaipom enrti. uzurpare si tri.dare!"3.
,SF. MOISE ARAPUL DESPRE ERESURILE
DIN VREMURITE DE PE URMA
,,Dupi aceea, robul lui Dumnezeu, Moise, a vi.-
zrtt ci nor gi vdrtej, neguri intunecoasi ;i_j+pite foarte infrico;ate au venit asupra monahilor
din partea de Ia miazinoapte, cici ii alergau pe
monahi gi cinul cel monahicesc se impristia de
blestematele eresgfi si sileau pe mulgi sn l*:qdehainele monahicesti 9i si se insoare. Atunci, pu-
tini nevoitori care vor fi incercari ca aurul si ar-
ginrul in cuptor in necazuri multe, in prigoani
si strXmtorare, se vor limuri. $i cigi se vor alla
incercagi gi vor birui atatea ispite infricosate, se
vor preami.ri si se vor preaslivi ;i se vor cinsti de
Dumnezeu mai mult decit acei care au ribdat
cildura ;i ziduful zllei si gerul noprii"a.
SF. ANATOLIE AL OPTINEI DESPRE
LEPADAREA DOGMETOR DUMNEZETEtTI
,,Fiul meu, si gtii ci in zilele de pe-:uari vor veni
vremuri grele, dupl cum spune Apostolul, vei
vedea ci. di1 p,rlgr;ra impuginirii credintei, riri-
cirile gi dezbinirile vor api,rea in biserici si, cum
mai dinainte au spus Sfin;ii Piringi, pe scaunet
ierarhilor gi in ministiri nu va mai 6 atunci ni-
ciun birbat incercat in viata duhovniceasci. Din
care pricini., riticirile se vor rlspindi pretutin-
deni si pe multi vor ingela. \:tijpa;tll494mulujgT.gLg-:c va lucra cu pricepe{e, duci.nd in riti-
cire, de e cu putinti, gi pe cei alesi."Nu va incepe
prin lepidarea dogmelor despre Sfinta Treime,
Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau Niscitoarea
de Dumnezeu, ci pe.nesimgite va incepe 1-s'l43-ba invititurile Sfingilor Pirinti primite de la Du-
hul Sfint - insisi invigitura Bisericii. Viclenia
vrijmasului si uneltirile lui vor fi indreptate im-
J Srarer i i , de spre v re mur i l c d in r r r rn i , M in is r i rea Sf - . Arh . Miha i l
; i Cavr i i l , 2007, p .46 l r
4 Aposr rz ia s r an t rh r is tu l , c {up i r inv i r : ' r ru r i l c S l in ; i lo r P . l r in r i , Fun-
dr r ia S f - . Mar r i r i Br incoven i , C lons tanra , 2008, p .219-220-
potriva unui numir.loarle*_qri., al celor incer-
cagi in viata duhovniceasci. E_Igl&ii vor pune
mina pe Biserici, isi vor numi pesre tolalsgllg,' iar viata religioasi va filepidata'5.
ARH I EPr SCOPU L AVERCH I E TAU$EV
DESPRE BISERICA LUI ANTIHRTST
Suntem acum-. in fagl, cu aceasti. ap o stazie, M a-
rea ameninlare ce sti asupra credintei crestine,
asupra credintei ortodoxe, e-ste asa-numita
,,miscare ecumenical avind in frunre ceea ce
se cunoasre drept,,Consiliul Mondial al Bise-
ricilor'l un corp gfurg*gg& doctrina unirlgii ;inegre;elniciei adevS.ratei Biserici a lui Hristos ;iincearci sd. creeze din toate credinrele deforma-
te existente in prezent o,,pseudo-Biseric{' noui,
care din punctul nostru de vedere, fi.i "i.il
indoiali va 6,,Bisericd' lui antihrist, acea falsl
biserici pe carc o va ocArmui anrihrist, a cirui
venire se pregi.ceste cu gribire in lume acurn'6.
ARHIM. GHEORGHIOS KAPSANIS
DESPRE UNIREA APOSTATA
,,Cum poate si se impirtiseascS. cineva de
H ri s to s cel adev ir at al tainelo r, daci, a falsi{icat
invi,ti.tura Bisericii despre Hrisros? Comuni-
unea in Thine firi comuniunea in credintS. va
conduce Ia o schizofrenie duhovniceasci. As-
tizi gxisti tendinga si se realizeze o unire sa-
cramentali relativl cu eterodocsii firi ca si fie
precedati. de simfonia in credinti. insi indi-
fg.renga fagi" de credinti nu poare si zideasci
o unire autenticl a Bisericilor. Biseric.-a a fost
intotdeauna foarte severi. cu cei care au conri-
nuat si rimAni in erezie sau schis$i si foarte
ingiduitoare cu cei care s-au intors prin poci-
ingi la ortodoxie, a$a cum mi.rrurisesc Sfintele
Canoane"T.
Alte n-rirturii ale S{intilor Piringi despre sino-
dul tilhiresc si apostazie in numirul urmator.
e41
Sl lnfr t ] l ac i l t ; * i r -n t ; r i ; t r " - i l i ic [ l i l5 l '^1 n1- lmof ; t .n i t i " r \ " t r11 .
i *;t ;i ilr;: r'l in [;tif i:e sf A ;r ", il 1 rn;r Cl'';rti m f c'i r" t"L- st i t]c,
irs t illrJ rrr:;{ i l l; r:i {}r'i,r ;iX {iN:{c1 {.:t, [fl it $rr- fl [ (! rlti t iI
, , I t l i : - i { - ' i i t * ce Hl l l * l l ; * :*"" , l r . ; i l ie . i ; l l I r -u l l l r : ( : r1L; l { (e
si ] { ' . i l i l { } ; is f , r : r { r ; . :prr , , { " . '+rrr i I i i l i h [ f i r - l r { i - l I f l I i } i r * r -
l i l i { t ; r ' " 0 i , i i i L I r ; l i ( : ; i i { ' n c ; i ; ; ; i L t r s r r - [ r - im r l lm l i t l i t i i r q i
t i i , ; l ' 1 . r . : , i ' : [ ; ] i i i ; " ' i i i c f l c r ; ' r r r n i r : t t { r n r " : l i c i ; l f l + i I t r l u t q r s n i
i l t i : t r r r i - ' l r s i i l l ' , : : r . : ; . r : , , l i i l ; r t ' ; : r fc r : r* i , i i rercTr , ; ic{o l l l l , " r -
{* c-r t t t r : i ;1* i ; l t r i r* ; " , ' r } f q i " , t rbr" : . t rd. i l r
- } . to is, i . : t ' ie r l " ' .
5 Iderrr , p 221'222
6 ldem, p. 150,
7 Prof 'eqi i s i ur i t tur i i crcst inc f .entr t r vremea de acum, Ed. Carrea Orrodoxi , Alexandr ia,2008,p . 6 5 2
4 2 € ' A T I T U D I N T
,NOI, CEI MICI,IL VETI VEDEA PE ANTIHRIST"
t Y
PROFETTA PARINTEIUt ELP|DtE, MISTONAR tN AFR|CA,t
DESPRE STRAMTORARILE VREMURILOR CE VOR VENI
DESPRE NOUL PAPA, ANTIHRIST
$r PUTEREA MALEFTCA A CtPUrUtl
Nu vreau si vi neliniqtigi gi si vi tul-
buragi pentru vremurile ce vor veni-
tebuie doar si ruge1.r pe Dumne-
zeu ce si asculte rugiciunile voastre
gi si ne miluiasci. Ag dori, daci este
cu putinfi, si spune;i la toati lumea
si formim un lang de rugi'tori. S-ar
putea ca.,yJtii din rAndul acestui lant de rugltori si desconsidere gi
si ridi, zicindt Daca Dumnezeu a zis mai dinainte ca a;a se vor intimpla
Iucrurile, atunci a;a va f . Ce rost qre sa ne mqi rugam? Nu, nu este aga! Vi
incredingez ci profedile reprezinti. expresia cea mai inalti a iubirii lui
Dumnezeu.
Si gtigi ci prin indreptarea noastrl putem si schimbim hotirnrea lui
Dumnezeu. Sunt insi anumite lucruri profetite in mod definitiv si
irevocabil, care nu se schimbi. Cum ar fi venirea prorocului minci-
nos, venirea lui antihrist - acestea nu se schimb;. ...Mi-a pirut tare
riu cI unii oameni, in loc si sliveasci pe Dumnezeu, cI nu a ingiduit
ca unele profegii sl se implineasci atit de repede, au inceput si-gi
bati joc, zicind ci acestea sunt profegii mincinoase, pentru ci nu s-
au adeverit. Mii, fipturi firl minte, in loc sI implori pe Dumnezeu
1i si-I dai slavi, ci pentru rugiciunile unor oameni, nu s-au implinit,
sau a ingiduit si se implineasci (aceste profegii) intr.o mlsurlmult
r,qai mici, tt te amuzi si iei in deridere, in loc sI te pociiegtil Q-bgtgg ve3_i ce se petrece?
I T raducere d in l imba grcac i de Monahu l Mercur ie s i Monah ia Gud i i la , de pe hc tp , / /www
voutuDe,com/
A T f T [ " " F r u F 1 1 { [ O 4 3
NOUL PAPAVA F I PROFETUT MINCINOS
gr coNDUcAron nl PAN-RELIGtEl
Un singur lucru vi. voi spune: dgpa ." noul Papi
.va fi 4-Lgs ca si intAistititor al bisericii catolice si
in viitor - ca qi conduciltord,pan;relgiei mondi-
ale, pentru ci va fi gi conduci-
torul pan-religiei, vor urma o*ge--ql6:- dg_lShi*-b-*fiuluitoare. Aceasta ri.vnesc slujitorii vrijma;ului,
si-l foloseasci pc-acestpapi ca;i lider al tuturor
religiiloa acesta va fi pseudo-profetul.
.Atunci, na-tura s e v a r izv riti, *ia ygd"ql-aceasti
r izv r itir e. Qqlang de feno mene naturale ;i +!gl_"nefiresti vor schimba str-uctura pimintului. Ve;i
vedea lucruri pe pimAnt si in cer, carevivor uhri
gi vegi spunei ,lcestea de acum sunt lucruri normale?"
Vegi vedea t4*!l rlzvritindu-se, pi.mi.ntul ;i ce-
rul:. cu fenomene neobisnuite;i p4g4$yl
prin catastrofe natura[e; -d9 la cataclismg, cutre-
Flure, pini la furtuni ciudate, furtuni cu grindi-
ni,, Vegi vedea grindina citrningiile de golf care
va distruge totul. Vegi vedea o asemenea re.vqlqi
a naturii, deoarece ry_cf,l,4i1g1_insi;i nu il vagu-
p-a ribdl pe pseudo-profetu[ care, in numele asa-
zisului,,adevS.ratului Hristos'i va aduce aceste in-
cerciri cumplite, cp.re enoroci multe sufete
gi-te valslra,ite in iad.
SCHISMA DIN INTERIORUL BISERICI I
Vor incepe 44ii domniei lui Lucifer, care intii vaw I . , l ' .rLzboi pg-gg ''{in interiorul credintei \- penrru
ci togi oamenii avem inliuntrul f+:e.# noastre
inrldlcinati aceasti credingi. Togi credem in
existen;a unui Dumnezeu - ;i va spe-
cula aceasti. armi tare care este gt.ediir3a, si astfel,
{Ll;f_."gf t-gtul " c redingei. pe fo arte muki oameni
ii va distruge. Qe aceea si-L lap_lq-qin p.e Dum-nezev sl-i lumineze pe arhiereii nogtri ca si fie
credinciogi gi si-L iubeasci pe Dumnezeu ;i si,
fie dumnezeieste ;i definitiv indrigostiti de El,
pentru ca acestia si. ne inve5e adevirata cale,,
loayte multe imprejuri-ri prin care
mul;i arh iere i vo r deveni .gg{-i-o.Xgf_9_ ale profetu -
lui mincinor. jl "91qtgte,.lg:91 lupune voii lui
gi-vor invi;a in mgd grcgit pe preogi si acestia, la
rindul lor, vor transmite poporului. Lo:*:.T*l-Pmix:l.-P.1"'d-";Yhre*s,Sbiqry se va produce in Biserica noastri.
Siyi amintigi ce vi spun. Aceasta se va produce.
Va incepe gl19.91ffi5'jglg gi apo^i se va ri.spi.n-
. 4i p " E t. ro r, d e o arec e -besaora *I-iBjiJgtgggis"
pe inrnistititorii popoarelor, fie lnterme-
diul politicieniler, 6e prin intermediul bglgitg.
e_r-qg Cggd,gli ci alcituiesc aceasti eliti care con-
duce lumeai DAqghgfji ne conduc. Toti ba-nii sunt
la ei- N-agi inte*les ci acegtia gaverneazi lumeal
$-i aici, daci ne gindim pugin, s.ltcJloJ"F doar de
putini Logrci., nu de multi intelepciune,.. WGrecia,Itali6, Frqnfa, Anglia, America? $i
toate statele datorcazi bani unora, iar acestia au
toati bogitia pe mai{!9]gt-.::*9 tunr. 4qqgti4?O eliti luciferici ce \,a forta stateld si facd. ceea ce
_ - - e , . - . I _ _ - ; +
v" or ei. Si gtiti ci acegtia i.lJ:q_rglpqgg pe prorocul
prin
4 4 ( ) " A T i T U t l t i l l
IUlj.Tgs, acesria i.!_dign acum sus, si gtigi asta,
acestia il numesc acum. E;te conclavul lu_c_i&ric
care il va ridica pe prorocul mincinos, iar apoi, in
-q{q tarstus.", iI y a ar it a p,-p* g4g! h ri s p.
VREMEA ANTIHRISTULUI.
,,vot, cEt Mlct, iL vETl VEDEA"Nu te mahni, buniculez, t9t nu il uei veded pe antibrist
vor intAmpla cele mai mari minuni ale lumii. Voi,
micugilor, vegi avea putere si profegigi gi si vedegi
ade:efrl dn spatele aparengelor, ceea ce ochii- al-
tora nu vor putea si vadi. De ce veti avea aceasti
puterei in primul rind penrru credin;a voastri. _inUnul Domn Iisus Hristos, pe care Tat5.l ne cere,
nu doar si-L iubigi, ci si vI indrigostiti de El cu
toatl.inima, si fie pencru voi rcnrl. Iar Minruiro-
rul nostru, cel mulr milostiv, Preadulcele Fiu al Lui
D um n ezeu T atdI, u 4. fi i mpiratul tggglgf "_9gr3
Si Acesta nu vi va lisa, vi va rine strins inlra4ele
si in inima Lui si t'uIulSiu+LsingeleSau, va.,E
d.Lp.g1p^qg si vedeti ceea ce ceilalgi nu vor putea si
vadi. $i iarisi vi spun: dparyoi ve;i ingeleget
Si ;tigi .i b. fS_"]9-?40 Satana, deoarece f tie ci-doar
Sfintele &ine vor da oamenilor ac€asti.putere,Jt
interzise[plinleg{iertfaSfi n1e!_igrpirtiganii.Vor
avea loc Si.noade bisericesti c?,tg vor bggflri modi6-
_carea tr1tgror Sfrntelor Taine. Prin urmare Q$[nu vor exista. Acest lucru a si inceput. Vedem ce se
intimpli acurn cu taina cununiei...
vA cER sA FAGEM uN LANT DE RUGAG|UNE.
DESPRE RAZBOIUL MONDIAL
\idijduim sincer ca inimile voastre si se um-
ple de grsdinti gi de nadqide giorice faceti, orice
gitndigi, orice hoti.rigi, si spunegi: Dumnezeule,
Tu e;ti parintele meu, ior eu copilul Tau. Ajuta.ma,
acopera-ma, tndeparteaza teama de la mine, pentru ca
eu fi-am incredingat via(a mea! Mlcar de-am face
asa. Aceasta va fi binecuvdntat!
Tu il uei vedea doar pe prolfetul minciaps si i te ttei im- Mai ales ci vin vremuri ar6.t de grele, vremuri de
potrit,i, Dar tu, tincre al tneu, tu, micugule al meu, tulburare, cind suferinra va sti.p6.n i viata intregii
tu iI uei uedea qte antihrist. igzilelsaoasrts se vor lumi, pentru ci. pacea va dispare din lume gi seni-
intlmpla acestea. Eu nu il voi vedea. Doar cu nitateadininimileoamenilor.sinuviinspiimXn-
profetul mincinos voi lupta, c"u totii vom lupta cu tagi atunci cAnd vegi vedea focul arzind ia jurul
pseudo-profetul. $i mi rog la Dumnezeu si qe Qreci-e!! 54- nq vi infricogagi cAnd oamenii politicii-tl-v1gd!i99g"t-.-"-la il Ue4gfit!np."*Jlq.gjtl-{il.t-p-r, sji vor omori intre ei gi se vor pribugi statele. Nu seca pe 3{e-r14549r_l Dumnezeu al inimilor noastre ;i vor 4{-rgspecta ingelegerile si va 6 mare dezbjna-s_i ne impotrivim profetulgi miry_llgs._ re inrre giri. Vgg;p_d?-fo-CcriJ0ari aprinzindu-se
Dupa mine, d.uph ce uoi muri e1t, in scurt timyt va veni in jurul t5.rii noastre" Si vi infricoqagi insi:, atunci
gi antibistul. Voi, cei mici, il veti vedeo. N9i nu-l c6.nd nu vegi mai avea credin;i in Dq4nezeu!vom vedea. Si gtigi, copii, ci pe vremea noastri. se Aceasta a ingiduic Dumnezeu penr1q-nqp4sarya
2 Se adreseaz i ce [or d in ju ru l s iu noastri., pentru n_ecuviinga qi necredinga noa,stri"
De aceea, va cer s5. facem E! lang de-rugiciune
pentru tara noastri.. Multi amiriciune va fi in
Grecia. Peste pugin veti vedea aceasra si in practi-
ci gi vegi zice: Doamne ajuta-ne! \silJr, nimeni nu
simte inca nevoia si se roage pentru acestea.
{devirat vi spun ci.Saga*,e $-a_rrimis. pe.ai_._sgi
ig.qo"te qtaLe.ls ca si aduci tulburare. V-am spus,
_aq pregi*_lqgilggle, purem insi si le respin--
€em cu rugiciunile noastre. Si nu vi ingr!'orari
cind vpgi vedea as-asinarca u&ul.mare-4olfuici-
gg_4! statului nostru. Si aceasta va aduce iarigi
tulburare. Nu_vreau si. vi. spun prea multq, dar
acestea se vor intlmpla.
ACTUALUT PATRIARH ECUMENIC, ROG
PE DUMNEZEU SA NU MOARA CU SANGE.
Riul se va apropia pani;i de capul Bisericii Orto-
doxe. Va fi asemenea nrlburare, incAr cei care iubid
Patriarhia Ecumenicl va uebui si vi rugari mult
pentru ea si pentru ceeace vine asupra ei. Vor rece
prin mari necazuri acesri oameni, inci.t porgile Pa-
triarhiei vor fi pitate cu singe. Daci existi insi., oa-
meni care s5. se roage pentru ei, acest mare ri.u poate
fi inlirurat. inci gi acnralul patriarh, rog pe Dum-
n(rcu si nu moari cu sdnge. Numai aceasta v5, voi
spune; nu ttiu cum o vor ingelege, dar daci nu se vor
ruga, acest patriarh nu va muri de moarte buni. Va
avea mare suferingi. Dar daci se va ruga mult se va
indepirta de la el acest atenrat.
Ntlllrlul dintre profedi no;tri, dupi cum a fosr
pirintele Paisie si aldi, nu au indra-znk si spunl
adevirul pur ca si nu panicheze poporul. insi
adevirat vi spun vou5. ci. toate acestea se vor
intXmpla cu multl asprime. Va fi foamete mare,
epidemii, boli, care nu vor veni in mod firesc, ci vor
I p-ro_y11.rt"_gi induse_cu multi dibicie. Va fi mare
agitagie din cauza rizboiului in care vom intra,
filri ca si fim omorigi, penrru ci. vom muri din
alte cauze, dar va Ii atfu de mare dburare gi atit
de mare foamete din cauza rizboiului, incit va fi
de neconceput pentru nivelul nostru de intelegere.
Vor fi multe tulburS.ri regionale. Satana va incerca
si omoare diferigi |tdqi-;i oameni de vazi., penrru
a inlesni inflptuirea marilor evenimente (planuri).
()4s
DESPRE CtPUt CE VA FI IMPLANTAT iN VRE-
MEA tUI ANTIHRIST
...Atunci vor recurge cJ;-ridcnie lll metode is-
cusite eum ar fi cipul. Nu vor pune c5.tuse. Nu
gtim exact in ce fomi va fi folosit acest cip. Vor
face aceasta, p--e-n!ru a cercera. \br.e{perimentap-e greci, felcl i" careg)Lfi jngueogatr.\oamenii,
iar.in 6nal si. fie controlati inrreaga lume.
Aceasta va 6,p etapi premergifoafe, iar atunci
cind se va implini wemea li-efpfqqu! mincinos
se va instala in scaunul Vatic.anului, va infuenga
intreaga lume cu hotirArile lui. Tqi lidefl!.p-oli*
ci vor fr de partea lui. Si nu creded insi, ci Vati-
c*a_ng-L va avea vremuri usoare, dimpotrivi, ya ayea
p"4qge de multe tulburiri. Vor inceq,ca si aleagi
un alt papi. Va fi format_qn_ anripapa. \b. [_f+ft_pjpi, rl+ attipapa gi un:ntipapa secupd. Toare
acestea vor depinde de noi, desat ne vom rugLca
sa se schimbe situatia. Qar acest pseudo-pro&t
va aduce multi pagubd., elvaaduce cipul.
4 6 O A T I T t ' D I N I
Anlifrgsg_l le va gisi pe toate pregitite, pgn-tru
civalucra l. Si nu credeti ci. acesc cip va
fi, cum auzigi despre altele, ci-l introduc subcu-
tanat aici sau acolo 9i apoi il pot scoate, nu! Nu
va fi la fel. S-fiutrll -D*gtr zice c5. csBa ce y4--6-J!r-
plantat oamenilor in vremurile acelea, v.-a fi lucratl - l l . ? ^dupi o tehnologieu-gat de inalti, microtehnologie,
incit ia- putqq i11fpp4ga hotirArile omului. Va fr
implantat astfel incit nu va putea fi scos "i:i:yT.
Y3t Lincizat (gravat) in om. Va aveal'e freco,e-qgiiJf '
atir de inalti si lasemenea capacitate" incAt,vjr
.putea influenga pAni gi pim;i1ile 9i sentimentele
omului. Iar cel cere va degine calculatorul cen-
tral, va putea.indpr:e tuturor care vor avea cipul
jmplantat asemenea senzalii, inqfu-de durere vor
. scrX;ni din dingi. De aceea, c4 care vor lua acest
cip pentru a scipa de dureri, vor fi.primii care
se vor distruge. _Iar'9i vor sti totul despre om, ii
vor cunoaste gindurile, sentimentele gi vor putea
interveni in viaga lui.
SFANTA iMPARTA$ANIE vA DA PUTERE
CETOR CE NU SE VOR IIUCXITN tUI ANTIHRIST
Toate acestea vor veni si daci nu vom avea
c4e-d.ntldesivArgiti in Dumnezeu, cine va putea
rezista acestor timpurii Iar incredere desivirsiri
;tii ce inseamni? C_u simplitatg-qr-smerenie gi
p.ociingi, si venigi si primigi Sfinta impirtaganie.
Q:l9gl_" ry.t_"*y,gt_tgi$i, nu vor putea rezista
celor ce vor fi. Sfintele Thine vor avea o asemenea
putere in sufletul omului, incit acegtia g1u_ yg.:pu
tea fr influenfafi sau manipula;i nici prin ginduri,
nici prin simgiri.
Microtehnologia digitali va fr de o asemenea
capacitate, incAt vor putea afecta pini gi mintea
omului. V! dagi seama 9e mingi satanice ex,!!gij
Veti vedea,Ir*rJ-lggmrpeste pugin! Dar nu vor avee
nicio putere asupra omului qgre ye-itrJekge+i se
L4jnplltiti. Sfinta impirtiganie va rispindi inr jurul acelui om o asemenea putere, va fi apfuatAe
llggti atit de tare, incit Lucifer gi slqiitorii sii nu
vor putea vitima cu nimic acel sufet. $i va trii
acel om qg-pgg"itiJrlqn-i;i va supravietui, iar cei
ce vor avea de toate... vor muri.
Ce vrea Dumnezeu de la noii Si avem credr-nla
i.a El. Nu doar credingi, ci-incredere desiy{r;i1i.
Si ne schimbim viata incepi,nd de astizi, si.-L
iubim pe Dumnezeu gi sI alergim in bragele Lui
ca un copil in bragele mamei sale. $i chiar de va
avea vreo supirare, nu va alerga in bratele altei
mame. Ce inseamni asta? Ci degi Dumnezeu
ne mai ceertl, pentru a ne ajuta si ne schimbim
viaga, noi nu trebuie si ne indeplrtilm, ci iad+i
si. revenim in bragele Sale. Binecuvintarea Dom-
nului sI 6e peste voi!
-----<a.-a+a>--
& Y t r { J E } t t \ i i o 4 7
CUM SE DEPARTEAZA TEOLOGIA,,POST.PATRISTI CA" DE CEA A SFINTILOR PARINTI
t ,
,,LTBERTATEA DE vorNTA A pERsoANEr irurne FrLosoFrE tlTEo LoG r E pATRr sn cA,, N u exr srA rEoLoG I E posr- pATRr sn cA".
de Pr. Prof. Dr. Mihai Valica
Tema liberrigii voin;ei sau a libertigii per-
soanei umane, asa cum este ea discutati
in zrLele noastre, nu igi gisegte temeiuri
biblice ;i nici argumente patristice, ci
este un subiect al filosofiei contempora-
ne, care ulterior a fost transferat de unii
si in reologie, pentru a justifica teologico-
psihologic comportamentul reformator
al omului, iar referitor la libertatea de
voingl a Persoanelor Sf, Treime pentru
a f un d am e nt a er-ezia Filio que.
Aceasti abordare creeazS. probleme seri-
oase la nivel comunitar, iar din punct de vedere eclesial duce la desa-
cralizare;i la des-bisericire spre anarhie $i,h.aos. Voi prezenta succint
aspectul libertitii de voingi a persoanei umane si apoi foarte succint
despre fiinga gi Ipostasurile Sf. Treimi, care nu se suprapun, in niciun
chip, cu cele ale persoanei umane.
OMUt DE tA INDIVID/ INDIVIDUM LA PERSOANA/PROSOPON,
tr rposrAs / HyP6sTAsrs sPRE inoumnrzEtRE /THEosrsSlnodul de la Calcedon (451) dezvolti.termenii, folosigi initial de capa-
docienir, de,,hyp6stasis" gi,,prosopon", care inseamni persoani, dar cu
nuante diferite, pentru a de6ni deosebirea fagi de,,usiJ'(fiinta).,,Perso-
I Yezi pe larg: Sfinrul Vasile cel Marc, Desprc Sfinrul Duh, in: P.G 32, col 148, 1496, 154,c;
Ep is ro la 210, P .G. i2 ,776c ; Homi l ie 24 , P .G.31, 604; Yez t g i S f in tu l Vas i le ce l Mare , Despre
Duhu l S fanr , in : Scr ie r i , pa tea a I I I -a , PSB, vo l .12 , lBM a l BOR, Bucures t i , 1988, pp . 22-30 . Nota
de subsol 46, aFrmi eronar ci Sfi Vasile fblosegre permanenr rermenul de persoani sinonim cu cel
de ipostas. Acest lucru este valabil doar inainte dc a face preciziri le privind diferenta dintre naturi
si isposras. Vezi mai ale s Basil ius der GroBe, Brief 234,7 9i P.G 32, 869A, citar de Georg Galaris,
Georg Manrzar id is , Pau l Wier rz , G lauben aus dem Herzen, Mi inchen, 2000, pp 90-105
TJI
FUII
EF
4
Perseiana umani, in sens
absolut, nu existi decdt
in Dumnczeu si in relatie
vie cu 8,1, astfei ,,persoana
nu este decit chipul Lui'l
care urc'i de la starea
de persoani, la treapta
duhovniceasc'i de ipcstas,
dupa model ul ipcstasul ui
dir. ino-uman al lui Hristns.
4 s e e T r Y t f f f i $ r u $
na/persu" inseamni masci, prin care actorul vorbea la teatru si intru-
chipa rolul personajului pe care dorea si-ljoace si si.-l reprezintez.
,,Hyp6stasis" inseamni in primul rXnd,,subzistenti, realkate si poate
fi aplicat lucrurilot omului sau lui Dumnezeu"3. De multe ori a fost
folosit ca sinonim pentru cuvintul,,fiingf' (in latini.,,substantia'). Sf.
Apostol Pavel la 2 Corinteni LI,17 foloseste cuvintul,,hyp6stasis" in
sens ul de,,r ealitate",,,star d',,,incr eder e s au asiqurare"a.
In Evrei 7,3, termenul ,,hyp5stasis" descrie,,Per-
soana Tatilui" ,,og ov d.fiq.uyq.opo rqq 6o(ttc
Kq.r xopo.KTnp rnq ufiooTcor(')q ouTou g€p(I)v
Te rq ficvrq r(l) plFarr rlq ouvops(l)q quTou 6r
€ourou Ko'Oqpropov norloo'p€voq rcov o'paplov
lF@v €Kaero€v ev 6e(Lc rrlS Feyq.^.(r)ouvlq ev
uVl^.otq"-,,...fiind srrilucirea slavei gi chipul fiingei
Lui si Care ;ine toate cu cuvintul puterii Sale...'i
Tot in epistola c5.tre Evrei 11, 1 ,,rorrv 6e lrottg
el,nr(oprevov ufioorcr.orq fipo'yprartrlv el,syxoq
ou pl,enop€v@v" cuvi.ntul ,,hyp6stasis" este tra-
dus cu,,subs tant{' :,,rar credinta este incredintarea
(substanta) celor nidijduite, dovedirea lucrurilor
celor nevizute".
Deci cuvintele ,,persoani., substangi ;i fiingii'
sunt fundamentul expresiei reologice grece;ti
,,hyp6stasis", care de multe ori se confundi si par
a fi sinonime, (in aceasti, capcanl, a clzut chiar Sf.
Vasile cel Mare)5 insi Sf. Pirinti in general fac o
subtili deosebire intre acesti termeni. De exem-
plu:,,prosopon"-ul - fagir, chip (greceste)i -,,per.
sond'- masci (latini) desemneazi aspectul psihologic al fiingei noas-
tre indreptat spre lumea noastri interioari, spre constiinga de sine.
,,Hyp6stasis"-ul este cel care inlituri, arunci, renunfi la masci, la
faga egocentristS, la chipul omului indreptat doar spre interior, doar
spre sine, se deschide cu iubire 9i se manifesti taboric fatd, ciltre fatit
spre aproap ele, dar cu motivatie hristici; spre Dumn ezeu si lumea
cereasci., formind astfel dimensiunea,,teandrici a persoanei" (adicl
o persoani divino-umani).
2 V pe larg istoricul cuvintului persona in: Lexikon afi ir Theologie und Kirche, Ed. HerderFreiburg-Basel-W ren, 200 6, pp. 42'52
3 Arhimandritul Sofronie, Rugi.ciunea - experienta Vieti i Vesnice, trad. de diac Ioan I. Ici jr.Ed . De is is , S ib iu 1998, p - 23 .
4 ldem, ibidem.
5 Vezi Sfantul Vasile cel Mare, ,,Despre Duhul Sfint", inr Scrieri, patea a III-a, PSB, vol.12, IBMal BOR, Bucuresri, 1988, pp.23, nota de subsol 46. Sunt arhicunoscute tulburiri le pe care Sf. Va
sile le provoaci, atunci cind face confuzia intre ipostas si ousia, Iucru ce i l pune pe ginduri si revrne
cu preciziri le de rigoare, mia ousia, treis ipostasis, adici o singuri naturi in trei ipostasuri. Aceasra
dovedeste ci sfinti i in viari nu snnt infail ibil i , ci pot gregi iar faptul ci revine cu preciziri si regreticonfazra, arati ci accepci proprii le erori si le corecteazi sincer
(}49
Persoana umani., in sens absolut, nu existi. decit in Dumnezeu si inrelatie vie cu E| astfel,persoano nu este decit chipul Lur"6 , care urcide la' starea de persoana, Ia treapta duhovniceasci de ipostas, dupimodelul ipostasului divino-uman al lui Hristos.
SfAntul Maxim Mlrturisitorul spuner,,persoana (prosopon) pentrua deveni lrypostasis este chemari si reuneasci prin iubire 6rea creati.cu firea necrearl prin dobindfteaharului"T.
Astfel ri.sare, infloreste gi se dezvolti
,,hyp6stasis"-ul din ,,prosopon'l in care
structura umani. este remodelati dupi
Arhetipul s5.u, Hristos. in Hristos se
unette Dumnezeu cu firea umanl gi co-
muniunea este maximi si unici, deoarece
locul comuniunii este Logosul divin, iar
cel ce einipostaziazi frrea umani este
ipostasul dumnezeiesc.
Existi unire ipostatici doar in cazul uni-
rii firii umane cu firea dumnezeiasci a lui
Iisus Hristos si in relatiile interpersoanle
ale Sf, Treimi. Unirea noastri. ca oameni
cu Dumnezeu nu este una ipostatici
dupi modelul hristic si treimic, ci este o
unire gi relatie harici prin Sf. Taine ale
Bisericii, care duce la indumnezeire, prrn
partrcrparea noastri. la viaga lui Dumne-
zeu. Asdel devenim dumnezei prin har
si nu ontologic8. in fiecare om, persoana
sa umani este locul comuniunii, care in
Hristos, isi primegre strucrura teandrici.,
vom veni la el si vom face locas"(Ioan 14,23)
Hristos triieste in mine"(cir l. 2, 20).
Astfel Iisus Hrisros a resraurat omul, ridicindu-l din starea de indi-vid la aceea de,,personon" (persoani si,,ipostas" intr-o ,,unitate sim-fonici, nu uniformi, imbogitind prin aceasta natura lor comuni."rO indeplini libertate cu voinra si acceptul nosrru, deci nu forgat cr,,dinlibera noastri. alegere" ll .
Prin,,Harul lui Hristos, prin dragostea lui Dumnezeu Tatll si prin
6 Pau l Evdoch imov, Femeia s i m inru i rc : r lunr i i , Ed Chr is r iana, I lucures t i , 1995, p 49
7 ib idem, 50
8 V e z i P s 8 2 , 6 .
9 Vczi Pr.'I 'ache Sterea, op, cit p 69.
l0 Pr Lecr Dr . Cos tach i Gr igoras , Ind iv idua l i sm, ind iv idua l i ra te s i t r . : r i r c l lu i Dumnezeu inOr todox ic , in : Teo log ie s i V ia r I , sep tembr ic -dccernbr ie 2002, p .97
11 Sf i in tu l Vas i le ce l Mare , Homi l ia quod Deus non esr aucror ma lorur r , p ( i ,31 ,345, lapr
Trchc, opr, cit. p- 69
devine,,hyp6stasis"e:, ,s i
si ,,nu mai rriiesc eu, ci
Sfii n rtr I [4 axinr,&,Ifr rturi -
s i toru l $pune: , ,persoan?r
(prosopon) pentru ir devcni
hv;' l t istnsis este chematir sa
reurrcascir prin iubire firerr
crcirta ctr f irea necreatar prin
dohr indi ren harulu i " .
Astf"cl ri isi lre, infloreste si se
rlcz-r'olf r i,,hvptlstasis'Lul di rr
,,prosopon", in care structura
umanl este rcmodelatrr dupi
. \ rhct ip t r l s i ru. F l r is tos.
5 0 O A T I T U D i N !
impirtigirea Sfhntului Duh"12, omul reuneste, in
ipostasul siu creat, divinul si umanul, dupi chi-
pul lui Hristos, adici,,chipul Celui ceresc"(lcor.
15,49), ajunge ,,le misura vArstei plinltlgii lui
Hristos"ls si astfel devine dumnezeu prin har.
in "."rt
sens spune SfAntul Vasile cel Mare ci
,,omul este o fhpturS. care a primit porunci sI de-
vin5. Dumnezeu"r4, adici,,chip al Chipului" - ei-
kon Eikonos.
Urmind in special Epistolei catre Jratele squ, Petru
despre diferen;a dintre finga ;i ipostas a Sf. Grigo-
rie de Nyssal5 dar ;i altor texte ale sale, Lucian
Turcescu intr-un studiu recenrl6 aratl, ci, poziEra
aceasta ar trebui reconsiderati gi arati gi de ce:
in primul rnnd pentru ci piringii capadocieni n-
au respins o asdel de definire a ipostasului, atit a
celui divin cAt si uman ca fiingl cu anumire pro-
prietigi particulare. Iati ce scrie Sf. Grigorie de
Nyssa in epistola amintiti:,,Dintre toate numele
pe care le folosim, unele, cele spuse cu privire la
mai multe lucruri diferite intre ele prin numir,
au o semnifrcatie mai generali, cum e numele
om.Cici cel ce rostegte acest nume a aritat prin
nume natura comuni, dar nu a circumscris prin
glisuirea sa pe un om anume, pe cel cunoscut in
mod special (propriu) sub acest nume. Fiindci
Petru nu e mai om decnt Andrei sau decit Ioan
sau Iacob. Agadar comunitatea semnificatului
care se extinde in mod aseminitor la togi ornn-
duigi sub acelagi nume, are nevoie de o subdivizi-
une prin care si recunoastem nu omul in genere,
ci pe Petru sau pe Ioan.
Asadar susflnem acestea: ceea ce se afirmi in
mod propriu (particular) se evidengiazi prin
cuvAntul ipostas. Cici cel ce a spus om odatl, cu
nedefinitul semnificatiei pentru auz gi-a ficut o
72 2 Corinteni 13, L4;Romani1,6, 24
13 Efeseni 4, 14 Majoratul omului coincide cu hristiGcarea lui:
(christopoiesis)
14 Pau l Evdoch imov, Femeia g i m inru i rea lumi i , op . c i t . p . 51 .
75 Despre apartenenga acesrei episrole, considerate pini acum ca
a 38 epistoli din corpusul episrolar vasil ian, vezi pe larg L.Turcescu,
The Concept of Divine Persons in: Gregory of Nyssa's To His Brorher
Peter, on the Difference Berween Ousia and Hypostasis, in; The Gre-
ek Orrhodox Theological Review, 42t1-2(7997), pp. 67 -82.
76 L.Turcescu "Person" versus "individual" and other Modern Mis-
readings of Gregory of Nyssa in Modern Theologp 18:4 (2002), pp.
27-519
idee cam imprfutiatl, astfel incd,t pe de o parte
natura este evidentiati prin nume, pe de alti
parte insi, lucrul care subzisti si este evidengiat
in mod propriu nu este evidengiat de acest nume.
Dar cel ce a spus Pq.vel a aritat natura ce subzisti
in realitatea evidengiati de acest nume"l7.+ .In final, fiecare insu;ire a spiritului uman reflec,
ti chipul lui Dumnezeu in om (imago Dei), dar
aceasta este in mod esential intregul uman, cen.
tretpe spiritual, al cirui carecter propriu este si
se depigeasci. in drumul siu spre indumnezeire
(Theosis), ca si giseascl acolo modelul 9i impli.
nlrea sa.
coMUNtUNEA HARTCA, FTREASCA tt UBERA
A PERSOANEI UMANE CU DUMNEZEU -
cHEtA ituoumnezErRil oMUtutTaina omului se triiegce ca iytostas, deci progre
sAnd de la statutul de persoana la cel de I
adici comuniunea cu Dumnezeu prin harul
17 Sf. Grigorie de Nyssa, Episrola cirre frarele siu Petru despre
diferenga dintre fringi ; i ipostas, trad. Diac. Ioan I. Ici jr. in vol. Sf. Te
odor Sruditul, "I isus Hristos prototip al icoanei Sale"- tratatele contra
iconomahi lo r , A lba Iu l ia : De is is , 1994, pp . 196-198
dumnezeiesc necreat, care-l indrumi gi-l pune in
legituri fireasci cu aproapele. Omul intri intr-o
reali'comuniune cu ,,lucririld' in care Dumne-
zeu este prezent. Aga cum se petrece in miste-
rul euharistic, cel care a primit o ,,lucrare" divini,
(impirtigania), acela L-a primit pe Dumnezeu
insusi. Comuniunea nu este nici substantrali (ca
in panteism), nici ipostaticl (ca in cazul unic al
lui Hristos) ci harici iar Dumnezeu este cu totul
p r ezent in aceste ener gii I lucriri nec reate I 8. . .
AceastS. dimensiune ,,de persoanl' a ,,chipului"
este mirturisiti si de invigitura SfAntului Apos-
tol Pavel, potrivit cdreia omul, pentru a fi intreg,
pentru a se implini ca persoani spre ipostas,
trebuie si poarte,,chipul" omului ,,ceresc'i adicl
cel al lui Hristos (Cor. 15,49) si ajungi la,,mi.sura
v6.rstei pliniti;ii lui Hristos'i 9i aceasta,,ca el sI
nu mai fie prunc"(f1rs 4,14.). Oamenii, gisindu-si
structura arhetipali in umanitarea indumneze-
iti a lui Hristos, se imbraci intru Acesra gi se
l 8 Vez i pe lag , Exper ien ta mis t i c i Iub i rea nebun i a lu i Dumnezeu,
cap. I I , in : h r rp ; / /wwwcar t io r rodoxe com/car re /247/ i i -exper ien ta-
mls t l ca
A ; : T U * F r i t o 5 l
reinnoiesc spre cunoastere ,,dupi chipul Celui
Ce i-a zidit"(Cotos.3,10), devenind fipturi noul
gi astfel intreaga noastri viati.,,este ascunsi. cu
Hristos intru Dumn ezeu" (Colos. j,3).
in acest sens, Sfhntul Maxim Mirturisicorul di
mirturie despre distincgia ce existi intre ceea
ce el numegte,,vointa natural6./' si,,voinga gnomi-
cd' a omului (care actroneazl dupi un efort de
cunoa;tere). Vointa naturali este expresia naturii
(6rii) umane create de Dumnezeu gi orientate, prin
insusi actul crealiei, spre comuniunea cu Dumne-
zeu. Fiind un atribut al naturii umane create dupi
chipul lui Dumnezeu, vointa naturali. implici li-
bertatea naturali, adicl inclina rea,,frreasc{.' (naru-
rali) spre Dumnezeu, libertatea veritabilile.+ ^In acest sens spune Sf. Apostol Pavel:,,ci.ci Dum-
nezeu este Cel celucreazi in voi ;i ca sl voiti ;ica si. siv6.rgigi, dupl a Lui bunivoint{'(rilipeni
2,13).in acelasi timp, voinga gnomici este, in in-
gelegerea Sfintului Maxim, exp resia ipostasului
cilzst al omului (nu a firii); ea este ,,liberul ar-
bitru'i adici libertatea personali, posibiliratea
omului de a alege si actiona in consecinte, firi
niciun fel de opreligti"zo. Aceasti libertate care
actioneazi dupi o informare, iscodire, cercetere
sau cunoastere poate fi atit sursa picatului ori-
ginar (alegerea impotriva frrii, a naturii), cit si a
mintuirii, daci alege intru,,innoirea mintii" dlupd.
Dumnezeu si nu dupi ,,ueacul acesta". Sf. Pavel
spune in acest sens: ,,$i si. nu vi potriviti cu acest
veac, ci si vi schimbagi prin innoirea mingii, ca
si deosebigi care este voia lui Dumnezeu, ce este
bun gi plicut si desivArsit"(Romani 12,2).,,Numai
Dumnezeu e bun prin a sa fire 9i numai imita-
torul lui Dumnezeu e bun prin a sa gnoma' -
cunoastere, pr ecizeazi Maxim Mi.rturisitorulzl.
Madimir Lossky in acest context face urmitoa-
l9 Vezi pe larg pr, Emanuel VALICA, Persoana umani intre rehno-
logia informacionali RFID si l ibertate. Abordare reologici 9i bioetici,
lucrare de l iccngi, Cluj Napoca, 2011; Vezi si pr. Petre Comsa si prof.
c l r Cosrea Munreanu, Documcnraru l Persona l ismul economic in v i -
z iunea or todox i , z ia ru l Lumina, 29 augusr 2010, pp 10-11
20 Pr Emanue l VALICA, Persoana umani in r re rehno log ia
informationall RFID si l iberrate Abordare reologici si bioetici., lu-
crare de l icenti, Cluj Napoca, 2077, p 24
2 l Pr . Emanue l VALICA, op . c i t , p , 25
Teologia patristica trebuie
s[ Iie o continui inspirntie
harici si practicfl si nu o
povar'i sau un ,,brando' al te-
ologiei ortodoxc siru ,,cil ulr
soi de marcfl inregistrtti".
5 2 0 e T r T E " r # [ r , i f
rea precizare22r ,,Toru;i, dupi Sfnntul Maxim, aceasti liberta,
te de alegere (adici voinga, libertatea gnomicl - n.m.) este deja o
nedesivlrgire, o mirginire a adeviratei libertigi. O fire desivirgiti
n-are nevoie si aleagd,, penrru ci ea cunoagte in chip firesc binele:
libertatea sa este inremeiari pe aceasti cunoastere. Liberul nostru
arbitru dovedegte nedesivirgirea firii omenefti clzvte, pierderea ase,
minirii cu Dumnezeu".
Deci libertatea ;i voinga ipostatici, (devin
ipostatice si nu personale tocmai pentru ci
sunt intr-o relagievie cu Dumnezeu), rimine
frreasci, veritabili doar acunci cnnd se rapor-
teazi,la Dumnezeu si urmeazi in chip firesc,
voii ;i lucririi lui Dumnezeu23. Atunci
libertatea;i voia omului coboari din i
spre libertatea gi voia persoanei, in acest
omul acgioneazi. dupi. propria sa voie gi li-
bertate, se interpune o masci intre om si om,
intre om si Dumnezeu, care poate fi izvorul
ciderii sau cel mult, dacl duce o viatl morali,
conform legii morale naturale (cf, Rom.2,14),
poate duce la un confort psihic, ce-i drept gi
la o stare morah buni gi o conduiti etici pe
misurl, dar nu la mintuire si indumnezeire,
care se face exclusiv in 9i prin Hristos gi harul
Sf. Duh(Ioo, ,15,5).
Unindu-Se cu noi prin impirti;ire harici, in sens larg Hristos ne
face impreuni fii ai Tatilui cu Sine, sau fragi ai Sii, dar dupi har, de.
sigur, nu prin nastere din fiinta Tatilui, cum este singur El, cici Fiul
lui Dumnezeu nu S-a flcut om, ca si satisfaci onoarea jigniti a lui
Dumnezeu prin moartea Lui, ca om, ci ca si ne faci asemenea Lui in
dumnezeire prin faprul cI s-a flcut asemenea noul prin umanicafea
asumati si a inrrat in cea mai stri"nsi. unire cu noi prin ea'a. in acest
context spune Sfintul Evanghelist Ioan; $i celor ce L-au primit, care
cred in numele Lui,le'a dat putere ca sa xfacafi ailui Dumnezeu (loan l,L2),
Sfintul Chiril, comentind acest verset, spune:,,Cici deoarece au pri
mit prin credingi pe Fiul, primesc puterea de a 6 ridicagi intre fiii lui
Dumnezeu. Le di Fiul puterea ce o ere El dupi fire... chemlndu-i
la comuniune... implinind aceasta ca o fapti a iubirii fagi de lu
Cici nu puteam scipa altfel de moarte, noi cei ce purti.m chipul celor
pimintegti, daci nu se intipirea in noi frumusegea (bunitatea) chi
22 Vezipe larg Vladrmir Lossky, Teologia mistici a Bisericii de Risi.rit, Ed. Anasrasia, Bucure5ri2003; Andrei Scr ima, Despre Is ihasm, Ed. Humani tas, Bucuregt i , 2003.
z ) v e z l f i l t o e n l z . r ) .
24 Vezi pe larg, Pr, Prof. Dr. Dumitru Stiniloae, De ce suntem ortodocgii, in: Teologie 9i via;i
N r 4 - 8 . 1 9 9 1
pului ceresc, prin them ar ea Ia calit atea de fi i'i
Noi, rimAnind cu firea noastri, creatl, dar cin-
stiti de iubirea lui Dumnezeu, suntem ridicagi la
unirea cu Fiul Lui, in a9a misuri, ci primim din
plinitatea nesfir;iti a viegir Lui, tot mai mult
din bogigia Lu| ca un har peste har, cum spune
tot Evanghelistul Ioan:,,Din plinitatea Lui noi
togi am luat har peste har"(Ioan 7,16).
PATRtSTtC tt POSTPATRTSTTC?
Teologia patristici trebuie si fie o continui inspira-
gieharici.gi practici 9i nu o povari. sau un,,brand" al
teologiei ortodoxe sau,,ca un soi de marci inregis-
tratfl Nu existi Teologie Postpatristici,, deoarece
harul lui Dumnezeu inspiri gi ajuti, permanent ;inu pe etape sau perioade post sau ante',
Momentul patristic daci nu-l descrfram La prezent,
la nevoile actuale spre mi.ntuire, ci il reducem
doar la trecut siidealizare,la o simpli ingiruire de
cunogtinge, scolastic chiar, etc. duce teologia orto-
doxi actuali si viata pastorali in impas.
Teologia trebuie si fie biblici , experiati. si vertfca-
ta prin gS.ndirea gi triirea patristici. Sola Patris-
tica (numai Sf. Pirinti) este la fel de dlunitoare
ca Sola Scriptura (numai Scriptura).
DrsPurE TEOLOGTCE tr ABORDART FtLOSOFt-
CE AtE MITROPOLITULUI IOAN ZIZIOUTAS
Ontologia trinitari a Mitropolirului Ioan Zizio-
ulas de afocaLrzaatentia gAndirii sale teologice pe
invltitura despre Dumnezeu-Treime, l-a ficut
si dea acestei invigituri a Bisericii unele accente
personale. Conceptul de baza. in triadologia sa
este cel de persoana, identificat aproape unanim
de piringii rlsiriteni cu cel de bytostctsz5.
ZiziouLas afirmi ci,,apusul incepea cu unitarea
lui Dumnezeu ;i apoi se migci spre Treime, pe
cind Risiritul urma cursul opus" (invn;atura des-
lrre Sf,inta Treime..., p,7),,,Punctul de plecare al
25 Vez i pe la rg s rud iu l P i r in re lu i Pro fesor D i recroru l Seminaru lu i
Teo log ic d in Ia ; i , Dragog Bahr in , despre Onto log ia t r in i ra r i cu imp l i -
ca t i i an t ropo log ice in Teo log ia Mi t ropo l i ru lu i Ioan Z izou las , susr i -
nu t c l luc r l re dc reo log ie penr ru Srud i i Apro fundare sub indrumarea
IPS Pro f . Dr . Dan ie l C ioborea, Mi r ropo l i tu l Mo ldove i s i Bucovrncr ,
Iag i 2003, luc rarc nepub l icac i , pus i la d ispoz i r ie de au tor pe fb rmar
c lce t ron ic . c t r b ib l iogr r l i . r . r [ c rcn t I .
()s3
lui Augustin in De Trinitate este unitatea esengei
divine, impirtiti prin cele trei persoane divine'i
Aceasti opinie este conformi cu opozitia dintre
un Occident esentialist in teologie, niscitor de
individualisme de la cele de tip papal la cele pro-
testante si un Risirit personalist26.
Dumnezeu nu este doar o unitate a unei fiinte (ou-
sla) impirtisiti de trei persoane diferite, ci este co-
muniune liberi de persoane in iubire reciproci si
o armonizare a voingei gi libertiEii Persoanelor di-
vine in mod absolut. A porni de la fiin9a lui Dum-
nezeu este gresit, spune Zizioulas gi ci nu fringa ci
persoana trebuie si aibi prioritate in ontologie.
Acest lucru este corect pini Ia un punct 9i con-
form Sf. Piringi, insi Zizioulas forteazd. dogma
gi cade in extrema cealaltd., incercind,,o mrzi. mai
mare: si construiasci de fapt o ontologie generali
a persoanei pe care si o aplice apoi atir teologiei
trinitare, hrisrologiei, ancropologiei ;i eclesiologi-
ei 9i de ce nu, sofe ;i ualida ca sistemflozofc"27.
Extrema augustiniand a unitdgii finlei treimice co
priofitate absolutafala de persoand este in tandem cu
extrema priorit&1ii sbsolute a ontologiei persoonei a
luiZizioulas.
26 Ib idem
27 Ib ide m.
,ilotusi, dupa Sfintul
Maxim, aceirstI l ibertate
de alegere (adica vointa,
I ihcrtatea gnonric' i - n.rn.)
este deja o nedesivtrsircn
o rniirgin irc a atlevirttci
l ihertit i . O fire clesivir; it i
n-inrc nevoic sii aleirgit,
pcntru cir ea cunoaste in
chip firesc bincle: l ibcr:ta-
te'.I sa cste intemeiati pe
aceast'.i cun0astcre.
f-iberul nostru arbitru
dovedcste nedcsr iv i rs i rea
firi i ornenesti cizute,
pierderea aseminiiri i cu
Duntnezeu".
5 4 0 A T t T U t l l N l
Pentru Zizioalas,,teologia trinitari. a pirintilor greci, elaboreti. in
sec.IV reprezinti. nu doar un moment esential din istoria dogmaticii
crettine ci, nici mai mult nici mai puFin, decXt o revolugie inflozofa grea-
c,i gi nu numaidecnt o lucrare a Sf. Duhi,,Istoric, aceasti revolutie se
exprimi prin intermediul unei identificiril a ipostasului cu persoana"2B,
Practic, Zizioulas identifici in teologia trinitari capadociani, prin
accentul pe carc l-a pus aceasta pe conceptul de persoani, o mutagie
categoriali fundamentali in planul ontologiei, adici chiar
rispunsul la intrebarea ultimi a gnndirii frlozofrce din toate
timpurile:,,Ce este fiinFa ca fiintl?".
Zrzroulas gregegte atunci cAnd interpreteezi scrierile
cristice ,,prin intermediul unor grile epistemologice
temporane"2e. Sfingii Pirinti,,n-au fost preocupati si re
ve unele probleme metafrzrce pe cere le-au lisat nerezol
un Platon sau Aristotel. Cnnd ei vorbesc despre Sf, Treime
nu au in vedere elaborarea unei oncologii trinitare asa cum
cred cI face Zizio'rlas ci cauti si delimiteze adevirul de
sificarea lui prin erczie. Practic ei cauti, forgagi de un Ari
Eunomie sau Sabelie, si arate Cine este Dumnezeu gi c
existi El ca Treime vesnici. de persoane. Scopul lor nu este
deci unul filozofr,c ci unul doxo-soteriologic..l'30.
Dupi Pirintii capadocieni, Teologia era,,inseparabil
ti de tbeoriq (contempla;ie) si ea nu putea fi - aga cum
in Apus - o deduc;ie rationali din premizele reuelote, adt
din Sfinta Sf. Scripturi sau din declaragiile unui
eclesiastic. Mai degrabd., acel concept constituia o viziune triiti
sfinti, a cirei autenticitate, desigur, trebuia sI fie verificati. cu mi.rturi
Sfintei Scripturi si a Traditiei"3l, fire, si elimine complet un
deductiv din gAndirea teologici.
O Teologie adevirati trece dincolo litera Scripturii ;r aratd. cl,
templarea lui Dumnezeu este mai mare decXt cunoasterea" intelec
decit o emofie sau simturi, pe cere Pirintii o numesc,,ochii credintei
,,Duhul'l sau,,indumn ezeirea" 12,
Teologia Ortodoxi sebazeazd pe triirea in duh de ascezl, gi pe vi
liturgici activi, Preocuparea duhovniceasci, mistici, pastorall gi
demici in acelasi timp, a teologilor, cunoscut; si simtitl ca experi
a haruluirs, deci o cunoastere supra-ragion ali, firi a cidea in
28 Ibidem.
29 Ibidem.
30 Ibidem
3l John MEYENDORFF, Teologia Bizantini. Tendinge istorice si reme doctrinare, ed. a IIed Nemira, Bucuresr i 2011, p.21.
32 VezipelargSf.Gr igorePalama,Tr iade, I I ,3,67,ed,J.Meyendorf f ,Louvain,1959,p,527,
31 \'ezi pe larg EvdqueJoachim GIOSANU, La d6iGcation de l 'homme d'aprds la pens6e du
Dumitru Staniloa€, ed. Trinitas, Lagi,2001, pp 107- 158.
$ , T i T 4 " F i l } i r U i o 5 5
pietisti (sentimentalisti)3a, se bazeazipe revelagia divini ;i pe triirile
lor soteriologice,
,,Natdra experiabili a Teologiei Ortodoxe agenerat un conservatorism
teologic - nu subiectivism - ...deoarece unitatea Bisericii in timp ;i in
spatiu s-a conceput ca unitate de triire vie in Hristos Cel Unul, pentru
Care au dat mirturie Apostolii in trecut gi pe care toate generagiile il
vor contempla iari;i cAnd va veni cu putere in zrua cea din urmil')5.
coNctuzllDisputa Mitropolirului Vlachos cu Mitropo-
li:rul Zizioulas legati de teoria eronati despre
,,hbertatea vointei" gi a,,libertigii persoanei" si
despre legltura dintre voingi 9i persoani, are
urmiri negative atit in spatiul bisericesc cit gi
in viata personali a credinciosului, care poate
cidea in relativism gi antropocentrism zeifrcat
sau in protestantism.
\4achos aduce argumente patristice imbatabile
gi cu multi smerenie dar si cu fermitate aratl,
unde grege;te colegul lui de arhierre.Zrzioalas
ristllmicegte pe insugi Sllntul Maxim Mirtu'
risitorul, care vorbeste despre filosofia practici.,
contemplarea naturali si teologia mistici, dar
gi algi Sfingi Piringi care vorbesc despre curi-
gire, luminare gi indumnezete. Probabil preo
muhq traire in flosofa ;i spa;iul occidental i-au ofectat perceptia harica oq. d ev 6r ur ilo r e cle s i ale,
Deci, nu se poate vorbi despre,,voinga liberl a persoanei din punct
de vedere teologic, pentru c5. vointa este o insusirc afrdi-naturii gi nu
a persoanei , citi vreme opgiunea este realizati de om prin alegerea
deliberati, care vldeste nedesivXrsi rea firii,insi Sfrntii doblndesc in
Hristos neschimbabilitatea alegerii deliberate. invititura despre on-
tologia persoanei 9i libertatei persoanei (divine n.m.) care urmire;te
si. evite chipurile! necesitatea firii-naturii nu este altceva decit perso-
nalism de provenienti occidenrali, o,,defo rmar€' in teologia contem-
porani, este chintesenta aga-numitei,,teologii postpatristicd'36.
34 Vczi pe larg Pr. prof. dr, George REMETE, Teologia speculativi si teologia pietisti, in:
h t tp : / /www cresr inor rodox . ro /dogmar ica /dogma/ceo log ia -spccu la t i va- teo log ia -p ic r is ta -69017,
h tml .
35 John MEYENDORFF, Teo log ia B izant in i . Tend in ;e i s to r ice s i teme docr r inare , ed . a I I a ,
cd Ncmi ra , Bucuresr i 20 f1 ,p .23 .
)6 Vez i pe la rg h r tp ' / /g ra iu lo r rodoxwordpress .com/20I2 /10 /17 /123-conf runcarc -dura- rn t re -
rnirropol it ul- i e roth eo s -vlaho s- si-m i t ropol irul-io an n i s- ziz iulas -asupra-u no r-pro b[e me- c ruciale- ale -
credi n tei-noas rre/
/e
-dsryr
Pen trtr Zi ziotrlas,,teologia
t r i n i t a ra r r p i r i n t i k r r g r cc i ,
elaboratii in scc. IV, repre -
zinfi l nu rloar un rn()mcnf,
cserr t ia l t l in is tor ia dogrna-
t i c i i c r r s t i r r e c i , n i c i r t r a i
rnrrlt nici rnai putin, dec'at
o revolulie in fi lozofia
grcrrca s i nu l r tnnrr idccat o
lucrare a Sf . Duh".
5 6 e A T t ? U r l r H r
EXPERIMENTE SI PROGRAMESECRETE DE CONTROL AL MINTIIMIC ISTORIC AL IDEOLOGIEICONTROLULUI TOTAL SAUISTORIA MODERNA A ATEISMULUI
Redim mai jos o scurti istorie a
recentelor fapte care s-au nlscut
din Ideologia Controlului Total.
Datele sunt culese din arhivele
de stat ale SUA gi publicate pe
internet din 18.000 de pagini de
documente CIA declasifi catel.
Eugenismul, sau crearea unei
specii aga-zis perfecte, i;i are
oblrgia in Franga secolului al XIX-lea, odatl cu studiul despre in-
egalitatea raselor, scris de Gobineau. Treclnd prin multe prelucriri,
ideea atinge azi paroxismul, prin Institutul de Informatizarc a Socie-
tdgii, carc spune in statutul siu ci ,,d.ezideratul nostru este de a imbuna-
tali rasa umanh, ridicdnd nivelul de inteligentd i sptitudini prinfolosirea
b en ef ciilor t eh n olo gic e a micr o cip ur ilor ". T r ecind neobservati de gi es te
publici, afirmagia apargine co-semnatarilor concractelor cu privire la
cardurile de identitate sau de sinitate din Europa;i din RomXnia.
192]. Bernard Barnardovici Kazhinski - in raporrul Comunica;ia
Radio Biologicq - studiazi un anume fenomen de comunicare elecffo-
magnetici intre organismele vii. Experiencele culmineazi. cu ideea
credrii unui Regisfru al GAndulul, unui Hipnotizator Electronic si a unui
dispozitiv pentru Transmiterea Gdndurilor la Distanta, mai precis pre-
cursoarele a ceea ce azi se numette Boza generalo de date din Texas.
1941. Roosevelt decide, firl si consulte Congresul, si se initieze lu-
crul la bomba atomici. PinI in 1945, programele secrete sunt ascun-
se nu doar pentru public, dar ;i pentru Congres, pe motive de,,secu-
1 Documentele sunt publice 9i disponibile pe baza cererii oficiale citre guvernul SUA, www.
wanttoknow.info ;i http,//psihotronica blogspot.rol www engadget.com
ulI
t,oJoz-
lrlFoI
o
f i , T i 1 L I { } F i 1 , , l ( D 5 7
ritate n agion aIa', in.r ealitate din p ricina implicagiilor bio etice, mo rale
;i sociale. in acela;i an, Pre;edintele Asocia;iei Psihiatrice Americane,
psihiatrul Foster Kennedey declari:,,Pentru a ne putea pisrra sini-
toasi 9i prosperi societatea, trebuie si ne asigurim ci putem stopa
aparrtiasi evolugia copiilor retardaEi..i', incuviingAnd academic nu doar
genocidul prin avort, dar mai cu seami eugenia, care devine linie de
forti in activitateade cercetare, pe lingi scopul controlului populagiei,
dorit de superputeri in plini expansiune.
De arunci, metode de depersonalizarc si destruc-
turare a fiingei se rafineazi, mereu, incepAnd cu
lagirele neziste, trecind prin spitalele americane
de psihiatric 9i ajungnnd la apogeu in lagirele
comuniste ;i Gulaguri intre anii 1947-1964, rar
estlzi se aplici in mod universal, cu instrumente
nevizute si performante. Indiferent de ideologie,
victimele suferi aceleagi umilinge, devenind fiinge
golite de sens, foarte ugor manipulabile. Peste tot,
aceeasi explicagier,,Totul penrru progres'i Ce pro-
gres poate fr in distrugerea omuluii Oare adevira-
tul progres nu e sfingireai
1945 - 1955. Dupi ce majoritatea oamenilor de
;tiingi germani de convingere nazistl.sunt arestati,
pregedintele Truman ii achiti miraculos gi autori-
zeazi implicarea lor in programe de cercetare, in
vederea controlului comportamentului ;i a mintii
omenesti. Astfel, un numir de765 de oameni de
gtiinfi sunt adugi in Statele Unite sub egida unor
programe secrete de cercetarea psihicului omenesc, cu mijloace sinis-
tre gi pentru o finalitate congtient tragici.
1947.Laprima intilnire dupi fondarea CIA, Secretarul Ap5ri:rir,Ja-
mes Forrestal, propune inceperea rizboiului secret impotriva sovie-
ticilor. Se decide ci ameningarea comunisti e mai importanti declt
respectarea drepturilor constitutionale. Initiativa duce la executarea
multor operagiuni de rizboi psihologic in Europa. Personalul CIA
nu se opune si lucreze cu doctorii nazigti, care se dovedesc eficien;i in
zdrobkeagi apoi spilarea mintilor oamenilor. in multe situatii baze-
le militare sunt folosite pentru a ascunde reprobabilele activitigi.
1950. Prin cercetarea implicagiilor psihologice in scopul controlului
de informatii sau controlului social, CIA desflgoari. ample gi susgi-
nute programe de dezvoltare a cerceti"rii comportamentului uman
gi in special a controlului mingii, toate fiind motivate de faptul ci 9irusii, chinezii sau coreenii folosesc programe similare.
l)ezideratuI nustru
cste de ir inrhuniit ' i t i
rasa urnan:i, t idicand
rr i r e l r r l dc i r r tc l i .qcnt i i s i
r rpt i rur{ i r r i pr i r r l i r los i -
rca beneiici i lor fehno-
logice a microcipurilor".'l'rcc
li nd rrc otrse rvata
dcs i cs t c puh l i c : i , , r f i r -
l lr irtra irpaf trne c()-ser]l-
rr atari lor c0Dtfflctelt}r
ctr privire lrr car:cluri le
de identitntc sau de
s;nr i t i r lc t l in l i - r t r t . rpa . i
cl in Rornani:r.
5 8 ( ' A T t T [ J p t N r
PROGiIAMUT BTUEBIRD SAU
MODTFTCAREA PERSONALTTATil UMANE
BLUEBIRD este primul program de control al
mingii, cu urmitorul curriculum de lucrul- Putem crea prin control post-hipnotic acgiuni
contrare principiilor morale ale cuivai- Putem intr-o perioadl scurti. de timp si indu-
cem o stare hipnotica intr -un subiect uman, fdrd voia
sa, astfel incdt sd aclioneze in modul d.orit d.e noi?- Putem si determinim prin hipnozi pe cineva
s5. deturneze un avion sau un tren?- Putem, prin hipnozl sau inducgie de somn, si
forgim pe cineva si cilitoreasci distange lungi,
s5. execute anumite comenzi gi si ne procure do-
cumente si alte materiale?- Putem garanta amnezra totali a unui subiect
uman, dupi aceste operafiuni?- Putem modifica personalitatea umanii- Putem crea un sistem de a transforma subiec-
gii nedoritori in subiecgi doritori de a fr agen;ii
nostri, gi apoi si t"ransferim acel control cltre
agentr nespecializati, prrn intermediul codurilor
sau semnelor de identificare?- Cum se poate fi ascunsi in obiecte nesuspecte
orice substangi somniferii
in l95L programul e re-numit ARTICHOKE,
dupi includerea Canadei 9i a Marii Britanii.
I Dosar : raport p ozrtia CIA-07 1095 -Ar,,Este po-
sibil ca un ci.mp mai nou al energiei radioactive,
niste particule atomice ar putea fi agintite spre
centrii nervogi ai somnului sau spre centrii din
creier care inhibe starea de veghe. Astfel, ar putea
fi provocati adormirea a unui subiect, fLrL ca aces'
ta si gtie, acgionind un aparat din proximitatea lui'i
Alte pagini din dosarele ARTICHOKE se referi
la tehnicile de trasare a materialului radioactiv
prin corpul uman gi mai ales prin creier.l
1949-1953. Autoritigile comuniste romAne, co,
ordonate de ministrul de interne Drighici, expe-
imenteazl.la penitenciarele din Aiud gi Pitegti
Procesul de reeducarc, crrein mare parte eqaeazi
prin puterea duhovniceasci dati de Dumnezeu
rugiciunilor celor deginugi. Fapul ci ni;te victi-
me ale celor mai atroce misuri de destructurare
umani s-au transformat, prin rugiciune si orto-
doxie, in mari Sfingi, sl fie pildl de temut atlt
celor ce;i azi continui si profereze doctrine an
tiumane, cnt gi multore care au uitat si se roage
sau si triiasci puterea credingei.
PROGRAMUL MKULTRA, UN PROGRAM DE
GERCETARE A ARMELOR CHTMICE tl BIOLOGICE
in 7953 debuteazi programul MKULTRA, un
program de cercetare a armelor chimice si biolo,
gice apupra modificirii mintii umane prin iradie.
re, eleitqg,s o curi, substante chimice, violen gi.
[Dosan L96I' 22 septembrie, raport MKUL.
TRA:,,1. Continuaree ectivititilor specifrce prin im-
plantarea de stimulatoare electronice miniatura-
le in centre specifice din creier.
2.Reglarca raporturilor dintre tehnologie ;i su.
biect, esengiali pentru conditionarea si controlul
celui care poartl implantulJ']
MKULTRA studia efectele cipului pe subiecgi
care habar nu aveau ci fuseseri implanta;i. Prin
transmigitor, subiecgilor le erau induse distal di-
verse steri.
Fragii Ralph 9i Robert Schwizgebel au rcalizat
dispozitive de urmirire a indivizrlor implantagi
pe distange foarte lungi. Acest fapt avea si ex-
tindl conceptul sistemelor asupra ,,arestirii La
domiciliu"; in occident, peretri inchisorii fiind
,,mai distangagr" decit in Lagirul Socialist. Apoi,
Joseph A. Meyer de la Agengia de Securitate Na-
gionali (NSA) a fost cel ce a propus implantarea
tuturor americanilor arestati. Acest lucru este in
vigoare astizi in toate penitenciarele americane.
Avnnd in vedere ci legile de azi sunr intenrionar
creete a fi conficru ale, practic,o persoani. in mod
normal considerati. nevinovati. poate fi aresrati fre
ci,afilcutun lucru, fre ci nu l-afdcut,ambele fapte
fiind legiferate drept acte penale. Astfel, orice per-
soani ar putea fi in pericolul de a deveni subiectul
implantirii, drept pentru care problema microci-
purilor nu este deloc una de speculade paranoici
nefondati, ci de maximi si stringenti importangi.
L955 - 1975.Mulgi din psihiatrii de eliti ai uni-
versiti.tilor si spitalelor americane, cu fonduri
substantiale de la guvern, au activat atet in secret
cit 9i figig in programe imorale si inumane de
spilare a creierului gi control al mintii: Dr. Wil-
liam Sweet - Harvard University (implantarea
de microcipuri in creierele bolnavilor psihic), Dr.
Martin Orne ;i Dr. Louis Jolyon West (control
prin hipnozi pentru crearea de agengi de infor-
mafii), Dr. Ewen Cameron, presedintele asoci-
atiei mondiale gi americane de psihiatrie, unul
din fondatorii MKULTRA), Dr. Estabrooks,
specializat in crearea de personalititi multiple
in pacienti voluntari si involuntari, esre initiato-
rul a nu mai putin de 4 programe de manipulare
mentali pe copii (mirturiile lor sunt prea dure-
roase de redat aici).
1950-1966. Precursorul microcipului. Dr. JoseDelgado, neurochirurg si profesor la Yale, im-
preuni cu Dr. Vernon Mark, Dr. Frank Ervin
gi Dr. William Sweer, inventeazi un electrod
implantabil in creierul pacientilor, sisrem prin
care demonstreazi public si repetat ci opera-
torul poate controla milimetric toate acriuni-
le motrice, de perceptie gi reactie a subiectului
uman. Doctorii au declarat ci pacienrii ar fr, doar
simple obiecte de cercetare si cI prin urmare nu
au mustriri de congtiint; pentru experimente-
le grotesti fhcute pe aceia. Dr. Robert G. Heath,
presedintele departamentului de neurologie de
la Tulane University, a continuat cercerarea cu
electrozi implantati in creierele pacientilor. Dr.
John Lilly descrie tehnica implantirii: ,,Electro-
$ 1 7 ' T ' " ; f t i t ' ; * e 5 9
zii pot fi implantari firi. anestezie, folosind doar
ace hipodermice, care printr-o miscare rapidi se
inrroduc in craniu ci.tre locurile care se doresc a
fr afecrard'. in general implantirile sunt corelate
cu folosirea de substante halucinogene, fapt fi-
cut arhicunoscut dupi anii 80.
1961. Profesorul Valenrir-r Vasiliev a publicat
in Anglia I'tcrarea Experimente de sugestie menta-
lr7. Profesorul conducea, fira consimrimi.ntul
subiectului vizat, experimente prin cere se
declansau diferite tehnici de manipulare distali,
dar mai ales de induqere prin unde electro-mag-
netice a unor programe mentale.
1964. Programele se sisteazi oficial, dar unele
ramuri rimXn active sub MKSEARCH oAni in
ani i '70.
L970-197]. Sovieticii reusesc sI sistematizeze
predicatele psihotronice:,,Operarivitatea in cAm-
pul de luptl mental reprczinti, manipularea cone-
xiunii cAmpului biofizic intre om si cimpul privit
ca sistem determinant de mediul in care acesra
triieste. Prin schimbarea naturii liniilor cimpului
unificat care trece prin corpul biofizic, se poate al-
tera multimea parametrilor realititii,"
197], Directorul CIA fuchard Helms ordoni
distrugerea arhivelor MKULIRA, din pricina
datelor compromiti.toare de genocid si incS,lcarea
flagr anti. a drepturilor fu ndamentale ale o mului.
l974.Stanford Research Instirute ffeeeze un pro-
gram de computer capabil si citeasci mintea cuiva
prin corelarea informatiilor de electroencefalograf.
L975-I977. Generalul Oleg Kalughin execu-
1980-1991. I t t . *p
sir fie publicate studii
de cercetare care arati
dispozitivele functionale
alc Fbrtelor Speciale alc'
armatei SUA - infrasunc-
te, rnicrounde, frecvente
joase sau inalte, frecvente
radin, inducerea cle unde
cerebrale de ritm diferit
- pentru modi{icarea stiri-
lor de constiintir,
a cornportamentului
u rnan . f l pen t ru
controlul acestuia.
6 0 € l A T t T { . ' n r r u r
ti manevre de naturi psihotronicl folosind frecvente sub 1000 de
Mhz, carc penetreazi. structurile pini la organele interne afectind
totodati gi funcgionarea creierului.
Cercetirile de acel tip, ca gi multe altele, sunt continuare gi astlzi la
nivel academic, mai ales la Institutul,,A.A Uhtomski" din St. Pe.
tersburg 9i la Universitatea de Stat Kirov din Alma Ata.
IMPTANTAREA MICROCIPULUI i ru CREITN
197 7, D ebuteazi P rogramul RHIC ( Radio Con-
trol Hipnotic Intercerebral), axat pe implantul
de microcip in creier.
1977. Ca urmare a abrogirii Legii Liberrigii In-
formagiei, 16.000 de pagini din aceste cercetilri
sunt gisite gi publicate, iar informagrile dezv|,.
luind schizoizarea personalitigii, manipularea
comportamentului si a gAndirii, controlul asu-
pra reacfiilor afective;i ale senzagiilor, gtergerea
total5. sau partiale a cognigiei, sternesc un val de
uluire in rAndul publicului american 9i mondial.
1980-199f . incep si fre publete--studii de cer.
cetate cate ereti dispozldvele functionale ale
Forrelor Speciale ale armatei SUA - infrasune-
te, microunde, frecvente joase sau inalte, frecvenre radio, inducerea
de unde cerebrale de ritm diferit - pentru modificarea stlrilor de
constiinrl, a comportamentului uman ;i pentru controlul acestuia,
de la provocarea de rini ugoare sau dezorientare, Ia spilarea creieru,
lui, atac de cord, cancer gi chiar moarte.
1987. AvAnd in vedere ci microcipul de uz uman era de mult folosit
in secret, in mod oficial este brevetat microcipul comercial, prezen'
tat ca o mare inovagie.
1989. Se infringeazi. organisme politice mondiale pentru implemen,
tarea ideologiei interrelagionale intre om si masini, prin intermediul
microcipului. Se declanseazilupta dintre ideologia materialisti si
cea spiritualisti, cele doui tabere confrunt6.ndu-se in intreaga lume
pAni in ziua de astizi unii susgin sporirea confortului propriu, cu
orice pref, numai si fie ocrotit trupul, ceilalti susgin diminuarea con-
fortului propriu, cu orice preg, numai si. fie respectat sufetul.
1990. Datele de encefalograf,, sintetizate gi matematizate, pot fi folo,
site pentru a induce intr-un subiect uman involuntar orice senzagie
sau reactie afecdvi, acesta rlminind convins cd ceea ce triieste ii
apartine voingei proprii. S-a observat, ca si in temnigele comuniste,
ci experimentele de acest gen nu au succes pe cei ce sunt impirtisiti
cu Sfintele Thine gi pe cei ce se roagi din inimi - activitatea mentali a
acestora rimAne nedecriptabili 9i nemodificabili. Acesta e unul din
l \ T i T # f i ) i t , { * 1 ( D 6 1
motivele principale penrru care aracul esre mai degrabl impotriva
credintei si Bisericii Ortodoxe, declt impotriva oricirei alre forme
de yiagi spirituali.
2007,in chip ironic, cu finangiri chiar de la corpora;iile farmaceutice,
lumea medicali academici publici articole despre efectul cancerigen
al microcipurilor.
20O9-201L. Guvernele SUA, Asociagiile de bioericl si medicini, si
Organismele UE publici studii ample despre efectele dubioase, dacl
nu malefice, ale tehnologiei RFID. in acelagi timp companiile farma-
ceutice ;i cele cibernetice dezvolti aplicagii ,,atrigitoardi disponibile
publicului larg (cititoare de creiegcipuri ingerabile, etc.).
2011. Programul australian de,,simulare magnetici transcraniani' -
amplasarea unui electromagnet pe crestet, deoarece cnmpul magne-
tic se difuzeazlin creier modificAnd vibra;iile cortexului. InhibAnd
faculti;ile lobilor temporali ;i frontal, si blocind capacitatea de abs-
tractrzare si sintezi, se actioneazi direct asupra plrgilor arhaice ale
creierului, anume calitltile sale primare, de intuigie si perceptie.
2012. (Jniversitatea Keio breveteazi un scanner cerebral care in timp
real aratd. tipul de activitate cognitivi gi afectivi a subiectului. Scana-
rea poate li ficuti si din spa;iu, prin satelit, dar modificarea stirilor
citite nu poate fi ficuti decit prin implantarea cu cipul RFID care
este tinta tuturor acestor eforturi de un veac.
Ciberneticienii armatelor marilor puteri au impresia ci pot trans-
forma fiinta umani, intr-un ansamblu de reacgii chimice, electrrce,
magnetice, organice, ca pe un ansamblu de informatii incoerente care
trebuie si 6e controlat, intr-o viziune care prin control motric si de
gindire, anuleazi orice libertate individuali sau de grup.
CONCLUZIE
Puterea asupra omului o are numai omul insugi, dacl este stlpin
pe sine, rar aceasta este adeviratl gi posibili numai in Iisus Hristos.
Prin Mintuitorul Hristos, Singurul care abiruit lumea gi intunericul,
insusi prin mucenicie incepiror al mAntuirii noastre, omul are Via-
gi ;i este liber. Nimic nu-L poate scoate pe Dumnezeu din sufeul
omului, decAt omul insusi, prin voia cea cizuti. Toate riutiEile gi vi-
cleniile nu pot nimic asupra unei inimi diruite lui Hristos, Ciruia fie
slava in veci. Amin.
,//
//Ciberneticicn {i armatelor
mar i lor putcr i nu impresia
c'i pot transfbrma fi inta
unrana irrtr-urr ansirmblu
dc reacti i chimice, elec-
t r icc, lnagnct icc. orgrr r i -
ce, ca pe un ansanrfi lu de
irr*br:nr irt i i i rrcoerente carc
trehuie sii { ie confrolat,
i r l t r - o v i z i r r r r t ' c : r r c p r i r r
control nrotric si clc gancli-
re , rrnulelrzi orice l ibertatc
irri l iviclurrl l i sarr de grup.
material real izat de MONAHIA TEOFANA
6 2 O A T ! T U D I N I
ROLUL IEZUITILOR iNBI SE RICA G RECO.CATOLICArEzurTil AVEAU MENTREA DE A CONDUCEDESTI NELE BISERICII GRECO-CATOIICE PRINcONTROLUL CE iI nvEnu ASUPRA IERARHITOR UNITI
de leromonah Eftimie Mitro
F
EulITulG
PRozELrrrsM tEzutr in rAnteORTODOXE
Dupi trecerea la reformi a unui
foarte mare numir de catolici, Bi-
serica Romei se folosegte de or-
dinul ciluglrilor iezuigi pentru a
recupera pe orice cii numirul de
credincio;i pierdugi prin reformi.
Acest ordin cilugiresc a fost infiin-
tatin anul 1540 de ofiterulspaniol
lgnagiu de Loyola care e contribuit foarte mult la convertirea unor
ortodoc;i mai ales prin scoali gi implicagii diplomatice. Iezuigii au lu-
crat foarte mult la convertirea in masi a ortodocgilor, mai ales acolo
unde situagia politicl si economiciii avantaja.
Pentru inceput nu s-a recurs la o catolicizare totali a credinciogilor
ci s-a fbcut o solugie de compromis. S-au modificat doar unele pir;i
mai nesesizate de citre populaEre dar s-a pistrat cultul si ritul orto-
dox, iar treptat au inceput si se schimbe dogmele ;i toate celelalte,
scopul final fiind asimilarea in catolicism.
Prima astfel de ,,unird'a avut loc la Brest (anul 1596) pe teritoriul
Belarusiei de azi. O parte a ierarhilor ;i nobililor ucrainieni ortodocgi
din regatul polon catolic av acceptat unirea cu Roma doar adminis-
trativ firimodificiri in dogml. Aceasti acgiune iezuitia dus la multe
tulburiri in zoni, ajungindu-s ela martiriziri gi confisciri de biserici.
in acelagi mod, in 1646, iezuiEii au reugit si-i dezbine gi pe rutenii
ortodocgi din Ucraina subcarpatici, Sub presiunile nobilimii de
atunci s-au rupt o parte din ortodocgii ruteni din acele zone fiind
unigi cu Biserica Romei.
r , 1 T h T i - t f f i [ i l * ] € ) 6 3
incerciri de atra$ere la,,unire" cu Roma papali au avuc loc in Serbia,
Bosnia, Hergegovina, Siria, Ierusalim, Egipt. in aceste ti.ri numirul
de converti;i este foarte mic, aproape nesesizabil.
incepXnd de la infiingarea uniagiilor in tirile ortodoxe papahtatea a
avut un control absolut asupra ierarhilor uniti prin intermediul a cel
putin cite un cilugir iezuit in preajma fiecirui ierarh. Acesra ocupa,
in multe cazuri, functia de consilier al episcopului sau vicar al diece-
zel resPectrve.
tEzurTut BARANYT tr uNrATtA iru nRorRlin cele ce urmeazi.vom mentiona in mod special
actiunile iezuigilor gi infuenga acestora asupra
ierarhilor greco-cacolici din Ardeal.
Dupi moartea mitropolitului ortodox Teo6l al
Ardealului (+L697), scaunul mitropolitan a ri.-
mas vacant o perioadi scurti.IezuiEii maghiari au
profitat de aceasta, incercind si atragi la,,unire cu
Biserica Romei" cit mai multi preofi si credinciogi
din cuprinsul mitropoliei ciutAnd sI proflte de
nemulrumirile romdnilor impotriva calvinilor
care desfisuraseri o propagandi intensi printre
ortodocsi de aproape un veac gi jumitate. Pe lXn-
gi acestea au incercat si profite si de siruatia grea
a preotilor romini supugi unei intreite opresiunir
nationali,, sociali si religioasi.
Iezuitul Paul Ladislau Baranyi a cerut Curtii de
la Viena prin numeroase memorii ca preotii ro-
mlni ce doresc si. treaci. la religlile favorrzate de
impirat (,,recepte") si beneficieze de dreprurrle
acelei religii in care au trecut. In urma demersurilor lui Paul Baranyi,
impiratul a emis o diplomi in care menriona cele cerute subliniind in
mod expres ci preo;ii care vor trece sub ascultarea papei ,,vor benef-
cia de toatc ytrivilegiile preotilor cotolici" acceptind astfel doar primatul
papal. La cererea cardinalului Leopold Kollonich (arhiepiscop de
Eszrergom) impiratul a mai adi,ugat gi cele patru puncte dogmarice:
filioque, azima, purgatoriul si primatul.
Pentru a putea rcaliza unirea cu Roma, iezuigii aveau nevoie de un
document semnat de noul mitropolit Atanasie Anghel care (cu spri-
jinul implratului) ocupase scaunul lui Teofrl.Iezuitul Baranyi a reusir
si faci rost de un asrfel de document, emis pe data de 7 octombrie
1698 care era semnat de mitropolitul Atanasie gi 38 de proropopi.
Documentele vremii nu arati ci. la acea datd. a existat vreun sinod,
ceea ce presupune cI iezuitul a fost pe la frecare in parte cerindu-i si
semneze respectivul document. Ulterior s-a descoperit c5. documen-
Foto: Petru Maior
r r r l f i -16, iezt r i t i i ar r rcusi t
sa- i dczhine s i pe ruteni i
ortodocsi din Ucraina sub-
cilrpilt ica. Sub presiunile
nobi l i rn i i de atunci s-au
rupt o partc clin ortodocsii
ruteni clin tcclc zorre frind
tr r r i t i cu I l i , rer ica Rontc i .
Foto: I us de Loyola
, ,S i asa ne unim.. , cut r t
toat i i lcgcrr (dogln i r , invr i -
t i i tura dc credint i - -n. l r . )
noastri, slujba Il isericii,
le turghia s i postur i lc s i
carindariul nostru si stea
pa loc, i r r r i i s i (daca -n.n. )
r l -ar s t r l pc loc i rcc lc , n ic i
accstc peceti si n'aibA nici
o ti ir ie irsulrrt noastri".
6 4 ( ) A T 1 T U S ! $ t i
tul respectiv a fost un fals al lui Paul Baranyi. Despre aceasta vom
face o lucrare separati (a se vedea studiile istoricului Silviu Drago-
mir despre actul,,unirii"). Pe ultima pagini Atanasie a scris cu minalui urmi.torul text: ,,$i a;a ne unim... cum toata legea (dogma, invalatura
de credin;A -n.n.) noastra, slujba Bisericii,leturghia ;i posturile ;i carindariul
nostru sa stea pa loc, iqra sa (daca -n.n.) n-ar sta pe loc acele, nici aceste peceti
sa n'aiba nici o tarie dsupra noastra", La sfnrsit era menrionatl dorinta
mirropolitului de a nu fi scos din scaun pini
la moartea sa, iar urmasul siu sI fie ales de
sobor liber, si fre confirmat de papl;i de im.
pirat dar si fre hiroto nit de ,Patriarbulu de sub
biruin;a inalgimii Sqle" adicide mitropolitul de
la Carlovit care se afa sub stlplnirea teritori-
ali a impdratului habsburg. Acest document
a stat ascuns in biblioteca LJniversitigii din
Budapesta (arhiva iezuitului maghiar Gabri-
el Hevenesi) pini in 1879 cAnd a fost desco-
perit de istoricul unit Nicolae Densuqeanu.
rEzutTi l tur ATANAS|E ANGHEL
in perioada imediat urmitoare, mirropolitul
Atanasie tinea legituri strlnse cu ierarhii din
Thra Rom6Lneasci, cu domnitorul Constantin
Bri.ncoveanu gi cu tipograful Antim Ivireanu
(atunci ieromonah)- Atanasie si preotii sem-
natari ai documenrului tineau linia traditiei ortodoxe. Acest lucru
i-a nemultumit pe iezuigi asrfel incnt la inceputul anului 1701 a fost
chemat la Viena, insotit de iezuitul Carol Neuraurter, ;i pus in faga
a 22 de acvzalLi care vizau schimbarea sa din scaunul mitropolitan.
Pentru a nu isi pierde scaunul, la sfarul iezuitului, Atanasie a accep-
tat si fie rehirotonit, de citre cardinalul Kollonich (insogit de doi
episcopi catolici maghiari de Gyor si Nytra), pe 24 rnartie 7707, in
capela,,Sfinta Ana' aiezuiEilor din Viena.
Odati cu acceptarea compromisului rudele lui Aranasie din Poiana
;i descendengii lor au fost innobilate prin decizie de la impirat. De
asemenea au fost innobilati $tefan Rag gi Mihai Puiu, epirropii mi-
tropoliei, care au trecut impreunl cu Atanasie la,lJnir€'.
La cAteva zile dupi rehirotonirea lui Atanasie, impiratul Leopold I
a emis diploma (documentul) prin carc declara in mod oficial infi-
intarea Episcopiei Greco-Catolice de Alba Iulia, in locul mitropoliei
ortodoxe. in functia de episcop era numit Atanasie Anghel cere avea
si semneze pe loc o declaratie umilitoare in 16 puncte. i.ttr" aces-
te puncte se specifica subordonarea neconditionati faEi de papi gi
arhiepiscopul de Esztergom, acceptarea unui teolog iezuit carc si, ii
cenzareze activ itatea., rehi roto ni rea tuturo r pre -
ogilor, si rupi orice leglturi. cu mitropolitul de
la Bucu'regti gi cu principatele rominegti, in mod
special cu Jara RomXneascl gi cu Constantin
Bri.ncoveanu etc.
Dupi ce s-a intors de la Viena a fost reinstalat in
catedrala ctitoriti de Mihai Yiteazul la Alba Iu-
lia, dar de data asta ca episcop unit. Tridarea lui
Atanasie Anghel a dus la multi tulburare in po-
por, marea majoritate a preogilor au refuzat rehi-
rotonirea 9i nu l-au recunoscut de ierarh al lor, iar
episcopii existengi atunci in Ardeal nu i-au urmat
(dintre acestia cea mai mare impotrivire a avut-o
episcopul Iosif Stoica din Maramureg). Ulterior
episcopiile ortodoxe din Ardeal s-au desfringat,
iar romAnii aveau sprijin de peste Carpagigi de la
episcopiile sArbe;ti. Foarte pugini au fost cercare
i-au urmat lui Atanasie. Sprijinul oferit din JaraRomAneasci a incetat iar noul Atanasie a fost
silit si accepte supravegherea teologilor iezuiti:
Carol Neurauttet, Paul Baranyi, Ioan Prenrhaler
gi Francisc Szunyog.
Istoricul Nicolae Iorga caractenzeazl. gestul lui
Atanasie ca fiind ,,cel mai injositor act public _fAcut de
un ulqdici romiinesc".
Datoriti revoltelor protestante, Atanasie igi
muti sediul de la Alba Iulia riminAnd suo con-
rolul total al iezuigilor, Mustrat de constiinti, in
171-1, a incercat revenirea la ortodoxie impreunl
cu protopopii sii dar iezui;Ii de lAngi el au reac-
gionat prompt ;i Atanasie a cedat ameningirilor
autoritigilor de atunci si temerii cI igi va pierde
scaunul. A murit doi ani mai tAi'ziu gi la inmor-
mintarea sa au finut cuvint doar doi iezuigi, unul
in latini si altul in maghiari.
Nici urmasul siu, Inochentie Micu, n-a avut o
soarti mai bunl. Iezuitli au supravegheat;i con-
trolar toate activitlrile ierarhilor greco-catolici,
incepind cu primul: Atanasie Anghel.
in cele ce urmeaz| vom prezenta citeva mirturii
ale timpului venite tocmai din rindul greco-ca-
tolicilor. Din cele exprimate mai jos se observi,
nemulgumirea fagi. de controlul ;i atitudinea ie-
zuitilor, fati de inalrele fete bisericesri unite:
f4'7i I't: \l m i l'{ I (D65
INOCHENTIE MICU:
i.rtr-r'tn memoriu din 14 septembrie 174I, epi-
scopul unit de Figirag, Inochentie Micu Klein
se plinge cil ,,Teologii iezuigi nu apara clerul de mal-
tratqrile ce i le fac cona;ionalii lor eretici (protestangi
maghiari -n.n,) ;i in loc sq-i lumineze pe ace{ia I sa-i
aduca Ia caleq adeuarului, umbla sa conuerteasca, sau
mai bine zicand sa instraincze pe romini de lo adevar.
Ei nu sunt condu;i de zel apostolic, caci atunci ar avea
cdmp destul de larg in sdnul naliunii maghiare, ci de
pofta de a rupe I miqorafundaliunea destul de mica a
episcopului unit. Ei s-ar putea mul;umi cu colegiul lor
din Clui / cu re;edin;ele lor bogate din Sibiu, Alba Iu-
lia, Bralov ;i Odorbei, de unde pot trimite propagatori
ai credin;ei catolice c6;i le place. Dar nu au acest gdnd,
ci cauta odihnA in loc de munca, nu ureau sa se facaapostoli, ci sa porunceasca episcopului ;i clerului ;i sa-;i
improprieze o pctrte din cei 3000 de forini clestinqta
pentru episcop, fara a lua in socotinla ca clerul unit nu
6re nici cu ce sqbrqni si imbr(tcq. Din contra, ei vreau sa
aduca ;i pe episcop lq aceasta soarta trista ;i in Japta I'
au I adus, caci episcopul nu are pentru sine quartir (lo-
cuin;a -n.n.) corespunzator, trebuie sa se ingrgeascd de
quartir pentru teolog ;i sa-i procure legume, fAn, ovaz ;ialtelc trebuincioase pentru casa I caii lui ;i prin aceasta
sa se Jaca provisorul teologului.latd unde a ajuns dem-
nitatea episcopteasca! lata soarta noastra misercbila
nemaipomenifi f)oate nicdieri in Euroyta"r.
SAMUIL MICU:
,,itr dnul ocesta 7707, rrb diplomat (alta diploma -n.n.)
s-,"lu ivit ctt numele imparatului Leopold, al carui origi-
nal.fiindcA nu s-au aJlat, dup-aceie despre dAnsul indo-
ialit au Jost: se zice ca iezuigii l-au facut pentru teologul
c,arele dintre iezuvi;i era lLnga uladicul romAnesc, ca
prin cliltlomatul dcesttr, mtti tare sa-l intareasca linga
vladici. Si dintru dcedstLt ulArlicii rominesti, baronul
Inocbentie Clain ;i Petru Pavel Aron lepada diplomrt-
tul Llcesta ! nu voia a-l cunoastc af ie;it de Lt imparatul
Leopold; pentru ca in donctlia sa, carea au dat vlitrlicu-
lui Atqntrsie, intraceia zi si intracela qn tn care s-au dat
I Reprodus dup i r raducerea lu i Augusr in Bunea, , ,Ep iscopu l Ino .
ccng iu K lc in " , B la j , 1900, p . 149 '1 ,50 , apud. Mi rcea P icurar iu , , ,Un ia -
r ia in Tr ans i l van ia in t recu t s i as r iz i " , Oradca, 2006-
Foto: Samuil Micu
Datoriti revoltelor protes-
tante, Atanasie isi muti
sediul de la Alba lulia
riminAnd sub controlul
total al iezuitilor. Nllustrat
de const i in ta, in 1711 ,
a incercat revenirea la
or tot lox ic i lnprcuni i cu
protopopi i s I i dar iezui t i i
de l ingn el au reactionat
pronrpt si Atanasie a cedat
amen i ntIri lor zrutoritdti -
lor de atunci si tcmerii ci
isi va pierde scaunul.
6 6 C ' A T I T U D I N I
;i diplomatul ce se nutneste al doilealeopoldin, pre Atanasie I illauda ca aufost
invalat ;i procopsit, iarq intr-al doilea leopoldin se zice ca Atanasie I pentru
ca este neinvalat / neprocopsit, carele nu ;tie canoanele, pentru aceia trebuie
si. aibd ldngd sine un (,oter iezuuit, theolog de legea latindceasca, carele sd
fe cousarun ouditor genedis, odeca judecatoilu mai mare inlucrurile Ei
y'ficelele biseilcegti.
Totpe acea ureme s-6u iuit subt numelelui Colonici, arhiepiscopul dela Strigon
(Estergom -n.n.) instructie cu carea se da invalatura teologului ;i se spunea ce
dregatorie are. Dupa aceastq instruclie, vlildicul numoi numele il auea, iora
dreg&toria eyriscoyteosca o (turto teologul intru atdta cdt uladicul se putea
zice cd. e vicorul teologului. Alta instruc;ie era carea se zicea ca de Ia Roma
au uenit, carea de tot strangea puterea j autoritatea vladicului ;i pe iezuvitul
teologil punea cap mai mare / vlAdicului ;i clerului, cA vlAdicului, cum rdndu-
ia aceia, nici a-iJace visitagie, nici abirotoni, nici a pedepsi pe cei rai, nici vro
judecata aface, nici uro rAnduiala in cler aface, nici slujitori a-;i baga s6u 6-l
lasa I muta ii era slobod fara de voia teologului, inca nici carli a scrie I a Ie
trimite mai nainte de a le arata teologului I nici un sabor squ sfut a face, intru
care sa nu fe indreptatoriu tbeologul ;i altele mai multe'2.
PETRU MAIOR:
,,$i acuma se afa unii prin par;ile noastre carii invagdnd Ia Roma tbeologia so-
cotesc ca numai acelea sunt adevarate cqrea le-au auzitlo Roma;i doar sdngele
I l-ar varsa pentru monarcbia papei. O! de-ar oyrira Dumnezeu neamul
rotn&nesc de ocestfeal de oameni inualati;i tbeologi! carii numai cu atenlia,
cu tiful ;i cu valfa ce au in baine ;i in locul laca;ului sau vrau sa invinga pe to;i;
de spun ceva d.ela Roma, sa taci, sd inlemne;ti, sa cagti guro. De arali din
Sfngii Parinli, din soboare / din istoria cea uecbe q Besearicii asupra pove{ilor
lor, indqta e;ti schismatic ;i mai rau decat ereticii. Trebuie inaintea ccestora
toli sd plece capetele, sa-i cbemi rabi, domnule, mdrio to gi ahe titluri ce se
inpotriuesc cinului cd.Iugaresc. Si in acestea lucrand, li se pare ca atunci ldnmai tare cqnoanele biserice;ti ;i dduc slujba lui Dumnezeu. O uremi, o obice-
iuri!'3 (reprodus din,,Procanonul" lui Petru Maior, ed. II, Sibiu, 1948,
p.68-69, apud. Mircea Picurariu, op. cit.).
ALEXANDRU PAPIU-ILARIAN:
,,...Sincqi, ca ;i Clain episcopul, Clain calugarul, Petru Mqior ;i to;i blajenii lumi'
nali din secolul al XVilI-lea, cunogeau tot raul fatal produs prin unire... Voi,
iezuifi romdni de la Oradea Mare, de la Gherlq,.. I aiurea, uoi cari in aceste zile
ale luminei ;i ale liberta;ii cutezali a indemna pe rom6.ni sa mearga la sinodul
catolicilor din Pesta, voi, cari mergeli cu cutez6nt6 pdna a da romdnilor uniqi
numele urdt { strain de catolici...Voi, cari prin aceste I altele asemenea criminale
2 Reprodus dupi Gheorghe Sincai,,,Opere III. Hronica rominilor", rom. III, Bucuresti 1969, p.262-261, apud Mircea Picurar iu op. c i r .
3 Reprodus din Al. Papiu-Ilarian, ,Viaga gi operele lui Gheorghe $incai", Bucuregti,1870, p.32-34.apud. Mircea Picurar iu, op c i t
A T I T U D ; F ' . I t ( ) 6 7
lpucaturi, cercati a rupe de tot o parte insemnata a romdnilor din
corpul cel mqi mare al nagiei, auzi;i pe profesorul Sincai ;i pdna e
timp, converti;i-u a!'l
Sub controlul iezuigilor mai erau ripografiile 9i scolile
unite din Ardeal. Din acest moriv marii corifei ai $co-lii Ardelene: Samuil Micu, Perru Maior, Gheorghe
Sincai gi algii au avut dese conficte cu ierarhia uniti
si cu teologii iezuiti arunci cXnd vedeau ci se impun
norme striine de simtirea ;i gnndirea romineascS..
Cele prezentate mai sus arat5. felul in care iezuitismul a
dezbinat neamul nostru. Prozelirismul iezuit unit cu inte-
resele austro -vngere in Ardeal au dus la frlmintiri si rini
interioare in s6.nul poporului nostru. Multi papi au fost
propulsati din rAndurile iezurtilor. Ace;tia, prin,,bllndete'
9i,,smerenie" exterioari au inselat popoare intregi clci in
spatele acestor,,virturi" se ascunde viclenia diavolului care
doreste extindere si stipinire. Daci actualul episcop Fran-
cisc al Romei vaface excepfie de la,,regulild'iezaitecunos-
cute de-a lungul istoriei, rimine devlzat.., (va urma).
BIBLIOGRAFIE
Dragomir Silviu,,,Romdnii din Transiluania ;i unirea cu Biserica
Romei", ed. IBMBOR, Bucuresti, 1963;
Iorga Nicolae, ,,Istoria Bisericii Romdne", vol. 2, Bucuresti, 1930;
Nedei Grigore,,,Imperialismul catolic, o noua oJensiua antiromdneas,
cd" , ed. Clio, Bucures ri, 1993;
Picurariu Mirce\r..,,Uniafia in Transiluania in trecut si astazi", ed,' ^ \H,piscop Nicolae Pop\ci, Oradea, 2006;
Stiniloae Dumitru,,,IJniaiimul in Transiluania, incercare
de dezmembrare a poporului romin", Bucuresri , 1973.
Foto: Inocentiu Micu Klein
Sub controlul iezuil i lor rnai erau
tipografi i le si scoli le unire din Ar-
deal. Din acc'sf motiv mrri i corifci
ai Scoli i Ardelenc: Samuil NIicu,
Petru N'[aior, (]hcorghe Sincai
si alt i i au avut dese conflicte cll
ic rarh ia uni t i s i cu teologi i iczui r i'&f rlrrci cirlrcl vecleiru cii sc irnpurr
normc st r i r ine c le s inr t i rc : r s i gdndi-
rca r:orniincasc".i"
=_-<L.-a.-a-
6 8 O A T I T U D I N I
lrJI
EoFUII
MI HAI VITE AZUL, APARATORAL CRE$TTNATATilde Dr. Marin Alexandru Cristian,Profesor de istorie
,,Ma ingrozeam a muia in sdnge de tegtin o sabie ce bduse pini ocum at6-
ta sdnge de pdgdni!"
APARAToR AL MoLDovEt SlcREDtNTE| BTSERTCil MOLDOVEI
Fiind cregtin ;i iubitor de oameni
gi de Dumnezeu, Mihai Vodi a ve,
gheat cu sfintenie asupra Bisericii
cilreia i-a acordat, tot timpul vietii,
o arentie deosebiti,. Pentru faptul
cI Mitropolitul Moldovei, Gheor-
ghe,l-a insotit pe fratele siu Ieremia
Movili in bejenie, Mihai Yrreazula
trimis pe protopopul Teodor siJ
roage si. se intoarci., impreuni. cu
episcopii care-l insoteaut, la condu-
cerea bisericilor din Moldova si si nu mai rlti.ceasci prin locuri strl-
ine. Asteptind in zadar revenirea acestuia in scaunele mitropoliei si
episcopiilor, Mihai a orinduit un sinod pentru caterisirea celor care au
dat bir cu fugigii si hirotonisirea altor arhierei. Printre participantii la
Sflntul Sinod de la Suceava amintim: Preafericitul Episcop al Primei,
Justinian al Ohridei, Bulgariei gi al Serbiei, Preasfingii si Preacinstitii
Mitropoligi ;i Episcopi Gherman de Chesarea lui Filip din Palestina,
Dionisie Rolly, Mitropolit de Tirnovo Theofanes, Mitropolit de Vo-
dena, Nicanor, fost Mitropolit al Moldovei, Petroniu, fost Episcop de
Munkacs, Efrem, Epsicop al Habrului2.
in scrisoarea soborniceasci din 02 iunie 1600, adresati de Sfhn-
tul Sinod din Suceava se arati ci. Ieremia Movili a fost,,imboldit de
I In acelagi rimp cu mirropolitul Gheorghe Movil i au pribegir si episcopii Agathon al Roma-
nului, Theodosie al Ridiuti lor gi Ioan al Hugilor. (Mihai Viteazul in consriinra europeani, vol
I, p. a99)-
2 Ib idern . o 500,
r; t; l ii i i (D69
pizrn| si sfat viclean impotriva multcredinciosului Mihai Voievod".
Domnul Moldovei, cu incuviintarea mitropolitului Gheorghe si a
episcopilor Agathon al Romanului, Theodosie al Ridiutilor si Ioan
al Hu;ilor au statornicir, prin jurimAnt, gAndul,,ca si-l alunge si
si-l distrugi cu desivirgire prin rizboi pe multcredinciosul Mihai
Voievod, tronul acestuia gi gara se pregitea si ia provincia acesruia
<Valahia> gi si o dea fratelui siu, Simion"3. Cugetlnd in potrivire
cu rinduiala soborniceasci, prea-
cinstigii arhierarhi intruniti la Su-
ceava,,,ci nu este bine si rimini
bisericile firi arhierei si turma
lui Hristos nepistoriti' au inilgar
in scaunul Mitropoliei Moldovei
pe Dionisie Rallya. Preasfintitul
mitropolit Dionisie a hirotoni-
sit, in grabi, algi episcopi in locul
celor care au pribegit: Anasrasie
in episcopia Ridiugi 9i Filotei in
episcopia Roman. Ace;tia au ju-
rat credingi gi s-au inchinat mult-
credinciosului Mihai Voievod gi
6ului acestuia, Nicolae Pitra;cu.
itttr-o scrisoare adresati. Ia 17 iu-
nie 1600 din Iagi, comisarilor im-
periali David Ungnad ;i Mihail
Szekely, aflagilaCluj, Ivlihai Vodi a expus morivele cuceririi Moldovei:
,,Caci (a;tt aJtrmitm cu certitudine) nu pofta dc a stapini sau lacomia de glorie
ne-a imytins lct sceosta ci pentru ca am aflat in mod sigur, ca leremia, impre-
wna cu <Sigismund> Batbory, du;manfa;i; aI intregii cre;tinatali, nutresc
planuri ca, printr-un dtac neqtteptett sa ne inuqdeze Transiluania"5.
De altfel, Mihai Yiteazul era convins ci daci,,trcbuic sa ne ocupam de
purtareo luptei contro tureului, este ne vt'tic ttri sa punem sta7tdnire pe Moldoua,
ori sa renunltim It ' l t"orrsih,rrrt itr"6.Intrigat cI a fost acuzat de neloiali-
tate fagi de Rudolf al Il-lea, Mihai Voievod continua: ,,Ne intrebam
tnereu cum ltot zvonurile wxtr nelegiuit i sci st|rneasca bqnuiala la Maiestatea
imperiala, lsuprLl celei nuti nestirhitc crerlinlc I sttttornicii a noastr(l, pentru
ca totuli, devotamcntul sincer Ji;ri de crestinatate nu or putea nicicand litsq de
tlorit hr noi, caci plonurile ;i acliunile nos.stre nu priuesc nimic ahceuq decdt
numai s alv ar e a cr e ;t inatogii"7 .
3 lb idcm, p 499
4 Ib idenr, p 500
5 Ib i .1cnr, p 506, s, ' t
6 Ib idcm, p 507, s n
7 l b i dcm, s , n
l\,lihrri Vite azr.rl err con-
l i r r s c i i d i t ca , , t r chu ie s i nc
ocupiim cle ptrrt irreit Iuptei
contra ttrrcului, t: stc ne\-oie
ori sir pune m str-rpiinire pc
htro ldovr , or i s I renurr t i t rn
lir Transilvaniit".
T 0 e A T t T { " ' S i s d !
TRADAT DE GATRE,,cRE'TINATATEA, APUsEANALa2r rulie 1600, Mihai vodi s-a intxlnit cu cel mai de seami diplomatimperial, Bartolomeo Pezzenla Alba Iulia. urmau si",,tocmeascf,Ar-dealul si planul de luptr impotriva turcilor pentru apr rarea cregtinltitii.
&
Diplomatul impiratului crestin i-aspus voievodului ci Rudolf al Il-leadoreste si-l numeasci pe genera.lul Gheorghe Basra guvernaror alArdealului. Mihai VodI s-a opuscu multi hotirnre. S-a incheiat untratat dupl vointa principelui pez.
zen, preficindu-se ci este convinsde discutiile purtates, era convins ciMihai Vodi trebuie scos din Ardealcu for;a armari. Torodati diploma.
" . ] t
" ' I
i d' f l
,l1." f I
p .
\ tia curtii de la Viena alucratinvaraanului 1600 pentru inli.rurarea va.lahului, dupi cum o vor demonstradesfi,surarea evenimentelor.
Nemesii ardeleni s-au rizvriLtit infrunte cu Srefan Csaki, impotrivalui Mihai Vodi. Armarei rizvriti.tilor i s-a aliturat oastea imperialidin Ungaria Superioarl condusi deGheorghe Basta, care trebuia si.lajute pe Mihai Yiteazul in araculplinuit asupra pasei de Timisoarae.in memoriul citre Rudolf allI-leadin 1601, Mihai Vodi relata:,Vi.zdnd oastea de cllu:reti <imperiali>uniti cu viclenii transilvineni amramas uimit gi cu toare ci. treabaajunsese la bltaie, nu am putut sinu intreb de unde se trage aceasta sise verse singe cregtinesc"lo.
Dupi cum se cunoasre, armataluiMihai Vodi a fost infrinti la Mi.
risliu in ziua de duminici, 18 septembrie 1600. Egecul acestei bi.tilii Mihai il explici asrfel: ,,Dar eu cre;tinfind si neinurt[at a mabateimpotriuo cre;tinilor, de;i eram iruytins de nevoie, nu m-arn luptat dupdcum eratn deprins, ca imytotriua dusmanului firesc, inflacarand pe ai mei8 un aviz anuntala26 tulie 160o Ia viena ci pezzen Ungnad sr., ,,-or,.-4ll.Eiril-liisprivit rrarativele cu Mihai Vodi" (Andrei Veress, op. cit,lvol. VI, p. 156)9 Marin Alexandru Cristian, op cir, p.242
10 Mihai Viteazul in consti inta euro peani, volI, p. 620
\. J
il3 .
t, tt
, i
F .q q
tl
L
f l
4i
al
l,?"'
t
f
_ r _ : : r : - : { ; - 1 - -
Foto: Fresca Biserica Mibai Voda
cu cuvAntul ;i cu pilda mea, infruntand eu insumr cea
dintdi lovitura q dusmanului ci, vqzdnd inqintea mea
oastea crestina, cuprins de milq, pentru a uarsa sange
neuinovctt d'in c,tuza nestatorniciei unor necredinciosi
nu am sprfinit, dupa obiceiul meu, cel dintai atac, ci m-
6m retras inapoi nu pentru cn a; j pierdut increderea,
ci pentru ca mo ingrozectm q muiq. in sdnge de cregtin
o sabie ce bouse pdna acum at6tu silnge de pagdni!
$i astfel ogenii mei, deprin;i a mq uedea totdeauna in
fruntea lor, de qsta dqtct neuazA.ndu'mq in fata au deve-
nit neincrezqtori / au parasit in graba lupta ..."rr,
Dupi infrnngerea armarei sale la Mirisliu, Mihai
este somat gi obligat de Gheorghe Basta ;i $tefanCsaki si piriseasci Ardealul. intre Sibiu 9i Figira;
s-a intilnit cu ostile din Valahia si Moldova. Voie-
vodul ii scria la 24 ranuarie 1601 lui Rudol al II-
lea:,,Mi;cdfi de nenorocirea mea, toli aufost de parere, sa
ne batem din nou cu transilvanenii ... Abia dupa multe
indemnuri ;i explica;ii i-am moi domolit, caci incepusera
sa ma infrunte, ;i i-amJhcut salase gAndul de a uarsa san-
ge de creltirr cu arme ale creltinilor ..."r2.
, ,CHIAR DACA AR FI SA-MI PIERD TOTUL,
NU VREAU SA.MI PIERD SUFLETUL PRIN
TRADAREA cREgrrNArATrrDegi Mihai se afla intr-o situatie critici si dure-
rea liunrricl ii chinuia sufletul cu necrutitoare
rini, a avut totusi puterea sl-gi mentini credinta
statornici in Dumnezeu ;i Cregtinltate. La 27
septembrie 1600 il ingtiinga pe generalul Gheor-
ghe Basta: ,,turcii sunt la \tsciuk I vor sa intareasca
Giurgful, Japt desprc,tfri eu qm primit ieri scrtsoare,
in sensul c(r ei vor vrea ajutorul meu; dar eu nu dm
nevoie de ei, nu ma potrivesc cu ei. Cbiar daca ar fso-mi pierd totul nu vreau sa-mi pierd sufletul prin
tr h dar e a cr e gtinhtdgii" 1 3 .
11 I b i den i , p 621 ,622 , s n
r L l o l o e m , D . o l l . s . n .
13 Turc i i i -au o fe r i t lu i M iha i Vod i , in ma i mu l te r indur r , aqeme
ni toare chez ig i i c ie pace, onorur i ; i funcg i i in t r -o sc . i soare adrcsa t i
la 12 ianuar ie 1601 lu i l {udo l fa l I l - lea , Vo ievodu l va lah amin tesre :
, ,an fosr l ips i t de toare mar i le me le aver i s i am fos t i zgon i t d in t r -o ta r i
nu prea mici, rarir in care as putea cirmui si acum dac:'r as 6 inclinat
mai mu l t inspre par tea ru rc i lo r dec i r a c res t in i lo r . Dar a fosr a r i t de
depa. re de mine <gXndu l> ca eu s i t rec de pa . rca v r i jmasu lu i " , in
cont inuare mai a ra t ; i c i , ,d in p r ic ina aces te i c red inqe a mea fa t i de ma
jes tarea voas t r i s i a r i vne i fag i de c res t in i s i nu am n ic i a tX t p imin t c i t
s i pun un p ic io r " ( Ib idem, p , 409) .
l l T i T l " i f , ) r f { t 6 7 1
La7 octombrie 1600 armata voievodului Mihai
a trecut muntii pe valea Buziului, in Valahia-(Jra dusmanilor se revirsa ca grindina asupra lui
Mihai Vodi. S-a vizut etecet de poloni, tiltari,
cazaci, moldoveni, turci si unguri. Emogionanti
este hotirArea lui Mihai, luati intre doui bItI-
lii, dupi cum insugi aratil,,cind am fost domnia
mea cu ostile la grre Teleajenului si fac lupti
cu le;ii ;i moldovenii gi titari gi turci, domnia
mea am dat gi am miluit pe Antonie Grama" cu
mai multe sate din judegul Ma;cala. Voievodul
explicl motivul danieil ,,cind am intrat ;i am
luat domnia mea Tara Ardealului, domnia mea
m-am mAniat pe Antonie Grama cu multi urgie
pentru o pAri ce au parat guri,limbi mincinoase
citre domnia mea ;i am inchis domnia mea pe
Antonie in turnul cetllii Brasovului si am pridat
domnia mea, de i-am luat toati marfa lui ... de
l-am adus la sirlcidi Ulterior Mihai Vodi a aflat
ci Antonie Grama este nevinovat qi a dorit si-l
despigubeasci,,ca si nu am domnia mea blestem,
nici fiul domniei mele,Io Nicolae Voeivod"15.
Dupi ce oftile valahe au fost infrXnte la Bucov,
20 octombrie 1600 ;i Curtea de Arge;, 25 no-
iembrie 1600, Mihai Vodi a trecut Oltul gi a po-
posit la ministirea Bistriga. Yizind sfinta MA-
nistire strlmtorati din casza impuginirii,,strAn -
gerii de bani" cu toate ci. era atunci,,la iesirea lui
din gari" a hotirAt si cumpere mogia Coste;ti16,
,,din putinii bani pe care-i avea domnia lui" si a
diruit- o mdnistirii pentru,,vesnici pomenird' 17.
Scos afari din domnie si din tari, Mihai Yrteazr:J
a purces pe drumul citre Vena unde a ajuns la
12 ianuarie 1601. Aici voia si-i faci impiratului
Rudolf al Il-lea cunoscut, dupi cum se exprimi
in memoriul adresat la 77 ianuarie 1601:,,sluj-
bele, pagubele 9i nenorocirile suferite, gi chiar
credinga, in virtutea cireia am acceptat jocul
14 D.R H , B, Jara RomXneasci, vol XI, p, 569
15 Ib idem.
16 Ib idem, 583, Mog ia Costesr i a fos t cumpi ra t i d in ban i i vo ievo-
du lu i g i d in le fu r i le os tas i lo r care au cons imt i t cu p re tu l de 42 .000
de aspr i
17 Ib idem
T 2 O A T I T t ' D I N I
intimplirii"ls. Evenimentele politice care s-au desfh;urat la sflrgitul
lunii ianuarie gi inceputul lunii februarie 1601, in Ardealle, arestarea
generalului Basra ;i revenirea lui Sigismund Bachory in scaunul cri-
iei de la Alba Iulia, l-au determinat pe impirat s;. accepte negocierile
cu Mihai Vodi. Acesta i-a propus un plan folositor pentru Casa de
Austria si,,pentru inrreaga lume cregtini'2o. Rudolf al II-lea a fost de
acord cu propunerile Valahului de a recuceri Ardealul2l qi de a conti-
nua lupta antiotomani.
Dupi victoria de la Gurusliu, 03 au-
gust 1601, Mihai Vodi dorea si continue
lupta impotriva dugmanului adevirat al
crettinititii. Se cunoaste ci. Mihai Viteazul
a depus "aprige osteneli pentru a pastra neStirbita
credinta in Dumnezeu" din care cauzi.,dintot-
deauna a fost dugman de moarte alPortii"zz,
Era congtient de faptul cI infringindu-i pe
turci asigure pacee 9i siguranga vesnici. a
crestinitigii. Victoriile obtinute impotriva
oromanilor i-au infricogat pe ace;tia care
erau convingi ;i spuneau cd.,,Dumnezeulupta
alaturi de el 5i atdt de mult cred acest lucru, incdt
cedeaza totul in fav oarea lui ..."23.
l,a 5 august 1601 Mihai Viteazul l-a rugat, printr-o itttt-on firman din mai 1598 Sultanul
scrisoare expediata delaZalilq pe nun{iul papal Mehmed al III-lea i se adresa astfel: ,,Pildd
de la Praga, Filippo Spinclli, s'i intervina pe lingn printre emirii neanului lui Messia, reazem al
suverantrl Pontif sa-l ajute cu oaste si bani,yoind a marimilor din seminlia Nazarineqnului, Vo-
sluji mai departe cluzncrestini" ieuodul larii Romdne;ti, Mibai Voieuod"2a,
Turcii il apreciau, ii acordau,,multi stimi gi
atfu de mult se tem de el incXr nu ftiu cum si giseasci modul in carel-
ar putea pretu1"25. Sultanul l-a asigurat in mai multe rinduri ciii,,vor
fi indeplinite toate doringel€'26. Mehmed al III-lea ii mai ficea cunos-
cut lui Mihai Vodi: ,,ci.vei fi onorat si protejat prin felurite favoruri
ale inaltei mele bunivointe suverane'i De asemenea, marele padigah
18 Mihai Vireazul in consriinta europeani, volI, p.624.
19 Pornind vestea ci sogia;i 6ul siu Nicolae, aflasi osratici in Ardeal,,sunt rraragi;i suferi. cele
mai mari l ipsuri" Mihai Vodi,,a plins ca un copil" si a spus:,,Desi n-am fost vrednic de aceasta,
sunr nevoir a le ribda cu inimi rare, spre binele crestinit it i i , pentru care sufir orice, incredingnndu-
i lu i Dumnezeu r i zbunarea cauze i me le" ( Ib idern , p 622) .
20 Ibidem, p 624
2I Nungiul aposrolic Fil ippo Spinell i i l informa pe cardinalul Cinzio Aldobradini, [a 9 martie
1601, c i genera lu l Gheorghe Basra , .nu contenes te s i cear i ven i rea lu i <a va lahu lu i> g rabn ic i pen-
tru a ataca Ardealul. (Ibiden, volY, p.423).
22 Ibidem, vol IY, p. 203- Polcovnicul cazac Walentin Walowski mengiona ci ,,Mihai Viteazul
asteapti. cu multi bucurie osti le rurcesti, voind si se misoare cu ele. " (Ibidem, vol I, p. 329) s.n.
z t lD ldem, D ) ) ) , s n .
24 Ib idem, p . 183, s .n .
z ) tD tqem. D. rd ) .
26 Ib idem, p . 184.
i-a promis lui Mihai Viteazrul,in schimbulloialiti-
giifaglde otomani, ci ii va da,,pe vecie girile Tran-
silvania, Valahia si Moldova'itrupe gi bani, func-
gia de mare comandant in armata sa din Ungaria
9i pagi al Timigoarei", etczT.Toate aceste ,,chezil;Ii
ademenitoare" nu l-au determinat pe Mihai Vodi
si se alieze cu otomanii. Din contri, a clutat sI
Foto: morm'intul lui Mibai Viteazul
pi.streze gi si intireasci miregia, credibilitatea,
reputagia, autoritatea ;i faima crestinititii. Voie-
vodul celor trei glri dacice avea siditi in inimi
siminga credingei Bisericii Ortodoxe dreptmiri-
toare, pe care a slujit-o cu ne;tirbitl cinste, ero-
ism 9i devotament pinl la finalul tragic al viegii
sale. A ri.mas hotirlt gi ferm slujitor, toatl. viata,
cu sinceritate, intregii crestin5.titi28.
O MOARTE NEDEMNA PENTRU
uN cAPrT4N ATAT DE VALOROS\.
,,Ce puteam face mai mult pentru cregtinitatei"
La3I martie 1601 Mihai Vireazul iiflceacunos-
cut regelui Spaniei, Filip al Il-lea, urmitoarele:
,,nddajduim cu ajutorul lui Dumnezeu cel necuprins
.., sa uid gloriosul stindard ol Sfntei Cruci chiar sub
zidurile ;i turnurile cetitii Constantinopoleze ba inci
27 lbidem, p 97 a
28 Ib idem, p.578
29 Ideea aracului capiralei otomane de citre Mihai Vodi era cunos-cuti Ia Madrid, Praga, Viena, Roma, Constantinopot, (Ibiden, p 520,542,557; vol IV, p, 268,372;volY,p.252).
A T I T U D T f { r ( } 7 3
gi in Cetatea Sfnnta in core Milntuitorul a indurat
grele patimi ale morgii pentru ytdcatele noostre"3}.in
incheierea scrisorii Voievodul mentionar,,l/in a va
ruga sa binevoigi a ma invrednici cu orice sprijin, ca sd
pot pe aceasta cale sa inaintez acest razboi impotriva
vrajma;ului cotnun ;i crdncen al numelui de creltin"?r.
La 5 august 1601 Mihai Vteazul l-a rugat, prin-
tr-o scrisoare expediati de la Zaliu, pe nunfiul
papal de la Praga, Filippo Spinelli, sI intervini
pe lAngi suveranul Pontif si-l ajute cu oaste ;ibani,,uoind a sluji mai departe c6uza cre;tina"32 ,
Dupi victoria de la Gurusliu Mihai Vodi a po-
posit la Cluj,la 10 august 1601-, unde aorgenizat
o ceremonie in piata de lingi turnul croitori-
lor unde a avut loc supliciul lui Baba Novac si
a preotului Sachiu33. Ceea ce este important la
aceasti ceremonie, inchinatl lui Baba Novac gi
a preotului Sachiu, sfetnicul si duhovnicul lui
Baba Novac, este faptul ci Mihai nu uitase ceea
ce e reprezentat pentru el Baba Novac gi haidu-
cii condusi de acesta, in toati perioada in care
au fost lingi Mihai. Cu toate ci Baba Novac gi
haiducii sii, la un moment dat, il vor pirisi pe
Mihai, datoriti faptului ci Mihai nu mai avea
bani si-i pliteasci, mai ales dupi infringerea de
la Mirisliu, acettia cerind sI lupte sub steagurile
impiratului Rudolf al Il-lea, Mihai Viteazul nu
a uitat serviciile pe care Baba Novac le-a adus lui
;i celor trei tirr ale sale gi, in memoria lui Baba
Novac gi a duhovnicului acestuia, preotul Sachiu,
organizeaz| aceasti procesiune in Cluj, in prima
jumitate a lunii august34, prin aceasta dnnd dova-
di de o mare recunogtingl fagi de devotamentul si
memoria celor doi;i, in acelasi timp, dind dovadi
de o atitudine profund crettinl.
in dupi amiaza zllei de joi,16 august 1601, ;i'aelezat tabira pe Cimpia Turzr| Dorind si adu-
ci mulgumiri proniei ceregti pentru izbinda dela
Gurusliu, Mihai a cerut ostaqilor sii si c6nte,,Pre
)0 Ibidem, vol I, p.649, s.n.
3 l Ib idem, p.650, s.n.
32 Andrei Veress, op c i t , p.412, s.n.
3) Mar in Alexandru Cr isr ian, op. c i t , p. 228
34 Ibidem, p, 262, 277, 278, 288.
7 4 q D : \ i { i i _ i r - ) ! r t :
Tine, Doamne, Te Liudinf'r5.
in dimineaga zilei de duminici,
19 august 1601, Mihai a fosr ucis
miseleste de nelegiuitul Gheor-
ghe Basta din porunca impiraru-
lui crestins6, ,,O moarte nedemna
pentru un capitan otdt de ualoros
... de care sultanul sc temea mqi mult
decdt tot restul comandangilor impara,
tului Rudolf al lI-lea")7.
Printre meritele de seami ale lui
Mihai Viteazul aminrim: unirea
Eirilor dacice, Sllnta teime a
Neamului Rominesc, din dorin-
ga de a face front comun penrru
apirarea cregtinitilii si ,,nu din
pofta de a stipAni sau hcomia
de glorie"; ctitorirea unor mi-
nistiri: MibaiVodn din Bucuresti,
Clctcociou, bisericile de la Alba Iulia, Ocna Muresului, Rlmef, TirguIvluregrs; interesul pentru cresrinii orrodocsi din Polonia; organizarea
ministirilor si bisericilor din Valahia, Ardeal si Moldova; daniile ficu-te tnai multor biserici si manisriri din cele rrei Valahiire, de la Munrele
Athosa'), Parriarhia din Ierusalirn si mS.nistirea de pe Munrele Sinaial.Mihai Vodi,,,indemnat de o rAvni. liuntricJ' si faci ,,fapte care sise inalte intru lauda lui Dumnezeu, in slujba crestiniririi"a2, alup-
tar cu multi abnegatie impotriva turcilor, care rremurau de frici dezlnginitul armelor ogrilor lui. S-a indeletnicit cu api.rarea credinrer
15 lv l ih r r \ / i reazLr l in consr i incu er r ropcar l i , vo l I I , p ' 1 t i7 , s n
36 . , ,$ i asc s ' ru p l : i r i r lu i M iha i \ ( rd i s lu jbc lc cc - : ru f : i cLr r Ncnr r i lo r " (Mi ron ( ios r in , op c i t . , p 25) ,
s n in d i tn i r teaca z r lc i c le c lunr in ic i r 9 / l9 auqusr 1601 : r r r ven i r , c l in o rc l inu l l . i Gheor jhe Basra , inrab . i r r lu i tV iha i , c lo i c ip i ran i : germanu lJohrnn He in r i ch Pc tz s i Va lonu lJaqucs de Bcaury Accsr iaau tbsr insorit i clc 200 de sulirasi gcr nrani si 200 clc valoni c:-rl irri si pcdesrri Voievoclul i-a prrmrccu onoare in cor tu l s iu un . lc d isc t r t r cu Lu . lov ic lLakocz i comandanru l pedcsr ras i lo r ungur i inr imp 69 2 fosr amen incar dc c ip r t : rnu l gernr : rn c i es tc a resr . r r d in porunca i r rp i ra ru lu i Ruc lo l f a lII- lca, voievo.lul s-a intors incercinrl si scorlt i sabia ciin ceaci Arunci c.ipiranul valon l-a srr. 'rpunscu o i ra lebr rd i d rn s l ra re dc i - . r res i r v i r fu l dc o p : r ln r i in par tc . r cea l ; r l r i : r corpu lu i M iha i a c izur s ic l i t rc l inc i nu-s i d idu-se s f i rs i ru l , c ip i ranu l ncamr i -a lua t s : rb ia s i i - r re rezar capu l Pcnr ru a ducesad ismul s i u ta i tnpor r iva lu t M iha i p in i la cap ic , os t rs i i nernr i s i va lon i au asczer capu l vo ievodu lu ipe un hor r r l c ca l pq g ;1pe i - lu r r : rs in f , rga cor ru lu i De p .c g lq t i s ,au t i ra r , , f i s i i " . l c p ie l c , c l repr . rmin-rirc, suvenir, iar apor, cirre scrrri, l-au clrt unor sirbi, condusi dc Ioan Schneckcnhaus, si-l ingroape_
, ,Lcro l . i se tu l [ r r incovcnesc" n rcn t ione. r : i r c i t , , ]V I rha i vo icvod a fosr uc is de c i r re un serdar <conduc: icorde os t i , c ip i t rn> nca ' r r " (Vcz i Mar i ' A lexarc l r u Cr is r i r rn , op , c i r - , p 291-293; Gh. $ inca i , Hron icaRornr i ' i l o r , tom. I l , E . { Penr ru l i re r r r r r r i , Buc , , 1969, p 380, 381; Darnasch in Mioc , , ,Le top ise tu lBr incovencsc" , in Miha i V i rc rzu l , C tL lc 'gere . lc S tud i i , Ed . Acrd , , Buc . , 1975, p 233)
37 Miha i V i reazu l in consrunra european i , vo l I l , p 186, s n
38 N icu l rc I , Serb i rnescu, o l . c i r , p 183-202
) 9 I b i J c t u , y t . 2 0 3 - 2 3 2 .
40 Miha i Vod i : r f i cu t d rn i i rn in is r i r i lo r S imon Pe r r : r , Cur lumug, Xe ropor r rm, ( Ib ide rn , p 233,2)4).
41 Ib iderrr , p 235, s,n
42 N{ ihai Vireazul in consr i i r ra ctr ropeani , vol l , p, 635
Fo to : Documen t em is de
M. V. la la ; i , 1600
I)e i rscrncnci l , n l : r re lc
l l rd is l rh i -a prorn is lu i
[ I iha i Vi fcazul , in schi rn-
l iul loirl i tr it i i fatrr de
tlto{Iritni, ci i i r,a du ,,pe
t c t ' i e t r i r i l e T r r r r r * i l r i r r r i a ,
Vi r la l r ia s i I lo lc lor i r " , t r t rpe
si ir;rni, furrcti ir r. l* rnirrr
f { . r j i i i i i } d ; l r } r i t } } ! ! - t 1 l i t t , . r c i l
, . t r i r r t . l r rgar i ; r s i p i ts t i . r l- l ' i r r i isqr ; r r "c i " ,
c tc . - l
ua ie
. t c c t l t . , i ' l l r z ; i s i i l i r l ( ' i l l e t t i -
i { } i l r ' \ d l u I - l n r r l t ' t t n l r i r r ; i t
p r ; l l i l l i i i \ i od i l s i i sc i t l i € :ze
c u ( , t o n l i r n i ! .
A T T T f f D ! F I I ( ' 7 5
strimosesti fiind impodobit cu numeroase victorii. Striduinga lui
,,aduci un nume vegnic dupi moarte"a3. Aceasta deoarece Mihai Vi-
teazul a contribuit in mod deosebit si abati barbaria turceasci din
celelalte pirgi ale Europei. ,,Acuma, oricine va putea cunoq;te - ii comu-
nica Mihqi Viteazul ducelui de Toscqna - chta paguba amJacut dusmanului
;i cAtu slujba cre;tin\tuili infrAnghnd qtdtct para de lq botqrele Trqnsilvaruer
pana unde se varsa Dunarea tn Mareq cea Mare, ostenindu-md, zi gi roet()te,
fara saf aeut plce sau odihno, nici in ureme de uqra, nici de iarnd, necru-
fdnd. nici chekuiala, nici akele, nici primejdie de oilcefel"aa,
Cu alt prilej Mihai Voievod se intreba nedumeritr ,,Ce ytuteam facemai mult ptentru cregtinatate?" 45 .
43 Ib idem.
44 Ibidem, p. 640, s,n. Spre finalul memorialului Mihai Vodl scriar ,,Asrfel rog toati crestiniratea
s i -mi scea in r r -a ju to r , c ic i am p ie rdu t to t s i ta r i g i bog ig i i ; i sog ie g i cop i lag i ; i in s fArg i t to t ce am
a v u t p e l u m e ( l b i d e m , p . 6 4 5 ) .
45 Ib idem, p .622, s .n
in dirnineala zilei de
duminici, 19 august 1601,
N'Iihai a fost ucis miseleste
de nelegiuitul Gheorghe
llasta dirr poruncil impn-
ratului crestin. ,,O moarte
nedemni pentru un
cipitan atdt de valoros ...
de care sultanul se trrtrea
mai rnult clecit tot restul
comandantilor i*rpiratu-
lui ltudolfal ll-lea".
4 APRILIE 1944, CRUNTULI ,,ATUTOR NEGRU" AMERICAN
de Monoh Teodor Stdnescu
7 6 @ A T I T U D I N I
Ziuade4 aprilie 1944 afost o zi frumoa-
si de primivari, cu mult soare, verdeagi
;i fori, in Bucuregti. Bucure;tenii se pre-
giteau de Sfintele Pagti, sl incnmpine
invierea Domnului cum se cuvine dupi
tradiqia strimoseasci. Se anungase ci
la ora noui dimineaga va fi un exercigiu
de alarmi aeriani, dar lumea igi vedea
linigtiti de treburile gospodiregti.
$colile, liceele gi universitigile erau in-
chise. Se incheiase anul gcolar foarte
devreme pentru ci se apropia frontul.
Materialele didactice, arhiva gi biblioteca liceului nostru au fost an-
chetate si trimise Ia garipentru a fi protejate in provincie, la adipost
de dezastrul rizboiului care se apropia de noi.
in zrua de 4 aprilie 1944,La orele 1400 au inceput si sune insistent
din nou sirenele pentru alarmi. Ne-am mirat, dar ne-am vizuc de
treabi crezind ci este o gregeall. insi au inceput si bubuie puternic
tunurile antiaeriene. Pe cer se vedeau sus de totpuzderie de avioane
americane. Ulterior am aflar ci veneau din Italia de la aerodromul
militar Foggia. A cizut o bombi cam la 500 de metri de casa noas-
tri, lXngi ciminul studengesc de pe strada Matei Voievod, pe care
nu l-au atins. Ne-am speriat cumplit 9i am fugit la subsol. Nu aveam
adipost antiaerian unde si ne ascundem. Au mai cizuc cXteva bom-
be la uzinele Malaxa.
Au sunat apoi din nou sirenele semnalAnd sfnr;itul atacului antiae'
rian. Au inceput si vini oameni gi si spuni ci in oras este mare de-
zastru. Mai ales la Gara de Nord gi pe toati calea ferati. plnl la gara
II
Eo=
ul=
Chitila. Maici-mea era foarte, foarte ingrrjorati de soarta unchiului
Vasile, fratele ei cel mare.
Unchiul Vasile Ichimescu lucra la C.F.R. gi fusese seful regulacoru-
lui de circulagie de la Gara de Nord (de sub ceas). Acum era numit
ac'r"rirni ","fulTranzitului
C.F.R. Triaj de la Bucure;tii Noi unde
bombardamentul a fost cel mai cumplit. A doua zi m-a sculat la ora
5 dimineata si m-a trimis la unchiul Vasile si vid daci mai rriiesre.
Aveam 16 ani gi cunogteam bine Bucuregtiul. Taici-meu era concen-
trat desi avea 51de ani si era tati.l a ;apte copii. Era veteran de rizbo|
din primul rizboi mondial si fusese
rinit, dar totusi il concentrau pentru
ci nu avea bani si ,,ungi. osia'la Cer-
cul Militar Bucuregti, cind algi tineri
cu bani isi vedeau linigtigi de treburi
acasi. Asa era dreptarea gi atunci pe
vremea lui Antonescu. M-am echipat
gi am pornit la drum. Maic5.-mea avea
mare incredere in mine oentru ci
gtiam si mi descurc.
Bucurestiul era intors pe dos. Nu
circula niciun mijloc de transport in
comun. Am pornit pe jos de la Piaga
Iancului de lingi, Biserica Miti.sari,
unde taic5.-meu era epitrop de foarte mult timp. Acolo era locuinta
noastri din mosi strimo;i. Am mers pe bulevardeler Protopopescu,
Carol, Elisabeta pAni la Liceul Lazlr. Peste tot era jale,Cizuseri mai
multe bombe si distruseseri linia de tramvai. De asemeni mai multe
case gi blocuri erau dirimate. Am mers pe Schitu Migureanu ;i am
ajuns la Gara de Nord- Peste tot case gi blocuri dirimate. Cu cXt
mi apropiam de Gara de Nord se inmulteau dirXmlturile. Gara de
Nord era crunt avariati. De asemeni si Palatul C.F.R.
Am pornit pe Calea Grivigei. Aici s-au inmulrit dirlmiturile. Aproa-
pe de podul Basarab, pe o casi era aruncat un autoturism. Suflul unei
bombe l-a cocogat acolo. Cimitirul Sflnta Mneri era rivi.sit de bom-
be. Biserica de pe Calea Grivitei eraavariati.Am trecut pe sub podul
Constanga si am mers pe soseaua Chitila. Peste tot case dirimate 9igropi mari pretutindeni, Aici urmele dezastrului erau mai mari desi
casele erau mai mici.
Am ajuns la Biserica Sfintul Anton, soseaua Chitila si am mers la
dreapta pe strada Frumoasi. Aceasta se termina la liniile de cale fe-
rari ale Triajului C.F.R. Bucurestii Noi.
Aici era tras un autocamion mare cu prelati in care se incircau cada-
vre carbonizate culese din Triaj. Erau. asezate cu grlji precum merrii
de lemne de foc in camionul acela.
Foto: cimitirul SJ. Vineri
'\ l tr gro*rl if pe j*s cle In
[ ] i t l t a ] l r t r : l n I r r r t t r c ] i l r r g . r
$$isrrie rl h' l; ihisnri, r lnd*
f aicil -lneu i:rrn cpitrr:p e{e
fu*r{c muit f irn;:r. Acotro
ern {*cuintir nqxrsf rrl r{i lr
lnflsi stri l lnogi, r{lyr trrl:rg
pel htn[*1,itre{etr*:r llrottrpu -
p*rie:r! - l""lnrerl",k'llisube**
nran:[ I* ], iq:Emi {,*z"ar"
tle.";tc {rud rrrr j; l lc. d.,i iztl-
r;ilrfr. rrni{i lvruider hq;rnhc
si aiistrunescr;i i ini l l *{q:
{ r ' . ! } } } r ; i ; . $ } u ' ; r " o " l t t t l l i l r t ; t i
lmll l te q.: ;r$a r i h} i l i ls. ir i cr i lu
* l * l ' ;?w l l l t * ,
T 8 O A T I T U D I N t
Am ajuns la Triajul C.F.R. Bucuregtii Noi. Aici imagini de nedescris,apocaliptice. Sinele de cale feratd,erau scoase din pimint si indoite casi cum un copil nizdrivan s-ar fi jucat cu o sArmi moale si a indoit-o in fel 9i chip. Locomorivele erau ri.sturnate si puse in picioare peverticali. Vagoanele de tren de persoane si de marfl, schilodite, arse
;i aruncate pretutindeni. in atmosferi. miros de fum inecS.cios.
Triajul era format din 30-40 de gine de cale feratd. paralele (poate
chiar mai multe) incepind de dincolo de li-
nia de centuri. a Bucuregtiului, aproape de
Gara Chitila 9i pini la Gara de Nord, pe
o distantl de zeci de kilometri. Tot Triajul
era intesat cu vagoane de marfi si de per-
soane. Erau trenuri pline cu basarabeni si
moldoveni, care fugiser5. de acasi. de teama
bolgevicilor, ce nivaliseri in fari cu frontul,
care cedase si si-au gi,sit moartea argi de vii
la Bucuregti. Erau trenuri cu armata care
mergea spre front sau de pe front. Erau
trenuri de marfi cu arhivele care trebuiau
salvate din Bucuresti. Acolo a ars ;i arhiva
liceului nostru. Erau fel de fel de trenuri, cuUn plan de-a dreptul cri- oameni, animale, materiale, multe produse gi bunuri. De asemeni au
minal, diabolic, depisind fost c6.teva trenuri cu benzind., motorini,, petrol aduse aici in modorice urmfl de umanitate. criminal. L-am gisit pe unchiul Vasile- Era innebunir de pripidulO mare crimi impotriva care-l inconjura. M-a imbrigigat plingAnd 9i m-a trimis acasi., si. nu
umanititii, de care astd.zi mi ajungl bombardamentul pe drum. Lingl. birouri aveau un adi.-nu se spune nimic si nu este Post ca o cazemetl., unde rezistau cu birbltie zi ;i noapte.
cunoscut[ pentru a nu fi Aviatia americani a venit cu ceteva sute, unii spun chiar o mie de avioanetrasi la rispundere f[ptasii. de bombardament,,Elibe rator", de mare capacitate (72 tone) , inchrcate
Pe 4 aprilie 1944 se spune cu bombe explozibile de 500 kg gi bombe incendiare cu explozie intAr-ciaumuritinBucuresti ziatil, Mergeaulamareinllgime -12000 m- asdelci.tunurile entiae-
cincizeci de mii de oameni riene nu puteau si le ajungi. Raza de actiune a escadrilelo r americane,datoriti ,,ajutoruluiinegru in special, a fost incepAnd de lAngi Gara Chitila pini la Gara de Nord
american". pe o litime de aproape un kilometru. intre Calea Giulegti gi dincolode Calea Grivitei pAni la Calea Filantropia, astlzi Bulevardul 1 Mai.Deasupra tiajului s-au aruncat bombe explozibile ;i bombe incendi-
are cu intirziere, Bombele explozive au distrus roate trenurile inclusivcele cu carburanti. Astfel ci s-a umplut tot tiajul cu carburangii dincisternele care eu explodat.Iar cnnd au explodat bombele incendiarecuintirziere, tot Tliajul a luat foc arzindde vii oamenii riniEi care nuse puteau migca. A fost un adevirat infern apocaliptic.
Totul s-a execurat dupi un plan bine pus la puncr. Un plan de-a drep-tul criminal, diabolic, depigind orice urmi de umanitate. O mare cri-mi impotriva umanititii, de care astizi nu se spune nimic gi nu este cu-
noscuti pentru a nu fr tragi la rispundere fiptasii.Pe 4 aprilie 1944 se spune ci AU MURIT iNBUCURE$TI CINCIZECI DE MII DE OA-MENI datoriri ,,AJUTORULUI NEGRU
AMERICAN'i Cimitirele comunale ;i parohialedin Bucuresti au fosr arhipline si nu mai erau lo-curi de inmormXntare.
Jr-T t f rJ i l ) i fd,o79
dau pdine ;i molai".Iar prizonierii romAni, cizugi
la rusi, erau trimigi in laglrele din Siberia de
unde prea putini s-au mai intors in 9ar5.. Ei ne-
au omorit popula;ia pagnici in mod bestial gi
noi i-am cazadahoteluri de lux. Aceasta a fost;i
este politica mirgavi de rizboi.
S-a infiintat imediat un nou cimitir, special pen-
tru cei morgi in acest micel apocaliptic pe Calea
Giulegti, vizavi de Stadionul Giulegti, intitulatr
,,Cimitirul4 Aprilie 1944". Slugile diavolului de
azi au vindut acest cimitir luteranilor, astfel ci
in prezent mormintele crestinilor ortodocgi se
afi in acesr cimitir luteran. O mare anomalie
strigi.toare la cer,
Concomitent a fost bombardat Ploiestiul gi Va-
lea Prahovei. Aici nemrii Ie-aujucat festa. Pentru
a apira sondele gi rafiniriile de atacurile aeriene
de la mare iniltime, au monrat insralagii mari
de fabricare a fumului si a aburului acoperind
obiectivele ciutate de du;mani. Astfel avioanele
americane au fost nevoite sI coboare de la mar"
iniltime lajoasi inlltime pentru a distinge obiec-
tivele de bombardat. Se spune ci astfel nemtii au
distrus 300 de avioane americane. Pilotii ame-
ricani au fost luagi prizonieri si se spune ci au
fost cazagi la hoteluri de lux pe Valea Prahovei
mlnclnd hrani boiereasci. si 6ind eliberati dupl
23 August. Pe cind populagia tlrri era hriniti
conform zrcalei populare: ,,Antonescu si Miboi ne
SCOPUT EVENIMENTUTUI 4 APRITIE 1 944
4 APRILIE 1944 a fosr inceputul calvarului
bombardamentelor americane. Zilnic veneau
de la Foggia din Italia bombardierele americane,
intrau in tari. pe la Turnul Severin si mergeau la
mare iniltime spre Bucuregti si Valea Prahovei-
Ici ;i colo mai aruncau cAte o bombl pe drum
pentru ca si-si faci simtiti prezenla.
tebuie si spun cateva cuvinte despre calvarul
cimitirului Sfinta Vineri de pe Calea Grivigei
care a fost zilnic bombardat. Astizi erau morgii
ingropagi si a doua zi bombele cizste in cimitir
scoteau sicriele 9i le aruncau unde se nimerea.
Noi am pirlsit Bucuregtiul ;i ne-am dus la tari
in Birigan, de unde ne-am intors dupl" 23 Au-
gvst 1944. Ar mai fr multe de povestit, dar mi
opresc aici pentru a analiza SCOPUL urmirit
de americani in aceasri acriune diabolici.
Eu, picitosul, socotesc ci. aceasti. campanie ae-
rianl criminali americani nu a fost indrepcaci
impotriva armatei romAne ci impotriva populatiei
civile nevinovate, cu scopul de a o ingrozipentra
a o determina si ceari cu insistengi conducerii
Mareqalul Ion Anto-
nescu, Condtrcitorul
Statului, si-a dat searna
inca din 1942 in urma
infringerii Germaniei
de la Sttrl ingrad, unde
rusii au luat priz-,onieri
un milion de ostaEi ger*
rnani s i rom: in i , inc lus iv
pe maresalul Fon Paulus,
conducitorul armatelor,
c i I l i t lc r va p icrde laz-
boiul. in aceasti situatic
-,\ntonescu ir ciutat sa
scoatii tirra din rrizboi.
8 0 0 A T t r r . r D 0 N l
statului romin si iasi din rizboi, Conducitorii Americii din roare
timpurile nu aleg metode umane pentru a-gi ajunge scopurile.
Redau in continuare citeva elemente premergitoare, necunoscute
de marea majoritate a romAnilor de azi, pentru susginerea acestei
afirmagii.
Maregalul Ion Antonescu, Conducitorul Statului, ;i-a dat seama
incl din L942in urma infrXngerii Germaniei de la Stalingrad, unde
rusii au luat prizonieri un milion de ostagi germani si romini,
inclusiv pe maresalul Fon Paulus, conducitorul armatelor, cI
Hitler va pierde rizboiul. in aceasti. situagie Antonescu a ci-
utat si scoati tara din fizboi.
itt acest scop au inceput tratative de armistitiu cu U,R.S.S. in
Suedia cu ambasadoarea Colontain. Acestea erau desrul de
avansate in aprilie 1944, dar Antonescu care eraun mare mege-
loman incipitnnat, dorea si iasl din rizboicu asentimentul lui
Hitler ;i asdel tratativele stagnau.
Acgiunea aeriani americani criminali, socotesc ci a avut ca scop
ingrozireapopulatiei, in special pe bucure;teni, ca sil determi-
ne pe Antonescu si treaci peste Hitler gi s5, accepte Armistigiul.
tebuie si spun ci si partidele polirice istorice, cu asenti-
mencul lui Antonescu, au inceput gi ele la Cairo cratative de
armistigiu cu anglo-americanii, dar ffui rezukat, fiind trimigi
si.trateze cu rusii.
Armistigiul a fost semnar cu U.R.S.S. de abia pe 12 septem-
brie 1944 cind gara deja era ocupati de ru;i si Antonescu
arestat si anchetat la Moscova. Despre toate acestea voi scrie
intr-un alt articol in aceasti revisti.
De asemeni va trebui si scriu gi despre ,,alte ajutoare negre catas-
trofale americane" in alte articole pe care le voi publica in paginile
acestei reviste.
Eliberindu-mi de munca la,,Micul Pomelnic" cu numele martiri-
lor neamului care s-au jertfit pentru Credinga noastri stri.moseasci,
Neam gi Jbri, la care am lucrat cinci ani, intentionez sI scriu despre
marile evenimente dezastruoase, suportate de fragii no;tri care nu
mai sunt, pentru a ridica congtiinta nagional crestini ortodoxi ;i si
dau viari versurilor poerului din Imnul Eroilor:
Dezveliti tot adeuarul
$i le spune;i tuturor,
Cum mur ira Jralii n o ;tr r
Pentru neam I gara lor.
A;a si ne ajute Dumnezeu !
M&MTUHII INEDITEDESPRH lfALEffi X [,"l ffiAFEruCU
DrN RElnrAnllr LUt ocrAvtAN nrunsrAsEcu, FosrDETINUT POLITIC: UN STAruT; UN ADEVANNT STAruTIt
,,Va veni o clipa in uiata ta cd.nd inima iti
p or unce$i, r ugaciunea"
va cd.nta singura, fara sa-l
La Tlrgu Ocna am fost dus
la camera 4, unde era Valeriu
Gafencu. Cind m-a vizut, m-a
inviluit cu o privire atit de pi-
trwzitoare;i de luminoasi, in
care parci. se fixase expresial,,O,
de cAnd te astept, Octaviane!"
Asta am simtit in momentul
in care m-a privit. $i, din clipa
aceea, am fost nedespirtit de el.
L-am cunoscut si pe fuchard
Wurmbrandt, care stltea vis-a-
vis de Gafencu. Ei purtau dis-
cutii teologice si Wurmbrandt
era fi-cut praf de Gafencu. De unde atAta stiinti teologici la Valeriu, n-
am putut si-mi dau seama, pentru ci. eI avea doi ani si ceva de Drept.
Dar invitase mult in Aiud de la preoti. in discutiile - devenite uneori
dispute - la care am asistat, argumentele lui Valeriu fagi de spusele
evreului erau pur si simplu motive de inil;are sufleteasci. Uitai ci
esti in temniti. Ai fi vrut si mai ramii, si srai si-l asculgi. in inchisoa-
re, Wurmbrandt a afirmat in fara lui Mihai Lungeanu, a doctorului
Floricel gi a lui Aristide Lefa ci va deveni orrodox, dar nu l.-a creztrt
nimeni. Era o tragedie cnnd il apucau crizele. Urla si zbrera pini nu
mai putea din caoza durerilor gi ca toti si aibl grljl de el. Sirmanii
doctori detinuti ii lisau pe ceilalti bolnavi si se duceau la el, numai ca
sI nu mai gipe-..
Valeriu se purta cu Wurmbrandt dumnezeie;te. Cu toti s-a purtar
t
EI
FE
=
1 Fragmenr d in t r -un in rerv iu p re lua t de pe www s l in t i i - inch isor i lo r , ro
Fotot: cimitirul inchisorii Tg, Ocnna
,,LJite ce mi-a spus Ianolide,
ci voi fi bngat la camera de
recducare". Era in 12 itrrrie
1951. Un zdmbet aproape
scrafic rni-a dirt ca sir rrr:r
intimpine si, u it indu-se
la minc, in i -a z is :
,,Nu-ti f ie tearlri i , Octnvi-
ane, miine vei f i eliberat".
Nl' i uitnm la el, crczind ci
t iure: rz l , , ,Nu, r ' ru , crcde-
rni., maine vei 6 eliberat".
Nln pregntisem sufleteste
pentru ce cra nrai riu. Jbt
I fa ica l )omnulu i a in ter-
vcni t , c l r putear t r sa nu nta
intri lnesc ctr Ianolide .
3 2 O A T t T U D t N I
dumnezeiegte. Cind Gafencu i-a dat lui fuchard streptomicina, era
intr-o stare atat de rea incAt nu se grie daci aceasta l-ar fi salvat. De
altfel, eI igi dorea moartea. El dorea intilnirea lui cu Maica Domnu-
lui. Nu pot si spun acum in cuvintele lui, dar era de o evlavie greu de
descris. Poate ci nu este suficient, dar esce folositor sI ciresci intoarce'
realaHristos a lui Ianolide. O frre cu totul alta, dar erau de o prietenie
strinsi. extraordinari.Era foarte sever gi radical.
itttr-o zi, coborindscirile, eu duci'ndu-ml la Valeriu,
el le urca si imi spuner,Nez| ci e;ti programat pentru
camera de reeducare.Yezi cum te porti. Avem incre-
dere in tinei M-a intors pe dos, pentru ci nu sriam
cum ar fi trebuit si procedez cu igtia. $i am ajuns
la Valeriu si ii spun:,,(Jite ce mi-a spus Ianolide, ci
voi fi bigat la camera de reeducard'.Erain 12 runie
1951. Un zimbet aproape serafic mi-a dat ca si mi
intXmpine si, uit6.ndu-se la mine, mi-a zis: ,,Nu.li feteatni, Octauiane, miline veif eliberat'i Mi uitam la el,
crezind c5. aiureazi,,,Nu, nu, crede-mi, mXine vei fi
eliberat", Mi pregitisem suflete;te pentru ce era mai
riu. Tot Maica Domnului a intervenit, ci. puceam si.
nu mi intAlnesc cu Ianolide. $i ii zic lui Aurel Ca-
ramitru:,,Uite ce mi-a spus Valeriu'l Si el mi-a ris-
puns;,,Crede-l!"
A doua zi, pe 1-3 iunie, un cipitan intri in camera noastri. si spune:
,,Care esti, bi, Anistasescui" Zic;,,Eu",gXndind cl mi ia si mI zgudu-
ie la camera de reeducar e. Zice;,,Fi.-gi bagajele gi vino incoace". M-au
luat si m-au dus la Baciu. Cind am cobori.t, am rrecut prin faa fe-
restrei camerei unde era asezat Valeriu si ne-am uitat pentru ultima
dati unul la celllalt. Vai, ce moment! Mi despirteam de un om care
a devenit o fiingi de referingi pentru mine, pentru tot restul vietii. De
la el am invi.tat rugiciunea inimii si a mintii. Cu fiecare puls, ziceam
Doqmne Iisuse lfristoase, Fiullui Dumnezeu miluieste-ma pe mine, pacqtosul.
Unii dintre noi se opreaula miluielte-ma. Am stat de vorbi cu Valeriu
despre aceasti rugiciune;i ii zic:,,Nu mI bucur de continuitetearu-
giciunii'i Ajunsesem si vorbesc asa cum vorbesc cu dumneavoasrri
gi in minte si. am rugiciunea. Rugiciunea mergea struni. $i imi spu-
ne Valeriu, cam inainte de a mi eliberar ,Xa veni o clipd in uialo ta cdnd
inimo igi uo cdnta singuto, fara sa-i ytoruncesti, rugaciunea".
CuvXntul lui Gafencu s-a implinit in viata mea cAnd eram afari si
incilcasem regula domiciliului obligaroriu, fiind luat de un prieten la
tari. Securitateaaaflat ciplecasem din Ploiegti 9i, cind m-am intors
acasi., la vreo doui slptimAni, vid ci usa de la privilie era inchisi.,
desi era in plini zi.$i zict,,Unde e tata?" ,,L-au arestat azi. Au venit si
te caute pe tine si nu te-au gisit gi l-au luat pe el".Zict,,DI-mi repede
A T r T U D r r u r o 8 3
ceva si. minAnc;i si mi schimb c5.pl.ec". Era in 13 august 1951. $icnnd mi pregiream de plecare, apare tata. ii diduseri drumul. $i mi-
a zrs tata:,,Biiatul tatii, abia acum imi dau seama prin ce ai trecut".
in aceea;i zi, vin cinci, in frunre cu un plutonier, mi bagi in garaj,
unde miros ea ingrozitor a gobolani, 9i incep si-mi puni intrebirile
de rutini: cum mi cheami, de ce am fost arestat, pe unde am fost...
Si, in momentul in care trebuiau si: inceapi intrebirile de fond, a in-
ceput inima si-mi cinte rugiciunea, dar o
cinta cu un glas atit de tare ci imi um-
pluse toati fi inga. Iar acest lucru nu s-a
petrecur singur, ci impreuni cu imbrica-
rea mea intr-o sferi luminoasi, incredibil
de frumoasi, insogiti de o mireasmi care
nu gtiu cum putea si reziste in impugiciu-
nea aceea. $i, in momentul acela, mi-am
pierdut simgul gravitagional, de parci nu
mai apargineam de pimint. Aveam totu;i
ser'zalia de existengi a trupului meu, dar
incolo eram intr-un extez nepimXntesc.
Tot Maica Domnului 9i-a ficut mili de
mine. Au urmat trei, patru ore de intre-
biri si md. auzeam rispunzind la intrebiri,
filri. ca si gtiu ce rispund. Cred ci Valeriu Gafencu, viu, era prczent
acolo. Sunt convins total de prezenga lui acolo. Nu se putea aldel.
Cind mi-au spusr,,Gata, pogi si pleci", m-a condus plutonierul care
asistase la discugie gi-mi spune: ,,Dacd ar fi numai o mie de ingi ca dum-
neota in tara astq, securitateo or f tnfrAnta'i
Valeriu nu te chestiona si-i povestesti din viaga ta, numai daci igi venea
gie in gXnd, dar nu te intreba. El numai iti spunea ce si faci si ;tia la un
moment ce gXndesti ru, ce lucru te intereseazi. Avea inainte-vedere,
calitate recunoscuti numai de citre cei ce aveau credin;l...
Cit am stat la Tlrgu Ocna, impreuni cu Aurel Caramitru, ii dldeam
si minAnce lui Valeriu. in no"pt"" de inviere stitea in pat gi eu pe
marginea patului, priveam pe geam. $i in faga inchisorii e dealul Mi-
gurei, unde este un schit. Si a fost o incintare c6.nd au inceput si bati
clopotele. CAnd s-a sflrgit slujba, oamenii au inceput si coboare dealul
cu luminiri aprinse- La un moment dat, am considerat ci am terminat
si-i spun lui Valeriu ce vld. Dar el era dornic sl-i mai spun, chiar re-
petAnd, gi cind avizut cd.tac mi-azis: ,,Uitq-te acum". $i se uita in ochii
rnei si vedea ce vedeau ochii mei, iar gura mea t;.cea. Dar el spunea cu
gura lui rot ce vedeau ochii mer. Un sfdnt, un sfdnt cu adeuarat...
Au urmat trci, patru ore
de intrebari si rni auzeam
rispunzirncl la intrebIri,
fara ca sa stiu ce raspund.
Cred c[ Valcriu Gafen-
cu, viu, cra prczent acolo.
Sunt convins total de
pre zenta Iui acolo. Nu se
putca r r l t fe l . Ci i r rd rn i - l r r
spus: ,,Girta, po{i sir pleci",
rn-a condus plutoniertrl
c l r re as is t i lsc la r , l iscrr t ic
si-rni spune: ,"I)aca ar f i
nunrai o mic de in ; i ca
dnnrneirta in tara asta, se-
curifafea ar f i infri inta".
-----<a.-a.-l>--
84( }
MUZEUL TARANULUI ROMAN,UN SPATIU AL TUAnTURISIRIIDESPRE,,MAFIA HOMOSEXUALA"sr PoLUAREA srttr gor-rcAt
J
E3Tf\J
de Ciprian Voicila, sociolog Ia Muzeul laranului Roman
Motto: Cre;tinismul este subversiu pen-
tru ca nu poate Jt invins, apeleazala qrme
cu totul neobi;nuite, cum sunt: smerenia,
blande;ea, dragostea. Este Joarte u;or sa
apelezi la invidie, puturolenie, lacomie,
lipsn de c6r6ctcr cdnd urei si cucere;ti
o cetate, un grup de oameni / sa ignori
blAnde;ea, Jermitatea iubitoare core
aclioneaza, cutn am spus, ca o adiere. Ele
pot sct parct lucruri slqbe intr-o lume unde
numai un pumn primit in Ja;a se mai facesimlit. Cdnd aJirmam cq. muzeul este sub-
uersiv auem in uedere o subversiune de Jelul celei creyine, una c6re te Jace sa
simli ;i sa crezi ca lumea e buna piln scoyt, frumoasa ytrin facere, complexa
prin uieluire gi sltirituold prin metteriqlitate. (Horia Bernea)
in 199?, a doua zi de Pagri, s-a deschis Muzeul Jiranului Romln
avlnd ca primi sal5 - parte din expunerea sa permanenti - Crucea.
Era i ntitula ti, f o ar te s ugestiv : Cr uc e a - i p e ste to t. Inaugvr er ea ei nu era,
nicidecum, un fapt intnmphtor.
intemeietorul Muzeului Jiranului RomAn, pictorul Horia Bernea,
era frul filosofului gi ernologului Ernest Bernea, un om care a ficut
ani grei de pugcirie pentru fidelitatea pe carc a dovedit-o fagl de ide-
alul generatiei salel credinga in Hristos ;i in neamul rominesc. Horia
crescuse intr-un mediu spiritual impregnat de Ortodoxie si de cul-
turi romi.neasci arhaici, autenticS. Horia Bernea insu;i explici, in
insemnirile sale, preocuparea sa funciari pentru cruce si motiveazi
de ce a ales sI dea viati unui muzeu pornind de la tema ontologi-
o8s
ci a crucii. ,,Minunert crucii o uad mereu, de cdte ori imi iese inainte, cu o
pregntrntci neimltutinata". ,,Viafa cste imposibila _fara cruce. Diavolul se opune
crucii. El reltrezinta moarte, Llnarhie, distrugerc". ,,in J'ond, pentru om, pentru
un cre;tin, a alegc temtr crucii estc un ctct de nnrturisire . O cctle prm care sa spu'
na ce are pe suflct, un _iel de s7rovcdonie". ,,De ce sa denronstram omniyrezenta
crucii? Pentru ca oamenii so tragd conclwzia ca nu ytot trai Jnret cruce...
,,Noi.facem ttici tm gest public, sin\im nuroitt sti aJtrmirm CRUCEA intr-utr
moment cuftt este cel prezcnt. A opttt [)entruaceasta tema estc, cunr ziccqtn, o marturisirc.
irtscrtmtt,i s,i rcr1firrni o,ntIi]trczc,tttt ; i putercrt
ei in ziuo de astctzi, intr 'o lwne rirtacita, secu-
larizatq ;i indracita de multe ori. Este un act
militant. in cazul nostru este un act militttnt".
O colaboratoare apropiatl domnului
Bernea, Irina Nicolau, nota in istoria nas-
terii Muzeului Tiranului Rominr,,Mulgi
se intrebau, de ce Cruceo? Tema ii ir ita.
Eu obisnuiesc si spun, de ce nui! Daci
alegeam un alt simbol, soarele de pildi,
era mai bine? Din ri.spunsul lor rezulta
ci ar fr. fost mult mai bine. Rezerva lor
fa;5, de cruce era, pentru noi, un argu-
ment. Enervareali se mai domolea dupi
cevizitau expozitia, Lipsa de agresivitate a
expunerii ii dezarmi'r.
Muzeul Jiranului Romin este singura
institugie laici din Rominia care si-a asu-
mat si expuna valorile spiritualitigii orto-
doxe ale giranului romAn.
Avind in vedere aceasti mizi enormi,
dup5. moartea lui Horia Bernea, toti di-
rectori i care i-au succedat la conducerea
acestei institugii au vrut s5. steargi nu-
cleul expozitiei permanente a muzeului. Sau, dacl nu au reusit si
steargi orice urmi a lui Bernea si a spirirualitigii pe care el o incarna,
micar au incercat s5. maculeze locul. Nu e usor si. gestionezi un mu-
zes c! sili intitulate asar Crucea, Pomul Vie;ii, Reculegere, Moalte,Un
simplu exemplu. Horia Bernea 1-a cunoscut pe inegalabilul plrinte
Paisie Olaru. L-a fotografrat gi i-a pus portretul intr-o rami inveliti
in catifea. L-a expus inrr-o incipere din cadrul expunerii permanen-
te, o chiliugi care reinvia armosfera chiliei monahale arheripale. Sub
portretul pirintelui Paisie Olaru, Bernea insemnase in perete, spre
1 l lo r ia Bcrnea- Cr i tev l q indur i . l csprc n ru :eu , can t i t ; i t i , r ra te r ia l i ca te ; i inc r uc i ;a re I r ina N ico-
Iau / ( , , r rmen Hu lur i i - Dosr r senr i r r rcnra l , c . l i ru ra Ars Doccnd i , Bucureq i i , 2001.
Foto: dc Marius Caraman
1 I i i " :cu i ' l ' i r r ' : inn l r r i I tomi i r r
* r t r " , ingul ' i l inEt i tu t ic 1: r -
r r ' . r r d r { l l t , r n t r l l r i ; r c ; t r c r i - i t
; l : i l i tn rt t si i ex;rtrnir vir lOri lc
$i l ixr i t rr i }1 i t i i { i i urt*t{oxc ir le
{ ln l l l lm lu i rmt l l i i ra .
",Ioi f irce ln ir ici Lrn gcsf
puh l i c , s i r n f i r n ncvo iu
.";ii'.r li nrr ii m C ttt J C IIA
intr-un Inoment culn e ste
cel pre ze r.rt. A optrt lrentnlirccirsti i fcmi este, culrr
;ricculn " o milrturisi rc.
8 6 @ A ? t T t , D t i l r l
luarea aminte a oriclrui vizitator, Rugiciunea lui Iisusl,,Doamne, fi-
suse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluie;te-mi pe mine, pici,to-
sul!",,Condu cerlld'care s-au succedat dupi moartea lui Horia Bernea,
nereusind si traga in neant, odati pentru totdeauna, obiectele care
dau via;i expunerii Crucea, au acoperit Rugiciunea lui Iisus cu o car-
peti tradidonali. Asa cum se vede din fotografia de mai jos. Gesrul
si fr.e, oare, intimplitor?
Pe data de 20 februarie 2013, in sala
Horia Bernea a Noului Cinematograf al
Regizorului RomAn, Fundatia Accept a
difuzat filmul Tbe kids are all right.z Mai
precis, a incercat si.-l difuzeze. Muzeul
Jiranului RomAn a fost ales ca partener
in ceea ce asociatia Accept a numit:,,Luna
LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgen-
ger)". Proiectul a fost susrinut explicit de
Ambasada SUA, de ministerul de exter-
ne al Olandei gi de ERSTE Foundation.
Asocierea dintre numele silii in care a fost
difuzat 6lmul, Horia Bernea, si ideologia
homosexuali este (s-a vrut a 6) evidentl.
in limbajul antropologiei culrurale actul
acesta poarti numele de poluore sirubolici.
Aga cum nu imi construiesc - clnd vreau
si fac o casi. - w.c-ul lingi bucicirie, nu am
voie si asociez numele unui om care s-a re-
vendicat toativiata de la credinta sa orto-
doxi cu (noua) ideologie homosexuali.
intrebat fiind, in 2000, despre problema
legalizilrli homosexualitigii in Romlnia,
Horia Bernea a ri.spuns: Prohibirea prozeli-
tismului bomosexual din articolul200 al Codu-
Iui Penal este un lucru folositor in incercarea de
a bara pugin calea ridicolului existenlial al unor dezuoltari recente din societatecl
occidentala. $tiu ca lumeq e condusa in bund mdsurd, de o mafie bomose-
xuq.I6, dar osta nu trebuie sd ne imyresioneze ytrea tare. A merge ,,tn ton
cu spiritul vremii" este un lucru pozitiu, dar e un act in care trebuie sa domme
discernamantul, in general e jenant ca realitatea ne obligA sA vorbim despre ;i sa
dezbatem lucruri ce 6u un clracter intim. Problemele de marc interes, cele ale
Bisericii ;i ale credintei, de exemplu, au d.evenitlucruri de interes pri!6t, iar
problemele intime legote de sex au ajuns lucruri de interes general. . .P .
Decizia de difuzare a frlmului TLte kids are all rigbt incilca sratutul
2 Cop i i i sun t b ine-mers i
3 Observ i l to r cu l tu ra l , n r . 31 /2000
Muzeului Ti,ranului Romin, in care la articolul
5 se specifici: ,,Muzeul este organizat astfel incdt sa
artnonizeze actiuita;ile unei institu;ii mszeale cu
acelea ale unui centru de cercetare etnologica", iar la
articolul 6, ficindu-s e referire la obiectul siu de
activitate, acesta este definit ca fiind ,,cercetarea,
prin metod.ele etnologiei, a cuburii ldrdnegti trecute
y recente, proteJdreq patrtmoniului muzeal; expunereq
/ prezentarea, in expozigia permanenta ;i in expozi;ii
temporare, a patrimoniului pe care il degine".
Filmul Tbe kids are all right a sosit sompruos de la
Ambasada Americii, intr-o maginL neagritip jeep
cu numir de cod diplomatic. in ciuda aurei intimi-
dante de care s-a vrut a fi inconjurat, crestinii care
s-au strins in sala de cinematograf (intrarea la film
fiind liberi) , au cintat imnul national, Degepta-te
romdne, Cuvine-se cu adevorat precum gi alte cAnre-
ce specifice spiritualititii noastre ortodoxe. Dupi
aproximativ zece minute filmul a fost intrerupt.
Dar pentru ci agenda trebuia respecrat;., iar
homosexualii trebuiau si isi bifeze cu orice pret
actiunea de la Muzeul Jiranului, filmul a fost
redrfuzat in aceeagi sali peste o slptimlni.
Odati compromisl actiunea homosexualilor de
pe data de 20 februarie2013,activigrii LGBT au
recurs la toate mijloacele prin care ar 6 putut sI
ii amendeze, fie ;i simbolic pe,,homofobi'l Cei
care au indriznit si se opuni politicii lor difazi-
oniste au fost etichetagi pe bloguri gi in presi ca
fiind fascigti si homofobi. in parantezi 6e spus,
homosexualii nu au proprietate asupra cuvin-
telor pe care le folosesc. in DEX ,,homofobid'
inseamni. fre ,,frici de homosexualitate sau de
homosexuall", fr.e ,,aversiune sau uri, fati de ho-
mosexuali". Noui, celor care am fost prezen+ila
proiectia filmului, nu ne este frici de ei. Nici nu
ii urAm. Sfingii Pirinti ne invati si uri,m picatul,
dar si il iubim pe picitos. Le este comod si inte-
greze in catego ria,, homofobilor" orice om car e le
dezaprobipolitica homofili. Cu alte cuvinte - pe
cale de consecinti - sunt etichetagi drept homo-
fobi nouizeci si cinci la suti dintre rominii care
locuiesc la aceasti ori in Rominia gi care, prin
propria opfiune pragmatici, sunt heterosexuali.
l d T t T t - r m t N t o 8 7
Cuvintul ,,homofob" este parte din noua termi-
nologie folositi de reprezentan;ii Noii Ordini
Mondiale, o Nouvorbl orwelliani ffeetlsi satis-
faci nevoile noii ideologii.
Revin la firul evenimentelor. Activiscii LGBT au
acuzet poligia si jandarmeria - care au fost pre-
zentela Muzeul Jiranului - pe motiv ci nu i-au
arestat pe,,agresorir" care au perturbat difuzarea
filmului. Nici poligia, nici jandarmeria nu au in-
tervenit dintr-un simplu motiv: nu au avut un
motiv solid si intervinl , ceea ce rezultl, din ra-
poartele intocmire de ei.
Printre crestinii prezen+i la proiecgia filmului s-
au numlrat si 8 angajagi ai Muzeului Tiranului
Romin. Acestora li s-a emis o decizie individuali
de serviciu prin care li se cerea si identifice per-
soanele (,, huliganii") care,,au perturbat" proiectia
filmului. O invitatie perfidi la dela;iunea aproa-
pelui, ba chiar afratelui ti.u, cu care impirti.sesti
acelagi ideal cregtin.
PAni la urmi. s-a ficut o ancheti. administrativi
(ilegali). Am ajuns in situagia absurdl si. ri.s-
pund la intreblri de genul: CAt de des vii Ia Noul
Cinematograf Romdn? Sau: Na te supara, dar de ce ai
fost prezent acolo? Am fost prezent acolo pentru
ci mI aflam in timpul meu liber;i, in general, in
timpul meu liber, fac ce vrear si mi duc unde
vreau. Intrarea la film era liberi,
Mai mult decAt atAt: ca angajat al Muzeului
liranului RomAn consider ci am o datorie exis-
tentiali fagi de Hristos (care este prczent in chip
nevizatin obiectele gi silile."r" il reprezinti) si
fagi de Horia Bernea, persoana care nl.-a angajat.
Am fost nevoit si demonsrrez onoretei comisii
de ancheti (llegale, de akfel, din punct de vedere
juridic) in ce fel filmul The Kids Are AII Right nu
a fost deloc o comedie, asa cum au etichetat-o
promotorii ei (din anumite ratiuni de market-
ing ideologic) ci un film punctat grosier cu scene
porno in toati regula. Intrarea la 6lm fiind libe-
ri, am viztx in sali cAgiva minori care probabil
veniseri si vadi o comedie. Pe viitor asemenea
erori s-ar putea si. ii coste, din punct de vedere
juridic, pe politrucii LGBT-ului.
88 €!
Cei care au intlrtzrrit sa se Avind in vedere servilismul care domneste la ora actualiin RomXnia,
opuna politicii 1or difuzi- ne a;teptim ca in viitorul apropiat s5. vedem la Muzeul Tiranului
oniste au fost ctichetati pe o expozitie dedicati comunitigii LGBT, asa cum ne astepti.m ca
bloguri si in presi ca fiind expunerea Crucca si fie strinsi din motive politice, folosindu-se
fascisti si homofbbi. irr ca pretexr deschiderea ;antierului de reconsolidare a muzeului sau
parantczi fic spus, honr*l- sciderea numirului de vizitatori.
sexualii nu au proprietatc Ceea ce nu inteleg cozile de topor ale Noii Ordini Mondiale - ajunse
rsuprircur"intclrrpecarr inpozrgir cheie gi fiind in mare parte de sorginte masonici - este ci
le folosesc. dXngii vor 6 pe deplin acceptati (cu arme si bagaje, cu roate politi-
cile pe care le intretin) in orice insritutie pe care o conduc doar in
condigiile in care in respectivele institugii nu va mai fi niciun angajar
cregtin sau in care tofi angajatii crestini vor fi disponibilizagi.
in 6nal, Ie urez fragrlor mei cregtini un anticipat: Hristos o invi(lt!, rar
colegilor de la Muzeul Jiranului Romin le reamintesc urmitoa-
rea I'Jota cuprinzAnd unele aspecte ale actiuita;ii din muzeu, datati ru-
he 1997, si adnorati. de Horia Bernea a;a: Cine nu crcde in virtutile
acestui ncam, in cc are el mai bun ascuns sub crusta mizcrabila a.josniciei ;iacultura;ici, irr ltosi[tilitatctt de tt scoate ht iveali (tceste uirtu+i ;i a Ie Jitce evi-
d(tt tc nu art c? cctutot cuct.
Horia Bernea nu se referea la oamenii pe care el ii angajase in pe-
rioada sa de directorat, ci face referire la orice angajat al Muzeului
Tiranului Romin.
_<a-o.-a>--
O 8 9
H OMOSEXUALITATEA ARU N CAROMANIA CU DOUA MII DE ANI INAPOI
de Emilia Corbu
, ,UNDE A[ ' FOST ACUM 60 DE ANI
MILITANTII PENTRU DREPTURILE
oMULUT? SAU OMUL CRE9TTN NU
ERA oM, srlmnrA nMeRsRoA suA?'un oarecare Mircea Toma jelea deunizi
ci scandalul de la Muzeul Jiranului Ro-
man (MJR) arunci Romlnia cu cAgiva
ani inapoi. Nu gtiu la care an face el re-
ferrre, dar pot spune sigur ci acceptarea
homosexualitigii aruncS. Romi.nia cu
2000 de ani inapoi, in vremuri cAnd nici
acest stat si nici acest popor nu existau.
Vremuri sclavagiste si nu doar sub aspectul mijloacelor de producrie,
ci al relagiilor interumane. Nu mi-ar fi plicut si triiesc atunci. Cind
femeia avea un statut inferior gi mulqi oameni erau sclavi, unelte de
munci, obiecte.
DacI ei judecl andchitatea dupi citeva statui, ruine si scrieri frlo-
so6ce pistrate pAni azi, au doar o imagine unilarerali si incompletl.
Antichitatea era o lume robiti la propriu (daci ne referim la formele
statale antice) gi la ligurat , daci ne referim la potopul de vicii, boli
si neputinte care api.sa bietele fiinte umane. Tocmai de aceea a fosr
nevoie de intervengia personali a lui Hristos, spre a ridica omul ro-
bit demonilor si viciilor de tot soiul. $i, intr-adevir, civllizagra acelor
timpuri, orasele lor care nu erau mai mari decdLt niste tArguri din ziua
de azi, acceptau homosexualitatea. Un impirat nevolnic ca Nero se
mlrita infaga Senatului Roman. Unde este acel Imperiu acum? Ni-
ciodatl Imperiul Roman de Apus nu gi-a mai revenit. A fosr corropir,
barbarizar. In schimb, Imperiul Roman de Rlsirit care a adoptat
J
I
TJorn
irr timpul comunismului,
in Rornin ia s-a mur i t perr -
tru FIristos. A mbasadele
stri i ine rr trebui sir qtie in
cc tari se afl i, pentru a nu
ajunge in situatia pcnibiln
a tmbasadei SUA. Do':ir cI
legitura dintre credinla ;i
teritoriu nu a fost inleleasi
de toati lurnea. De pildn,
la in stalarea comunismu-
lui in rnai multe tiri or-
todoxe, crestinii au luptat
pina la moarte cu regimul.
Teoretic, comunismul era
o ideologie exterioari Bi-
sericii, ocupa doar puterea
polit ici.
g O O A T I T U D I N I
crestinismul a mai supravietuit inci 1000 de ani. Si, nu oriunde, ci la
riscrucea a trei continence, lupcind uneori pe trei fronturi.
MIZA LUPTEI
Cregtinii nu sunt habotnici, ci foarte practici. Hristos-Dumnezeu S-a
flcut om pentru a indumnezei omul. Dar porunca este clari. Niciun
pltima;, un om stipXnit de vicii, nu poate intra in impirigia Ceruri-
lor. $i nu din pricina lui Dumnezeu, ci a lor.
Pentru ci" nu au voinga necesarl acestui act,
vointa priviti ca putere a sufletului. Si nu au
vointi pentru ci viciile o macini, o blocheazi.
Iar un om flri voingi este o unealti. Nici robii
nu aveau voingi. Deci intre vicii si mintuire
este o legiturl dfuectit, Viciile macini voinga
de care are nevoie mXntuirea. Este ca un furc
de energie, de materie primi.
REVOTUTTA CREtilNA
Hristos a revolugionat staturul omului. L-a
adus mai aproape de omul originar zidit de
Dumnezeu. A omorit moartea. I'a deschis
omului calea spre mintuire, adici desivArgire.
Dar ai nevoie de putere ;i voingi si mergi pe
ea. Schimbul e c[ar: dai voin;i, iei putere!
Hriscos a reabilitat femeia, i-a redat demnita-
tea, a innobilar-o. Stacutul femeii crestine este cu totul altul. Nu se mai
poate intoarcela ceea ce fusese inainte de Hristos, cind, intr-adevir se
pare ci existau gi lesbiene asa cum sugereazi unele legende antice.
$i, daci de 2000 de ani cultura si civilizagia cregtini gi-au dovedit
vitalitatea, cu ce drept intoarcem lumea inapoi in timpuri piginei
Iudaismul, crestinismul si islamismul resping homosexualitatea.
Doar ateii, pigXnii gi unele culte idolatre o acceptl. Drepturile omu'
lui nu sunt acela;i lucru cu drepturile viciilor. Omul nu este defrnit
de vicii, ci de virtugi. $ti;i bine situagiile din familiile cu un pirinte
alcoolic. $i homosexualitatea este tot un viciu, ca;i alcoolismul. Cite
cragedii s-au intimplat pe fondul consumului de droguri. Tot un vi-
ciu, evident. Nici unui nefumitor nu-i place si aibi un coleg de birou
care fumeazi tot timpul. Omul viciat este un accident. Omul virtuos
este un fePer.
TERTTORTUL CRE'TTN
Rominia este inclusi istoric gi cultural in teriroriul cregtin, ata cum
Asia Centrali gi Egiptul apargin teritoriului islamic, India hinduis-
mului s.a,m.d. Teritoriul este vital pentru cregtini. Vechiul Israel a
trecut prin multe incerci.ri pAni a ajuns in tara
unde curge lapce gi miere, cu alte cuvinte intr-un
teritoriu al 1or. Teritoriul le conferea liberrarea
socialh ;i politici de exprimare. in Evul Mediu
rominii au luptat cu turcii care voiau un terito-
riu cAt mai mare pentru islam.? t . t . ^ nln timpul comunismului, in Rominia s-a murit
pentru Hristos. Ambasadele striine ar trebui si
gtie in ce jari. se afi, pentru a nu ajunge in situa-
gia penibili a ambasadei SUA. Doar ci legitura
dintre credingi si teritoriu nu a fost ingeleasi de
toati lumea. De pildi, la instalarea comunismu-
lui in mai multe tiri orrodoxe, crestinii au luptat
plnl la moarte cu regimul. Te oretic, comunismul
era o ideologie exterioari Bisericii, ocupa doar
puterea politici. A;a au in;eles gi unii oameni
politici ai vremii care au bltut palma cu ocupan-
tii. Experienga istorici a dovedit insl ci acest re-
gim poliric care garanralibertatea religioasi, dar
ocupa teritoriul crestin, s-a dovedit anticregtin
si a afectat serios viata intregii Biserici cu conse-
cinte pe carele trlim si azi,Pdn urmare, crestinii
nu pot fi indiferengi la evenimentele petrecute in
teritoriul lor de vietuire.
Evident ci homosexualitatea nu poate fr compa-
reti ca amploare cu comunismul. Dar existi. ase-
miniri care nu pot 6 trecute cu vederea. Ne re-
ferim aici la impunereape cale politici,,de sus" gi
la implicarea factorului politic extern. Nu putem
trece cu vederea nici infuentape care acegti oa-
meni o pot cipita prin propagandi. Este de luat
in seami gi faptul ci sunt bine organizati, ca o
regea de oameni din giri diferite, profesii dtfeite,
interese diferite. Homosexualii sunt intotdeauna
racordati retelei ;i este frresc si fie a;a. Nu pot
supraviegui in lipsa ei. Nu au cu cine empatiza,
Acceptarea lor implici acceptarea unei rerele care
poate ajunge de la lumea interlopi la Pentagon.
Dar cea mai mare aseminare dintre comunism si
homosexualitate este aceea cL arunci acest teri-
t { T f r L } f f i $ F d t O g t
toriu cu 2000 de ani in urmi. Acum 60 de ani, in
inchisoarea de la Aiud se murea pentru Hristos,
la fel ca in timpul lui Nero. Unde au fost acum
60 de ani militangii pentru drepturile omuluii
Sau omul cregtin nu era om, stimati. ambasadi
SUA? Aceia erau lisagi si moari in inchisori si
in lagire de munci. Unde era atunci ata;ata cul-
turall de la ambasada SUA, care are acum tupe-
ul si sus;ini. prezenga homosexualilor in locuri
de intensl amprenti crestini?
Niciodati homosexualii nu au fost discriminati
in Romnnia. Nu existl trotuare speciale pentru
ei, cum existau in SUA pentru negri. Nu au taxe
mai mari. Nu sunt exclusi de la sistemul natio-
nal de si.ni,tare. Au aceleagi drepturi. Dar nu pot
aveaprivilegii. De pildi, nimeni nu se duce intr-o
biserici si-si ridice poalele in sus. Nimeni nu se
duce intr-un bar gi incepe si bati mitinii. Fieca-
re loc are o desdnagie precisi. Homosexualii pu-
teau inchiri a zeci de cinematografe in Bucure;ti,
dar au vrut si fie la Muzeul Jiranului, adic6, aco-
lo unde era un bastion al culturii cregtine. Deci,
au provocat acest scandal. $i ambasada SUA se
inscrie printre autorii provocirii.
Mai degrabi vld cl sunt discriminati crestinii
care nu mai au voie si. i9i apere credinta la ei aca-
si. Si le plSteasci Dumnezeu fapta, gi unora ;ialtora! Cregtinilor cu mili., vrijmagilor cu lege.
-----<a.-a.-l>-
9 2 e A T t T t " t D $ n ' | t
RISCURILE RAPELURILOR VACCINALEADEVARUL DESPRE MAFIA VACCINARIIde Dr. Mihailescu Gabriel
MECANISMUT IMUN
Copilul la na;tere are imunitate
naturali, mogteniti de la mami
care scade fteptat pini la virsta
de doi ani. Centrii nervogi ai au-
zului, vizului, ai emisferelor cere-
brale se dezvolti prin stimuli ex-
terni (de exemplu un copil ginut
izolat filri comunicare dezvolti.
handicapuri grave). La fel se in-
tlmpll cu sistemul imun al suga-
rului cAnd vine in contact cu antigeni (virusuri, bacrerii), se dezvolti o
imunitate naturali, activi., de durati dotati cu ,,memorid'imuni. Fi-
ecare reactie febrili la copil arati c5. au loc reac;ii superioare in cadrul
sisremului imun care exerseazi. Primul an de viagi pare si fie anul cel
mai prielnic ;i parci planificat de a inviga sI se apere impotriva facto-
rilor infecgiogi din naturi gi se va dezvoltaun sistem imun sinitos.
Cu fiecare contact cu boala infectioasi (rujeoli, rubeoli), prin reim-
prospitarea,,memoriei" celulelor imune se produc anticorpi naturali
aseminitori unui vaccin natural sau rapeluri naturale. Antigenele
(virusuri, bacterii) iau contact la inceput cu mucoasele (nazali,6u-
cali) care reprezinti o adevirati barieri imunologicl , ceea ce va sti-
mula formarea celei de a doua bariere - imunitatea specifici de du-
rati. Dupi majoritatea bolilor contagioase ale copiliriei se dezvolti
o imunitate naturali extrem de eficienti fagd, de o noui imbolnivire
(gragie limfocitelor T cu,,memorie"). Existl un echilibru intre imu-
nitarea umorali - formatoare de anticorpi ;i imunitatea celulari
rS.spunzitoare de,,memoria' imuni. Antigenele (virusuri, bacterii)
J
\JIolu=
vor 6 distruse prin.colaborarea perfectS" intre
cele doui sisteme imune-
,,Memoria'imuni este mereu improspitati prin
contactul cu lumea microbiani, cu fiecare virus
gi doar in felul acesta poate fi eficienti devenind
tot mai perfecgionistl pe parcursul vietii, Stu-
diile arati ci, cei care fac rujeola in mod natural
dezvolti o imunitate durabili care apiri: copi-
lul nu doar de o reimbolnivire, ci ii conferi qi o
protectie pentru alte boli cronice.
S-a constatat ci unui copil cu sindrom nefrotic
care intri in contact cu un copil cu rujeoll i se
vindeci sindromul nefrotic datoritl stimuli-
rii naturale a sistemului imun celular. Fiecare
contact cu un copil care are rujeoh va fr aseme-
nea unei revaccini.ri naturale, deoarece celulele
noastre imune cu ,,memorie" recunosc adversa-
rul gi vor actrveformarea de anticorpi naturali si
durabili care ne vor apira de rujeoli.
Similar, adultii care au fi.cut varicela in copili-
rie, in urma unui nou contact cu varicela, sunt
protejagi de Zona Zoster (boali mai grea dati
de acelasi virus al varicelei), grafie rispunsului
celulelor dotare cu ,,memorie" imunitari. in
SUA, unde este inclus si programul de vaccina-
re pentru varrceli, existi mai multe cazuri de
ZonaZoster in rnndul t iner i lor de25 - 44 am.
Sistemul imun al omului nu este adaptat la forme
noi artifrciale de microorganisme (vaccinuri) cu
care in mod normal el nu s-a intilnit niciodati in
naturi gi pentru care el nu are,,memorie" imuni.
in cazul vaccinurilor, antigenul (virusuri, bacte-
rii atenuate) va ocoli prima barieri a mucoaselor
(nazali,, bucali) ceeace va determina un ri.spuns
imunologic incomplet firi.,,memorie" imuni., iar
aceasta modveazinevoia de rapeluri repetate de
vaccini.ri, i n utrel" cazur i, v accinar ea determini
o producgie exagerati. de anticorpi ineficienti si
chiar nocivi impotriva structurilor proprii orga-
nismului (self), determinAnd boli autoimune.
MIC ISTORIC AL SISTEMULUI VACCINAL
in 1930, Jenner a preparat primul vaccin antiva-
riolic pe carel-aadminisrrat 6ului siu, iar acesta
@ 9 3
Foto: Edward Janner
a murit de TBC, de aceea el a fost convins cd,vac-
cinul a determinat decesul 6ului siu. A afirmat
ulterior ci vaccinul nu conferi protecrie imuni..
Succesorul lui Jenner, Pasteur, care este consi-
derat ,,pi,rintele vaccinurilor", si-a insusit expe-
rimentele colegilor, fiind caracrerizat de acestia
drepr un chimist mediocru, care nu a scris ni-
cio carte, iar notele trimise puse cap la cap erau
contradictorii gi absurde.
in 1911, a avut loc la Frankfurt (dupl 30 de
ani de vaccinare antivariolici) Congresul Ligii
Internationale impotriva vaccinurilor care a
concluzionat:
1. vaccinarea nu constituie un remediu preventiv
impotriva variolei;
2. multiplele pericole ale acestei operatiuni sunr
incontestabile si sunt confirmate de autorititi
medicale;
3. teoria lui Jenner este lipsiti de orice funda-
ment gtiinrific;
4, sub aspect sanitar, vaccrnarea obligatorie
constituie o impietate nemaiintnlniti. asupra
constiintei individului;
5, credinta in valoarea vaccinirii, intrerinuti. de
doctrinele medicale, impiedici adeviratul pro-
gres sanitar, singurul capabil si inliture definitiv
variola si alte boli infecgioase; de aceea congre-
g 4 C A T I T U D I N I
sul inviti guvernele tuturor girilor si renun;e la
orice forme de vaccinare obligatorie.
Dupi vaccinarea obligatorie (1903), s-a recurs la
obligativitatea gi a altor vaccinuri:- 1938 - vaccinul antidifteric,- L940 - vaccinul antitetanos,- 1950 - vaccinul antiTBC,- L960 - vaccinul antipoliomieliti.
Aceste boli au avut o incidengi crescuti in perioa-
da rizboaielor ;i au dispirut odati cu inceputul
igienizfui| filtririi apei de biut gi a celei deversa-
te (dr. Gesundh-Wes 1992). in edigia din 2 mai
1905 a Socierigii Generale a Medicilor Practici-
eni din Anglia s-a susfinut ci: ,,publicul nu tre-
buie si aibi incredere in exageririle vaccinofililor
privind gravitatea variolei la subiecgii complet
nevaccinati. Noi avem informagii despre date ofi-
ciale referitoarela cazarile de varioli care au fost
complet falsificate pentru a servi acestei cauzd'.
A existat incotdeauna o ingelegere intre mediul
medical si laboratoare pe de o parte 9i oamenii
politici pe de alti parte. Se cunoaste din statistici
ci dupi fiecare campanie de vaccinare in masi
impotriva variolei, cregtea incidenga acesteia 9ide acunci nu s-au mai ficut vaccindri in masi, ci
doar la cei carc intrau in contact direct cu bolna-
vii. Dupi ce dr. Buchwald vorbe;te la TV pentru
prima dati in Stuttgart despre encefalita post-
vaccin, sugarii nu mai sunt vaccinagi impotriva
variolei si se instituie misuri de igienizare in
urma ci.rora scade incidenga variolei. Dlupl1976
s-au sistat vaccinurile impotriva variolei.
in L945, in SUA s-au introdus pesticidele pe-
riculoase ca DDT care au produs intoxicagii
cu paralizii, aceste cazuri fiind confundate cu
poliomielita, ceee ce a dus la o statistici falsi.
Epidemiile de poliomieliti propriu-zisl au dis-
pirut inainte de introducerea vaccinului antipo-
liomieliti. Noi epidemii sunt provocate dupi in-
troducerea vaccinului. Cercetitorii au constatat
ci suprimarea unei boli contagioase in copilirie
cu vaccinuri sau medicamente imunosupresoa-
re provoci alti boali. De exemplu introduce-
rea vaccinurilor DTP si antivariolic a declangat
TBC gi poliomieliti, iar prin vaccinul antipoli-
omielitic (care conginea virusul Simian SV 40)
s-au provocac epidemiile de SIDA ;i leucemiile.
Foto: Louis Pasteur
PRODUCATORII DE VACCINURI
9r MARKETTNGUL rOR
Directorul laboratorului Merk declara in urmi
cu 25 de ani: ,,e neplicut si vinzi medicamen-
te doar unor oameni bolnavi, dacl ne-am putea
l5lgi piaga si la oamenii sinitogi, desigur ar fi
benefic pentru afacerile noastre". Ce se poate
vinde la oamenii sinitogii ... Vaccinuri.
Astfel, Monsanto, cei care fabrici OMG (orga-
nisme modificate genecic care declan;eazi can-
cere) s-au asociat in anul 2002 ca Pharmacia &
Up John pentru a deveni Pharmacia Corp - filia-
li. a Phizer - care produc medicamental Campto
utilizat in cancerul de colon.
Sanof se asociazl. cu Pasteur-Merieux pentru
producerea vaccinurilor gi aceeasi Compa-
nie produce insulina (diabetul zaharat fiind o
complicagie cu bitaie lungi a vaccinurilor). Vac-
cinurile sunt promovate nu pentru a salva viegile
ci pentru ci. e cel mai bun sector al industriei
farmaceutice- Politica e de a dramatiza, apanica
in legituri cu o boali ca apoi si se vindi in masi
vaccinul pentru boala respectivi. De exemplu, in
Franga se ficea publicitate pentru vaccinul anti-
hepatiti B: ,,efectele nedorite sunt inofensive sau
inexistente", in timp ce publicagiile striine din
afara Frantei (1988) se distingeau printr-o va-
netate si o gravitate de complicagii neobi;nuite
Pentru un vaccln cu scoP Preventrv.La sfXrsitul lunii ianuarie 2008, dupi L4 ani de
,,1
campanie nagionali de vacciniri impotriva he-
patitei B, responsabilii a doui laboratoare GSK
gi Sanofi-Pasteur care au comercialrzat vaccrnul
au fost cercetati pentru inselitorie agravanti si
pentru omucidere involuntari. (incrucXt se inre-
gistrau multe cazati de sclerozi in plici si la vAr-
sta de 2 ani, lucru inexistent inaintea vaccinului
pentru hepatita B). Curtea de Justigie din Nea-
poli a condamnat la 8 ani de inchisoare pe Mi-
nistrul SinitS,gii (2009) pentru cI a primir miri
de la Laboratorul Smith-Kline-Beecham pentru
impunerea vaccinului impotriva hepatitei B.
in 1976, Guvernul American demareazi o cam-
panie de vaccinlri impotriva gripei porcine si 46
de milioane de americani se vaccineazS.ingrabi.
Trei ani mai $,rziu 4000 de americani cer des-
pigubiri Guvernului pentru efectele secundare
(unii au murit, algii suferi de probleme neuro-
logice grare), suma despi.gubirilor fr.ind de 3,5
miliarde de dolari.
in mai 2009, ci.nd guvernele anuntau cI se tem
de o pandemie a gripei A/H1N', Leonid Iva-
ciov (fost gef al Direcgiei de Cooperare Militarl
Internagionali a Ministerului Rus al Apiririi gi
presedinte al Academiei de Probleme Geopoliti-
ce) declara: ,,qcest laccin impotriua gripei A/H rN,o fost creat artifcial pentru reducerea numarului
populaliei de pe pamdnt".
A T I T U D ! N I O 9 5
in America se vehicula din 2009 ci virusul
A/HrNr este de fapt o recombinare ce include
segmente de gene de origine umani, porcini gi
aviard., Cigiva oameni de gtiingi a6rmi.: ,,Mama
Naturi nu recombini natural astfel de viruqi,
pislri-porci, oamenii sunt superiori ca si pro-
priile lor virusuri la ceea ce numim bariera spe-
ciilor; doar ni;te oameni de stiingi bolnavi pot
crea o asemenea monstruozitate. LJneori avem
impresia ci existl un intreg sector industrial
care speri. ci aceasti pandemie se va produce".
ADMr NTSTRAREA VACCTNURTLOR
Complexul HLA de histocompatiblitate ce se
afli pe cromozomul 6 din genomul uman (un
complex de antigene proprii) este rispunzi-
tor de predispozigia genetici a fiecirui om. De
exemplu prin introducerea in organism a unor
agengi infecgiogi modificagi genetic (vaccinuri)
se pot declan;a boli dupi cum e predispozitia
genetici a fieclrui individ in functie de HLA: la
cei cu HLA D\ se poate declanga diabet zaha-
rat dupi. vaccinarea antihepatiti B, la cei cu HLA
8d,27, HLA DR3, HLA B' se pot declan;a ar-
trite, spondilite, cei cu HLA DR, reacgioneazi
exagerat la orice fel de imunizare.
in articolul,,HLA gi bolile" din revista,,Le Quo-tidian du M6dicin" din L976 s-a luat in discuqie
inutilitatea vaccinirii BCG in special la oamenii
cu HLA B, care pot dezvolta un astm bronsic si
nu pot reacgiona la rapelurile BCG-
Profesorul Dausset la Conferinga din octombrie
1980 afirma ci.: ,,vaccinurile administrate acum
copiilor vor ajunge cindva de domeniul trecu-
tului", deoarece este cu totul inutili vaccinarea
copiilor impotriva unor boli deloc periculoase.
inainte de administraree vaccinurilor trebuie
tinut cont si de nivelul IGE din slnge - care se
detecteazila 4-5luni 9i relevl o predispozigie la
alergii. Copiii care suferi de disglobulinemii -
deficit de IGG sau IGA - nu formeazi anticorpi
nici dupi boali, nici dupi vaccinare, deoarece
vaccinul agraveazd. defrcitul imun. Atunci cind
existi unele boli (precum brongiti cu imunitatea
9 6 0 A T t T U D t l r t l
scizutil) vaccinarea poate provoca chiar boala
pentru care a fost administrat.
in cazul vaccini.rii ancirabice se gtie ci numai 3o/o
din cei mutcati de un ciine sigur turbat pot mani-
festa boala. Dupa unii autori, vaccinarea antirabica este
inefcienta si periculoasa (Dr.G.Buchwald, 2008).
coMPoztTtA vAccrNURrLoR- adjuvanri imunologici;- substange din vaccinuri ce cresc rispunsul imun:- hidroxid de aluminiu- emulsie microfuidizati MF59 gi lipidul A mono-
fosforilac (obginut din endotoxina unui mutant de
Salmonella minnesota);- conservanti pentru a preveni multiplicareabacte-
riilor in timpul fabricatiei sau a conservirii aces-
tora: thyomersal (un conservant de 50 de ori mai
toxic decit mercurul propriu-zis care provoaci
autism, deficit de atengie, difrcultigi de limbaj gi
exprimare), fenoli, fenoxcietanol (acestea consti-
tuie o adevirati, otravi. pentru organism provo-
cind boli neurologice grave: ADHD, autism, boli
autoimune);- stabilizatori - protejeazi.vaccinurile de variatiile
de cemperaturi.;- substange rezrduale care pot declansa sriri aler-
gice gi de suprainfecgie cu virusul sincitial respi-
rator;- formol;- antibiotice;- medii de cukuri.
(continuare in numarul uiitor desyre complicogiile
v q.ccinur ilor ;i solugiile imp otr ivo u accinfu ii)
BIBLIOGRAFIE
1. Dr. Louis de Brouwer, Vaccinarea: eroarea medicald a
secolului, Editura Mdia, Bucure sti, 20\I;
2. Dr. Christa Todea-Gross , Vaccinurile preuentie sau
boald, Editura Chrisriana, Bucuresti, 2012;
3. Montanari (G,), Stato di male epilettico susseguente a
prima e seconda iniezione antipolio con vaccino tipo Salk, in
,,Minerva Medicai nr. 54, august 1963;
4.Brgaley (D. M.), Glasgow (G.L.), Subacute Sclerosing
Panencepbalitis and SalkVaccine, in,,The Lancet",6 oc-
tombrie 1973;
5. Hinton (G. G.) et coll., Paralysis After Oral Poliomye-
Iitis Vaccine, in Canadian Medical Association lournaI,nr.
87, octombrie 1962i
6. Bojitiov ( S.) et coll., En cepb alo - my elo - p oly ra di culone.
vrites par suite dela utilisation du uaccin antipoliomyclitique
de Sdbin o germe uiuant,in,,La Presse MedicaIe, nr.72,lI
ranuarie 1964;
7. Orstavik (I.) er coll., Paralytic Poliomyelitis in Norway
Since the Introduction of the Triualent Oral Vaccine, in Bull.
oMS,1971;
8. Aaby, P.,Jensen, H., Gomes,J., Fernandes, M, Lisse,
l.M., The introduction of dipbtberia tetanus-pertussis vacci-
ne and child mortality in rural Guinea-Bissau: an observati.
onal study,Int Epidimiol ,2004;
9. Bach,J. F., Tbe Efect of Infections on Susceystibility to
Autoimmune and Allergic Disease (Review). N EnglJ Med,
2002;
10. Bergfors, E, Bjorkelund, C, TrollforrB,Nineteen
cases of persistent pru-ritic nodules and contact allergy to
aluminium after injection of commonly used aluminium-ad-
s orb ed v accines. Eur J Pediarr, 2005 ;
11. Bernsen, R.M., Childhood asthma and allergy: tbe role
of uaccinations and other early life euents, EUR, Medical,
Dissertations, 2005;
l-2, Burmistrova, A.L., Gorshunova, L.P., Ebet, L,,
Change in tbe non-speci-fe resistance of tbe body to infu.
ence and acute respiratory diseases following immunization
diphtheria-tetanus vaccine dipbtberia-tetanus uaccine, Zh
Mikrobiol Epidemiol Immunobiol, 1976;
13. Hernan, M. A"Jick, S. S., Olek, M.J"Jick, H,
Recombinant hepatitis B uaccine and the risk oJ multiple
sclerosis: A prospective sfady, Neurolo gy, 2004i
14.Hornig, M., Chian, D., Lipkin, W.L, Neurotoxic
efects oJ postnatal tbiomersal are mouse strain dependent,
Molecul P sy chiatr, 200 4 ;
15, Miller, E., Andrews, N., StowerJ., Grant; A,, et al,
Risk oJ conuulsion and aseptic meningitis following measles'
mumps-rubella vaccination in the Unired Kingdom,
AmJ EpidemioI,2007;
@ 9 7
TELEVIZIVNEA -NOASTRA CEA DE TOATA ZIUA?
ARMA A RAZBOIULUI PSIHOLOGICDUS IMPOTRIVA ROMANIEI (IX}
,,PAlNEA"
de Lt. Col. (r.) N.M. Popescu
EMISIUNI CU TEMA AFACERI:
,,ARENA LEILOR"
Sunt chemati in, ,arena'-se con-
firmi astfel, folosirea termenului
de areni, a acestui loc de confrun-
tare a oamenilor din lumea de as-
tizi si preferat de oculta - pini ;iintreprinzitorii, cei care au idei
despre ce afacere si inceapi. Pe
internet, la adresa: http;l lwww2,
tvr,ro/arenaleilor/, putem citi;,,Leii sunt cei care aduc banii. Sunr
oameni care au construit o afacerc delazero. Sunt milionari in euro
care impun respect prin performanti, clarviziune, fer si capaciratea
de a risca. Sunt cei care si-au construit afacerrle prin corectitudine,
respect fagi de parteneri, responsabilitate fagl. de mediul de afaceri.
D etecteazd., ev alueazi ;i susgin spirirul antreprenorial oriunde apa-
re. Sunt gata si incheie o afacere'atunci cXnd sesizeazi potendalul
9i prevld cXgtigul. Finanteazi oameni, idei, proiecte care devin mo-
dele penrru ceilalti (...) Margi, 31 ianuarie (n.n.-20L2), incepe la
Timisoara un amplu turneu nagional Arena Leilor, care va ajunge
apoi gi in multe alte orase importante din garl: Craiova, Cluj, Tg.
Mureg, Ia;i, Sibiu, Brasov Constanta'. (...)"...1" toate aceste eveni-
mente din Turneul Arena Leilor, se vor face 9i preselectii pentru a
identifica cele mai bune proiecte antreprenoriale, candidagii selectio-
nati urmind apoi si participe si in emisiunea TV Arena Leilor..."
La adresa: evz.ro./ detalii/gtiri/in-spatele-arenei-leilor-sta-leopardul,
putem spicui din articolul cu tirlul: ,,Chiar daci in platou au bitut
palma cu milionarii, in viata reali micii antreprenori au rimas cu buza
I
olrl=
9 8 0 A T E T { , ' p 4 F { l
umflati. De vini ar fi condigiile impuse delei".
,,ArenaLellor", afl.atiIa un nou sezon... face o
echilibristici delicari intre conceptul economic
,,business-angel" si convenfiile unui scenariu re-
gizat (Sic!) intr-un studio, in care nu tot ce pare
adevirat se intimpli gi in realitate. Au fost 69 de
cXstigi,tori ai edigiilor difuzate pAni acum, dar
iOHGS TR(}M THN KI()NS f,AG]
numai 5-6 dintre aceftia au ajuns si. si negocieze
concret derularea unei afaceri. Degi emisiunea ii
face si simti gustul victoriei, ei afli, de fapt ci nu
tot ce zboari se mininci. Investitia promisi, de
maximum 100.000 de euro, foarte rar ajunge si
se materiahzeze',
Articolul continui cu declaratiile unor concu-
rengi cagtigitori (unii- isi dau numele, al;ii do-
resc si rimlni anonimi) care au rimas profund
dezamigigi - unii chiar mai mult decXt atit- de conditii le impuse de,,Iei" gi de felul cum a
evoluat derularea conrractului ;i practic... nefi-
nalizarea lui, a ideii de afacere propusi de ei.,,...
directorul TVR 2 aminteste ci,,formatul emi-
siunii faciliteazi, practic, contactul dintre lei si
participanti, in vederea in;elegerii sistemului
antreprenorial'i,,Dupi emisiune vrmeazi o ve-
rifr,care a informatiilor si a planului de afaceri
prezentat, Devine o relatie directi intre cei doi
potentiali parteneri, iar rolul de producgie din
TVR inceteaz| in acest moment. Promisiunea
din cadrul emisiunii dintre lei gi ci;tigotori nu ore
ualoare de contract, a declarat acesta" (Sicl).
Un subtitlu al articolului, ne confirmi. ceea ce
am spus mal sus si ceea ce vom sublinia si la
concluziir
,,Arena Leilot", un format international cum-
pirat. Formatul este deginut de Sony Pictures,
care ruleazd in 20 de tiri cu diverse denumiri:
,,Dragons Den" in Marea Britanie sau ,,Shark
Tank' in SUA. Articolul, printre altele, mai
prezinti gi milionarii din Top 300 care gi-au
luat titulatu ra de ,,lei",? | ^ ^ l - . IInainte de a ne pune citeva intrebiri, trebure si
subliniem ci acest concurs nu reprezinti. altce-
va decXt un ,,Big Brother" al afacerilor la scari
nafionali!
iNrnegAnI PERTINENTE:
1). - De ce a fost necesari. transformarea in concurs,
competrfre a unei afaceri economice, care ar fi, te-
buit sl se desflsoare intr-un simplu birou si nu la
televiziane?
2). - De ce a rebuir si se regizeze la TV un sce-
nanu care nu are nimic - sau aproape nlmrc - cu
realtatea prin crearea unor falsi cigtigitori in do-
meniul afacerllor, din moment ce un procent foar-
te mic dintre acegtia ajung si ,,negocieze concret
derularea unei afaceri'l dar si o mai si duci spre
o frnalizarc?
3). - De ce a fost necesari aducerea in tari a acestui
format strlin de emisiune TV daci el nu a avut
intengia si. reprezinte ceva serios?
4). - Cine ar vreaca tinerii 9i talentagii nostri intre-
prinzitori si se confrunte in areni cu,,leii", gtiindu-
se de la bun inceput ci ace;tia vor si,,impuni con-
digli" finale de neacceptat cigtigitorilor, lisindu-i
as tfel,,c u b uza umf at t' si iluziile sp ulb erate i
5), - Daci,,promisiunea din cadrul emisiunii
dintre lei sr citgtrgitori nu arevaloare de concract"- fiind doar o reclami - nu cumva este ceva, de-
oerece adeviratul scop al acestel emlslunl este
unul ascuns, ce ne scapi?
r i r r r u s { r { t o 9 9
MESAJUT NEROSTIT Iru CUVINTT AL tUI, ,BIG BROTHER":
Expertii mei in psihologie umani, au creat acest,,concurs" pentru toti
tinerii sau, mai pugin tineri, care au idei deosebite in domenrul afa-
cerilor, dar nu au capitalul necesar pentru a porni propria afacere. in
fata voastri, aceasti emisiune trebuie si pari ceva foarte serios si si
dea impresia ci duce la o dezvoltare a sectorului economic respectiv,
clt 9i la crearea de locuri de munci dindu-vi sperante pentru viitor.
Chiar dacl vor fi mul;i cAgtigitori, extrem de pugini dintre
ei vor putea;i si le puni in practrci,iar aceiavor fi doar cei
pe care eu ii voi dori ;i care vor 6 permanent sub controlul
meu! Ce daci nu vor accepta condigiile cerute de,,lei", sco-
pul meu este si cunosc si si controlez ideile lor valoroase!
Mai departe eu voi hotiri daci acele idei se vor materializa
vreodati sau nu, iar daci totugi acest lucru se va intAmpla,
lot eu voi hotiri clnd, unde ;i de citre cine se vor pune
aceste idei in pncdcl!"
EMISIUNI CU TEMA iNOEMANRRE:
,,cAgrtct i l t oo oe sEcuNDEi s.A.,,...un show incitant in care un numir x de concurengi se bat
contra timp pentru a cistiga 50.000 de lei. Fiecare concu-
rent are 3 vieti si de trecut 1 0 nivele, iar la fiecare nivel trecut
primeste o sumi de bani cu care poate ri.m6.ne daci alege si
incheie jocul. in momentul in care aratato prob5, i se ia din
cele j vieti, iar cAnd nu mai are vieti, concurentul este eliminat insi.
rimlne cu suma de bani (Sic!) acumulati pXni la ultimul prag'i
Pe ad resa : wwwziarulr ing.r o I ;tir i I dan - negru - r e - ajuta - sa - castigi- in -
60-de-secunde/mai putem ci t i : ( . . . ) , ,Nu mai pugin de 220 de ro-
mlni si-au demonstrat deja curajul si indeminarea. Dintre acestia,
au fost ale;i deja 21 de concurenti,dar inscrierile nu se incheie aici.
Rominii se por inscrie in continuare gi pot avea sansa de a cnstiga
50.000 de lei. Cei deja selectati vor petrece trei zlle in primul canto-
nament,,Ca;rigi in 60 de secund"'l tmde vor avea un program foarte
stricr ;i igi vor exersa priceperea pentru a 6 capabili sI faca fagiorici-
rei din cele 60 de probe din concurs. Pentru a cl;tiga marele premiu,
concurentii vor trebui si depi;easci 10 probe in care vor fi folosite
exclusiv obiecte de uz casnic. Tot ce trebuie sI faci romXnii pentru a
intra in concurs este sI acceseze site-ul dedicat concursului: http:l I
castigiin60desecunde.al.ro, si aleagi. o probl de pe site din secgiu-
nea cu acelasi nume si si incerce si o depi;easc5. Daci reuseste acest
lucru in 60 de secunde, nu trebuie declt si se filmeze gi si incarce
frlmulegul careleprobeazS, abilititile in sectiunea < inscrie-te >'i
Un alt aspect, usor de anticipat insi, il reprezinti, investigia enormi
in decorul emisiunii si provenienta acestei emisiuni. La adresa: stiri-
l ' .xperti i mci in psiholo-
gie umirni, i lu creat acest
, ,concurs" pcntru t0t i
t iner i i sau nra i puf in t iner i ,
ctlre iru idci deoscbitc rn
drxrrclr i rrl afitccri lor t lur
r ru *u capi ta l r r l ncccsar
l )cn(r . r r r poln i propr i r r
ir l ircerc. irr f irta vorstri i ,
irct- ' lrs t i l cnl isi urrc tretruie
sir parir ceva fbirrtc serios si
sri deir irrrpresia cii ducc lir
o dezvoltare ir scctorului
ccononric respectir ', cat
si la crcarea de locuri dc
m uncir dirrclrr-r'ii sperante
pentru viitor.
BIG!
l 0 0 € ) A T f r u s i r u l
feldefel.ro/decor-de-jumatate- de-milion-de-euro-pentru-castigi-in-
60-de-secun de I afl5;m urmitoarele:,,Asfel, doar pentru decorul emi-
siunii s-au cheltuit pestejumitate de milion de euro, f5Lriamaipune la
socoteali. recuzita.Inspirat din decorul emisiunii Minute to win it, echi-
pa de producde a respecrat in deraliu amenajarea platoului. (...) L"
mai putin de un an de la lansarea in Statele Unite, (...) l" aduce romX-
nilor cel mai tare gameshow din lume: Minute to win it,Difuzatin SUA
de NBC, este un concurs incitant, cu
probe ingenioase, amuzante si, cel mai
rmportanr, contracronometru. Partici-
pantr sunt oamenl obisnuiri care con-
cureazi. individual gi care se lupti doar
cu propriile limite si cu timpul'i
$i pentru a intelege ci acest gen de
,,concurs" nu se generaLizeazi in Ro-
minia numai prin inrermediul tele-
viziunli, si dim doui exemple edi-
ficatoare. La data de 27.04.2011, in
,,Ciry Park /Mall of Constanta' (vezi,
aceea;i adresi pe Google), aflLm cd.:,,1
MAI inceplnd cu ora 12.00 pAnl la
ora 20.00 se va desfigura emisiunea
,,cAgrrcr iN oo DE SECUNDE"(...) iar marele premiu este o DACIA
Participarrtii sunt oamerri obisnrriti care concurcazi DUSTER: Urmitorul exemplu: Di-
individual si cirre sc lupta r{our cu propriile lirnite si cu rectia Generali de Asistenti SocialS ;itirnpul". Si pentru ir irrtelege cd ircest gen dc .,concurs" Protectie a Copilului Cluj a sirbltorit
nu Fc gener",tlizetzit in ltomAnia rrum;ri prin intcrrne - la data de 20.nov.2011 in incinta com-
tliul televiziunii, sii dirrn cloui excrnple edificrtonle. plexului Iulius Mall, Ziua copilului si
Ziua Adopgiei. Printre alte activitigi
disractive si ateliere de indemAnare, a existat ;i un atelier cu probe
CA;tigi in 60 de secunde.
, Nr intlmpliror am dorit si dim aceste exemple de pe internet. Ele
dovedesc, daci mai era ca7ul, ci si acest concurs de indemXnare se
extinde la scari nagionali prin atragerea tuturor categoriilor de ce-
tigeni, in special din rlndul celor firi. niciun venit dar ;i al copiilor!
$i pentru ci inscrierile se fac pe internet, iati ce scrie cineva la data
de2I.06.2011:, ,Este greu dar am curaj , vreau si ml inscr iu. . .poa-
te, poate voi scipa cit de pugin de sirlcidi Iati, la modul concret,
cum lucreazi sugestia mentale in rindul semenilor no;tri cre;tini,
nevoiasi sau nu, ispitindu-i cu aceste mari sume de bani puse in,joc"
de oculta si care, le-ar putea schimba (cred ei) destinul in bine!
ConcluzionAnd, putem spune despre acest aga-zis concurs ci avem
de-aface cu un ,,Big Brother" al indemAnirii la scari nationali.
O 1 0 1
iNrnreAnr PERTTNENTE:
1). De ce se doreste obisnuirea concurentilor cu,,punerea injoc a vie;ii
lor" pe bume mari de bani, iar cAnd si-au,,terminatviegile", sunt elimi-
nagi dinjoc, rimAnAnd cu banii cdgtiga;i pini arunci?
2). Nu cumva oculta doreste si ne obisnuiasci cu faptul ci" viata noas-
tri poate fi valorificati in bani, fiecare om de pe aceasti planeti avdnd
propria sa valoare, grevtate in banii \
3).D e ce acest concurs urmiregte
o permanenti lupti cu,,proprii-
le limite" ale concurentilor si cu
timpuli
4). De ce se doreste extinderea
la scari. nagionali a acestui gen
de joc, prin atragerea tuturor ca-
tegoriilor de cetiten| in special
din rXndul celor care nu oosedi.
niciun veniti
5). De ce intr-o tari ca a noastri,
unde nivelul de trai este foarte
sclzuq si continuS. sI scadi pla-
nifi cat, concomitent se inmullesc
rapid concursurile (competitii-
le) inreractive, care au ca premiu
mari sume de banii
Situatia devine mult mai ciudatl, $c urrueurcste r-r p4*mr":riali'sare n lur, avint{ in vedere cii nu
deoarece se urmS.reste o generali- mqrmlrri {#tel'i',{irrmi[e Irnnsnrit flsenrcnci] gen cle emisilrni, ele
zxre a lor, av6.nd in vedere ci" nu ann i*rcr:puf sir fie or-llani;t i"rt*r si in rnirrile firasc, uncle sunf
numai televiziunile transmit ase- ;l{r;l-qi si cn6liii r.ic viir-sfapl'csc*trarr si scolnrn, ucutra clorind
menea gen de emisiuni, ele au in- sLr-i ohisnuinsc;i err ixre$tr gen rte crvncursur:i c*nfracrrln()illetru
ceput si fie organizate si in marile incir c{* ln v*iirute Jtunrre {ir.*gecl*-
orase, unde sunt atrasi si copiii de
virsta prescolari gi gcolari, oculta dorind sl-i obisnuiasci cu acesr gen
de concursuri contracronometru inci de la vArste foarre fragede.
MESA.,UL NEROSTIT iTV CUVIruTC At LUI, ,BtG BROTHER":
,,Acest tip de concurs l-am conceput si se desfigoare contracrono-
metru, in 60 de secunde, astfel inci.t, concurentii nu au timp si se
gXndeasci decXt la incadrarea in barem si s5" execure firi, gregeah
proba pentru a avea sansa clstigirii premiului. Specialisrii mei in
psihologie umanl, au ,,dilruit" prin regulament fiec5.rui concurenr
cite,,3 vieti" pentru a trece mai u;or cele 10 probe obligatorii. Pentru
fiecare probi trecuti, concurenrii primesc o sumi de bani, iar atunci
cind rateazi una din ele, respectivului concurent,,i se ra o viat!', cind
rimAne ;i firi,,ultima viagi', acesta este eliminat din joc adici, este
Daca Dumnezeva d[nr-
it fiecirei fiinte umane
liberul arbitru, prin acest
,,concurs" urmiresc printre
altele, deturnarea Ei ani-
hilarea acestuia. Doresc si
vi obisnuiesc cu ideea ci
stapinul vostru este aici pe
pimint - si nu in ceruri sau
in in ima sul le tu lu i vostru
- adicl eu, cel care vi ofer
bani, suspans si distractie"
l 0 2 0 A T r T r r D l N l
un om,,mort': Concurentii bine ,,prinsi" in lupta cu propriile limi-
te si cu timpul, nu-;i dau seama de capcana pe care le-am intins-o
prin regulament: ceea ce ei consideri.foartepalpitant si distractiv de
a pliti simbolic, cu propria via;i gregelile din concurs, pentru mine
inseamni: ci viegile lor au o anumiti valoare in bani, cu cit sunt mai
perspicace, cu atat vor cAstiga mai mulgi bani, astfel incit, frinta re-
spectivi va valora mai mulgi bani. Cinismul, ironia gi dispregul meu la
adresa voastrl constau ;i in fap-
tul ci., acest aparent banal con-
curs de indeminare, rcprezintl.
o subtill 9i mascati,punere in
scenI' a intrecerilor.distractive"
de altildati, din arenele romane
(pentru publicul de arunci era o
distractie moartea celui invins):
cantonamentul de pregiltire care
dureazi. 3 zrle, spre a vi trimite
in ,,aren!' unde ajungegi si vi
,,6ategi" punindu-vl viaEa de 3
ori in,joc" - de ce nu, o ironie
la trinitatea voastri: trup, suflet,
duh - pentru a ci;tiga suma de
bani promisi..DacS, Dumnezeu a
diruit fiecirei fiinge umane liberul arbitru, prin acest ,,concurs" ur-
miresc printre altele, deturnarea;i anihilarea acestuia. Doresc si. vi
obignuiesc cu ideea ci stipinul vostru este aici pe pimXnt - si nu in
ceruri sau in inima sufetului vostru - adici eu. cel care vi ofer bani.
suspans 9i distraqie.
Altfel spus, acest. ,,regizor din umbrf' - carza pribugirii noastre
economice, cunoscnnd si efectul acesteia - prin oferrrea cu,dlrnicid'
a acestor concursuri, ce promit distractie, emotie si bani, ne mani-
puleazi subtil cu ,,minugild' democragiei, sugerAndu-ne permanent
ci ne poate controla cum vrea, cit vrea, unde vrea si cind vrea. Nu
cumva, noi suntem aceia care-i dim ocazia mult prea usor, si. o faci
unde, cXnd, cum gi cdtvrea?
-----<O.-a.-l>-
Sa nu pierdegi slujbele Bisericii!(Cuuiosul Antim Gfina)
rmagini coperta 1 ;i 3 realizate de manastirea paltin petru voda