1 Efecteleinstituionalizrii asupra copiilor din Romnia - Studiu concret n judeul Bihor - Lavinia Onica-Chipea, Simona Stanciu i Floare Chipea, Universitatea din Oradea, Romnia 1. Scurt istoric privind instituionalizarea copilului n Romnia 2.Caracteristicialevieiininstituiiledeprotecieacopiluluidin Romnia reflectate n opinia persoanelor instituionalizate 1. Scurt istoric privind instituionalizarea copilului n Romnia

nRomnia,politicapronatalistpracticatderegimulcomunistcarencurajanatalitatea frunsuportadecvateconomicsauapoliticilorsociale,alturideabsentamijloacelor contraceptive a dus la cresterea numrului de copii ntr-un timp scurt. Interventia statului a constat npromisiuneadesuportafamiliilorcumulticopiicarenuputeaus-siasumedescendentii, plasnd copiii n institutii numite generic orfelinate.Astfel s-a creat un sistem de institutii cu un personalangajatcareeradeficitarattdinpunctdevederenumeric,ctsicapregtirede specialitate. Cile traditionale de protectie a copilului, ca de exemplu plasarea n familia extins au fostderegulomise,casimentinereafratilornaceeasiinstitutie.nleagneledecopiierau plasaticopiidepnmplineau3ani,iardupaceastvrstaajungeaunalteinstitutiidoarpe criteriul vrstei, fr a tine cont de individualitatea lor, pn mplineau 18 ani.Plasarea dintr-o institutie n alta, pierderea identittii si a sentimentului de apartenent la o familie,alturideabuzurilefrecventecareaveaulocfrecventnacesteinstitutiiaudusla traumatizarea pe viat a multor copii.Legeanr.3/1970introduceacelmaiaberantsistemdeprotectieacopiluluiaproape exclusivinstitutionalizatcareaveaslaseurmeasupradezvoltriicopilului,dimensionrii sistemului,efortuluifinanciar,carenicidupaproape20anidelaschimbarearegimuluicarel-a introdusnu s-au sters.nurmaacestui sistem au rmas: copii care la mplinirea vrsteide18 ani eraulsatinstradfraaveaopregtiresuficientpentruviataindependentsiniciresursele materiale sau financiare pentru a se descurca reflect de fapt o socializare deficitar a acestora prin lipsauneiperspectiveasupravietiiadulte(Zamfir,C.,1997,pp.96-97),persoanecaredatorit institutionalizriiprelungitenuaumaiprsitniciodatsistemul,devenindasistatipeviatai institutiilorpentrupersoanecuhandicap;ntrzierimentale,fizicesiemotionale,traumatisme psiho-emotionalegrave,distorsiuninpersonalitateacopiilor.Sistemulsupradimensionatde institutii,cusutedelocuri,prostntretinutesidotate,cuconditiideviatprecare,demulteori construitenzonegreuaccesibile,departedeochiipopulatiei,afostdeservitdeunpersonal 2neinteresatnceamaimarepartedesituatiacopiilorpecaretrebuiaus-iprotejezesicarea ntretinut sistemul si o dat cu el privilegiile lui mai mult de 30 de ani.Caseledecopiinusestrduiauspstrezecontactulcuprintiicopiilorinternati,care veneau foarte rar s-i viziteze. Atmosfera interioar era adesea caracterizat prin primitivism, lips de participare a copiilor, disciplin bazat pe subordonare si pedepse fizice, program strict, abuzuri fizice asupra copiilor, tratamente degradante, situatii umilitoare, mergndu-se pn la abuz sexual dinparteacopiilormaimari,daruneorisiaadultilor,apersonalului.Toateacesteansituatian care institutiile pentru copii trebuie s reprezinte, mai nainte de toate, un substitut al familiei, un mediu socio-emotional vital pentru dezvoltarea copiilor. DeclinuleconomicdinRomnia,alturidedeficituldepersonalspecializatnngrijirea copiilorinstitutionalizati,adusladeteriorareadramaticaconditiilorninstitutii.Nuexist statisticiexacte,nsseestimeazclanceputulanului1990existaucirca100.000copiin institutii (dup Autoritatea National pentru Protectia Drepturilor Copilului, www.copii.ro). Dup1989auavutlocoseriedeschimbrinsensulmbunttiriisituatieisocialen Romnia.Politicilereparatoriidinprimiianidup1990auvizatprotectiacopilului institutionalizat.Ladescrestereanumruluicopiilorinstitutionalizaticontribuiesiprogramelede prevenireaabandonuluiprinplanificarefamilialsideeducatiesexual,(descrestenssi natalitatea). Urmarea acestor msuri a fost reducerea numrului de copii din institutii, paralel cu un marevaldeadoptiiinternationalelegalesimaialesilegale,deinterespentrucopiiprsitisi orfani, victime ale legii de interzicere a avorturilor din perioada comunist. ntimparelocmodificareacadruluilegislativsiadministrativ.Abordareadescentralizat are ca obiectiv prevenirea institutionalizrii prin sprijinirea familiilor, nchiderea institutiilor de tip vechi,alturidegsireadesolutiialternativepentruprotectiacopiluluicaresrspundnevoilor lor individuale, ca reintegrarea n familia de origine, alternative de tip familial (asistentul maternal profesionist,rude,altefamilii/persoane),protectiacopiluluincsutedetipfamilialsau apartamente,serviciide suport(consiliere, ngrijire de zi, servicii de recuperare pentrucopilulcu handicapetc.).Altemsurivizeazorganizareaasistenteiprofesionaledeprotectieacopiluluisi din1990,renfiintarenvtmntuluideasistentsocial(Zamfir,C.,1997,p.244).ncepnddin 1995Romniaadoptunsistemcarevizeazpromovareasirespectareadrepturilortuturor copiilor. n vederea pregtirii pentru viat a tinerilor care prsesc sistemul de protectie a copilului s-aurmrit integrarealorsocio-profesional prin crearea unui cadru legislativsi institutionalcare s asigure suportul necesar pentru gsirea unui loc de munc si a unei locuinte, cu instituirea unor serviciispecificedincadrul Directiilor pentru Protectia Copilului (Directia GeneraldeAsistent Social si Protectia Copilului, http://sas. mmssf.ro/). 32. Caracteristici ale vieii n instituiile de protecie a copilului din Romnia reflectate n opinia persoanelor instituionalizate Metodologia cercetrii Cercetarea proiectat si realizat n perioada ianuarie-iulie 2006 n judetul Bihor si-a propune sidentificegraduldeintegraresocialapersoanelorcareaumplinit18anisiprovindin institutiiledestatpentruprotectiacopilului.Amvizatintegrareaacesteicategoriidepersoane printr-otriplperspectiv:integrareapersoanelornmunc,nfamiliesincomunitateadincare fac parte. Pedealtparte,studiulaurmritidentificareacaracteristicilorpersonalesidegrupsia factorilor care au influentat integrarea social a tinerilor din aceast categorie. Pentru realizarea scopului mentionat ne-am stabilit urmtoarele obiective:Reconstructia analitic a caracteristicilor vietii din institutiile pentru protectia copilului; Investigarea atitudinilor si comportamentelor cu privire la munc, educatie, familie; Determinarea factorilor care au influentat integrarea social a persoanelor provenite din institutii; Determinarea expectantelor si perspectivelor de viitor ; Realizareauneitipologiiamoduluideintegraresocio-profesionalatinerilor postinstitutionalizati din judetul Bihor. In demersul nostru am folosit urmtoarele metode de cercetare: ancheta sociologic pe baza chestionarului;ancheta pe baza interviului; metoda observatiei; metoda studiului de caz;analiza documentelor sociale. Instrumenteledeinvestigatieutilizateaucuprinsdimensiunisiindicatorireferitorilaspecificulvietiininstitutiipentruprotectiacopilului,lamodalitateaconcretdeintegraren munc,nfamilie,ngrupurilesociale,ngeneral,latipuriledecomportamentemanifestatede subiectii investigati, la atitudinile fat de familie, scoal, semeni, la expectantele lor. n cazul anchetei pe baza chestionarului am selectat subiectii pe baza principiului bulgrelui de zpad, pornind de la faptul c, n judetul Bihor nu a existat o preocupare pentru inventarierea persoanelorcareprovindininstitutiipelocalitti,locuridemuncsauoricarealtecriterii.Pede alt parte este dificil s stabilesti exact cti tineri dezinstitutionalizati triesc n Oradea sau n judet avnd n vedere tendinta acestora de a se deplasa dintr-o localitate n alta, fr a avea un domiciliu stabil, identificabil. De aici si unele dificultti si controverse privind stabilirea responsabilittilor n acordarea drepturilor de asistent social. 4Lundnconsiderareaspectelementionateampornit,nprocesuldeidentificarea persoanelorcareprovindininstitutiilepentruprotectiacopiluluidelaconsultareaunuilider informalalacestora,carenprezentare34deani.Persoanaidentificatseerijeaznliderul acestor categorii, cunoscnd sau cel putin pretinznd c cunoaste, situatia fiecrui individ care face partedingrupulpersoanelordezinstitutionalizate.Aceastoportunitateafacilitatacceptarea colaborriincadrulcercetriidinparteasubiectilorsine-aoferitposibilitateascompletm informatiile eliptice n cazul unor interviuri. Tot prin intermediul subiectului mentionat, am reusit s ptrundem dincolo de aparente si s ne formm o imagine mai realist despre viata, activitatea, asteptrile, valorile, subiectilor cuprinsi n studiu. Amcuprinsnanchetasociologicpebazdechestionarunnumrde90desubiectide vrste, situatii si cu caracteristici diferite, dup cum vom prezenta pe parcursul lucrrii.Unghiddeinterviucarevizeazrelativaceleasidimensiunisiindicatoriafostadministrat unui numr de 30 de specialisti care lucreaz cu copiii postinstitutionalizati si cu cei din institutii, cunoscndu-le specificitatea.Pentru a sesiza si aspectele cantitative ale fenomenului, att la nivel national ct si la nivelul judetelorBihor,amfolositsimetodaanalizeidocumentelorsociale,respectivanuarelestatistice, documenteleoferitedeDirectiaGeneraldeAsistentSocialsiProtectieaCopiluluisi AutoritateaNational pentru Protectia Copilului. Datele culese prin intermediul acestor metode le-am structurat n dou teme mari:Otemcarevaurmridezbatereaproblemeiprivindidentificarea caracteristicilorsocializriininstitutiilepentruprotectiacopilului,dinperspectivasubiectilor, aspecte care, de altfel vor fi prezentate n materialul de fat. Adouatemsi-apropuscunoastereamoduluideintegraresocioprofesional, inclusiv construirea unor tipologii, patternuri de integrare social a tinerilor care au mplinit vrsta de 18 ani si au prsit institutiile pentru protectia copilului.Prin intermediul unui set de ntrebri incluse n ancheta pe baza chestionarului ne-am propus ssurprindemcaracteristicilevietiidininstitutiiledeprotectieacopiluluidinjudetulBihor,prin prismaperspectivelorpersoanelorcareaufostsocializateninstitutiilerespective.Amchestionat astfelopiniaprivindviataninstitutii,tipuriledeactivittidesfsuratenperioadasocializriin institutii,relatiileinterpersonaledintrecopiiiinstitutionalizati,pregtireascolar,viataintim, consumul de alcool si droguri, starea de infractionalitate, implicarea n acte violente si abuz, etc. Pentru a crea o imagine ct mai adecvat despre specificul vietii din institutii am confruntat, ori de cte ori a fost posibil, perspectivele persoanelor institutionalizate cu cele ale specialistilor si chiar cu observatiile personale sau ale operatorilor de chestionar si de interviu. 5ncontinuarevomprezentactevacaracteristicialevietiidininstitutiiprinprismatinerilor postinstitutionalizati. A. Viaa n instituii Grafic nr.1. Opinia privind viaa n instituii 17,8641.6513,1013,1014,29foarte bunabunanici buna nici reareafoarte reaCe prere avei despre viaa n instituii? n acest context, surprinztor este faptul c o pondere de 59,51% dintre cei intervievati au o prerebunsifoartebunprivindinstitutiilepentruprotectiacopiluluisinumaicirca27%au prerereasifoarterea.Faptulpoatefiexplicatprinaceeacbunsaurea,institutiapentru protectiacopiluluiestesingurarealitatelacareaceastcategoriedepopulatiesepoateraporta. Majoritatea copiilornu aucunoscut alte experiente de viat, nici mcar pentru perioade scurtede timp.Ceamaimarepartedinceicaresi-aucunoscutfamiliilenaturaleaufostdezamgiti, considernd c au fost avantajati de faptul c au fost abandonati. Astfel este explicabil c, mai ales dup trecerea timpului, cnd de regul dispar amintirile neplcute, rmn cu o impresie favorabil despre copilrie. Grafic nr. 2.Tipurile de activiti desfurate n instituii Ce activiti ai desfurat n intituii?14%3%7%49%2%14%11%curateniespectacoleconcursurisporturi, comcursuri sportivecules de borcane pentru aface banimeditatiimunca Este semnificativ faptul c doar 11% dintre subiecti si amintesc c au muncit n institutiile ncareaucopilrit,maialesdaccorelmdatelecurspunsurilelantrebareaprivindatitudinea fatdemunc,iar14%declarcfceaumeditatii.Pentrurestulde75%,activitiledecarei amintesc sunt concursurile, spectacolele, i activitile de divertisment. Datele oferite de subiecti si cu aceast ocazie atest slaba pregtire pentru viat, oferit n institutii. n acest sens, n structura activittilordesfsurateninstitutiipredomindivertismentul,muncasinvttura,carenmod normal, ntr-un climat familial optim ocup cea mai mare pondere, sunt practic neglijate. 6B. Viaa afectivGrafic nr.3. Relaiile de prietenie Ai legat relaii de prietenie n instituii?23%40%21%12%4%foarte multe multe putine foarte putine niciuna Ceamaimarepondere,63%audeclaratcauavutmultesifoartemulteastfelderelatiisi doar37%auavutrelatiiputine,foarteputinesauniciuna.Esteinteresantfaptulcninstitutii, tinerii leag relatii foarte puternice ntre ei, considerndu-se o familie. Relatiile strnse de prietenie sintr-ajutorarecontinusidupdezinstitutionalizare.Studiuli-aidentificatmpreunnparcuri, pe strzi, grupati n aceeasi locuint, pe aceeasi strad. Am ntlnit situatii n care grupul (constituit dinfetesibieti)angrijitcopiiiprietenilorlor,aflatindetentiepentruoanumitperioadde timp. De altfel am sesizat aceste tendinte de ntr-ajutorare si chiar de renuntare la unele bunuri n favoarea prietenilor aflatin dificultate, n toate mprejurrile pe care le-am analizat. Grafic nr. 4. Relaiile de ataament V-ai ataat de cineva anume ct timp ai fost n instituii?8.8868.912.2210nu da, de o educatoare da, de un iubit /iubitda, de un amic /amic% Ceimaimultisubiectideclarcnus-auatasatdenimenininstitutie(68,9%).Dealtfel lipsadeatasamentesteotrsturspecificapersoanelorsocializateninstitutii,dupcumau demonstratnumeroasestudiiredatenliteraturadespecialitate.Bender,deexemplu(1947), mentioneazincapacitateadeaiubi,deaintrantr-orelatiesiaomentine,cafiindprincipalul defect al persoanelor care triesc n institutii, iar Godlfarb (1955) consider incapacitatea de a avea relatiiinterpersonaleapropiatesicapacitateadeaaderalaanumitereguli,cafiindceamai semnificativ deviant. Lewis (1954) a aflat c 22% dintre copiii institutionalizati au dificultti de relationare,iarBecker(1941)cnuauontelegereadecvatprivindrelatiileumane.Multicopii 7crescutinorfelinateprezintsemnededezvoltareanormalapersonalittii,retardsidereglri severe ale personalittii. (Godlfarb W, 1955). Bowlby (1944) a observat c aceast lips de afectivitate apare cel mai adesea n adolescent simaturitateacoloundeaexistatlipsdeatasamentlavrstade2-3ani.Persoanalipsitde afectivitateestecaracterizatprinincapacitateadeamentinerelatiipetermenlungsidelipsa sentimentului de vinovtie. Incapacitatea de a respecta anumite reguli nu se poate corecta la vrsta maturittii, tot asa dup cum nu se poate compensa nevoia de afectiune (Bowlby J., 1944). Subiectii care au declarat c s-au atasat de o anumit persoan din institutie au avut evolutii diferite,nfunctiedemodeluldeviatoferitdepersoanarespectiv.Dininterviurileprezentate mai trziu a reiesit c cei care au urmat studii universitare, care s-au integrat pozitiv n structura de roluri sociale au avut ca model, de regul, o educatoare sau o persoan, iubit sau iubit, provenit dintr-o familie normal. n aceste cazuri a fost confirmat ntr-un mod excelent teoria asociatiilor diferentiale,formulatdesociologulamericanSutherland,conformcreiacomportamentul criminalsaunoncriminalnusetransmitepecaleereditar,cisenvatncadrulproceselorde comunicaresiderelationaresocialdintreindividulncauzsidiversegrupurisocialecucare acestaintrncontact.Aceastcomunicaredintreindividsigrupurilecucareintrncontact poatefi verbalsautransmisprin mijloacele mass-media, ctsi comportamental, modelele de comportament fiind transmise prin exemplul altor persoane cu care vine n contact (Sutherland, E., Cressey, D. R., 1966). Relativ putini subiecti declar c au avut o relatie de iubire, n general de atasament cu o persoan de sex opus. Grafic nr. 5. Viaa intimn timp ce ai fost instituionalizat ai avut un/o prieten/ intim/?53%47%danu Viatasexual,desiunsubiectsensibil,esterelevantnidentificareagraduluide promiscuitate, dar si al unei dezvoltri fizice si psihice normale pentru o anumit vrst. La ntrebarea dac au avut un prieten intim n timp ce erau institutionalizati, 53%au rspuns pozitiv iar 47% negativ. Multi din cei care nu au avut un prieten intim n institutii au declarat c nu aunceputncviatasexual,iaraltiiconsideracestsubiecttabu,refuzndsrspund.Am constatat c n marea majoritate, fetele sunt cele care declar c nu au nceput viata sexual si tot ele sunt cele care consider subiectul tabu. 8Corelnd rspunsurile nregistrate n cadrul anchetei pe baz de chestionar cu datele obtinute prin intermediul studiilor calitative deducem c fetele au astfel de rezerve si pentru faptul c fiind integratenfundatiireligioase,acceptarealornfundatiiesteconditionatdevirginitate,dup declaratialor.Introducndaceastvariabilnexplicatie,putemsuspectarspunsurilede nesinceritate.Dealtfelinterviurilespecialistilorausugeratcfundatiileadoptanumitepolitici pentrudescurajareaprostitutiei,amaternittiiprecoce,avietiitritenpromiscuitate,ceeacear puteaexplicasiconstrngereaperceputdefeteledinfundatiinprivintapracticriirelatiilor sexuale. Grafic nr.6. Orientarea sexual S-a ntmplat s cunoatei n intituii persoane cu o alt orientare sexual?46%54%danu Dup cum se observ, aproape jumtate din subiecti declar c n institutiile pentru protectia copiluluisepractichomosexualitatea.Specialistiicuprinsinstudiuauconfirmataceast constatare,estimndchiaroponderemultmaimaredectcearedatdesubiecti.Eiexplicsi declaratiafetelorcuprivirelavirginitateprinpracticarealesbianismului.Maimult,opinia specialistilorestechomosexualitateaesteuncomportamentcaresenvat,institutiilepentru protectia copilului constituind un exemplu elocvent n acest sens. Se relateaz faptul c abuzurile sexuale,detipheterosauhomosexualsuntpracticatedemulteorinpublic,victimelepredilecte fiindbietiisaufetelecelemairetrasesineinitiate.Probabilsatisfactiaabuzatoruluiestecuatt maimarecuctvictimaestemaireticentlaastfeldecomportamentesimainaiv.Dindatele studiilorcalitativeamretinutcsinprezenttineriidincentreledeplasamentsunttinta proxenetilor din afara institutiei, iar tinerii accept aceste situatii pentru cstigul obtinut. C. Devian n instituiiGrafic nr.7. Implicarea n acte de violen i abuz Ai fost implicat n acte de violen/abuz ct timp ai fost instituionalizat?72%28%danu 9Rspunsurile subiectilor la ntrebarea privind practicarea btilor si a abuzului n institutiile de protectia copilului sunt sugestive. O majoritate de 72 % au rspuns c au fost btuti sau abuzati ct timp au locuit n centrele de plasament si doar 28 % au rspuns c nu au fost victime si nici nu cunoscastfeldesituatii.Datelesugereazcninstitutiilepentruprotectiacopiluluidinjudetul Bihors-apracticatsis-atoleratabuzulfizicsipsihicasupracopiilor,ceeaceamarcatprofund structura personalittii si comportamentul acestora. Grafic nr. 8. Tipul de abuz Ce tip de abuz ai suferit?32%51%17%am fost batut de colegii mai mariam fost batut(a) de educatoriam fost batut(a) de colegii mai mari si educatori Dintre cei care au fost abuzati ct timp au fost n institutii, 51 % declar c au fost btuti de colegii mai mari, dar si de educatori, 32% au btuti de colegii mai mari, iar 17 % au fost btuti de educatori.Datelerelevclarfaptulcninstitutiiledeprotectiacopilului,tineriierauabuzati, maltratati,maialesdecopiiimaimari,darsidepersoanelecareaveaumenireasseocupede educatialor.ntoatecazurilefapteledeacestgensuntprezentatecaamintirineplcute,cuo atitudine de revolt, de dezaprobare, subiectii considerndu-se discriminati, prsiti ntr-o lume a nimnui,ncarenuauavutcuiscearcompasiunesisprijin,determinatifiindsgseasc singurimijloaceledesupravietuirenaceastjunglanacronic,departedemodelelede civilizatie ale lumii moderne. Grafic nr. 9. Alte tipuri de abuzuri Ce alte incidente ai mai avut n instituie?94.8%5.1%mi s-au furat haine i alte bunuriabuz sexual Dinrspunsurilelantrebareadeschisprivindaltetipurideabuzuricroracopiiidin institutiiaufostexpusinperioadainstitutionalizriireieseceraopracticgeneralizatdease 10fura haine si alte bunuri n institutiile de protectie, de vreme ce 95% din subiecti se declar victima unor astfel de abuzuri. Faptul c fenomenul este att de general poate sugera c toti erau victime, dar n acelasi timp si autori ai unorcomportamente de acest tip. Este de nteles n aceast situatie c furtul n institutii nu se sanctiona, c nu existau preocupri pentru descoperirea autorilor, pentru descurajareaunorastfeldecomportamentedeviante.Repetndu-se,frafisanctionate,furturile audevenitobiceiuriacceptatedemembriigrupului.nacestcazesteexplicabildece,dup dezinstitutionalizare,furtuldevineoocupatiesiunmoddetraipredilectaluneiprtinsemnate dintresubiectiiinvestigati.Dacmaiadugmfaptulcnutotisubiectiimrturisesccaufurat, desi au astfel de obiceiuri, avem temeiuri s sustinem c n realitate infractiunile de furt sunt mult maimulte dect cele descoperite de organele de politie si dect cele declarate de subiecti, fiind o caracteristic a comportamentuluitinerilor postinstitutionalizati. Grafic nr. 10. Fumatul n instituii Aveai prieteni/colegi n intituiicare fumau? 30%12%8%16%34%foarte multi multi putini foarte putini nici unul Lantrebareaindirectcuprinsnchestionarprivindfumatulninstitutii,ceimaimulti subiecti, 64% au declarat c au avut multi si foarte multi prieteni care fumau, ceea ce nseamn c fumatul era o practic cvasigeneral printre copiii din institutii, fiind probabil o practic prin care sirevendicauapartenentalagrupulcelormaturi,pecaredefaptiimitauprinacesttipde comportamentsicarenudifercumultdecomportamentuladolescentilorprovenitidinfamilii normale. Grafic nr. 11. Consumul de alcool Aveai prieteni/colegi n instituii care consumau alcool8%6%12%12%58%4%f oarte multi multi putini f oarte putini niciunul ns Dup cum se poate observa si din diagrama de mai sus, majoritatea, de 58% declar c nu au avut nici un prieten sau coleg care s fii consumat alcool, putini si foarte putini, 24% si o pondere 11de18%,aurecunoscutcaveaufoartemultisimultiastfeldeprieteni.Rspunsurilentemeiaz concluziaconformcreiaconsumuldealcoolnureprezentaopracticgeneralizatninstitutii, chiar dac nu se poate afirma c era necunoscut. Grafic nr. 12. Consumul de droguri Aveai prieteni/colegi n instituii care consumau droguri?3%4%2%91%putini foarte putini niciunul NS NR Dup cum se poate observa si din graficul de mai sus, o pondere redus (3%) declar c au avutputiniprietenicareconsumaudroguri,iar4%aveaufoarteputiniprieteniconsumatoride droguri, n timp ce o majoritate de 92% declar c nu au avut nici mcar un coleg sau prieten n instituia n care a locuit care s fi consumat astfel de substane. Pornind de la ipoteza c la vicierea mediului de viat din institutii poate contribui si fumatul, consumuldealcoolsidedroguri,amintrodusnchestionarsintrebricareauvizat comportamentedeacestgen.Amoptatpentruntrebriindirecte,pentrucrestereagraduluide sinceritatearspunsurilor.Rspunsurilesubiectilorsugereazcninstitutiifumatulesteo practicacceptatdemultitineri.nschimbconsumuldealcoolsidedrogurinuaavuto rspndire prea mare printre membrii grupului. D. Educaia Grafic nr. 13. Nivelul de instrucie al subiecilor 5.5622.2245.5623.331.111.111.110.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00 40.00 45.00 50.00fara studii7-10 clasescoala profesionalaliceuscoala postlicealacolegiustudii universitarePregtire colar .Cercetrile privind mobilitatea social au relevat faptul c statusul social ocupat de individ n societateesteputernicinfluentatdeniveluldeinstructiealindividului(BoudonR.,L., 121973). Graficul prezentat sugereaz clar c cei mai multi subiecti (46%) sunt absolventi de scoal profesional, numai 23 % au absolvit liceul, doar 3% au absolvit studii postliceale si 6% sunt fr studii.Dactinemcontdecorelatiapozitivdintreniveluldeinstructiesiocupareastatusurilor sociale,simplavizualizareagraduluilordepregtirescolarnepermitesanticipmconcluzia conform creia statusurile sociale pe care le vor ocupa acesti tineri vor fi de un nivel inferior. Pe de altparte,chiarstructuraesantionuluiconfirmipotezaformulatprivindnivelulsczutde instructie al tinerilor care provin din institutiile pentru protectia copilului. Copiiiinstitutionalizatiaungeneralrezultatescolareslabesinusuntcapabilisse adaptezecolectivului(GodfarbW.,1955).ConformstudiilorefectuatedeGoldfarb,copiiidin institutiisuntceimaidificilicopiilascoal,auoslabmotivatiepentrutemesiauprobleme severedenmagazinareacunostintelor.Aceleasicercetriaudemonstratcdeficituldeatentie, hiperactivitatea, labilitatea emotional si impulsivitatea sunt alte simptome ale copiilor crescuti n institutie. Grafic nr. 14. Atitudinea privind educaia Considerai c este important educaia?34%45%19%2%foarte importnantaimportantaputin importantadeloc importanta Desiniveluldeinstructieestesczutdupcumammentionatdeja,subiectiievalueazn procent de 89% c educatia este un factor important, respectiv foarte important. Discrepanta dintre opiniaprivindroluleducatieisiniveluldeinstructieatinspoatefiinterpretatsicaoreactiede frustrare generat de constientizarea lipsei lor de oportunitti sociale. Cercetriledindomeniulsociologieieducatieiauevidentiatfaptulcfamiliaareunrol esential n stimularea interesului copilului pentru studii (Boudon R., L., 1973). Acesteconcluziisuntreconfirmatesidedatelecercetriiprezente.Majoritateasubiectilor, dupcumrezultdingraficulnr.20,recunoscfaptulcrezultateleobtinutelanvtturaufost mediocresauslabe.Fiindprivatidesuportulfamilieinperioadasocializriiprimaresinprimii anidescoal,cndsepunbazeleacumulrilorurmtoare,subiectiiaupreferatangajareantr-o viat fr mari responsabilitti, care de regul reclam eforturi intense. Angajarea n activitatea de nvtare se bazeaz pe constituirea unor motivatii puternice, care la vrste fragede sunt induse doar de grupul familial. 13Grafic nr. 15. Autoaprecierea rezultatelor colare Cum apreciai rezultatele Dvs. scolare?36%9%55%foarte bune nici foarte bune nici foarte slabe foarte slabe Dac am ncerca s corelm nivelul de instructie al subiectilor cu autoaprecierea rezultatelor scolareamputeaconstatacnuexistoconcordantntreceledoucaracteristici,majoritatea subiectilorapreciindclascoalaunregistratrezultatemedii,55%,desi,dupcumdeclar specialistii care cunosc acesti tineri, majoritate au ntmpinat mari dificultti n nvtare. Procentul celorcaredeclarcauavutrezultatefoartebunelanvttureste,deasemenea, supradimensionat, iar cei care declar c au nregistrat rezultate slabe sunt probabil doar cei care se declar fr scoal. Explicatia poate fi gsit doar n faptul c nu au capacitatea s se autoevalueze, tocmai pentru c nici nu sunt constienti de ceea ce ar trebui s stie. ncontinuare,vomredapunctuldevederealunuispecialist,careafostintervievatn legtur cu situatia tinerilor, postinstitutionalizati: SM-coordonator n cadrul unei fundatii din Oradea: Din experienta acumulat n activitatea n domeniu as putea s descriu acesti copii ca pe un grupsocialdistinct(indiferentdeetnialor);experientainstitutionalanivelatsiuniformizat personalittilelor,determinndunmodelcomportamentalcaracteristicsideviantnacelasitimp. Dup cum se stie, la vrsta de 3 ani acesti copii au fost supusi evalurii unei comisii care a stabilit dac sunt integrabili, semi-integrabili sau neintegrabili n societate. n foarte multe cazuri, decizia s-a dovedit arbitrar si cu rezultate dramatice pentru copii. Ei au fost repartizati n centre diferite n functie de aceast apreciere si prea putini au reusit s depseasc predestinarea stiintific,fcut n vremea vechiului regim.Inrealitatenumaiceimaibuni(probabilsub10%)auprsitinstitutia,ceilaltisuntn continuarentr-oatmosferpsihologicinstituionalasemeneaunuirezervistdinarmatsauca unpuscriascarenumaisesizeazlibertatea,duprepetatencarcerri.Asvreasmentionez ctevapracticisitratamentetraumatizante,nspecialnultimiianiaicomunismului,cnd recesiunea economic a impus conditii de mizerie si iresponsabilitate n aceste institutii. Lipsa hranei suficiente i-a transformat pe multi n obsedai ai foamei. Lic, un tnr de 25 de ani, a fost invitat de niste strini la restaurant. Vroiau doar s ia masa mpreun cu el si s-i ofere acest privilegiu. Lic a mncat rapid tot. Strinii au bnuit c omul este mai mult dect flmnd si l-au ntrebat ce mai vrea s mnnce. Ca s scurtm relatarea, biatul nu s-a putut abtine usor si a 14douaziaavutnevoiedeoperatiepentrucstomaculacedat...Biatullocuiesteaproapede fundatianoastrsivi-lpotprezenta.Estesimptomaticattpentrufete,ctsipentrubieti, insaietatea.Btaiaifrigulsuntaltedouteroricucareaufostobisnuiti.Custiintapedagogilorsia conduceriiorfelinatelor,copiiimaimariauavutaccessabuzezedeceimaimicisaumaislabi. Era si un mijloc de a-i controla si a-i disciplina pe cei care erau "de ncredere" si aveau grij de cei mici,nconditiilencarepersonalulerainsuficientsiprostpltit.ncepndcuconfiscarea desertului sau a micului dejun, pn la abuzurile sexuale, btile pentru spectacol, comandate de ceimarintrecopiimaimici,ceritulsaufurtullacomand,erauadministratedelegeajunglei, care actiona n institutii Uneledintrecelemaigravefaptecomiseninstitutiiaufostabuzurilesexuale.Ceimari aveaupreferatiilor,relatiilehomosexualeerauopracticobisnuit,attlafetectsilabieti. Orfelinatulnupermiteanicisupravegherereal,niciintimitate.Abuzurileeraucunoscuteside durat.Frsampregtiredepsiholog,iatctevadinconsecinteleacestorabuzuriasupracomportamentului acestor copii, asa cum le-am observat eu: -Promiscuitatea.Majoritateatinerilorpostinstitutionalizatisuntbisexualisiauvalori morale extrem de laxe n acest domeniu. H B, de exemplu, este cununat legitim, are 4 copii, sper cunulesteallui,ceilaltisuntaialtorprieteni,fosticolegi,dinperioadancareafostla nchisoare. A trit foarte bine pentru c are un corp musculos... De la cumnata lui a luat sifilis.Nu se stie dac n curte aceast boal s-a rspndit de la el sau de la ea sau de la amndoi. -Homosexualitateaeste,pentrumajoritateacelorpecareicunosc,oalternativdeschis. Cstoria,deobiceinelegalizat,poatefioformdeproxenetism.Estefoartegreudeprobat relatia de lesbianism dintre dou fete care triesc mpreun, mai ales dac lucreaz, sunt cuminti si disciplinate. Este evident ns lipsa de interes pentru brbati si incapacitatea de se raporta corect la acestia. Pe de alt parte, exist fete din acelasi mediu, mai putin retinute, care povestesc ct de comune erau aceste practici (lesbiene). - Lipsa de discernmnt este de asemenea o circumstantagravant pentru absentavalorilor morale (care nu aveau de la cine s fie nvtate saumotivate n orfelinat). De exemplu, Irina spune ceanuseprostitueazdectvarapentruciplacenghetatasinu-sipoatecumpraaltfel. Angela spune c a venit din oras prin parc si cnd a ajuns acas era nsrcinat. Nici nu se putea puneproblemas-sicreascsingurcopilul.Cineestetatl?Unbiatpecarenu-lcunoaste. Iuliana, spunea (n 97) c stie cine este tatl copilului ei, dar nu poate s-i spun nimic pentru c i-a dat atunci 5 mii de lei. Sandocan,pecarelcunoasteti,gzduiestemereucteunadolescent,fugitdeacassiare reputatie de pedofil.... 15Concluzii Familianaturaltrebuiesreprezintepentrucopilmediulfirescsisigurcares-iasigure crestereasidezvoltarea.nacestsens,politicileeuropenendomeniuiarmainousicele nationale se axeaz pe sprijinirea si responsabilizarea familiei n cresterea si educarea copilului. Analiza datelor rezultate din cercetarea sociologic concret ne permite s formulm cteva concluziicuaplicabilitatepracticattpentrucercetrileviitoare,ctsipentrudecidentiipolitici care,ndemersuldecombatereasrciei,marginalizriisocialesidiscriminriinupotface abstractiedeungrupsocial,carenucuprindefoartemultiindivizidarcare,dacesteneglijat, poate crea multe disfunctionalitti n cadrul societtii, mai ales prin potentialul infractional pe care lpresupune.Estevorbadespretineriicareaufostsocializatininstitutiilepentruprotectia copilului iar la vrsta de 18 ani sunt furnizati societtii care nu este pregtit s-i integreze. Cercetarea sociologic realizat n judetul Bihor are un caracter exploratoriu tinnd cont de faptul c nu a putut fi stabilit un esantion reprezentativ ntruct nu exist o baz de date care s ne ofere informatii exacte privind tinerii dezinstitutionalizati care s-au stabilit n judet.Porninddelaipotezelecercetriiamurmritcunoastereavietiidininstitutiiprinprisma perspectiveloroferitedeceicare au trit n acest mediu de socializare. Toti tinerii intervievati au fostsocializatisininstitutiilespecificeepociicomuniste,daclumnconsiderarefaptulcau vrstedepeste20deani(ceicareaunprezent20deaniaupetrecut4anininstitutiiledin perioadacomunist).Ne-ampropus de asemenea s completm aceste perspective cu cele oferite de specialistii care desfsoar sau au desfsurat diferite activitti n care au fost implicati subiectii analizati.Referitor la viata din institutii considerm c sunt relevante cteva caracteristici, pe care le redm n sintez: Indiferentdeperioadancareaufostinstitutionalizatisiindiferentdevrst,opinia subiectilor privind viata lor din institutii este una favorabil, majoritatea declarnd c au o prere bunsifoartebundespreviatadininstitutii.nlegturcuacestfaptamavansatipoteza explicativconformcreia,ndeprtndu-sentimpdeacestmediuauretinutdoaraspectele pozitivealevietiidincopilrialor.Pedealtparte,comparndviatadininstitutii,careleoferea hran, adpost si care le satisfcea necesitatea de incluziune si de protectie, cu viata de afar, care n multe situatii le refuz pn si un umil adpostsau care presupune munc, efort, program etc. este normal ca viata din institutii s le apar bun si foarte bun. De altfel multi subiecti au declarat c cele mai mari greutti cu care s-au confruntat au fost cele provocate de plecarea din institutii si c cel mai mult n viata lor au fost sprijiniti n perioada petrecut n centrele de plasament. Activittiledesfsurateninstitutii,decaresiamintesc,suntcelededivertisment (spectacole, ntreceri sportive, distractii), munca sau nvttura, meditatiile fiind pomenite n foarte 16putine cazuri, iar activittile de curtenie a ncperilor n care au trit sau de ngrijire a propriului corp nu au fost amintite niciodat n lista rspunsurilor, la o ntrebare deschis referitoare la tipul deactivittirealizateninstitutiiConsidermcacesteatitudinidovedescoslabpreocuparea institutiilor n vederea pregtirii tinerilor pentru viat.Multisubiectinu-sicunoscprintiinaturalisinicinudorescs-icunoascacuzndu-i pentrufaptulci-auprsit.Tineriileagrelatiiputernicentreeininstitutii,considerndu-seo familie,nsrelativputinisubiectideclarcauavutorelatiededeatasamentcuopersoande sex opus. Nivelul de instructie a persoanelor dezinstitutionalizate este n general, sczut, majoritatea fiind absolventi ai scolii generale sau ai scolilor profesionale care le-au oferit competente minime. Sunt putini cei care au urmat clase de liceu si mai putini cei care au absolvit liceul fiind integrati n prezent n nvtmntul universitar. Se constat c, desi au un nivel de instructie sczut si declar c nu au avut nclinatie pentru nvttur, apreciaz educatia ca un mecanism important al reusitei nviat,dorindcapropriicopiisurmezecarierescolarenalte,tocmaipentruacompensaesecurile personale. Multidinceicaresuntstudentiaurezultateslabelanvttur,ntructaustudiatn nvtmntulpreuniversitarnclasedenivelmediusauinferior,ncarecerinteleerauminime Competitiacustudentiicareauopregtirenormalsaufoartebunidetermins-si constientizezevaloareareal,ceeaceleinducesentimentedeinferioritate,stridefrustrare,n consecint ajungnds se automarginalizeze. De multe ori, pentru a obtine calificative de trecere recurg la invocarea statutului lor de copii din institutii, ceea ce nu-i deosebeste mult de cei care solicit alte favoruri, invocnd acelasi statut. Declaratiile privind abuzurile din institutii, senintatea cu care povestesc amnunte despre modulncareaufostabuzatifizic,psihicsisexualdectreceimaimarisidectreeducatori dovedesccastfeldecomportamenteerauconsideratecafirestinviataacesteicategoriide persoane,motivpentrucarelereitereazcunaturaletesidupiesireadininstitutii.Probabilc abuzurile comise, n special de ctre cei mari asupra celor mici si neajutorati reprezentau o form de afirmare a superiorittii, de afisare public a calittii de lider a unora.Lundnanalizrspunsurilelavariabilalegatdeopiniafatdeinstitutiilepentru protectia copilului, rezult si n aceste cazuri niveluri ridicate ale satisfactiei fat de viata n aceste institutii. Toate persoanele intervievate au declarat c n ciuda unor inconveniente, de altfel foarte grave, ca abuzul sexual, violenta, deposedare de bunuri, viata n aceste institutii este una plcut, relaxant,darsimaiimportant,tioferoanumitsigurant.Esteevidentcnastfeldesituatii, grileledevalorialepersoanelorinstitutionalizatedifersemnificativfatdeceleale macrosocialului;desielecondamnanumiteabuzurifoartegravecares-auprodusntimpul 17instutionalizriilor,atitudineadecondamnareesteunamecanic,probabilcestemaimultun rspunsdezirabillaanumitestereotipiisociale.Viatainstitutionalizataprodusoatenuarea perceptiei gravittii unor asemenea abuzuri, ele au fcut parte din modelul micro cultural de viat cotidian a acestor persoane si s-a produs o crestere a permisivittii fat de fapte deviante care au cptatcaracterdenormalitate.Pedealtparte,nlogicalegitimist-pozitivavietiide institutionalizat, dimensiunea sigurantei zilnice, n raport cu exteriorul incert, capt o important determinantfatdeabuzurileintermitente,consideratenormale,prinsistemeledevaloricotidiene ale copiilor institutionalizati. Deci, am putea concluziona spunnd c sistemele institutionalizate au creat o lume n sine, micromodeleculturale,distinctederestulsociettii,caracterizateprinfenomenedeatenuare psihologic a perceptiei fat de gravitatea unor fapte antisociale, iar acest model de reprezentri a rmas functional si n viata post-institutionalizare. Credem c si printr-o asemenea logic rezidual areprezentrilorcolectivepotfiexplicateatitudinilesicomportamentelepersoanelorpost-institutionalizate(atitudineafatdemunc,educatie,fapteleantisociale);eaestegeneratoarea unoractiunisocialeapermisivittilor,pefundalulunorstructurimoralencareetica responsabilittii,nacceptiuneaeimacrosocial,esteextremdefluid.Esteevidentcpentru aceste persoane legitimarea social a unei asemenea permisivitti comportamentale nu este fcut princonstientizareaprecarittiisistemuluilornormativciprintr-oideologieamarginalului, puternicngrosatlegitimistnperioadapost-institutionalizare,caregsestenexteriorexplicatii pentru a-si legitima statutul social, culpabiliznd sistemul social n care nu se mai poate integra. n logica lor legitimist, paternalismul institutiilor de ocrotire trebuie prelungit printr-un paternalism etatist. Imagineadespreviatadininstitutiisitrsturiledepersonalitatealepersoanelorcareau fostsocializatenacestmediuaufostcompletatedespecialistiiintervievatintregindportretele persoaneloranalizate.Aufostadugate,astfeltrsturispecificedepersonalitatealecopiilor socializatininstitutii,precum:insatietate,lipsderesponsabilitatepentruactivittiledesfsurate ca si fat de propria lor viat, promiscuitate, cu mare probabilitate de a fi continuat dup iesirea din institutii, cultivarea, n institutii a relatiilor homosexuale, oferirea modelelor de pedofilie, care deasemeneavorfireiteratenviatadinafarainstitutiilor,hiperactivitate,limbajsrac,legnatul corpului, suptul degetului, ca manifestare a unor frustrri, nempliniri, revolt fat de printii care i-au abandonat, tendinte de nesupunere, de nclcare a regulilor, incapacitate de efort prelungit, de asesupuneunuiregimdeviatordonatcarepresupunerespectareaceluilaltsirespectareaunui program de activitate, un anumit retard n dezvoltarea psihic, naivitate, etc. nprezent,legislatiaromneascprevedemsurifavorabileintegrriiacesteicategorii sociale, dup cum am mentionat n lucrare, dar problema tinerilor nu este solutionat, nici pentru 18cei care n acest an au prsit institutiile, numrul contractelor de solidaritate este mic n raport cu numrul potentialilor beneficiari. Summary Effects of Institutionalization on Children.Case study in Bihor County. ThispaperproposesabriefhistoryofthechildinstitutionalizationinRomania.Also,wepresentthe resulting aspects of the social research we carried out in Bihor County, about the characteristics of life in the Romanian child institution system, in the opinion of participating persons.Bibliografie BoudonR.,L,Inegalitedechances.Lamobilitesocialedanslessocietesindustrielles,Hachette,Paris, 1973; Bowlby J., Attachment and loss, Vol. I si Vol. II, Penguin Books, London, 1944; Godfarb W., Emotional and Intellectual Conseqences of Psiychologic deptivation in infancy: a revaluation, Hoch P, Zubin J, eds. Psichopathology of childhood. NY: Grune & Stratton, 1955; Sutherland, E., Cressey, D. R., Principes des criminologie, Editura Cujas, Paris, 1966; Zamfir, C. (coord.), Pentru o societate centrat pe copil, Editura Alternative, Bucuresti, 1997; Zamfir, C., Stoica, L. (coord.), O nou provocare: dezvoltarea social, Editura Polirom, Iasi, 2006; Autoritatea National pentru Protectia Drepturilor Copilului, www.copii.ro Directia General de Asistent Social si Protectia Copilului, http://sas. mmssf.ro/ Acte normative interne i internaionale: Convenia cu privire la Drepturile Copilului, adoptat de Adunarea General ONU la 20 noiembrie 1989, intratnvigoarela2septembrie1990siratificatdeRomniaprinLegeanr.18/1990publicatn Monitorul Oficial nr.109 din 28 septembrie 1990; Conveniaeuropeannmateriaadopieidecopii,ncheiatlaStrasbourgla24aprilie1967silacare Romnia a aderat prin Legea nr.15/25 martie 1993 publicat n Monitorul Oficial nr.67 din 31 martie 1993; H.G.nr.679din12iunie2003privindcondiiiledeobinereaatestatului,proceduriledeatestarei statutul asistentului maternal profesionist, publicat n Monitorul Oficial, nr.443 din 23 iunie 2003; Legeanr.47din1993cuprivireladeclarareajudectoreascaabandonuluidecopii,publicatn Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 153 din 8.07.1993; Legea nr. 67 din 1995 privind ajutorul social, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.131 din 29 iunie 1995;Legeanr.275din2004,pentrumodificareaO.U.G.nr.12din2001,privindnfiintareaAutorittii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, publicat n Monitorul Oficial, nr. 557 din 23 iunie 2004; Legeanr.47din8martie2006privindsistemulnaionaldeasistensocial,publicatnMonitorul Oficial nr.239 din 16 martie 2006; O.U.G nr.26 din 1997 privind protecia copilului n dificultate publicat n Monitorul Oficial nr.120 din 1997, aprobat prin Legea nr. 108/1997 publicat n Monitorul Oficial nr. 205 din 1998; Ordonana de urgen nr. 44 din 14 iunie 2006, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 545 din 23 iunie 2006. Primit 12.11.2008 19 Protecia drepturilor copilului aflat n dificultate n Romnia Lavinia Onica-Chipea, Floare Chipea i Simona Stanciu, Universitatea din Oradea, Romnia 1.Politici de protectie a copilului abandonat n regimul comunist n Romnia2.Politici de protectie a copilului aflat n dificultate dup anul 1989 1.Politici de protecie a copilului abandonat n regimul comunist n Romnia Regimulcomunistalsatnprivintastatutuluicopiluluiiamameiosituaieextremde contradictorie.Cuobsesiadeacreaonousocietatesiunomnou,regimulcomunista acordatdelanceputoatentiespecialcopiluluisitinereigeneratii.Intentiadeamodelacopilul social-politic si moral, n spiritul ideologiei proprii, a fost dublat de o investitie masiv de resurse nconditiiledeviataleacestuia.ntr-operioadistoricrelativscurts-acristalizatunsistem generosdeprotectiesocialacopiluluisifamilieicucopii,subventionareamasivabunurilor pentru copii, distribuirea cu prioritate a locuintelor familiilor cu copii, dezvoltarea unui sistem de serviciinecesarecopiilor:cresesicmine,grdinite,scoalaobligatoriesigratuit,taberede vacant,activitticulturalesisportive,sistemdengrijiremedicalcorespunztor(ZamfirC., Zamfir, E, 1995, pp.120-121);reducerea de impozite, alocatii pentru copil care cresteau progresiv cu numrul copiilor. Mai mult, n primii ani ai regimului comunist s-au atribuit copilului si familiei cumulticopiiresursesubstantiale,faptceaveasaibcarezultatpozitivmbunttirearapida conditiilor de viat ale copilului, mult mai mult dect pentru celelalte segmente ale populatiei. Ea a creatodestulderidicategalitatea sanselorsi n unele situatii (de exemplu n cazul admiterii n nvtmntul superior), chiar o discriminare mpotriva copiilor proveniti din alte medii dect cele muncitoresti si trnesti. Romnia a adoptat de fapt, nc din 1953, Codul familiei, act normativ n vigoaresinprezent,cumodificrilecei-aufostaduse;pentruanii1953actulnormativde reglementareasituatieifamilieisi,implicitastatutuluicopiluluinfamilie,drepturilorsi obligatiilorprintesti,drepturilordecaresebucurcopilulnfamilieveneasoferesperanten legturculoculimportantpecarestatullacordfamilieisicopilului.Dealtfel,existentan cadrul aceluiasi act normativ a reglementrilor legate de familie, stare civil, cstorie, desfacerea cstoriei,copil,ocrotireacopilului,adoptie,rudenie,filiatie,situatialegalacopilului,tutela, curatela,autoritateatutelar,demonstreazabordareaunitarafamilieisicopilului,orientarea progresistpentruaceeaperioadsipreluareacuresponsabilitateareglementrilorunor documente internationale referitoare la aceast problematic si existente n momentul respectiv. 20Modernizareasociettiiromnesti,rapidaeiurbanizare,combinatcustandarduldeviat sczut,auprodusundeclincontinuualnatalitii,careaajunsn1966launnivel foartesczut. Regimulasuprareactionatlaaceasttendintapelndlaunmijlocbrutalsianumeinterzicerea avorturilorprinDecretul770/1966sidescurajareautilizriioricrorprocedeemodernede controlalnaterilor.Crestereanumericapopulatieinus-arealizatns.Femeileaurecursla metode empirice de ntrerupere a sarcinilor, ceea ce a dus la creterea ratei deceselor materne si a mortalitii infantile. Valul cresterii nasterilor atinge nivelul maxim n 1967 si prima parte a anului 1968,cndindiceleconjuncturalalfertilittiicrestela3,6fatde1,9n1966,dupcarese nregistreazocontinuscderepnn1985,cndprinDecretul410/1985s-ancercat reafirmareapoliticiipronatalistefortate,darcarenuadatrezultate.Ratamortalittiimaternea ajunsn1990la263decese nregistrate la100.000nasterivii,ceea ce a plasatRomnia,pn n 1991,peprimullocnprivintadeceselormaternenEuropa.Aceeasisituaties-anregistratn privinta mortalittii infantile, care desi n scdere fat de 1970, nregistra n 1990, 26,9.Situatia economic a Romniei s-a deteriorat progresiv si a devenit vizibil si simtit tot mai violentprinscdereaniveluluidetraialpopulatieicares-anruttitdincencemaimultdup 1980.Scdereadramaticaperformanteloreconomices-areflectatndeteriorareaconditiilorde viatsiacalittiiserviciilorpentrucopilsifamilie.Suportulstatuluipentrufamiliesicopils-a diminuat treptat dup 1970 dar a cunoscut o scdere mai accentuat dup 1980. n anul 1985, statul ancercatorennoireapoliticiipro-natalistesiaemisunDecretLegecareacordaoseriede drepturi financiare de suport pentru familie si copil. Alocaia de stat pentru copil era acordat unei categorii mai mari de beneficiari dar era n continuare inaccesibil copiilor ai cror printi nu erau angajati n ntreprinderile de stat (nu primeau alocatii de stat pentru copii printii care erau angajati aintreprinderilormestesugrestisauaicooperativeloragricoledeproductie).Aufostacordate alocaii financiare pentru soiile militarilor n termen, gravide dup luna a V-a de sarcin si erau atribuitealocaiipentrumamelecumulicopii(alocatiiviagerepentrumamelecareauavutn ntretinere de la un numr de 3 copii n sus).Situaiacopiluluiaflatndificultateacunoscutns,nperioada1970-1990,ceamai drasticdepreciere.Caurmareacresteriinumruluidefamiliicarenumaiputeausaunumai doreau s-si ndeplineasc functiile de crestere si educare, Guvernul a adoptat n 1970 principalul actnormativprivindprotectiacopiluluiaflatndificultatesianumeLegeanr.3/1970privind regimul ocrotirii unor categorii de minori. Analizat n contextul anilor 70, aparitia acestei legi a coinciscuperioadababyboomcareaurmatDecretului770dinoctombrie1966ceinterzicea ntreruperilevoluntarealesarcinii.Seimpuneaatunciosolutiepentrucontracarareanumrului mare de copii nedoriti. Justificat prin nevoi reale si pertinente, Legea nr.3/1970 introducea cel mai aberant sistem de protectie a copilului aproape exclusiv institutionalizat care avea s lase urme 21asupra dezvoltrii copilului, dimensionrii sistemului, efortului financiar, care nici dup 10 ani de laschimbarearegimuluicarel-aintrodusnus-austers:copiicarelamplinireavrsteide18ani eraulsatinstradfraaveaopregtiresuficientpentruviataindependentsiniciresursele materiale sau financiare pentru a se descurca. S-a realizat de fapt o socializare deficitar a acestora prin lipsa unei perspective asupra vietii adulte (Zamfir, C., 1997, pp. 96-97); persoane care datorit institutionalizriiprelungitenuaumaiprsitniciodatsistemul,devenindasistatipeviatai institutiilorpentrupersoanecuhandicap;unsistemsupradimensionatdeinstitutii,cusutede locuri, prost ntretinute si dotate, cu conditii de viat precare, de multe ori construite n zone greu accesibile,departedeochiipopulatiei;unpersonalneinteresatnceamaimarepartedesituatia copiilor pe care trebuiau s-i protejeze si care a ntretinut sistemul si o dat cu el privilegiile lui mai mult de 30 de ani; ntrzieri mentale, fizice si emotionale, traumatisme psihologice-emotionale grave, distorsiuni n personalitatea copiilor.Maimult,porninddelaestimareacncazulcopiilormiciestenevoienprincipalde ngrijire medical, leagnele (copii 0-3 ani) erau organizate dup principii medicale. Subordonarea lorMinisteruluiSnttiinuerantmpltoare.Elesemnaumaimultcuspitalele,copiiifiind uneorisilitis-sipetreacceamaimareparteatimpuluinpat,ncamereuriasecu10-50copii, primindhransimedicamente,darfiindaproapeignoratidinpunctdevederesocialsipsiho-afectiv. Medicalizarea nu era att efectul unei conceptii gresite, ci mai degrab efectul unui proces real de degradare a conditiilor de viat: scderea resurselor alocate si a numrului de angajati.Copiii de peste 3 ani, pe lng hran si mbrcminte, se presupunea c trebuie s primeasc, n primul rnd, educatie n scoal/grdinit care erau ncorporate n casele de copii. Casele de copii erausubordonateMinisteruluinvtmntului.Ambiantaumanattdevitalpentrudezvoltarea normalacopiluluilipsea,celemaimulteformedeorganizaresocial,ntritedeconditiile obiective(cldiriimproprii,personalputinsifrcalificaredetipsocial)erauformeprimitive, quasi-militare,adeseadetipulnchisorii.Institutiileeraunchisepublicului,accesulerapermis doarunuinumrrestrnsdevizitatori,careveneadinparteaunororganismelocale,medicale, politice, etc. care de fapt sprijineau puterea central. Rareori veneau printii copiilor internati s-si viziteze copiii, atmosfera din institutii era adesea caracterizat prin lips de participare a copiilor, subordonaresipedepsechiarabuzuripsihicesifiziceasupracopiilor.Toateacesteansituatian care institutiile pentru copii trebuie s reprezinte, mai nainte de toate, un substitut al familiei, un mediu socio-emotional vital pentru dezvoltarea copiilor.Deasemeneascopuriledeclaratealereteleideocrotireacopiilordectrestatdistonau puternic cu cele realizate n concret (Roth-Szamoskzi, M., 1999, p.218). Tabelnr.1:Scopurideclaratesirealizarealorncadrulreteleideocrotireacopiluluide ctre stat nainte de 1989 221.Scopuri declaratei realizarea lor nainte de 1989 asigurarea unui adpost, dar aglomerat, fr asigurarea unui spatiu personal adpost, dar lipsit de confort satisfacerea necesittilor biologice necesittile biologice au fost satisfcute la standarde minime educatie principal (comunist), bazat pe rolul colectivittii educatie nediferentiat educatie si instruire specializat, care s pregteasc copiii pentru viat educatie orientat n mic msur ctre integrarea copiilor n viata social asigurarea unei dezvoltri armonioase a personalittii copiilor frecvente cazuri de tulburri de personalitate, dizarmonii suplinirea lipsei familiei abordarea impersonal a copiilor, hospitalism evaluarea capacittilor intelectuale ale copiilor si orientarea lor scolar corespunztoare diagnostice de multe ori superficiale, chiar gresite Noua lege de protectie a copilului (3/1970) oferea protectie urmtoarelor categorii de minori (Comnescu, I., Mihut, I., Petrescu, R., 1989, pp.234-235): a)copiicuprintidecedati,necunoscuti,saunoricealtsituatiecareducela instituirea tutelei, dac acestia nu dispun de bunuri sau alte mijloace materiale proprii si nu exist persoane care s aib, potrivit legii, obligatii de ntretinere pentru copil; b)copii care fiind deficienti, au nevoie de ngrijire special ce nu le poate fi asigurat n familie; c)copiiacrordezvoltarefizic,moral,intelectualsaustaredesntateeste primejduit n familie; d)copii care au svrsit fapte prevzute de legea penal, dar nu rspund penal sau sunt expusissvrseascasemeneafapte,orialecrorpurtrisuntnpericolscontribuiela rspndirea de vicii sau deprinderi imorale n rndul altor minori. Legeapentruprotectiacopiluluindificultate,prevedeapentruprimadatnRomnia, organizarea la nivel judetean sau a municipiului Bucuresti, a Comisiei pentru Ocrotirea Minorului, organismadministrativcuatributiinluareamsurilordeprotectiepentrucopilulaflatn dificultate,cuexceptiaplasamentuluifamilial(careputeafihotrtdeOficiuldeasisten social), urmrirea aplicrii msurilor si a modului de dezvoltare a copilului protejat si schimbarea msurilordeprotectienfunctiedesituatiafamilieisiacopilului.OrganizareaComisiilorpentru OcrotireaMinoriloreraimaginatconformacesteilegilatreinivele:central(ComisiaCentral pentruOcrotireaMinorului),judetean(ComisiaJudeeanpentruOcrotireaMinorului)si municipalsauorsenesc(ComisiaMunicipalpentruOcrotireaMinorilor)organizateprin deciziaComisieiCentralepentruOcrotireaCopilului.Lanivelnational,pentrundrumareasi 23coordonareaactivittiideprotectiefunctionaComisiaCentralpentruOcrotireaMinorilor,la nivelul Ministerului Muncii.Legea instituit n 1970 prevedea, asa cum am mentionat anterior, si separarea competentelor privindhotrreamsurilordeprotectieacopiluluindificultate.Competentaatribuiriimsurii plasamentuluifamilialeradatorganuluideasistentsocial,Oficiuldeasistensocialdin cadrulDirectieiMunciisiOcrotiriisocialealconsiliuluijudeteansaualMunicipiuluiBucuresti. Luat cu acordul printilor sau tutorelui pentru copilului ai crui printi erau decedati, necunoscuti sau a cror sntate era primejduit n familie, aceast msur temporar poate fi considerat, ca o actiune de prevenire, care evita ncredintarea copilului unei institutii de ocrotire. Practic, nainte de 1990,msuraplasamentuluierasinguramsuralternativpentruproteciacopiluluin dificultate si se realiza de regul n cadrul familiei extinse. Din pcate, servicii de specialitate care s urmreasc evolutia copilului n familia de plasament nu existau, Oficiul de asistent din cadrul DirectieideMuncsiOcrotiriSocialeJudetenesauaMunicipiuluiBucurestiselimita,dup acordarea hotrrii de plasament, numai la plata alocatiei de ntretinere care era prevzut de lege ncazulncarepersoanasaufamilialacareminoruleraplasat,nuaveaobligatiadentretinere conform Codului familiei.La aceast situatie se adugau dou alte elemente deosebit de importante. Primul si cel mai important se refer la pregtirea profesional a personalului acestor organe teritoriale de asistent social. n 1969, deci cu un an naintea intrrii n vigoare a acestei legi, care prevedea atributii de asistentsocial,Ceausescudecideanchidereascoliiromnestideasistentsocial,caredesi insuficientdimensionat,aveadejaoreputatienprivintacalittiipregtirii,submotivc,n Romnia,nuarmaiexistaproblemesocialesaudacacesteaexistpotfirezolvatenumaila nivelulComitetelorobstestiteritoriale.Deastfel,ndrumrileelaboratepentruaplicarea acestei legi, prevedeau sprijinul autorittii tutelare, a colectivelor de sprijin pentru asistent social, a comisiilor de femei, precum si a altor organizatii obstesti pentru urmrirea dezvoltrii din punct devederefizic,moralsiintelectualaminorilorfatdecares-auluatomsurdeprotectie. Aceastsituatieadusladeprofesionalizareaserviciilorsitransformarealornsimpleprestatoare dealocatiifinanciare.Unrecensmntulrealizatnanul1990privindnumrulabsolventilorde scolideasistentsocialactivi,aconsemnatexistentanumaiaunuinumrde200depersoane calificate, multe dintre ele refugiate n sistemul de sntate ca asistente de ocrotire.O alt problem care ngreuna urmrirea unei msuri de protectie ntr-un cadru institutional era numrul limitat de posturi aferent unui oficiu judetean de asistent social. Astfel, numrul de posturi, care era corelat cu numrul locuitorilor unui judet era ntre dou si cinci posturi/judet. Teoretic, Comisiile pentru Ocrotirea Minorilor puteau hotr msura ncredinrii n familie pentru minorii care nu au putut fi plasati n familii, fie din cauza neidentificrii unei familii care s 24prezinte garantii materiale, morale, de sntate si s accepte luarea unui copil n plasament, fie din cauzanendepliniriialtorconditii,cumarfiacceptulprintilorcopiluluiprindeciziileserviciilor de asistent social. Practic, msura era cvasi ignorat din lipsa serviciilor sociale de specialitate si a specialistilor, ca si n cazul plasamentului familial.Pentruminoriicarenuputeaufiplasatisauncredintatinfamiliisiminoriicudeficiente, ComisiilepentruOcrotireaMinoruluiputeaudecidencredinarealorpentrucresterea,educarea, pregtireascolarsiprofesionalninstituiideocrotire,organizatensubordineadiferitelor ministeretehnice(MinisterulMunciisiOcrotiriiSociale,Ministerulnvtmntului,Ministerul Snttii), n functie de vrst, deficient, grad de handicap, astfel: Leagnepentrucopiinvrstdepnla3anicarenecesitprotectienafarafamiliei naturale sau pentru minorii cu deficiente n sectii organizate diferentiat; Casedecopiipentruprecolariicolaricarenecesitprotectienafarafamiliei biologice; Grdinie pentru copii deficieni recuperabili n vrst de peste trei ani pn la ncadrarea n scoala general; coligeneralepentrudeficienirecuperabilinvrstscolar(cuexceptiacelorcu deficiente locomotorii accentuate); Licee de cultur general pentru deficienii recuperabili, absolventi ai scolii generale; coliprofesionalepentrudeficienirecuperabili,absolventiaiscoliigeneralesaucareau ntrerupt nvtmntul obligatoriu sau nu l-au frecventat si au depsit vrsta de 14 ani; Licee de specialitate pentru deficieni recuperabili absolventi ai scolii generale; Cminecoalpentrudeficienioligofreni,partialrecuperabilicareprimescinstruiren limitaposibilittilorintelectuale,precumsipentrudeficientimotoricuinfirmittigravecare urmeaz cursurile de cultur general dup regimul scolilor din nvtmntului de mas; Cmine atelier pentru deficieni partial recuperabili n vrst de peste 16 ani; Cmine pentru deficieni nerecuperabili care nu pot presta nici un fel de activitate.Cheltuielilenecesarepentruprotectiacopiilorninstitutiiaufostntoataceastperioad suportatedelabugetuldestatiarpersoanelecareaveauobligatiidentretinerepentrucopiii ncredintati institutiilor de protectie erau obligate pn n 1990, de ctre Comisia pentru Ocrotirea Minorului,scontribuielunar,nfunctiedevenitullormediu,lantretinereacopiluluipetoat duratamsuriideprotectie,conformDecretului253/1971privindcontributiadentretineren unele institutii scolare. Sistemul de protectie a copilului, n special cel referitor la protectia copilului n dificultate, a constituitsistemulcelmaicriticatdup1990sicaresi-adoveditineficientaattdinpunctde vederealrespectriidrepturilorcopiluluictsidinpunctdevederealcosturilorbnestisau 25sociale.Perioada1970-1990areprezentat,nspecialnanii80,perioadaneagrdinistoria Romniei, care a acumulat indicatori demografici si ai strii de sntate pentru copil si femeie care au plasat-o pe primul loc n Europa din punct de vedere al neglijrii acestor categorii sociale. 1.Politici de protecie a copilului aflat n dificultate dup 1989 n Romnia Specialistii,forurileinternationaleguvernamentalesineguvernamentaleseasteptauca imediatdup1990,situatiacopiluluingeneral,darmaialesceaacopiluluindificultatesse schimberapidsifundamental.Scurtaperioaddeschimbripozitiveadurataproximativ2ani. Astfel, imediat dup decembrie 1989, Guvernul Romniei a dus o politic de reparare a greselilor, inegalittilorsifrustrrilorsuferitesiacumulatedepopulatie,cuprecderedup1980.Sepoate deciconsiderac,politicasocialaRomniein1990afostopoliticreparatorie(Zamfir,E., Zamfir, C., 1995, p. 122). Trei directii importante au vizat politica social reparatorie a anilor 1990: protectia familiei, politica locuintelor, protectia copilului institutionalizat. nacestintervalrelativscurt,s-auluatmsuridecrestereanumruluideangajatininstitutii, egalizareaalocatiilorpentrucopiidinmediulruralsipentruceidinmediulurban,acceptareade ajutoareinternationalesiorganizareaasistenteiprofesionaledeprotectieacopiluluicu introducereaunormetodenoi,pecheltuialaorganizatiilorstrine.Urmareaacestormsuriafost reducerea numrului de copii din instituii, paralel cu un mare val de adopii internaionale legale imaialesilegale.Impactulimportantuluiinteresalstrinttiipentrucopiiprsitisiorfani, victime ale legii de interzicere a avorturilor din perioada Ceausescu, a dus la ameliorarea calitii vieiinacesteinstituii,precumsiasistemuluilocaldeprotectieacopilului(Roth-Szamoskzi, M., 1999, p.28). Din 1989 si pn n 1997, prima etap din politica public de protectie a copilului, statul s-a preocupatdemodificareaparialacadruluinormativiadministrativdeocrotireaminorului. Dar,lipsauneistrategiinationalenmateriaprotectieicopiluluiafcutdificilsiactivitatea actorilor privati, precum organizatiile neguvernamentale (Mihilescu, I., 2000, p.145). CadrullegislativsemodificprinadoptareaConvenieicuprivireladrepturilecopilului (Legea18/1990deratificareaConventiei)darfrurmrinceeaceprivestemodificareaLegii 3/1970,conformreglementrilorsiprincipiilorcuprinsenconventie.nceeaceprivestesituatia copiluluindificultate,imediatdup1990numrulcopiilorprotejatininstitutiirezidentialea nregistratoscdereexplicabilprinnumrulmaredeadoptiidinanii1990-1991darsiprin efectele abrogrii decretului privind interzicerea ntreruperilor de sarcin. n timp ns, nruttirea conditiilor de viat n Romnia, srcia, cresterea numrului de persoane fr loc de munc, lipsa 26deeducatiesiaprogramelordeplanificarefamilial,lipsaserviciilorsocialelanivelultuturor judetelor a determinat creterea numrului de copii internai n instituii. Decizia institutionalizrii copilului, desi nu era singura msur ce putea fi luat, rmne n continuare majoritar, cu toate c ncredintareasiplasamentulntr-ofamilie erau msuri reglementate expres de actul mentionat.A crescutnaceeasiperioaddetimpnumrulcopiilorinternatininstitutiideprotectiepentru copilul cu handicap att n institutiile clasice, cmine spital, ct si n institutii mascate care desi se declarau institutii medicale protejau n acelasi timp copii cu probleme sociale, sectii de recuperare pediatric, neuropsihiatrie infantil, HIV/SIDA etc. Pn la nceputul anului 1997 (cnd adoptarea O.U.G. nr.26/1997 privind protecia copilului ndificultatedeterminabrogareaexpresaLegii3/1970),sistemuldeprotectieacopiluluin dificultate,instituitnanul1970,armasnemodificat,desincepndcuanul1990,odatcu schimbarearegimuluipolitic,Romniasiafirmaseintentiauneitransformriprinratificarean 1990a ConvenieiO.N.U.privinddrepturile copilului. Ratificarea acestei Conventii ONUaatras dupsineincludereanConstitutiaRomnieiaprincipiilorcaregarantezeliberadezvoltarea personalittii umane: Copiii se bucur de un regim special de protectie si asistent n realizarea drepturilor lor; ComisiapentruOcrotireaMinorului(COM),instantaadministrativautorizatshotrasc adoptarea unei msuri de protectie a copilului, avea posibilitti de decizie limitat. Vechea lege nu priveanicioformdesprijinafamilieinaturalepentruprevenireainstitutionalizriicopilului. Acestsistemaberantcares-apstrataproximativ30deanisicareanclcatntoataceast perioaddrepturilecopilului,nspecialdreptuldeaficrescutsieducatnfamilie,agzduit anualaproximativ50.000decopiininstitutiideprotectie:leagne,casedecopii,cminespital (Alexiu, M.,T.,Clive, S., 2000, p.95). Odinamicanumruluicopiilordininstitutiilerezidentialedeprotectienperioada1990-1997 se prezint astfel: Tabel nr. 2: Dinamica numrului copiilor din institutiile rezidentiale n perioada 1990-1997 Sursa: Departamentul pentru Protectia Copilului Cresterea numrului de copii din institutii a determinat Guvernul s caute solutii permanente pentru copil. Astfel, n anul 1990 a fost adoptat Legea nr.11 privind ncuviinarea adoptiei pe care Tipul instituiei 19901991199219931994199519961997 Leagn82867968997984428555862298639309 Casa de copii 2895426144290213074633431334313196035165 Cmin spital 33543617420443493940458641304473 27amodificat-onanul1991avndnvederenecesitateaalinieriilaConventiileinternationalen materie, care presupuneau acorduri ntre statele care conveneau s colaboreze n materia adoptiei, urmrirea si raportarea situatiei copilului n tara adoptatoare pe o perioad de doi ani (Legea nr.11 din 1990 privind ncuviinarea adopiei republicat n Monitorul Oficial nr.159 din 26 iulie 1991). Paralel cu adoptarea actului normativ mentionat si datorit cresterii masive a numrului adoptiilor internationalenaceastperioad,fenomencareadevenitaproapeimposibildecontrolat,s-a hotrtnfiintareaprinH.G.nr.63/1991aComitetuluiRomnpentruAdopii(CRA)nscopul supravegheriisisprijiniriiactiunilor deocrotire aminorilor prinadoptiesi alrealizriicooperrii internationalenaceastmaterie(extrasdinLegea11/1990,modificatsirepublicatn1991). Pentru mbunttirea activittii de adoptie, Romnia ader prin Legea 100/1992 la Convenia de la HagaasupraaspectelorcivilealerpiriiinternaionaledecopiisiulteriorratificConvenia asupraprotecieicopiluluiicooperriinmateriaadopieiinternaionaleHaga(Legea 15/1993, respectiv Legea 84/1994). Totodat pentru a putea fi solutionat o problem cum este cea aabandonuluicopiilorninstitutii,seinstituieprinLegea47/1993,declarareajudectoreasca abandonului(Legeanr.47din1993cuprivireladeclarareajudectoreascaabandonuluide copii,publicatnMonitorulOficialalRomniei,ParteaI,nr.153din8.07.1993).Desi controversat,legeasigsesteaplicatieprinaceeacpentruunmarenumrdecopiicei abandonati - se poate apela la o alt msur dect institutionalizarea.Situatia economic din ce n ce mai deteriorat si ca urmare nivelul de trai al populatiei din ce n ce mai sczut a determinat adoptarea n 1993 a Legii 61/1991 privind alocaia de stat pentru copii,careinstauraprincipiuluniversalittiisiinstituiacopilulcabeneficiaralalocatiei(Legea nr.61din1993privindalocaiadestatpentrucopiirepublicat,publicatnMonitorulOficial nr.56/08.02.1999).Dinpcateniciaceastintentiebunnuapututfisustinutfinanciarsinua pututficorelatcuinflatia.Aceastaadeterminatscdereavaloriirealeaalocatieidestatpentru copiitransformnd-ontr-unsimbolsinicidecumntr-oformdeprotectiesiasituatRomnia printre ultimele tri din regiune n privinta acestei alocatii bugetare. nperioada1997-1999,guvernuladecisschimbareacadruluinormativiadministrativ pentru protecia copilului aflat n dificultate si a elaborat o nou strategie de protecie a acestuia centratpe protectiacopiluluinfamilie sau ntr-un cadru ct mai apropiat de mediul familial,n detrimentul protectiei n institutiile rezidentiale. Strategia elaborat a vizat reforma cadrului juridic siadministrativdeprotectieadrepturilorcopilului,descentralizareaactivittiideprotectie, restructurareasidiversificareainstitutiilordeocrotireacopiluluindificultate,dezvoltarea alternativelor de tip familial la ocrotirea rezidential, prevenirea prenatal a abandonului, cresterea rolului societtii civile n activitatea de protectie a drepturilor copilului. 28Intervalul 1997-1999 poate fi definit ca perioad care a marcat realizarea reformei sistemului deprotecieacopiluluiaflatndificultate.Desischimbrilenuaucuprinsdectdomeniul protectieicopiluluiaflatndificultate,eleaupermiscreareapremiselorpentruconstituireaunui sistem descentralizat care s rspund nevoilor copilului n general.ReformacadruluinormativnprotectiacopiluluiaimpusabrogareaLegii3/1970privind regimulocrotiriiunorcategoriideminorisiaLegii11/1990privindncuviinareaadopiei.n iunie1997aufostadoptateOUGnr.26privindproteciacopiluluindificultatesiOUG nr.25/1997cuprivirelaadopie;noileactenormativeaustatlabazacreriinouluisistem descentralizatdeprotectieacopilului,laelaborareanoilormsurideprotectieacopiluluin dificultate(princopilndificultatentelegndu-seconformlegiicopilulacruidezvoltare, integritate fizic sau moral este periclitat) si a actorilor institutionali pentru hotrrea, aplicarea si urmrirea acestor msuri(Comisia pentru Protecia Copilului, Serviciul Public judeean sau de sector a Municipiului Bucureti, Organismelor private Autorizate de Comisia pentru Protecia Copilului s desfsoare activitti de protectie a copilului, Comitetul Romnpentru Adopii). A fost de altfel realizat un parteneriat ntre autorittile centrale si cele locale pentru sustinerea activittilor deprevenireasituatiilorderiscpentrufamiliesideprotectieacopiluluiaflatndificultateprinalocareadefonduri,initiereadeserviciispecializatesirecrutareadepersonalcalificatpentru sustinerea acestor activitti. OrdonantadeUrgentaGuvernuluinr.26/1997privindprotectiacopiluluindificultate stabilestemsurideprotectieaacestuiasiasiguraplicarealorcorespunztoareprinserviciul public pentru protectia copilului sau printr-un organism privat autorizat s desfsoare activitti de protectieaacestuia:ncredintareacopiluluiuneifamilii,uneipersoanesauunuiorganismprivat autorizat;ncredintareacopiluluinvedereaadoptiei;ncredintareaprovizorieacopiluluictre serviciulpublicspecializat;plasamentulcopiluluilaofamiliesaulaopersoan;plasamentul copiluluilaunserviciupublicspecializatsauorganismprivatautorizat;plasamentulcopiluluin regim de urgent; plasamentul copilului la o familie asistat. Pentru prima dat este introdus ntr-unactnormativromnesc(OUGnr.26/1997)plasamentul/ncredintareacopiluluiaflatn dificultatelaasistentulmaternalprofesionist,oferindu-seastfelposibilitateaprotectieicopilului prinalternativedetipfamiliallaocrotireainstitutionalizat.H.G.nr.218din1998cuprivirela condiiiledeobinereaatestatuluideasistentmaternalprofesionist,abrogatulteriorprinH.G. nr.679 din 12 iunie 2003, coroborat cu OUG nr.26/1997 pune bazele juridice ale noii alternative deprotectieacopiluluintr-uncadrufamilial.Profesiaesteasimilatcuceadefostercaresau famille d accueil (Alexiu, T.M., 2000, p.25) care este foarte rspndit n tri cu experient n protectia copilului si a fost introdus n Nomenclatorul Functiilor si Ocupatiilor din Romnia prin OrdinulcomunalMinisteruluiMunciisiProtectieiSocialesiMinisterulEducatieiNationale, 29publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr.374 din 23.12.1997. Desi,dincauzaconditiiloreconomice, numrul de cereri de instituionalizare si protectie a copiilordectrestatacrescutlapeste44.000anual(numrulcererilordesprijinadresate serviciilorpublicepentruprotectiacopiluluiacrescutcu12%n1998comparativcuaceeasi perioadaanului1997,datoritdegradriiconditiilorsocio-economice),ratainstituionalizriia sczut prin actiunile de prevenire a institutionalizrii si/sau intrarea acestuia ntr-o situatie de risc si prin protectie n alternative familiale, respectndu-se astfel interesul superior al copilului. Astfel, de exemplu, numrul copiilor institutionalizati a sczut de la 98.872 n mai 1997 la 91.785 n iunie 1998 iar numrul celor protejati n familii, a crescut de la 11.081 n 1997 la 44.171 n iunie 1998. De asemenea, dintr-un total de 44.679 cazuri noi intrate n sistem ntr-un an, noile Comisii pentru ProtectiaCopiluluiaudatdeciziideinstitutionalizareacopiilornpeste8.514cazuri,iarceilalti 36.165copiiaufostmentinutinpropriilefamiliisauaufostprotejatinfamiliisubstitutive (Alexiu, T.M., 2000, p.101). O situatie a protectiei copilului aflat n dificultate, conform cadrului legal, n perioada 1997-1999 se prezint astfel: Tabel nr. 3: Situatia protectiei copilului n dificultate n perioada 1997-1999 Sursa: DPC, MEN, SSPH Tipuri msuri de protecie Instituia responsabilNumr beneficiari Plasament/ncredintare n centre de plasament publice Consiliul Judetean/ Serviciul public specializat pentru protectia copilului 35.013 Plasament/ncredintare n centre de plasament private ONG 2.597 Plasament n cmine- spital Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap 3.497 Total copii protejati n institutii rezidentiale 41.089 Plasament/ncredinatare n familii Servicii publice specializate pentru protectia copilului 19.793 Beneficiari ai activittilor de prevenire Servicii publice specializate pentru protectia copilului 11.087 Copii n nvtmntul special Ministerul nvtmntului52.444 Total copii n dificultate 120.076 Numr servicii noi nfiintate Servicii publice specializate pentru protectia copilului 180 30 PrinStrategiaNaionaldedezvoltareaasistemuluipentruproteciacopiluluiadoptatde GuvernulRomnieiniulie2000,AgentiaNationalpentruProtectiaDrepturilorCopiluluisi-a propuscontinuareaprocesuluidecreareaunuinousistemdeprotecieacopiluluicares favorizezeprotectiacopiluluialturidefamiliasasauntr-uncadructmaiapropiatdemodelul familial.Dintreobiectivelestrategieiamintim:restructurareaserviciilorsiinstitutiilordetip rezidentialexistentesireorientareautilizriiresurselorexistentepentrudiversificareadeservicii alternativelangrijirearezidential;mbunttirea/armonizareacadruluilegislativnecesar organizrii si functionrii sistemului de protectie a drepturilor copilului; crearea si dezvoltarea unui sistem national de monitorizare si evaluare a situatiei copilului n dificultate sau n situatie de risc, aactivittiiserviciilorsiinstitutiilordengrijiresiprotectieadrepturilorcopilului,aresurselor financiare disponibile, avnd capacitatea de a prevedea eventualele crize bugetare ale sistemului de protectieacopilului;ntrireacapacittiiinstitutionaleaAgentieiNationalepentruProtectia DrepturilorCopilului;sustinereadezvoltriicapacittiiinstitutionaleaautorittiloradministratiei publicelocale;dezvoltarearesurselorumanecareintervinnsistemuldeprotectieadrepturilor copilului, prin definirea si promovarea statutului su profesional; promovarea participrii societtii civile la dezvoltarea sistemului national de protectie a drepturilor copilului. Peparcursulanului2000,parteneriatulpublic-privatnproteciacopilului,prinserviciile dezvoltate la nivelul comunittilor locale care au permis o interventie timpurie n familia cu risc si un sprijin acordat familiei n dificultate prin consiliere, ajutor material si financiar, servicii pentru copilncentredezi,centremam-copil,aureusitsprevininstitutionalizareasauabandonul pentru un numr de 15.734 copii, n toat aceast perioad familiile acestora fiind monitorizate si sprijinitepentrudepsireasituatieidecriz.nanul2000,serviciilepublicepentruprotectia copiluluiauavutnevidentsiauprotejatnparteneriatcuserviciileprivatepentruprotectia copilului un numr de 103.903 copii: Tabel nr. 4: Distributia copiilor protejati n anul 2000 de ctre servicii publice si private Numr copii protejati temporar n institutii rezidentiale publice sau private Numr copii protejati temporar n familiile rudelor, alte familii din comunitate sau la asistenti maternali profesionisti Numr copii mentinuti n familia natural cu suport material/financiar, servicii de consiliere, centre de zi, centre maternale Total copii n evidenta serviciilor pentru protectia copilului 57.59730.57215.734103.903 Sursa: Agentia National pentru Protectia Drepturilor Copilului Desinoulcadrulnormativapusbazelecreriiunuisistemcares-ipermitfiecruicopil dezvoltareaarmonioasapersonalittiisalentr-ofamilie,sistemuldeocrotirerezidenialnua 31disprutnc,deiafostmultschimbat.Institutiilerezidentialeclasiceaufosttransformaten centredeplasament,nsubordineaserviciilorpublicepentruprotectiacopiluluijudetenesauale sectoarelor municipiului Bucuresti, urmnd a proteja pentru o perioad determinat de timp copilul pentrucarenuafostposibilmentinereanfamilianaturalsauprotectiantr-ofamilie substitutiv.Paralel,numeroaseorganizatiineguvernamentalesi-aucreatpropriilecentrede plasamentdesfsurndactivittideprotectieadrepturilorcopiluluinparteneriatcuserviciile publice pentru protectia drepturilor copilului. Desi studii de specialitate au demonstrat c sistemul rezidential de protectie reprezint cea mai nepotrivit solutie pentru protectia copilului si cea mai scumpnacelasitimp,nus-aluatncodeciziefermnsensulnchideriituturorinstitutiilor rezidentialesidesfsurriiactivittilordeprotectieprinserviciialternativedezvoltatelanivel comunitar. De asemenea, cadrul institutional din domeniul protectiei drepturilor copilului este marcat n aceastperioaddeoautoritatepubliccentralresponsabilcuelaborareasicoordonarea implementriipoliticiiguvernamentalendomeniusianumeAutoritateaNaionalpentru ProteciaCopiluluiiAdopie(ANPCA),nfiintatprinO.U.G.12/2001siaflatnsubordinea SecretariatuluiGeneral alGuvernului. n vederea atingerii scopurilor pentru care a fostnfiintat, A.N.P.C.A.sinsusestesipromoveazprevederiletratatelorsiconventiilorinternationale definitorii pentru domeniul propriu de activitate, pornind de la Declaratia Universal a Drepturilor Omului,Conventiacuprivireladrepturilecopilului,ratificatprinLegea18/1990,Conventia asupra protectiei copiilor si cooperrii n materia adoptiei internationale adoptat la Haga. Activitateastructuriloradministratieicentraleestecompletatlanivellocaldeactivitateaa douinstitutiiconstituitendirectasubordonareaConsiliuluijudetean/consiliilorlocaleale sectoarelor Municipiului Bucuresti: comisia judeean pentru protecia copilului si serviciul public descentralizat, n spet direcia judeean pentru protecia copilului, ambele nfiintate, asa cum am maiartatanterior,prinO.U.G.nr.26/1997.nianuarie2003,GuvernulRomnieiadoptoH.G. nr.90avnddreptobiectivaprobareaRegulamentuluicadrudeorganizareifuncionarea serviciuluipublicdeasistensocial.Potrivitprevederilorsale,nexercitareaatributiilorcele revinpotrivitprevederilorLegiinr.705/2001privindsistemulnaionaldeasistensocial, consiliilejudetene,respectivConsiliulGeneralalMunicipiuluiBucuresti,precumsiconsiliile localealemunicipiilor,oraselorsisectoarelormunicipiuluiBucuresti,denumiteconsiliilocale, nfiinteaz si organizeaz serviciul public de asisten social. nfiintarea sa se va realiza, pn la datade31martie2003,prinreorganizareaserviciilorpublicecuatributiindomeniuaflaten subordine, sau dup caz a compartimentelor din aparatul propriu si prin redistribuirea personalului 32existentncadrulacestora,urmndcaacestedispozitiisnufieaplicabileserviciilorpublice pentru protectia copilului organizate la nivel judetean (Art.4 alin. 1 si 2 din H.G. nr. 90/2003). Serviciulpublicdeasistensocialdelaniveluljudeelor,respectivalmunicipiului Bucuresti,areroluldeasiguraaplicarealaacestnivelapoliticilorsistrategiilordeasistent socialndomeniulprotectieifamiliei,persoanelorsingure,persoanelorvrstnice,persoanelorcu handicap,precumsiaoricreipersoaneaflatennevoie.Serviciulpubliclocalareroluldea identificasideasolutionaproblemelesocialealecomunittiidindomeniulprotectieicopilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricror persoane aflate n nevoie. Deci, domeniile n care serviciul public local desfsoar activitti sunt: domeniulprotectieicopilului,domeniulprotectieipersoaneloradulte,domeniulinstitutiilorde asistentsocialpublicesauprivate,domeniulfinantriiasistenteisociale.Dintreatributiile concretealeacesteiinstitutiindomeniulprotectieicopiluluimentionm(Art.3lin.2lit.A,din Regulamentul-Cadrudeorganizareifuncionareaserviciuluipublicdeasistensocial, publicatnMonitorulOficialnr.81/7.II.2003):monitorizareasianalizasituatieicopiilordin unitateaadministrativ-teritorialrespectiv,respectareasirealizareadrepturilorlor;identificarea copiiloraflatindificultate,elaborareadocumentatieipentrustabilireamsurilorspecialede protectieaacestorasisustinereanfataorganelorcompetenteamsurilordeprotectiepropuse; realizareasisprijinireaactivittiideprevenireaabandonuluicopilului;exercitareadreptuluidea reprezentacopilulsidea-iadministrabunurile;organizareasisustinereadezvoltriideservicii alternativedetipfamilial.Atributiilecuprindsi:urmrireasiasigurareaaplicriimsurilor educative stabilite de organele competente pentru copilul care a svrsit o fapt prevzut de legea penal,darnurspundepenal;realizareadeparteneriatesicolaborricuorganizatii neguvernamentalesicureprezentantiaisociettiicivilenvedereadezvoltriisisustinerii msurilor de protectie acopilului; asigurarea accesului n institutiile de asistent social destinate copilului sau mamei si copilului si evaluarea modului n care sunt respectate drepturile acestora. n legtur direct cu protectia drepturilor copilului, pentru diminuarea srciei severe, s-a introdusunsuportinstitutionalsifinanciar,Legea416din2001avenituluiminimgarantat,cu modificrilesicompletrileulterioare(Legeanr.115din2006,demodificaresicompletarea Legii nr. 416 din 2001, publicat n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 401 din 2006). n al doilea rnd, ca cerint a Uniunii Europene (Conferinta de la Nisa din decembrie 2000) s-aluatdeciziadeconstituireaComisieiNaionaleAnti-SrcieiPromovareaIncluziunii Sociale. Dezinstituionalizareacopiilorareprezentatunprocescontinuu,initiatnperioada1997-1998, asa cum ammentionat anterior, si care a ctigat n amploare n perioada 2001 - 2005. Ca prim rezultat concret, la nivel national numrul copiilor instituionalizai a sczut de la 53.335 n 33anul2000la27.039nmartie2005.Deasemenea,numrulinstituiilormari(cuunnumrmai mare de 100 copii protejati) a sczut de la 205 institutii la nceputul anului 2001, la 131 institutii la sfrsitul anului 2002 si respectiv 51 n martie 2005. n acelasi timp, numrul copiilor protejai n mediul familial a crescut de la 16.782 n anul 2001, la 21.414 n anul 2005. Acest din urm rezultat afostobtinut,nprincipal,prinsprijinirearudelorpentrua-siasumaresponsabilitateacresteriisi educrii copiilor, dar si prin promovareaprotectiei prin intermediulinstitutiei asistentul maternal profesionist. nchidereainstituiilordetipvechiareprezentatomareprovocarepentrusistemulde protectie a copilului. S-a constatat c noua misiune acordat institutiilor pentru copii nu mai poate findeplinitnfostelelocatii,indiferentdeeforturilecares-aufcut(reparatiicapitale, restructurri,modulrietc.).Dinacestmotivs-aluatdeciziamutriicopiilornlocatiiadecvate caresrspundnevoilorlor individuale. La sfrsitului anului 2002, un numr de 93 institutiide tipvechieraunchise(27fosteinternatealescolilorspeciale,5fostecminespital,4institutii transferatedelaMinisterulSnttiisi57centredeplasament).Deasemeneanumrulcentrelor deplasamentfuncionaleacrescutdela758nanul2001la1375nanul2005.Printresolutiile adoptatenvederearezolvriiacestorsituatiiamintim:reintegrareacopiluluinfamilianatural, protectiacopiilorprinalternativedetipfamilial(asistentulmaternalprofesionist,rude,alte familii/persoane), protectia copilului n csute de tip familial sau apartamente. Totodat, n functie de nevoile copilului si ale familiei, acestia au beneficiat si de anumite servicii de suport (consiliere, ngrijire de zi, servicii de recuperare pentru copilul cu handicap etc.). n perioada 2001 - 2005, reeaua de asisten maternal s-a dezvoltat n mod semnificativ, fiind nregistrato crestere anumrului de asistenti maternali profesionisti de la 3.228la14.111. Lasfrsitulanului2005,nstructuraDirectiilorGeneraledeAsistentSocialsiProtectia Copilului au fost dezvoltate un numr de 593 servicii alternative: 58 centre maternale, 118 centre dezi,50serviciideasistentsisprijinpentrutineriicareprovindincentreledeplasament,70 centredeconsilieresisprijinpentruprinti,46serviciideprevenireaabandonuluinperioada preconceptivsiserviciidemonitorizare,asistentsisprijinalfemeiigravidepredispusla abandonulcopilului,48centredepregtiresisprijinireareintegrriisiintegrriicopiluluin familie, 92 centre de ngrijire de zi si recuperare a copilului cu dizabilitti, 16 servicii de orientare, supravegheresisprijinireareintegrriisocialeacopiluluidelincvent,10centredeasistentsi sprijinpentrureadaptareapsihologicacopiluluicuproblemepsihosociale,23serviciipentru sprijinireacopiluluinexercitareadrepturilorsale,inclusivadreptuluilaexprimarealibera opiniei,18serviciipentrucopiiistrzii,18centredeconsilieresi sprijinpentrucopilulmaltratat, abuzat, neglijat, inclusiv victim a violentei n familie si 26 alte servicii. 34Integrareasocio-profesionalatinerilorcareprsescsistemuldeprotecieacopilului reprezintunaltdomeniucruiaiseacordatenie.naceastperioads-aurmritattcrearea unor servicii adecvate n cadrul Directiilor pentru Protectia Copilului care s se concentreze asupra pregtirii pentru viat a adolescentilor si tinerilor, ct si crearea unui cadru legislativ si institutional caresasiguresuportulnecesartinerilorpentrugsireaunuilocdemuncsiauneilocuinte.Cu toate acestea problemele nu au fost solutionate. nvedereapregtiriiadolescentilorsitinerilorpentruviat,nstructuraDirectiilorpentru ProtectiaCopiluluiaunceputsfiedezvoltateserviciispecifice.Mareamajoritateaacestorao reprezint apartamentele n care tinerii se autogospodresc cu un nivel minim de supraveghere din parteaadultilor(personaluluiangajat).Lanivelnational,existunnumrde50deastfelde servicii, dezvoltate fie prin programul de interes national nr. 4 din anul 2002, fie prin Programul de reform finantat de BIRD si BDCE si prin Programul Phare 1999 Copiii mai nti.n anul 2001, a fost realizat primul plan de actiune pentru reintegrarea social a copiilor strzii si totodat a fost momentul constientizrii faptului c acest domeniu necesit timp si resurse financiare, materiale si umane importante. Implementarea msurilor propuse n perioada 2001- 2002 a avut drept rezultat reducerea semnificativ a dimensiunilor fenomenului. Astfel, la sfrsitul anului 2002, numrul de copii si tineri adulti care triau n strad a sczut de la 2500 la 1500 la nivel national si de la 700 la aproximativ 400 n Bucuresti. PrinOrdonantadeUrgentnr.121/10.2001,aprobatprinLegeanr.347/2002,aufost suspendatepeoperioadade12lunideladataintrriinvigoareaacesteia,toateprocedurile avnd ca obiect adopia copiilor romni de ctre o persoan sau o familie cu cetenie strin ori dectreopersoansauofamiliecucetenieromnicudomiciliulsaucureedinape teritoriulaltuistat.Termenulprevzutdeart.(1)dinOUGnr.121/2001afostprorogat,astfel nct suspendarea este valabil pn la data de 1 Martie 2003. Aceast decizie a fost luat urmare numeroaselorcriticiadresateGuvernuluiRomniei,dinparteaorganizatiilorsiinstitutiilor internationale.Dupluareadecizieidesuspendare,la20noiembrie2001,prinDeciziaPrimului Ministrunr.401,s-aconstituitGrupulIndependentdeAnalizaSistemuluideAdoptii Internationale(GIASAI),formatdin3expertiindependenti.Potrivitresponsabilittilorstabilite prin Decizia Primului Ministru, acest grup a naintat la data de 26 martie 2002 raportul de evaluare cuprivirelareorganizareasistemuluideadoptiiinternationalesideprotectieacopiluluin dificultate. Grupuldelucrulegislativ,constituitnbazaprevederilorStrategieiprivindimplementarea msurilorcuprinsenraportulntocmitdeGIASAI,aelaboratunprimproiectdelegeprivind regimul juridic al adopiei. Principalele elemente de noutate aduse prin acest proiect vizeaz: 35 promovarea cu prioritate a adoptiei nationale si abordarea adoptiei internationale ca msur de protectie a unui copil n dificultate doar ca solutie ultim; eliminareaorganismelorprivatedinproceduraadoptieisintrirearoluluisi responsabilittilor sectorului public n acest proces; realizareancetriidrepturilorprintestinumaiprinprocedurjudectoreasc(nusiprin procedur administrativ, cum prevedea legislatia precedent); sublinierea si ntrirea, prin noile proceduri, a rolului printilor n ngrijirea propriilor copii, precumsiaobligativittiiresponsabililordindomeniudeafacetoatedemersurilepentru mentinerea copilului n cadrul familiei naturale/lrgite (doar dup parcurgerea obligatorie a acestei etape, adoptia poate fi luat n considerare). In2005,moratoriulafostnlocuitdeactualalege,Legea273din2004privindregimul juridicaladopiei,carepermiteadoptiainternationalacopiilorromninumaidectrerude,cel mult de gradul al doilea. Dar,pentruconturareactmaicuprinztoareacadruluilegislativprivindprotectia drepturilorcopilului,legiuitorulromnadoptnaceeasiperioadactenormativeimportante precum:Legea272din2004privindproteciaipromovareadrepturilorcopilului,Hotrrea Guvernuluinr.1434din2004privindatribuiileiRegulamentulcadrudeorganizarei funcionare a Direciei generale de asisten social i protecia copilului, Hotrrea Guvernului nr.1437din2004privindorganizareasimetodologiadefunctionareacomisieipentruprotecia copilului,HotrreaGuvernuluinr.1438din2004pentruaprobarearegulamentelorcadrude organizare si functionare a serviciilor de prevenire a separrii copilului de familia sa, precum si a celordeproteciespecialacopiluluilipsittemporarsaudefinitivdeocrotireaprinilorsi, HotrreaGuvernuluinr.1439din2004privindserviciile specializate destinate copiluluicarea svritofaptpenalinurspundepenal,HotrreaGuvernuluinr.1440din2004privind conditiile si procedura de licentiere si inspectie a serviciilor de prevenire a separrii copilului de familiasa,precumsiacelordeproteciespecialacopiluluilipsittemporarsaudefinitivde ocrotireaprinilorsi;OrdonanadeurgenaGuvernuluinr.12din2001privindnfiintarea Autoritii Naionale pentru Protecia Drepturilor Copilului. Deasemenea,ntemeiulart.105dinLegeanr.272/2004siaprevederilorH.G.nr.1434/ 2004iafiintlanivelulfiecruijudetDireciaGeneraldeAsistenSocialiProtecia Copilului.Eareprezintoinstitutiepubliccupersonalitatejuridic,carefunctioneazn subordineaConsiliuluiJudeteanprincomasareaServiciuluiPublicdeAsistentSocialsia ServiciuluiPublicSpecializatpentruProtectiaCopiluluidelaniveljudeteansipreianmod corespunztoratributiilesifunctiilecelordouinstitutii,precumsintregpersonalulacestora, personalcareseconsidertransferat,nconditiilelegii.DirectiaGeneraldeAsistentSocialsi 36ProtectiaCopiluluirealizeaz,laniveljudetean,msuriledeasistentsocialndomeniul protectieicopilului,familiei,persoanelorsingure,persoanelorvrstnice,persoanelor cuhandicap, precumsiaoricrorpersoaneaflatennevoie.nvederearealizriiatributiilorprevzutedelege Directiageneralndeplinestenprincipalurmtoarelefunctii:destrategie,ntemeiulcreia asigur elaborarea strategiei de asistent social, a planului de asistent social pentru prevenirea si combaterea marginalizrii sociale, precum si a programelor de actiune antisrcie; de coordonare a activittilordeasistentsocialsiprotectieacopiluluidelaniveljudetean;deadministrarea fondurilorpecareleareladispozitie;decolaborarecuserviciilepublicedeconcentrateale ministerelorsiinstitutiilorcareauresponsabilittindomeniulasistenteisociale,cuserviciile publicelocaledeasistentsocial,precumsicureprezentantiisociettiicivilecaredesfsoar activittindomeniu;deexecuie,prinasigurareamijloacelorumane,materialesifinanciare necesarepentruimplementareastrategiilorcuprivirelaactiunileantisrcie,preveniresi combatere a marginalizrii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale indiv