2006-02

Tipãrit lla CCentrul TTehnic EEditorial aal AArmateitel: 0021-2224 226 334fax: 0021-2224 004 005

PUBLICAÞIE EDITATÃ DESTATUL MAJOR

AL FORÞELOR TERESTRE

REDAC}IAstr. Drumul Taberei nr. 9-11

sector 6 cod 061416

BUCUREªTI

tel: 021-318 22 47

021-318 53 67 int. 189, 389

fax: 021-318 53 65

021-318 22 47

Copyright Este autorizatã orice reproducere,

fãrã a percepe taxe, cu condiþia

indicãrii cu exactitate a numãrului

ºi a datei apariþiei publicaþiei

B 00420 C 4254/06

ISSN 1582-1617

REDACTOR-ªEF

Locotenent-colonel

Dragoº ANGHELACHE

SENIOR EDITOR

Colonel (r.) Nicolae DINU

REDACTOR

Sublocotenent Andreea FLEANCU

SECRETAR DE REDACÞIE

Maior Luigi-Mihail COJOCARU

TEHNOREDACTARE

Elena RÃDULESCU

CORECTURÃ

Cristina BULEA

PROCESARE TEXTE

Plt. adj. Adrian IUZIC

Filofteia LINCÃ

ADMINISTRAÞIE ªI EXPEDIÞIE

Plt. adj. Adrian IUZIC

INTERNETwww.rft . forter.ro

e-mai l : r [email protected]

Coperta 1În bãtaia puºtii

foto: slt. Laurenþiu LÃZÃROIU

Coperta 4O revistã pentru toate vârstele

foto: Emil MORITZ

CuprinsNr. 2 Iulie 2006

EDITORIAL

Libertatea presei ºi condiþiajurnalistului militar p.3Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Cercetare la nivel europeanp.58Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

TEATRE DE OPERAÞII

„Rechinii Albi“ la jumãtateamisiunii în Afganistan p.6Locotenent Alice MOLDOVAN

Afganistan la 60 de gradeCelsius p.8Locotenent Alice MOLDOVAN

Câte trei patrule zilnic pentruapãrarea bazei KAF p.10Locotenent Alice MOLDOVAN

Un moment de inspiraþie p.12Cãpitan Marius NIÞULESCU

Împreunã la bine ºi la greup.14Cãpitan Marius NIÞULESCU

Infanterie mecanizatã! p.16Cãpitan Marius NIÞULESCU

Moartea nu iartã ºi nu uitã.Uneori, se grãbeºte p.18Cãpitan Marius NIÞULESCU

ACTUALITATE

Consilierii juridici dinforþele terestre p.19Sublocotenent Andreea FLEANCU

Ziua Poliþiei Militare p.21Sublocotenent Andreea FLEANCU

O nouã viziune asupraPoliþiei Militare p.23Maior Lucian LECUÞA

Geniºtii: militari care facpoduri peste râuri ºi întresuflete p.25General-locotenent dr. Sorin IOAN

Copiii teribili ai ceruluialbastru p.26Locotenent Adriana ALECU

„Ziua Porþilor Deschise“ laCluj-NNapoca p.33Locotenent-colonel Claudiu

IORDÃCHESCU

Vânãtori de muntebraºoveni verificaþi pentrucertificare p.36Maior Nicolae USZKAI

Infanteriºtii la Prislopp.37Maior Luigi-Mihail COJOCARU

Parteneriat fructuos înCetatea Aradului: “WISEFORESIGHT 2006 RO“p.40Locotenent-colonel Claudiu

IORDÃCHESCU

Portretul unui militar profesionist p.43Sublocotenent Andreea FLEANCU

ACTUALITATEAMILITARÃ

Tactici folosite de insur-genþa irakianã împotrivaforþelor Coaliþiei p.60Colonel Gheorghe VIªAN

Convoaiele americaneriposteazã dacã sunt ata-cate în Irak p.62Sublocotenent Andreea FLEANCU

Salonul internaþional dearmament ºi echipamenteterestre ºi aeriene p.64Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

INTERVENÞIE LA INUNDAÞII

Batalionul 2 Infanterie lainundaþiile de laMãnãstirea p.46Maior Luigi-Mihail COJOCARU

„Scorpionii“ spun cãSãrata nu va cãdea! p.48Locotenent Cristian CÃNUCI

Geniºtii brãileni suprave-gheazã digurile Dunãriip.50Maior Viorel CALENCIUC

Transmisioniºtii craioveniîn sprijinul populaþiei p.52Locotenent Daniel ªERBAN

CULTURÃ

Trecea fanfara militarã p.68Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

O lume în altã lume:Bucureºtiul subteran p.72Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

Cenaclu literar la CerculMilitar Ploieºti p.73Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE

SPORT

Olimpiada de varã a sportu-lui militar p.74Sublocotenent Andreea FLEANCU

Sub semnul fair-pplay-uului p.76Elev caporal Elena VLASE

Emoþii ºi bucurie la campiona-tele sportive de la Breazap.77Sublocotenent Andreea FLEANCU

ªcolile de aplicaþie s-aau aliniatla concursul de cros p.79Sublocotenent Andreea FLEANCU

ALMA MATER

O armatã mai atractivãpentru tineri p.54Colonel Marian GARGAZ

Primul colegiu militar -ªcoalã Europeanã p.56Sublocotenent Andreea FLEANCU

ALÃTURAÞI-VVÃCELEI MAI PUTERNICE FORÞE!

Colaj realizat de lt. ing. Cãtãlin CÂRSTEA

Editorrial

JJuurrnnaalliissmmuull mmiilliittaarr

Pentru cã data de 23 iulie figureazã în calendarulsãrbãtorilor celor aflaþi sub arme ca Ziua PreseiMilitare, este interesant de a privi în „bucãtãria

conceptualã“ a acestei nou-recunoscute specialitãþi. Libertatea presei este un concept care a stârnit destule

dezbateri, iar fenomenul este departe de a lua sfârºit. La modul declarativ ºi conceptual, acest drept estegarantat, în statele democratice (ºi chiar în majoritateacelor totalitare) fiind înscris în Constituþie ca un drept (natural) al cetãþeanului la informare.

Practic, lucrurile stau cu totul altfel. În primul rând,aceastã libertate trebuie vãzutã pe douã niveluri: unulgeneral, care se referã la presa ca instituþie, ºi unulindividual, care priveºte strict jurnalistul.

La nivel general, manualele ºi studiile de specialitatesunt de acord cã nu se poate vorbi de o libertate a preseidecât la nivel declarativ. Atâta timp cât produsul mediaticreprezintã un bun care se vinde cu mult sub costul sãu deproducþie, ar fi o utopie sã se susþinã cã o publicaþie, un post radio sau TV, ori un trust media este absolutindependent. Funcþionarea respectivelor entitãþi mediaeste, în acest fel, supusã unor presiuni pe care uniiteoreticieni în domeniu le considerã a veni atât din

domeniul economic (materie primã, oferte publicitare,grupul patronal care administreazã fondurile financiare),cât ºi politic sau social (mijloace legislative, intervenþiidirecte ale structurilor Puterii, iniþiative ale organizaþiilorneguvernamentale).

Chiar dacã la prima vedere pare paradoxal, la nivelindividual lucrurile stau exact invers. Într-o societatedemocraticã – fie ea ºi în tranziþie –, guvernatã de un statde drept, jurnalistul se poate exprima în deplinã libertateconstituþionalã. Dacã politica editorialã a publicaþiei lacare lucreazã este în concordanþã cu convingerile sale,atunci jurnalistul poate lucra fãrã constrângeri. Dacã nu,are posibilitatea de a pleca la o altã publicaþie a cãreipoliticã editorialã este în consonanþã cu convingerile sale.Un exemplu edificator poate fi migrarea cu arme ºibagaje a echipei redacþionale conduse de OvidiuIoaniþoaia de la „Pro sport“ la „Gazeta sporturilor“ sauopþiunea unui numãr însemnat de jurnaliºti de la„Adevãrul“ de a-ºi urma liderii la nou-înfiinþata publicaþie„Gândul“.

Dacã la nivelul presei, pe care noi o numim civilã,lucrurile sunt relativ aºezate, care este situaþia în parteamilitarã a breslei?

Locotenent-colonel Dragoº [email protected]

Libertatea presei ºicondiþia jurnalistuluimilitarEste o utopie sã se susþinã cã presa, caEste o utopie sã se susþinã cã presa, cainstituþie, este cu adevãrat liberã, oriundeinstituþie, este cu adevãrat liberã, oriundeîn lume. Poate pãrea paradoxal, darîn lume. Poate pãrea paradoxal, darjurnalistul se bucurã de libertatejurnalistul se bucurã de libertateindividualã în cadrul breslei sale.individualã în cadrul breslei sale.

3Iulie 2006

La nivel general, lucrurile stau lafel ca în varianta civilã, cu singuradiferenþã cã nu sunt presiuni denaturã externã. Prin reglementãriinterne (R.P. – 1 Instrucþiuni privindactivitatea de relaþii publice înarmatã), presei militare i se atribuiemisiunea de „a contribui, prinmijloace specifice, la informareainternã a personalului armatei ºi de a

participa la realizareatransparenþeiactivitãþilor ArmateiRomâniei“ (RP1,art.16). Activitatea sedesfãºoarã „înconformitate culegile þãrii ºiprincipiileconstituþionale alelibertãþii presei ºi alelibertãþii de exprimare ºi de creaþie“dar „cu respectarea prevederilor«Strategiei de Comunicare a Minis-terului Apãrãrii Naþionale»“(RP1,art.17).

Acestea fiind datele, libertateapresei este trasatã clar în limitele sus-amintitei strategii, prin care sedoreºte – ca oriunde în lume dealtfel– crearea unei imagini favorabile aArmatei. Astfel, instituþia militarãdevine generator de presiune asuprapresei subordonate.

La nivel individual, jurnalistulmilitar este definit ca „persoana înca-dratã în statul de organizare al redac-þiei unui mijloc militar de informareîn masã pe funcþie de redactor, secre-tar/secretar general de redacþie, foto-reporter sau cameraman“ (RP-1,art.24). Printre obligaþiile sale de ser-viciu se înscriu apãrarea onoarei ºidemnitãþii instituþiei militare, „în de-plinul respect al adevãrului“ (RP.1,art.25, lit.a) ºi sã „nu prejudiciezeimaginea instituþiei militare prin ma-terialele pe care le semneazã“ (art. 25,lit.f). Sunt douã prevederi care, celpuþin teoretic, pot intra în conflictatunci când ziaristul militar „în depli-nul respect al adevãrului“ este în si-tuaþia de a scrie articole care prejudi-ciazã „imaginea instituþiei militare“.

Ar fi o situaþie demnã de ApostolBologa: scriind articolul, jurnalistulmilitar se plaseazã în afara statutuluisãu, iar dacã nu îl scrie, intrã înconflict cu propria conºtiinþã. În partea civilã a presei rezolvareaeste foarte simplã; ziaristul pleacã la o altã publicaþie. Confratele sãumilitar nu are aceastã opþiune,deoarece oriunde s-ar duce în presamilitarã, condiþiile sunt aceleaºi. Este astfel în postura hilarã a luiAdam când a trebuit sã îºi aleagãnevasta.

La modul practic, jurnalistulmilitar se confruntã cu altã situaþie.Din dorinþa proprie sau indusã de arealiza o imagine pozitivã a instituþieidin care face parte, în paginilepublicaþiilor noastre ajung cuprecãdere elementele agreabile alecotidianului militar ºi foarte rar uneledeficienþe de sistem, hiatusuri încomunicare ori alte aspecte mai puþinplãcute. În acest fel, credibilitateapublicaþiilor se erodeazã, iar„Strategia de Comunicare aMinisterului Apãrãrii Naþionale“,oricât de bine ar fi gânditã, riscã sãnu îºi atingã scopul. Cât desprepublicaþiile noastre, riscã un retouren arrière, devenind valoroase dinpunct de vedere tehnic ºi estetic, însãgolite de conþinut.

Editorrial

JJuurrnnaalliissmmuull mmiilliittaarr

4 Revista Forþelor Terestre Nr. 2 www.rft.forter.ro

TTeeaattrree ddeeooppeerraaþþiiii

Misiunile infanteriºtilor dinForþele Terestre Române suntmai complexe în ceea cepriveºte execuþia, chiardacã, din punct de vedere alcerinþelor, nu diferã faþã decele obiºnuite.

Cele interne, cum sunt paza bazei Kandahar, a bazarului ce se desfãºoarã sãptãmânal în ime-diata apropiere a bazei sau securizarea opera-

þiunilor logistice clasa I ºi a III-a, implicã zilnic peste 100de militari. Mi-siunea militari-lor noºtri este dea verifica toateautovehiculelecare intrã înbazã ºi le înso-þesc pe timpulstaþionãrii, pen-tru cã oricaredintre acesteapoate fi o poten-þialã ameninþare.

În ceea cepriveºte misiu-nile externe –

mai variate ºi ceva mai complexe în ultimul timp – aufost executate peste 170. Acestea au constat în: transpor-turi ºi distribuire de materiale umanitare, misiuni cu focusmedical, de evaluare a satelor, întâlniri cu liderii locali ºibãtrânii satelor la sediile districtelor (SHURA, patrule derecunoaºtere, puncte temporare de control trafic). Deasemenea, au fost executate în aceastã perioadã ºi 16trageri de iluminare în sprijinul acþiunilor forþelor Coali-þiei de contracarare a eventualelor atacuri asupra bazeiKAF. În paralel cu misiunile curente pe care le desfãºoarã„Rechinii Albi“, s-a adãugat ºi asigurarea securitãþii uneiechipe EOD, care se ocupã de deminarea zonelor limitro-fe bazei unde ne aflãm.

La sfârºitul lunii februarie, la baza militarã de laKandahar a avut loc rotirea brigãzilor care asigurã opera-þiunile din sudul Afganistanului, comanda fiind preluatãde Brigada Multinaþionalã de Sud „AEGIS“, comandatãde gl.bg. David A.Fraser. La scurt timp de la preluareamisiunilor, noul comandant a dorit nu numai sã îºi cu-noascã subordonaþii, dar ºi sã îi vadã în acþiune, motiv

Teeatrree dee opeerratii

BBaattaalliioonnuull 334411 IInnffaanntteerriiee

Locotenent Alice [email protected]

„Rechinii Albi“ la jumãtatea misiuniiîn Afganistan

www.rft.forter.ro

Misiunile infanteriºtilor din Forþele TerestreRomâne sunt mai complexe în ceea ce priveºteexecuþia, chiar dacã, din punct de vedere al cerin-þelor, nu diferã faþã de cele obiºnuite. În mare,aceste misiuni se împart în douã categorii, interneºi externe.

Revista Forþelor Terestre Nr. 26

Foto

: lt.

Alic

e M

OLDO

VAN

pentru care a participat împreunã cucomandantul Batalionului 341 Infan-terie „Rechinii Albi“, lt.col.dr. VasileVreme, la una din adunãrile liderilorlocali din districtul Daman, într-o misiune planificatã ºi condusãde militarii noºtri.

La încheierea misiunii, generalulFrasier a apreciat profesionalismul princare militarii români abordeazã fie-care misiune din aria de responsabili-tate, precum ºi modul de relaþionarecu populaþia localã afganã, conside-rând cã deschiderea de care dãm dova-dã este beneficã misiunii noastre aici.

Referindu-se la misiune, dumnea-lui declara: „Am fost foarte impre-sionat de voi când am fost împreunãîn misiune. Este foarte bine cum pro-cedaþi, sunteþi buni soldaþi, îmi placeceea ce aþi fãcut pânã acum ºi vreausã faceþi acelaºi lucru ºi de aici înain-te“. Generalul Fraser s-a referit apoi

la principala misiune a „RechinilorAlbi“ la Kandahar, paza bazei KAF:„acest camp este o þintã bunã, aºa cãmisiunea dumneavoastrã este foarteimportantã aici. Vã faceþi treaba ºiapreciez acest lucru“.

Activitãþile militarilor noºtri nu sereduc doar la executarea misiunilorîncredinþate de eºalonul superior.Pentru cã timp de ºase luni, misiuneape care o avem presupune a interac-þiona cu populaþia, încercãm sã învã-þãm câte ceva despre ei. Nu este su-ficient sã îi ajuþi direct, sã le împarþialimente sau îmbrãcãminte, sã le aduciun medic atunci când sunt în suferin-þã. Important este sã le arãþi în pri-mul rând cã îi respecþi. Cã eºti musa-fir la ei acasã ºi cã tradiþiile lor suntla fel de importante ca ºi ale noastre.

Acesta este motivul pentru careziua de 21 martie, Anul Nou în tradi-þia afganã, nu a trecut neobservatã în

tabãra româneascã. Comandantul„Rechinilor Albi“, locotenent-coloneldr. Vasile Vreme, a avut o întâlnire cucomandantul Corpului 206 Sud alArmatei Naþionale Afgane, generalulRahmutullah Roufi ºi cu generalulRabdul Razic Sherzai, o altã impor-tantã personalitate localã, pentru a leura cele cuvenite cu acest prilej,transmiþând, în acelaºi timp, felicitãriºi guvernatorului ProvincieiKandahar, Assabullah Khilid.

Gestul militarilor români a fostextrem de apreciat de cãtre oficialiiafgani, fiind de remarcat modul încare, în doar opt sãptãmâni demisiune, militarii Batalionului 341Infanterie au reuºit sã îºi facã foarteclar înþelese intenþiile, sã îºi facã înacelaºi timp bine simþitã prezenþa ºisã ajungã sã fie cãutaþi de cãtrelocalnici care, iatã, ne simt aproape,ºi mai ales de ajutor.

Teeatrree dee opeerra]ii


7Iulie 2006

Foto

: lt.

Alic

e M

OLDO

VAN

Într-unul din satele aflate în imediata apropiere abazei KAF, Biaban Dareh, sãrãcia atinge coteinimaginabile. Tragedia oamenilor de aici este cu

atât mai mare cu cât, mai ales în aceastã perioadã desecetã, de adevãratã varã afganã, dacã nu ai un minimumajutor pentru a cultiva, a lucra pãmântul, nu ai din ce trãi.Necazul sãtenilor afgani nu a trecut neobservat, motivpentru care a fost planificatã o misiune cu caracter strictumanitar, de distribuire de ajutoare. Materialeletransportate ºi oferite sãtenilor au avut un succes infinitmai mare decât orice propagandã sau explicaþii despre

rolul misiunii forþelor Coaliþiei. Pentru cã principalapreocupare a militarilor din Afganistan rãmânesprijinirea populaþiei locale. Iar unul dintre cele

mai respectate lucruri aici, în Afganistan, este coduldupã care trãiesc aceºtioameni, cod carepresupune

ºi câºtigarea unei poziþii respectate în rândul lor. Poate acesta este motivul pentru care militarii români sebucurã de privilegiul unui bun tratament din parteapopulaþiei locale, lucrudovedit în nenumãraterânduri.

La începutul luniimai, o patrulãromâneascã, ce executa o

misiune învecinãtateabazei KAF, a



Afganistan la 60 de grade Celsius


Complexitatea misiunilor „Rechinilor Albi“, militarii Batalionului 341 Infanterie de la Topraisar,a fost doveditã încã o datã în Afganistan.


Foto

: lt.

Alic

e M

OLDO

VAN

întâlnit o comunitate de nomazi.Militarii români au vãzut aici ceînseamnã cu adevãrat sãrãcia. O sãrãcie formatã din corturi cusutedin sute de bucãþele micuþe de pânzã,copii desculþi, murdari ºi arºi desoare, mulþi dintre ei afectaþi decumplita boalã rãspânditã demusculiþa de deºert. Deºi aceºtioameni nu ºtiau nimic despre forþeleCoaliþiei, felul în care militariiromâni i-au abordat pe nomazi afãcut ca imediat sã se creeze olegãturã între cele douã grupuri.Dupã câteva minute de discuþie,afganii nomazi le-au arãtatinfanteriºtilor români locurile minate,unele vizibile, gãsite de ei ºi predateautoritãþilor locale, altele prea târziuidentificate, fapt care a dus lapierderi de vieþi în comunitatea lor.Relaþia absolut specialã pe care„Rechinii Albi“ au construit-o ºidezvoltat-o cu sãtenii din vecinãtatea fãcut, însã, ca ºi o alt fel demisiune sã fie încununatã cu succes.O misiune de scotocire.

Urmare a ultimului atac curachete asupra bazei KAF, aproape100 de militari din Batalionul 341 In-fanterie, însoþiþi, atunci când a fostnevoie, ºi de alþi militari din forþeleCoaliþiei, în cadrul echipeide deminare, au cãutat timp de câteva zileconsecutive, în

împrejurimile a douã sate, Kvosh Ab ºiMandi Sar, deoarece s-au primitinformaþii privind existenþa unorelemente de muniþie.

Prima patrulã româneascã apornit din satul de unde se pãrea cãse executase atacul cu câteva seri în urmã. Atunci au fost gãsite, laaproape un kilometru de sat,rãmãºiþele celor douã rachete lansate.Resturile unui telefon mobil, a unuiceas cu sonerie, iar firele deconectare arãtau exact modul în carefusese folosit sistemul. Dupã ce s-astabilit locul de unde a fost lansatatacul, a început sã fie „cernut“terenul din jur, iar operaþia, deºidificilã pentru cã acolo se aflauculturi de viþã de vie ºi multe locurierau împânzite cu stuf, a fostîncununatã de succes. În imediataapropiere s-a gãsit o altãrachetã de calibrul 107mm, pregãtitã pentru a filansatã. Continuândcercetarea zonei, patrulacondusã de locotenentulSoare a mai gãsit ºi o

bombã de aruncãtor calibrul 82 mm.Imediat a fost chematã echipa demilitari canadieni specialiºti îndeminare, care au detonat muniþiadescoperitã, chiar la faþa locului.

O zi mai târziu, o altã patrulã a fost constituitã, de data aceastaîntãritã, formatã din aproape 70 de militari, care s-au deplasat înaceeaºi localitate pentru a reluascotocirea. Aceastã misiune s-aîncheiat cu descoperirea altor treibombe de aruncãtor calibrul 82milimetri.

Operaþiunea desfãºuratã de„Rechinii Albi“ a fost o reuºitã, fiind încã o datã demonstratepregãtirea ºi profesionalismulmilitarilor români. ªi, mai mult decâtatât, faptul cã unul dintre copiiiafgani i-a ajutat pe militari sã iden-tifice cu exactitate locul, unde spunea el cã vãzuse „un foc mare“,nu face decât sã sublinieze modul în

care am ºtiut sã nefacem înþeleºi încooperarea culocalnicii.

Teeatrree dee opeerratii


9Iulie 2006

Foto

: lt.

Alic

e M

OLDO

VAN

Poate cã nu am fi realizat în ce mãsurã se scurgetimpul în Afganistan dacã nu i-am fi primit întabãra româneascã pe cei ce urmeazã sã ne

înlocuiascã, veniþi acum în misiune de recunoaºtere.Aºadar, pentru o sãptãmânã,comandantul Batalionului341 Infanterie de laTopraisar, locotenent-colonel dr. Vasile Vreme,împreunã cu ofiþeriidin comandament,

sunt alãturide

reprezentanþii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“pentru a-i familiariza cu complexitatea msiunilor dinAfganistan, misiuni pe care aceºtia le vor prelua în lunaiulie de la noi. Astfel,principala misiune abatalionului românesc de laKandahar, aceea de aasigura paza ºi apãrarea




Câte trei patrule zilnic pentru apãrarea bazei KAF

Iatã cã se mai încheie o saptãmânã din misiunea„Rechinilor Albi“. O sãptãmânã care aduce cusine alte misiuni îndeplinite. ªi, de ce sã nurecunoaºtem, apropierea de casã ºi de cei dragi.

www.rft.forter.roRevista Forþelor Terestre Nr. 210

Foto

: lt.

Alic

e M

OLDO

VAN

bazei KAF, a fost prezentatãoaspeþilor în toatã complexitatea ei,aºa cum am cunoscut-o noi pe duratamisiunii desfãºurate aici.

De asemenea, a fost folosit acestprilej ºi pentru un scurt bilanþ, pentrucã „Rechinii Albi“ au trecut dejumãtatea misiunii. Ca specific, darºi ca duratã în timp, misiuniledetaºamentului românesc au fostîmpãrþite în douã mari grupe: celeinterne, destinate pazei în sine –asigurarea cu militari în turnurile depazã –, ºi cele externe – patruledesfãºurate tot pentru asigurareasecuritãþii KAF. Dupã o aritmeticãsimplã, cifra care a rezultat la finaluladunãrii a depãºit 700. Ceea ce spunefoarte mult despre implicareamilitarilor români în executareamisiunilor încredinþate. Atunci cânds-a primit misiunea, eºalonulsuperior – Brigada Multinaþionalã –nu a precizat ºi cum trebuieîndeplinitã. Aºa cã este exclusivmeritul comenzii batalionului ºi aofiþerilor însãrcinaþi cu planificareaºi organizarea acestora.

În momentul de faþã, zilnic seexecutã câte trei patrule. Una de zi ºiuna de noapte sau, în funcþie denecesitate, douã de zi ºi una denoapte. În fond, important este cãmilitarii români sunt permanent laposturi: fie cã este vorba de turnurilede pazã sau de puncte de observare,de binoclul pe care îl au înpermanenþã asupra lor sau de cãtareapuºtii.

Chiar dacã în aceastã perioadãaccentul este pus pe securitateabazei, nici misiunile umanitare detransport de ajutoare sau cu focusmedical nu sunt ignorate, deºi

numãrul acestora a scãzut considera-bil în aceastã lunã, din raþiuni lesnede înþeles în aceastã zonã. Însã local-nicii afgani, în principal cei din zonabazei noastre, constituie permanent opreocupare majorã, încercând în con-tinuare sã le asigurãm mãcar apã ºi medicamente acolo unde este

nevoie. Dar grija cea mai mare a co-mandantului Batalionului 341 Infan-terie este aceea de protecþie a Forþei,de asigurare nu numai a întregii baze KAF dar, mai ales, pentruproprii militari. Iar cuvintele laordine în Kandahar sunt: „vigilenþãmaximã“.



Iulie 2006 11

Foto

: lt.

Alic

e M

OLDO

VAN

Locotenentul Doruleþ Bãcanu îºi aminteºte cã eraîn patrulare, pe cea mai importantã rutã din ariade operaþii a Batalionului 280 Infanterie când a

primit ordin ca patrula sa sã îndrepte cãtre anumitecoordonate.

AAvvaannttaajjuull TTAABB-uulluuiiLa locul indicat prin staþie, mai multe maºini

staþionate. Un accident. O maºinã aparþinând unorcontractori britanici ºi australieni fusese lovitã de o alta

aparþinând poliþieiirakiene. Discuþiile erauîntre poliþiºti ºi ºefulcoloanei de maºiniaparþinând contractorilor.Irakienii doreau sã le fie predat ºoferul„vinovat“. „Când am venit l-am gãsitascuns, de cãtre colegi,într-un portbagaj, submateriale ºi pãturi“.

Pentru fluidizareatraficului, ca regulãvalabilã în Irak, este obligatoriu ca o maºinã dintr-o coloanãîn deplasare sã blochezeaccesul din drumurilelaterale. Acelaºi lucru



Cãpitan Marius NIÞULESCU

Un moment de inspiraþie

În fiecare zi, pentru fiecare misiune, pregãtirea este

aceeaºi. ªi speranþele, la fel. Sã nu se întâmple nimic, sã

se întoarcã oamenii la timp. Au trecut aproape trei luni ºi

pânã acum aºa s-a întâmplat. Chiar dacã au fost incidente,

pregãtirea a fãcut ca ele sã fie rezolvate. Uneori ºi flerul,

pentru situaþii mai neobiºnuite, necuprinse în SOP.


Foto

: cpt

. Mar

ius

NIÞU

LESC

U

încercase ºi maºina britanicã.Pânã la apariþia patrulei româ-

neºti, situaþia contractorilor devenisecriticã. Depãºiþi numeric, dar mai alestehnic, britanicii erau înconjuraþi depoliþiºtii ºi militarii irakieni, careîntre timp se înmulþiserã. „Practic,pânã la venirea noastrã, irakienii blo-caserã zona. Noi, am forþat intrareaîn zonã, povesteºte plutonierul-majorMarinel Manole, unul dintre meca-nicii conductori“. Britanicilor li secereau bani, dar mai ales sã-l predeape ºoferul implicat în accident.

„În conformitate cu ordinele ºiprocedurile primite, spune locote-nentul Bãcanu, discuþiile noastre, cuambele tabere, s-au purtat de pe teh-nicã, la adãpostul blindajului“.

Apariþia militarilor români, pen-tru britanici a fost o adevãratã sal-vare. „Efectiv s-au lipit de TAB-urilenoastre, rugându-ne, orice ar fi, sãnu-i lãsãm acolo“. În scurt timp, dinmaºinile irakienilor au apãrut indivizi

cu aruncãtoare de grenade, cu lovitu-rile puse, care le explicau românilor,prin intermediul interpreþilor, cã nu etreaba lor, sã nu se bage.

Oricât de porniþi erau, prezenþatransportoarelor româneºti impunearespect. „ªi mitralierele noastre de14,5 mm, chiar dacã erau þinute la45°, îºi aminteºte caporalul CostelPãtraºcu, ochitor, îi fãceau sã se gân-deascã bine înainte de a acþiona“.

Dupã încã o orã de discuþii ºi me-diere a apãrut ºi patrula carabinie-rilor, singura mandatatã a finaliza,într-un mod sau altul, conflictul.

Cu acordul acestora, dar ºi alTOC-ului românesc, maºina avariatãa fost tractatã de militarii românicãtre Camp Mittica.

DDee nneevvooiieeCu toate sforþãrile britanicilor,

dupã aproximativ 15 kilometri autrebuit sã se opreascã. Maºina ava-riatã mergea pe trei roþi. Cea de-a

patra, lovitã, fiind distrusã în urmaimpactului. „Am oprit, am ridicat-ope cricurile noastre ºi am reuºit dinimprovizaþii sã o facem funcþionalã“,spune plutonierul Ciprian Hogea. Înlipsa celor necesare, s-a improvizat.Cu sârme, cu ºaibe, ceva fiare. Im-portant era sã se poatã pleca maideparte. Practic, a fost reconstruitãroata. Dupã aproape o orã, coloanaºi-a reluat drumul. De data aceastanemaifiind necesarã tractareabritanicilor.

Cu cinci ore întârziere, misiuneaa fost terminatã. O situaþie tensio-natã, care putea oricând sã degene-reze, a fost rezolvatã de militarii ro-mâni. A fost pentru prima datã cândne-am confruntat cu un asemeneacaz. Nicãieri, nefiind precedente, nuera stipulat modul de abordare. Peundeva, respectul de care ne bucu-rãm în zonã, a temperat spiritele ºi afãcut ca ceea ce se anunþa periculossã se rezolve paºnic.



13Iulie 2006

Foto

: cpt

. Mar

ius

NIÞU

LESC

U

Sunt soþii Coman. Ea, Roxana, estesergent, asistent medical, iar Manoleeste militar angajat pe bazã de contract.

Nunta au avut-o cu puþin timp înainte de plecareaîn misiune. Nu este nici prima, poate nici ultimafamilie aflatã într-un detaºament românesc într-un teatru de operaþii. Ce-i deosebeºte?

DDiinn `̀nnttqqmmppllaarreeNu îi întreb prea mult, îi las pe ei sã poves-

teascã. Ea râzând, el, mult mai rezervat.„Colegii, spunea Roxana, mã ºi întreabã: Mãi,Manole ãsta al tãu, ºtie sã râdã?“.

S-au cunoscut, normal, prin intermediul unorcolegi, în vara lui 2003. Parcã! Li se pare cã atrecut atât de mult timp de atunci! Manole sepregãtea sã plece în misiune în Kosovo. A urmatmisiunea, întoarcerea ºi continuarea relaþiei.Nimic nefiresc.

„Eu am devenit asistent medical din întâm-plare“, recunoaºte Roxana. „Eram la jurnalism,la Deva, nu-mi plãcea. Tata, fost cadru militar,s-a interesat de actele ce trebuiau depuse. Când afost vorba de opþiune, faptul cã aici nu se dãdeamatematicã ºi fizicã, a fost o alegere fireascã. Aurmat ºcoala ºi apoi repartiþia. La o unitatedobrogeanã. Atunci era mai greu, unul sau altul

fãcea naveta. „Era frumos, dar n-aº mai vrea s-oiau de la capãt“, concluzioneazã Manole aceaperioadã.

Transferul în Focºani a dat aripi planurilor deviitor. „Am planificat nunta. În varã“. De fiecaredatã, însã, apãreau obstacole. Ba Mãlina, bainundaþiile sau Cincu. Au tot amânat-o, pânã auajuns în noiembrie. „Oricum, noi o planificamprin telefon. Dãdeam banii ºi mama alerga“. Aufãcut-o la Giurgiu, de unde este Roxana. „Dacãera dupã timpul nostru, nu am mai fi ajunsniciodatã la bisericã“.

~~nn iirraakk,, lluunnaa ddee mmiieerreeAtunci când s-a anunþat selecþia pentru Irak,

amândoi ºi-au dorit sã meargã. „Aº fi preferat,dacã era sã nu reuºim amândoi, având în vedereconcurenþa, sã meargã ea. La noi, la MAC-i, eramult mai dificil“. „Eu aº fi vrut sã meargã el.Pentru o femeie, singurã într-un teatru deoperaþii, e mult mai greu“.

Dupã testãri ºi speranþe, împreunã s-au regãsitpe statul Batalionului 280 Infanterie, AnticaBabilonia VI. Cele câteve zile libere rãmase dupãnuntã ºi pregãtire le-au petrecut cu vizite pe larude. „Practic, de dezmeticit ne-am dezmeticitaici, în Irak. Pânã acum, n-am prea avut timp de




Împreunã la bine ºi la greu

În fiecare zi, dacã unul din ei nu e în misiune, atunci când

ne ducem la masã îi vedem, unul lângã altul, mergând

agale. Sunt printre puþinele momente în care îþi dai seama

cã numele din piept nu e o coincidenþã.


noi“. Aici, mai în glumã, mai în serios, au aflatcã sunt cãsãtoriþi.

De la început, pentru a nu fi discuþii, au cerutsã doarmã fiecare la subunitatea de care aparþine.„Nu ºtiam care sunt regulile, dacã e obligatoriusau nu, dar n-am vrut sã iasã discuþii sau glume“.De glume, tot n-au scãpat. Nu se supãrã, cãci ºtiucã nu sunt fãcute cu rãutate. „Ne mai oferã câteun coleg TAB-ul sã ne plimbãm sau sã dormimnoaptea în el“.

De fiecare datã când activitãþile le permit, seîntâlnesc ºi încearcã sã încropeascã o lunã demiere. „Dacã tot n-am avut-o acasã, o petrecemaici. Soare din belºug, nisip din atmosferã, numaisã deschizi gura, iar apã... apã platã de la masã.Ce mai, ca la mare“, glumeºte Manole ºi pentru

prima datã râde.Deja ne aflãm la mijlocul experienþei noastre

irakiene. Fiecare îºi face planuri cu ce va faceatunci când se va întoarce acasã. Prin telefon saue-mail punem þara la cale. Pentru ei, însã, e multmai uºor. Vor sã-ºi ia casã. „Acum stãm cuchirie, aºa cum îi ºade bine unui militar, glumescamândoi. Dupã misiune, cu ce bani mai avem,sperãm sã ne luãm casã“.

Aproape tot timpul i-am lãsat pe ei sã povesteascã, fãrã sã-i întrerup. A fost uºor.Totuºi, nu-i pot lãsa sã plece fãrã o întrebare.Deja cunoscutã. Cine-i ºeful? Rãspunsul...prompt. „Amândoi, deocamdatã. Suntem laînceput, vedem noi mai târziu...“.



15Iulie 2006

Foto

: cpt

. Mar

ius

NIÞU

LESC

U

Înfapt, reprezenta doar recunoaºtereaunei realitãþi ce era evidentã deaproape un an de zile, o datã cu

primirea în dotare a noii maºini de luptã aInfanteriei, MLI 84 M „Jderul“. Devenea astfelprimul batalion cu o asemenea tehnicã ºi unasemenea nume.

{{eenniillee `̀nn sseeccoolluull XXXXIIÎntr-o tendinþã evidentã, la nivel mondial, de a

se renunþa la ºenile în favoarea roþilor „încãlþate“în pneuri, Armata Românã, Forþele Terestre, „seîncãpãþâneazã“ a achiziþiona aceastã maºinã. Dece? O întrebare care ºi-a gãsit rãspunsul treptat,

pe parcursul unui an de încercãri ºi verificãri întoate condiþiile unui câmp de luptã modern.Testãrile din Mãlina, de la sfârºitul lunii iunie ºiînceputul lunii iulie 2005, ºi exerciþiul dinPoligonul Cincu, DEMEX, au demonstratfiabilitatea unei maºini menite a concuraBradley, Marder, Warrior sau BMP3 aflate îndotarea unor þãri cu tradiþie din Alianþa Nord-Atlanticã. „Protecþia trãgãtorului la mitralierãeste asiguratã, spunea cãpitanul Cristi Axente,comandant de companie, acesta îndeplinindu-ºimisiunea din carcasa blindatului, ºi nu din afarãca pânã acum. ªi mobilitatea, forþa, totul este înfavoarea MLI-ului“. Echiparea cu aparaturã de

Reepeerree cotidieenee



Infanterie mecanizatã!Sfârºitul anului 2005 ºi începutul noului an a adus,

pe lângã un nou stat de organizare, o nouã denumire.Batalionul 280 Infanterie devenea Batalionul 280Infanterie Mecanizatã.


observare ºi ochire bicanal, detip pasiv, de generaþie 2+, cuinstalaþie de avertizare la ilumi-narea laser ºi radar ºi cu unsistem de lansare a rachetelorfumigene ºi instalaþia de fumi-zare termicã a fãcut din cutiamaºinii un habitaclu sigurpentru desfãºurarea misiunilorde luptã, cu un blindaj ce oferãprotecþie împotriva armamen-tului de 7,62 mm, 12,7 mm,precum ºi protecþie antinucle-arã, antichimicã ºi împotrivaincendiilor. Forþa este datã demotorul de tip C9 al firmeiCaterpillar, ce echipeazã ºitransportoarele Pirahna III C,caracterizat de siguranþã, rezer-vã mare de putere, consum decombustibil scãzut ºi o între-þinere simplã.

De aceastã rezervã de puterea fost nevoie din plin înPoligonul Cincu. Douã sãptã-mâni de ploaie au fãcut ca pã-mântul clisos sã zãdãrniceascãtrecerea oricãrei tehnici auto.„Jderul“ nu a avut probleme petot parcursul exerciþiului. „Afost o dovadã în plus, spuneacomandantul batalionului, loco-tenent-colonel ªtefan Bãlan, cãmaºina este adaptatã specifi-cului teritoriului naþional ºi cãnu poate fi comparatã cutehnica de luptã a unui batalionde infanterie“.

Sistemul de comunicaþii detip Harris, cu posibilitãþi desecretizare ºi transmisie a date-lor, cu care este dotat, face po-sibil permanentul control ºicomanda tuturor subunitãþilorbatalionului, indiferent de terenºi de condiþiile meteo.

GGeenneerraa]]iiaa 33++Modernizarea vechii maºini

de luptã nu s-a limitat doar lapartea de propulsie ºi protecþie.Este o modernizare amplã,practic o reconstrucþie. Arma-mentul, tunul de 25 mm, cumuniþie cu elemente fragmen-tare, cu un zgomot mult redus,faþã de vechile 14,5 mm, este complet compatibil cu cerinþele membrilor Alianþei. În plus, din acest an, maºinile de luptã vor primi ca dotare standard rachetele dirijate anti-tanc Spike din generaþia 3+. Posibilitãþile acestor rachete sunt legate de puterea de lovire pânã la o distanþã de 4 km.

Un sistem modern, bazat peprincipiul „trage ºi observã“, ce reduce foarte mult posibilita-tea detectãrii maºinii în câmpultactic. Dupã aceastã ultimãutilare, practic, MLI 84 M vadeveni un important pion aldesfãºurãrii oricãrei acþiunitactice de care va trebui sã seþinã cont. „Rezultatele testãri-

lor, dar ºi aplicaþia DEMEX ’05, concluziona locotenent-colonelul ªtefanBãlan, au demonstrat cã estevehiculul de care infanteriaromânã avea nevoie. Se pre-teazã perfect atât terenului, cât ºi misiunilor încredinþate“.

Calitãþile ºi performanþeleoferite aduc cu sine ºi uneleinconveniente. Spaþiul interior.Aceastã limitare, din necesitãþiergonomice, este o dovadã cãmaºina reprezintã o armã, unvehicul de luptã. „Nu prea esteloc în interior, aºa cum eramobiºnuiþi la TAB, dar manevra-bilitatea ºi promptitudinea cucare rãspunde la comenzi, spunea plutonierul-majorMarinel Manole, mecanic con-ductor, te face sã uiþi de acestinconvenient. Efortul la con-ducere este cât cel depus pentruo maºinã micã ºi asta spunetotul“.

Sfârºitul anului va aducepentru Batalionul 280Infanterie Mecanizatã, la în-toarcerea din misiunea AnticaBabilonia VI, o nouãperioadã de eforturi. Testãrilede certificare a finalizãriioperaþionalizãrii unitãþii sunteforturi ce vor presupuneconjugarea cunoºtinþelor ºipregãtirii oamenilor cucapabilitãþile noii tehnici.

Reepeerree cotidieenee


17Iulie 2006

In meemorriam

CC\\zzuutt llaa ddaattoorriiee

Moartea Moartea nu iartã nu iartã ºi nu uitã.ºi nu uitã.Uneori, Uneori, se grãbeºtese grãbeºte


Sunt aproape trei ani de când participãm, în cadrulCoaliþiei, cu trupe în Irak. De trei ani sperãm ca situaþia sã seîmbunãtãþeascã. Dar...

Poate acum ar fi trebuit sã vorbesc de Sãrbãtorile Pascale,de bucurie. ªi aº fi vorbit. Dacã n-ar fi fost acea zi de 27 aprilie.

Cãldurã, aceleaºi misiuni, cunoscute dar nu stereotipe.Poate fãrã rost, în acea zi am trecut pe la Compania dePoliþie Militarã. Pe tabla albã, pe care erau trecute misiunileîn afara bazei, un singur nume: caporal Bogdan Hâncu. Omisiune de monitorizare ºi antrenare a poliþiei civile irakiene.Fãcea parte dintr-o patrulã italianã.

Singurul român.Abia ce plecase.Liniºte. Discuþii lejere în tabãra Batalionului 280 Infan-

terie. Se aºtepta momentul în care cei care au fost oaspeþi dePaºte, în frunte cu ºeful Statului Major al Forþelor Terestre,general-locotenent dr. Sorin Ioan, se vor îndrepta cãtreaeroportul din Tallil, sã plece acasã. E aproape ora nouã. Unzgomot, ca de explozie, se aude în depãrtare. Probabil unacontrolatã, pentru distrugerea elementelor de muniþiedescoperite. Se întâmplã des.

Brusc, nu mai e liniºte. O patrulã italianã a fost surprinsãde un dispozitiv exploziv improvizat, se anunþã în TOC. Nuse ºtie mai mult, deocamdatã. Se ia legãtura cu BrigadaSassari. Detalii scurte ºi înfiorãtoare. Sunt morþi, trei, ºirãniþi, doi, lângã localitatea An Nassiriyah. Printre ceidecedaþi se aflã ºi un român. Timpul parcã se dilatã.

Cuvintele nu-ºi mai au rostul, gesturiledevin perplexe...

Tãcuþi, aliniaþi, militari români ºi italieni dauonorul trupului neînsufleþit al celui care a fost caporal BogdanHâncu. Doar cuvintele preotului se aud, în faþa bisericuþei delemn. Liniºte, o liniºte dureroasã ce lasã loc la amintiri.

Abia se cãsãtorise, cu doar câteva luni înainte de a veni înIrak. Îºi dorea un copil, îºi dorea o carierã, dar mai ales îºidorea sã trãiascã. Pentru caporalul Hâncu nu mai existãmâine. Doar azi, 27 aprilie. O zi lungã cât eternitatea. Undeva,sufletul i se zbate sã înþeleagã ce s-a întâmplat. De ce? De ce el? ªi acum, ce urmeazã? Dorea, spera, credea.Cuvinte ce au devenit trecut. Real e doar momentul împresuratde miros de tãmâie. ªi sicriul învelit în drapel.

Este ridicat, ca o mângâiere, de ºase colegi ºi depus peplatforma autocamionului ce-l va duce la aeroport. Pentru el,dupã trei luni, misiunea s-a terminat. Un ultim drum, deîntoarcere în þarã, ce se va sfârºi la Iaºi. Un drum al durerii.

Prin trapa deschisã a Hercules-ului, „priveºte“ pentru ulti-ma datã la colegi. Este un adio mut. Rând pe rând, fiecaretrece prin faþa sicriului. Gândurile sunt acoperite de zgomotulmotoarelor. Uºor, trapa se închide punând stavilã vederii,separându-l de toþi ºi de toate. Avionul se pune în miºcare, iavitezã, decoleazã. Este aproape ora 17.30 a aceleiaºi zile de 27.

Corpul primului militar român cãzut la datorie în Irak seîntoarce acasã. Aici, a rãmas doar amintirea sa.

E cald, e tãcere, e durere.


Aniveerrs\rri

ZZiiuuaa JJuussttii]]iieeii MMiilliittaarree

19Iulie 2006

— Domnule colonel, mulþi dintre militariiforþelor terestre nu ºtiu exact care este roluljuristului militar în instituþia noastrã; aºadar, ce neputeþi spune în acest sens?

— Rolul consilierului juridic în cadrul instituþieipe care o reprezintã, aºa cum de altfel rezultã ºi din

actele normative ce reglementeazã profesia, este deapãrare a drepturilor ºi intereselor legitime alestatului, ale autoritãþilor publice în slujba cãreia seaflã ºi în conformitate cu Constituþia ºi legile þãrii. În cadrul SMFT, consilierii juridici desfãºoarã

Sublocotenent Andreea [email protected]

Consilierii juridici din forþele terestreInterviu cu domnul locotenent-colonel Simion LINCQ,[eful Biroului Juridic [i Drept Umanitar din SMFT

Ziua Justiþiei Militare se sãrbãtoreºte la data de 25 aprilie în fie-care an, anul acesta împlinindu-se 87 de ani de când, prin Decret-Lege nr.1625 din 1919, semnat de regele Ferdinand, a luat fiinþãServiciul Contencios al Ministerului de Rãzboi,moment care a marcat actul de naºtere al structuriispecializate în asigurarea asistenþei juridice pen-tru armatã.De-a lungul existenþei sale, Serviciul Contencios

a cunoscut un proces de perfecþionare structuralã ºifuncþionalã care continuã ºi astãzi.Consilierii juridici au fost consideraþi

„avocaþi, sfãtuitori juridici cu misiuneade a aviza asupra chestiunilor care lise vor supune, neavând calitatea defuncþionari publici“.

Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

activitatea de asistenþã juridicã, în principal prin reprezentarea ºiapãrarea intereselor MApN-SMFTîn faþa autoritãþilor publice ºi apersoanelor juridice sau fizice,prin acordarea consultanþei de specialitate ºi avizarea juridicãa actelor ºi mãsurilor dispuse decãtre comandanþi/ºefi atunci cândse solicitã, în scopul asigurãriilegalitãþii actului decomandã/conducere, prinparticiparea în diferite grupuri delucru la încheierea de acorduritehnice ºi memorandumuri pentrudesfãºurarea exerciþiilor militarecu forþele armate strãine, ºi nu înultimul rând, prin participarea laprocesul de elaborare a actelornormative.

— De multe ori activitatea dejurist militar este confundatã cucea de procuror militar; care estediferenþa dintre cele douãdenumiri?

— Diferenþa dintre procuror, fie el militar sau civil, ºiconsilierul juridic este cã, potrivitlegii, procurorul efectueazãurmãrirea penalã, supravegheazãurmãrirea penalã, situaþie în careconduce ºi controleazã nemijlocitactivitatea de cercetare penalã apoliþiei juridice ºi a altor organede cercetare speciale, vegheazã ca orice infracþiune sã fie

descoperitã, orice infractor sã fietras la rãspundere penalã ºi ca nici o persoanã sã nu fie urmãritãpenal fãrã sã existe indiciitemeinice cã a sãvârºit o faptãprevãzutã de legea penalã,respectiv sã nu fie reþinut sauarestat decât în cazurile ºicondiþiile prevãzute de lege.Consilierul juridic este persoanacare, potrivit legii de organizare ºi exercitare a profesiei, acordãconsultaþie de specialitate ºiavizeazã juridic, în scopulasigurãrii legalitãþii acelor acte ce se doresc a fi avizate ºi careprivesc în general patrimoniul,acordarea de drepturi indiferent de natura lor, asigurã asistenþãjuridicã la încheierea contracteloretc. De aceea, este bine sã seînþeleagã cã atâta timp cât existã o colaborare cât mai strânsã întrespecialistul pe domeniu ºiconsilierul juridic, înainte ca unact normativ sã producã efecte,procurorul va avea mai puþin delucru ºi nici una dintre pãrþi nu se va supãra.

— Spuneþi-ne câteva cuvintedespre activitãþile pe care ledesfãºuraþi.

— Problematica cu care neconfruntãm în acordarea asistenþei juridice în SMFT estediversã ºi astfel suntem

permanent în prizã ºi actualitate.Ca ºi cazuisticã, suntem solicitaþiîn mod deosebit pe probleme deresurse umane ºi materiale,respectiv participarea la încheierea înþelegerilor privindexerciþiile care se desfãºoarã cu armatele strãine.

— Cu ce dificultãþi seconfruntã Birouldumneavoastrã?

— Ca dificultãþi cu care neconfruntãm, nu pot spune cãexistã aºa ceva în cadrul structurii, dar îmi doresc ca laBiroul Juridic ºi Drept Umanitarsã reuºesc, cu sprijinul ºefilor pe cale ierarhicã, sã ridic nivelulgradului funcþiilor, pentru ca astfel la acest eºalon sã poatãaccede oameni cu experienþãjuridicã de cel puþin 2-3 ani latrupã ºi implicit sã creascãcalitatea asistenþei juridice. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca toþi consilierii juridici dinSMFT sã fie în cadrul aceleiaºistructuri.

Doresc ca în încheiere sã urez tuturor consilierilorjuridici din forþele terestre ºi din celelalte structuri ale MApN un cãlduros „La mulþiani!“, sãnãtate ºi împliniriprofesionale.

Aniveerrs\rri

ZZiiuuaa JJuussttii]]iieeii MMiilliittaarree


Aniveerrs\rri

ZZiiuuaa PPoollii]]iieeii MMiilliittaarree

21Iulie 2006

— Domnule colonel, Poliþia Militarã a revenit în

actualitatea media prin câteva elemente de noutate. Vã

rugãm sã reamintiþi cititorilor noºtri care sunt acestea?

— Ca element de noutate, Poliþia Militarã a trecut în

baza „Concepþiei privind paza ºi intervenþia la obiectivele

militare“ ºi a „Precizãrilor privind organizarea pazei ºi

intervenþiei cu structuri de poliþie militarã la obiectivele

militare din forþele terestre“ la paza obiectivelor de nivel

0 ºi 1 în care sunt dispuse unitãþi militare cu importanþã

deosebitã sau operaþionale puse la dispoziþia NATO.

Totodatã, se întreprind demersuri pentru cao altã misiune de bazã a Poliþiei Militare, ºianume investigaþia, sã se transforme dincercetarea penalã specialã ºi sã capete o altãimportanþã, astfel încât la nivelul forþelorterestre sã putem executa investigaþii de nivel1 ºi 2, urmând ca nivelul 3 sã se execute decãtre Poliþia Militarã a Statului Major General,iar în cazul în care infracþiunea se confirmã,cele douã structuri sã-ºi decline competenþa,soluþia urmând sã fie datã de Parchetul Militar.Avantajul acestei misiuni îl constituie faptul cãpaºii parcurºi pentru investigarea uneipresupuse infracþiuni sunt mai rapizi, soluþiaeste mai simplã ºi mai eficientã.

— Transformarea forþelor terestre nu aocolit nici Poliþia Militarã, iar în cadrulacestui proces au apãrut noi unitãþi. Care

este motivul pentru care acestea au fost înfiinþate?

— Nu aº vrea sã trãiþi cu ideea cã acest fenomen estesingular ºi cã numai în România se înfiinþeazã noi unitãþide poliþie militarã. V-aº oferi prima datã niºte exemple;astfel, în SUA, 38 batalioane de artilerie au fosttransformate în batalioane de poliþie militarã, iar înGrecia a luat fiinþã un Centru de Pregãtire al PoliþieiMilitare ºi trei batalioane de poliþie militarã.

Referitor la înfiinþarea unor noi batalioane de poliþiemilitarã, þin sã subliniez faptul cã noi am înfiinþat numai


Ziua Poliþiei MilitareInterviu cu domnul colonel Petre ANGHELESCU,[eful sec]iei Poli]ie Militarq din SMFT

Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

unitãþi destinate exclusiv serviciuluide pazã, apãrare ºi intervenþie laobiectivele militare, datoritãtransformãrii ºi modernizãriiArmatei, ºi ca urmare a faptului cãserviciul militar nu va mai fiobligatoriu.

— Ce condiþii trebuie sãîndeplineascã persoanele caredoresc sã încadreze aceste posturi?

— Conform Ordinului ministruluiapãrãrii naþionale nr.M-94/26.11.1997,art.6, alin.2, încadrarea în structurilede Poliþie Militarã se realizeazã pebaza unor criterii speciale; astfel:înãlþime – 1,75 m; greutate 65–90 kg;aspect fizic plãcut, fãrã semne parti-culare; condiþie fizicã foarte bunã (sãfi practicat un sport de performanþã);sã cunoascã limba englezã, nivel 2,STANAG 6001;sã cunoascãlucrul cumijloaceleelectronicede calcul.

Aº dori sã precizez cã acestecriterii se aplicã ºi la selecþio-narea militarilor angajaþi pebazã de contract.

Aceste criterii s-auimpus ca o necesitate,întrucât în ultima peri-oadã a

crescut importanþa ºi frecvenþamisiunilor de Poliþie Militarã, atât înþarã cât ºi în afara graniþelor.

— Poliþiºtii militari au fost mereuprezenþi în teatrele de operaþii;aºadar, ce ne puteþi spune despreparticiparea la misiunile externe?

— Poliþiºtii militari se pot mândricu participarea la aproape toatemisiunile externe la care România aparticipat cu trupe, ba mai mult decâtatât, ea a fost prezentã cu structuri dediferite mãrimi, în primele detaºa-mente care au operat în afara graniþe-lor þãrii.

Astfel, poliþiºtii militari români auexecutat misiunile primite în Angola,Somalia, Arabia Sauditã, Albania,Bosnia ºi Herþegovina, provinciaKosovo, FYROM, Irak sau Afganistan,primind aprecieri deosebite din parteacomandanþilor ºi cãpãtând respectulcolegilor din

alte armate. Independent sau în cadrulaltor structuri multinaþionale, ofiþeriºi subofiþeri aparþinând Poliþiei Mili-tare române au activat ºi ca observa-tori ONU în Kuweit ºi Congo.

Din nefericire însã, în lupta împo-triva terorismului internaþional, în ca-drul Coaliþiei Multinaþionale din Irak,unul din bravii noºtri militari, slt.(post mortem) HÂNCU BOGDAN ,a fãcut dovada supremului sacrificiu,trecând în nefiinþã alãturi de alþi patrucolegi italieni, pe timpul executãriiunei misiuni.

În teatrele de operaþii, ne-am bu-curat de un sprijin logistic de excep-þie, pus la dispoziþie de cãtre factoriide decizie ºi comandã din forþele te-restre, mãsurile luate contribuind la

executarea la celmai înalt nivela sarcinilor

încredin-þate.

Aniveerrs\rri



Foto

: Bat

alio

nul 2

65 P

oliþi

e M

ilita

rã

Aniveerrs\rri


Seful Secþiei Poliþie Militarã a SMFT, colonelulPetre ANGHELESCU afirma: „Într-adevãr, ne-am câºtigat încrederea superiorilor ºi stima

colegilor - dar asta a însemnat un mare volum demuncã ºi un efort colectiv deosebit ºi nu avem de gând sãne mulþumim cu aceste standarde calitative, ci vremchiar sã le depãºim“.

Curaj, Pricepere, Perseverenþã. Dar parcã despre eleam mai vorbit ... Cred cã ar fi cazul sã continuãm cuOptimism, Speranþã, Încredere. Faptul cã au fost scrise înaceastã formã nu se datoreazã unei erori ortoepice sau detipar, ci chiar aºa le simþim, cu majuscule. Dar, pentru cãsuntem militari, încrederea ºi, în general, atitudineapozitivã au un fundament real, nu numai spiritual.

Dar ce înseamnã - de fapt - o nouã viziune asupraPoliþiei Militare? Înseamnã voinþa ºi capacitatea de ainiþia ºi de a transpune în practicã ceea ce, pânã ieri, a fost doar o idee cu atribut de provocare.

Astfel, o importantã realizare o reprezintã profesiona-lizarea totalã a structurilor noastre ºi preluarea pazeiobiectivelor militare cu nivel ridicat de securizare.Aceasta se materializeazã la aceastã orã prin înfiinþarea atrei batalioane de Poliþie Militarã-Pazã, încadrate exclusivcu militari profesioniºti, bine pregãtiþi, capabili sã facã cusucces faþã sarcinilor deosebite ce le sunt încredinþate. Pro-vocarea pe care a reprezentat-o înfiinþarea structurilor dePoliþie Militarã-Pazã nu este încã finalizatã, deoarece, aºa

cum sublinia ºeful Biroului Protecþia Forþei, dl.lt.col. FloreaGheorghiþã, „... stadiul actual se înscrie în graficelestabilite. Cu toate acestea, mai trebuie sã facem o serie deajustãri «din mers» ale operaþionalizãrii acestor structuri,

Maior Lucian LECUÞA

O nouã viziune asupra Poliþiei Militare

Curaj, pricepere, perseverenþã, trei cuvinte definitorii ale unui corpde elitã... Nu trebuie sã ne mire faptul cã acestea nu mai sunt scoaseîn evidenþã, deoarece ele reprezintã, de fapt, o stare normalã în struc-turile de Poliþie Militarã. Acest lucru este dovedit în practica zilnicãºi cred cã ar fi inutil sã reamintim care sunt sarcinile ºi misiunilenoastre pentru cã deja reprezentãm o prezenþã cotidianã, iar militariidin structurile noastre pot fi observaþi desfãºurându-ºi activitatea înspiritul motto-ului nostru: „SEMPER et UBIQUE“ (oriunde, oricând).

Iulie 2006 23

,

Foto

: Bat

alio

nul 2

65 P

oliþi

e M

ilita

rã

datoritã multitudinilor de particularitãþi ale fiecãrui obiectiv în parte, iar o activitatede acest gen trebuie pregãtitã cu minuþiozitate ºi mult discernãmânt“.

ªi pentru cã tot vorbeam de provocãri, nu putem omite ºi în-zestrarea structurilor de poliþie militarã cu tehnicã modernã, la

nivelul cerinþelor. Astfel, bucurându-ne de întreg spri-jinul acordat de cãtre factorii de decizie ºi exe-

cuþie din SMFT, logistica a început sã fieasiguratã conform standardelor NATO.

Primele demersuri au fost fãcute pentru adota Compania 2/Batalionul 265 Po-

liþie Militarã, subunitate certificatãde cãtre echipa de evaluare naþio-nalã ºi reprezentanþii CC LandMadrid, cu opt vehicule de terenperformante tip HMMWV 1114,

urmând ca ulterior, în funcþie deposibilitãþi, ºi alte subunitãþi sã

fie înzestrate cu vehicule ºi ma-teriale necesare desfãºurãrii în

condiþii optime a misiunilor. Un alt pas deosebit de important, o altã provocare o

constituie implementarea – în teorie ºi practicã– a prevederilor APP 12, document de refe-rinþã pentru activitatea NCMP (NATOCombined Military Police) sau MPSU

(Military Police Specialised Unit). Preponderent axatpe activitatea în teatrele de operaþii, acest documentobligã la promulgarea ºi stabilirea unor noi standarde

de cunoaºtere ºi eficienþã. Având în vedere faptul cã pa-leta de acþiuni specifice poliþiei militare este mult mai diversifi-catã atunci când forþele sunt dislocate în teatrele de operaþii, condi-

þia de interoperabilitate cu structurilesimiliare ale altor þãri nu mai poate fi

doar o simplã dorinþã,ci o necesitate. Nevoile

reale, din teren, diferite de lamisiune la misiune ºi zona geo-

graficã în care se acþioneazã, petimpul ducerii acþiunilor specifice sau

pe timpul cantonãrii în bazele de staþionare multinaþionale, obligã, de asemenea,

la o nouã abordare a tematicii ºi problematiciiacestei specialitãþi militare. O altã provocare care va trebui

soluþionatã, noi viziuni ce trebuie temeinic fundamentate.Iniþial provocãri, ulterior iniþiative, hotãrâri ºi, în final, reali-

zãri... ºi ciclul se repetã iar ºi iar. Dar numai aºa se poate înfãp-tui ºi menþine, mereu actualizat, nivelul de performanþã necesar

îndeplinirii cu succes a sarcinilor ºi misiunilor ºi ce satisfacþiepoate fi mai mare decât atunci când, dupã zile ºi nopþi de trudã,

putem raporta cu mândrie: „Misiunea a fost îndeplinitã!“.

Aniveerrs\rri



Foto

: Bat

alio

nul 2

65 P

oliþi

e M

ilita

rã

Aniveerrs\rri

ZZiiuuaa GGeennii[[ttiilloorr

Armã preponderent tehnicã, a creat ºi a fostservitã de-a lungul întregii sale istorii deoameni de excepþie, cu o înaltã pregãtire

profesionalã ºi o þinutã moralã incontestabilã, faptconfirmat de pleiada de personalitãþi ale vieþiimilitare, ºtiinþifice, culturale sau politice pe carecorpul ofiþerilor de geniu a dat-o societãþii româneºti:un mareºal al României, opt miniºtri de rãzboi, patruminiºtri ai lucrãrilor publice, zece ºefi ai Marelui StatMajor, ºapte membri ai Academiei Române, membriai unor prestigioase instituþii ºi societãþi ºtiinþifice depeste hotare.

Acum, la ceas aniversar, vã adresez tuturorîndemnul de a vã ridica la nivelul de profesionalismºi mãiestrie dovedite de înaintaºi, de a dobândi noicompetenþe, pentru ca împreunã cu militarii dincelelalte arme ºi specialitãþi militare, sã fiþi în mãsurãsã rãspundeþi misiunii nobile de apãrare a valoriloresenþiale ale României ºi aliaþilor ei. Totodatã, vã cermaximã angajare în procesul de transformare aforþelor terestre, pentru a participa activ la creareaunor structuri de geniu suple, mobile, dinamice, aptesã facã faþã provocãrilor acestui început de mileniu.

Cu prilejul sãrbãtoririi Zilei Geniºtilor, vã adresezcãlduroase felicitãri, urãri de sãnãtate, putere demuncã ºi succese deosebite în întreaga activitate, înnobila îndatorire de a sluji þara în cadrul ForþelorTerestre ale Armatei României.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

General-locotenent dr. Sorin IOAN

Geniºtii: militaricare fac poduri pesterâuri ºi între suflete

25Iulie 2006

Foto

: www

.map

n.ro

Din 1941 ºi pânã astãzi, 10 iunie este o datã strâns legatã de paraºutism ºi desãrbãtoare. Fiecare paraºutist aºteaptã aceastã zi pentru a se arãta lumii în þinutãde sãrbãtoare, cu ochii umeziþi de emoþii dar ºi de durere pentru camarazii

pierduþi pe altarul zborului ºi care nu vor fi uitaþi niciodatã. Îi privim oarecum stingheriþi ºiuimiþi de faptul cã sunt oameni obiºnuiþi cu problemele, oameni cu familii, cu nevoi darcare, preþ de câteva secunde, în timpul fiecãrui salt, ating nemurirea.

Încã de la începuturile sale, paraºutismul a fost ºi a rãmas o armã discretã, care intervineºi se retrage în liniºte. Poate de aceea, de multe ori, paraºutiºtii au fost uitaþi sau nu li s-a datimportanþã proporþional cu efortul ºi reuºitele lor. Ei, paraºutiºtii, sunt parcã creaþi dintr-unalt aluat, încropit din dorul de înalt ºi speranþa de a atinge pãmântul, înveºmântaþi în raze desoare ºi purtaþi pe coama unui nor. Nu sunt îngeri, sunt oameni pregãtiþi sã seautodepãºeascã ºi sã învingã.

Orice limitã este o nouã provocare ce trebuie depãºitã cu calm ºi curaj. Acþiunileparaºutistului sunt individuale deoarece, o datã ce a pãºit în aer, el nu se poate baza decât peforþele proprii. De aceea acest mod de acþiune individualã îi ajutã pe paraºutiºti sã constituieun grup compact. Spiritul de castã derivã din mândria de paraºutist, un soldat care-ºiîndeplineºte fiecare misiune ca ºi cum ar fi prima (cu entuziasm) ºi totodatãultima (cu responsabilitate).

Se poate spune cã paraºutismul este pentru unii ,,o meserie“ iar pentru alþii,,o pasiune“. Însã aceastã diferenþã existã doar la nivel declarativ pentru cã în acþiu-ne ea nu se vede. Oricum, idealismul ºi paraºutismul îºi dau mâna în sufletul para-ºutistului ºi-i permit sã se ofere pe sine cerului, la fiecare salt, cu certitudinea cãorice coborâre nu înseamnã altceva decât o nouã înãlþare. Reuºita saltului nu înseamnã doar o acþiune bifatã în planul cu principalele activitãþi, ci reprezintã otransformare a paraºutistului ce l-a executat, într-o persoanã mult mai puternicã ºi maiîncrezãtoare în forþele proprii.

Existenþa ºi viitorul trupelor de paraºutiºti vor fi rezultatul deciziilor politico-militare,care încep sã capete contur în noua organizare a armatei. Important de reþinut este faptul cãparaºutiºtii ºi-au câºtigat locul lor prin muncã ºi curaj. O sã-i sãrbãtorim din nou pe aceºticopii teribili ai cerului albastru care, acum, la ceasul schimbãrilor ºi al aprecierilor privescspre viitor cu demnitate ºi speranþã, aºa cum le place lor: în liniºte.

Aniveerrs\rri

ZZiiuuaa PPaarraa[[uuttii[[ttiilloorr

Copiii teribiliai cerului albastru


Locotenent Adriana ALECU

N. Red.Constat, cu amãrãciune, cã este la modã sã porþi bereta bordo, chiar daca n-ai vazut niciodatã voalura

paraºutei printre suspante. În semn de respect pentru aceºti oameni temerari ar trebui, la fiecare 10 iunie, sãspunem "Jos pãlãria" ºi sã punem de-o parte bereta nemeritatã! (D.A.)

Foto

: www

.forte

r.ro

ZZiiuuaaFFoorrþþeelloorrTTeerreessttrree

Anul acesta am dorit sã serbãm ziuacelei mai reprezentative forþe a Armateiîntr-uun mod diferit. Am vrut ca ºi ceicãrora ne dãruim vieþile sã ia parte labucuria noastrã. În ce mãsurã am reuºit,se poate vedea din fotoreportajul realizatde plutonierul Iulian FERARU

Foto: plt. Iulian FERARU

Aniveerrs\rri

ZZiiuuaa FFoorr]]eelloorr TTeerreessttrree

33

M anifestarea a coincis cu o importantã sãrbãtoaredin calendarul ostãºesc, Ziua Infanteriei. De

altfel, cei mainumeroºi protago-niºti în uniformãcare au fost pre-zenþi pentru a ilus-tra detalii din viaþaºi activitatea de zicu zi a militarilorCorpului au fãcutparte dintr-o mareunitate mecanizatã,Brigada 81 Meca-nizatã din Bistriþa.Alãturi de meri-tuoºii militari dinsubordinea gene-ralului de brigadãAvram Cãtãnici, au rãspuns „Pre-zent !“ la efortul

colectiv depus pentru organizarea evenimentului, printrealþii, camarazi din Brigada 69 Artilerie, Regimentele 50Rachete Antiaeriene ºi 55 Transmisiuni, Batalioanele 317Cercetare ºi 400 Deservire.

Iniþiativa-surprizã a comandantului Corpului 4 ArmatãTeritorial – pentru cã, trebuie spus, în agenda de lucru bo-gatã a comandamentului, puþini ar fi crezut cã poate fi cu-prinsã ºi o manifestare de asemenea amploare – a benefi-ciat din start de un amplasament deosebit. Curtea inte-rioarã a „bãtrânei“ unitãþi, înnobilatã de un parc interiorde dimensiuni respectabile, s-a dovedit un „studio“ idealpentru maniera de prezentare aleasã. Pe aleile exterioareparcului au stat la dispoziþia publicului standuri de teh-nicã, echipament ºi materiale, iar printre copacii seculariºi tufele dese ale arbuºtilor s-au derulat mici „scene deluptã“ ori secvenþe live din instruirea pentru luptã a mili-tarilor Corpului.

Vizitatorilor le-au fost expuse categorii de armamentde infanterie, inclusiv armament greu, tehnicã de luptãdin dotarea infanteriei mecanizate, de artilerie terestrã ºiantiaerianã, tehnicã de geniu, EOD, NBC, aparaturã deobservare ºi de ochire pe timp de noapte, sisteme de

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU

„Ziua Porþilor Deschise“la Cluj-Napoca

Duminicã, 30 aprilie, între orele 10.00 - 15.00, în ComandamentulCorpului 4 Armatã Teritorial „Mareºal Constantin Prezan“ s-a desfãºurat „Ziua Porþilor Deschise“. Acest eveniment, o premierã pentru unitatea situatã în Piaþa ªtefan cel Mare, îninima vechii cetãþi transilvane, a reprezentat o ambiþioasã iniþiativãa comandantului Corpului, dl. general-maior dr. Ioan Ciupei, iniþiativã cãreia ziua însoritã, afluxul ºi interesul publicului ºi derularea exactã a întregului program organizat i-au confirmat oportunitatea ºi, nu în ultimã instanþã, succesul scontat.

Iulie 2006

Foto

: Em

ul M

ORIT

Z

conducere ºi dirijare a focului, tehnicãmodernã de comunicaþii ºi informa-ticã, echipamente din dotarea paraºutiº-tilor, þinute militare de instrucþie ºi deserviciu. Au captat atenþia publiculuide toate vârstele transportorul amfibiublindat B-33 „Zimbru“, autostaþiile„Panther“ ºi „Harris – Falcon II“, sta-þia de radiolocaþie de cercetare„SHORAR – TCP“, instalaþia„A.A.Oerlikon“, aruncãtorul de pro-iectile reactive de 120 mm ºi multealte categorii de tehnicã modernã dinînzestrarea marilor unitãþi ºi unitãþi aleCorpului. La fiecare stand de prezen-tare au fost prezenþi specialiºti care austat la dispoziþia vizitatorilor interesaþisã se documenteze, aspect apreciat decei prezenþi.

Secvenþele dinamice au fost pregã-tite pe trei domenii distincte: un atelierde prezentare a procedeelor de autoapã-rare materializate în tehnici specificeartelor marþiale (stilurile taekwondo,jiu-jitsu ºi kyoku-shinkai), susþinut demembrii lotului întrunit de arte marþi-ale al Corpului ºi de sportivii din gru-pele de pregãtire coordonate de „sen-sei“ sergent-major Vasile Hoble, o sec-venþã de acþiune specificã misiunilorexecutate în teatrele de operaþii exter-ne (paza ºi escorta unui VIP, corobo-

ratã cu acþiunea în cazul unei încercãride rãpire/suprimare), pus în scenã demilitari ai Batalionului 811 Infanterieºi coordonat de colonelul GheorgheCreþ, precum ºi un atelier de ilustrarea traiului în condiþii de izolare specificcercetaºilor, avându-l la „pupitrul de pre-zentator“ pe locotenentul Liviu Aftode,iar în rol de „actori“ pe camaraziiacestuia, din Batalionul 317 Cercetare.

Dincolo de realitatea vieþii ºi pre-gãtirii cu specific ostãºesc s-a pus unaccent important ºi pe dimensiuneaculturalã a evenimentului, participan-þilor fiindu-le oferite secvenþe muzi-cale clasice, interpretate de virtuoziimuzicilor militare din garnizoaneleCluj-Napoca ºi Bistriþa, episoade dan-

sante pline de farmec ºi culoare susþi-nute de talentatele balerine ale trupei„Junior Star“ a Cercului Militar dingarnizoanã – pregãtite de p.c.c. VasileBarboº –, recitaluri de muzicã popula-rã oferite de reputaþii interpreþi aiAnsamblului folcloric „Doiniþa“ dinBistriþa (al cãrui lider este îndrãgitadoamnã Cornelia Archiudean) ºi piesedisco interpretate de micuþii soliºti aiCercului de muzicã uºoarã organizat îninstituþia condusã de p.c.c. Mirel OvidiuRusu, Cercul Militar Cluj-Napoca.

Un punct aparte al manifestãrii l-aconstituit festivitatea de premiere a con-cursurilor de tragere derulate în datade 28 aprilie a.c., sub egida „Zilei For-þelor Terestre“, în poligonul Someºeni.Festivitatea a avut douã secþiuni dis-tincte, întrucât „þintaºii“ au fost, pede-o parte, camarazi din garnizoanã(concurenþi reprezentând comanda-mentul Corpului, Regimentele 55Transmisiuni ºi 50 Rachete Antiaerie-ne, Batalioanele 317 Cercetare, 7 Arun-cãtoare Proiectile Reactive ºi 400 De-servire), iar pe de altã parte, jurnaliºticivili („Monitorul de Cluj“,„Szabadsag“, „Alpha Tv“, „Pro TvCluj“, „Tribuna Afacerilor“, „Adevã-rul de Cluj“), aceºtia din urmã reuniþiîn deja tradiþionalul concurs „Cupa

Aniveerrs\rri


34 www.rft.forter.roRevista Forþelor Terestre Nr. 2

Foto

: Em

ul M

ORIT

Z

Foto

: Em

ul M

ORIT

Z

presei la tir“. Printre militari, distincþiaau fãcut-o - cum, poate, era normal -cercetaºii din subordinea cãpitan-coman-dorului Ovidiu Constantea, oameni obiº-nuiþi sã rezolve rapid, curat ºi eficientorice duel de foc. La jurnaliºti s-au evi-denþiat Ioana Oros („Monitorul de Cluj“,locul I pistol fete), Cezar Buliga („ProTv“, locul I pistol bãieþi), Ana MariaRoman („Alpha Tv“, locul I pistol-mi-tralierã fete) ºi Oliver Kiss („Szabadsag“,locul I pistol-mitralierã bãieþi).

A fost, în mod evident, o zi reuºitãpe toate planurile, graþie concepþiei mo-derne de organizare, profesionalismu-lui ºi eficienþei celor implicaþi. Abun-denþa persoanelor interesate de acesteveniment a dovedit, dacã mai era ne-voie, cã instituþia militarã se bucurã,la nivelul garnizoanei, de o bunã ima-gine, cã activitatea militarilor se regã-seºte în aria de preocupãri a societãþiicivile, cã oamenii doresc sã ºtie nive-lul atins în pregãtire de cãtre cei careslujesc sub drapel în uniforma Arma-tei, sunt preocupaþi sã afle ce obiecti-ve au ºi ce perspective. Nu în ultimul

rând, publicul numeros ºi cald ce a pã-truns pe porþile deschise ale clãdiriimonumentale din Piaþa ªtefan cel Marenr.1-3 a dovedit cã în aceastã veche ca-pitalã a Ardealului, inima cetãþii con-tinuã sã batã ºi între zidurile Coman-damentului Corpului 4 Armatã Teri-torial „Mareºal Constantin Prezan“.

„Nici nu ºtiu cu ce sã încep, dacãeste sã caracterizez ceea ce am vãzutastãzi, aici. Sunteþi profesioniºti, astase vede imediat, este impresionantã si-guranþa ºi pregãtirea celor cãrora le-amadresat întrebãri, am înþeles cã au fostºi în misiuni în alte þãri ... Cred cã suntfoarte curajoºi ºi pregãtiþi. La tehnicãnu mã pricep, pare modernã, aºa ...agresivã, ca mai toate lucrurile ce þinde domeniul militar. Am ajuns aici în-tâmplãtor, cu o prietenã, fiicã de mili-tar, dar mã bucur cã am profitat deocazie, am vãzut lucruri deosebite“.(Andreea Someºfelean, 17 ani, elevã)

„Eu am venit cu tata. Tata e ºofer,dar ºtie despre armatã, cã el a fost ...Pe mine m-a speriat nenea acela dincopac, am crezut cã-i monstru, dar eraom ºi avea puºcã, ºi m-a vopsit ºi pefaþã, aºa cum era el ... Cel mai multmi-au plãcut tancurile ºi maºina aiacare se învârtea (T.A.B.–ul 33 „Zim-bru“ ºi instalaþia „Oerlikon“ - n.n.). Mi-aplãcut foarte mult aici, au fost multe,eu o sã scriu ºi o compunere la ºcoalã,cã mã ajutã tata, sã ºtie ºi colegii meice frumos a fost“ (Ovidiu Þincaº, 10ani, clasa a IV-a)

„Am intrat efectiv dincuriozitate, eram cu soþiala plimbare în aceastã ziminunatã ºi am vãzut fanfaracântând în faþa incintei. ªtiu cãaici se aflã comandamentularmatei, este o clãdire cunoscutã,

mi-am zis cã ar fi interesant sã vãdcâteva aspecte pe viu, dincolo de ceeace vedem aproape zilnic la televizor.Cred cã aþi realizat o imagineexcelentã, dinamicã ºi convingãtoare,mã bucur sã aflu cã armata are îndotare asemenea tehnicã performantã,eu, sincer, ºtiam cã sunt probleme dedotare, inerente situaþiei economice.Aveþi mulþi oameni tineri, foarte siguripe ei, cu o aparenþã reconfortantãpentru un civil care se doreºte protejatde forþe profesioniste. Nu ºtiu cât timpºi bani aþi investit pentru organizareaacestui eveniment, dar, per ansamblu,eu cred cã a meritat“ (Corneliu ªtirea,57 de ani, medic)

„Suntem câþiva prieteni, ne-a spusun vecin, de la armatã, cã putem sãvenim. Eu chiar mã gândesc cã aº pu-tea veni angajat, de la anul, mã între-bam cam cum ar fi, iar azi am venit sãîmi fac o idee. Totul e fain, ce sã zic,dar cred cã toþi sunt pregãtiþi demult,adicã nu e uºor sã ajungi ca militariipe care i-am vãzut aici. Cred cã e greula început, în armatã, dar e fain sãajungi antrenat ºi aºa ... profesionist,cum sunt cei de aici. Îmi plac armele,am vãzut o grãmadã, unele ca-n filme,a fost super ! Nici nu ºtiam ce parcmare este aici, în interior, printreatâtea clãdiri vechi“ (Rãzvan Török,18 ani, elev).

Aniveerrs\rri


Iulie 2006 35

Foto

: Em

ul M

ORIT

Z

Foto: Emul MORITZ

ÎÎn contextul necesitãþii de a demonstra capacitateaarmatei noastre de a duce acþiuni de luptã, deapãrare ºi ofensivã, de a proba performanþele

tehnicii de luptã din dotare ºi de a contribui la crearea unorforþe operaþionale flexibile ºi eficiente pentru apãrareanaþionalã ºi colectivã în cadrul NATO, exerciþiul „CERTEX ‘06“ desfãºurat în ultima decadã a lunii iunie înzona Sãcele, Brãdet, Renþea din judeþul Braºov a constituitun punct de reper important în verificarea capacitãþiloroperaþionale ale unui batalion de vânãtori de munte ºi alebatalionului de artilerie terestrã din compunerea Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“.

Activitatea „CERTEX ‘06“ s-a concretizat într-unexerciþiu organizat pe un scenariu de apãrare colectivã ateritoriului NATO, cu scopul de a evalua nivelul deoperaþionalizare atins de cãtre structurile care încheie acestproces la sfârºitul anului 2006, în vederea certificãrii.Astfel, în perioada 18-23 iunie, peste 1.100 de militariau participat la exerciþiu ºi mai bine de 200 devehicule de luptã.

Obiectivele principale ale exerciþiului s-au materializatîn principal în evaluarea deprinderilor în aplicareaprocedurilor specifice procesului de planificareoperaþionalã NATO, de dislocare ºi redislocare, creºtereanivelului de integrare ºi sincronizare a acþiunilor forþelordestinate NATO, componente ale viitoarei divizii naþionale,printr-un exerciþiu de tip LIVEX, certificarea forþelordestinate NATO, care se operaþionalizeazã în anul 2006 ºicare vor fi afirmate ulterior. Plecând de la acesteconsiderente, se poate considera cã unitãþile evaluate dinBrigada 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“ au demaratcu paºi hotãrâþi pe fãgaºul operaþionalizãrii efective, învederea afirmãrii acestora.

Activitatea de certificare a forþelor destinate NATO cutermen de operaþionalizare sfârºitul anului 2006 din compu-nerea Brigãzii 2 Vânãtori de Munte „Sarmizegetusa“ va fiurmatã de evaluarea în vederea afirmãrii acestora, printr-unalt exerciþiu de amploare, în decursul acestui an, ºi va con-tribui la menþinerea nivelului de credibilitate al Românieiprivind îndeplinirea la termen a angajamentelor asumate.

Actualitatee

CCEERRTTEEXX ‘‘0055

Maior Nicolae USZKAI

Vânãtori de muntebraºoveni verificaþipentru certificare


Foto

: lt.

col.

Eman

uel B

ÃRBU

LESC

U

PPrroovvooccaarreeaa mmuunntteelluuiiInstrucþia montanã a devenit în ultimul timp o coordo-

natã importantã a pregãtirii unitãþilor ºi subunitãþilor deinfanterie din Forþele Terestre Române, aceasta solicitând,prin specificul sãu, punerea în valoare, la un potenþial ma-xim, a capacitãþii luptãtorilor de a acþiona în condiþiilecâmpului de luptã modern, precum ºi a caracteristicilortehnico-tactice ale echipamentului ºi armamentului din dotare.

Printr-o asemenea etapã de pregãtire a trecut ºi Bata-lionul 2 Infanterie „Cãlugãreni“, unitatea binecunoscutãprin experienþa dobânditã în teatrele de operaþii sau în mi-siuni internaþionale în Africa, Balcanii de vest ºi Irak.

Terenul muntos le-a oferit militarilor posibilitatea de aaplica lecþiile învãþate din teatrele de operaþii ºi,

totodatã, de a-ºi perfecþiona pregãtireapentru misiunile viitoare.

Pentru stat-ma-joriºti,

pregãtirea montanã a început încã din cazarmã. Totul afost întocmit ºi planificat conform standardelor NATOcuprinse în regulamentele nou apãrute. Vremea cãutãrilor,a tatonãrilor a trecut demult.

IInnssttrruucc]]iiaa mmoonnttaann\\La foarte scurt timp dupã luarea în primire a spaþiilor

de cazare, militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”au efectuat recunoaºterile în teren pentru stabilirea atelie-relor de instrucþie.

„Aici, la Prislop, ne pregãtim exact ca în condiþiileteatrului de operaþii“ - a afirmat maiorul Daniel Ghiba,ºeful de stat-major al batalionului, precizând cã: „Aºacum am procedat în misiuni anterioare, am instalat unTOC (centru operaþional tactic), iar în teren, undeva maiîn vale, am amenajat un FOB (Forward Operation Base –baza înaintatã de operaþii) cu tot ceea ce presupune aceas-ta: subunitãþi luptãtoare, înzestrate cu tehni-

cã ºi armament, puncte decontrol

Actualitatee

BBaattaalliioonnuull 22 IInnffaanntteerriiee „CC\\lluugg\\rreennii“

Maior Luigi-Mihail [email protected]

Infanteriºtii la Prislop

37Iulie 2006

Foto

: mr.

Luig

i-Mih

ail C

OJOC

ARU

trafic (check points), itinerare deacces, comunicaþii etc.

De asemenea, în apropierea aces-tui FOB am organizat un atelier dealpinism, cu ajutorul colegilor noºtride la Batalionul de Vânãtori de Munte,unde avem posibilitatea sã ne fami-liarizãm cu alpinismul ce pânã acumpentru mulþi dintre noi era o tainã.„O disciplinã care, în sine, constituieo provocare pentru militarii noºtri,obiºnuiþi cu terenul de instrucþie, decâmpie, din împrejurimileBucureºtiului“.

În general, condiþiile de relief dinzona Prislop se aseamãnã cu cele în-tâlnite în unele teatre de operaþii. Amvãzut ceva asemãnãtor în Bosnia ºiKosovo, când participam la exerci-þiile “Dynamic Response“.

La atelierul de instrucþie alpinãdin Colþii Ghimbavului l-am întâlnitpe cãpitanul Laurenþiu Matei, ºefulatelierului, secondat de instructori dela unitatea-gazdã (B.30 V.M.), precumsergent Ciprian Lupeanu, sergent DanCatargiu, plutonier Ilie Florea.

Aici se învãþau: nodurile alpinis-tului, cãþãrãrile pe peretele munteluiºi coborârile în rapel,

asigurãrile (blocãrile) la cãþãrãri ºicoborâri ºi multe alte lucruri necesareîn meseria aceasta.

Odatã învãþate lecþiile, alpinismulnu mai era o tainã. Nimeni nu ºi-a ju-lit genunchii pe „Stânca Începãtoru-lui“, poate doar au fãcut bãºici înpalme de la corzi. Usturimile nu aufost simþite, fiindcã satisfacþia escala-dãrii peretului abrupt al muntelui eramult mai mare, fiecare dorind, la rân-dul sãu, sã repete de mai multe oricãþãrãrile ºi chiar uluitoarele coborâriîn rapel.

De altfel, cãpitanul LaurenþiuMatei, ºi el un împãtimit al muntelui,îmi relata: „Important este faptul cãoamenii au reuºit, prin aceastã pregã-tire, sã-ºi învingã teama de înãlþimi ºide prãpãstii“.

OOaassppee]]ii aammeerriiccaanniiLa doar trei zile de la începerea

pregãtirii montane, „Cãlugãrenii“ aufost vizitaþi de 10 militari dinForþele Terestre Americane(US Army). Americanii audorit sã cunoascã

modul în care se instruiesc militariiromâni dintr-o unitate dislocabilã înteatrele de operaþii.

Mulþi dintre ei erau comandanþide subunitãþi, de aceea ºi-au exprimatdorinþa de a nu fi doar simpli vizita-tori ºi au participat la toate ºedinþelede instrucþie, alãturi de militarii noº-tri, integrându-se subunitãþilor bata-lionului.

Au mers alãturi de noi în marºuri,s-au cãþãrat pe stânci ºi au coborât înrapel, iar la trageri în poligon au îm-brãcat vesta antiglonþ, au purtat cascade kevlar aºa cum o poartã ai noºtriºi au tras cu armament românesc.

Au tras cu puºca automatã cal. 5,45 mm ºi cu aruncãtorulde 40 mm montat pe aceasta.I-au uimit mitra-lierele de14,5 mmºi

Actualitatee



Foto

: mr.

Luig

i-Mih

ail C

OJOC

ARU

7,62 mm, precum ºi mitraliera decompanie.

„Mitraliera de companie este o armãprecisã ºi sigurã, dar cea de pe TAB,de 14,5 mm este de temut“..., afirmaSPC (specialist - n.a.) Anthony Walker,locþiitor comandant pluton, dupã ce aparticipat la o ºedinþã de tragere.

Cãpitanului Kevin Poole i-a plãcutfelul de a fi al românilor. Deja dupãdouã zile, învãþase câteva expresii ro-mâneºti, pe care, cu spiritul deschis,tipic americanilor ºi cu puþin umor,le mai folosea la încheierea briefing-urilor.

Referitor la mi-litarii români, aadãugat: „Armata

Românã este foar-te motivatã ºidisciplinatã.

În bata-lion,

cel mai mult mi-a plãcut atenþia pecare comandanþii o acordã subordo-naþilor. (...) Un comandant de plutonromân munceºte foarte mult în com-paraþie cu unul american. La noi, co-mandantul de pluton îl controleazã ºiare grijã doar de subordonatul nemij-locit. De la acesta în jos aspectul res-pectiv nu îl mai priveºte.

La dumneavoastrã, comandantulde pluton se ocupã de comandanþii degrupã, dar ºi de fiecare militar în par-te, cunoscându-i foarte bine. Este unlucru important, pe care îl voi expli-ca subordonaþilor mei atunci când mãvoi întoarce la unitatea mea de bazã.Îmi place felul de a fi al românilor,m-am acomodat cu stilul lor ºi am în-credere cã vom reuºi sã desfãºurãm

cu succes misi-uni împreunã“.

Despre in-struirea monta-nã ºi pregãtireaîn comun cumilitarii ameri-cani, comandan-tul Batalionului2 Infanterie„Cãlugãreni“,locotenent-colo-nel DanielPetrescu, afir-ma: „Pregãtireaîn comun cumilitarii ameri-cani este un as-pect care acumþine deja denormalitate.Suntem foartedeschiºi ºi, larândul lor, ºi eisunt foarte des-

chiºi. Avem multe în comun, însãnoi, românii, când ne autoevaluãmavem tendinþa de a þine seama numaide modul în care acþionãm. Ori laparticiparea la o misiune, nu þinenumai de câtã carte ºtii, ci ºi de cât debine eºti susþinut. Dacã noi ne mân-drim cu creativitatea noastrã, ei, ameri-canii, au de partea lor susþinerea.

Trebuie vãzut totul ca un întreg.Numai atunci vom avea imaginea exac-tã a ceea ce putem face în acest moment.

Instruirea în comun ne oferã ºan-sa sã ne cunoaºtem, sã ne împãrtãºimideile, iar dacã vom acþiona împreunã,vom ºti ce avem de fãcut ºi sigur nevom înþelege foarte bine“.

MMoonneeddaa pprriieetteenniieeiiLa sfârºitul instrucþiei montane,

militarii americani ºi-au luat rãmasbun de la colegii lor români, cu spe-ranþa revederii într-o viitoare misiunecomunã. În timpul cât au fost împre-unã la Prislop s-au legat prietenii.

Aºa cum obiºnuiesc la încheiereaoricãrei activitãþi sau misiuni comu-ne, americanii le-au înmânat români-lor câte o „monedã a prieteniei“ în-crustatã cu simbolurile unitãþii dincare fac parte.

Existã un obicei legat de oasemenea monedã: dacã un militar îiîntâlneºte într-un bar sau restaurant,dupã ani de zile, pe foºtii sãicamarazi (fraþi) de arme ºi nu areasupra sa moneda, atunci dã de bãuttuturor.

Moneda este simbolul frãþiei dearme, pentru cã fraþi de arme ne-auconsiderat americanii dupã tabãra dela Prislop. Iar noi, fãgãduim cã aºavom fi în orice misiune desfãºuratãîn comun.

Actualitatee


39Iulie 2006

Foto

: mr.

Luig

i-Mih

ail C

OJOC

ARU

Prin documentele adoptate la momentulconstituirii acestei unitãþi de nivel tactic, mixtã– româno-ungarã, se stipuleazã cã zona

genericã în care aceasta poate acþiona include, în princi-pal, regiunile centrale, rãsãritene ºi sud-estice ale Europei,dar ºi alte teritorii europene sau din afara continentului.De asemenea, misiunile de principiu vizeazã prevenireadeclanºãrii unor potenþiale ostilitãþi prin asigurarea uneiforþe militare reale ºi eficace, acþiuni - ca forþã comba-tantã - în situaþii de gestionare a crizelor ºi de menþinere apãcii, desfãºurarea unor misiuni cu caracter umanitar.

Cum era ºi firesc, acestea au reprezentat criteriile în alcã-tuirea scenariului adoptat în cadrul exerciþiului, scenariucare a vizat o zonã geograficã fictivã, caracterizatã defenomene politico-militare complexe, cu evoluþii de multeori surprinzãtoare, pentru utilizarea la maximum a resur-selor „combatanþilor“, verificarea deprinderilor stãpâniteºi îmbunãtãþirea colaborãrii la nivelul analizei ºi deciziei.

Detaliile tehnice ºi documentele necesare conduceriiexerciþiului s-au stabilit în cadrul Conferinþei finale deplanificare ce s-a desfãºurat în perioada 13–16 februariea.c., la Arad, iar modul în care s-a derulat a dovedit

Actualitatee

BBaattaalliioonnuull RRoommqqnnoo - UUnnggaarr

Locotenent-colonel Claudiu IORDÃCHESCU

Parteneriat fructuos în Cetatea Aradului:“WISE FORESIGHT 2006 RO“

În perioada 16 - 25 martie a.c., în garnizoana Arad, cele douã modulecare compun Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menþinere a Pãcii audesfãºurat exerciþiul “WISE FORESIGHT 2006 RO“. Elementul de spe-cificitate al acestei activitãþi de antrenament în comun, care are dejao „istorie“ derulatã pe durata a patru ani (primul exerciþiu organizatsub aceastã siglã a fost gãzduit de þara noastrã în perioada 24 - 29 no-iembrie 2003), a reprezentat-o forma de desfãºurare: exerciþiu de tipSIMEX. Deºi familiarizaþi cu maniera de executare a exerciþiilor de in-struire prin simulare - fiecare în cadrul instituþiei militare naþionale -,camarazii români ºi unguri au avut pentru prima oarã ocazia sã coope-reze pe coordonatele specifice ale unor misiuni derulate în spaþiulvirtual al computerelor.


coeziunea ºi funcþionalitatea acesteistructuri aparte.

Exerciþiul i-a avut în calitate deco-directori pe ºefii de state-majoreai celor douã mari unitãþi din care facparte modulele român ºi ungar,respectiv colonelul Ioan Manci(Bg.81Mc.) ºi colonelul Attila Takacs(Bg.5I.Uº. „ISTVAN BOCSKAI“).

Scopul propus a vizat antrenareacomenzii acestui batalion mixt înexecutarea procedurilor de comandãºi control a forþelor implicate înmisiuni de menþinere a pãcii, iarscenariul proiectat pentru exerciþiulde simulare i-a solicitat serios peparticipanþi. Aria misiunilorîncredinþate a excelat în diversitatevizând, în principal, conducereaoperaþiilor în aria de responsabilitateîncredinþatã batalionului („PlatiumArea“), asigurarea suportuluiautoritãþilor locale, menþinerealibertãþii de miºcare pe principalelecãi de comunicaþii din zonã,

securizarea punctelor obligate detrecere, menþinerea permanentã aunui timp de reacþie rapid – verificatpermanent prin implementarea unorincidente supuse rezolvãrii lamomente dintre cele mai diverse,prevenirea unor eventuale atacuri dinpartea grupãrilor reprezentând forþeleinsurgente implicate, gestionareaunor evenimente cu grad înalt depericol.

Participanþii au fost monitorizaþide echipa americanã de consilieri dinstructura „CUBIC“ ºi au beneficiatde asistenþa specialiºtilor din Centrulde Instruire prin Simulare de laBucureºti, conduºi de colonelulTudorel Petrache.

„Câmpul de luptã“ a fost redat deo reþea de 72 de calculatoare ce autilizat – o altã premierã în ceea cepriveºte experienþa comunã a celordouã module – complexul program„JCATS – System“ (Joint CombatAnd Tactical Simulation) rulat pe o

platformã „Linux“, program capabil,aºa cum s-a dovedit, sã inducã, prinsimulare, o gamã foarte largã desituaþii similare celor reale, desîntâlnite în diferitele teatre de acþiunimilitare, interacþiunea utilizatorilorcu cerinþele ºi particularitãþileacestuia fiind apreciatã ca una foartebunã. Dincolo de realitãþile „luptei“,rezolvate cu operativitate, graþieprofesionalismului specificmilitarilor implicaþi dar ºicunoºtinþelor sedimentate prin„lecþiile învãþate“ însuºite în timp, peparcursul derulãrii unor misiuni,„combatanþii“ au interacþionat ºi înplan mediatic, o echipã entuziastã dejurnaliºti ad-hoc – MAJ.Attila Papp,CAPT.Andreea Nagy, Daniel Ianchiº,Marian Matei, 1-ST LT. MihaiMoneanu, WO Arthur Buzã & NCONicolae Badiu (conform caseteitehnice originale) – realizând oatractivã publicaþie, „WIFOR-RO 06“,în care s-au regãsit, zi de zi, atent

Actualitatee


41Iulie 2006

Foto

: Em

il M

ORIT

Z

gradate, ºi într-o formã graficãatractivã, idei „în uniformã“,informaþii utile, intervenþii ale unorparticipanþi, dar ºi zâmbetedezinvolte.

Spre finalul activitãþii, mai precisîn data de 24 martie, s-a organizat„Ziua Distinºilor Vizitatori“,activitate la care au participatreprezentanþi militari ai celor douãcontingente ºi jurnaliºti militari ºicivili din cele douã þãri. Subordonaþiilocotenent-coloneilor AlexandruSimu (B.191I.) ºi Laszlo Fekete(B.5/3I.Uº.) i-au avut drept oaspeþipe cei doi ºefi de state-majore aleComandamentelor Forþelor Terestreromân ºi ungar – generalii de brigadãIulian Pârvulescu ºi Laszlo Tanczosºi pe comandanþii marilor unitãþi deapartenenþã – generalii de brigadãAvram Cãtãnici ºi Andras Szûcs.

Gl.bg.Iulian Pârvulescu – „Credcã termenul de referinþã «ambelepãrþi» este în prezent depãºit atuncicând vorbim despre acest batalionmixt, pentru cã avem deja în faþã o

structurã închegatã. Am constatatvaloarea acestui exerciþiu prin faptulcã ºi militarii români ºi cei unguriformeazã un colectiv în adevãratulsens al cuvântului, lucreazãîmpreunã, vorbesc o limbã comunã –limba englezã – ºi pentru unobservator neiniþiat ar fi greu sã facãdiferenþa între unii ºi ceilalþi. Acestcolectiv unit, bine antrenat, a doveditcã poate desfãºura oricând o misiuneîn orice teatru în care batalionul arputea fi solicitat [...] Pe timpulacestui antrenament au fost simulateo serie de situaþii care pot sã aparã înteatrele de operaþii ºi batalionul aprimit misiuni diverse ºi complexe,pe care le-a rezolvat în condiþii foartebune“.

Gl.bg.Laszlo Tanczos: „A fost oactivitate reuºitã ºi avem în vedere sãmenþinem acelaºi nivel ridicat ºi laactivitatea proiectatã pentru anulviitor, la care dorim sã antrenãm, pelângã personalul comandamentului,ºi subunitãþi de valoare plutonreprezentând cele douã module, care

sã desfãºoare activitãþi practice, înteren, conforme scenariului care va fiadoptat“.

Gl.bg.Avram Cãtãnici: „Suntmulþumit de modul în care a fostpregãtit, organizat ºi desfãºurat acestexerciþiu, pornind de la parteaspecificã, militarã ºi pânã la ceaprivind asigurarea condiþiilor delucru. Cu satisfacþia faptului cã amcomandat, prin ani, acest batalioncare asigurã componentaromâneascã, nu pot sã nu remarcnivelul ascendent atins în colaborareaîntre cele douã echipe. Pot vorbi de ocreºtere vizibilã ºi aceastã activitatenu poate decât sã confirme spuselemele. Relaþiile dintre militari suntstrânse, comunicarea este mult maibunã acum, dacã este sã rememorezdificultãþile începutului de drum, celemai multe legate de posibilitateainteracþiunii lingvistice. Dupã atâþiaani de colaborare susþinutã, limbaenglezã a fost însuºitã de ambelepãrþi ºi pot vorbi de o comunicareperfectã la ora actualã“.

Actualitatee



Foto

: Em

il M

ORIT

Z

Oameeni sub arrmee


Iulie 2006

Caporalul Nicolae Petruþ este comandant detrupã transmisiuni în cadrul Batalionului 812 Infanterie „ªoimii Carpaþilor“.

Este originar din Hunedoara, are 37 de ani, doi copii ºi locuieºte în Bistriþa.

L-am întâlnit în tabãra de la Colibiþa unde pentru douã sãptãmâni a participat sub comanda domnului lt. col.Dorin Blaiu ºi alãturi de militarii batalionului din care face parte la exerciþii militar-aplicative. Mi-aspus cã a ales sã fie militar profesionist pentru cã a locuitlângã o unitate militarã ºi a fost dintotdeauna atras ºi impresionat de haina militarã ºi de armatã. Este „ºoimal Carpaþilor“ încã de la înfiinþarea Batalionului 812 ºi alãturi de camarazii sãi a participat la cinci misiuniinternaþionale, însumând 31 de luni departe de familie ºi în slujba þãrii. Încã din 1996 a însoþit batalionul înAngola în misiunea UNAVEM, în 1997 în cadrulMONUA, anul 2000 l-a gãsit în misiunea BELUROKOS,a urmat IRAQ FREEDOM în 2002 ºi ultima misiune în 2003, Afganistan, la ANTICA BABILONIA.

Nu putem pune la îndoialã experienþa lui NicolaePetruþ, misiunile la care a participat vorbesc singure, dar cu toate acestea militarul este foarte modest în ceea cepriveºte activitatea sa. L-am rugat sã îmi povesteascãceva ce i-a rãmas viu în minte dupã atâtea misiuni, dar în puþine cuvinte militarul mi-a mãrturisit cã asta îi este meseria iar meritele sunt ale echipei, ei fiind un singur trup ºi suflet.

„Ca sã mergi într-o misiune trebuie sã ai o pregãtirefoarte bunã ºi acolo trebuie sã ai în permanenþã grijã unulde celãlalt“, a mai spus Nicolae Petruþ. El nu vorbeºte lapersoana întâi, vorbeºte mereu în numele colegilor, iar


„{oimii“ vegheazq

Portretul unui militarprofesionist

43

Foto

: Plt.

maj

. Dan

BOB

AN

când l-am întrebat de dificultãþile pe carele-au avut în misiuni mi-a rãspuns cã „celemai grele au fost condiþiile meteo, e dificilsã plecãm din munþi, de la temperaturifoarte scãzute ºi sã ajungem la +40 degrade“, iar în misiune „în momenteledificile nu mai stai sã gândeºti ce trebuiesã faci, acþionezi instinctiv ºi ºtii ce trebuiesã faci“. Din prima misiune la care a participat i-a rãmas în minte o imaginenu prea plãcutã, un bãrbat care a cãlcat peo minã ºi i-au fost retezate picioarele.

„Poate a fost mâna lui Dumnezeu, a lui Allah sau pregãtirea noastrã, dar toþiai noºtri s-au întors sãnãtoºi acasã dinfiecare misiune; cei aflaþi acum în teatre sãaibã grijã de ei ºi de noi ceilalþi“.

Oameeni sub arrmee



Foto

:Elis

abet

a IZ

OTA

ÎÎnn sspprriijjiinnuullppooppuullaaþþiieeii

Ca de fiecare datã, atunci cândsemenii noºtri au fost loviþi desoartã, militarii au fost lângã ei casã le întindã o mânã de ajutor. Varaaceasta au fost lângã cei pentrucare bãtrânul fluviu nu a mai fost„Dunãre cu apã linã“

Foito: mr. Luigi-Mihail COJOCARU

În seara zilei de 3 mai, digul de la marginea desud-est a localitãþii Spanþov a cedat. Cei 50 demilitari din Batalionul 2 Infanterie care lucrau

la consolidarea lui au fost transferaþi cãtre vest, la diguldin localitatea Ulmeni.

Prezent la Ulmeni, domnul general de brigadã Liviu Viorel Nemeº, prim-adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã,spunea cã militarii erau în a doua fazã a intervenþiei la inundaþii, ºi anume activitatea de urgenþã.

Se consolidaserã deja trei aliniamente de apãrare,ultimele fiind digul din localitatea Ulmeni ºi rambleul de cale feratã de la est de Olteniþa. Dacã ºi acesta ar ficedat, oraºul Olteniþa ar fi fost în pericol de a fi inundat.

Referitor la contribuþia militarilor noºtri, a Batalionului 2 Infanterie ºi a colegilor lor din

Brigada 34 Infanterie, domnul general de brigadã Liviu Nemeº a precizat cã efortul militarilor la ridicareaºi consolidarea digurilor a fost substanþial. De asemenea,dumnealui a remarcat activitatea intensã pe care au depus-o militarii noºtri în centrul comunei Mãnãstirea,atunci când acesta a fost în pericol de a fi inundat.Impulsionaþi de acþiunea energicã a militarilor dinBrigada 34 Infanterie, locuitorii comunei au sãrit cu miccu mare în ajutorul lor ºi au consolidat digurile. Urmeleacelei „bãtãlii“ se vãd ºi acuma. Efortul nu a fostzadarnic, iar apele din comunã au început sã se retragã.

Un cetãþean, pe nume Marin Adam, vãzând maºinanoastrã militarã ne-a oprit, fiind foarte entuziasmat,dornic sã le ducã militarilor noºtri niºte porþii de mâncare.În curte la SMA Mãnãstirea ne-am întâlnit cu un echipajde Cruce Roºie, de la filiala Vrancea. Am stat de vorbã cudoamna Carmen Stoica, membrã a echipajului, care ne-arelatat cã ajutorul militarilor a fost substanþial, iar dumnealor au putut sã îºi desfãºoare activitatea încondiþii normale. Crucea Roºie din Vrancea a venit cudouã bucãtãrii de campanie ºi aici doamna Stoica i-alãudat pe militarii din Brigada 282 Mecanizatã, care aluat toate mãsurile necesare pentru a se asiguratransportul acestora de la Focºani, pânã în localitateaMãnãstirea. La aceste bucãtãrii se pregãteau cam 100 deporþii de mâncare pentru sinistraþii din zona calamitatã:Spanþov, Chiselet ºi Mãnãstirea.

Împreunã cu militarii Batalionului 2 Infanterie au lucrat ºi muncitori de la Administraþia Naþionalã de Îmbunãtãþiri Funciare. Unul dintre aceºtia, pe numeªtefan Panciu, ne-a lãudat militarii. A spus cã zi ºi noapteau lucrat împreunã cu militarii noºtri într-un efort

Eveenimeent

~~nn lluupptt\\ ccuu aappeellee

Maior Luigi-Mihail [email protected]

Batalionul 2 Infanteriela inundaþiile de la Mãnãstirea


Foto

: mr.

Luig

i-Mih

ail C

OJOC

ARU

susþinut, aproape 16-18 ore zilnic.Spunea cã bãieþii noºtri sunt niºteoameni minunaþi. Unul dintremuncitori s-a interpus peste colegulsãu ºi afirma cã, dacã ar fi dupã el ºidacã ar avea posibilitatea, le-ar ridicao statuie. I-a impresionat faptul cãmilitarii noºtri sunt neobosiþi ºi au oputere de muncã impresionantã.

Pe digul din localitatea Ulmenicoordona activitatea plutonierulFlorin Tuºer. Ce l-a impresionat maimult în aceste zile dramatice – sã neamintim cã militarii noºtri intervinîncã din a doua zi de Paºte – a fostsolidaritatea locuitorilor din comunaMãnãstirea, care au participat ºi s-auimplicat total la ridicarea ºiconsolidarea digului ce apãrã centrulcomunei. De asemenea, trebuiemenþionatã o activitate importantã:datoritã schimbãrilor de situaþie,comandamentul de crizã de laChiselet, despre care vã relatam în

reportajul ante-rior, s-a mutat,zilele trecute, înlocalitateaMãnãstirea.Ulterior, dupã ces-a rezolvat ºi si-tuaþia din aceastãcomunã, s-a mu-tat din nou, încursul zilei de 2 mai, în comunaUlmeni, undeacþioneazã, ca ºipânã acum, cuaceeaºi eficienþã.

S-au eviden-þiat în mod deo-sebit în aceastãactivitate deintervenþie la inundaþii tinericomandanþi de subunitãþi, dintre careaº aminti pe locotenenþii: PetriºorGavrilescu, Gabriel Burduºel,

Cristian Ichimescu ºi, nu în ultimulrând, pe locotenentul AdrianDiaconu, care comanda 50 de militari ce acþionau pe digul de laUlmeni.

Eveenimeent


47Iulie 2006

Foto

: mr.

Luig

i-Mih

ail C

OJOC

ARU

Foto

: mr.

Luig

i-Mih

ail C

OJOC

ARU

„Scorpionii“ din Brigada 2 Infanterie „Rovine“ sunt alãturi de cetãþenii olteni, încã de la primeleevenimente generate de creºterea apelor Dunãrii. Efective impresionante de militari, împreunã cu tehnicadin dotare, au acþionat pentru limitarea efectelorinundaþiilor, pentru salvarea vieþilor omeneºti puse înpericol de apele bãtrânului fluviu. Primele misiuni primitede militarii craioveni au fost de a consolida sau de aconstrui diguri care sã opreascã viitura formatã peDunãre. Dar natura a fost mai puternicã decât ei, apele auinundat localitate dupã localitate, mii de persoane ºi-auvãzut gospodãriile sub ape, iar „Scorpionii“ olteni auprimit o altã misiune: salvare-evacuare.

În medie, 500 de militari pe zi, zeci de camioane ºi autospeciale de diferite tipuri au fost aruncate în luptacu inundaþiile. Prioritare pentru militarii Brigãzii 2Infanterie „Rovine“ au fost salvarea vieþilor omeneºti ºisiguranþa celor care locuiesc în zonele afectate de ape.Chiar dacã au fost plasate pe locul secund, salvareabunurilor materiale ale sinistraþilor a fost o altã misiune amilitarilor olteni în lupta cu apele.

Eveenimeent


Locotenent Cristian CÃNUCI

„Scorpionii“ sprijinã populaþia afectatã de inundaþii

„Scorpionii“ spun cã Sãrata nu va cãdea!

Militarii din garnizoanele Craiova ºi Caracal, indiferent

de armã ºi specialitate, au acþionat alãturi de alte insti-

tuþii ale statului pentru limitarea efectelor produse de

apele Dunãrii în sudul Olteniei.


Foto

: cpt

. Oliv

er A

NGHE

L

Pe o zonã de responsabilitate care se întinde de laGruia la Turnu Mãgurele, militarii de la Brigada 2 Infanterie „Rovine“ Craiova au rãspuns „prezent“ ºi s-au deplasat acolo unde au fostsolicitaþi: Ciupercenii Noi,Cuipercenii Vechi, Desa, Rast,Bistreþ, Bechet, Sãrata. Fiecareunitate a primit o zonã în care sã facãtot posibilul pentru ca efectelegenerate de apele revãrsate aleDunãrii sã fie cât mai mici.

Am întâlnit, în zona localitãþiiSãrata, „Scorpionii de foc“ din Batalionul 325 Artilerie dinCaracal, militari care aveau misiuneade a feri mica localitate de apeleDunãrii. Locotenentul Alin Preda,ofiþerul de relaþii publice al„Scorpionilor de foc“, relata cãmisiunile executate au fost deconstruire ºi de consolidare adigurilor din zona localitãþii.

„Spre surprinderea noastrã - relata domnul locotenent-populaþia localã a avut o contribuþie activã,

participând de la copii pânã la vârstnici însprijinul acþiunilor desfãºurate de militari“.

Batalionul artileriºtilor venise la Sãrata cu convingerea cã va scãpa

localitatea de inundaþii, cã va acþiona cutoate efectivele de care unitatea dispunea

pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv propus.Pe unul dintre autocamioanele artileriºtilor

era înscris un mesaj pentru locuitorii comunei: „Sãrata nu cade!“.

„Am sosit la Sãrata dimineaþa, având peprimul autocamion deviza «Sãrata nu

va cãdea!». Pot sã vã spun cã toþicei 106 militari participanþi la

activitãþile din localitate aveauconvingerea cã acest lucru este

posibil!“ a continuat locotenentul Preda,încheind

cã „Scorpionii“ vor fi alãturi de oamenii aflaþi înnecaz, indiferent dacã Dunãrea va sparge sau nu digurile.

Eveenimeent


Iulie 2006 49

Foto: cpt. Oliver ANGHEL

Foto

: cpt

. Oliv

er A

NGHE

L

ZZi ºi noapte, pe timp ploios sau cu soare,eforturile brãilenilor de a-ºi salva bunurile ºiterenurile continuã de mai bine de trei

sãptãmâni la digurile de pe ambele maluri ale Dunãrii:Vãrsãtura ºi Chiscani. Dar ºi la Insula Mare a Brãilei, la Frecãþei, Agaua, Mãraºu, Stãncuþa ºi Filipoiu. Dacã laaceastã datã au fost executate lucrãrile de supraînãlþare adigurilor în toate sectoarele unde s-a impus aceastãoperaþiune, se menþine în continuare pericolul inundaþiilordatoritã infiltraþiilor ºi eroziunii digurilor, ca urmare apresiunii la care sunt supuse de cantitatea de apã

nemaivãzutã pânã acum nici de cãtre cei mai vârstnicilocuitori din zonã.

ªi, tocmai pentru a stãpâni numeroasele infiltraþiiprezente în diverse sectoare ale Insulei Mari a Brãilei,autoritãþile locale au cerut sprijinul armatei. Astfel, celor 50 de militari de la Batalionul 72 Poduri din Brigada 10 Geniu, care acþionau la Frecãþei ºi Sãcãu,li s-au alãturat, începând cu duminicã, 30 aprilie, altedouã detaºamente a câte 50 de militari din Brigada 282 Infanterie [D.A.3] ºi 8 Artilerie Mixtã din Focºani.Împreunã executã supravegherea ºi consolidarea digurilor

Eveenimeent


Maior Viorel CALENCIUC

Geniºtii brãileni supravegheazã digurileDunãrii

Militarii Armatei Române au continuat misiunile de intervenþieîn zonele afectate de inundaþiile produse de Dunãre. Ostaºi dinBatalionul 20 Infanterie au efectuat misiuni de evacuare apopulaþiei din localitatea Bistreþ. Douã detaºamente din Bata-lionul 26 Infanterie au intervenit la Cârna ºi Mãceºul de Jos.Militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni“, care auacþionat în localitatea Mãnãstirea, au fost înlocuiþi de militariiBatalionului 96 Geniu. 250 de militari din Brigãzile 8 Artilerie ºi282 Infanterie au participat de marþi, 25 aprilie, la acþiunile deconsolidare ºi supraveghere a digurilor din Insula Mare aBrãilei ºi din localitãþile Plopu ºi Mãraºu, judeþul Brãila.


Foto

: mr.

Vior

el C

ALEN

CIUC

Eveenimeent


în zona Mãgureni-Plopi, respectivFilipoiu.

Lucrãrile se deruleazã la foccontinuu, pentru cã infiltraþiile îndiguri se produc fãrã a lãsa timp derespiro militarilor ºi localnicilor.Dacã în alte zone ale þãrii oamenii de la câmp ºi-au încheiat lucrãrile de primãvarã, aici, în Insula Mare aBrãilei, localnicii nu au timp decâtpentru supravegherea ºi intervenþia la diguri.

Informam, cu o sãptãmânã înurmã, cã Batalionul 96 Geniu a pus la dispoziþia autoritãþilor doljene

26 de corturi pentru cazareasinistraþilor. Acum, 50 de militaridin acelaºi batalion intervin însprijinul populaþiei din Ulmeni ºiMãnãstirea. ªi aici ostaºii participãla eforturile autoritãþilor de a astupabreºa recent creatã de apelerevãrsate ale Dunãrii. O altã zonã cugrad ridicat de risc rãmâne digul dela Vãrsãtura Chiþcani, acolo undemilitarii de la Batalionul „NaveTreceri Fluviale” executã misiuni deintervenþie ºi supraveghere la diguri24 de ore din 24.

Lucrãrile executate contra-

cronometru, nenumãraþii saci cupãmânt ºi nisip, au în vedere ºiprognoza nivelului Dunãrii pentruperioada urmãtoare, delocliniºtitoare, deoarece se anunþãcreºteri însemnate pentru finalulacestei luni. Efectivele ºi tehnicamilitarã din Brigada 10 Geniudestinate pentru eventuala evacuare a populaþiei dinlocalitãþile care ar putea fi afectatede inundaþii sunt menþinuteîn stare de alertã ºi gata sãintervinã dacã situaþia o vaimpune.

51Iulie 2006

Foto

: mr.

Vior

el C

ALEN

CIUC

În urma ordinului primit de la comandantulgarnizoanei, general de brigadã dr. VirgilBãlãceanu, începând cu data de 20 aprilie 2006,

Batalionul Instrucþie Transmisiuni „Pãienjenii negri” aparticipat la activitãþile de înlãturare a efectelorinundaþiilor în zonele afectate din judeþul Dolj. Numãrulmilitarilor în termen participanþi la aceste acþiuni s-asituat, în funcþie de caracteristicile misiunilor, între 25 ºi50. Ei au fost în permanenþã conduºi ºi coordonaþi decadre militare din statul-major al unitãþii ºi decomandanþii de companii.

S-au executat activitãþi precum încãrcarea sacilor cunisip, care au fost ulterior transportaþi atât cu tractoarele,cât ºi cu elicopterul în zonele afectate din vecinãtateadigului de lângã localitatea Bechet, precum ºi activitãþi deevacuare a populaþiei civile din acest oraº. Astfel deactivitãþi au fost desfãºurate de cãtre militarii noºtri ºi înlocalitatea Ostroveni.

În ceea ce priveºte participarea noastrã la înãlþareadigului, putem spune cã au fost încãrcaþi ºi transportaþizilnic peste 8.000 de saci cu nisip. Asigurarea asistenþeimedicale ºi respectarea normelor de protecþie a muncii aureprezentat o preocupare permanentã a factorilor derãspundere din unitate. Militarii Batalionului Instrucþie

Transmisiuni au fost permanent pregãtiþi sã acþionezepentru înlãturarea efectelor inundaþiilor, de fiecare datãcând au fost solicitaþi.

Eveenimeent


Locotenent Daniel ªERBAN

Transmisioniºtiicraioveni în sprijinulpopulaþiei

Militarii în termen din Batalionul InstrucþieTransmisiuni au acþionat cot la cot cu colegii dinBrigada 2 Infanterie „Rovine“ pentru limitareaefectelor inundaþiilor.


Foto

: cpt

. Oliv

er A

NGHE

L

AAllmmaa MMaatteerrSe impune cu stringenþã

transformarea actualei„filozofii“ de promovarea profesiei militare, derecrutare ºi selecþie aresursei umane

Deºi, potrivit tuturor sondajelor de opinii,instituþia armatã este foarte apreciatã la nivelulsocietãþii româneºti, evoluþia mediului social-

economic, diversificarea ofertelor educaþionale ºi a profe-siilor civile, coroborate cu reforma sistemului militar ºireducerea efectivelor armatei au atras dupã sine scãdereacontinuã a atracþiei tinerilor cãtre profesia ºi cariera mili-tarã, comparativ cu profesiile civile. Dispariþia mitului si-guranþei locului de muncã ºi conºtientizarea actualelorriscuri ale profesiei militare au fãcut ca tinerii zilelornoastre sã fie mai pragmatici, mai bine informaþi desprelumea în care trãiesc ºi mai fermi în alegerea profesiei.

Cu toate acestea, profesia ºi cariera militarã conferãmultiple motive pentru a fi aleasã de cãtre tineri, avându-seîn vedere unele avantaje, care o deosebesc de profesiilecivile. Unul dintre acestea poate fi considerat gratuitateaºcolarizãrii, ceea ce include suportul educaþional, tehnico-

material ºi logistic (cazare, hrãnire, echipare, asistenþãmedicalã). Nu este de neglijat însã faptul cã absolvireaunei instituþii militare de învãþãmânt asigurã un loc demuncã la absolvire, la care se adaugã siguranþa profesieiºi evoluþia în cariera militarã, potrivit capacitãþilor, posi-bilitãþilor reale ºi opþiunilor proprii. În ceea ce priveºteviaþa socialã, dupã repartiþie, absolvenþii beneficiazã devenituri sigure ºi facilitãþi pentru familie, plus posibilitãþide afirmare în domenii conexe învãþãmântului militar(artã, culturã, sport etc.).

În perspectiva trecerii de la serviciul militar obligatoriula sistemul completãrii structurilor cu militari pe bazã devoluntariat, este de aºteptat ca problematica atragerii resur-sei umane spre cariera militarã sã se contureze ca o pro-vocare esenþialã, a cãrei abordare va necesita cu siguranþão schimbare de atitudine ºi imagine, atât din partea angaja-torului, cât ºi a celor care opteazã pentru profesia militarã.

Alma mateerr

TTeennddiinn]]ee

Colonel Marian GARGAZ

O armatã maiatractivã pentru tineri

Parte integrantã a amplului proces de transformarea sistemului militar, profesionalizarea armateireprezintã una din direcþiile prioritare de acþiunespecifice managementului resurselor umane.


În acest context, potrivit noilor re-glementãri statuate la nivel naþional,profesia militarã se va extinde incluzândºi soldaþii/gradaþii voluntari, categoriede personal care va lua locul militarilorîn termen. În aceste condiþii, promova-rea profesiei militare capãtã noi carac-teristici ºi forme de manifestare.

Pentru rezolvarea în interesul arma-tei a problemei în cauzã se impune custringenþã transformarea actualei „filo-zofii“ de promovare a profesiei mili-tare, de recrutare ºi selecþie a resurseiumane care urmeazã sã fie integratã înprocesul de profesionalizare a institu-þiei militare. Astfel, demersurile speci-fice acestui domeniu de activitate vortrebui sã vizeze cu prioritate adaptareacadrului legislativ ºi a sistemului de re-crutare ºi selecþie la cerinþele specificeserviciului militar pe bazã de volunta-riat, precum ºi crearea unor structurispecializate de selecþie ºi recrutare apersonalului militar la nivelul catego-riilor de forþe ale armatei ºi creºtereacredibilitãþii acestora.

Se impune, de asemenea, o recru-tare de tip activ, prin cãutarea candida-þilor ºi contactul direct cu aceºtia înmediile în care-ºi desfãºoarã activita-tea, nu aºteptarea lor; alãturi de dez-

voltarea ºi diversificarea colaborãrii cumediile civile ºi grupurile de suport aleacestora (pãrinþi, profesori, lideri de opi-nii, personalitãþi politice ºi din massmedia etc.) ºi, nu în ultimul rând, utili-zarea cu prioritate a metodelor ºi proce-deelor specifice marketing-ului agresiv.

Atragerea tinerilor spre cariera mi-litarã ºi instituþiile militare de învãþã-mânt trebuie abordatã în contextul uneireacþii rapide la semnalele pieþei forþeide muncã ºi a adaptãrii ofertei la evo-luþiile cererii. Aceasta presupune,totodatã, diversificarea formelor ºi mo-dalitãþilor de promovare a ofertei pri-vind profesia militarã ºi o mai mareflexibilitate a sistemului militar, avândla bazã principiile nediscriminãrii, ºan-selor egale, accesului liber ºi necondi-þionat la informaþii.

Un impact deosebit l-ar avea asupratinerilor potenþiali candidaþi sã urmezeo carierã militarã prezentarea materia-lelor promoþionale prin intermediul ele-vilor ºi studenþilor aflaþi la studii în in-stituþiile militare de învãþãmânt, cu pri-lejul unor acþiuni educative extraºcola-re comune (ºtiinþifice, cultural-artisticeºi sportive). Acþiunile gen „Ziua Porþi-lor Deschise“, festivitãþile de depunere

a Jurãmântului militar, aniversãrile ºiceremonialurile militare, precum ºiîntâlnirile tinerilor civili cureprezentanþii unitãþilor operaþionali-zate ºi ai instituþiilor militare de învãþã-mânt, având ca tematicã consilierea ºiorientarea ºcolarã a acestora, constituieprilejuri favorabile de mediatizare ºicreºtere a atractivitãþii carierei militare.

O altã modalitate de atragere a tine-rilor spre cariera militarã o constituievizitarea de cãtre elevii ºcolilor ºi lice-elor civile, acolo unde este posibil, ainstituþiilor militare de învãþãmânt ºi aunitãþilor operaþionalizate, unde aceºtiapot vedea ceea ce fac militarii, pe carede multe ori îi admirã, vãzându-i îm-brãcaþi în uniformã, pe stradã, la tele-vizor sau la parade.

În concluzie, problematica atrageriitinerilor spre profesia ºi cariera mili-tarã trebuie abordatã în contextul noilorreglementãri privind profesionalizarearesursei umane a forþelor terestre. Im-portant este ca cei interesaþi sã intre însistemul militar ºi sã perceapã corect„meseria de militar“, care conferã unuitânãr tot ceea ce-ºi poate dori de la oprofesie ºi îi permite sã facã faþãtuturor provocãrilor vieþii.

Alma mateerr

TTeennddiinn]]ee

55Iulie 2006

Sâmbãtã, 3 iunie, la Colegiul Militar Liceal„Mihai Viteazul“ din Alba Iulia a fostdezvelitã placheta de ªcoalã Europeanã

obþinutã de colegiu la data de 8 mai.La acest eveniment, ce a coincis cu încheierea

Spartachiadei desfãºurate în acest an la Alba Iulia, auparticipat importante oficialitãþi ale judeþului, printre care:Cosmin Covaciu – prefect, Ioan Bogãþanu - viceprimar,Cornel Sandu – inspector ºcolar; aceºtia au înmânatdiplome elevilor ºi profesorilor care s-au ocupat deproiectele ce le-a adus certificarea.

Munca pe care colectivul CML Alba Iulia adesfãºurat-o din 2001 ºi pânã acum s-a fructificat prin

distincþia de ªcoalã

Europeanã care acum stã mândrã pe o plachetã la intrareaîn liceu.

Certificatul de ªcoalã Europeanã este rezultatul a treiproiecte: LANDSCAPES, EUROBANCABURSA ºiKINGS’ROAD, pe care colegiul le-a prezentat în cadrulunui concurs desfãºurat între 177 de licee ºi colegii.„CML Alba-Iulia s-a bucurat de aprecierea comisiei ºi a primit un numãr de puncte care a prins-o în calificarealãturi de alte 13 ºcoli ºi, mai mult, ne-am calificat pelocul patru“, a declarat domnul colonel Voicu Cioarã,comandantul colegiului.

Pentru obþinerea certificatului s-au implicat foartemult cadrele didactice ale colegiului, coordonatori deproiecte fiind doamnele profesoare: MarinelaNiþu, Adela

Iacob,

Alma mateerr

{{ccooaall\\ eeuurrooppeeaann\\


Primul colegiu militar -ªcoalã Europeanã

La Alba Iulia e sãrbãtoare! Colegiul MilitarLiceal „Mihai Viteazul“ a obþinut certificatul deªcoalã Europeanã, o mare distincþie decernatãcelor mai bune ºcoli ºi licee care participã laactivitãþi ºi proiecte de cooperare europeanã.


Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

„care s-au implicat trup ºi suflet înactivitãþi, alãturi de 100 de elevi bunicunoscãtori ai limbii engleze“ (col. V.Cioarã).

Toatã activitatea de cooperareinternaþionalã a fost coordonatã de doamna director-adjunct Delia

Stãnilã dar bineînþeles meritul îl are întreg colectivul colegiului. Titlul de ªcoalã Europeanã estevalabil doar pentru trei ani, ceea ce înseamnã cã elevii ºiprofesorii din Alba Iulia nu au timpsã de bucure de performanþa lor, citrebuie sã munceascã mai departe la proiectele pentru urmãtoareacertificare.

„Este o onoare pentru noi sã primim acest titlu, cãci se obþine greu.Prin activitãþile de cooperareinternaþionalã am cãpãtatexperienþã ºi elevii colegiului au vizitat

locuri noi ºi ºi-au perfecþionatdeprinderile de a comunica cu elevi din þãri cu tradiþie: Italia,Germania, Lituania, Slovenia,Turcia“.

Pentru distincþia obþinutã ne mândrim cu viitorii noºtricamarazi de la Alba Iulia ºi vãfelicitãm pentru cã sunteþi mereu întopul celor mai buni; tineþi-o tot aºa!

Alma mateerr

{{ccooaall\\ eeuurrooppeeaann\\

57Iulie 2006

Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

D in partea ªcolii Naþionale Superioare de Inginerie,Studii Tehnicã ºi Armament (ENSIETA) din Brest

– instituþie cu care ATM are o îndelungatã colaborare –profesorul André Quinquis a susþinut o expunere privindtratamentele pentru caracterizarea semnalului. O cercetarecu aplicabilitate mai ales în domeniul radarelor.

Profesorul Quinquis este specializat în ingineria sisteme-lor de cercetare ºi observare, iar parcursul sãu profesional aînceput în 1986, ca doctorand la Grupul de Studii Submarinea Atlanticului (GESMA), instituþie la care a fost profesor ºicercetãtor în perioada 1989-1992. Ulterior ºi-a continuat ac-

tivitatea la ENSIETA, unde a parcurs treptele profesionalepânã la cea de director ºtiinþific. Într-un scurt interviu, profesorulQuinquis a fãcut referire la colaborarea dintre ENSIETA dinBrest ºi ATM din Bucureºti, precum ºi la modul în care celedouã instituþii recruteazã studenþi pentru proiecte comune.

— Domnule profesor, este interesant pentru cititoriinoºtri sã cunoascã modul în care cele douã instituþii auînceput colaborarea.

— Colaborarea dintre ATM ºi ENSIETA a început în 1995când, în cadrul unor programe europene, am primit primiistudenþi din ATM într-un stagiu la Brest. Acest schimb s-a

accentuat de-a lungul anilorºi avem din ce în ce maimulþi studenþi. Este unschimb foarte bogat, princare am putut sã ne testãmmetodele pedagogice folo-site la cursurile ºi discipline-le predate. De-a lungul ani-lor am realizat o apropierepedagogicã între cele douãinstituþii ºi am dezvoltat onouã strategie pedagogicã.Dacã este sã mã refer îndomeniul tratamentelorsemnalului, aici am dez-voltat un program pe

Alma mateerr

AAccaaddeemmiiccaa


Cercetare la nivel european

Sala de Marmurã a Palatului Cercului Militar Naþional a fost gazdaconferinþei „Communications 2006“. Aflatã la a 6-a ediþie, activitateaorganizatã în parteneriat de cãtre Academia Tehnicã Militarã (ATM)ºi Universitatea „Politehnica“ din Bucureºti, a reunit 20 de univer-sitãþi din 10 þãri strãine (Franþa, SUA, Olanda, Anglia, Belgia,Bulgaria, Elveþia, Germania, Italia ºi Ungaria), totalul lucrãrilorînregistrate ridicându-se la 119 (30 din strãinãtate).


calculator în comun, ATM ºi ENSIETA,cu ajutorul cãruia studenþii se descur-cã singuri, devenind astfel un fel deautodidacþi în domeniul tratamentuluisemnalului.

— Colaborarea dintre cele douãinstituþii se reduce numai lapregãtirea studenþilor?

— În afarã de aceste schimburi, suntprofesori care îºi fac tezele de docto-rat în co-tutelã, ceea ce înseamnã cãdiplomele lor sunt recunoscute atât decãtre partea românã, cât ºi de cea fran-cezã. Este un real avantaj pentru ei,deoarece au dublã recunoaºtere a diplo-mei. În plus, au practica specialã aacestei cercetãri comune, colaborative,concretizatã prin articole de specialita-te ºi alte contribuþii ºtiinþifice ale auto-rilor români. Spre exemplu, în echipa pecare o conduc acum la Brest, am cinciromâni, printre care un doctorand careºi-a terminat teza în co-tutelã, pe dome-niu radar, ºi doi studenþi din ATM careau venit pentru un proiect de studii.Aceste schimburi nu pot sã fie decât be-nefice atât pentru partea francezã, câtºi pentru partea românã. Este un semncã începem sã construim efectiv Europa,ca o comunitate de þãri cu culturi pro-prii. Este un avantaj ºi pentru studenþiinoºtri care ies din Franþa, deoarece potsã vadã cum se trãieºte în altã parte,care sunt obiºnuinþele culturale ºi parti-cipã astfel la construirea Europei.

— Vorbeaþi despre schimburile pecare le realizaþi cu ATM Bucureºti.Cum ajung studenþii români sã facãstagii de pregãtire la ENSIETA?

— Recrutarea stagiarilor pe care îiluãm la Brest nu este unidirecþionalã.Noi discutãm cu cadrele ºi responsabi-lii de la ATM Bucureºti pentru a ºti, înfuncþie de proiectele de cercetare ºi deacþiunile de cercetare pe care le-am

identificat, care sunt cei mai buni stu-denþi dispuºi sã facã parte din echipelepentru începerea proiectului. La noi nuse pune accentul exclusiv pe compe-tenþa ºtiinþificã, ci ºi pe capacitateaacestora de a se integra într-o culturãdiferitã. Nu este foarte simplu sã viidintr-o altã þarã pentru patru sau cinciluni, sã lucrezi în laboratoarele noastreºi sã te confrunþi cu creaþia ºtiinþificã.

Dacã se sesizeazã ºi un recul în ca-drul acestor schimburi, el este cauzatde faptul cã recrutarea studenþilor ro-mâni pentru studii în Franþa – precumºi cei de la universitãþi franceze caresunt trimiºi în România pentru stagiulde varã la Academia Tehnicã Militarã– presupune o alchimie între competen-þele ºtiinþifice ºi capacitãþile studenþilorde a se integra în echipã. Ei trebuie sãlucreze împreunã timp de douã-trei luni,uneori chiar patru ani, ºi nu este sufi-cient doar sã se integreze în echipa decercetare, ci ºi în cultura þãrii. Aceastaînseamnã integrare perfectã. Iar o inte-grare perfectã nu trece numai prin la-tura ºtiinþificã. Studentul trebuie sãaibã ºi capacitãþi sociale ºi capacitãþiumane care trebuie integrate.

În ceea ce ne priveºte, avem o ex-perienþã în recrutare de 10 ani ºi cu-noaºtem profilul de student care sã seintegreze în ATM Bucureºti pentru unstagiu ºi, de asemenea, cunoaºtem pro-filul studentului român care se poateintegra într-o echipã de cercetare laBrest; fie cã suntem noi, francezii, ceicare facem recrutarea, fie colegii noº-tri români de la ATM.

— Cum apreciaþi cã se descurcãstudenþii noºtri la Brest? S-auintegrat bine în colectiv?

— Primul lucru pe care îl facem înprivinþa studenþilor români este sã îi vi-zitãm, ca sã vedem cum s-au instalat.Le dãm camere din campus în apropie-

rea colegilor francezi, pentru a partajaviaþa nocturnã, deoarece ei ajung sãmeargã împreunã la serate ºi astfel seintegreazã mai uºor în cultura localã.Dacã la început limba de lucru este en-gleza, foarte rapid, limba de lucru devinefranceza. Singura dificultate, în ceeace ne priveºte, este cã dacã de întâlnescdoi studenþi români la aceeaºi cerceta-re, ei continuã sã vorbeascã româneºte,de aceea trebuie sã avem grijã sã îi se-parãm foarte repede, pentru a-i obligasã foloseascã o altã limbã. Dacã searase întâlnesc cu toþii ºi vorbesc româ-neºte, nu este nici o problemã. Urmã-rim o integrare perfectã doar în labo-rator, iar o integrare perfectã treceprin utilizarea limbii.

Chiar dacã noi înþelegem ºi româna,ei trebuie sã facã eforturi pentru a vorbifranceza sau engleza, care sunt limbilede lucru. La fel, atunci când studenþiinoºtri vin la ATM, ei nu trebuie sã vor-beascã numai franceza, ci o altã limbãde lucru, care poate fi ºi româna. Chiardacã avem cunoºtinþã de efortul mem-brilor instituþiei române – mai ales pro-fesorul ªerbãnescu – de a vorbi numaifranceza, considerãm cã nu este chiarcel mai bun cadou care se poate face!Pentru cã ºi studenþii francezi trebuiesã se obiºnuiascã sã facã faþã diferen-þelor de culturã care existã între þãri.Dar, în final, totul se petrece foarte bine.

Nu pot spune cã au fost dificultãþimajore în ceea ce priveºte integrarea.ªi insist asupra acestui aspect pentrucã, în viziunea noastrã, nu este necesarca studenþii sã fie pregãtiþi doar cabuni oameni de ºtiinþã, ci trebuie sãfie antrenaþi sã facã faþã ºi lucrului înechipã, mai ales când membrii aces-teia provin din mai multe þãri. Atunciei trebuie sã aibã capacitãþi culturaleºi de sociabilitate pentru a se integraîn laborator.

Alma mateerr

AAccaaddeemmiiccaa

59Iulie 2006

Insurgenþa din Irak creºte în intensitate ºi se diversi-ficã. Teroriºtii ºi luptãtorii strãini, irakienii radicali(atât sunniþi, cât ºi ºiiþi) ºi fostele elemente ale regi-

mului Saddam constituie principalele grupãri insurgentecare conduc acþiuni împotriva forþelor Coaliþiei. Toategrupãrile insurgente beneficiazã de expertizã de la militariiºi foºtii membri ai serviciilor de informaþii din cadrulfostului regim Saddam.

Acþiunile diferitelor grupãri insurgente sunt uneori com-plementare. Un atac terorist dramatic poate revigora toateelementele insurgente ºi din acel moment numãrul acestorava creºte semnificativ, aºa cum s-a întâmplat pe 9 aprilie 2005,la centrul de detenþie din Abu Ghurayb, ºi ulterior, în 29-30aprilie 2005, când a fost atins apogeul atacurilor cu maºini-capcanã în Bagdad. Nu trebuie omis incidentul de la Samarradin 22 februarie 2006, care a avut ca efect creºterea în inten-sitate a conflictului sectarian, în special între ºiiþi ºi sunniþi.

Urmare a acestor evenimente, nivelul atacurilor de toatetipurile a crescut simþitor. Se presupune cã, sunniþii radicalisunt responsabili pentru cele mai multe atacuri cu armamen-tul uºor de infanterie, aruncãtoare ºi dispozitive exploziveimprovizate (DEI). La atacurile executate de sunniþii radi-

cali, se adaugã cele atribuite teroriºtilor ºi luptãtorilor strã-ini, multe dintre ele atacuri-sinucigaºe, cu o ratã ridicatã depierderi, cei mai vizaþi fiind civilii.

Acþiunile insurgenþei urmãresc sã atragã atenþia mass-mediei ºi amplificarea percepþiei existenþei unui haos ºi aunui mediu de securitate nesigur pe plan intern.

De asemenea, grupãrile insurgente concureazã pentruinfluenþã, luptând pentru controlul oraºelor, regiunilor, acti-vitãþilor criminale sau sprijin popular. Armele ºi materialelefolosite de cãtre insurgenþi sunt disponibile pretutindeni.

Atentatorii-sinucigaºi strãini ºi operaþiile informaþionalepermit teroriºtilor sã creeze efecte disproporþionate faþã denumãrul lor sau numãrul de atacuri pe care le executã.

Caracterul variat al insurgenþei irakiene îi oferã acesteiaatât vulnerabilitate, cât ºi putere. Lipsa unei conduceri uni-tare (personal, sunt sceptic ºi nu exclud existenþa unei con-duceri centralizate) limiteazã capacitatea insurgenþei de aangaja în mod efectiv forþele Coaliþiei sau guvernul. Cel maimare avantaj al insurgenþilor este acela cã, în timp ce forþeleCoaliþiei ºi guvernul trebuie sã furnizeze securitate, serviciide bazã ºi sã dezvolte þara, insurgenþii au nevoie numai sãsubmineze eforturile de reconstrucþie a þãrii ºi sã ameninþecetãþenii.

Tacticile insurgenþilor ºi þintele asupra cãrora acþioneazãsunt foarte variate. Atacurile cu armament uºor de infanterie,raidurile, ambuscadele, atacurile, sabotajele, precum ºi ata-curile de genul „loveºte ºi dispari“ sunt principalele tehnicipe care aceºtia le folosesc împotriva forþelor Coaliþiei. Înacelaºi timp, folosesc asasinatele, rãpirile, decapitãrile ºi ope-raþiile informaþionale pentru a intimida ºi controla popula-þia. Împreunã, aceste tactici, tehnici ºi proceduri (TTP) suntdesemnate pentru a evita superioritatea forþelor Coaliþiei ºia exploata pãrþile slabe ale acesteia.

Pentru cele mai multe dintre atacuri, forþele anti-Coaliþieacþioneazã în celule de cinci pânã la zece combatanþi pentru

Univeerrs militarr

TTeennddiinn]]ee

Colonel GHEORGHE VIªAN

Tactici folosite de insurgenþa irakianã împotriva forþelor Coaliþiei


a menþine mobilitatea ºi a evita captu-rarea. Toate metodele de atac sunt pro-iectate pentru a permite celulelor insur-gente sã loveascã rapid ºi sã scape dedetectare.

AAttaaccuull ccuu aarrmmaammeenntt uu[[oorrddee iinnffaanntteerriiee ((SSAAFF))

Întrebuinþarea atacului cu armamen-tul de infanterie are loc pe timpul lup-tei apropiate ºi ca þinte, de regulã, suntvizate patrulele, convoaiele Coaliþieisau anumite þinte planificate din timp,precum ºi cele de ocazie. Atacul seexecutã de unu-doi insurgenþi, folo-sind cu precãdere pistoale-mitralierã,pistoale, puºti semiautomate cu lunetãsau mitraliere. Ca poziþii de tragerepot fi folosite etajele superioare aleclãdirilor, ferestre, intersecþii de strãzi,autoturisme sau motociclete, precumºi alte poziþii pregãtite din timp.

AAttaaccuull ccuu ddiissppoozziittiivveeeexxpplloozziivvee iimmpprroovviizzaattee ((DDEEII))

Insurgenþa din Irak reprezintã ceamai eficace campanie de întrebuinþarea dispozitivelor explozive improvizateîmpotriva oricãrei structuri militare mo-derne. Peste 50% din totalul pierderi-lor forþelor Coaliþiei (rãniþi ºi uciºi înacþiune) s-au datorat atacului cu astfelde dispozitive. Insurgenþii au întrebuin-þat în mod efectiv DEI, dezvoltând con-strucþia ºi tehnicile de amplasare înfuncþie de tacticile, tehnicile ºi proce-durile folosite de cãtre forþele Coaliþi-ei. De asemenea, insurgenþii au obser-vat ºi au exploatat anumite aspecte le-gate de deplasarea convoaielor sau pa-trulelor (cele mai folosite itinerare, mo-dul de executare a escortei etc.). Þin-tele lor predilecte sunt vehiculele ºipersonalul care executã patrularea saucercetarea debarcat din mijloacele blin-date. Cele mai multe atacuri cu DEI au

avut loc întriunghiul sunnit(nord Tikrit,vest Ar Ramadi,est Bagdad). Pelângã acestea,insurgenþiiconduc atacurisinucigaºefolosind maºiniîncãrcate cu ex-ploziv (VBIED),de cele maimulte oricirculând pe lângã blindatele sauautovehiculele Coaliþiei sau depla-sându-se în locuri publice unde se aflãoameni adunaþi, dupã care detoneazãexplozivul aflat în autovehicul sau asu-pra sa (sub haine – SVEST, în sacoºe,geamantane sau rucsacuri). Atacurilesinucigaºe împotriva þintelor fixe nece-sitã ajutor din interior în vederea execu-tãrii recunoaºterii ºi sustragerii de lacontroalele forþelor de securitate. Maimult, la locul atacurilor sinucigaºe seaflã doi insurgenþi care filmeazã acþiu-nea. Foarte mulþi dintre atentatori suntexperþi în producerea ºi amplasareaDEI, dupã experienþa câºtigatã în altezone fierbinþi, ca de pildã Afganistan,Bosnia, Cecenia ºi Palestina. O întrea-gã documentaþie referitoare la acestsubiect este disponibilã pe internet sauîn alte surse media. Se estimeazã cã in-surgenþii vor continua sã-ºi adaptezetacticile ºi procedurile, în conformita-te cu mãsurile de contracarare între-prinse de cãtre forþele Coaliþiei.

AAttaaccuull ccuu aarruunncc\\ttooaarree ddeeggrreennaaddee aannttiittaanncc

Din cauza folosirii frecvente aaruncãtoarelor de grenade antitanc decãtre insurgenþi, analiza acestui sistemde armament necesitã o atenþie specia-lã. Cu toate cã aruncãtorul de grenadeeste descris ca o armã „antitanc“, capa-citatea sa de penetrare a blindatelor,puterea explozivã ºi distanþa de trage-re ameninþã nu numai tancurile, ci toa-te tipurile de vehicule, clãdiri sau locuride dispunere a trupelor. Atât înAfganistan, cât ºi în Irak s-au raportatincidente în urma cãrora s-a folosit fo-cul aruncãtoarelor de grenade antitancîmpotriva elicopterelor Coaliþiei.

Þintele cele mai cãutate sunt: clã-dirile, bazele Coaliþiei, convoaiele, pa-trulele, punctele de control, însã celemai vizate rãmân mijloacele blindate.Atacurile de acest gen au loc atât ziua,cât ºi noaptea.

Continuare în numãrul viitor.

Univeerrs militarr

TTeennddiinn]]ee

Iulie 2006 61

Ca o schimbare a tacticilor militare, soldaþiiamericani se vor opri ºi vor lupta în loc sãtragã ºi apoi sã-ºi continue drumul atunci când

convoaiele lor sunt atacate pe drumurile irakiene, a explicat Harvey Perritt, purtãtorul de cuvânt alComandamentului Instrucþie ºi Doctrinã al ForþelorTerestre din Fort Monroe, SUA.

„În primii doi ani de misiuni în Irak, convoaieleatacate doar au rãspuns cu foc ºi ºi-au continuat drumul“

a spus Roger Gaines, ofiþer al batalionului de operaþii.„Acest lucru a indus teroriºtilor ideea cã americaniicedeazã uºor. De acum înainte convoaiele se vor opri ºi se vor lupta cu inamicii“.

Schimbarea se datoreazã, în parte, ºefului statuluimajor, general Perer Schoomaker, care sublinia filozofiaunui rãspuns mai riguros la atacuri, remarca Peritt.Pregãtirea este obligatorie pentru toþi militarii ºi seschimbã în funcþie de specialitatea fiecãruia.

Militarii americani auîncercat deja noua strate-gie exersând focul con-voaielor în poligonul dela Grafenwöhr. „Ne pre-gãtim pentru a lupta cuinamicii“, a spus Gaines,un militar în vârstã de 45 de ani, originar dinPortland Ore, încadrat înDivizia 1 Blindate. „Dacãte opreºti ºi lupþi, poþi celpuþin sã-i neutralizezi sausã-i duci la punctul încare sã renunþe“.

Univeerrs militarr

TTeennddiinn]]ee


Convoaiele americaneriposteazã dacã sunt atacate în Irak

Militarii americani care însoþesc convoaiele înIrak ºi-au schimbat modul de acþiune. Atuncicând vor fi atacaþi nu îºi vor mai continua drumul;ei se vor opri ºi vor lupta.


În aprilie, 35 de soldaþi dintr-o com-panie aflatã în compunerea diviziei,au executat o deplasare în convoaieºi au rãspuns unei simulãri ce a im-plicat o bombã pe marginea drumuluiºi mai multe atacuri cu foc de armã.De fiecare datã când convoiul a fostatacat, soldaþii au pãrãsit maºinile ºis-au adãpostit, dupã care au executatfoc asupra þintelor care s-au ivit.

Un comandant de pluton,sublocotenentul Joshua Mendozadin Arizona, spunea cã focurile dearmã executate în timp ce secontinua drumul nu transmiteauinsurgenþilor mesajul corect. „Ei auvãzut cum convoaiele atacate îºicontinuã drumul“, a spus acesta.„Inamicii au crezut cã ei ar fiînvingãtorii. Acum noi ne ducem sã-i scoatem «din joc»“.

Sergentul Charles Ahlborn, dinSan Diego, în vârstã de 36 de ani,considera cã schimbarea tacticiloreste necesarã pentru cã rebelii sunttot mai inteligenþi. „Ne cunoscreacþiile în anumite situaþii. Acumdoi ani nu ar fi încercat sã neopreascã“ a spus acesta. „Dar acumdispozitivele explozive improvizatesunt din ce în ce mai rãspândite pecâmpul de luptã, ºi rebelii fac tot cepot ca sã opreascã convoaiele“.„Ceea ce încercãm noi sã facem estesã ne pregãtim pentru orice fel deacþiuni neprevãzute ºi scenarii pecare rebelii le pot folosi împotrivanoastrã. Obiectivul nostru nu este sãîi exterminãm. Dorim doar sã neprotejãm ºi sã neutralizãmameninþarea care este iminentãpentru convoi“. Sergentul Joel

Arbour a luptat în nordul Irakului din2004 pânã în 2005 cu Divizionul 2din Regimentul 14 Cavalerie.Bãrbatul are 28 de ani ºi este originardin Santa Fe, Texas. El a spus cã întimpul escortelor din Irak a fostatacat cu arme de calibru mic,grenade cu alice, bombe amplasatepe ºosea, maºini-capcanã ºi atentatesinucigaºe. Atunci unitãþile încetaufocul ºi continuau drumul. Dartimpurile s-au schimbat, a mai spusacesta.

Insurgenþii s-au învãþat sãloveascã direct, ºtiind cãamericanii vor fugi, urmând caapoi sã blocheze militarii cu oambuscadã frontalã. „Acesteantrenamente ne fac sã fimpregãtiþi pentru multiple atacuri“, a mai adãugat Arbour.

Univeerrs militarr

TTeennddiinn]]ee

63Iulie 2006

Univeerrs militarr

EEuurroossaattoorryy 22000066


Anul acesta a fost deschis în perioada 12-16iunie, la complexul expoziþional Nord-Villepinte din Paris, ºi a întrunit peste 1.000 de

expozanþi din 47 de þãri, reunind 1.070 de întreprindericare participã direct sau indirect la echipamentele forþelorarmate sau de securitate. România a fost prezentã cu unstand organizat de Ministerul Economiei ºi Comerþului,Ministerul afacerilor externe ºi Asociaþia patronalãPATROMIL.

Ca o noutate a acestei ediþii, a fost amenajatã ºi oexpoziþie în aer liber, cu o suprafaþã de 3.000 mp, unde afost expusã tehnicã logisticã. De asemenea, a fost realizatîn premierã, în centrul Salonului, un stand cu tematica„Inovaþii“ destinat cercetãrii franceze în domeniultehnologiei producþiei de armament, în timp ce, învecinãtate, asistenþa era delectatã cu demonstraþiiledronelor ºi roboþilor folosiþi în operaþiuni antitero sau desupraveghere ºi cercetare. Tot la capitolul „noutãþi“ s-aînscris ºi pavilionul „Europa“, unde s-au reunit AgenþiaEuropeanã de Apãrare (AED) ºi o reprezentanþã a Statului

Major al Uniunii Europene (EMUE), ca o materializare a Apãrãrii Europene.

Þara noastrã a trimis la Paris 10 companii, unele denotorietate mondialã, precum Romarm ºi Romtehnica,însã acestora s-au alãturat ºi agenþi economici cu capitalprivat precum Electromagnetica Ploieºti, MFA SA Mizilsau Stimpex SA Bucureºti.


Salonul internaþionalde armament ºiechipamente terestreºi aeriene

Salonul Internaþional pentru industria de apãrarecu producþie pentru forþele terestre ºi aeriene,"Eurosatory 2006", a ajuns la a 9-a ediþie.

Univeerrs militarr


65Iulie 2006

Oferta companiilor noastre a fost, din punct de vedere calitativ, lastandardele celorlalþi participanþi. Expoziþia noastrã a fost organizatãpe douã teme principale: soldatul viitorului în forþele terestre ºimijloace de combatere a terorismului.

În ceea ce priveºte echiparea luptãtorului, au fost prezentateechipamente de protecþie balisticã, chimicã ºi biologicã, la care s-auadãugat ºi cele specifice pirotehniºtilor.

Dintre firmele strãine participante le "Eurosatory 2006" au fãcutparte ºi "coloºi" din Germania, Franþa ºi Anglia, precum ETECGmbh, ARES, Thales, entitãþi economice care „dau tonul“ pe piaþainternaþionalã de profil ºi imprimã o evoluþie rapidã a tehnicii ºiechipamentelor militare.

Sistemul modular de protecþie a forþelor, COBS-CT(Counter-Observation Barrier Screen Counter-Terrorist), de la Saab Barracuda (Suedia) a fost conceput pentruoperaþiile externe cu scopul de a securiza o zonã sensibilãde tipul unui punct de comandã militar, bazã aerianã sau a forþelor speciale, centre de comunicaþii etc. Sistemul este constituit dintr-o barierã (camuflaj)antidetecþie/antiintruziune ºi antideflagraþie care integreazãun amestec metalic protector împotriva proiectilelor ºivehiculelor, la fel de rezistent ca ºi un zid de beton.

Bariera poate opri orice vehicul cu o masã de pânã la 6 tone, care o loveºte cu o vitezã de 55 km/h sau poatereduce cu 90% efectul unei grenade antitanc de tip RPG-7.Bariera este greu de detectat cu mijloacele moderne deobservare, deoarece lasã urme foarte slabe în domeniulvizibil (se apropie de infraroºu), termic ºi radar.

În ceea ce priveºte folosirea, constructorii afirmã cã nusunt necesare echipamente specifice. Opt oameni pot montamodulele de 3×10 m pentru a realiza pânã la 500 m/zi de ecranprotector care, spre deosebire de variantele clasice, poate fidemontat la încheierea misiunii ºi refolosit cu o altã ocazie.

BBaarriieerrqq aannttiitteerroo îînn vvaarriiaannttqq ssuueeddeezzãã

Pistolul automat SigPro SP-2022 FOF (Force onForce) al firmei germane Sig-Sauer este o armã cubãtaie micã, destinatã cu precãdere antrenamentuluipersonalului din poliþie, jandarmerie ºi grãniceri.

Arma este protejatã de o carcasã din polimerîntãrit, are lungimea totalã de 187 mm (þeava=98 mm, ºase ghinturi cupasul de 250 mm, linia de mirã=150 mm), cântãreºte 760 g cuîncãrcãtorul gol, a cãrui capacitate este de 15 cartuºe.

Versiunea FOF seamãnã cu SP-2022 standard. Ghinturile, tot în numãrde ºase, au pasul de 254 mm, încãrcãtorul nu poate fi folosit la varianta standard ºi nu sepoate trage decât cu muniþie de exerciþiu: 9 mm FX cu proiectile marcatoare ºi CQT cubãtaie redusã. Cele douã tipuri de muniþie sunt produse de firma canadianã Simunition.

Manºonul, carcasa ºi mânerul sunt de culoare roºie. La varianta FOF poate fi instalat ºi unpointer laser sau o lanternã.

PPiissttooaallee SSiigg-SSaauueerr ppeennttrruu aannttrreennaammeenntt

Univeerrs militarr



Ca urmare a evoluþieirãzboiului modern, cândblindatele trebuie sã facã faþãacþiunii neconvenþionale agherilelor urbane, GiatIndustrie (Franþa) a prezentatultima versiune de Leclerc,adaptat noilor cerinþe. Acestabeneficiazã de tehnologiaAZUR (Action en ZoneURbane – Acþiune în ZonãUrbanã), motiv pentru caresetul de echipamente cu careeste dotat a fost studiatîmpreunã cu STAT (ServiceTechnique de l’Armée deTerre – Serviciul Tehnic alForþelor Terestre) francez. În

acest fel sunt puse în evidenþã tehnologiile actuale, disponibile pentru a face faþã misiunilor de luptã în localitate.Faþã de variantele anterioare, de unde sunt pãstrate caracteristicile importante, AZUR include ºi un sistem panoramic de

observare ºi supraveghere de aproape 360°, o turelã operabilã prin telecomandã cu o mitralierã NF1 de 7,62 mm ºi unindicator cu punct roºu. La acestea se adaugã un sistem de comunicaþii fãrã fir pentru contactul cu infanteria debarcatã.

Tancul este protejat împotriva loviturilor cumulative de tip RPG-7 de cãtre blocuri active ºi reactive. Turela a fostranforsatã pentru a rezista la gloanþele de 7,62 mm, în plus, pe tanc au fost montate grilaje pentru protecþia împotriva„cocteilurilor Molotov“.

Partea din spate este prevãzutã cu un portbagaj dublu de tip cufãr, în care se pot transporta echipamente necesareinfanteriei ºi pot fi largate atunci când soldaþii sunt în acþiune.

TTaannccuull LLeecclleerrcc rreeccoonnffiigguurraatt ppeennttrruu lluuppttaa îînn llooccaalliittaattee

Se pare cã modelul romantic al topografului care bãteacâmpurile patriei cu stadia în mânã ºi teodolitul în spinareau apus definitiv. Cel puþin în Franþa, pentru cã GeoConcepta prezentat, la „Eurosatory 2006“, o soluþie cartograficãmilitarã ºi un modul 3D.

Motorul cartografic permite tratarea, vizualizarea ºitransmiterea aplicaþiilor militare în mod operaþional.Defense este un sistem compatibil cu formatele militareDigest Raster/Vector (USRP, ASRP, VMAP1) precum ºi cualte imagini provenite din surse diferite (imagini satelitare,tv THD-Spot ºi Okonos). Sistemul permite, de asemenea, sãgenereze grile UTM (MRGS) prin adãugarea unui caroiaj

UTM pe o hartã GeoConcept, cu scopul de a putea lucra înmai multe sisteme de proiecþie militare.

Modulul 3D care îi este asociat, permite sã rãspundã ºialtor segmente din domeniul apãrãrii: pregãtirea misiunilor,informaþii, sisteme de comandament, gestiunea crizelor,logisticã.

Sistemul poate fi utilizat atât în cabinetul de lucru cât ºiîn teren, întrucât asociaþia sistem/modul permite exploatareaMNT (Modèles Numériques de Terrain - Modele digitaleale terenului). În plus, sunt integrate mai multe posibilitãþicum ar fi: calculul profilelor lungi sau determinarea zonelornevãzute.

MMooddeellee ddiiggiittaallee ppeennttrruu hhqqrr]]iillee mmiilliittaarree

Grafica: lt. ing. Cãtãlin CÂRSTEA

Pentru Brigada 10 Geniu, ultimele luni au fostmai mult decât foarte pline. Dacã despreintervenþia batalioanelor la inundaþiile din zona

Dunãrii s-a vorbit ºi s-a scris fãrã zgârcenie la vremearespectivã, mai puþin se ºtie cã, în paralel cu activitãþiledesfãºurate în zonele afectate de ape, instrucþiasubunitãþilor ºi-a urmat cursul dupã documentele deplanificare. Astfel, în luna mai s-a executat un exerciþiude tip MAPEX, concomitent cu preluarea unor materiale de la structuri desfiinþate, la care s-a adãugat ºiorganizarea Festivalului Internaþional al MuzicilorMilitare. O manifestare care se desfãºoarãîn sincron cu nu mai puþincelebrul festival„Haricleea

Darclé“, iniþiat de dr. Nicu Teodorescu ºi continuat deMariana Nicolesco.

Prima ediþie a festivalului militar a avut loc în 1996,când, la iniþiativa domnului general Eugen Bãdãlan, s-aureunit muzicile militare din mai multe garnizoane alefostei Armate a 2-a. „Iniþial a pornit ca un festivalnaþional al muzicilor militare, cu o periodicitate anualã“îºi aminteºte ºeful Cercului Militar Brãila, colonelul înrezervã Petre Gurãu. La a treia ediþie, în 1998, a participatºi muzica militarã a armatei ucraineene; astfel, festivalul a

cãpãtat caracter internaþional. Periodicitatea adevenit bienalã ºi, pe Esplanada

Dunãrii, ºi-au prezentat show-urile de fanfarã

muzici militaredin

Culturr\

EEvveenniimmeenntt


Trecea fanfara militarãFestivalul Internaþional al Muzicilor Militare

a devenit deja o tradiþie, aflându-se la cea de a 7-aediþie ºi la al zecelea an de la lansare. S-au reunit,pe malul bãtrânului Danubius, la Brãila, formaþiimilitare de muzicã din Austria, Republica Moldova,Statele Unite, Turcia ºi, bineînþeles, România.


Foto

: lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Culturr\

EEvveenniimmeenntt

Germania, Turcia (o prezenþã perma-nentã, spun organizatorii),alãturându-se ulterior muzicieniimilitari din Austria, RepublicaMoldova iar, în acest an, ºi un cvintetde suflãtori din forþele terestre aleStatelor Unite.

În 2002 ºtafeta organizatoricã afost preluatã de cãtre actualul coman-dant al brigãzii de geniu, domnulcolonel Mihai Tofan. „În acel an mãmutasem în Brãila, în funcþia delocþiitor al comandantului, iar întâm-plarea a fãcut ca în toamnã sã sedesfãºoare a 5-a ediþie a festiva-lului“. Colonelul Tofan venea dupã oexperienþã pe care dumnealui aconsiderat-o destul de durã. Tocmaiparticipase, în cadrul Statului MajorGeneral, la organizarea reuniunii maimultor adjuncþi ai Apãrãrii din stateleparticipante la SEEBRIG. „Avândaceastã experienþã, m-am implicatchiar cu entuziasm la organizareafestivalului. Puteam lua contact cuspecificul organizãrii în zona cultura-lã a armatei, destul de diferitã faþã deceea ce fãcusem pânã atunci“. A ur-mat ediþia a 6-a, cu inerentele „upgrade-uri“iar, la

festivalul de anul acesta, s-aconstituit deja un comitet de iniþia-tivã condus de locþiitorul coman-dantului brigãzii, colonelul EugenEne.

„Ediþia a 7-a a festivalului sebucurã de o participare deosebitã, iarefortul organizatoric a fost pemãsurã“ afirmã, la rândul sãu,domnul Gurãu. „La organizareafestivalului ºi-au dat concursul StatulMajor General, Statul Major alForþelor Terestre, Serviciul MuzicilorMilitare, Cercul Militar ºi Casa deCulturã din Brãila, principalul finan-þator fiind Primãria, la care s-a adãu-gat ºi un important efort financiar alSMFT“.

Deschiderea ediþiei a 7-a a festi-valului a avut loc în ziua imediaturmãtoare serbãrii a 175 de ani de laînfiinþarea muzicilor militare înArmata României. De aceea ºi desfã-ºurarea a fost scoasã din tipare.Vineri, 30 iunie, formaþiile militarede muzicã au concertat în diferitelocuri din oraº ºi împrejurimi. Înparcul Traian, brãilenii au pututasculta marºurile intonate de Fanfara

Militarã a Forþelor Aeriene dinRepublica Turcia. Acorduri calde,parcã desprinse din undele Dunãrii,majoritatea pieselor interpretateavând rãdãcini în muzica tradiþionalãturcã. La sfârºitul reprezentaþiei, oparte din suflãtori ºi-au lãsat instru-mentele de-o parte ºi s-au constituitîntr-un cor ad-hoc. Foarte puþini dincei prezenþi am înþeles cuvintele, însãcu toþii am fost vrãjiþi de rezonanþelecântecului, iar aplauzele au pornit dininimã.

În parcul din faþa Primãriei a cân-tat Fanfara Militarã a ArmateiFederale austriece. Dacã vreodatã arfi necesar sã se materializeze cuvin-tele stil ºi eleganþã, atunci iniþiatorulacestui demers ar trebui þinã cont ºide formaþia militarã austriacã. Cu oþinutã impecabilã, sub bagheta cãpi-tanului Harald Haselmayer – capelanmilitar, de o eleganþã demnã de undescendent al unui mare imperiu –muzicienii austrieci ne-au reamintit,dacã mai era nevoie, care este patriamuzicii de fanfarã. Au fostinterpretate marºuri tradiþionaleaustriece ºi, de câteva ori s-au simþit

69Iulie 2006

Foto

: lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

ºi câteva influenþe din muzica cehã.Responsabilul pe probleme de relaþiipublice al fanfarei federale austriece,colonelul Alexander Barthou, a venitpentru prima datã în România, înacest „oraº drãguþ“, unde a pututvedea „câteva locuri frumoase“.

„M-am întâlnit cu militariidumneavoastrã la exerciþiile NATO,iar mai înainte de acestea, pe timpulexerciþiilor din cadrul Parteneriatuluipentru Pace, ºi mi-am fãcut mulþiprieteni români. Dar astãzi le potaprecia ºi latura artisticã“ declara

colonelul Barthou în exclusivitatepentru „Revista Forþelor Terestre“.Cu ani în urmã avusese ocazia sã maiasculte, la Berlin, o formaþieromâneascã de muzicã militarã ºi eranerãbdãtor sã repete experienþa laspectacolul dedicat serbãrii Muzicii

Militare Române.Spectacol care a început la

orele 20, dupã ce, în deschidere,cvintetul american a delectataudienþa cu sonoritãþi de jazz ºitranspuneri preclasice, loculviorilor, violelor ºi violoncelelorfiind luat de alãmuri. Timp pecare o duzinã din componenþiiMuzicii Reprezentative aMinisterului Apãrãrii Naþionalel-au folosit intensiv, invadândterasa din vecinãtate, înîncercãri disperate de a-ºi potoli„arºiþa“ cu bere. Lãutarii noºtrinu s-au dezminþit nici de dataaceasta!

Culturr\

EEvveenniimmeenntt


Foto

: lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Foto

: lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Ploaia de sâmbãtã a dat peste capplanurile organizatorilor, deschiderea(oficialã) de la orele 18 fiind repro-gramatã pentru a doua zi, la orele 10,cu parada muzicilor militare. A fostun adevãrat regal. „Balul“ a fost des-chis de Muzica Reprezentativã a Mi-nisterului Apãrãrii Naþionale. Ca într-un ritual, fiecare fanfarã se opreaîn faþa tribunei oficiale unde, pe rit-muri de marº militar – fanfara austri-acã în acordurile marºului Radetzki –,prezentau un spectacol în miniaturã.Din nou turcii ne-au încântat când aupãrãsit „arena“ cu cântecul lor ruptparcã din undele fluviului dar, surpri-za cea mare a fãcut-o Muzica Milita-rã a Forþelor Navale din Constanþa.

Fanfara a fost flancatã pe stângade tineri tãtari în costume negre, tra-diþionale, cu sãbiile la brâu, iar ladreapta de fete tãtãroaice cu diademepe frunte, îmbrãcate în rochii roºii,lungi pânã la pãmânt, brodate cumotive tradiþionale. În faþã, cinci tã-tãroaice în vârstã, îmbrãcate, de ase-menea, în costume tradiþionale.

Fanfara s-a oprit, s-a aliniatîn faþa asistenþei ºi a începutsã interpreteze un cântecpopular tãtãrãsc, timp încare cele cinci femei audansat un dans tãtarbãtrânesc. Cu câteva luni în urmã levãzusem într-o emisiune TV ºi amaflat cã sunt afiliate Cercului Militarde la Mangalia.

Ceea ce trebuia sã se întâmple în douã zile s-a consumat în ºase ore dense de spectacol, încheiat

aproape de miezul nopþii, în focuride artificii. O duminicã pe carebrãilenii ºi-o vor aminti, cusiguranþã, cel puþin pânã laurmãtoarea ediþie a FestivaluluiInternaþional al Muzicilor Militare.

Culturr\

EEvveenniimmeenntt

Iulie 2006 71

Foto

: lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Foto

: lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Foto

: lt.c

ol. D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Culturr\

CCaarrttee - iissttoorriiee


C onsecvent demersului sãude a pune în vitrinã istoriacelor fãrã de istorie,

domnul Adrian Majuru ne poartã ºide aceastã datã într-o lume a oglinzii.O realitate care nu seamãnã câtuºi depuþin cu cea plãsmuitã de Lewis Carollpentru Alice, fiindcã aici toate valo-rile sunt rãsturnate, inversate.

Este „lumea de sub preº”, loculunde se ascund mizeriile uneisocietãþi în care nu existã voinþa ºinici dorinþa de a face curãþenie. Esterealitatea incomodã, fãrã farduri, pecare domnul Majuru, coordonatorulMuzeului de Artã Popularã „Dr.Nicolae Minovici”, o prezintã învolumul „Bucureºtiul subteran –cerºetorie, delincvenþã, vagabondaj”,prima dintr-o serie de zece lucrãri.

Un subiect pe care domnulMajuru îl abordeazã foarte des, fie înconferinþele sale de la Cercul MilitarNaþional, fie prin mesajul vizual dinexpoziþia „Excluºii” pe care a organi-zat-o anul trecut la Palatul ªuþu. Înceea ce priveºte volumul de faþã, alcãrui coordonator este, domnul

Majuru a declarat cã face partedin subiectele care îl preocupã demai multã vreme, aºa cum i-apreocupat, la modul concret, ºi pealþii înaintea sa. „Mã gândesc ladoctorul Nicolae Minovici care,în anul 1905, a înfiinþat ServiciulPublic de Salvare, primul din sud-estul Europei”.

Potrivit domnului Majuru,acesta avea ca scop, în afarã desalvarea accidentaþilor, ajutorareacelor aflaþi pe strãzi: copii aistrãzii, cerºetori sau vagabonzi.„Tinerii erau trimiºi la ºcoalã iar,dacã depãºeau 14 ani, urmauinstituþiile de învãþãmânt pentruarte ºi meserii. Cei foarte bãtrânierau cazaþi în azile, iar cei careerau în puterea vârstei, chiar dacãaveau un handicap fizic, erauangajaþi pe la diverse prãvãlii sausocietãþi manufacturiere”.

Cu siguranþã, cerºetoria ºi vaga-bondajul nu sunt fenomene specifi-ce anilor noºtri ºi, cu atât mai puþin,sud-estului Europei. Ele au existatîntotdeauna ºi, de fiecare datã, s-a

încercat o soluþionare a acestora. ªidomnul Adrian Majuru considerã cãnu existã un panaceu pentru aceastãboalã a societãþii. Se simte însãdator sã aducã, sub diferite forme,problema în faþa mai-marilor zilei,dacã nu pentru a gãsi o rezolvaredefinitivã, cel puþin pentru o limi-tare ºi scãdere a fenomenului.


O lume în altã lume:Bucureºtiul subteran

Existã o faþã a realitãþii, mai puþin cunoscutã, cerefuzãm sã o privim, dar este trãitã de cei pentrucare existenþa înseamnã supravieþuire. Pentruei, Soarta a decis sã priveascã în altã parte.

Culturr\

LLiitteerraattuurr\\

73Iulie 2006

Din luna ianuarie, Cercul MilitarPloieºti este gazda cenaclului„Laurenþiu Fulga”, grupare

condusã de scriitorul Victor Sterom, ce reu-neºte, la ºedinþele bilunare, oameni de literede marcã din lumea literarã prahoveanã.

Înfiinþatã iniþial la începutul anilor ’90,gruparea a funcþionat, pentru câþiva ani, laCasa de Culturã din Ploieºti, fiind cunoscutãsub denumirea de Cenaclul „I.L. Caragiale”.Dupã o pauzã destul de îndelungatã, fonda-torii cenaclului – scriitorii Victor Sterom,Emanoil Toma ºi Cornel Cubleºan – au reuºitsã reînchege activitatea membrilor, de data aceasta într-o miºcare literarã care poartãnumele scriitorului militar Laurenþiu Fulga.

„Cenaclul este o poartã de intrare în viaþaliterarã a oamenilor care scriu” - declaradomnul Victor Sterom. „Pe lângã aceasta, noiîl considerãm ºi o tribunã de lansare care semanifestã prin revista de literaturã «Esteu»,publicaþie ce are deja patru apariþii. Este con-ceputã ca o revistã flexibilã, destinatã nunumai literaþilor prahoveni, ci tuturor oame-nilor de litere, de la Satu Mare ºi pânã laConstanþa.” Potrivit domnului Sterom, înpaginile publicaþiei se poate citi prozã, poe-zie, criticã literarã, însemnãri de scriitor saunote de cãlãtorie.

În ceea ce priveºte activitatea literarã, înafara ºedinþelor de cenaclu – foarte vii ºi sa-vuroase – la aceastã datã se poate vorbi deja

despre o lansare de carte a domnuluiEmanoil Toma. „Oameni cu ºtaif”este o colecþie de interviuri pe careautorul le-a realizat de-a lungultimpului cu diferite personalitãþi.Sunt prezente, între coperþile cãrþii,dialoguri cu Victor Simion, NicolaeManolescu, Eusebiu ªtefãnescu,Maia Morgenstern, Horaþiu Mãlãele,Gelu Voican Voiculescu, ClaudiuIordache, personalitãþile enumeratefiind doar câteva din lunga listã deintervievaþi ai autorului.

„Vreau sã spun cã cenaclul este ogrupare vie ºi am vrea sã rãmânã aºaatâta timp cât vom fi primiþi laCercul Militar din Ploieºti” - aîncheiat domnul Victor Sterom.


Cenaclu literarla CerculMilitar Ploieºti

Într-o lume unde totul costã, iarpreþurile pentru o carte sunt dince în ce mai ridicate, edituravirtualã LiterNethttp://editura.liternet.ro/ pare sãfacã un gest aproape sinucigaº.Aici se pot gãsi gratuit, ca înrafturile unei biblioteci publice,cãrþi în format pdf la „preþuri“ (înkilobiþi) destul de rezonabile.Ceea ce înseamnã cã pânã ºiposesorul de neinvidiat al uneiconexiuni dial-up poate accesa oadresã pentru o carte.

Vã propunem deci un prim titluºi am ales zona poeziei. Carteavirtualã se numeºte „Silabeleomnivore“ ºi este scrisã deIoana Ieronim. De ce „Silabe om-

nivore“ se în-treabã, în re-cenzie, IuliaPopovici?Pentru cãsunt silabe(auto)devora-

toare, care cu-prind ºi re-gurgiteazã o

realitate agresivã, pe care astfel oîmblânzesc. O cuminþesc, odumiresc, îi amuþesc urletele ºizbuciumele.

Sunt ca ºi cântecele de trecere ceîi însoþesc pe cei morþi în lumeade dincolo, desprind fir dupã firde durere, amintire ºi resemnare.Poemele de trecere vorbesc des-pre purgatoriul sufletului întremundanul acaparator ºi eterulspiritului încarcerat în carneatrãdãtoare.http://editura.liternet.ro/carte.php?carte=184

LiteraturãLiteraturãcompensatãcompensatã

Scriitorul Emanoil TomaScriitorul Emanoil Toma

Foto

: lt.c

ol D

rago

º AN

GHEL

ACHE

Concursul a constat în probe de atletism (100 m, 200 m, 400 m, 800 m, 1500 m,sãritura în înãlþime, sãritura în lungime,

aruncarea greutãþii, ºtafetã 4x100, ºtafetã 4x400), tir,baschet, handbal, volei, tenis de masã ºi triatlon.

A fost o competiþie de amploare ce a adunat pentrucâteva zile sute de elevi, antrenori, arbitri ºi organizatoriîn cetatea Alba Iuliei dar si pe ªeful Statului Major alFortelor Terestre, gl.lt.dr. Ioan SORI, Presedintele deonoare al competitiei, care a deschis oficial Olimpiada.

Probele s-au desfãºurat concomitent, iar elevii s-au luptatcu toate forþele pentru a aduce faimã ºi trofee colegiuluilor.

La proba de atletism, una dintre cele mai importante,cãci se spune cã cine câºtigã atletismul câºtigãspartachiada, elevii de la CML „Mihai Viteazul” AlbaIulia au fost în cea mai bunã formã ºi au câºtigat, iarzicala s-a potrivit ºi de data aceasta, gazdele ieºind pe primul loc în clasamentul general al competiþiei.

Sporrt

CCoommppeettii]]iiii lliicceeaallee


Olimpiada de varã a sportului militar

Anul acesta „Olimpiada de varã a sportului militar liceal“finala pe Fortele Terestre, s-a desfãºurat la Alba Iulia, înperioada 29 mai - 4 iunie. Competiþia, cunoscutã pânã înanul 2004 sub denumirea de spartachiadã, a adunat loturilecelor trei colegii militare liceale: CML „Mihai Viteazul“Alba Iulia, CML „ªtefan cel Mare“ Câmpulung Moldovenesc ºi CML „Dimitrie Cantemir“ Breaza.


Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

Pe locul doi s-au situat elevii de laCML „ªtefan cel Mare” CâmpulungMoldovenesc, iar pe locul trei CML „Dimitrie Cantemir” Breaza.

Rezultatele celorlalte probe aufost însã foarte importante, elecontribuind la rezultatul final alconcursului; astfel, la tir, echipa AlbaIuliei a stabilit un nou record prinelevul Daniel Gãinã, care a obþinutun punctaj de 234 de puncte ºi aclasat colegiul pe locul întâi. Labaschet ºi tenis de masã echipaprahovenilor a ieºit învingãtoare, darla volei masculin a venit rândulelevilor din Câmpulung sã-ºi iarevanºa. Restul probelor, handbal,volei feminin ºi triatlon audemonstrat forma excelentã în caresportivii din Alba s-au aflat, aceºtiareuºind sã adune toate medaliile deaur ºi sã mulþumeascã totodatãgaleriei care i-a susþinut frenetic latoate probele.

Felicitãm echipa formatã din ceizece elevi ai CML „Mihai Viteazul”Alba Iulia: elev Camelia Vieru, elevDiana Diaconu, elev fruntaº AncaCandale, elev sergent Iulia Mursa,elev fruntaº Rebecca Bãlþãtescu, elevcaporal Lavinia Gheorghe, elevsergent Natalia Ciocotiºan, elevFlorin Rus, elev Vlad Ioniþã, elevAurel Tãmãºiloni, care coordonaþi dedoamna Daniela Filimon, referentulde relaþii publice al colegiului, aueditat un ziar ce a cuprins informaþiiºi comentarii despre spartachiadã.

Ziarul a apãrut sub numele de„Curier Sportiv” ºi a avut cincinumere, denumirea fiind o extensie apublicaþiei liceului „Curier” – peri-odic de informaþie (in)dependentã de

tot ce se întâmplã în ºcoalã –, careare o apariþie lunarã, fiecare numãrfiind realizat de elevi din clase ºi anidiferiþi de studiu.

Din mulþimea de articole scrisede talentaþii redactori ai „CurieruluiSportiv” am ales unul care sã vãintroducã în atmosfera spartachiadei,scris de eleva fruntaº Anca Candale,CML „Mihai Viteazul” Alba Iulia.

RReevvaann[[\\...... ffeemmiinniinn\\!!În cea de-a doua zi a olimpiadei

de varã a sportului militar liceal,primul sport care a deschiscompetiþia a fost tenisul de masã –fete.

Atmosfera din salã s-a simþit multmai apãsãtoare ºi mai nesigurã faþãde cea din confruntarea bãieþilor.

Emoþiile au fost cele care auvorbit în locul concurenþilor ...

Pentru a le susþine, alãturi de eleau fost colegii din lot, care au avutgrijã sã le încurajeze, sã le înþeleagã

starea de spirit ºi emoþiilecopleºitoare din acel moment.

Competiþia a fost armonioasã,dominatã de graþie, miºcãrilecategorice ale bãieþilor fiind înlocuitede eleganþa ºi fineþea fetelor.

La începutul concursului, toate celetrei concurente aveau dorinþa de a în-vinge, însã nu toate ºi-au vãzut visulîmplinit.

Clasamentul stabilit ziua anteri-oarã de bãieþi a fost schimbat. Elevacap. Bianca Angelescu de laCâmpulung a reuºit sã salveze eºeculcolegului sãu ºi onoarea colegiului,ocupând locul întâi, învingând înambele meciuri cu 4-1. Pe locul doi, prin eleva cap. Alexandra Peneoaºu,s-a clasat Breaza, iar pe locul trei Alba Iulia,reprezentatã de eleva cap. OanaLincariu.

O bucãþicã de emoþie a fost consumatã; însã, cea mai mare partea rãmas pentru confruntarea de ladublu, confruntare la care toþi îºi pun speranþele în mult dorita victorie.

Sporrt


75Iulie 2006

Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

Mãrturisesc cã nu credeam cã atmosferaminunatã creatã de Olimpiada SportuluiMilitar Liceal de Varã de anul trecut va

îmbrãca templul lui Cantemir atât de curând! Timp de treizile C.M.D.C. a purtat straie de sãrbãtoare prin deschi-derea Campionatului de Minifotbal între colegiile militaredin þarã. Mare, mare bucurie pentru cantemiriºti, care au„scãpat“ de orele de curs ºi grãbiþi au pornit spre bazasportivã în cãutarea amintirilor de la Spartachiada trecutã,dar nu singuri, ci alãturi de dascãli, cadre militare, ce mai,toatã suflarea liceului a încurajat cele trei echipe, nunumai cu glasul ºi palmele, ci mai ales cu inima.

Colegiul s-a deschis sub îndemnul: „Fie ca cel maibun sã câºtige!“. Toate echipele au dovedit o îndemânaredemnã de invidiat într-ale fotbalului, dar, ca oricecompetiþie, au existat ºi învinºi ºi învingãtori. C.M.D.C. aobþinut o victorie categoricã, aºa cum ºi-a propus anultrecut la Câmpulung Moldovenesc, în cetatea lui ªtefancel Mare, unde n-au reuºit sã se claseze decât pe ultimulloc, dar mãrturisesc ei: „A fost plãcut, dar acum la noi

acasã, parcã a întrecut orice aºteptare“. „Cuibul de ºoimi“a fost alintat de o vreme frumoasã pânã joi, când ploaia abiciuit terenul de minifotbal ºi a transformat meciul Alba-Iulia – Breaza într-o competiþie a sãriturii prin bãlþi, darjucãtorii nici nu i-au simþit asprimea: „A fost ploaie?!“

Spectacol adevãrat ne-au oferit tinerii jucãtori, maiales în ultimele douã meciuri ce au devenit decisive, darºi galeria, care i-a susþinut necontenit.

„Antrenamentele au fost diferite de modul în care amjucat, strategia s-a schimbat, pasele scurte au fostînlocuite de cele pe atacanþi, iar tehnica de atac propusãde antrenorul nostru, domnul profesor Ilici Sidorian, separe cã a dat roade“ declara elevul sergent Muºescu.

Disputele au dezvãluit talente deosebite, copii carepromit ºi au de zis multe pe terenul de fotbal... pãcat cãºansele de a-ºi îmbunãtãþi calitãþile par a se rãri pe an cetrece, o datã cu fondurile alocate unor astfel deconcursuri.

Premierea a fost realizatã de domnul colonel IoanArmanu, care, pe lângã mulþumirile adresate tuturora,

începând cu participanþii la competiþie, cadremilitare ºi didactice, continuând cu galeria, aþinut sã menþioneze cã a rãmas plãcut impresio-nat de spiritul de fair-play ce a unit cele treiechipe, mai ales cã a surprins gestul strângeriimâinilor între cele douã echipe de la Breaza ºiAlba-Iulia.

ªi ca orice sãrbãtoare, nu putea sã se finali-zeze fãrã o horã mare-mare pe mijlocul plato-ului, ca adevãraþi campioni, horã ce prevesteºteSpartachiada de anul acesta ce îi va surprinde peelevii de la colegiul „Mihai Viteazul“ în hainede gazdã.

Din nou la noi cu surprize... ºi sperãm la eicu aceleaºi surprize plãcute!

Nu uitaþi: Sportul înnobileazã spiritul.Învingãtori sau învinºi, nu lãsaþi spiritul de fair-play sã se stingã!

Sporrt


Elev caporal Elena VLASE

Sub semnul fair-play-ului


Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

Sporrt


E levii s-au luptat cu toatã forþa pentru cupele ºimedaliile obþinute, deºi vremea nu a fost de par-

tea lor. La proba de cros,ploaia mocãneascã a

însoþit concurenþiipe dealurile din

Câmpinaºi

i-a ambiþionat sã alerge parcã ºi mai tare. Elevii de laColegiul Militar Liceal „ªtefan cel Mare“ din CâmpulungMoldovenesc, antrenaþi de domnul profesor col. (r.) IlieMoldoveanu, s-au clasat pe primul loc în clasamentul peechipe, elevul caporal Lucian Vasilovschi, elevul

sergent-major Daniel


Emoþii ºi bucurie la campionatele sportivede la Breaza

Agitaþie mare la Breaza la jumãtatea lunii mai, undeColegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir“ a gãzduit„Campionatele militare de cros, ºah ºi minifotbal“ finalelepe Forþele Terestre între loturile colegiilor militare liceale.

77Iulie 2006

Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

Sporrt


Trefaº ºi eleva fruntaº Roxana Maximocupând câte un loc pe podium ºiastfel aducând cupa probei pe echipela Câmpulung Moldovenesc. Probafemininã de cros a fost câºtigatã deeleva caporal Oana Dãuº de la Co-legiul Militar Liceal „DimitrieCantemir“ Breaza.

Ca sã nu fie cu supãrare, proba deºah feminin a fost câºtigatã dupã des-fãºurarea de întâlniri cu timp redus deconcurenta Colegiului Militar Liceal„Mihai Viteazul” Alba Iulia, elevafruntaº Alexandra Marian, iar probamasculinã de elevul fruntaº LiviuIancu, Colegiul Militar Liceal„Dimitrie Cantemir“ Breaza.

La partidele de ºah feminin a fostmai multã încordare ca oricând; feteles-au învins pe rând una pe cealaltãajungând la egalitate, iar singura mo-dalitate de departajare a fost desfãºu-rarea de întâlniri cu timp redus, cu-noscute sub denumirea de „blitz-uri“.Concurentele au fost înconjurate decolegii lor, care le-au susþinut din pri-viri ºi în tãcere, tensiunea putându-seciti pe faþa ºahistelor ce nu au avut

decât zece minute pentru a-ºi desã-vârºi strategiile.

Am spus în paragraful anterior „sãnu fie cu supãrare“ ºi asta deoarececupele au fost împãrþite egal, fiecarecolegiu câºtigând câte o probã.

La minifotbal, locul I a fost ocu-pat de gazde, antrenate de profesorulSidorian Ilici.

Au ieºit scântei la meciurile defotbal, elevii s-au luptat aproape ca laun campionat de divizie A, dar bine-înþeles fãrã blaturi, cãci arbitrii Biro-ului educaþie fizicã din forþele te-restre, plt. Marinel Purcea ºi profeso-rul Cãtãlin Dobrovici, au fostimparþiali. Locul II a fost ocupat deCLM Alba Iulia, aceºtia fiindsurclasaþi dupã departajarea prinlovituri de la 7 metri din meciul cugazdele.

Au meciuri frumoase, cu multeºuturi ce au ajuns în plasele portari-lor, rezultatele vorbesc singure: CMLBreaza – CML Câmpulung Moldo-venesc (5-0), CML CâmpulungMoldovenesc – CML Alba Iulia (2-4),CML Alba Iulia – CML Breaza (2-3

dupã loviturile de la 11 metri). Meritãamintitã componenþa echipei care aieºit învingãtoare ºi a adus multãbucurie suporterilor ce au cântat încor „Cantemir echipa mea/ O iubescºi þin la ea/ Luptã, luptã, luptãCantemir“: elev caporal Victor Varzã,elev sergent Marius Radu, elev fruntaºSorin Moraru, elev fruntaº GeorgeIvanov, elev sergent Sorin Pricop,elev fruntaº Bogdan Cârstea, elevcaporal Decebal Dobricã, elev sergentCiprian Muºescu, elev Ionuþ Bãcanu,elev fruntaº Marian Urse. Cel maiimportant om al fotbalului la Breazaa fost portarul Victor Varzã, înmâinile cãruia a stat victoria atât lapropriu, cât ºi la figurat. Victor esteîn clasa a XI-a la CML Breaza ºi arecea mai mare medie din an, estepasionat de fizicã ºi nu rateazã nici oolimpiadã.

Felicitãri organizatorilor, gazdelorºi sportivilor pentru forma excelentãîn care s-au prezentat!


Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

Sporrt

CCrrooss

Aleile parcului Trivale din Piteºti au gãzduit pe 11 aprilie „Campionatul Militar de Cros“memorial Mr. Balogh Szilard, organizat de

Biroul de educaþie fizicã din Statul Major al ForþelorTerestre. În cadrul concursului, aflat la cea de-a douaediþie, s-au întrecut loturile ºcolilor de aplicaþie dinsubordinea Statului Major al Forþelor Terestre, respectivSibiu, Piteºti ºi Buzãu. Militarii participanþi au alergat încadrul a douã probe, proba masculinã de 12 km, iarcealaltã, femininã, de 3 km, fiecare lot fiind reprezentatde câte opt sportivi.

Astfel, în fruntea clasamentului general pe echipe s-a clasat echipa ªcolii de Aplicaþie pentru Unitãþi Sprijinde Luptã „General Eremia Grigorescu“ - Sibiu, locul aldoilea a fost ocupat de ªcoala de Aplicaþie pentru Unitãþide Luptã „Mihai Viteazul“ din Piteºti, iar ultimul loc arãmas ªcolii de Aplicaþie a Forþelor pentru OperaþiiSpeciale „General-maior Grigore Baºtan“ din Buzãu.

Militarii din Sibiu, antrenaþi de locotenent-colonelulVasile Uzuneanu, au ocupat toate locurile fruntaºe ale po-diumului atât la proba masculinã, cât ºi la cea femininã.Cupele ºi medaliile au fost împãrþite între sportivii sibieni,la proba masculinã militarul angajat Petre Cotescu a câºti-gat medalia de aur; el fiind urmat la mare distanþã deceilalþi clasaþi: militarul angajat Cristian Gavrilescu ºiplutonierul Cristian Dughiri, care au ocupat locurile doi ºirespectiv trei. Podiumul probei feminine a fost ocupat totde sportivele de la Sibiu: sergent Nicoleta Buºilã peprimul loc, iar pe locurile doi ºi trei maistru militarFlorina Andricioaiei ºi sergent-major Daniela Sãroi.

Meritele pentru organizarea Campionatului de crosaparþin domnului colonel Ioan Armanu, ºeful BirouluiEducaþie Fizicã ºi Sport, care a þinut sã organizeze aceastãediþie în memoria unui fost coleg , maiorul SzilordBalogh, care a decedat împreunã cu soþia, maiorul ElenaBalogh, într-un tragic accident auto în urmã cu un an. Cei doi militari fãceau parte din echipa Centrului depregãtire montanã din Predeal ºi au fost sportivi de performanþã, ofiþeri cu pregãtirea fizicã care ºi-au dedicat întreaga activitate sportului, ei fiindnelipsiþi de la competiþiile sportive ºi aplicativ-militare. Soþii Balogh au organizat ºi participat la multe


ªcolile de aplicaþies-au aliniat la concursul de cros

Iulie 2006 79

Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

Sporrt

CCrrooss

concursuri, iar rezultatele au vorbitde la sine: maiorul Szilord Balogh a fost campion naþional la atletism,dar a câºtigat multe medalii ºi laschi, iar soþia sa a fost campioanãmilitarã la cros pe echipe ºi laorientare turisticã.

Tatãl maiorului, ºi acesta fostmilitar de carierã, colonelul înrezervã Ernest Balogh, a fost prezent la competiþiadesfãºuratã la Piteºti ºi a primit ocupã în memoria fiului sãu.

„Este un lucru deosebit demiºcãtor faptul cã aceºti colegi carele-au apreciat activitatea la

valoarea lor adevãratã, au denumitacest concurs în memoria lor“

ne-a declarat colonelul Balogh,evident emoþionat de moment.


Foto

: slt.

And

reea

FLE

ANCU

2006-02

Documents

Transcript of 2006-02