200 Arhitectura SIC (1)

htt

p:/

/im

oodle

.usm

.md

Pen

tru

uz in

div

idu

al

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA N

u e

ste

per

mis

a c

op

iere

a/a

mp

lasa

rea

pa

rţia

la/i

nte

gra

lă p

e n

ici

un

sit

e

Edificarea Societăţii Informaţionale Globale

(abreviat ESIG)

Titular de curs: Tudor Bragaru, dr., conf. univ.

tel. 57-77-56 / 57-74-88

e-mail_1 [email protected]

2. Arhitectura SIC

http://imoodle/

http://imoodle/

http://imoodle/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Copyright.svg

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Copyright.svg

mailto:[email protected]




Prezentarea este destinată strict pentru uz

individual.

Orice altă utilizare nu este permisă fără

acordul scris al autorului, inclusiv copierea,

distribuirea, dezvăluirea către terţi, amplasarea

pe un alt site etc.

Pentru utilizarea necorespunzătoare

contravenienţilor sunt aplicabile sancţiuni

legale prevăzute de legislaţia Republicii

Moldova.

27.09.2013 2 ESIG

–Să relateze despre principalele

etape şi politicii RM pentru

edificarea SIC

–Să caracterizeze conţinutul

Strategiei şi Planului de acţiuni e-

Moldova 2005 şi a politicilor

actuale de edificare SIC în RM (e-

Moldova 2020)

Obiective de referinţă

27.09.2013 3 ESIG

– Să distingă componentele

arhitecturale SIC

– Să caracterizeze elementele de

infrastructură SIC

– Să demonstreze vitalitatea TIC

moderne în dezvoltarea societăţii

– Să întemeieze necesitatea noii (e-)

economii, noilor e-afaceri, e-activităţi,

e-servicii în SIC

ESIG 4 27.09

.2013

Obiective de referinţă

Agenda

1.Componentele arhitecturale SIC

2.Vectorii dezvoltării SIC

3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura)

4.Importanţa TIC pentru noua economie în SIC

5.Implicaţiile socio-culturale ale TIC

6.e-Activităţile în SIC (e-/telework, e-/open,

distance, blended learning, e-health…)

7.Latura juridică a SIC

8.Administraţia în SIC (e-government)

ESIG 5 27.09

.2013

Sintagme diferite

Societate post-industrială (Alain Touraine;

Daniel Bell)

Post-modernitate (Jean-François Lyotard;

Jean Baudrillard)

“Al treilea val” (Alvin Toffler)

“Satul global” (Marshall McLuhan)

Paradigma techno-economică (Carlota

Perez)

Noua economie, economia informaţiei….

27.09.2013 ESIG 6

Valenţe multiple ale SIC

Fundamente tehnologice

Importanţă economică

Reinventarea guvernării

Autostrada

informaţională

(Al Gore, 1992)

Transformări sociale

Implicaţii culturale

Provocări juridice

Societatea

informaţională

(EC, 1993)

+

7 27.09.2013 ESIG

Societatea informaţională

presupune utilizarea intensivă a

informaţiei în toate sferele activităţii

şi existenţei umane, cu impact

economic şi social semnificativ

8 27.09.2013 ESIG

Arhitectura SI/SIC

27.09.2013 ESIG 9

Utilizatori (angajaţi) la distanţă

Internet

Baze

de date

Servere de date

şi de aplicaţii

Utilizatori

privaţi

Utilizatori

publici

Intranet

Extranet

Companii

Reţele de transport

şi servicii

Infrastructura societăţii informaţionale

10 27.09.2013

Tehnologiile SIC: Internet, Intranet, Extranet

11 27.09.2013 ESIG

Societatea informaţională

• Nu doar un concept ştiinţific

• Termen care implică acţiune politică!

Politicieni

Jurnalişti

Cetăţeni

12 27.09.2013 ESIG

Monitorizarea SIC

Care sunt indicatorii

societăţii informaţionale?

Raportul de monitorizare

2005

Benchmarking (обычно сравнивается качество,

время и деньги)

13 27.09.2013 ESIG

Raportul de monitorizare

2010

Agenda

1.Arhitectura SIC

2.Dimensiunile (vectorii dezvoltării) SIC








ESIG 14 27.09

.2013

Vectorii Societăţii Cunoaşterii

Au fost definite două clase mari de

Vectori/Dimensiuni ale transformării societăţii

informaţionale în cea a cunoaşterii

[Drăgănescu] (componente/subsisteme SIC):

1.Vectori tehnologici – infrastructura

informaţională (globală) servicii, aplicaţii: TIC,

servicii şi aplicaţii de reţea (Internet, Intranet,

Extranet, WWW, VPN, FTP, FaceBook…).

2.Vectori funcţionali – managementul

cunoaşterii cu două valenţe, una pentru

funcţionarea economică şi organizatorică a unei

întreprinderi, corporaţii, societăţi naţionale şi-ESIG 15 27.09

.2013

Dimensiuni tehnologice ale SIC

1.Internet dezvoltat, prin extensiune geografică, utilizarea de

benzi de transmisie până la cele mai largi posibile, trecerea de

la IP4 la IP6, cuprinderea fiecărei instituţii în reţea, a fiecărui

domiciliu şi a fiecărui cetăţean

2.Tehnologia cărţii electronice, care este altceva decât cartea

pe Internet şi CD-uri (IPOD,IPAD, Tablet PC…).

3.Agenţi inteligenţi utilizaţi pentru mulţi dintre vectorii

funcţionali ai societăţii cunoaşterii, de fapt sunt sisteme expert

cu inteligenţă artificială (de ex. ‘mineritul’ datelor (data mining),

descoperiri formale de natura cunoaşterii (knowledge discovery)

etc.

4.Mediu înconjurător inteligent pentru activitatea şi viaţa

omului.

5.Nanoelectronica …

ESIG 16 27.09

.2013

Dimensiuni funcţionale ale SIC (1/2)

1.Socială (calitatea vieţii) – Transformări sociale, se aplică

asupra îngrijirii sănătăţii şi protecţiei sociale, democraţiei

sociale, comunicării (telemedicina, teleactivităţi, telelucru,

telealegeri, teleasigurare, comunicare offline-online ).

2.Educaţională – dezvoltă competenţa de concepţie şi de

lucru în regim informatizat, gestionarea inteligentă a

proceselor (educaţie şi învăţământ deschis, la distanţă,

biblioteci virtuale, resurse digitale de instruire (cărţi, cursuri,

teste electronice…) e-Teaching, e-Learning, e-Testing, e-

Coaching etc.)

3.Economică – dezvoltă noi paradigme ale economiei

digitale bazate pe cunoaştere (e-Comerţ, e-Marketing, e-

Banking, e-Learning, e-Money, e-Trading, e-Payment

achitare pe internet, afacere pe internet etc.).

ESIG 17 27.09

.2013

Dimensiuni funcţionale ale SIC (2/2)

4. Culturală (interacţiunea cultură-tehnologie) – dezvoltarea

unei e-culturi a cunoaşterii şi inovării, cu impact asupra

conservării şi dezvoltării patrimoniului, dezvoltării industriei

culturii (muzee, galerii de artă pe internet, digitizarea

informaţiei, patrimoniului naţional şi internaţional).

5. Politico-administrativă (Reinventarea guvernării în

guvernare electronică), relaţii G2G (A2A), Reţele (naţionale)

de Servicii Informatizate pentru populaţie şi agenţi

economici

6. Ambientală – are impact asupra utilizării resurselor şi

protecţiei mediului înconjurător, societăţii durabile şi

sustenabile

7. Juridică – Provocări juridice, legislaţia specifică (schimb

electronic de date, semnătură digitală, comerţ economic,

securitatea reţelelor, datelor, aplicaţiilor...).

ESIG 18 27.09

.2013

Agenda

1.Arhitectura SIC


3.Fundamentele tehnologice SIC (infrastructura

informaţională globală IIG)







ESIG 19 27.09

.2013

Tehnologia

informaţiei

Producţia

multimedia

digitizate

Tehnologia

comunicaţiilor

Edificarea SIC presupune

convergenţa a trei factori

20

27.09.2013

ESIG

Fundamentele tehnologice ale Societăţii Informaţionale

TIC & Reţele de

telecomunicaţii

Servicii de bază

Aplicaţii electronice

21 27.09.2013 ESIG

Infrastructura informaţională globală (GII)

1. Reţele de telecomunicaţii (telefonie, sateliţi, cablu)

2. Echipamente (PC, periferice, telefon, TV …)

3. Informaţii/cunoştinţe (baze de date, material

educaţional, programe TV …)

4. Aplicaţii (e-learning, e-business, e-banking …)

5. Resurse umane

22 27.09.2013 ESIG

Importanţa MACROeconomică a TIC = technology matters!

27.09.2013 ESIG 23

1. Utilizare TIC competitivitate

macroeconomică

2. Densitate informaţională PIB (corelaţie

0,95) => 80% creştere PIB datorită Infodensity

3. Distribuţie inegală asupra economiilor naţionale

• Economie dezvoltată + infodensity =>

creştere mare PIB

• Economie săracă + infodensity => creştere

redusă PIB

Distribuţie inegală

27.09.2013 ESIG 24

Economii dezvoltate

+ densitate informaţională mare

= creştere similară a PIB

Economii sărace

+ densitate informaţională mare

= creştere redusă a PIB

Ex.: Republica Moldova (1995-2003)

Densitate informaţională: 34,7%/an

PIB: 0,9%/an

Factori complementari

Investiţii TIC

Flexibilitate economică

• intrare/ieşire firme pe piaţă

• angajare/disponibilizare forţă de muncă

• cerere abilităţi generale

Cadru politico-legislativ favorabil

25 27.09.2013 ESIG

ICT Usage and the Global Competitiveness Index

y = 0,8785x + 4,1975R2 = 0,8898

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

5,5

6

6,5

7

-3,00 -2,00 -1,00 0,00 1,00 2,00 3,00

Usage Component Index

Glo

bal

Co

mp

eti

tiven

ess I

nd

ex

Global Competitiveness Index Linear (Global Competitiveness Index)

Source: INSEAD, The World Economic Forum ***The GCI is on a scale of 1 to 7. The ICT Usage scale has a mean score of 0.

26 27.09.2013 ESIG

Importanţa microeconomică TIC

27.09.2013 ESIG 27

1. TIC oferă competitivitate la nivel micro

2. Diminuarea costurilor

3. Creşterea productivităţii

4. Maximizare profituri

5. Relaţie mai bună cu clienţii/furnizorii

6. Adaptare rapidă la schimbările din mediul

economic

Beneficiile GII

1. Acces la pieţe noi

2. Creşterea productivităţii companiilor

3. Promovarea valorilor democratice

4. Schimb de idei fără bariere temporo-

spaţiale

5. Recuperarea decalajelor

28 27.09.2013 ESIG

Măsuri pentru crearea GII

1. Liberalizarea totală a sectorului telecom

2. Eliminarea barierelor comerciale

3. Realizarea interoperabilităţii

4. Securitate informatică & protecţia

datelor cu caracter privat

5. Investiţii private

29 27.09.2013 ESIG

Agenda

1.Arhitectura SIC









ESIG 30 27.09

.2013

Dimensiunea socio-culturală a Societăţii Informaţionale

Metode de muncă

Modul de a comunica

Accesul la servicii (culturale,

educaţionale, de sănătate)

Modul de petrecere a timpului liber

(divertisment)

27.09.2013 31 ESIG

Impactul TIC asupra ocupării forţei de muncă

Restrângerea cererii în anumite

domenii

Cerere sporită în domeniul TIC

=> Necesitatea reconversiei forţei de

muncă

27.09.2013 32 ESIG

1860 1880 1900 1920 1940 1960 1990

Agrară Industrială Informaţională

Informaţie

Servicii

Manufactură

Agricultură

50%

40%

30%

20%

10%

0%

Evoluţia forţei de muncă

33 27.09.2013 ESIG

Decalaj digital = risc social major

Digital divide

Information

Haves ()

Information

have-nots ()

27.09.2013 34 ESIG

Categorii sociale expuse

1. Persoane cu venituri mici

2. Persoane cu deficienţe

3. Persoane în vârstă (adaptabilitate

redusă)

4. Persoane cu nivel scăzut de

educaţie

5. Persoane din medii

netehnologizate (rural)

27.09.2013 35 ESIG

Problemele Internetului

viteza de transfer a datelor

nr. de noduri parcurse (sursă-

>destinaţie)

securitatea datelor

36 27.09.2013 ESIG

Investiţiile– U.E. comparativ cu S.U.A.

37 27.09.2013 ESIG

Paliere ale interacţiunii

1. Lumea academică

prezervarea bunurilor culturale existente

accesul rapid al maselor la bunuri culturale

2. Mediul de afaceri

valorificarea economică a moştenirii culturale

eficientizarea legăturii creator – consumator

3. Acţiune guvernamentală

SIG – puternică dimensiune culturală (cetăţeni +

companii)

27.09.2013 38 ESIG

Digitalizarea

Pictură digitalizată în scop educaţional în cadrul CRISATEL

27.09.2013 39 ESIG

Biblioteci digitale

Organizarea informaţiei digitale pentru a fi

uşor regăsită

- Cantităţi mari de informaţie

- Diverse tipuri de informaţie

Accesibilitatea informaţiei prin reţele

Prezervarea şi arhivarea resurselor digitale

27.09.2013 40 ESIG

Provocări & riscuri

Costuri importante

Provocări legale (copyright)

Provocări tehnologice

Servicii şi conţinut preponderent în limbile

dominante

Risc: erodarea şi dispariţia accelerată a unor limbi,

obiceiuri, tradiţii

27.09.2013 41 ESIG

Diversitatea lingvistică şi culturală

“Diversitatea culturală este

esenţială pentru umanitate, aşa

cum este biodiversitatea pentru

natură.”

(Declaraţia universală asupra

diversităţii culturale a UNESCO,

2003)

27.09.2013 42 ESIG

Agenda

1.Arhitectura SIC









ESIG 43 27.09

.2013

Afaceri electronice (e-Business)

„totalitatea proceselor automatizate de

afaceri (atât cele interne firmelor, cât şi cele

dintre companii) care se desfăşoară prin

intermediul reţelelor de calculatoare“

(OECD)

=> e-Business

= integrare procese interne

automatizate + e-Commerce

44 27.09.2013 ESIG

Interoperabalitate

Interoperabilitate tehnică = modalităţile

prin care diverse aplicaţii software ale

diferitelor companii pot interacţiona între

ele

Interoperabilitate de afaceri = înţelegerile

pe care companiile le fac între ele pentru a

putea acţiona în comunităţi de afaceri

45 27.09.2013 ESIG

Cadrul European de Interoperabalitate (EIF)

Rezolvarea unei cereri de afaceri conform EIF

46 27.09.2013 ESIG

e-Business în U.E.

aliniere la evoluţiile internaţionale

decalaje în interiorul U.E.:

o decalaje geografice (naţionale, regionale)

o decalaje sectoriale

o decalaje între firme mici şi firme mari

o diferenţe între nivelul de adoptare şi cel de

utilizare a TIC

47 27.09.2013 ESIG

Decalaje naţionale & regionale

E-Business Country Ranking (2004)

1. Danemarca (8,28) EU-15: 7,6 puncte

2. Marea Britanie (8,27)

3. Suedia (8,25)

5. Finlanda (8,08)

34.Letonia (5,60) NMS-10: 5,87 puncte

36.Polonia (5,41)

38.Lituania (5,35)

39.Slovacia (5,33)

48 27.09.2013 ESIG

Decalaje sectoriale

49 27.09.2013 ESIG

Firme mari

Firme

mici

50 27.09.2013 ESIG

51 27.09.2013 ESIG

Tendinţe

Implementarea Internetului de bandă largă, pentru

a facilita schimbul rapid de informaţii de dimensiuni

mari;

adoptarea unor standarde comune pentru

schimbul de informaţii între organizaţii;

dezvoltarea continuă a comerţului electronic, în

special a comerţului dintre companii (tip B2B –

business to business);

implementarea sistemelor ERP, în special în

companiile medii şi mari

52 27.09.2013 ESIG

Site-uri e-Business

Portal tematic Societatea Informaţională - eBusiness:

[http://europa.eu.int/information_society/ecowor/ebus

iness/index_en.htm]

eBusiness Watch – monitorizarea afacerilor electronice

[http://www.ebusiness-watch.org]

eBusiness Readiness Index

[http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/ebi/

index_en.htm]

Cadru legal pentru eBusiness în U.E.

[http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/lega

l /index.htm]

53 27.09.2013 ESIG

http://europa.eu.int/information_society/ecowor/ebusiness/index_en.htm

http://europa.eu.int/information_society/ecowor/ebusiness/index_en.htm

http://www.ebusiness-watch.org/



http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/ebi/index_en.htm

http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/ebi/index_en.htm

http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/legal/index.htm

http://europa.eu.int/comm/enterprise/ict/policy/legal/index.htm

Site-uri privind e-cultura

Portal tematic Societatea Informaţională – Culture:

[http://europa.eu.int/information_society/soccul/c

ult/index_en.htm]

DG INFSO – Directorat E – Cultural Heritage

[http://cordis.europa.eu.int/ist/digicult/index.htm]

European Culture Portal

[http://europa.eu.int/comm/culture/portal/index_e

n.htm]

27.09.2013 54 ESIG

http://europa.eu.int/information_society/soccul/cult/index_en.htm



http://europa.eu.int/comm/culture/portal/index_en.htm

http://europa.eu.int/comm/culture/portal/index_en.htm

Agenda

1.Arhitectura SIC









ESIG 55 27.09

.2013

Provocările justiției (1/2)

• Problema teritorialității instanțelor SIC independenta

de spațiu SIC timp a activităților in cyberspațiu: • Caracterul transfrontalier al criminalității electronice;

• Convenția privind criminalitatea informatica.

• Caracterul nematerial al probelor (“urmelor” in forma

electronica din sistem) SIC folosirea lor intr-un

sistem bazat pe materialitatea probelor (probe

tangibile); • Administrarea indirecta de probe;

• Expertiza tehnica SIC criminalistica.

• Semnătura electronica.

56

Provocările justiției (2/2)

• Viteza de evoluție a tehnologiei care induce noi servicii (e-guz, e-banking, e-amin, e-tex etc.) SIC dificultatea legiferării SIC a reglementarilor in general:

• Necesitatea unui sistem de securitate adecvat – sistemul de securitate trebuie sa se adapteze rapid in timp SIC sa acopere locul liber creat prin introducerea de servicii noi.

• Dificultatea definirii termenilor şi acceptarea lor generala - inconsistenta termenilor –;

• Ambiguitățile sunt in favoarea inculpatului;

• Grade de libertate suplimentare pentru apărare.

• Criminalitatea electronica este de regula in forma calificata: • Calificarea atacatorului, pe un domeniu îngust (al tipului de infracțiune)

excede de regula calificarea aparitorului sau a investigatorului (calificare de tip general).

57

Правовые основы политики ЕС

• Политика ЕС в области развития информационного общества

(ИО) состоит из 4 основных компонентов.

• Телекоммуникационная политика, которая основывается на

статьях 95 (гармонизация внутреннего рынка), 81 и 82

(конкуренция), а также статьях 47 и 55 (право на учреждение и

предоставление услуг) Договора об учреждении ЕС. Данные

статьи и принятые на их основе акты предполагают, прежде всего,

либерализацию рынка телекоммуникаций.

• Поддержка технологического развития информационных и

коммуникационных технологий (ИКТ), которая основывается на ст.

163-172 Договора об ЕС.

• Создание условий для конкурентоспособности информационного

сектора ЕС в соответствии со ст. 157 Договора.

• Создание всеевропейских транспортных, энергетических и

телекоммуникационных сетей, установленных ст. 154, 155 и 156

Договора об ЕС.

Программы ЕС , призванные развивать Информационное Общество как в ЕС , так

и в мире

1. «Белая Книга» информатизации

Правовая основа

Тренинги по распостранению ИКТ

2. Программа «Электронная Европа» (E-

Europe)

Доступность Интернета

Качество Интернет-соединений

Стимулирование использование

Интернета

Международные программы

1. Е-Content = Поддерживание развития

культурного и лингвистического

контента для Интернета.

2. E-learning = новые технологии в

образовании

3. E-commerce = Создание единого

рынка в e-коммерции

Agenda

1.Arhitectura SIC









ESIG 61 27.09

.2013

62

Понятие (электронного) e-правительства и его характеристики

Источник Определение

Gartner Group (ведущая

консалтинговая и

аналитическая компания)

E-government – это трансформирование внутренних и

внешних отношений государственных организаций на

основе использования возможностей Интернета,

информационных и телекоммуникационных технологий

с целью оптимизации предоставляемых услуг,

повышения уровня участия общества в вопросах

государственного управления и совершенствования

внутренних процессов

Heeks R.(ведущий

преподаватель

Университета в г.

Манчестер,

Великобритания)

Использование Интернета и информационных

технологий (ИТ) в государственном управлении с целью

повышения эффективности работы государственных

организаций, а также для снижения внутренних

издержек государства за счет компьютеризации труда

человека

Holmes D. (сотрудник

компании Microsoft по

работе с государственными

организациями)

Использование Интернета и ИТ для того, чтобы

предоставлять ориентированные на гражданина

государственные услуги более дешевым и удобным

способом

63

Классификация e-правительства

Государственное

взаимодействие

с гражданами

(Government to Citizen)

G2C

Государственное


с коммерческим

сектором

(Government to Business)

G2B

Внутригосударственное


(Government to

Government)

G2G

режим

24/7/365

экономия

система

поддержки

интересов

взаимовыгодные

условия

аутсорсинг

legacy-системы

создание языка XML

мотивация служащих

при работе с ИТ

64

Направления деятельности eG (I) 1. Изменение идеологии, философии и технологий

управления (административная реформа) • проактивный подход к потребностям граждан • возросшая роль граждан • пересмотр функций органов публичной власти • сокращение бюрократических издержек • проектный подход к управлению

2. Изменение организационной структуры и внедрение

новых управленческих технологий

• национальный план развития электронного правительства

• государственные услуги

• создание национальной ИКТ-инфраструктуры электронного правительства

• обучение информационным технологиям и ликвидация компьютерной безграмотности

65

3. Изменение нормативно-правовой базы в

сфере телекоммуникаций и развития

интернет

4. Информационная политика государства в

контексте электронного правительства

5. Структура управления электронным

правительством

6. Доверие граждан, коммерческого сектора

деятельности государства в целом и в

вопросах электронного правительства в

частности

Направления деятельности eG (II)

66

Проблема «цифрового неравенства»

Отсутствие системных решений по двум направлениям:

• Экономическое + цифр. неравенство в обществе и

• Достаточно высокая цена оборудования и программного обеспечения, требуемого для подключения к государственным информационным ресурсам в интернете

67

Întrebări, sugestii,

propuneri?

Contribuiţi la

îmbunătăţirea

cursului!

27.09.2013 ESIG

Agenda

1.Etapele edificării SI în Moldova

2.Strategia şi Planul de acţiuni e-Moldova (2005)

3.Progresele înregistrate/starea actuală a SI

4.Politici de viitor pentru edificarea SI (pe domenii)

– TIC,

– e-Guvernare,

– e-Sănătae,

– e-Business,

– e-Cultura,

– e-Educaţie,

– e-Ştiinţă

http://www.egov.md

http://www.idsi.md

www.mtic.gov.md

27.09.2013 68 ESIG

http://www.egov.md/

http://www.idsi.md/

http://www.mtic.gov.md/

Întrebările, sugestiile,

propunerile Dvs. contează.

Contribuiţi la îmbunătăţirea

cursului!!!

27.09.2013 69 ESIG

200 Arhitectura SIC (1)

Documents

Transcript of 200 Arhitectura SIC (1)