Serie nouå, nr. 209-210 / februarie 2012

La 2 februarie 2012, s-au împlinit 20 de ani dela stabilirea relaþiilor diplomatice între Româniaºi Ucraina. În 1992, la Kiev, a fost înfiinþatã ºiprima Ambasadã românã, iar cea ucraineanã înRomânia, un an mai târziu. În aprilie 1995, a fostdeschis Consulatul General al României laOdesa, iar în 1999, cel de-al doilea consulat, laCer nãuþi. Consulatul General al Ucrainei la Su -ceava a luat fiinþã în anul 2002.

Relaþiile bilaterale ale României cu Ucrainaau evoluat progresiv ºi au un fundament juridic înTratatul cu privire la relaþiile de bunã vecinãtateºi cooperare între România ºi Ucraina, încheiat la2 iunie 1997, ºi în Tratatul între România ºiUcraina privind regimul frontierei de stat, semnatla 17 iunie 2003. Cadrul juridic bilateral, în con-tinuã extindere, asigurã premise bune pentruarmonizarea intereselor celor douã þãri ºi evoluþiadinamicã a relaþiilor reciproce. Au avut loc maimulte vizite la nivel înalt ale preºedintelui Ro -mâniei, Traian Bãsescu, în Ucraina (1999, 2002,2003, 2006, 2007) ºi ale preºedintelui Ucrainei,Viktor Iuºcenko, în România (1997, 2005, 2007).Aceste vizite au constituit paºi înainte în colabo-rarea bilateralã, atât de importantã în condiþiile încare avem nevoie unii de alþii. De vizitele la nivelînalt din 2007 se leagã declanºarea activi tãþiiComisiei Mixte Prezidenþiale Româ no-Ucrai -nene, considerate un mecanism de intensificare arelaþiilor româno-ucrai nene, ºi înfiinþarea, la 31octombrie 2007, a Centrului Cultural Informa -þional al Ucrainei la Bucureºti. Inau gurarea aces-tui Centru a venit în întâmpinarea aspiraþiilor ºiiniþiativelor membrilor comunitãþii ucrainene dinRomânia, contribuind, totodatã, la o mai bunãcunoaºtere în þara noastrã a identitãþii, istoriei ºiculturii poporului ucrainean.

România ºi Ucraina s-au angajat sã constru-iascã o autenticã vecinãtate ºi sã rezolve, princoo perare, problemele celor douã þãri. Ambelepãrþi considerã cã dialogul deschis este singuramoda litate de a gãsi soluþii reciproc acceptabile

la problemele curente ale vecinãtãþii ºi de a coo -pera activ în realizarea unor proiecte bilate rale,regionale ºi de importanþã europeanã.

Relaþiile economice bilaterale au luat o am -ploare deosebitã, volumul schimburilor co mer -ciale din acest an urmând sã atingã 2 mi liardeUSD. La 31 august 2011, în România au fost în -re gistrate 409 societãþi mixte româno-ucrai nene,valoarea capitalului ucrainean investit fiind de12,4 milioane dolari SUA. Existã un zbor zilnicBucureºti-Kiev.

În ceea ce priveºte cooperarea cultural-ºtiinþi-ficã, este în vigoare Protocolul interministerial decolaborare în domeniul educaþiei între Minis terulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului din Româniaºi Ministerul Învãþãmântului ºi ªtiinþei din Ucrai -na. Se negociazã încheierea Proto colului de cola -borare între Ministerul Culturii, ºi Patri mo niu luiNaþional din România ºi Minis terul Culturii ºiTurismului din Ucraina.

Din pãcate, relaþiile româno-ucrainene, dupã operioadã dinamicã a lor, s-au rãcit încã în man-datul preºedintelui Viktor Iuºcenko.

Discuþiile oficiale dintre Ucraina ºi Româniaau fost reluate în 2011, în timpul vizitelor mi -nistrului ucrainean de externe, Konsteantyn Hryº -cenko, în România ºi a ministrului român deexterne, Teodor Baconschi, în Ucraina. Cei doioficiali au abordat stadiul actual ºi modali tãþile dedezvoltare a relaþiilor bilaterale, inclusiv tematicaeuropeanã. Teodor Baconschi a precizat cã„România este un susþinãtor constant al aspiraþii -lor europene ale Ucrainei ºi va acþiona ca unparte ner constructiv în obþinerea de progrese înceea ce priveºte finalizarea negocierilor la Acor -dul de Asociere UE-Ucraina, inclusiv AcordulCuprinzãtor ºi Aprofundat de Liber Schimb“.

(Continuare în pagina 2)

20 de ani de relaÆii diplomatice20 de ani de relaÆii diplomaticeromâno-ucraineneromâno-ucrainene

2 Curierul UCRAINEAN

(Urmare din pagina 1)

Referitor la asigurarea protecþiei drepturilorpersoanelor aparþinând minoritãþilor naþionale,cei doi miniºtri de externe au solicitat reacti-varea Comisiei mixte interguvernamentaleprivind drep turile minoritãþilor care este celmai potrivit ca dru pentru discutarea tuturorproblemelor mi noritãþii ucrainene din Româniaºi ale minoritãþii române din Ucraina, inclusiveducaþia în limba maternã, reprezentarea poli -ticã, probleme culturale ºi religioase specifice,finanþarea organelor mass-media în limbile

mino ritãþilor, accesul neîngrãdit al mino ritãþilorla publicaþii.

Uniunea Ucrainenilor din România prin sta -tulul sãu, promoveazã dezvoltarea ºi adâncireabunelor relaþii cu populaþia majoritarã româ -neas cã, cu autoritãþile statului român, dar ºi cuucrai nenii din Ucraina, cu Ambasada Ucraineiîn Ro mâ nia, cu organizaþiile mondiale ucrai -nene. Rã mânând aceiaºi fii devotaþi României,gândurile noastre se îndreaptã ºi spre Ucraina,nãdãjduind cã în scurt timp ea va intra în mareafamilie europeanã.

Cu prilejul celei de-a 20-a aniversãri de la

stabilirea relaþiilor diplomatice româno-ucrai -nene, Cen trul Cultural Informaþional din cadrulAm ba sa dei Ucrainei la Bucureºti a organizat omasã ro tun dã la care au fost invitate personali -tãþi româ neºti ºi ucrainene implicate în dezvol -tarea relaþiilor româno-ucrainene. Au parti ci patînalþi repre zen tanþi ai Administraþiei Pre zi -denþiale, Parla mentului României, Minis teruluiAfacerilor Externe al României, academicieni,profesori universitari români ºi ucrai neni, pre -zentând cuvinte de salut ºi comunicãri ºtiinþi-fice.

Ion ROBCIUC

20 de ani de relaÆii diplomatice20 de ani de relaÆii diplomaticeromâno-ucraineneromâno-ucrainene

La Centrul Cultural Informaþional dincadrul Ambasadei Ucrainei în România aavut loc, la 17 februarie 2012, o masãrotundã pe tema „20 de ani de la stabilirearelaþiilor diplomatice dintre Ucraina ºiRomânia“.

Au luat parte cca 70 de personalitãþi,dintre care: Viorel Kotyk, însãrcinatul cu afaceria.i. al Ucrainei în România, Iulian Fota, consilierprezidenþial, ºeful Departamentului Securitãþii alAd mi nistraþiei Prezidenþiale, Georgian Pop, de -pu tat în Parlamentul României, preºedinteleGrupului parlamentar de prietenie cu Ucraina,Sorin Mol dovan, director adjunct al Direcþiei Eu -ropa de Est ºi Asia Centralã din MAE al Româ -niei, Ion Rob ciuc, prim-vicepreºedinte al UniuniiUcrai nenilor din România, care au rostit cuvintede salut adresate participanþilor la aceastã mani-festare.

Moderatorii acestei întâlniri au fost domniiViorel Kotyk ºi Mihail Ionescu, directorul Insti -tutului pentru Studii Politice de Apãrare ºi IstorieMilitarã.

Domnul Viorel Kotyk a arãtat cã România afost printre primele þãri care au recunoscut inde-pendenþa Ucrainei în februarie 1992, iar dupã 5ani, respectiv în anul 1997, cele douã þãri au sem-nat Tratatul cu privire la relaþiile de bunã vecinã-tate ºi cooperare între România ºi Ucraina, care apus bazele colaborãrii economice, culturale ºiteh nico-ºtiinþifice în interesul ambelor popoare.

Tratatul privit la început cu oarecare suspi -ciune ºi-a dovedit eficienþa în special în dome niuleconomic, concretizându-se în creºterea valoriischimburilor comerciale, care anul acesta urmea -zã sã atingã 2 miliarde de dolari SUA.

Desigur, în aceastã perioadã au existat ºi pro -bleme sensibile de rezolvat, ca delimitarea pla-toului continental al Mãrii Negre, pentru care s-aapelat la Curtea Internaþionalã de Justiþie de laHaga. Dupã câþiva ani de dezbateri la care au par-ticipat experþi din cele douã þãri, litigiul a fostrezolvat în favoarea ambelor þãri.

Criza economico-financiarã cu care se con-fruntã în prezent þãrile din Uniunea Europeanã, aspus domnul Georgian Pop, ne obligã sã privimspre þãri cu potenþial economic ca de exempluUcraina. Pentru aceasta trebuie sã se implice di -plo maþii, oamenii de afaceri ºi de culturã dinambele þãri, acþiuni care vor ridica pe o treaptãsuperioarã relaþiile de încredere ºi vor duce lacreºterea cifrei de afaceri, a schimburilor pe linieculturalã ºi tehnico-ºtiinþificã, precum ºi a turis-mului.

Domnul Sorin Moldovan din partea Minis -terului Afacerilor Externe a arãtat cã anul 2011 afost un an al deschiderilor spre dialog, depãºindu-se perioada de stagnare a relaþiilor dintre Româ -nia ºi Ucraina. S-au întreprins mai multe vizitereciproce ale miniºtrilor afacerilor externe dincele douã þãri.

România susþine aderarea Ucrainei la UniuneaEuropeanã, participarea ei la Acordul de liber

schimb, precum ºi cooperarea pe proiecte bilate -rale ºi multilaterale.

Totodatã, pentru intensificarea relaþiilor cul-turale, pãrþile au cãzut de acord ca România sãdeschidã la Kiev un Centru Cultural Român, si -mi lar celui ucrainean în Bucureºti.

Domnul Ion Robciuc a dat citire mesajuluiadresat participanþilor la masa rotundã de dl ªte-fan Buciuta, preºedintele UUR. Mesajul a scos înevidenþã faptul cã s-a înregistrat o dezvoltarebunã a relaþiilor româno-ucrainene, la aceastacontribuind ºi UUR.

Dupã cuvintele de salut, au urmat comuni -cãrile unor participanþi la acest eveniment.

Astfel, domnul Adrian Cioroianu, profesoruniversitar de istorie, fost ministru de externe alRomâniei, a arãtat cã s-a ocupat de studierea isto-riei pre ºi post sovietice a Ucrainei. L-a impresio -nat Holodomorul din Ucraina, când în anii 1932-1933 au fost exterminaþi aproape 10 milioane deucraineni, în special þãrani de cãtre regi mul tota -litar sovietic. Holodomorul a repre zentat un geno-cid al poporului ucrainean, lucru pe care Ucrainanu-l va uita niciodatã.

Domnia sa a arãtat cã, încã în perioada cândîndeplinea funcþia de ministru de externe alRomâ niei, a susþinut admiterea Ucrainei în Uniu -nea Europeanã ºi în structurile euroatlantice.

Din partea Academiei Românie, domnul aca -de mician Rãzvan Teodorescu a arãtat cã creº -tinarea ruºilor s-a fãcut prin intermediul StatuluiKievean.

Spaþiul ucrainean a fãcut legãtura între estulEuropei ºi Europa de Vest, în care Ucraina a jucatun rol fundamental.

De asemenea, Rãzvan Teodorescu a scos înevidenþã rolul jucat de hatmanul Bohdan Hmel -nyþkyi, considerat restauratorul independen þeiUcrainei, al cãrui fiu, Timuº, a luat-o de soþie pefrumoasa Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu, dom -nitorul Moldovei. Iar Ivan Mazepa, hatmanul carea luptat pentru independenþa Ucrainei, aliindu-secu regele Carol al XII-lea al Suediei împotriva luiPetru cel Mare al Rusiei, a fost înfrânt la Poltavaîn anul 1709 ºi s-a refugiat în Moldova, undedomn era Nicolae Movrocordat. La scurt timp amurit, fiind înmormântat la Galaþi.

O comunicare mai criticã privind relaþiileucraineano-române în perioada celor 20 de ani, afost prezentatã de doamna Valentyna Vasylova dela Universitatea Naþionalã din Cernãuþi.

La început, cu toate cã România a fost printreprimele þãri care au recunoscut independenþaUcrainei, relaþiile erau relativ încordate. 20 de anireprezintã o perioadã scurtã din punct de vedereistoric, timp în care s-au semnalat o serie de pro -

bleme de ordin negativ dintre cele douã þãri.Totuºi, a considerat domnia sa cã acestedivergenþe au fost rezolvate pe cale diplo-maticã ºi s-au concretizat prin încheiereaunor acorduri dintre Ucraina ºi România.

Dupã 20 de ani trebuie sã trecem la oaltã etapã de colaborare, mai pragmaticã, în

toate domeniile de activitate, având în vederepotenþialul important de care dispun ambele þãri.

În prezent, Ucraina face demersuri pentru adeveni membrã a Uniuni Europene, pãstrând toto-datã relaþii de bunã vecinãtate cu Federaþia Rusã.În acelaºi timp Ucraina are parteneriat strategiccu SUA pe linia cooperãrii în combaterea teroris-mului internaþional ºi participã la unele misiunide pace cu NATO.

Domnul Oleksandr Dobrianskyi, decanulFacultãþii de Istorie al Universitãþii Naþionale dinCernãuþi, printre altele, a vorbit despre Tratatul debazã semnat între Ucraina ºi România în anul1997, care a pus bazele cooperãrii multilaterale însecolul XXI. Au trecut deja 15 ani de la semnareaacestuia. Cu toate cã acest tratat a fost contestatde unii factori politici din România, dupã 15 aniºi-a dovedit importanþa ºi necesitatea sa pentruUcrai na ºi România.

În afarã de problemele actuale ale colaborãriidiplomatice, economice, culturale între Ucraina ºiRomânia s-au prezentat ºi alte subiecte impor-tante ce privesc relaþiile ucraineano-române înviitor, ca de exemplu: „Parteneriatul estic al UE.ªansa pentru apropierea ucraineano-românã“,prezentat de Ihor Zinko, doctor docent în eco -nomie de la Universitatea Naþionalã „IvanFranko“ din Lviv; „Piaþa româno-ucraineanã.Dezi derat al dezvoltãrii mediului de afaceri“,prezentat de Nasty Vlãdoiu, preºedintele Camereide Comerþ ºi Industrie Româno-Ucraineanã; „Co -la borarea transfrontalierã ca un factor deapropiere ucraineano-românã“, prezentat de SerhiHakman, ºeful diviziunii ºtiinþifice a Centrului derecalificare a autoritãþilor publice; „Ucraina îngrupul de lucru privind stabilitatea în regiuneaextinsã a Mãrii Negre, susþinut de Simona Tutu -ianu ºi Carmen Râjnoveanu de la Institutul deStudii Politice de Apãrare ºi Istorie Militarã.

Pe marginea acestor interesante subiecte ºi deinteres reciproc s-au purtat discuþii soldate cupropuneri de perfecþionare a colaborãrii în toatedomeniile de activitate între Ucraina ºi România.

Apreciez aceastã „Masã rotundã“ care a con-stituit, de fapt, un bilanþ al realizãrilor ºi nea jun -surilor în perioada celor 20 de ani de indepen-denþã a Ucrainei ºi a celor 15 ani de la înche ie reaTratatului de bazã din anul 1997 între Ro mânia ºiUcraina, la care ºi-au adus contribuþia oficia -litãþile de prim rang din cele douã þãri.

Comunicãrile prezentate, discuþiile purtate ºipropunerile fãcute la aceastã manifestare jubiliarãvor constitui baza stabilirii liniilor directoare învederea colaborãrii viitoare între Ucraina ºiRomânia.

Mihai POCORSCHI

Maså rotundå

4 Curierul UCRAINEAN

O delegaþie din partea Universitãþii de Stat „Iuri Fedkovyci“ dinCernãuþi, din care au fãcut parte prorectorul Tamara Marusyk ºiprof. univ. Volodymyr Antoficiuk, a fost prezentã vineri laUniversitatea „ªtefan cel Mare“ din Suceava, unde s-a întâlnit curectorul Adrian Graur, cu membrii Catedrei de limba ucraineanã ºicu studenþi.

Delegaþia a fost prezentã la Suceava în cadrul manifestãrii de -dicate celei de-a 93-a aniversãri a unirii Ucrainei de Est cu Ucrainade Vest, organizate de Consulatul General al Ucrainei la Suceavaºi de Uniunea Ucrainenilor din România - filiala Suceava.

Potrivit informaþiilor furnizate de Consulat, cu prilejul întâlniriide la universitate, „rectorul universitãþii sucevene a arãtat cã uni-versitatea a fãcut eforturi considerabile pentru a înfiinþa ºi susþineSecþia de limba ucraineanã, iar acest demers va continua, mai alescã, în acest an, numãrul studenþilor de la Secþia ucraineanã a cres-cut“. Delegaþia s-a întâlnit ºi cu studenþii ºi membrii Catedrei delimba ucraineanã, ocazie cu care aflãm cã a fãcut ºi o importantãdonaþie de cãrþi - dicþionare, literaturã ucraineanã, cãrþi de istoriea Ucrainei.

Tot vineri, la sediul UUR - filiala Suceava s-a desfãºurat unsimpozion pe tema unirii aniversate, la care au conferenþiatExcelenþa Sa Vasyl Boieciko, consulul general al Ucrainei laSuceava, prorectorul Tamara Marusyk, prof. VolodymyrAntoficiuk ºi profesor Ioan Bodnar, preºedintele UUR - filialaSuceava. „Manifestarea a fost organizatã sub forma unei meserotunde, ca o lecþie de istorie, urmatã de dezbateri, la care au par-ticipat personalitãþi ale etniei ucrainene, elevi, studenþi, profesori,dar ºi un numeros public“, au mai precizat organizatorii. În cadrulaceleiaºi manifestãri, la Iulius Mall a fost vernisatã expoziþia defotografie a reputatului artist fotograf ucrainean Volodymyr Repik,intitulatã „Ucraina independentã în faþa istoriei“, care cuprinde„un impresionant expozeu de imagini, de naturã metaforicã, dar ºirealistã a Ucrainei contemporane“.

Magda AXON

Delegaþia Universitãþii Naþionale „Iuri Fedkovyci“ din Cernãuþi condusãde prorectorul instituþiei, prof. Tamara Marusyk, a donat Specializãrii limbaucraineanã din cadrul Facultãþii de Litere ºi ªtiinþe ale Comunicãrii a USVmai multe cãrþi de literaturã, istorie, manuale ºi dicþionare. Recepþia materia -lelor didactice a fost fãcutã în prezenþa consulului general al Ucrainei, VasylBoieciko.

În cadrul relaþiilor bilaterale dintre România ºi Ucraina, cu prilejulîmplinirii a 93 de ani de la unirea Ucrainei de Vest cu Ucraina de Est, o dele-gaþie a Universitãþii Naþionale „Iuri Fedkovyci“ din Cernãuþi a vizitat, în cur-sul zilei de vineri, Universitatea „ªtefan cel Mare“, împrejurare în cadrulcãreia oaspeþii ucraineni au donat mai multe cãrþi de specialitate Secþiei delimba ucraineanã din cadrul Facultãþii de Litere ºi ªtiinþe ale Comunicãrii.

Recepþia materialelor didactice a fost fãcutã în prezenþa consulului gene ralal Ucrainei la Suceava, Vasyl Boieciko, consulului Ucrainei la Suceava VasylNerovnyi, a preºedintelui UUR, filiala Suceava, Ioan Bodnar, ºi a mai multorstudenþi ai specializãrii menþionate.

Delegaþia condusã de prorectorul Universitãþii de Stat din Cernãuþi, TamaraMarusyk, ºi prof. Volodymyr Antoficiuk susþine prin gestul sãu Specializarealimba ucraineanã ce funcþioneazã de mai bine de zece ani în cadrulUniversitãþii sucevene, totodatã consolidând colaborarea dintre cele douãinstituþii de învãþãmânt superior pe plan ºtiinþific, cultural etc.

„Universitatea «ªtefan cel Mare» a fãcut eforturi pentru înfiinþarea Secþieide ucraineanã din cadrul Facultãþii de Litere ºi ªiinþe ale Comunicãrii ºi vomsusþine în continuare aceastã specializare þinând cont cã numãrul studenþilorcare opteazã pentru a urma studiile în cadrul acestei secþii creºte în mod con-stant“, a punctat prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, rectorul USV.

„Pentru Specializarea limba ucraineanã din cadrul universitãþii, sprijinul pecare îl primim, astãzi, este foarte important, întrucât cãrþile de literaturã,dicþionarele ºi manualele ne vor ajuta mult în desfãºurarea actului didactic“, adeclarat asistentul univ. drd. Angela Robu.

Programul vizitei la Suceava a oaspeþilor ucraineni a continuat cu un sim-pozion la sediul Uniunii Ucrainenilor din România - filiala Suceava ºi cu oexpoziþie de fotografie realizatã de artistul Volodymyr Repik.

Adelina TALPALARIU

Marcarea unirii Ucrainei de Est cu cea de Vest

DonaÆie de carte

La iniþiativa Prefecturii, aprefectului Radu Giurcã, aavut loc o întâlnire a uneidelegaþii, formate din 20 depersoane din judeþul SatuMare - România cu conduce -rea Administraþiei de Stat Teaciv, regiuneaTranscarpatia - Ucraina, precum ºi cu IonBotoº, preºedintele Uniunii Regionale a Româ -nilor din Transcarpatia „Dacia“.

Scopul acestei întâlniri a fost extinderearelaþiilor culturale ºi economice între comuneledin Satu Mare ºi cele din Ucraina, în mare parteromâneºti, în vederea înfrãþirii lor. Din de -legaþia sãtmãreanã care s-a deplasat laSolotvyno, localitate limi trofã cu oraºulSighetu Marmaþiei, au fãcut parte RaduGiurcã - prefect, Romeo Daniel Tãmãºan -director de cancelarie în cadrul instituþieiprefectului, Monica Sopoian - ºef serviciu,Bogdan Stan - inspector ºcolar, NataliaLazãr - directorul Casei de Culturã NegreºtiOaº, Mihai Macioca - preºedintele filialeiSatu Mare a UUR, Liuba Horvat- secretargeneral al UUR, Viorel Cibotã - muzeograf,Radu Pop ºi primarii: Nicolae Bura -Negreºti Oaº, Toma Betea - Racºa,Gheorghe Robaº - Medieºu Aurit, IosifRoca - Botiz, Gheorghe David - Moftin,Cosmin Varga - Piºcolt, Ion Berle - Turþ,Monica Mariana Sobius - Tarna Mare, PetruCiocan - Certeze ºi Vasile Adrian ªteþ - Supur.

Partea ucraineanã a fost reprezentatã deMychailo Danyliuk - preºedintele ConsiliuluiRaional Teaciv, Nuþu Pipceac - preºedintele fi -lialei URR „Dacia“, Ion Borka - om de afaceridin Apºa de Jos, Mihai Bokoci - deputat înConsiliul Regional Ujhorod, Vasile Meisaroº -ºeful Comisiei transfrontaliere al ConsiliuluiRaional Teaciv, Vasile Mihalcea - deputat raio -nal Teaciv, Elvira Chilariu - reprezentanta

Televiziunii de Stat din Transcarpatia, VasileKudak - ºeful Secþiei de culturã a Admi nis -traþiei din raionul Teaciv, Ion Botoº ºi SvitlanaHaiduk din Hija.

Dintre primarii ucraineni prezenþi la aceastãîntâlnire menþionãm pe Vasile Opriº - Hruºevo,Ivan Vãtralã - Vodiþa, Ion Negre - Apºa de Jos,Mihai Dan - Topcino, Gheorghe Berinde - Bila

Þerkva, Vasile Buga - Strãm tura, GheorgheUheli - Solotvyno, Ivan Covaci - oraºul Teaciv,Gheorghe Chilan - Ujho rod ºi Ivan Haiduk -Hija.

Cu acest prilej s-a stabilit cine cu cine se va înfrãþi

Discuþiile care au avut loc între oficialitãþilegazdã ºi oaspeþii sãtmãreni au dus la clarifi-carea condiþiilor de înfrãþire. Prefectul de SatuMare, Radu Giurcã, a subliniat necesitateaextin derii relaþiior de colaborare între comuneledin judeþul Satu Mare ºi cele din Ucraina.

Stabilirea unor relaþii de în -frãþire va duce la dezvoltareaschimburilor cultura le, reali -zarea unor relaþii de afaceri, ºinu în ultimiul rând, la întoc -mi rea unor proiecte transfron -

taliere între România ºi Ucraina. Se sconteazãpe atragerea de fonduri din partea Uniu niiEuropene, atât de utile comunitãþilor aflate de oparte ºi de cealaltã a frontierei de stat. Pre fectulGiurcã ºi Mychailo Danyliuk - preºe dinteleConsiliului Raional Teaciv au promis cã vorface demersurile necesare pentru înfiinþarea

unui consulat în zona Sighetu Mar maþiei. Încadrul colaborãrii culturale transfrontaliere,dupã semnarea documen telor de înfrãþire,se are în vedere ºi gãzdui rea în comunelesãtmãrene a unor tineri din localitãþileucrainene în vacanþele ºcolare.

Lista înfrãþirilor care se vor realiza, pro -ba bil, în primãvara anului 2012, dupã cevor fi finalizate procedurile legale, va fi ur -matã de o nouã întâlnire la noi în judeþ pen-tru a fi semnate protocoalele de înfrãþire.

Localitatea Solotvyno se va înfrãþi cucomuna Turþ, dar ºi cu Negreºti Oaº, lo ca li -tatea Hruºevo cu comuna Botiz, Vodiþa cuPiºcolt, Topcino cu Supur, Strãmtura cu

Mof tin, Bila Þerkva cu Racºa, Hija cu TarnaMare ºi Apºa de Mijloc cu Certeze.

În concluzie, mulþumim gazdelor pentruprimirea ospitalierã, cãldurã ºi respect, precumºi domnului Ion Botoº care a moderat aceastãîntâlnire.

Domnul Mihai Macioca, în cuvântul sãu, asubliniat faptul cã aceastã întâlnire prieteneascãnu trebuie sã se rezume numai la o întâlnire deprotocol, ci sã stabileascã obiective concrete,care sã ducã la realizarea scopului preconizat.

Mihai MACIOCA

Extinderea relaÆiilor româno-ucrainene

5Curierul UCRAINEAN

În prima decadã alunii noiembrie 2011,datoritã dnei inspectorElvira Co drea de laInspectoratul ªcolarMa ra mureº, a fost în -

che iat un protocol de parteneriat între ªcoala cuclasele I-VIII „Dr. Constantin Ange lescu“ dinConstanþa, reprezentatã prin director prof. AnefiIcbal ºi prof. Mastacan Paraschiva, în calitate decoordonator al Concursului „Da tini, obiceiuri ºi

tradiþii din filonul credinþei populare“ ºi ªcoalacu clasele I-VIII din Rona de Sus, reprezentatãprin director Loredana Mihaela Luºcan ºi prof.Geta Petreþchi, în calitate de parteneri în cadrulacestui concurs naþio nal, care a fost aprobat deMinis te rul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului (MECTS - CAEN f4/35).

Proiectul are drept principalã activitate orga-nizarea unui concurs atractiv pentru elevi ºica dre didactice interesate de pãstrarea tradiþi-ilor strãmoºeºti ºi a fost coordonat de dna prof.Geta Petreþchi.

Obiectivul general al proiectului este acelade a evidenþia, a descoperi ºi a pãstra obi-ceiurile strãbune legate de marea sãrbãtoarecreºtinã: Crã ciunul, iar scopul este acela de adezvolta interesul elevilor pentru valorificareaºi perpetuarea obiceiurilor tradiþionale legatede marile sãrbãtori.

Cunoaºterea obiceiurilor ºi tradiþiilor po pu -lare locale are o importanþã deosebitã prin fap-tul cã ele oglindesc trecutul ºi valorile spi -rituale ale poporului nostru. Copiii îºi îmbo -gãþesc vocabularul cu unele expresii populare,pãtrund în tainele limbii materne ºi în como-rile înþelepciunii populare, dezvoltându-li-setotodatã mândria ºi dragostea pentru satul natal.Valorificând astfel bogãþia inestimabilã a fol-clorului local, ei vor deveni purtãtorii de mâineai acestor obiceiuri ºi tra diþii spre generaþiileurmãtoare. Apropierea sãrbãtorilor creºtine tre -zeºte un adevãrat tumult sufletesc, iar colindelepopulare au multiple valen þe instructiv-edu -cative prin care se îm bo gãþeºte orizontul spi ri -tual al copiilor, se dezvoltã gândirea, capa ci tateade memorare, se adâncesc sentimente de pre -þuire a datinilor tradiþionale.

Faza judeþeanã a concursului s-a desfãºurat laªcoala cu clasele I-VIII din Rona de Sus, ºcoalã

coordonatoare pe judeþ, la începutullunii decembrie 2011, avându-i ca par-ticipanþi pe elevii din Rozavlea,Coºtiui, Rona de Sus, Rona de Jos,Sighetu Marmaþiei, Baia Mare ºi alteºcoli din judeþ.

Concursul a avut mai multe probe:secþiunea creaþie - alcãtuirea de com-puneri, eseuri, poezii pe tema„Naºterea Dom nului în suflet decopil“; des crierea unui obicei saurelatarea unei legende locale; ºezã-toare tradiþionalã la lumina bradului(activitate demonstrativã filmatã);tradiþia prin joc ºi joacã (mãºti ºi cos-tume specifice jocurilor tra diþio nale);

colindul strãmoºesc ºi drag (culegere-inter-pretare, activitate filmatã).

Pentru faza naþionalã, juriul alcãtuit din cincicadre didactice a selectat 20 de lucrãri aleelevilor claselor IV-XI: Andreea Lavicza, MariaBotiº, Casandra Semeniuc clasa a V-a, AdrianaBodnariuc clasa a VI-a, Alexandru Turda clasa aVII-a, îndrumãtor prof. Mirela Dobra; LucianLupºac, clasa a VIII-a, îndrumãtor prof. AnuþaBatin, Ionela Semeniuc, Nataºa Petrovan, VasileBodnariuc clasa a IV-a, îndrumãtor prof. înv.primar Liliala Petrovai; Marius-Luis Creþu,îndrumãtor prof. Loredana Luºcan, FlorinRomaniuc clasa a VIII-a, Daniel Þifrac clasa aVI-a, Grupul de colindãtori, îndrumãtor prof.Ge ta Petreþchi - Rona de Sus, Maria Curac clasaa XI-a, îndrumãtor prof. Mãrioara Batin, Grupªcolar „Octavian Goga“ din Rozavlea, Ro xanaMatus clasa a IV-a, îndrumãtor prof. Ra monaRiºco, ªcoala „Laurenþiu Ulici“ din Ro na deJos, Zavarzki Holgher Ianoº, clasa a V-a,William Bacea clasa a VI-a, Cristian Petrovanclasa a VII-a, ªimon Denis clasa a VII-a,îndrumãtor prof. Iuliana Babota din Coºtiui.

Pe aceastã cale mulþumim conducerii filialeiMaramureº a UUR care a premiat elevii califi-caþi la faza judeþeanã cu diplome ºi cãrþi.

La faza naþionalã s-au calificat 4 elevi, unprofesor ºi grupul de colindãtori, dupã cumurmeazã:

1. Descrierea unui obicei sau relatarea unei le -gen de locale - secþiunea pentru elevi. Menþiune- Florin Romaniuc, clasa a VIII-a cu lucrarea„Anul Nou ºi Boboteaza în comuna Rona deSus, judeþul Maramureº“, îndrumãtor prof. GetaPetreþchi; Menþiune - Adriana Bodnaruc clasa aVI-a, „Bucãtãria tradiþionalã de Crãciun la Ronade Sus“, îndrumãtor prof. Mirela Dobra.

Secþiunea pentru profesori. Premiul II - prof.Geta Petreþchi „Obiceiuri la ucrainenii dincomuna Rona de Sus, judeþul Maramureº“.2. Tradiþia prin joc ºi joacã - mãºti ºi costumespecifice jocurilor tradiþionale. Pre miul II -Daniel Þi frac, cla sa a VI-a, îndru mãtor prof.

Geta Pe treþ chi,Men þiu ne - Nata -ºa Petro van clasaa IV-a, îndrumãtorprof. înv. primarLiliana Petrovai.

3. Colindul strãmoºesc ºi drag. Menþiune -Grupul de colindãtori clasele IV-VIII, îndrumã-tor prof. Geta Petreþchi ºi prof. înv. primarLiliana Petrovai.

Elevii au fost premiaþi cu diplome, iar ceicare au obþinut locul II au primit ºi premii.

Geta PeTReþCHI

Concursul „Datiuni, obiceiuri çi tradiÆii din filonul credinÆei populare“ - Cråciunul

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

Curierul UCRAINEAN6

Duminicã, 15 ianuarie a.c., la Sighetu Mar -maþiei, în organizarea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, filiala Maramureº, s-a desfãºuratediþia a XIX-a a Festivalului de Colinde, Datiniºi Obiceiuri de Iarnã la Ucraineni.

Într-un peisaj de iarnã autenticã au sosit laSighetu Marmaþiei grupuri artistice dinUcraina, din judeþele Arad, Caraº-Severin, Ti -miº, Suceava, Botoºani, Iaºi, Tulcea, Satu Mareºi din localitãþile cu populaþie ucraineanã dinMaramureº: Poienile de sub Munte, Repedea,Ruscova, Valea Viºeului, Crasna, Bistra, Luncala Tisa, Rona de Sus, Coºtiui, Crãciuneºti,Bocicoiu Mare, Sighet, Remeþi.

Manifestarea a debutat cu Sfânta Liturghieoficiatã la biserica ortodoxã ucraineanã depreotul paroh Lauriuc Nicolae ºi pr. MariusLauriuc, dupã care a urmat parada portului po -pular prezentatã de grupurile de colindãtori princentrul oraºului pânã la sala de spectacole„Viorel Costin“ a Casei Municipale de Culturã.

La manifestare au fost prezenþi ªtefanBuciuta, preºedintele UUR, deputat în Parla -mentul României, Miroslav Petreþchi, preºedin-tele filialei Maramureº a UUR, Sandu Pocol,prefectul judeþului Maramureº, Vasile Timiº,secretar de stat la Ministerul Culturii º.a.

Dupã saluturile de rigoare adresate de orga-nizatori, oaspeþi ºi oficialitãþi, a urmat un lungprogram artistic cu colinde ºi obiceiuri.

Judeþul nostru a fost reprezentat de grupul„Lileia“ al UUR, filiala Arad, însoþit de prof.Anna Hanþig din localitatea Târnova, aºezare cucei mai mulþi etnici ucraineni, unde peste 100de copii încearcã sã-ºi însuºeascã tainele limbiimaterne.

prof. Anna HANþIG

Ucrainenii din Târnova au reprezentat judeÆulArad la „Festivalul de Colinde din Sighet“

Acest titlu este, de fapt, denumireagrupului vocal de colinde ºi cântece înlimba ucraineanã din satul Rogojeºti,judeþul Botoºani.

Începând din sãptãmânile de dinain-tea sãrbãtorilor sfinte de iarnã, tineriicare fac parte din grupul vocal mai suspomenit, precum Roxana Iuriciuc,Andreea Sanduleac, Ana-Maria Cere - paniuc, Magda Cerepaniuc, IulianaFran þiuc, Bianca Tcaciuc, Simona Cere -paniuc, Adrian Ienache, ªtefãnel Ivani -ciuc, Bogdan Bores, Cãtãlin Enache ºialþii au repetat învãþând cuvintele ºimelodiile colindelor ce se pãstreazã dintrecutul obiceiului ucrainean al satu luiRogojeºti.

În timpul sãrbãtorilor grupul vocal acolindat la bisericã în timpul sfintelorliturghii, iar în ajunul Crãciunului o cea -tã de tineri acompaniaþi de instru men tede suflat au colindat în limba ucrai neanãla gospodãriile unde sunt fete. DeCrãciun, seara, bãrbaþii colindã lafiecare casã colindul „Hoi, dai, Boje!“.

În ajunul Anului Nou tineri bãieþi ºibãrbaþi umblã cu uratul. Urãtura pre -dilectã este cea despre „Badika Vasyl ºigospodina sa Vasylycha“. În dimi neaþade 1 ianuarie umblã copiii cu sor cova:„Siisea, rodysea, jyto pºe nyþea“. ªi Cã -iuþii aveau un frumos program local.

În Ajunul Bobotezei, numai grupulvocal „Primãvara rogojeºteanã“ a colin-dat colinde specifice pe la casele gospo-darilor. Câþiva ani aceste colinde au statîn pauzã, ca sã zic aºa, ori în acest angrupul vocal a readus la viaþã acest obi-cei care se numeºte „ªcedrivka“. Totacest grup vocal împreunã cu preotulparoh Flaviu-Ion Rus, cu familia Mar -cela ºi Ilie Dascaliuc ºi cu subsemnataam fãcut o vizitã de binefacere la Azilul

de bãtrâni din Mihãileni - Botoºani,unde am colindat vechile colinde dinsatul nostru: „Nova radist stala“, „No -vaia radist“, „Pryiºov sveatyi vecir“, „UViflaemi“, „ªcedryi vecir“ ºi altele. Bã -trânii s-au bucurat nespus de mult.

Atuul nostru, adicã al grupului vocaldin Rogojeºti este cã ne-am „prelungit“viaþa cu o sãptãmânã sau chiar cu maimulte zile deoarece, datoritã tradiþio -nalului Festival de Colinde Ucrainenede la Sighet am sãrbãtorit Revelionul ºiAnul Nou în Maramureº, unde locuitoriiucrai neni celebreazã sãrbãtorile sfintede iarnã dupã stil vechi.

Prin urmare, cu ajutorul preºedinteluiUUR, ªtefan Buciuta, ºi al preºedinþilorfilialelor Maramureº ºi Botoºani aleUUR, dnii Miroslav Petreþchi ºi VictorSem ciuc, grupul vocal „Pri mãvararogojeº teanã“ a colindat la Sighet în di -mi nea þa zilei de 15 ianuarie 2012 labise rica ucraineanã, colindul „Novaiaradist“.

Dupã paradã, grupul vocal a colindatpe scena Festivalului de Colinde „No -vaia radist stala“, „ªcedryi vecir, do bryivecir“, iar domnul profesor Con stantinIvaniciuc a interpretat urãtura cu BadikaVasyl ºi i-a sorcovit pe toþi cei prezenþiîn sala festivalului cu „Siisea, rodysea,jyto pºenyþea“ mân gâindu-i cu boabe degrâu pe care Dum nezeu a sculptat în fi -ligran feþi ºoara Fiului Sãu Isus Hristos.

Am avut parte de aplauze, filmãri,fotografii, interviuri etc. Pentru toatemul þumim frumos! ªi la mulþi ani!

Cazarea ºi mâncarea de la pensiunea„Marinela“ din localitatea Izvorul Ste -jarului au fost foarte bune ca ºi la Ho -telul „Coroana“.

Olimpia IVANICIUC

„ P r i m å v a r å „ P r i m å v a r å r o g o j e ç t e a n å “r o g o j e ç t e a n å “

Sâmbãtã, 14 ianuarie a.c., ucrainenii din judeþul Satu Mareºi nu numai, s-au întâlnit la Restaurantul „Aurora“ din reºed-inþa de judeþ. Cele aproximativ 70 de persoane au sãrbãtoritAnul Noul pe stil vechi, cu 13 zile întâr ziere faþã de cel ser-bat de alte naþionalitãþi.

Atmosfera de sãrbãtoare la restaurantul amintit a fost unacare se încadreazã în ceea ce înseamnã decenþã. Au participatnu numai ucrai neni, ci ºi reprezentanþi ai altor etnii din SatuMare ºi Maramureº.

La propunerea domnului Mihai Macioca, preºedintele fi -lialei Satu Mare a UUR, ediþia a doua a Revelionului ucrai -nean a fost organizatã de Pavel Prodaniuc ºi de Ni colaieSemeniuc, care s-au achitat exemplar de aceastã sarcinã.

La petrecerea dintre ani au luat parte ucraineni, familii alealtor etnii ºi familii mixte, precum familia Moiº, Morar ºi

altele. Nu poate fi omisã participarea lui Paul Danko, repre -zentantul slovacilor din judeþ.

Ucrainenii sãtmãreni ºi oaspeþii lor au dovedit cã ºtiu sãse distreze. Muzica a inclus piese din repertoriul ucrainean ºiinternaþional, iar masa festivã a fost bogatã, tradiþionalã ºidiversificatã.

Se cuvine subliniat faptul cã participanþilor la Revelionulucrainean le-au fost adresate cuvinte de salut, urãri de bine,sãnãtate ºi prosperitate atât în limba ucraineanã, cât ºiromânã. A fost o adevãratã noapte de pominã.

Mihai MACIOCA

Ucrainenii såtmåreniau sårbåtorit

Revelionul pe stil vechi

7Curierul UCRAINEAN

PEISAJ DE IARNÃ

pictorului Aurel Dan

pe poteca dintre suflet ºi biserica din deal renãºteau strãmoºii (tãcerea de dincolode cruce a turlelor ninse)

iernilor nevinovate albul i sesupune luminii, pe funii declopot coborând cerul(truda ºi credinþa).

îngheþate lacrimi pe obrajiiþãranului, iernile tristelor biserici,târgul, uliþele satului…

sãrbãtoare, porþi de stejar ºi fântâniaºteptând scurgerea veaculuiamintirea.

clopotele tocmai se întorceau cãtre sunet.

„Poetul iernilor noastre“, „Un soldat al pic -tu rii“, „Profetul picturii“, „Un înger ocrotitor alsatului maramureºean“ - iatã câteva dintretitluri cu care a fost înnobilat artistul plasticAurel Dan de cãtre oamenii de culturã ºi artãdin România. Nu sunt un cunoscãtor al opereilui Aurel Dan, ci doar un admirator al ei, însã eul-aº numi pe Aurel Dan „un zeu al artei“. Unzeu care creeazã ºi în acelaºi timp ocroteºte,fereºte din calea dispariþiei obiceiurile ºi portulsatului mara mu re ºean. Acel sfânt obicei alþãranului maramureºean de-a merge la bisericãºi la târg îmbrãcat în hainele create de mânalui, de o valoare inestimabilã, valoare la carenici cele mai mo derne case de modã din lumenu se pot ridica. Nici un creator de modã nu-ºipoate compara opera cu cea a þãranului mara -mu re ºean, cu cea a þãranului român. De aceea,

Aurel Dan este un înger ocrotitor, un patron alsatului ma ra mu re ºean, al târgului, al bisericii,al þãranului. Un ves titor al „evangheliei“ obi-ceiului ma ra mureºean.

Aurel Dan, membru al Uniunii ArtiºtilorPlastici din România ºi al U.A.P. Baia Mare,s-a nãscut la 6 februarie 1944, în localitateaAspra, Maramureº. Este absolvent al Insti -tutului de Arte Plastice „Ion Andreescu“ dinCluj-Napoca. A fost învãþãtor, profesor dedesen ºi picturã, decorator pentru reclamã co -mer cialã, designer ambiental, lucreazã frescã,zgraffitto, graficã de carte, sculpturã în lemn -picturã de ºevalet în stilurile clasic, neoclasic,realism na ra tiv, hiperrealism ºi abstract, peteme istorice, etnologice, folclor, cronici, obi-ceiuri, semnificaþii ale ancestralului ºi cre din -þei, irepetabilul.

Prima expoziþie personalã a lui Aurel Dan aavut loc în luna septembrie a anului 1966 înTârgu Lãpuº.

Între 1979-2009, a expus peste 1800 detablouri în 40 de expoziþii, la Baia Mare, Si ghe -tu Marmaþiei, Viºeu de Sus, Baia Sprie, Ronade Sus, Dej, Cluj-Napoca, Satu Mare, Braºov,

Târgu Mureº,Timiºoara, Iaºi, Utrecht (Olanda),Bruxelles ºi Ondervaarde (Belgia), Bucureºti.

A participat la 48 de expoziþii colective, degrup sau a fost invitat în acþiuni expo ziþionaleîn þarã ºi peste hotare: Chiºinãu, Bari (Italia),Bar celona (Spa nia), Utrecht (Olanda), Prze -mysl (Po lo nia), Ujhorod (Ucrai na), Paris,Tours, Elne, Colliure (Franþa), Viena (Austria),Budapesta, Debrecen, Gyor, Nyire ghaza(Ungaria), Copenhaga (Dane marca). Din crea -þie proprie are lucrãri în muzee din România -Bucureºti, Tulcea, Cluj-Napoca, Baia Mare,Alba Iulia, Sfântu Gheorghe. Dar ºi în colecþiiparticulare sau ale unor instituþii, în fundaþii saucustodii din România ºi din alte 39 de þãri. Aprimit 11 diplome de onoare, diplome de exce-lenþã ºi ani versare, 7 nominalizãri pentru pre-miere în Ro mâ nia ºi strãinãtate, 4 premii valo -rice ºi Marele premiu „Artistul anului“ în 2008pentru promovare prin artã a eposului ancestralmaramureºean, precum ºi pentru contribuþia lapromovarea valorilor „Cen trului artistic“ BaiaMare.

Aurel Dan este cunoscut, apreciat ºi iubit detoþi ucrainenii din Maramureº ºi totodatã dinRomânia, el este un adevãrat prieten al ucraine-nilor, un colaborator al lor. A pictat tabloulMarelui Cobzar Taras ªevcenko, de picturilecãruia era îndrãgostit încã de pe bãncile ºcolii,tablou pe care l-a dãruit Uniunii Ucrainenilor,filiala Maramureº.

Atâta vreme cât existã oameni ca Aurel Dan,nu avem de ce a ne teme cã poteca spre biseri-ca din deal va fi uitatã. Atâta vreme cât existãoameni ca Aurel Dan, noi întotdeauna ne vomsimþi „vinovaþi“ întorcându-ne spre vatra pãrin -teas cã spre a ne preface în icoane ca fii risipi-tori, aplecaþi, umili, sãrutând mâna care ne-aîm podobit cu flori „chemeºa“ copilãriei noas-tre.

La mulþi ani, maestre!Mihai TRAISTA

AUREl DAN - zeul iernilor maramureçeneAUREl DAN - zeul iernilor maramureçene

Reporter: Ne-am întâlnit sãstãm de vorbã, nu întâmplãtor, înzilele magice de Crãciun... E sãrbã-toarea familiei, când se naºte spe -ranþa în mântuirea sufletului fie -cãrui om... Dumneavoastrã aveþi ofamilie frumoasã despre care v-aºruga sã ne vorbiþi pentru început.

Lucia Mihoc: Am într-adevãr ofamilie frumoasã, o familie creºtinãde care sunt foarte mândrã. Soþulmeu, Nicolai Mihoc - preot iconomstavrofor - este paroh la Biserica„Sf. Gheorghe“ Bosanci I ºi provinedintr-o numeroasã familie de preoþiortodocºi. Cei patru copii sunt ceamai mare realizare a noastrã:George Mihoc - ºef de promoþie laFacultatea de Teologie Ortodoxã„Andrei ªaguna“ din Sibiu, mas-terand, cu atestat în picturã bizanti-nã, în prezent cãsãtorit cu AnaMaria, absolventã a douã facultãþi -Psihologie ºi Filosofie ºi având uncopil - Maria; Olga Mihoc - studen-tã în anul II la Facultatea de ArteDecorative ºi Design, Universitateade Arte „George Enescu“ din Iaºi;Florina Mihoc- studentã în anul I laFacultatea de ªtiinþe Politice, Ad -ministrative ºi ale Comunicãrii dincadrul Universitãþii „Babeº-Bo lyai“Cluj-Napoca ºi Nicoleta Mi hoc -elevã în clasa a V-a la ªcoa la cuclasele I-VIII nr. 4 din Suceava.

R. Da, acum voi da timpulînapoi ºi vã voi spune o poveste.

Suntem la începutul anilor '90, într-un sat de ucraineni din Bucovina.Aici soseºte sã pãstoreascã obºteaortodoxã un preot din Maramureº,care într-un timp scurt, dar cu multãmuncã ºi dãruire, reuºeºte, împre-unã cu intelectualitatea din sat, sãreaprindã flacãra ucrainismului încomunitate... ªtiþi numele satului ºial preotului?

L.M. Cum aº putea sã uit? Estevorba de Bãlcãuþi, iar numele preo-tului este Ivan Ardelean, care avenit din parohia Cacica, undeoamenii trecuserã la credinþa greco-catolicã. Pãrintele nu a vrut sãpãrãseascã credinþa ortodoxã cutoate cã oamenii l-au rugat cu lacri-mi în ochi sã rãmânã în continuarepreotul ºi duhovnicul lor.

R. Rãspuns de nota 10. Le voidezvãlui cititorilor cã acest omdeosebit, pãrintele Ardelean, estetatãl dumneavoastrã. Vã propunacum o întoarcere în copilãrie. Vor -biþi-ne despre familia în care v-aþinãscut, o familie foarte frumoasã,surprinsã memorabil ºi într-unreportaj de televiziune, în curteacasei pãrinteºti, neîncãpãtoare pen-tru toþi membrii ei.

L.M. M-am nãscut în localitateaBistra, judeþul Maramureº într-ofamilie binecuvântatã de Dumnezeucu nouã copii, eu fiind cea maimare. Pãrinþii mei, preotul IvanArdelean ºi mama, preoteasa Irina

Ardelean au constituit pentru mineadevãrate modele pentru ceea ceînseamnã familia creºtinã: dragoste,smerenie, respect, rugãciune ºi, nuîn ultimul rând, jertfã. A creºte, aeduca ºi a-i vedea pe toþi cei nouãcopii licenþiaþi în unul sau maimulte domenii este cu adevãrat unsacrificiu. Toþi cei 4 fraþi ai mei suntpreoþi ºi slujesc în limba ucrai -neanã, iar 3 surori sunt preotese ºiprofesoare. Cristina, una dintresurorile mele, lucreazã la RadioRomânia Internaþional, secþia ucrai -neanã din Bucureºti. Dupã cumvedeþi, toti cei 9 copii ai familieipreotului Ivan Ardelean trudescpentru a menþine acea flacãrã aucrainismului despre care vorbeaþiadineauri atât în þarã, cât ºi în SUA.

R. Sunteþi profesoarã de limba ºiliteratura românã, dar de cevavreme vã ocupaþi de soarta învãþã -mântului în limba ucraineanã dinSuceava din postura de inspectorºcolar. Enumeraþi-ne punctele slabeºi pe cele tari ale activitãþii dum-neavoastrã.

L.M. Da, am predat limba ºi li -teratura românã timp de 25 de ani,însã, între timp, am absolvit Facul -tatea de Litere ºi ªtiinþele Comu -

nicãrii, specializarea ucrai neanã-românã din cadrul Univer sitãþii„ªtefan cel Mare“ din Suceava, iardin 2010 sunt ºi profesoarã de limbaucraineanã la Colegiul Naþional„Mihai Eminescu“ din Su ceava.Cea mai mare realizare o ai, în pri -mul rând, ca profesor pentru cãfuncþia de inspector nu este veºnicã,iar ca profesoarã am obþinut rezul-tate foarte frumoase cu elevii mei:Premiul I la Olimpiada naþionalã delimba ºi literatura ucraineanã -eleva Maria Habur, clasa a XI-a, iarPremiul II - elevul Ser giu Ionuþªmi ghelschi, clasa a IX-a, locul I laConcursul naþional de recitare apoeziei ucrainene - eleva IrinaCorduban, clasa a IX-a, locul I laCon cur sul naþional „SãrbãtoareaLimbii Ma terne“ - trupa de teatru dela co legiul Naþional „Mihai Emi -nescu“ din Suceava, elevul Sergiuªmighelschi ºi eleva Maria Habur lasec þiu nea creaþie, respectiv eseu,precum ºi alte premii I, II ºi III laCon cursul naþional „Împreunã îndiversitate“, „Versul lui ªevcenko“etc.(Continuare în numãrul urmãtor)

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

De vorbå cu lucia Mihoc

Curierul UCRAINEAN8

Mãreþia Limbii Materne nu se iveºte de laînceput, ea creºte pe mãsurã ce-i examinãm„alcãtuirea“ ºi folosul în relaþiile noastre cumediul familial ºi cu lumea.

Frumuseþea firii Limbii Materne vine de laDumnezeu. El este Cel ce a sãdit-o printre nea-murile pãmântului, ca pe un dar al LogosuluiPrimordial, prin care noi, oamenii, sã putemnumi dragostea noastrã faþã de El ºi, totodatã, pecea faþã de semenii noºtri. Fãrã aceastã tainã atainelor nu ne-am putea explica singuri cum s-aunãscut în timp toate limbile pãmântului. Fireaomului nu e singurã în stare sã des luºeascã, lascara Adevãrului, acea frumuseþe de expresivi-tate a fiinþei neamului din care face partesemenþia sa, care strãluceºte într-însa.

Frumuseþea Limbii Materne este - funcþio nal- legatã de puterea vederii noastre sufleteºti.Nimeni nu poate sã deþinã ceea ce e mai frumosîn limba sa, decât pe calea recunoºtinþei faþã deneamul în care s-a nãscut. De fapt, ne naºtem culumea ºi cu noi înºine. Nou-nãscutul nu e înstare, la început, sã descopere cu mintea sa ni micdin Taina Copilãriei. Treptat ºi pe nesim þite, cudorinþã fierbinte ºi cu strãduinþa Limbii Maternebate uºurel la uºa tainelor. ªi Dum nezeu i ledescoperã pe aceastã cale înnãscutã în el.Nimeni nu poate fi stãpânul seninãtãþii pe careun copil adormit o împrãºtie în jurul sãu. Magialimbii materne s-ar pierde dacã am încerca sãstabilim reguli foarte precise pentru ca ea sã sepoatã manifesta dupã dorinþele noastre. Deexemplu, gânguritul este întâmpinat de familieca un eveniment major ivit în viaþa copilului mic.Nu facem niciun efort pentru a asista la apariþiagânguritului. Suntem profund miºcaþi, îl iubim ºitare suntem mulþumiþi cã în urmãtoarele zile,copilul, în relaþia sa imediatã cu cei din anturajulcotidian se manifestã cum crede el cã e mai bine.Dorinþa cea mai realã a unui copil mic este aceeade a se apropia de cineva. Din aceastã tendinþãfireascã purtând aura ocrotirii pãrinteºti, dinaceastã clipã germenele „limbii materne“încolþeºte ºi, la rândul sãu, începe sã producãreacþii din partea celor din jur. Mama ºi tata,frãþiorii sau surorile intrã în acest joc familial,dar ceea ce se întâmplã înainte - de fapt atracþiacare i-a adus alãturi de copilul mic - e imposibilde explicat. E dorinþa inabordabilã, în starea eipurã, e taina tainelor de care aminteam la înce -put. Uneori greºim, încercând sã ne înstãpânim

peste copi lul pe care îl iubim. Vrem deodatãprea multe de la el: sã poatã numi prin cuvinte ºiaia, ºi aia… E ca ºi cum prin egoismul nostru am

încerca sã pãstrãm sau sã strunim migala dez vol -tãrii ºi graþia: metoda însuºirii de cãtre copil alimbii materne.

Copilul mic „ºtie“ de la Dumnezeu, posedãînscrise în codul sãu genetic „amintiri“ desprerãdãcinile neamului din care ne tragem fiinþa.Este imposibil ca energia care întreþine marcalimbii materne sã se piardã fãrã vreun rost. E maiputernicã decât multe alte energii.

Nu avem timp ºi nici tactul sã discutãm cu uncopil mic despre limbã, fiindcã limba neamuluiîn care te naºti îºi are propriu-i GLAS ºi tare îiplace sã vorbeascã de la sine. E mândrã de rostulei, cã îl învaþã pe copil cuvinte, mici propoziþii ºilu cruri pe care acesta nici nu visase cã le vaînvãþa.

Puiul de om se naºte, purtând încã din primazi dupã naºtere, în el, cheia dezvoltãrii sale întrucunoaºterea lucrurilor ºi a legilor ce i se vor des -co peri ºi se vor statornici în el. ªi, cum spu neam,Dumnezeu e Cel ce i le descoperã pe toate aces-tea, dupã dorinþa ºi dupã strãduinþele fiecãruiindivid în parte.

Mama, întâiul cuvânt hãrãzit a fi rostit decopil, se leagã strâns, se contopeºte cu dra gos teade mamã ºi, de fapt, cu zorii tran dafirii alerãsãritului de ziuã al Limbii Materne.

Mama ne stârneºte în inimã aducerea amintedespre dragostea ei de mamã, care, la ceas detainã, se va întâlni cu sufletul copilului în lumeacealaltã. În continuitate, Limba Maternã rã mâne,perpetueazã prin viu grai existenþa omu lui pepãmânt, spre folosirea ei de cãtre urmaºi, în ace-leaºi tipare statornicite de predecesorii noºtri.

Deci, se cuvine sã recapitulãm pe scurt traseulpe care-l parcurge Limba Maternã încã de laînceputul apariþiei ei. În primul rând, ea vine caun dar de la Dumnezeu prin suflet. De la suflet -ca o datorie a firii omului creat de acelaºi Dum -nezeu - intrã în mintea omului. Apoi, în sfârºit -ca o lege de supremã simþire a convieþuirii oame-nilor pe pãmânt - vine de la minte prin cuvinte.

Limba Maternã este alfa ºi omega, început ºisfârºit [fãrã de sfârºit!], e un instrument sufletescde cunoaºtere a moralei ºi moralitãþii care tre-buie sã sãlãºluiascã în oameni, ca de la inimã lainimã.

Cu ajutorul limbii materne ne deprindem demici a citi primele slove din Abecedarul despremoralitate. La maturitate, abia în aceastã pe ri -

oadã a coacerii noastre psiho-somatice, în con-tinuitatea libertãþii de manifestare a acesteiaajungem apþi a socoti, prin bãgare de seamã ºiluare-aminte: ESENÞA.

Cãci, numai cel ce socoteºte Dragostea - în

general - ºi dragostea - în particular - în cazulnostru, dragostea faþã de limba maternã, un dreptînceput ºi totodatã un sfârºit al moralei individu-lui, numai acela vede cu ochiul lãuntric ºi citeºtecu ajutorul Limbii Materne sensul Vieþii. Maiîntâi, ia cunoºtinþã de el. Apoi îl recunoaºte îndeplinãtatea sa, ºi îl transmite ºi semenilor sãi.

Când ne întâlnim cu cineva ºi acesta ni seadreseazã prin cuvintele limbii noastre materne,avem impresia cã toþi cei din jurul nostru sunt deacord cu evenimentul acesta. ªi suntem bucuroºiºi mândri de aceastã stare, de recu noaºterea celordin jurul nostru.

Limba Maternã nu pune limite celor din jur.Ea creeazã punþi de legãturã ºi de respect reci-proc. Fiecare încercare de a traduce un cuvânt înlimba maternã a celuilalt, a preopinentului deci,pe moment nu înseamnã o clipã de cãutare acuvântului echivalent, ci o clipã de regãsire. Defapt acest mod trãdeazã frumuseþea fiinþialã adialogului dintre oameni, a vorbirii unui sufletcãtre alt suflet, ca de la suflet la suflet. Aceastãposibilitate a creat umanitatea universului.

Suntem oameni ºi, ca toþi oamenii - ºi tu ºi eu- avem o Limbã Maternã.

Cum am învãþat-o?... Când?N-am învãþat-o: ne-am nãscut odatã cu ea. Într-un moment extrem de fraged al vieþilor

noastre, dãm peste ea, ºi o recunoaºtem.Cu cât vom încerca sã înþelegem mai multe

despre mãreþia Limbii Materne, cu atât o sãînþelegem mai multe despre noi ºi despre lumeaîn care trãim.

Avem datoria de a pãstra cu sfinþenie magialimbii materne ºi s-o pãstrãm, prin urmaºiinoºtri, în seifurile tainice ale copilãriei acestora.Numai aºa vom asigura în familiile noastre unambient de inimã ºi de suflet, un cadru propice încare copilul creºte ºi se dezvoltã, ca pãrticã viedin neam, odatã cu noi.

Mihai MATeICIUC

MåreÆialimbii

Materne

Îmi aduc aminte per-fect acele vremuri di -nainte de Revoluþia dindecembrie 1989, cândunii îmi povesteau cã aufost în vizitã la X sau la Y ºi cã au vãzut în case-le acestora vitrine grozave, cu pahare, pãhãruþe,mileuri ºi câte ºi mai câte. Când îi întrebam dacãau vãzut ºi cãrþi prin acele vitrine, se uitau la minemiraþi ºi-mi rãspundeau: Neam de carte n-amvãzut!

Dar s-o luãm metodic.Alexandru cel Mare a distrus Heliopolis, ora -

ºul biblic „On“, în secolul al IV-lea î.H., pentru aconstrui în acelaºi loc capitala propriului imperiu,Alexandria. Heliopolis era centrul spiritual alEgiptului Antic. Oraºul dispunea, pe la anul 1225î.H., de o importantã bibliotecã ºtiinþificã ºi sespune cã între zidurile ei puteau sã lucre ze pânã la13.000 de erudiþi.

Biblioteca din Heliopolis a fost condusã dematematicianul grec Eratostenes. Pitagora, fonda-torul matematicilor din Grecia, trãise 22 de ani capreot în temple egiptene. Pentru preoþi, accesul laacel sanctuar al ºtiinþei era liber. Acel sanctuar pecare avea sã-l distrugã Alexandru cel Mare.

Dar cum istoria este acea ºtiinþã, care ne spunecã „din istorie nu învãþãm nimic“, sã mergem maideparte.

Noua bibliotecã înfiinþatã la Alexandria ºi caredeþinea, dupã toate aparenþele, încã o mare partea ºtiinþei strãvechi, a fost transformatã în cenuºãîn vremea lui Caesar. Reconstruitã de cãtreMarcus Antonius, ea a fost definitiv distrusã decãtre creºtinii fanatici, la porunca împãra tu luibizantin Teodosius, în anul 389 d.H. (citate dupãMarile enigme ale lumii de Felix R. Paturi).

În vremurile mai aproape de noi, s-au gãsitdes tui sceleraþi, care au ordonat arderea unor cãrþi,a unor biblioteci întregi. Nu le mai dau nu me.

Am atacat aceste chestiuni din douã motive.1. Un amic mi-a spus: dle Kolea, am vãzut la

un buncãr de gunoi aruncatã o bi bliotecã întreagã.2. În ultima vreme am auzit foarte multe per-

soane, în majoritate de sex feminin, multe dintreele cu pregãtire peste medie, care se lãudau cufaptul cã au zis „jumã tãþilor“ lor sã arunce cãrþilede prin biblio teci, sau sã le ardã, deoarece în aces-te vremuri (poate cã de aceea suntem pedepsiþi cuniºte coduri de toate culorile) nu mai este la modãsã ai bibliotecã în casã ºi cã lumea nu mai citeºte.M-am îngrozit ºi prin faþa ochilor mi-au trecutsecvenþe din filme sau din cele citite de mine,unde se ardeau cãrþile.

Chiar aºa o fi? Sã nu fiavut dreptate Miron Cos -tin, care a zis: „Cã nu estealtã mai plãcutã zãbavãdecât cetitul cãrþilor?“

Bunul meu amic îmi „susurã“ la ureche: Maidã niscaiva proverbe ºi zicãtori legate de cãrþi ºimai ales dã-o pe cea cu „Ai carte, ai parte“. Ei,aici omul n-are dreptate. Regretatul lingvist CezarTabarcea, face luminã în acest caz. Iatã ºi ade-vãrul gol-goluþ. Multã vreme s-a crezut cãreferirea se face la ºtiinþã de carte. În realitate estevorba despre actul de proprietate asupra pãmân-tului („carte“ în limba veche), cu care domnitorulAlexandru Ioan Cuza ºi regele Ferdinand i-auîmproprietãrit pe þãrani la 1864 ºi 1921 (RomâniaMare din 18.XI.2011).

În ultimul timp, mass-media scrisã ºi audio -vizualã face tot posibilul sã atragã atenþia asupralipsei de cãrþi de lecturã. Sã nu fie prea târziu, mãgândesc eu!

Procentul de analfabeþi din România esteîngrijorãtor. Elevi de liceu ºi chiar ºi mulþi stu-denþi, fac grave greºeli de exprimare. De parcãnumai ei? În ultima vreme se întâmplã aºa ceva ºila case mari.

Cei care zic cã n-am dreptate sã mã contrazicã.

Kolea KUReLIUK

N-am crezut cã voi ajunge...

9Curierul UCRAINEAN

Populaþia localitãþii Mãriþei acunoscut în permanenþã o evoluþieascendentã, care a dus la aspectepozitive ale dezvoltãrii acestei aºe -zãri.

În funcþie de modul în care aevoluat populaþia, dupã cumrezultã din documentele austrieceºi bisericeºti, a progresat ºi învã -þãmântul în localitate.

Pentru începutul secolului alXlX-lea gãsim o menþiune scrisãpotrivit cãreia, în anul ºcolar 1801-1802, s-a înfiinþat prima unitateºcolarã într-o clãdire închiriatã,care a servit ca loc de educaþiepânã la finele acelui secol. Laaceastã ºcoalã cu predare în limbaucraineanã ºi germanã a frecventatcursurile ºi Ioan Dolenciuc, depu-tatul ucrainenilor în ParlamentulImperiului Austriac de la Viena înanul revoluþionar 1848. Clãdireaacestei ºcoli a fost refãcutã defamilia proprietarã, Driºcu, dinrândul cãreia au ieºit doi fii, unulNicolae, renumit inginer construc-tor de cãi ferate, ºi celãlalt Grigore,ves tit jurist, cu descendenþi demare valoare.

Totuºi, în þinutul Suceava, lãr-girea reþelei ºcolare în mediul ru ral

se va face mai consistent din dece-niul al ºaptelea al secolului al XlX-lea, mai precis din anul 1863, cândse specificã cã: „Pe lângã aces te 32de ºcoli triviale care aparþineauConsistoriului ortodox, între anii1865 ºi 1875 s-a înfiinþat un numãrde încã 13 ºcoli româ neºti, pelângã cele enumerate mai sus“, caºi cea de la Hatna-Mã riþei din anul1865 care cuprindea 52 de elevi ºiun învãþãtor.

Slaba cuprindere a populaþieiºcolare în sistemul de învãþãmânt,era recunoscutã ºi de guvern, carearãta cã: „...abia 7% dintre eleviirecenzaþi sunt cuprinºi în ºcoli“.Aºa se face cã biserica ortodoxã ºiguvernul se vor implica în extin-derea reþelei ºcolare ºi asigurareaobligativitãþii învãþãmântului înBucovina.

Generalizarea învãþãmântuluiprimar în comunele Bucovinei s-aîncheiat, în mare parte, abia înprimele douã decenii ale secoluluial XX-lea. Astfel, la ºcoala din

Mãriþei, începând cu anul ºcolar1910-1911, pentru prima datã suntcuprinºi la cursurile ºcolare toþielevii din aceastã localitate, ºi dinsatele Mãriþeia Mica, Dãrmãneºtiºi Hatna.

Din anul ºcolar 1925-1926,ciclul gimnazial, clasele V-VII, dela ºcolile din Mãriþei ºi Dãrmãneºticuprindeau toþi copiii de vârstãºcolarã.

ªcolile comunei noastre aucunoscut apoi o nouã evoluþie întreanii 1948-1958, când toate obiec -tele de studiu s-au predat în limbavorbitã de populaþia majoritarã,cea ucraineanã, iar din anul ºcolar1958-1959 limba ucraineanã sepreda ca obiect de studiu, darnumai în decurs de cinci ani, cânddispare din planul de învãþãmânt.Totuºi limba ucraineanã ca obiectde studiu va reveni în planul deînvãþãmânt în anul ºcolar 1990-1991, dar numai în unele ºcoli alecomunei noastre.

Este cunoscut faptul cã stu -

dierea mai multor limbi permitecunoaºterea mai amplã a culturii ºicivilizaþiei popoarelor, lãrgeºte ori-zontul ºi duce la formarea de maripesonalitãþi ale naþiunii.

Aºa cã ºcoala ucraineanã dinco muna noastrã a dat renumiþi oa -meni de culturã, dintre care amin -tim pe ªtefan Tcaciuc, scriitor ºitra ducãtor, Corneliu Irod, scriitorºi preot, Gicã Lucan scriitor ºi omde culturã, Ioan Reboºapcã, profe-sor universitar ºi scriitor, RobciucIon cercetãtor-lingvist ºi mulþi alþii.

Demn de menþionat este ºi fap-tul cã etnia ucraineanã a comuneiDãrmãneºti a realizat o adevãratãexcepþie, un unicat în istoria Bu -covinei, dând þãrii trei deputaþi înparlament în epoci diferite, respec-tiv pe Ioan Dolenciuc în Parla men -tul Imperiului Austriac, în 1848,apoi pe ªtefan Tcaciuc ºi VichentieNicolaiciuc în Parla mentul Româ -niei de astãzi.

latã deci, nu limba, ci educaþia,priceperea, dãruirea ºi multã, mul -tã muncã cu perseverenþã duc laemanciparea naþionalã ºi culturalã.

prof. Victor COzARIUC-COSSARIS

EducaÆie multidisciplinarå

Pentru început se cer niºte precizãri, mai alescã multã lume confundã etnia (naþionalitatea) cucetãþenia. Unii zic cã dacã te-ai nãscut în Italia (sãzicem) din pãrinþi ucraineni, eºti în mod automatde naþionalitate italianã?

Tot aºa, pentru o bunã înþelegere a celor ce voirelata, sã mai precizãm ce înseamnã rutean. Con -form DEX-ului: rutean, -ã, ruteni, -e, nume carese dãdea ucrainenilor din Austro-Ungaria. ªi cuasta punct!

Acum sã spicuim câte ceva din Dicþionarulgeografic al Bucovinei de Em. Grigorovitza, Bu -cu reºti, Atelierele grafice SOCEC et Co, Socie -tatea Anonimã, 1908) despre localitãþile comu neiDãrmãneºti. S-o luãm în ordine alfabe ticã. Iatã cescrie acolo.

Cãlineºtii lui Enache sau Greaþca, sat, distr.Suceava, aºezat pe pârâul Hatna. Suprafaþa 3,30kmp, populaþia 548 locuitori, în majoritate ruteni,religie gr.or.

Cãlineºtii lui Vasilache sau Cotul Cãlineºtilorlui Vasilache, are 226 locuitori, ruteni, gr.or.

Dãnila, populaþia 713 locuitori, în majoritateruteni, religie gr. or.

Dãrmãneºti (sau Ghermãneºti), sat, pendintede comuna Hatna. Are 336 locuitori, aproapeexclusiv ruteni, religie gr. or.

Hatna, comunã rur., distr. Suceava. Populaþia2263 locuitori, aproape exclusiv ruteni.

Mereþei, comunã rur. Populaþia 1558 locuitori,ruteni, religie gr. or.

Mãreþeii Mici sau Mereþeica. Se gãsesc 294locuitori ruteni de religie gr. or.

ªi acum urmeazã ciudãþeniile ultimelor treirecensãminte.

În satul Cãlineºti Vasilache, la ultimele treirecensãminte n-a fost recenzat nici mãcar un sin-gur ucrainean...

Trecem la Mãriþeia Micã. Aºadar am ajuns ºila ciudãþeniile din Mãriþeia Micã. Între cele douãrãzboaie mondiale, Ion Boiciuc din MãriþeiaMicã (Screpei) îi învãþa pe locuitorii de aici lim -ba ucraineanã ºi asta se întâmpla în Pastiunyk,lângã un cetãþean poreclit Buia. Locuitorii mai învârstã din Mãriþeia Micã mi-au spus cã a fost unul

dintre cei mai deºtepþi locuitori de aici, fiind ºiprimul care ar fi fãcut facultatea (unde?) ºi cã arfi fost omorât prin Cehoslovacia. Dintre cei careau participat la aceste lecþii clandestine mai suntdoi în viaþã.

Pe unul dintre ei îl cheamã tot Ion Boiciuc(Ivan Ivanþikiu).

La recensãmântul populaþiei din 1991 înMãriþeia Micã, au fost recenzaþi 64 de ucraineni,din 221 de locuitori (conform acelor dateMãriþeia Micã avea dreptul la inscripþie bilingvã).

La recensãmântul din 2002 s-au declaratucraineni 116 din 226.

Acum vine bomba din 2011, la acest recen-sãmânt numãrul ucrainenilor a ajuns, þineþi-vãbine, la 0 (zero). Cum a fost posibil aºa ceva?Sim plu de tot, mai simplu nici nu se putea.Recenzorul se numeºte, þineþi-vã bine Ion Vld.Boiciuc ºi este, aþi ghicit, din Mãriþeia Micã! Suntsigur cã Stepan Tcaciuc s-a rãsucit în mormânt.El care a fost personal în biserica din MãriþeiaMicã, iar prin bunãvoinþa sa, de la UUR, pentruconstruirea bisericii s-au dat aproape 100 000 000lei vechi, care la acea vreme era o sumã rezo -nabilã.

Ce s-ar mai putea comenta?La recensãmintele din 1991 ºi 2002, numãrul

celor de etnie ucraineanã din Dãnila ºi CãlineºtiEnache a fost modest. Valabil pentru toate recen-sãmintele a fost ºi faptul cã nici mãcar la capitolullimba maternã nu s-a avut în vedere faptul cãmulþi dintre locuitorii comunei Dãrmãneºtivorbesc limba ucraineanã.

Interesant este faptul cã dacã la recensãmântuldin 1991, în unele sectoare din Mãriþei, numãrulcelor declaraþi de etnie ucraineanã era de multezeci de persoane, acum nici mãcar cei care aufãcut atunci recensãmântul (ei fiind din Mãriþei)nu s-au mai declarat ucraineni. Fapt valabil pen-tru cei peste 99% dintre absolvenþi ai LiceuluiUcrainean din Siret (mulþi absolvind ºi învã -þãmântul superior, care s-au declarat români, fãrãa specifica mãcar faptul cã limba lor maternã esteucraineana).

Amintim cã la recensãmântul din 1991, s-au

declarat ca ucraineni 180 dintre locuitorii dinMãriþei, la cel din 2002, erau „deja“ 28 , pentru cala ultimul recensãmânt numãrul lor sã ajungã la 2(doi) în timp ce numãrul celor care s-au declaratde etnie turcã este de 3 (trei).

ªi în localitatea Dãrmãneºti lucrurile staudestul de încurcat, în 1991 erau 12, în 2002 erau75 (ca limbã maternã: 99). În 2002, lucrurile austat cam aºa: (dau doar spre exemplificare) într-un sector de recensãmânt de aici, un recenzorstrãin de localitate, om cu pregãtire superioarã,român, recenzeazã 31 de ucraineni, în timp ce treirecenzori din localitate, gãsesc în sectoarele lor 0ucraineni. Tot atunci în Mãriþei, trei recenzori, fiiai localitãþii, gãsesc în cele trei sectoare ce lerevin zero ucraineni. Mai comentãm?

La ultimul recensãmânt, în satul Dãrmãneºti,au fost recenzaþi 37 de ucraineni. În Dãrmãneºti,în 1991, au fost recenzaþi 273 de ucraineni, în2002 - 298, iar în 2011 - 67. Interesant este faptulcã au fost recenzaþi 67 ucraineni, iar ca avândlimba maternã, limba ucraineanã - 55!

Las pe mâna specialiºtilor comentarea fap te -lor.

Prevãd cã într-un viitor nu prea îndepãrtat, peaceste meleaguri limba lui ªevcenko se va auzinumai ici ºi colo. Exemple cu alte localitãþi încare ucrainenii au dispãrut, ar fi destule. Eu voiveni cu un fapt mai puþin cunoscut, ºi anumesitua þia localitãþii Marginea din judeþul Suceava.Aceastã localitate a fost colonizatã în 1776 cu106 familii de ruteni (ucraineni) (vezi „Povesteaaºezãrilor bucovinene“ de Ion Drãguºanul). Într-olistã de subscripþii pentru zidirea bisericii orien-tale din Cacica, întocmitã în iunie 1981 (la doar115 ani de la colonizare) de Vladimir de Renei,parohul din Marginea, se menþioneazã, printrefamiliile comunei ºi urmãtoarele nume: Leviþchi,Sfârnaciuc, Pomohaci, Zaremba, Sorohoniuc,printre multe, foarte multe nume româneºti. Azi?E liniºte în Marginea ca ºi în atâtea alte localitãþi.

Eu doar am consemnat niºte fapte strict sta-tisic, fãrã a învinovãþi pe cineva anume.

Kolea KUReLIUK

D'ale recensåmântului, în comuna Dårmåneçti

Curierul UCRAINEAN10

Vineri, 20 ianuarie 2012, la Biserica orto-doxã ucraineanã din Lugoj s-a desfãºurat rugã-ciunea ecumenicã cu participarea tuturor cul-telor religioase din oraº.

Parohul protopop I. Albiciuc în cuvântul sãude deschidere a fãcut o introducere în temã,subliniind cã aceasta este o rugãciune ecumeni -cã pe plan local, care se face în toatã lumea peparcursul a 8 zile - Octava.

Totodatã, sfinþia sa ºi-a exprimat bucuria înfaþa reprezentanþilor cultelor religioase dinLugoj ºi a credincioºilor cã aceastã rugãciuneîn cadrul Octavei Mondiale cu tema „Toþi nevom schimba prin biruinþa lui Isus Hristos“anul acesta se oficiazã în biserica ucraineanã„Sfântul Volodymyr“.

Este nevoie de ecumenism, de înþelegere, derugãciune laolaltã pentru cã viaþa în lumea con-temporanã impune sã fim iubitori de oameni, sãdãm lumii mesajul autentic al credinþei. Rug ã -ciunea s-a desfãºurat dupã un plan stabilit, fie -care dintre participanþi s-a prezentat ºi a rostitdin Cuvântul Domnului conform programuluipregãtit.

Preasfinþitul Alexandru Mesian a amintit cãaceasta este a 15-a ediþie când se întâlnesc re -pre zentanþii tuturor cultelor religioase ºi a vor -bit despre semnificaþia acestei Rugãciuni. Mi -tro politul Banatului, Preasfinþitul N. Cor neanu,a fost promotorul acestei miºcãri ecumenice lanoi.

Pãrintele protopop Ioan Cerbu din parteaBisericii Ortodoxe Române a transmis cuvântulde salut al mitropolitului N. Corneanu ºi alepiscopului Paisie Lugojanu, apoi a urmat cu -vân tul preotului protopop Mihail Dumi trescu,al preotului Egon Wonner din partea Bi sericiiEvanghelice, al preotului Gal Zoltan din parteaBisericii Romano-Catolice ºi al preotului IoanBrotnei din partea Bisericii ucrainene.

Dupã rostirea din Cuvântul Domnului decãtre toþi reprezentanþii bisericilor, a fost rostitãRugãciunea Domneascã „Tatãl Nostru“ înlimba românã de cãtre toþi cei prezenþi, apoi înlimbile germanã, maghiarã, ucraineanã. Laaceas tã Rugãciune ecumenicã au participat, dinpartea oficialitãþilor, primarul Municipiului Lu -goj, dl prof. Francisc Boldea, foºtii primari dl

Sorin Straja (deputat în Parlament), dl MariusMartinescu ºi preºedintele filialei Timiº a UUR,dl Iuri Hleba.

În cuvântul sãu dl primar Francisc Boldea amulþumit înalþilor prelaþi ºi ºi-a exprimat bucu-ria de a fi prezent la aceastã rugãciune pentruunitate. Din cuvântul fostului primar SorinStra ja a reieºit cã este sufleteºte legat de Bise -rica ucraineanã din Lugoj pentru cã în perioadaman datului sãu a susþinut ºi a ajutat la constru -irea ei. A urmat binecuvântarea de final a Prea -sfinþitului Al. Mesian ºi cuvântul de încheiere alparohului Bisericii ucrainene, I. Albiciuc.

Corul bisericii ucrainene rãspundea la rugã-ciune, iar spre final corul ºi credincioºii au cân-tat pentru toþi „La mulþi ani!“. A urmat miruireacelor prezenþi, distribuirea anafurei de cãtrepreoþii ucraineni. A fost o zi minunatã de tole -ranþã religioasã ºi de cooperare ecumenicã. În -chei cu câteva cuvinte din cântarea religioasã„Ce bine când fraþii în Domnul se iubesc,/ ªi-ndragoste ºi pace în lume vieþuiesc“.

Anna BeReGHI

Rugåciunea pentru unitatea creçtinilor la biserica ucraineanå „Sf. Volodymyr“ din lugoj

Articolul dlui Teodorescu intitulat „Darnoi?“ apãrut recent în ziarul „Crai nou“, mi-a stârnit niºte amintiri pline de nostalgie.Înainte de 2008 - anul inundaþiilor catastro-fale, care în anumite cazuri au schimbatpânã ºi înfãþiºarea geograficã a unor locuri,se zvonea cã se va reface calea feratã petraseul Rãdãuþi ºi cea mai apropiatã locali-tate din Ucraina - Seletin. Deplasându-mãdestul de frecvent în þara vecinã prin punc-tul de trecere Ulma-Ruska, am strãbãtut pejos distanþa de la graniþã pânã la Nisipitu, deunde luam trenul pânã la Brodina. Adeseori,strãbãteam porþiuni din acest traseu ºi pevechiul terasament al cãii ferate nãpãdit devegetaþie. M-a impresionat plãcut faptul cãacest traseu a rãmas nevandalizat în com-paraþie cu alte obiective, aºteptând parcã cunerãbdare sã se audã din nou „glasul roþilorde tren“. Inundaþiile din 2008, pe lângã altestricãciuni, au fãcut impracticabilã porþi-unea de cale feratã între Brodina ºi Nisipitu,unde ºinele, pe alocuri, au rãmas suspendateîn aer. Pentru a ajunge la Nisipitu a fostnevoie de un traseu ocolitor, prin grãdinileoamenilor pânã s-a amenajat un drum maiacceptabil paralel cu apa Sucevei ºi caleaferatã suspendatã în aer. O eventualã refa -cere a traseului feroviar pare o adevãratãiluzie din cauza unor investiþii costisitoareimposibil de realizat în actuala crizã pe careo strãbate þara. În condiþiile mai sus arãtateeste imperios necesar amenajarea unei cãirutiere de calitate, nu numai pânã în satulNisipitu, ci ºi pânã la punctul vamal Ulma-Ruska, care sã poatã fi grabnic asfaltat fiindpoartã de intrare în þarã pentru cã în altelocuri sunt asfaltate pânã ºi cãile de accesnu numai spre exploataþiile agricole, ci ºispre gurile de exploatare forestierã, precumeste în Germania ºi în alte þãri occidentale.

La noi în þarã lipsesc drumuri moderneîntre localitãþi. În strãinãtate existã drumurispecial amenajate numai pentru pietoni ºibicicliºti. Aflându-mã în Germania, m-am

deplasat dintr-un sat în altul cu maºina. Înfaþa noastrã se deplasau doi tineri pe bici-clete. ªoferul a redus viteza ºi se deplasa înspatele celor doi. Dupã destul de mult timpbicicliºtii au oprit ºi au fãcut semn cã poatesã-i depãºeascã. N-am putut sã-mi astâmpãrcuriozitatea ºi am întrebat de ce i-a depãºitdoar la semnalul lor?

- Pentru cã acest drum e destinat lor, bici -cliº tilor, iar eu, din greºealã am luat-o peaici (ªoferul cu familia au venit în vizitã dela o depãrtare de 400 km).

- ªi dacã ei nu se opreau, nu vã fãceausemn de depãºire?

- Mergeam în urma lor, chiar ºi pânã ladestinaþie. Regulile de circulaþie se respectãcu sfinþenie. Când la TV ne-a fost pretentatcazul unui cetãþean care a parcat maºina înmijlocul strãzii în Bucureºti, împiedicândcirculaþia timp de 2 ore, imediat mi-a apãrutîn minte scena cu bicicliºtii. Trecând prinpãdure pe un drum perfect, am vãzut lãziacoperite, plasate din loc în loc ºi am între-bat ce conþin aceste lãzi. Mi s-a spus cã eleconþin material pentru între þinerea drumu-lui.

Poate rãspunde cineva: pe când ºi la noi?Mã voi referi ºi la articolul dlui Flutur,

preºedintele CJ, intitulat „Aproape toatelocalitãþile au proiecte cu finanþare euro-peanã“.

Mã aºteptam ca printre comunele citatesã se afle ºi comuna Brodina. Deºi vitregitãde inundaþii, are locuri pitoreºti ºi pentru ale pune în valoare, are nevoie de drumurimoderne, respectiv drum asfaltat pe ValeaBrodinei, traseu care face legãtura cu Mol -doviþa, Câmpulung.

Mai ales cã pe hãrþile turistice acesttraseu apare ca drum asfaltat de multã vre -me. Sper ca cele arãtate mai sus sã-ºi gã -seascã ºi ele drum spre inimile celor cu pu -tere de decizie din administraþia judeþeanã.

Artemizia GHeORGHI

Urmãrind la televizor imaginile cu ravagiile fãcutede viscol, mai cu seamã în judeþele Buzãu ºi Vrancea,m-am gândit cã iatã iarna, de data aceasta, nu a venittreptat, tandrã ca în unii ani trecuþi, ci s-a dezlãnþuitbrusc, furioasã cu gând rãu împotriva a tot cevieþuieºte! Nu ne aºteptam, ne mirãm, ne îngrozimdar în faþa realitãþii nu avem, în primul rând, altãºansã decât sã ne rugãm bunului Dumnezeu pentru casã domoleascã gerul ºi viscolul. Luna martie sã neîntâmpine, aºa cum o ºtim, cu cer albastru ºi zâmbetede soare cu primii ghiocei! Azi dimineaþã (11 februa -rie a.c.), de pildã, la Izvoarele Sucevei termo metreleau arãtat temperaturi de -25 ºi -28 grade Cel sius.Probabil, ne-am zis - este un ultim semn al tempera-turii atât de scãzute înaintea ninsorilor anunþate demeteorologi. De fapt la noi dupã acel -30 grade, din2 februarie frigul a continuat când mai moale, cândmai intens. Astfel apa din unele fântâni e totîngheþatã ºi persistã situaþia, în mai multe gos podãriimodeste, ca apa de bãut ºi pentru mâncare, prin fier-bere, sã fie folositã tot din râul Suceava! Animaleledin gospodãriile de lângã râu se adapã tot la „cop-cile“ pe care le refacem zilnic. Referitor la înzãpezirila noi ºi în general la munte pãdurile le sunt pavãzãºi gardurile ce împrejmuiesc terenurile de lângã case,de pildã, le sunt ºi ele opreliºti.

Prãpãdul din þarã cu case acoperite de omãt, cuoameni fãrã drumuri de acces, deci izolaþi, multi bol-navi, fãrã medicamente, apã, hranã, curent electric,fãrã posibilitatea comunicãrii prin telefon etc., toateaceste lucruri le ºtim ºi mai ºtim ºi de drumurileînzãpezite, de cãi ferate înzãpezite. În faþa acesteirealitãþi crude, nemiloase rostesc obsesiv în sineamea cuvântul: parazãpadã. Erau acele construcþii sauplantaþii de pomi de-a lungul ºoselelor, al cãilor fera -te ºi aveau rolul ºtiut. Ele însã „au apus“ odatã cu„,epoca apusã“. ªi mã întreb la finalul însemnãriimele chiar: unde sunt parazãpezile de altãdatã?Deoa rece în aceste zile ele persistã doar în amintireanoastrã...

Decebal Alexandru SeUL

Unde sunt parazåpezilede altådatå

Drumurile noastre toate

11Curierul UCRAINEAN

Seria de manifestãri organizate de Spe -cializarea limba ºi literatura ucraineanã din cadrulDepartamentului de limbi ºi literaturi slave,Facultatea de Litere, Universitatea „Ba -beº-Bolyai“, cu sprijinul financiar alUUR - filiala Cluj, a înnodat un alt eve -niment, ultimul din acest an, ºi anumecelebrarea unui mileniu de la pu ne reapietrei de temelie a Catedralei SfântaSofia din Kiev. Momentul jubi liar a avutloc la data de 10 decembrie 2011, subdenumirea „1000 de ani de la ridicareaCatedralei Sfânta Sofia din Kiev“.

Capodoperã a arhitecturii bizantine ºiucrainene, Catedrala Sfanta Sofia esteuna dintre cele mai impresionante con-strucþii din Kiev. Comoarã unicã a cul-turii ucrainene naþionale, a artei ºi arhi-tecturii, monument maiestuos al istoriei,are sculptat în existenþa sa bucurii ºitragedii, victorii ºi înfrângeri pe carepoporul ucrainean le-a traversat de-alungul secolelor. „… divna $ slavnavsÙm` ocrug`nim` stranam` xko je ina neobrxyetcx v` sem" polunoye zemnÙÙm" otov`stoca do zapada“ („… minunatã ºi slãvitã întoate þãrile din împrejur, cum nu se poate gãsi altape întreg pãmântul de la est la vest“), avea sãspunã despre Catedrala Sfânta Sofiamitropolitul Ilarion Kieveanul înlucrarea sa „Cuvânt despre Lege ºiBinecuvântare (1037-1043)“.

Pentru început, cei prezenþi auascultat imnul Ucrainei, „Ye ne vmer-la Ucra&ni...“ în interpretarea celor 20de clopote care se aflã în clopotniþaansamblului catedralei, imn ce rãsunãzilnic la ora 12, în întreaga piaþã Sofia.

Manifestarea a fost deschisã decãtre dl lect. univ. dr. Ioan Herbil, carea punctat câteva dintre momentele cru-ciale din istoria de o mie de ani a SofieiKievene.

Prima comunicare, Catedrala SfântaSofia - perla arhitectonicã a Kievului,susþinutã de studenta Specializãrii delimba ºi literatura ucraineanã, anul III,Ioana-Cristina Pop, a relevat, pe lângã multeinformaþii valoroase ºi îndelung controversatadatã de la începerea construcþiei acesteia. S-acrezut timp îndelungat cã Sofia a fost construitãde cãtre Iaroslav cel Înþelept în anul1037. Mãrturie în acest sens stã cronicalui Nestor „Povestea anilor de demult“.Tot aici este pomenit ºi faptul cã în ace-laºi an au fost ridicate Porþile de Aur ºiBiserica Blahoviºcensk plus încã douãmãnãstiri mari, lucru imposibil de rea -lizat chiar ºi în condiþiile tehnologicede astãzi. Din acest motiv, cercetãtoriiau pus sub semnul întrebãrii anulînceperii construirii catedralei. ªitotuºi, ca rezultat al ultimelor cercetãri,s-a ajuns la concluzia cã Volodymyr celMare a fost cel care a iniþiat construcþiaîn anul 1011, continuatã mai apoi ºifinalizatã de cãtre Iaroslav cel Înþeleptîn 1017 ºi sfinþitã un an mai târziu(1018). Sfânta Sofia din Kiev a devenit,astfel, principala catedralã a RusieiKievene, reºedinþã a mitropolitului kie-vean ºi locul în care domnii Kievului auprimit binecuvântarea la instalarea pe tron.

Cea de-a doua comunicare, susþinutã de sem-natara acestui articol, Sobor Svxto& Sof$& -simvol ucra&ns`cih zemel" v$d pradavn$h qas$vdo suqasnost$ (Catedrala Sfânta Sofia - simbol alpãmânturilor ucrainene din cele mai vechi tim-

puri pânã în prezent), a subliniat rolul pe careSfânta Sofia l-a jucat în viaþa cetãþii ºi,deopotrivã, a creºtinilor. În frumosul edificiu, ce

a servit de-a lungul timpului drept centru politic,social ºi cultural, au avut loc încoronãri de prinþi,confirmãri de ambasadori, au fost semnate dife ri -te tratate etc. Însã, gloria Sofiei nu a fost deduratã, întrucât dupã moartea lui Iaroslav, Rusia

s-a trezit în mijlocul unei crize provocate de cnejiîn lupta lor pentru tronul kievean. Timp de secole,aceasta s-a aflat în paraginã, dãrãpãnatã, deschisãvânturilor ºi dezastrelor.

Renaºterea Sofiei a cunoscut mai multe etape.Primul care început munca de restaurare a fostmitropolitul Kievului, Petru Movilã, în 1633. Ceade-a doua renaºtere a avut loc la sfârºitul secolu-lui al XVII-lea, când Ivan Mazepa a devenithatma nul Ucrainei. Atunci a fost începutã o

activi tate amplã de reconstrucþie a complexului,iniþiindu-se un nou stil, cel al barocului (supranu-mit ºi baroc cãzãcesc sau ucrainean). La începutul

secolului al XIX-lea, arhitectul AndriMelenski a reconstruit Trapezna ºiBiserica „Sofia cal dã“, iar în 1843 restau-rarea Sofiei Kievene a fost condusã deacademicianul F. Sonþev. Lucrãrile audurat 10 ani. A fost cea mai mare ºi com-plexã restaurare din istoria edificiului. Înanul 1990, ansamblul Sfintei Sofii a intratîn patrimoniul UNESCO.

Dl lect. univ. dr. Ioan Herbil ne-a arã-tat, într-o prezentare PowerPoint, Cate -drala Sfânta Sofia în imagini, mai exactclãdirile ce compun ansamblul SfinteiSofii, precum ºi istoria construirii acesto-ra. Este vorba de Clopotniþã ((Dzv$ niwx)),Clãdirea Mitropolitului (Budinoc mitro-polita), Sala de mese a mãnãstirii (Tra -pezna), Seminarul teologic (Bursa),Poarta lui Zaborovskyi (Brama Zabo rov -s"cogo), Turnul de sud (P$vdenna veja),

Clãdirea cãlugãrilor (Brats"ci< corpus),Brutãria (Hl$bnx) etc.

Ansamblul Sfintei Sofii impresioneazã prinexteriorul sãu somptuos, însã nici interiorul aces-tuia nu este mai prejos. Sofia Kieveanã este cele-

brã pentru mozaicurile ºi frescele ce orneazãzidurile interioare, stâlpii ºi bolþile acesteia,lucrãrile fiind realizate de maeºtri bizantini.Interiorul catedralei s-a pãstrat încã din se -colul al XI-lea cu excepþia câtorva pãrþi.Mozaicurile în 177 de culori ºi nuanþe au ovaloare inestimabilã. Deosebitã este repre -zentarea Maicii din Orant rugându-se, cemãsoarã 6 metri ºi care s-a pãstrat pânã înzilele noastre în original. La etajul al doileaal catedralei, nu demult, a fost amplasat încãun mozaic unicat, „Privire în eternitate“,rea lizat din peste 15.000 de ouã încondeiate.

Printre comunicãri, cei prezenþi auvizionat douã filme documentare, dedicateSofiei Kievene.

Întrucât se apropie sãrbãtoarea NaºteriiDomnului, membrii grupului tinerilor fi -lialei clujene, Mihai Bodnariuc, Simion

Bodnariuc, Ioan Boiciuc, Alexa Bout, DochiaDrozd, Anca Lenuþa Glodean, Svetlana-IulianaLaviþã, Ioan-Ovidiu Polianciuc ºi NarcisaSemeniuc au interpretat câteva colinde.

Printre invitaþii de seamã care au par-ticipat la manifestare s-au numãrat dlprof. univ. dr. Marius Ilie Oros, dl prof.univ. dr. Mihai Kramar ºi dna profesoarãMotrea Kramar, dl conf. univ. dr. IoanSemeniuc, dl conf. univ. dr. Dorin Chira,dna lect. univ. dr. Balazs Katalin - ºefaDepar tamentului de limbi ºi literaturislave, dna lect. univ. dr. Judith Bartalis,dl inginer de sistem Dan Chira ºi listapoate continua. În mijlocul nostru s-auaflat ºi reprezentanþii mass-mediei careorganizeazã emisiuni în limba ucrai -neanã: dna Maria Cinar-Jiga, realiza-toarea emisiunii pentru minoritateaucraineanã „Toþi împreunã“, de la TVR 3ºi dna Liudmila Doroº de la RadioRomânia Internaþional.

Din cele prezentate, putem afirma cucertitudine cã ideea de a înãlþa o cate-dralã care „sã concureze“ cu faimoasa

Sofia din Constantinopol a fost o reuºitã deplinãpe care ucrainenii din întreaga lume ar trebui s-opãstreze în inimile lor ca un reper al valorilorinestimabile create de Rusia Kieveanã.

lect.univ.dr. Mihaela HeRBIL

Catedrala Sfânta Sofia din Kiev - materializare a creçtinårii Rusiei Kievene

Grupul tinerilor filialei clujene a UUR

Dl lector dr. Ioan Herbil în timpul susþinerii comunicãrii

Aspect din salã

Curierul UCRAINEAN12

La data de 19 noiembrie 2011,la Facultatea de Litere din cadrulUniversitãþii „Babeº-Bolyai“ dinCluj-Napoca, a avut loc mani-festarea dedicatã marelui regizor ºiscriitor Oleksandr Petrovyci Dov -jenko, mai exact au fost come -moraþi 55 de ani de la moarteaacestuia.

Evenimentul a fost organizat deSpecializarea limbaºi literatura ucrai -neanã din cadrulDepartamentuluide limbi ºi lite ra turislave, cu sprijinulfinanciar al UUR,filiala Cluj. Printreinvitaþii de seamãcare ne-au ono ratcu prezenþa dom -niilor lor s-au numãrat dl prof.univ. dr. Ioan Ardelean, preºedin -te le filialei clujene a UUR, dl prof.univ. dr. Onufrie Vinþeler, dl prof.univ. dr. Marius I. Oros, dl conf.univ. dr. Dorin Chira, dna conf.univ. dr. Diana Tetean, dna lect.univ. dr. Judit Bartalis, ºi nu înultimul rând, organizatorii acesteimanifestari, dna lect. univ. dr.Mihaela Herbil ºi dl lect. univ. dr.Ioan Herbil. În ceea ce-i priveºtepe studenþii care au participat laacest simpozion, trebuie precizatfaptul cã nu doar tinerii care suntstudenþi ai Facultãþii de Litere, înparticular cei ai Specializãrii limbaºi literatura ucraineanã, ci ºi etniciucraineni din cadrul altor facultãþiºi universitãþi clujene (cum ar fiUniversitatea de ªtiinþe Agricole ºiMedicinã Veterinarã, Universitateade Medicinã ºi Farmacie, Uni -versitatea Tehnicã ºi Facultatea deStudii Europene) ni s-au alãturat laaceastã manifestare ºtiinþificã.

În debutul manifestãrii, a fostsusþinutã comunicarea OleksandrDovjenko - poet al ecranului ºi alcuvântului de cãtre semnataraacestui articol. Ideea care a guver-nat prezentarea se referea la cine afost Oleksandr P. Dovjenko ºi ceînsemnãtate a avut el în cinemato -grafia ucraineanã ºi cea mondialã.

Deseori, supranumit „poet alecranului ºi al cuvântului“, Ole -ksandr Dovjenko a fost, deo po -trivã, scriitor, regizor ºi scenograf,considerat unul dintre cei maiimportanþi regizori ai cinemato -

gra fiei mondiale. Printre cele maiimportante filme ale sale se numã -rã: Vasx-reformator (Vasea refor-matorul), Xg$dca cohannx (Fruc -tul iubirii), Sumca dipcu r‚ra(Buzu narul diplomatic), Zve -nigora (Zvenyhora); seria sa Tri -logia ucrai neanã, ce cuprinde fil -mele Ar sen al (Arsenalul), Zemlx(Pã mântul) ºi Ivan (Ivan), acesta

din urmã premiat la FestivalulInter naþional de Film de laVeneþia. Filmul Yors (ªciors) a

primit premiul Stalin, iar opt animai târziu filmul M$qur$n (Mi -ciurin) a obþi nut acelaºi premiu.

Prin inovaþia adusã în domeniulregiei ºi al scenariului, Dovjenkoface parte din seria de fondatori aicelei de-a ºaptea arte - cinema -tografia. Prin contribuþia sa, el esteunul dintre cei care au pus bazele,relativ spus, noului gen al artei(cinematografia având doar 70 deani pe atunci), deschizând drumurinoi în dezvoltarea cinematografieiucrainene. Filmele sale au fostconsiderate, uneori, cu prea multãlejeritate, propagandã sovieticã debun gust. Cu toate acestea, Dov -

jenko a surprins pe celuloid frumo-sul ºi felul în care acesta se naºtecum nu a mai fãcut-o nimeni pânãatunci. În filmele sale, trecerea înnefiinþã are o abor dare ineditã. Amputea spune cã moartea nu maisperie, ci este vorba de o împãcarecu natura, cu Dumnezeu.

Cea de-a doua comunicare,DvaDovjenci (Doi Dovjenko), a fost

prezentatã de dna lect. univ. dr.Mihaela Herbil. Prin comunicareadnei Herbil a fost relevat faptul cã

Dovjenko-artis-tul s-a exprimatplenar în filmelesale, cu precã de -re în Ar senalul,Pã mân tul ºi Zve -ny hora, pe cândDov jen ko-omultranspare dinJur nalul sãu, ca oi n e s t i m a b i l ãmãr turie a sensi -bi litãþii autoru-lui. Pe de altãparte, povestireacinematograficãZaqarovana Des -

na (Desna fer-mecatã) nu estealtceva de cât onuanþare ºi-nacelaºi timp opo tenþare a la -turii personali -tãþii regizorului,exprimate înJurnalul.

Întrucât eve -ni mentul a ur -mã rit sã cre io -ne ze personali-

tatea marelui regizor ucrainean, încele ce au urmat, dupã o succintãprezentare a capodoperei cine-matografice Zem lx (Pãmântul),fãcutã de cãtre dl lect. univ. dr.Ioan Herbil, am avut ocazia sãvizionãm filmul amintit. Astfel,am aflat cã premiera peliculei aavut loc la data de 8 aprilie 1930,la Kiev. În 1958, la Festivalul

Inter na þio nal de laBruxelles a fostcon siderat unuldintre cele mai fru-moase 12 filme„ale tuturor timpu -ri lor ºi popoa re -lor“. La Berlin,pre miera filmului afost urmatã de 48de articole elogi -

oase la adresa regizorului acestuia,iar la Veneþia, italienii l-au supra -numit pe Dovjenko „Homer alcinemato grafiei“. Deºi s-a bucuratde un succes rãsunãtor în Europa,filmul a fost interzis în Ucrainachiar la câteva zile de la premierãpe motiv cã „era prea naturalist ºireprezenta un atentat la obiceiuri“.În onoarea sa, studiourile de filmdin Kiev au fost denumite „Stu dio -urile de film Dov jenko“. Totodatã,dorim sã precizãm faptul cã atât laInstitutul de Regie din Kiev, cât ºila cel din Moscova, existã cursurispeciale la care se studiazã specifi-cul caracterului inovator al regi-zorului Dovjenko, acesta deve nindun model în domeniu.

În încheierea manifestãrii, dupãvizionarea filmului ºi audiereacomunicãrilor, nutrim speranþa cãcei prezenþi au fost în asentimen-

tul lui O.P. Dovjenko exprimat înmottoul: "Dacã e nevoie sã alegîntre adevãr ºi frumos, voi alegefrumosul. Acesta cuprinde o exis-tenþã mai vastã, mai adâncã, decâtadevãrul gol" (Jurnalul, 30 aprilie1944).

Narcisa SeMeNIUC, studentã a Facultãþii de

Litere, Specializarealimba ºi literatura

ucraineanã, anul II

oleksandr Petrovyci Dovjenko,comemorat la Cluj-Napoca

Prezidiul manifestãrii: prof. univ. dr. Ioan Ardelean ºi lect. univ. dr. Ioan Herbil

Aspect din salã

Lect. univ. dr. Mihaela Herbil, în timpul susþinerii comunicãrii

Curierul UCRAINEAN12

13Curierul UCRAINEAN

Articolul de faþã, cu un titlu «încãrcat» de pro-funde trãiri sufleteºti, «decupat» din jurnalul intimal Olhãi Kobyleanska, faþã de tot ceea ce se între-prinde la noi în planul popularizãrii personalitãþiisale, se vrea a fi o subliniere în plus a faptului cã înBucovina de Sud a trãit ºi creat o eminentã scrii -toare ucraineanã, se vrea, apoi, a fi o relevare a unuiinteresant ºi surprinzãtor fenomen, ºi anume cã înVatra Moldoviþei, la Gura Humorului, CâmpulungMoldovenesc ºi în alte aºezãri ale acestei zone denord a þãrii noastre sau, cum scria MihailSadoveanu, în Þara de Sus «în care nu se întâmplãnimic», spre sfârºitul secolului al XIX-lea ºi la înce -putul celui de al XX-lea, în sfera intelectualitãþii sepurtau la un nivel destulde ridicat eleva te dis-cuþii privind problema -ti ca literaturilor euro -pene, ceea ce ar puteaconstitui un exemplu ºiun im bold pentru in -telectualitatea contem-poranã a acestor locuri(ºi nu numai) de a con-tinua, în condiþiile seco -lului al XXI-lea, tra diþiainauguratã de predecesori, cu deschideri ºi posibi -litãþi incomparabil mai mari.

Din cercul frecventat de tânãra Olha Koby -leanska, fãcea parte familia sa, rudele apropiate ºimai îndepãrtate, prietenii ºi cunoºtinþele lor,reprezentanþi ai intelectualitãþii ucrainene, dar ºigermane, preponderent tehnice, din sânul cãreiacâte cineva, fãrã niciun fel de complexe, se avântaîn abordarea unor probleme sociale ºi oglindirea lorîn literatura beletristicã, cum ar fi actuala pe atunciproblemã a emancipãrii femeii.

În jurnalul scriitoarei întâlnim nume mari ale li -te raturii europene, precum Friedrich Spielhagen(1829-1911), Gottfried Keller (1819-1890),Friedrich Nietzsche (1814-1900), Jens PeterJakobsen (1847-1885), Knut Hamsun (1859-1952),Edvard Brandes (1847-1931), Konrad FerdinandMeyer (1825-1898), Heinrich Heine (1797-1856),George Sand (1804-1876) º.a. O deosebitã prefe -rinþã, în perioada de început a activitãþii sale lite -rare, Olha Kobyleanska a manifestat pentru scrii -toarea germanã Eugenie Marlitt (John) (1825-1887), una dintre cele mai populare autoare deromane de divertisment pentru femei (Frauen -unterhaltungs-Roman), din a doua jumãtate a seco -lului al XIX-lea. Toate eroinele sale îi seamãnã înfoarte multe privinþe (dupã cum aspectele autobi-ografice se vor rãsfrânge ºi în operele OlhãiKobyleanska). Subiectele romanelor sale reprezintãdiverse variante ale basmelor populare despreCenuºãreasã (Aschen brödel). Ca predecesoare amiºcãrii de emancipare a femeii, Marlitt prin operasa a militat împotriva prejudecãþilor convenþionalis-mului aristocratic privind independenþa femeii îngenere sau a guvernantei, a femeii de companie, aartistei. Graþie subiectelor interesante, a compoziþieiºi stilului roma nelor sale, Marlitt a dobândit unmare numãr de admiratoare, care îi scriau, unelechiar din afara graniþelor Germaniei. Fermecatã descrierile ei, ºi Kobyleanska la vârsta de 21 de ani îiadresa scrisori pasionante, numind-o, într-una din-tre autobiografiile sale, drept «povestitoare germanãformatoare». Din fascinanta influenþã a scriitoareiMarlitt, corelatã cu psihologia ºi destinul personalal Olhãi Kobyleans ka derivã, pare-se, «cheia»relevãrii fundamentalei trãsãturi a unei pãrþi dintrescrierile sale din tinereþe, ºi anume compensareaprin ficþiune literarã a «golului» sufletesc personal.«Nu doresc sã mã mãrit, se confeseazã ea în jurnalulintim, ca sã am liniºte, totodatã însã aº vrea sã mãmãrit ca sã fiu fericitã». «Sunt cea mai fericitã, cândpot s-o citesc (pe Marlitt - I.R.) din nou. Am recititoperele sale de patru ori, de cinci ori, ºi cu fiecarelecturã mi s-au pãrut tot mai frumoase».

Aflându-se, în urma unei excursii cu grupul detineri, cãlare, pe Rarãu, într-o «dispoziþie cumvaneo biºnuitã», noteazã Kobyleanska în jurnal, i-aapãrut dorinþa «de a scrie o nuvelã, în care sã (se)alinieze (Eugeniei) Marlitt“, alegând «ca prototip peDmytrunio», care «(îi) adresa complimente».

În al doilea rând, împrejurimile CâmpulunguluiMoldovenesc reprezintã spaþiul în care se des fã ºoa -rã acþiunea multor opere ale Olhãi Kobyleanska, iar

localizarea topograficã a acþiunilor se aflã într-olegãturã organicã cu aspectul ptototipiei personaje -lor, în creionarea cãrora, cum mãrturiseºte autoa reaînsãºi, au fost «încorporate» multe elemente cu ca -rac ter autobiografic, evident, nu la modul linear-simplist, ci printr-o transfigurare artisticã. De aceea,deo sebit de interesantã din punct de vedere exegeticar fi relevarea «temeliei» operelor sale, alcãtuite dincele trãite de ea, din «suferinþele» sale (când nutreaardent o iubire profundã ºi adevãratã, iar nemiloasasoartã nu-i satisfãcea aceastã dorinþã), din obser-vaþiile culese din viaþa semenilor, ºi apre cierea, înfinal, a modului cum anume toate acestea sunt întru -chipate la modul artistic în operele sale, urmãrindu-

se în mod special «doza» ºi modalitatea «topirii»no telor autobiografice în configuraþia ºi destinulper sonajelor, în mesajul ºi finalitatea actuluibeletristic.

Grãitoare din acest punct de vedere ni se paremãrturisirea scriitoarei din jurnalul ei intim, luatãdrept titlu pentru articolul de faþã. De ce anume atâtde adânc îi va rãmâne în suflet Vatra Moldoviþei?Mai mult ca sigur, deoarece acolo ea, o tânãrã scrii -toare de 22 de ani, aflându-se într-o vizitã de prie -tenie la familia Dobjanski, l-a cunoscut pe ingi nerulpetrolist de origine germanã, Ernest Sergler, desprecare pe 8 iunie 1885 noteazã în jurnalul ei cã «nici-când (n-a) vãzut un asemenea bãrbat.(...). Este fru-mos ºi puternic, e o adevãratã plãcere sã-l priveºti.(...) Mã pasiona (...). Mi s-a pãrut atât de frumos, deparcã m-aº fi îmbãtat“. Pânã atunci tânãraKobyleanska a avut ºi alte simpatii, pe Ghenio, depildã, despre care scrie: «Se poate oare compara cuSergler!», care «nicicum (nu-i) iese din cap», deoa -re ce a fermecat-o «statura lui mândrã ºi energicã».Pe data de 23 august a aceluiaºi an, ea noteazã înjur nal: «Poimâine avem de mers la Vatra Mol -doviþei, la familia Dobjanski (...), sunt bucuroasã cãacolo se vor afla Oles ºi Sergler». «Deºi la prece-denta vizitã, se confeseazã ea tot acolo, cu Sergleram dansat destul de puþin ºi nu am discutat aproapedeloc, cât de curat ºi profund l-am iubit în searaaceea. Cât de delicat ºi deschis este el ºi câtã gelozietrezeºte în mine». Cum în «romanele de dragoste»despãrþirea este nelipsitã, aceasta o afecteazã ºi peKobyleanska: «Mâine el va pleca... Faptul acestam-a silit brusc sã judec treaz: aºa trebuie sã fie,omului îi este dat ca mereu sã-ºi ia rãmas bun de lafericirea ºi clipele sale plãcute». Prin despãrþireînsã, o iubire adevãratã devine mai puternicã. Astfelcã, peste un an (27 octombrie 1886), tânãra scri-itoare de 23 de ani, noteazã: «Ieri a fost ziua mea denaº tere, abia azi m-am întors de la Vanda Dobjanskidin Vatra Moldoviþei. Cum s-au scurs zilele ºi careau fost relaþiile mele cu Sergler?.. (...) Din noumi-a atras atenþia minunata sa «coamã» ºi înalta luifrunte dalbã... Amândoi am fost puþin emoþionaþi(...), el a fost extrem de atent cu mine (...). Of, cât deplãcut ne simþeam!- neîndrãznind sã ne privim înochi...(...) Încheindu-mi interpretarea (melodiei lapian - I.R.), intrarãm amândoi într-o camerã lumi-natã, ºi când m-am uitat în ochii lui, parcã m-astrãpuns curentul electric».

Cum reiese din mãrturisile consemnate în jurnal,dragostea Olhãi Kobyleanska pentru Sergler devinedin ce în ce mai puternicã. Rãmânând într-una dinzile la Câmpulung, ea noteazã în jurnalul intim:«Oare la Vatra Moldoviþei, când oaspeþii cineazã,Ser gler (o) aºteaptã?» ºi «Cine anume ºade pe locul(ei)?». Recitind, însinguratã, rândurile «despre pri -ma întâlnire cu Sergler», ea se comparã cu bradul(brad în ucr. = de genul feminin) singuratic de peculme, care «întinzându-ºi, mâhnit, «braþele» sprecer sau, poate, spre vale, cere îndurãtor de la oameniiubire». Profundele sale trãiri sufleteºti dobândescun pronunþat dramatism al imposibilitãþii satisfa -cerii dorinþei graþie unei zugrãviri splendide (emi-

namente romantice) a întâmplãrii nocturne care,întâmplãtor, reediteazã întrucâtva ireconciliabilulconflict din poemul lui M.Eminescu «Luceafãrul»(imposibilitatea iubiri unei muritoare cu un nemuri-tor): auzind «implorarea bradului, astrul nopþii (înucr., luna - m$sxw" = genul masculin), palid, se ridicãdeasupra muntelui acoperit cu pãdure, scruteazã întãcere pãmântul, lunga stradã pustie, pe care(hoinãreºte ea) îndreptând spre el inima(-i) arsã deiubire. Astrul, poate (o) vede..., inima(-i) tresaremereu, implorând iubirea (...). Gândurile (ei) nu-ºigãsesc astâmpãr, ele zboarã spre Sergler, sãrutându-i fruntea înaltã, pãrul. El este acolo (la VatraMoldoviþei - I.R.), stã lângã geam contemplând...

Pri virea(-i) cu o nespusãmâhn ire mereu e-ndreptatãîntr-acolo (spre Vatra Mol -doviþei - I.R.), sufletu(-i) esteplin de el».

Acesta este punctul cul-minant al trãirilor sufleteºti ºimomentul «tranºãrii» cru-ciale a relaþiilor dintre ei.Deºi ea «(ºtie) cã dincolo demunte se întinde Vatra Mol -doviþei (...), adesea (priveºte)

într-acolo“ ºi «privirea(-i) obositã îl cautãpe...Sergler...» «Sãrmanul de el, astrul însã, cât ardori sã coboare pe pãmânt, dar nu poate, aºa cã denecaz ºi-a acoperit faþa palidã cu ceaþã, sã nu sevadã lacrimile din ochi...».

În mod inevitabil, încep sã aparã împrejurãrile încare Sergler...ba n-o mai observã, ba i se adreseazãcu indiferenþã, astfel cã în cele din urmã tânãra de24 de ani conºtientizeazã cu amãrãciune nedorituldeznodãmânt al relaþiei lor: «Mie nu-mi trebuienimic, doar puþinã iubire, ca sã mã desfãt... Ea nu vadura mult, doar câteva zile, ºi arzãtoarele-mi gân-duri vor atinge sfârºitul, devenind tempi passati.Este inutil sã repet cum îl cheamã ºi sã-l maidescriu, voi arãta doar cã este înalt ºi puternic, cu ofrunte mare, buze subþiri ºi ochi de o culoarenedefinitã (nu dintr-aceia care o electrizau - I.R.).Toate acestea doar spre amuzamentul ce curând seva sfârºi».

Deznodãmântul «romanului de dragoste» îlgãsim «tradus“ tranºant, raþional ºi pe un ton gla -cial-implacabil în confesiunea notatã pe27.XII.1888: «Curios cã ºi pe Natalia, de asemenea,toþi o iubesc, aceastã iubire însã niciodatã nu durea -zã mult. Acelaºi lucru se-ntâmplã ºi cu mine: la-nceput mã iubesc cu toþii, însã foarte repede devinreci».

Din însemnarea intimã privind pãrerea frateluiei, Iulian, în legãturã cu problema fericirii oame-nilor aflãm, pare-se, care este principalul impuls alapariþiei multor opere ale Olhãi Kobyleanska:„Iulian nu crede cã existã oameni care nu cunoscfericirea. Eu însã din nou sunt nespus de nefericitã...Întregul meu talent vreau sã-l investesc în nuvela«Fãrã noroc»“.

Mãrturisirea faptului cã, în ciuda profundei salenãzuinþe, nimeni nu o iubeºte, a fost aproape ofermã convingere. ªi dacã la Vatra Moldoviþei, cumreiese din cele de mai sus, tânãra scriitoare a trãit cuamãrãciune, poate, unul din cele mai dramaticetempi passati sau iubiri trecãtoare (de care ea nu odatã a avut parte ºi care nu au rãmas fãrã ecou înoperele sale), atunci de ce a îndrãgit într-atâtaaceastã localitate ºi de ce a fost atât de mândrã deea? Rãspunsul la aceastã întrebare îl gãsim încitarea întregului pasaj din care a fost «decupat»titlul articolului: «Vatra Moldoviþei îmi va rãmâneîn suflet ca un minunat tablou ºi mândria mea, ulti-ma scenã din nuvela «Fãrã noroc» (o grãitoarealuzie la soarta scriitoarei - I.R.), în care Natalia ºiVasyl îºi unesc destinele pentru vecie», dobândind,adicã, ceea ce n-a dobândit tânãra Olha Koby -leanska - propria ei fericire. Într-o astfel de con-cluzie s-ar putea identifica înclinaþia scriitoarei de acompensa (dupã modelul Marlitt) lipsa fericirii per-sonale reale prin diverse întruchipãri ale dobândiriiei de cãtre eroi nele sale, în cea de a doua «realitate»- esteticã, beletristicã. Edificatoare în acest sens estemãrturi sirea scriitoarei referitoare la o abundentãprezenþã a elementelor autobiografice, a sufletuluiei într-o operã sau alta.

Ioan ReBUªAPCÃ

«Vatra MoldoviÆei îmi va råmâneîn suflet ca un minunat tablou

çi mândria mea»

Curierul UCRAINEAN14

Scriitorul ucrainean Mihai Traista (n.1965)se aflã în plinã putere de creaþie fiind o perso -nalitate polivalentã: poet, prozator, dramaturg,publicist, jurnalist ºi ilustrator, om de mare sen-sibilitate ºi profesionalism care îºi cizeleazã ºiilustreazã opera cu grijã, având în vedere mareamasã de cititori cãrora li se adreseazã.

Mihai Traista prin experienþa sa de pestepatru decenii, s-a produs ca scriitor de expresieucraineanã cu o zestre literarã demnã de admi-raþie.

Prima carte „Simfonia ierbii de mãtase“(2001) dezvãluie o voce liricã inconfundabilã,cu o sensibilitate delicatã a unui contemplativprofund, ce vibreazã la unison cu tot cefreamãtã în jurul sãu, rãmânând vrãjit în faþaspectacolului unic al naturii.

Alte trei volume de prozã scurtã „Dimineþiazurii“ (2004), „Nu da crezare ochilor tãi“(2009) ºi „Puntea“ (2010) îl remarcã pe autor caun fin observator al vieþii de toate zilele ºi unportretist care discerne în vãzul tuturor binelede rãu, prostia de inteligenþã, demnitatea deservilism etc. apelând la mijloacele cele maieficiente, ce le posedã - umorul. Astfel îndemer sul sãu apeleazã la haz de necaz, persi-flare ºi autopersiflare, dar mai ales, la disimula-re, lãsând la un moment dat personajul sã sedescopere singur prin faptele sale, sau chiarprin sinceritate verbalã, cum i se întâmplã, depildã, eroului sãu Firiºceac, un bãtrân hâtru,care face pe mucalitul, când, de fapt, este undepozit de inteligenþã popularã, huþulã, deinvidiat (vezi „Pãtãraniile unchiului Firiºceac“)din volumul „Nu da crezare ochilor tãi“ ºi„Noile pãtãranii ale unchiului Firiºceac“ dinvolumul „Puntea“ în limba ucraineanã.

Aceste volume mai conþin ºi povestiri dra-matice din viaþa de toate zilele a contempo-ranilor sãi sau din vremea rãzboiului, calvarulsecolului trecut. Trebuie semnalat cã MihaiTraista, umorist înnãscut, ºi când nareazã su -biec te dramatice strecoarã note de umor iz -vorâte deseori din limbajul þãrãnesc al eroilorsãi din Verhorivna, care nu se plâng de necazuriasemenea lui Ilie Moromete, care nu avea timpsã boleascã.

Din acest punct de vedere exceleazã o nouãcarte a scriitorului de nuvele, „Suflet de huþul“(2008), ce meritã a fi tradusã în limba românã(de autorul însuºi, care traduce impecabil îndialectul huþul!) prin þinuta sa de echilibru cla-sic, ea apropiindu-se de proza lui Ioan Slavici,tot ardelean, mai ales prin nuvela „Cinsteahoþilor de cai“, care se apropie de capodoperaºirianului „Moara cu noroc“. Diferenþa întrecele douã nuvele constã în modul de abordare aaceleiaºi teme. La Slavici e vorba de dezu-manizarea omului sub puterea banului, iar laMihai Traista, dimpotrivã, aflãm cã indiferentde împrejurãri ale vieþii trebuie salvatã demni-tatea umanã, la modul creºtin, în ultimã in -stanþã, prin pocãinþã sau cãlugãrire. Ca ºi nu ve -la lui Slavici, aceasta se caracterizeazã prindinamismul acþiunii, conflicte ºi caractere pu -ternice, demne de un scenariu cinematografic ºio ecranizare pe mãsurã, aidoma modelului sãuclasic, mai ales cã nuvela sa este cinemato -graficã prin excelenþã, prezintã caractere puter-nice, ce înfruntã moartea ºi vicisitudinile vieþiicu stoicismul demn de adevãrate suflete huþule.

Preocupat de frumuseþea spiritualã a omului,pe care o cultivã ºi o apãrã cu preþul demnitãþii,dar ºi al hazului de necaz, asemenea lui Pãcalã,atenþia lui Mihai Traista se îndreaptã, cum e

firesc, ºi asupra copiilor cãrora le dedicã unvolum special „Pe cãrãri de mãlin“ (2009) cupovestiri, poveºti ºi eroi ce se regãsesc zilnicprintre noi, cu dãruirea ºi zburdãlnicia lor,împlinirile ºi neajunsurile lor, visurile de viitor.

În sfârºit, prolificul scriitor ucrainean, cu oanvergurã atotcuprinzãtoare, a scos recent desub tipar frumoasa carte în limba românã„Ibovnice cu ochi de Maramureº“ (2010) depro zã umoristicã ºi teatru - o comedie de mora -vuri uºoare, incitantã prin titlul ce-l poartãvolumul.

M. Traista iese la rampã la propriu ºi la fi -gurat, întrucât aceastã carte este un debut în li -teratura românã, dar ºi un debut pe sceneleromâneºti.

Comedia în trei acte, cu doar ºase personajese caracterizeazã printr-o þesãturã finã ºineaºteptatã a intrigilor din cauza relaþiilorextraconjugale „moderne“ din unele familii.Fiind distribuitã la Teatrul de Stat „EugenIonescu“ din Slatina piesa s-a bucurat de succesmai în toatã Oltenia (Slatina, Râmnicu Vâlcea,Craiova etc.) fiind o comedie pe gustul publicu-lui.

Noua carte de prozã scurtã ºi teatru ianaºtere, de fapt, prin transpunerea unor perso -naje ºi situaþii din proza ucraineanã. Asistãm laîntâmplãri ºi dialoguri savuroase între bãtrânulhâtru Fedea (alias Firiºceac) cu consãtenii sãi înfrunte cu primarul ºi preotul, gestionari evrei,pãdurari etc., care pierd fãrã drept de apel dincauza inconsistenþei mintale. Astfel, în numaicâteva schiþe „cu binoclul militar“ al lui Fedealumea rãmâne perplexã vãzând cã nu se poatetãinui nimic. Unchiul Fedea supravegheazã ziºi noapte, de la distanþã, tot ce se întâmplã în sat(speculând gura satului) ºi-i loveºte pe adver-sari cu armele lor, câºtigând mici peºcheºuri ºibunã dispoziþie, râdea de nu mai putea. Tocmaischiþele cu binoclu oferã mobilul comediei„Ibovnice cu ochi de Maramureº“ cu nevestefrumoase, dar necredincioase, exact ca ºi bãr-baþii lor, toþi cãutând fericirea în afara patuluiconjugal. Singurul bãrbat cinstit, deºi încor -norat, descoperã jocurile ascunse ºi ruºi noase lacare se pretau ibovnicele ºi ibovnicii câºtigândpãlincã, obiecte de valoare, lemne ºi bani înschim bul tãcerii, dar pentru a se salva de ame -nin þãri, protagoniºtii se trãdeazã singuri.

Neprevãzutul, cãderea în derizoriu, plataoalelor sparte ºi evitarea încornorãrii, inclusivameninþãrile, teama de moarte, împãcarea ºiacceptarea adevãrului final ruºinos, dau come-diei un farmec aparte stârnind la tot pasul haz încascade. Din pãcate, dezvãluie ºi un sentimentamar de ruºine detestabilã pentru terfelirea rela -þiilor sfinte în familie pe care autorul le apãrãprin mesajul sãu.

Cartea mai conþine într-o traducere savurosã„Amintiri din epoca de mãmãligã“- comuniste,utile pentru informarea tineretului privind îndo-bitocirea populaþiei de altã datã.

Noua carte a lui M. Traista „Ibovnice cu ochide Maramureº“ se recomandã cititorului romândrept o creaþie de succes cu schiþe umoristicereuºite ºi o comedie de moravuri actualã, bazatepe subiecte incitante, dialog ºi limbaj savuros,cu quiproquouri ºi jocuri ale neprevãzutului.„Trãistaria“, cum se exprimã în prefaþã SilviaZabarcencu, ar putea fi un þinut literar ºi unpunct de reper în literaturile ucraineanã ºiromânã.

Ioan CHIDeªCIUC

Umoristul Mihai Traista iese la rampå:

„„IIbboovvnniiccee ccuu oocchhii ddee MMaarraammuurreeçç““ Se dedicã fetiþei mele F.

ªtiu cã ai plâns – fulgii-mi jeleau printre vene,Þurþuri din ochi se schimbau în zefir,Vrut-am sa strig, sã-þi scot flori din troiene,Caii cu troici îmi zburdau prin simþiri...

Mare Alcoor, cu cristale de gheaþãSe aprindea-n candela de la fereastra ta,Floarea de crin se trezea iar la viaþã,A lacrimii ºoaptã-n iriºi înflorea.

ªtiu cã ai plâns, cerul scruta din petale,Lacrimi înalte – sfânt imn din Efes,S-aºterneau în pridvorul privirilor tale,ªi era clipa înaltã, nu vorbe spuse-n eres.

ªtiu cã vei plânge, cãci iarna-i aproape,În fiece clipã din albul altar,Vino ºi stai în veºmântu-mi de ape,Roiul de gânduri printre stele-mi presari!..

Pablo Romaniuc

Iriºi de gheaþã

Sãrbãtorile de iarnã au fost marcate, la Micu -la, printr-un program cultural de colinde ºirecitãri de poezii în limba ucraineanã, pregãtitde profesoara Nadia Corsuc ºi educatoareaAdria na Horvat, ajutate de Loredana Morar ºiGeorgeta Igoz.

Programul prezentat de copii a fost deosebitde frumos din care reies clar progresele înregis -trate de ei în învãþarea limbii ucrainene. Bine în -þe les cã pentru acest merit, copiii nu au fost ui taþide Moº Nicolaie care a venit cu multe daruri.

De menþionat faptul cã la acest eveniments-au adunat, poate pentru prima datã, pe lângãcopii, ºi pãrinþii acestora, într-un numãr de apro -ximativ 200 de persoane, Cãminul Cultural dinMicula fiind arhiplin.

A luat cuvântul dl Mihai Macioca care a feli -citat copiii, pãrinþii acestora, cadrele didactice,con ducerea primãriei ºi a ºcolii pentru ajutorulacordat în buna funcþionare a învãþãmântului înlimba ucraineanã.

În mod deosebit s-au adus mulþumiri profe-soarei de limba ucraineanã, Nadia Corsuc, care adat dovadã de multã rãbdare ºi preocupare deo -sebitã pentru a-i învãþa ºi instrui pe aceºti copii laun nivel superior, la fel ºi educatoarei AdrianaHorvat care s-a preocupat ºi se preocupã de pre -ºcolari.

Tot cu acest prilej s-a adus la cunoºtinþãpãrinþilor, copiilor ºi a colegilor de la ºcoalã fap-tul cã Nadia Corsuc îºi terminã misiunea de pro-fesoarã la aceastã ºcoalã, fiind înlocuitã cu altãprofesoarã care, între timp, a ºi fost numitã pepost. Este vorba de Nicoleta Tcaci.

Au mai luat cuvântul primarul comunei Micu -la, dl Doboº ªtefan, ºi directorul ºcolii, care, larândul lor, au apreciat activitatea depusã decadrele didactice ce pregãtesc copiii la lim baucraineanã, evidenþiind progresul în educarea ºipregãtirea acestor copii.

Domnul Mihai Macioca a scos în evidenþãcontribuþia organizaþiei UUR din Micula ºi apreºedintelui acesteia, Buciuta Vasile.

Din partea pãrinþilor acestor copii, profesoaraNadia Corsuc a primit drept mulþumire multebuchete de flori.

Acest eveniment a fost popularizat ºi în presalocalã din judeþul Satu Mare.

Mihai MACIOCA

Sfântul Nicolaie,Crãciun ºi Anul Nou

pe stil vechi la Micula

Curierul UCRAINEAN 15

(Urmare din numãrul 205/206)

Locuitorii din Kyrylivka nu aveau moºtenitdreptul de folosinþã asupra pãmântului arabil:administraþia moºiei repartiza fiecãrui iobag doarcât sã cultive; nu aveau de asemenea nici pãdurerepartizatã pentru nevoile lor: pentru fiecarelemn, pentru fiecare cãruþã de vreascuri, trebuiausã-i munceascã boierului. Conform prevederilorlegale, fiecare iobag trebuia sã facã sãptãmînaltrei zile de corvoadã pentru boier, în fapt însãaceastã normã a încetat de mult sã existe: a fostînlocuitã cu norme de muncã efectuatã - numãr desnopi legaþi, numãr de care transportate, mãsuride grãunþe mãcinate etc., iar acele norme eraumai mari decât o zi de muncã. În afara acelor,chipurile, trei zile obligatorii, mai trebuiau fãcutetot felul de „munci suplimentare“, „clãci“, „cor-voade“, „treburi casnice“, „treburi femeieºti“ º.a.,iar la Kyrylivka toate acestea au fost special cons-finþite ca tradiþie de cãtre noii sãi moºieri ºi admi -nistra tori. Muncind din greu la boier, pãrinþii luiTaras erau nevoiþi sã mai lucreze ºi peticul depãmânt atribuit lor pentru subzistenþã. Dar maitre buiau sã se îmbrace pe sine ºi pe cei ºase copiiai lor ºi sã plãteascã dãrile cãtre stat. Viaþa lor eragrea, lipsitã de bucurii ºi nu se întrezãrea niciosperanþã!

Despre faptul cã locuitorii din Kyrylivka,supuºii nepotului lui Potiomkin, duceau o viaþãfoarte grea vorbesc numeroasele documente dearhivã. Aflãm din ele cã iobagii lui Engelhardtfugeau tot mai des din Kerelivka, fugeau de sãrã-cie ºi de munci grele, iar unii dintre ei nu seîntorceau acasã cu anii. Mai aflãm din ele ºi cumîºi bãteau joc de ei administratorii boiereºti, cumîn urma „severitãþii exagerate“ faþã de sãteni,severitate pe care o cereau administratorii ºi dinpartea ajutoarelor lor - vãtafii sãteºti ºi paznicii decâmp -, destui iobagi erau bãtuþi cu vergile, iarunii chiar uciºi ân bãtaie. Astfel de fapte au avutloc pânã târziu în anii 40, adicã pânã atunci cândadministraþia þinutului a normalizat cât de câtrelaþiile dintre moºieri ºi iobagi, când au fostemise unele înlesniri în favoarea þãranilor. Însã pevremea copilãriei lui Taras era mult mai rãu:samavolnicia boierului era unica lege.

Dar pânã sã fie Taras conºtient de cumplitarealitate a iobãgiei, bãiatul a avut ºi ani decopilãrie lipsitã de griji. Casa familiei ªevcenkose afla la marginea satului. Sãrãcãcioasã ºi veche,cu „acoperiº de paie ºi horn negru“, era „vãruitãde jur-împrejur“. În faþa casei se afla stratul deflori al Katrei, sora cea mare a lui Taras, la poartãera o rãchitã bãtrânã, rãmuroasã ºi cu vârfuluscat, iar mai încolo se afla ºura. Dincolo de ºurãera livada, iar din livadã cãrarea ducea în grãdinã,în spatele cãreia, în vale, susura abia auzit „unpârâiaº mãrginit de rãchite ºi cãlini ºi acoperit defrunze mari de brusture de un verde închis“. În

acest pârâiaº se scãlda micul Taras, în acea „luxu -riantã“ livadã adormea adesea ºi avea „un somnîntr-adevãr fãrã griji“. Când mama lui era lamuncã la boier sau pe ogorul sãu, de Taras aveagrijã „neuitata lui sorã“ Kateryna, „rãbdãtoarea ºiblânda lui dãdacã“ mai mare cu opt ani decât el.Sunt propriile lui amintiri despre casa pãrinteascãºi primii ani ai copilãriei. Bãiatul era vioi, ne -astâm pãrat. Nu era uºor sã ai grija lui: ba se apucasã mãnânce pãmânt, ba fugea din sat. Dar îngri-jirea surorii se terminã curând: când Taras abiaîmpli nise cinci ani, a venit pe lume Marusea, careavea ne voie de ºi mai multã îngrijite, pentru cãera oarbã.

Între trãirile primei copilãrii, care s-au încrus-tat puternic în sufletul viitorului poet, era unafoarte luminoasã, întãritã mai apoi de alte amintiriºi sentimente: este vorba despre dragostea curatãpe care i-o purta fetiþei din vecini de-o seamã cuel - micuþa ºi cârlionþata Oksana Kovalenko.Oksana ºi Taras s-au jucat împreunã de mici copiiºi s-au „iubit“, iar dupã aceea s-au ºi îndrãgostitunul de celãlalt. Paginile romanului lor copilãrescle vom rãsfoi ceva mai târziu, iar deocamdatã Ta -ras a împlinit opt ani, noi privim aceastã pere checu ochii mamelor lor, care, uitându-se la joacaodraslelor, vorbesc în glumã despre cãsãtoria lor:

Cândva crescurãm împreunãªi ne-am iubit cu voie bunã,Iar mamele privind la noiNe ºi vedeau la cununie...

(Trad. Victor Tulbure, 1990)Taras a crescut, ca majoritatea copiilor din sat,

doar în grija lui Dumnezeu, dar încã de mic sedeosebea de cei de-o vârstã cu el prin aptitudinilesale. A învãþat sã modeleze din lut „ocarine,ciocârlii“, se pricepea sã facã din þeavã de socpocnitori ºi þâºnitori ºi mereu desena câte ceva cucãrbune sau cu cretã, unde se nimerea - pe pereþi,pe garduri. Era curios ºi se interesa de toate, voiasã ºtie tot ºi începu de timpuriu sã colinde cu gân-dul în lumea fanteziei. Tot astâmpãrându-ºi curi-ozitatea, aflã odatã cã Pãmântul se sprijinã pe„stâlpi de fier“. κi propuse sã vadã acei „stâlpi defier“ ºi plecã sã-i caute. Îndepãrtându-se câtevaverste de sat, se urcã în vârful unui „deal negru“ca sã priveascã în jur, dar nu vãzu decât douã sate;pe bãiatul rãtãcit îl aduserã înapoi la Kyrylivkaniºte cãruþaºi pe care-i întâlnise, dar el îºi puse îngând cã a doua zi sã plece iar în cãutarea acelor„stâlpi“. Îi plãcea sã-i asculte pe cei mari spunândpoveºti sau cântând cântece. Avea o þinere deminte extraordinarã ºi memora dintre acele cân-tece „mulþime fãrã numãr“. Profunda sensibilitateºi memoria bunã îi deschideau altã lume tainicã afanteziei, o lume neobiºnuitã de chipuri ºi întâm-plãri, o lume tot mai largã ºi diversã. Hryþko ªev-cenko, tatãl lui Taras, era un om deºtept ºi ºtiutorde carte. În timpul sãrbãtorilor - probabil, maiales în lunile de iarnã -, citea cu voce tare dinMinei. În Ucraina, aceastã carte era foarte popu-larã între oamenii care ºtiau sã citeascã. Pentrubãiatul sensibil, ascultarea unor povestiri, scriseîntr-o limbã bisericeascã solemnã, despre sfinþiimucenici care, fãrã sã ºovãie, îºi dãdeau viaþapentru credinþa în Hristos, despre fapte evanghe-lice, împodobite cu florile poeziei vii alemotivelor populare apocrife, se deschidea o lumeveche, o lume îndepãrtatã, dar plinã de întâmplãriînspãimântãtoare ºi de minuni, precum ºi de tul-burãtoare chipuri, iluminate de frumuseþe moralã- lumea eroicelor lupte. Dar, în afara acelei cãrþitipãrite, în care se aflau atâtea lucruri interesantedespre lupta din vechime a „dumnezeieºtilor

strategi“ pentru credinþa ºi adevãrul lui Hristos,Taras mai avea o a doua carte, poate chiar ºi maiinteresantã, despre foarte recenta luptã care decurând a însângerat toate împrejurimile Kyry -livcii lui natale, ba chiar ºi însãºi Kyrylivka. Aceacarte vie erau povestirile bãtrânului sãu bunicIvan despre aºa-numita „Koliivºcina“, despresânge roasa rãscoalã a þãranilor iobagi din 1768împotriva magnaþilor polonezi. Bunicul Ivan fu -se se el însuºi participant al acelor evenimente.„Vechi de zile“, el era fizic încã în putere. Cândavea Taras 6 ani, bunicul lui se însurã pentru atreia oarã ºi avea în jur de 80 de ani. Despre aces-te povestiri ale bunicului a amintit ªevcenko maitârziu într-un episod din poemul Haidamacii ºiaceastã amintire ilustreazã strãlucit o paginãimportantã din copilãria poetului:

Mi-amintesc cum, seara, vinuri bând sub lunãCu vecinii noºtri sau trãgând tabac,Îl ruga tãicuþul pe bunic sã spunãDespre Koliivºcina, despre Zalizneak,Despre Honta care îngrozea poleacul...Scãpãra bunicul ochi bãtrâni ca veaculªi-ncepea povestea-n vorba lui domoalã...

Îl plângeau pe ctitor. Nenorocu-i crunt.Lãcrimam eu însumi, nimeni sã nu ºtieCã pe dupã sobã plânge-un prunc mãrunt...

(Trad. Victor Tulbure, 1990)Fiind încã foarte mic, Taras percepea atât de

profund ceea ce auzea ºi suferea pentru durerile ºitragediile oamenilor. Sensibil ºi receptiv, purtaîncã de pe atunci în suflet compasiunea - proprienu oricui, iar unora chiar strãinã - faþã de ceinedreptãþiþi. Asculta îndurerat povestirile despretrecutul poporului sãu, despre durerile lui deveacuri, despre nedreptãþile istoriei. Dar el maiavea încã o carte, la fel de accesibilã tuturor, darnu de cãtre toþi înþeleasã la fel, o carte în acelaºitimp nescrisã ºi de nicio cenzurã ciuntitã - aceastãcarte e cântecul ucrainean. Lipsit de o conducerenaþionalã, trãdat de propriile vârfuri, care „pentrunenorocita râvnã“ au deznaþionalizat ambelemaluri ale Niprului, înfeudat ºi neavând posibili-tatea sã se dezvolte normal ºi sã creeze valori cul-turale, poporul ucrainean ºi-a pãstrat toate como-rile sale seculare în cântece. El a cântat despretrecutul sãu, mai îndepãrtat ºi mai apropiat, a cân-tat ºi despre prezentul greu ºi insuportabil. În cân-tec ºi-a pãstrat el ºi idealurile sale politice ºi etice.Cu el pe buze se ducea la urâta lui muncã, în el îºivãrsa durerile ºi jalea, cu el se mângâia ºi cu el sebucura, cu el îºi împodobea sãrbãtorile. În acestecântece, ca ideal al orânduirii politice, reînviacãzãcimea desfiinþatã cu o sutã de ani în urmã, ocãzãcime idealizatã ºi cu atât mai ispititoare.Cândva, þãranii ucraineni îºi legaserã speranþelede eliberare, de dobândire de drepturi politice toc-mai de o „înrolare“ generalã în cãzãcime. Iobagiin-au încetat sã viseze la revenirea epocii cazacilornici atunci când Taras era mic. În imagini poetice,în cântecele sale, poporul aprecia ºi comparafosta stãpânire magnato-nobiliarã a Poloniei feu-dale cu actuala stãpânire nobiliar-moºiereascã amonarhiei ruseºti:

Venise un nor negru ºi a venit ºi unul cenuºiu,

A fost, a fost cândva Polonia ºi-acuma e Rusia, eu ºtiu.(Trad. mea, C. Ir.)

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Corneliu IROD

ViaÆa lui Taras Çevcenko

Pavlo zaiþevVitrina literarã

Curierul UCRAINEAN16

Stimaþi concetãþeni,

Sãrbãtorim astãzi Ziua Unirii ºi LibertãþiiUcrainei.

Acestea sunt valori inseparabile care, încãde pe vremea Rusiei Kievene, constituiau bazaideii naþionale ucrainene.

Tot din încrederea în forþa libertãþii ºiunitãþii izvorãºte visul marelui Cobzar privind„propriul adevãr, ºi forþã, ºi libertate“ înviitorul stat ucrainean. Aceastã încredere a aju-tat Ucraina sã nu piarã în focul rãzboaielor ºi alrepresiunilor. ªi, desigur, Dumnezeu a voit casoarta acestui vis, dobândit prin eforturile tutu -ror generaþiilor de ucraineni, sã se afle, astãzi,în mâinile noastre. ªi ca de noi sã depindã înmare mãsurã pe ce piscuri se va ridica Ucrainaîn secolul al XXI-lea, cât de puternicã va fiîncrederea în dreptul lor de a exista pe acestpãmânt în actuala lume complexã ºi globaliza-tã pe care o vom transmite urmaºilor.

Aceastã repsonsabilitate cere multã muncãºi o privire corectã asupra provocãrilor carestau în faþa statului ºi a poporului.

Iar adevãrul constã în faptul cã Ucrainaliberã ºi unitã poate exista doar dacã va fi unstat democratic european, dezvoltat din punctde vedere economic ºi umanitar, un stat în carefiecare cetãþean se simte liber ºi apãrat.

Drumul nostru spre Europa nu este posibilfãrã reforme fundamentale. Noi am iniþiat pro-cesul de modernizare sistemicã a þãrii. Înultimii doi ani, am reuºit sã scãdem inflaþia, sãmenþinem o creºtere economicã destul de sub-stanþialã, sã reducem deficitul bugetar care seridica la aproape 15%, sã culegem, mulþumitãlui Dumnezeu, cea mai mare recoltã din toþianii de independenþã.

2012 etse anul Europei în Ucraina. Vomgãzdui, ºi sunt convins cu succes, cu toatã ospi -ta litatea ucraineanã tradiþionalã, Campionatuleuropean de fotbal.

Pregãtirile pentru acest eveniment sunt,practic, încheiate: au fost construite stadioane,drumuri, hoteluri, aeroporturi. Europa ºi întrea-ga lume vor vedea cu alþi ochi ºi vor înþelegeUcraina.

Anul acesta vom încheia Acordul privindliberul schimb ºi Acordul de asociere cu Uniu -nea Europeanã, vom continua sã lucrãm în pro -ble ma introducerii regimului fãrã vize.

Vom continua politica noastrã de pragma-tism naþional cu partenerii noºtri strategiciRusia, Statele Unite ale Americii ºi China.

Am început o serie de proiecte de infra -struc turã majore.

În afarã de pregãtirea pentru Euro-2012 decare am vorbit, am început construcþia de cen-trale electrice eoliene ºi solare ºi de linii de trende mare vitezã. Va fi construit un mare terminalde încãrcare a gazelor lichefiate pe þãrmulMãrii Negre.

Aceste proiecte îi vor permite Ucrainei sãobþinã, în deceniile urmãtoare, unele beneficiiºi, de asemenea, sã facã economii.

Ucraina este nevoitã sã aplice reforme încon diþii externe extrem de nefavorabile.

În primul rând, pe plan mondial continuã sãse manifeste criza economicã.

În al doilea rând, Ucraina a devenit pri-zoniera unor acorduri draconice în domeniulgazelor, semnate în 2009 din care cauzãsuportã pierderi imense, de miliarde.

În al treilea rând, am moºtenit o mare dato-rie externã.

Pot afirma fãrã exagerare cã aceste acorduri,aceste datorii au constituit un pericol real laadresa securitãþii naþionale a Ucrainei. ªi ceicare, indiferent de funcþia pe care au deþinut-o,au împins Ucraina pe marginea prãpastiei, tre-buie sã rãspundã în faþa poporului ucrainean.Cãci tocmai aceastã egalitate a tuturor în faþalegii, pedepsirea pentru încãlcarea ei constituiecaracteristici ale unui stat de drept.

Noi am adoptat un pachet de legi privindcorupþia. Am declarat rãzboi acestui fenomendegradant. ªi nicio funcþie înaltã, nicio protec -þie politicã nu-i vor salva de judecatã pe ceicare încalcã legea.

Am asigurat cetãþenilor noºtri, prin lege,accesul la toate informaþiile publice.

Este în curs reforma judiciarã, s-a adoptat olegislaþie electoralã democraticã.

Cu câteva zile în urmã, am înaintat Parla -mentului proiectul noului Cod de procedurãpenalã care rãspunde standardelor europene.

În continuare, se va trece la reformareaorganelor de ordine. Continuã activitatea pri -vind crearea Adunãrii constituþionale ºi pre gã -tirea pentru reforma constituþionalã.

Apãrarea drepturilor omului este, de aseme-nea, o componentã indispensabilã a unei þãrieuropene democratice.

Vom întãri în mod substanþial activitatea demonitorizare ºi de control în ceea ce priveºteinvestigarea fiecãrui caz de încãlcare a dreptu -rilor ºi libertãþilor omului. O atenþie deo sebitãse va acorda asigurãrii libertãþii cuvântului.

De doi ani, puterea din Ucraina acþioneazãîn conformitate cu Planul naþional de reformeanual, care cuprinde prioritãþile ºi sarcinile debazã pentru fiecare dintre schimbãrile ce auloc.

Puterea din Ucraina are sarcina ca în 2012,fiecare ucrainean sã simtã eficienþa ºi rezul-tatele acþiunilor noastre.

Fiecare ucrainean are dreptul inalienabil labunãstare.

Voi pretinde Guvernului sã acorde cea maimare atenþie asigurãrii drepturilor sociale ºieconomice ale cetãþenilor Ucrainei.

În pofida dificultãþilor economice pe carele-am amintit trebuie sã mãrim ajutoarele acor-date persoanelor cu venituri mici. Anul acesta,vor primi adaosuri bãneºti punctuale cadreledidactice, medicii, salariaþii din culturã, pen-sionarii, persoanele cu venituri mici.

Vom depune toate eforturile pentru a reduceîn continuare nivelul inflaþiei.

Sunt convins cã fãrã o garanþie fermã a pro-

tecþiei sociale a cetãþenilor noºtri niciun proiectde modernizare nu va fi încununat de succes.Unul dintre obiectivele principale ale politiciistatului nostru este promovarea unor reformesociale, eficiente ºi chibzuite, degrevate debirocraþie.

Asigurarea fermã a protecþiei sociale acetãþenilor Ucrainei va contribui la creºtereabunã stãrii lor, la introducerea unor noi stan-darde de calitate a vieþii ucrainenilor.

Nu am nicio îndoialã cã politica de moder -nizare ºi ideea de stat modern dezvoltat îi vauni pe toþi cetãþenii. Numai în acest fel Ucrainase va putea afirma ca stat puternic ºi ambiþiosîntr-o lume globalizatã ºi complexã ca cea deastãzi.

Sunt foarte conºtient de acest þel. ªi ºtiucum sã-l ating. Voi acþiona cu hotãrâre ºi con-secvenþã.

Dispun de suficientã voinþã politicã pentru aputea transpune treptat în viaþã visul deveacuri, acela de a edifica o Ucrainã indepen-dentã puternicã.

Suntem oare pregãtiþi pentru acest demers?Sunt foarte convins cã da! Cetãþenii noºtri auun spirit puternic ºi ºtiu sã învingã. Sunt sigurcã avem suficient entuziasm, devotament ºiputere.

Cred într-o Ucrainã unitã, dreaptã ºi inde-pendentã în care libertatea omului, drepturilelui sunt valori supreme.

ªi Dumnezeu ne va ajuta în aceastã mare ºiextrem de importantã problemã.

La mulþi ani cu prilejul Zilei Unirii ºi Liber -tãþii Ucrainei!

Apelul preºedintelui Ucrainei cu prilejulZilei Unirii ºi Libertãþii

Dragi concetãþeni,

Astãzi, de Ziua Unirii ºi Libertãþii Ucrainei,mã adresez Dvs. cu sentimentul unei mari încre -deri cã împreunã - puterea ºi comunitatea - vomputea consolida unitatea poporului nostru. Numaieforturile noastre comune, devotamentul nostrumarelui scop - edificarea Ucrainei puternice, suntgaranþii ale faptului cã Ucraina independentãunitã va aparþine întotdeauna cercului de statedezvoltate, de perspectivã ºi influente ale lumii,state în care cetãþenii sunt stãpâni ai pãmântuluilor, în care sunt asigurate drepturile ºi libertãþileomului.

Sunt convins cã încrederea în aceste valori esteîmpãrtãºitã de cea mai mare parte a societãþiinoastre. Vom merge pe aceastã cale ferm ºi con-secvent. Am încredere în înþelepciunea poporuluinostru. ªtiu cã eforturile noastre vor fi încununatede succes.

Vã doresc tuturor pace, înþelegere ºi unitate.La mulþi ani cu prilejul Zilei Unirii ºi

Libertãþii, dragi concetãþeni!

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, la adunarea solemnå prilejuitå de ziua Unirii çi libertåÆii Ucrainei