De la substanta activala produsul final –formularea este cheia succesului

CURIERULRevista Bayer CropScience pentru o agr icul turå modernå 1/06CURIERUL

De la substanta activala produsul final –formularea este cheia succesului

2 CURIERUL 1/06

Cercetare & Practicå

minum), viermii sârmå (Agriotes spp.),gândacul ghebos (Zabrus tenebrioides), câtµi alte grupe de insecte, precum coleoptere,diptere µi cicade. Efectul protector al luiYunta se extinde pe o lungå duratå de timp.

O caracteristicå unicå – efectul"anti-stres"O caracteristicå unicå, remarcabilå la Yuntaconstå în efectul "anti-stres", un efectsuplimentar faøå de acøiunea insecticidå,care se manifestå la plantele tratate. Stresulapare ca urmare a condiøiilor dificile decreµtere, determinate de secetå, cåldurå,luminå, salinitate, ozon, radiaøii ultra-violete, etc. Aceste condiøii adverse stre-seazå plantele chiar µi în absenøa unui atacal dåunåtorilor, limitând potenøialul de pro-ducøie. Efectul "anti-stres" se manifestå princreµterea mai viguroaså a plantulelor înprimele stadii de creµtere, plante mai verzi,uniformitate mai mare a culturii, toleranøåmai bunå la condiøiile adverse chiar în

absenøa agenøilor patogeni sau dåunåtori-lor. El se datoreazå acøiunii compuµilor dedescompunere metabolicå a produsului înplante, fiind o caracteristicå unicå a com-ponentei insecticide din Yunta.

Necesitatea tratamentului insecticid

Suprafeøele mari cultivate cu grâu µiporumb, precum µi tendinøa actualå gene-ralå de încålzire a climei determinå înmul-øirea rapidå a afidelor, vectori importanøipentru bolile de naturå viroticå. Acesteviroze conduc la scåderea rezistenøei laiernare a cerealelor µi determinå reducereasemnificativå a potenøialului lor de pro-ducøie, putându-se ajunge pânå la compro-miterea totalå a culturii. De aceea, trata-mentul insecticid al seminøei este necesarpentru protejarea culturilor începând chiardin primele momente ale råsåririi de atacultransmiøåtorilor de viroze. Yunta 246 FSreprezintå o soluøie modernå µi eficace derezolvare a acestei probleme.

Yunta® 246 FS (imidacloprid 233 g/l +tebuconazol 13 g/l) este un nou insecto-fungicid sistemic pentru combaterea boli-lor µi dåunåtorilor care afecteazå såmânøaµi plantulele de grâu µi orz. Yunta repre-zintå o dezvoltare a celui mai de succesinsecticid la ora actualå pe piaøa mondialå,cunoscut sub denumirea comercialå deGaucho® pentru tratarea seminøelor deporumb µi floarea soarelui. Protecøiaîmpotriva agenøilor patogeni µi a insectelorse realizeazå din interiorul seminøelor µiplantulelor. Yunta are acøiune sistemicåîmpotriva agenøilor patogeni localizaøi pesåmânøa de cereale sau în interiorul aces-teia (Tilletia spp., Fusarium spp., Ustilagonuda, Pyrenophora graminea). Produsulpåtrunde în såmânøå µi apoi în plantulå,împiedicând dezvoltarea miceliului ciuper-cilor. Yunta prezintå în acelaµi timp unspectru insecticid foarte larg, fiind combå-tute afidele (Macrosiphum avenae, Rapa-losiphum maidis, Rapalosiphum padi,Metopolophium dirhodum, Schizaphis gra-

Performanøå maximå în tratamentul seminøei

2 Yunta 246 FS –Performanøå maximå în tratamentul seminøei

5 Dezvoltarea rezistenøeila insecticide a dåunåtorilor – o provocare globalå

8 De la substanøa activå la produsul final – formularea este cheia succesului

12 Cum "funcøioneazå" fungicidele?

16 Ceaøa µi apariøia ei

Indicaøie: Curierul se adreseazå fermierilor din întreagaEuropå, el oferind informaøii µi despre produsele altor øåri. Dinacest motiv, rugåm cititorii så consulte neapårat omologårilenaøionale µi instrucøiunile de utilizare.

Editor: Bayer CropScience AG, Monheim / Redacøia:Bernhard Grupp, Sorin Ionescu / Conøinut: / Colaboratori: S. Heibges, K. v. d. Eynde / Layout: Xpertise, Langenfeld /Lito: Medienhaus Auf der Höhe, Solingen / Tipar: Broermann,Troisdorf / Preluarea este permiså cu citarea sursei. Rugåmtrimitere exemplar de control. Adresa redacøiei:BayerCropScience AG, PM-Marketing Services, Alfred-Nobel-Straße 50, D-40789 Monheim, FAX: 0049-2173-383133 / Bayer AG, Bayer SRL Romania, Str. Poligrafiei nr.3A, sector 1, Bucuresti, Tel: Tel: 021.529.5904, Fax:021.529.5991; www.bayercropscience.com

Declaraøii despre evoluøii viitoareAcest comunicat de preså conøine anumite declaraøii fondatepe ipoteze µi previziuni fåcute la momentul actual de cåtreconducerea Bayer CropScience AG. Rezultatele viitoare,situaøia financiarå, dezvoltarea sau performanøele BayerCropScience AG sau ale Bayer AG, societatea mamå, potsuferi abateri faøå de estimårile fåcute în acest document, înfuncøie de diversele riscuri cunoscute sau necunoscute.Printre aceµti factori de risc figureazå cei expuµi în raporturi-le publice ale Bayer AG, depuse la Bursa de Valori Frankfurtµi la U.S. Securities and Exchange Commission (inclusiv for-mularul 20-F). Nici Bayer AG, nici Bayer CropScience AG nuse considerå råspunzåtori, indiferent de motiv, de a transpu-ne în realitate aceste declaraøii despre evenimente viitoaresau de a le adapta evenimentelor sau dezvoltårilor viitoare.

Cuprins

1/06 CURIERUL 3

Este foarte important ca în procesul detratare så se realizeze o dozare corectå aprodusului µi o distribuøie cât mai uniformåpe toate seminøele.

Avantajele tratamentului seminøeicu Yunta• Eficacitate maximå în combaterea insec-

telor de sol (viermi sârmå, Zabrus) µi aafidelor (vectorilor de viroze)

• Spectru larg de acøiune (inclusiv diptere,coleoptere, cicade)

• Protecøie foarte bunå împotriva bolilor cutransmitere prin såmânøå

• Acøiune sistemicå insecticidå µi fungicidå• Efect protector de lungå duratå• O råsårire mai puternicå µi o creµtere mai

viguroaså a plantulelor în primele stadiide vegetaøie.

Avantajele utilizårii produsului Yunta latratamentul seminøelor de cereale suntdemonstrate µi de rezultatele experimen-tale obøinute la SCDA Secuieni, prezentatesuccint în cadrul acestui articol.

Concomitent, Yunta protejeazå culturaîmpotriva atacului viermilor sârmå (Agrio-tes spp.) µi al gândacului ghebos (Zabrustenebrioides).

Modul de utilizare

Yunta 246 FS este omologat pentru utili-zare la tratarea seminøelor de grâu µi orz îndoza de 2 l/t pentru combaterea afidelor µia viermilor sârmå (Agriotes spp.) µi 2,25 l/tpentru combaterea gândacului ghebos(Zabrus tenebrioides). Pentru tratament, pro-dusul se amestecå în prealabil cu apå înraport de 1:5 (1 litru produs la 5 l apå).

Afida cerealelor (Metopolophium sp.)

Gândacul ghebos (Zabrus tenebroides)

Tåciunele zburåtor (Ustilago nuda) Fuzarioza la grâu (Fusarium sp.)

Sfâµierea frunzelor (Helminthosporium sp.) Målura comunå (Tilletia caries)

Viermi sârmå (Agriotes sp.)

În condiøiile anului agricol 2004/2005, laS.C.D.A. Secuieni s-a amplasat un lot deverificare a unor insectofungicide aplicateîn tratamentul seminøei de grâu pentru pre-venirea atacului organismelor dåunåtoaredin sol µi de pe såmânøå.Lotul a cuprins urmåtoarele variante:• martor netratat• standard tratat cu produs pe bazå de lin-

dan• Yunta 246 FS – 2,0 l/t• Yunta 246 FS – 2,25 l/t

Terenul pe care s-a amplasat lotul a fostinfestat cu dåunåtori de sol, densitatea lar-velor genului Agriotes a fost cuprinså între7-9 exemplare/mp, iar a gândacului ghebos(Zabrus tenebrioides) de 1-3 exem-plare/mp. Planta premergåtoare a fostgrâul, lotul fiind amplasat în monoculturåpentru a måri infestarea cu dåunåtori desol. Semånatul s-a realizat la data de04.10.2004, soiul de grâu folosit a fostFlamura 85 µi s-au utilizat 240 kg såmâ-nøå/ha. Råsåritul plantelor în lotul de veri-

ficare s-a înregistrat la data de 27.10.2004.Dupå pornirea în vegetaøie a grâului în pri-måvarå µi pe parcursul perioadei de vege-taøie, s-au realizat urmåtoarele lucråri deîntreøinere:• combaterea buruienilor printr-un trata-

ment cu un erbicid sulfonilureic• prevenirea µi combaterea agenøilor pato-

geni care produc boli foliare µi ale spicu-lui prin douå tratamente:a) un tratament cu carbendazim la dozade 0,6 l/ha odatå cu erbicidarea;b) al doilea tratament dupå înspicare darînainte de înflorit cu Folicur BT 225 ECla doza de 0,8 l/ha.

Recoltarea s-a fåcut la maturitatea deplinåa boabelor, fiecare variantå fiind recoltatå,cântåritå µi analizatå separat.

Condiøii climatice

Pentru cultura grâului, anul agricol2004/2005 s-a caracterizat ca fiind un annormal cu excepøia lunii iulie 2005 cândprecipitaøiile au fost abundente µi au favo-

rizat instalarea µi evoluøia atacului deFusarium sp. pe spic. Lunile de toamnå(octombrie µi noiembrie) au fost caracteri-zate ca fiind calde µi însorite µi au favorizatapariøia, evoluøia µi atacul afidelor cereale-lor care au contribuit la råspândirea µiinocularea virusului îngålbenirii µi piticiriicerealelor. Precipitaøiile cåzute în ultimadecadå a lunii octombrie µi primele douådecade ale lunii noiembrie, au favorizat µiatacul dåunåtorilor de sol (viermii sârmå –Agriotes sp. µi gândacul ghebos – Zabrustenebrioides). Umiditatea relativå ridicatåµi precipitaøiile din lunile mai µi iunie aucondus la un atac ridicat al bolilor foliare µiale spicului.

Rezultate obøinute

Observaøiile µi determinårile efectuate de laråsårirea plantelor µi pânå la recoltare auaråtat cå tratamentul seminøei de grâu cuinsectofungicide a influenøat pozitiv råsåri-rea µi înfråøirea plantelor de grâu. Densi-tatea medie a plantelor a fost de 314 ex/mp

4 CURIERUL 1/06

Fig. 1

8000

6000

4000

2000

0Kg Martor Standard Yunta 246 FSYunta 246 FS

2 l/to 2.25 l/to

Sporul de producøie la hectar prin tratamentul seminøelor cu Yunta comparativ custandardul tratat a fost de 1755 kg/ha

Prod/ha

Fig. 3

800

600

400

200

0Martor Standard Yunta 246 FSYunta 246 FSnetratat cu Lindan 2 l/to 2.25 l/to

Numårul de spice la metru påtrat la recoltare este în cazul lui Yunta mai mare cu11% faøå de standardul tratat

Nr spice/MP

Fig. 2

10

8

6

4

2

0Martor Standard Yunta 246 FSYunta 246 FS

netranat cu Lindan 2 l/to 2.25 l/to

Frecvenøa de atac (%) este zero pentru cultura tratatå cu Yunta, atât pentruZabrus cât µi pentru Agriotes.

F% AtacZabus

F% AtacAgriotes

Fig. 4

250

200

150

100

50

0Martor Standard Yunta 246 FSYunta 246 FS

netranat cu Lindan 2 l/to 2.25 l/to

Avantajele economice ale utilizårii produsului Yunta. Investind aprox. 7 EUR/ha în plus faøå de standardul tratat, profitul la hectar a crescut cu aprox. 140 EUR(preøul mediu considerat pe tona de grâu 80 EUR/t)

Cost /ha Eur(tratamentsamanta)

spor produc-tie fata denetratat Eur

Rezultate experimentale la SCDA SecuieniAutor: dr. ing. Elena Trotuµ

1/06 CURIERUL 5

Impactul economic al rezistenøei la insec-ticide este deseori subestimat. De exem-plu, conform Insecticide Resistence ActionCommittee (IRAC), rezistenøa la insecti-cide costå agricultura SUA în jur de 40milioane USD pe an, sub forma trata-mentelor suplimentare sau a måsuriloralternative de combatere. Rapoarte regu-late privind pierderile severe de recoltå

datorate rezistenøei la insecticide vin µi dinalte pårøi ale lumii. Dezvoltarea rezistenøeila Heliothis virescens în Mexic în anii '70a condus la situaøia în care cultivarea bum-bacului în anumite zone a devenit practicimposibilå. Aceasta a anulat sursa de veni-turi a fermierilor µi avut serioase con-secinøe economice.

Omida capsulelor(Heliothis virescens)

Dezvoltarea rezistenøei lainsecticide a dåunåtorilor– o provocare globalå

la martorul netratat µi între 362 µi 391ex/mp la variantele tratate. Numårulmediu de fraøi pe o plantå a fost de 2,11fraøi/plantå la martorul netratat µi între 2,34µi 2,82 fraøi/plantå la variantele tratate.

Insectofungicidele aplicate în trata-mentul seminøei au asigurat o protecøiebunå a plantelor împotriva dåunåtorilorde sol. Astfel, frecvenøa medie a ataculuiprodus de Agriotes sp. a fost de 9,4% lamartorul netratat, 2,16% la varianta standardµi 0% la YUNTA 246 FS. Atacul produsde Zabrus tenebrioides a fost de 6,32% lamartorul netratat, 1,17% la varianta stan-dard µi 0% la YUNTA 246 FS (Fig. 2)

În primåvarå, densitatea medie a plan-telor a fost de 630 exemplare la martorulnetratat µi cuprinså între 752 ex/mp µi 806ex/mp la variantele tratate. Pe parcursulperioadei de vegetaøie, plantele de grâu aufost afectate de virusul îngålbenirii µi piti-cirii plantelor astfel cå frecvenøa medie aatacului a fost de 18% la martorul netra-tat, 16,7% la varianta standard µi cuprinsåîntre 1,5% µi 3,4 % la variantele tratate cuYUNTA 246 FS.

În ceea ce priveµte frecvenøa spicelorafectate de målura comunå (Tilletia tritici),aceasta a fost de 6% la martorul netratat µinu s-au înregistrat plante afectate în vari-antele tratate cu Yunta. Înainte de recol-tare, densitatea medie a spicelor/mp a fostde 514 exemplare la martorul netratat, de617 exemplare la standardul tratat µi de686 exemplare la varianta tratatå cuYunta. Tratamentul seminøei cu Yunta ainfluenøat pozitiv producøia de grâu prinprotecøia bunå asiguratå împotriva dåunå-torilor de sol dar mai ales asupra afidelorcerealelor, ceea ce a dus la prevenirea ata-cului virusului îngålbenirii µi piticiriiplantelor de grâu µi la realizarea unor spo-ruri de producøie foarte semnificative faøåde martorul netratat µi de produsul stan-dard.

Concluzii

1. Insectofungicidul YUNTA 246 FS aasigurat la ambele doze experimentaleo protecøie foarte bunå a plantelor degrâu împotriva atacului dåunåtorilor desol (Agriotes sp., Zabrus tenebrioides)dar µi împotriva afidelor cerealelor,prevenind inocularea µi atacul virusuluiîngålbenirii µi piticirii plantelor degrâu;

2. Protecøia bunå asiguratå de tratamentulseminøei cu YUNTA 246 FS împotrivavirusului îngålbenirii µi piticirii ainfluenøat pozitiv producøia de grâu,diferenøele de producøie fatå de marto-rul netratat µi de varianta standard tratatfiind importante.

Cum se dezvoltå rezistenøa?

Toate organismele aparøinând unei anumitespecii au în comun anumite caracteristicideterminate genetic. Totuµi, existå anumitediferenøe minore între indivizii din cadrulunei specii – cu alte cuvinte, nu existådouå organisme identice în cadrul aceleiaµispecii. Aceasta se întâmplå deoarece carac-teristicile particulare ale unei specii seexprimå diferit – conform variabilitåøiigenetice prezente în cadrul speciei. Varia-bilitatea din cadrul unei populaøii reflectåpotenøialul de schimbare în raport cu anu-mite caracteristici; ea reprezintå o måsuråa capacitåøii populaøiei de a supravieøui unormodificåri ale mediului, factor importantîn procesul de evoluøie.

Capacitatea de adaptare se aflå în starelatentå în baza geneticå a unei specii µi eaîncepe så se manifeste atunci când creµtepresiunea de selecøie impuså de un anumitfactor. Så consideråm relevanøa acestuifenomen în cazul utilizårii insecticidelor:anumiøi indivizi aparøinând unei populaøiia unui dåunåtor pot prezenta deja rezisten-øå determinatå genetic la acøiunea uneianumite substanøe active – chiar înainte caaceastå substanøå så fi fost utilizatå. Indi-vizii care posedå gene de rezistenøå repre-zintå iniøial numai o micå parte din popu-laøie, dar la aplicarea insecticidului are loccreµterea presiunii de selecøie – indiviziirezistenøi vor supravieøui µi se vor înmuløi,devenind dominanøi în cadrul populaøieirespective, în timp ce indivizii nerezistenøivor fi combåtuøi. Rezistenøa se va råspândi curapiditate în interiorul populaøiei, în specialdacå organismul are o succesiune rapidå degeneraøii µi se reproduce în numår mare.

Exemple de dåunåtori care posedå omare abilitate de a dezvolta rezistenøå lainsecticide sunt afidele, musculiøa albå,acarienii µi diverse specii de lepidoptere,inclusiv genurile Spodoptera, Heliothis µiPlutella. Aceµti dåunåtori posedå caracteri-sticile biologice descrise mai sus: ei au mai

multe generaøii anual µi prezintå o ratå ridi-catå de reproducere. Aceµti factori permitca selecøia geneticå µi adaptarea la modifi-carea factorilor externi så se producå deo-sebit de rapid la aceste tipuri de insecte.

Dacå un insecticid nu mai este utilizat,frecvenøa apariøiei rezistenøei în cadrulunei populaøii tinde så scadå. Rezistenøapoate înså råmâne în stare latentå, manifes-tându-se din nou dacå presiunea de selecøiecreµte odatå cu reintroducerea în utilizare ainsecticidului respectiv.

Urmarea procesului de selecøie de-alungul mai multor generaøii ale uneiinsecte dåunåtoare poate consta în reduce-rea eficacitåøii insecticidului uneori pânå lazero. IRAC defineµte rezistenøa ca "scå-derea geneticå a sensibilitåøii unei popula-øii, reflectatå prin lipsa repetatå de eficaci-tate a unui produs la utilizarea conformrecomandårilor pentru un anumit dåunåtor,atunci când lipsa de eficacitate nu poate fiimputatå unor probleme legate de stocareaprodusului, de aplicare sau de condiøii cli-matice sau de mediu neobiµnuite".

Rezistenøa poate lua diverseforme:Rezistenøå metabolicå

Dåunåtorul rezistent poate degrada sub-stanøa activå înainte ca aceasta så îµi mani-feste toxicitatea.

Rezistenøå legatå de modul de acøiune

Locul de acøiune al substanøei active –adicå øinta molecularå în organismul dåu-nåtorului – se schimbå atât de mult încâtsubstanøa activå nu mai este eficace.

Rezistenøå la penetrare

Organismul rezistent preia substanøa activåîntr-un ritm mai lent µi/sau în cantitåøi maimici decât organismul cu sensibilitate nor-malå.

Rezistenøå comportamentalå

Organismul rezistent evitå contactul cusubstanøa activå. Aceasta conduce la prelu-are reduså de cåtre insectå µi în consecinøåla eficacitate diminuatå.

Deseori, apariøia rezistenøei nu este con-secinøa unui singur mecanism, ci a inter-acøiunii simultane a douå sau mai multemecanisme.

Factori care favorizeazå apariøiarezistenøeiCapacitatea de a dezvolta rezistenøå depindeputernic de biologia speciei respective(frecvenøa generaøiilor, viteza de reprodu-cere, variabilitatea geneticå). Un factor cuinfluenøå decisivå în apariøia rezistenøeieste înså constituit de utilizarea necores-punzåtoare a produselor fitosanitare.

Substanøele active se leagå în generalîntr-un loc anume specific (receptor) dinorganismul øintå. Compuµii din aceeaµiclaså chimicå sunt activi în aceeaµi locaøiereceptoare, adicå posedå acelaµi mod deacøiune. De exemplu, inhibitorii sintezeichitinei perturbå procesul de eclozare a lar-velor anumitor insecte; insecticidele cloro-nicotinile influenøeazå transmisia semnalu-lui între celulele nervoase.

Atunci când o specie de dåunåtori dez-voltå rezistenøå la o anumitå substanøåactivå, ea devine de obicei rezistentå µi laalte substanøe active care posedå acelaµimod de acøiune. Ca urmare, culturile numai pot fi protejate împotriva atacului dåu-nåtorilor folosind produse aparøinând ace-leiaµi clase chimice.

Deoarece numeroµi dåunåtori suntcomuni mai multor culturi, iar produselede protecøie a plantelor pot fi utilizate ladiferite culturi pentru combaterea aceloraµidåunåtori, analiza riscului apariøiei rezisten-øei trebuie så ia în calcul întregul spectrude culturi atacate de un anumit dåunåtordintr-o regiune – acest factor determinå

Afide pe frunza de cartof Acarieni (Tetranychus sp.) Musculiøa tutunului (Bemisia tabaci)

6 CURIERUL 1/06

Eficacitatea unui produs poate fi

garantatå numai atunci când:

1. produsul este aplicat la doza recoman-datå, la momentul potrivit µi cu echipa-mentul adecvat;

2. nu se depåµeµte numårul maxim admisde tratamente;

3. insectele utile sunt protejate, în spiritulagriculturii integrate;

4. activitåøile agricole (curåøarea terenuluidupå recoltare, evitarea monoculturii,rotaøia culturilor) sunt realizate conformprincipiilor agriculturii integrate.

Tratamentele efectuate la doze mai redusedecât cele recomandate conduc la micµora-rea eficacitåøii de combatere, mai alesatunci când presiunea de infecøie estemare; ele måresc totodatå riscul de apariøiea rezistenøei. Dozele recomandate de apli-care trebuie respectate în toate situaøiile,

Buha (Spodoptera sp.) Molia verzei (Plutella maculipennis)

frecvenøa µi intensitatea expunerii uneianumite specii de dåunåtori la o anumitåsubstanøå activå.

Populaøiile izolate de dåunåtori – deexemplu acelea asociate cu cultura în spa-øii protejate sau populaøiile izolate geogra-fic – prezintå un risc deosebit de ridicat dedezvoltare a rezistenøei, deoarece nu esteposibil schimbul de material genetic cupopulaøiile neexpuse la acøiunea insectici-delor.

Cum poate fi redus risculdezvoltårii rezistenøei?Bayer CropScience este conµtient deresponsabilitatea sa specialå pentru garan-tarea unei protecøii eficiente µi durabile aculturilor agricole. De aceea ne preocupåmpermanent pentru dezvoltarea de instru-mente utile pentru managementul eficiental riscului de apariøie a rezistenøei.

Cercetåtorii de la Bayer CropSciencelucreazå la dezvoltarea unor substanøeactive din noi clase chimice, pentru a asi-gura alternative eficiente pentru viitor.

Exemplu: noile substanøele active spiro-diclofen (Envidor®), spiromesifen (Oberon®)µi spirotetramat (Movento®). Utilizate sin-gure sau în amestecuri, substanøele activeconsacrate imidacloprid (Confidor®), tia-cloprid (Calypso)® µi deltametrin (Decis®)constituie o fundaøie solidå pentru strategi-ile de reducere a riscului apariøiei rezisten-øei. Exemple de amestecuri de produse dinclase chimice diferite, cu moduri diferitede acøiune, sunt Proteus® OD 110 (tia-cloprid + deltametrin) µi Confidor Energy(imidacloprid + deltametrin). BayerCropScience trateazå cu responsabilitateproblema de mare importanøå a omologåriiproduselor la doze suficient de ridicate,pentru a fi acoperitoare din punctul devedere al eficacitåøii. Subdozarea, caurmare a favorizårii factorului economic îndauna eficacitåøii, este una din cauzelemajore de apariøie a rezistenøei.

Sinapsele colinergice reprezintå o øintå comunå a insecticidelor lanivelul sistemului nervos al insectelor (reprezentare schematicå)

Transportorde colinå

Colinå

Colinå

ACh

AChE

ChAT Transportor de ACh

Canal sodiuReceptori ACh

ACh = acetilcolinåAchE = Acetilcolinesterazå

Veziculå

Acid acetic

Acetyl CoA

Na+

+

+

Celulå presinapticå

Celulå postsinapticå

ACh

ACh

OrganofosfaøiCarbamaøiPiretroiziNeonicotinoide

chiar µi atunci când produsele sunt utilizateîn amestecuri. Combinarea sau alternareaproduselor din clase chimice diferite poatecreµte eficacitatea de combatere, poatecompleta spectrul de acøiune µi reduceriscul de dezvoltare a rezistenøei. Infor-maøii detaliate despre utilizarea corectåsunt furnizate în eticheta de pe ambalajulfiecårui produs.

Concluzii

Dezvoltarea rezistenøei la insecticide adåunåtorilor este un proces complex. Esteimportant de reøinut cå rezistenøa se poateråspândi foarte repede în cadrul populaøii-lor de dåunåtori. De aceea, trebuie puse înaplicare toate måsurile descrise mai sus,iar produsele de protecøie a plantelor tre-buie utilizate responsabil, în spiritul princi-piilor unei agriculturi durabile.

1/06 CURIERUL 7

De la substanta activala produsul final –formularea este cheiasuccesuluiProtecøia plantelor înseamnå mai mult decât simplautilizare a substanøei active adecvate: succesul unuiprodus depinde µi de modul în care el este formulat*.

Stiinøa tehnologiei formulårii implicåîncorporarea substanøei active într-un pro-dus final care så fie cât mai practic pentruutilizator µi care så asigure distribuøia uni-formå pe o suprafaøå tratatå foarte mare aunei cantitåøi foarte mici din substanøaactivå. Un factor important îl constituiemodul de aplicare al produsului- prinstropire, irigare sau sub formå de tratamental seminøei. Prezentul articol trateazådiverµii factori care trebuie luaøi în consi-derare atunci când se elaboreazå formu-larea adecvatå pentru o anumitå substanøåactivå. El prezintå de asemenea tipurileuzuale de formulare dezvoltate pânå înprezent pentru aplicaøii prin stropire.

Cerinøe ridicate pentru tipulformulåriiAlegerea formulårii este determinatå demetoda de aplicare, de cultura ce urmeazåa fi tratatå, de regiunea în care va fi utilizatprodusul, precum µi de alte cerinøe speci-fice ale utilizatorului. Dar gama largå deformulåri utilizate în prezent este µi o con-secinøå a caracteristicilor fizico-chimiceale substanøelor active. Printre acestecaracteristici, factori importanøi pentru ale-gerea formulårii sunt temperatura detopire, solubilitatea µi stabilitatea chimicå.Determinant este µi faptul dacå substanøaactivå prezintå proprietåøi sistemice deredistribuøie sau doar activitate de contact.Un alt aspect deosebit de important al for-mulårii constå în optimizarea factorilor deretenøie pe frunzå, acoperire, penetrare înøesuturi µi rezistenøå la spålarea prin preci-pitaøii, astfel încât activitatea biologicå asubstanøei active så fie puså integral învaloare.

Elaborarea unei formulåri implicå deasemenea testarea compatibilitåøii cu plan-tele de culturå, a caracteristicilor toxicolo-gice µi ecotoxicologice. Mai mult, esteimportant ca produsul så råmânå stabil ladepozitare în diferite condiøii µi så îµipåstreze eficacitatea pentru o perioadå decel puøin doi ani.

Pentru a îndeplini toate aceste condiøiitrebuie selectatå formularea cea mai adec-vatå dintre tipurile cunoscute EC, EW, SL,SC, WG, µi mai recent, dintre noile tipuriCS, SE µi OD. Existå de asemenea µi altetipuri de formulare pentru aplicaøii speci-fice, cum ar fi utilizarea în grådinårit.

Soluøie, emulsie, suspensie saugranuleUna dintre cele mai importante condiøii înpracticå este ca produsul de protecøie aplantelor så formeze un amestec stabil cu

apa din rezervorul pompei de stropit.Aceastå condiøie reprezintå o adevåratåprovocare pentru tehnologi, deoarecefoarte puøine produse sunt complet solu-bile în apå. Din acest motiv, numeroaseformulåri sunt realizate sub forma unoremulsii sau suspensii concentrate, gata deutilizare. Alte formulåri sunt realizate pebazå de solvenøi organici sau de granulecare formeazå o emulsie respectiv suspen-sie numai dupå diluøia în apå în rezervorulpompei. Emulsiile conøin substanøa activådizolvatå în picåturi mici de ulei, aflate însuspensie în soluøia de stropit, în timp cesuspensiile conøin substanøa activå subforma unor particule solide de mici dimen-siuni dispersate în soluøia de stropit.

Folicur® BT 225 EC, fungicid foliar pentruutilizare la cereale.

Importanøa solventului

Dezvoltarea unei formulåri EC începe cucåutarea unui solvent adecvat sau a unuiamestec de solvenøi care så îndeplineascåurmåtoarele criterii: så fie siguri din punctde vedere toxicologic µi ecotoxicologic µiså nu fie inflamabili. În funcøie de cerinøeleformulårii µi ale substanøelor active, pot fiadåugate µi alte substanøe, de exemplu pen-tru optimizarea gradului de acoperire pefrunzå sau a penetrårii substanøei active înplantå. În final, trebuie gåsit cel mai potri-vit emulgator, astfel încât emulsia formatå

La diluarea unui concentrat emulsionabil (EC) în apå rezultå o emulsie.

la diluøia în apå så råmânå suficient destabilå pentru aplicarea prin stropire.

Stabilitatea emulsiei

Odatå preparatå de utilizator, o emulsiepoate så råmânå stabilå pânå la 24 ore, fåråa forma depozite semnificative uleioasesau sub formå de cremå sau sediment. Estede asemenea vital så se evite cristalizareasubstanøei active în soluøia de stropit, deo-arece acest fapt ar putea conduce la bloca-rea duzelor sau a filtrelor pompei în timpulaplicårii.

Ceea ce în trecut era considerat un gradacceptabil de cristalizare nu mai este deconceput pentru o formulare EC modernå;pe de o parte, cerinøele utilizatorilor au cre-scut foarte mult; pe de altå parte, echipa-mentul modern de stropire pretinde emul-sii de calitate maximå pentru a asiguradistribuøia uniformå a produsului pe supra-

* Termenul de "formulare" se referå la forma deprezentare a preparatului în produsul comercializat.

1/06 CURIERUL 9

Concentrat emulsionabil (EC)

Concentratul emulsionabil råmâne unadintre cele mai importante formulåri pen-tru aplicarea produselor de protecøie aplantelor la cereale. Fermierul cumpårå unprodus lichid, în care componentele for-mulårii formeazå o soluøie omogenå.Emulsia se formeazå numai dupå diluøia cuapå. Ea poate fi sub forma unei micro-emulsii, având o dimensiune medie a picå-turilor cuprinså între 0,01 µi 0,1 microni.Cu excepøia unei uµoare nuanøe albåstriidatorate dispersiei luminii (aµa numitulefect Tyndall), micro-emulsia apare utili-zatorului sub forma unei soluøii clare, deo-arece picåturile individuale nu pot fidistinse cu ochiul liber. Totuµi, majoritateaformulårilor EC formeazå prin diluøie înapå o macro-emulsie cu dimensiunea picå-turii cuprinså între 0,1 µi 10 microni.Deoarece picåturile mai mari reflectålumina, macro-emulsiile apar de obicei subforma unui lichid de culoare alb-låptos. Unexemplu tipic de produs formulat EC este

faøa tratatå. În plus, criteriile de calitatenecesare omologårii noilor produse audevenit mult mai severe.

Atenøie la amestecuri!

Toate tipurile de formulåri trebuie så fietestate înainte de a fi amestecate cu alteproduse de protecøie a plantelor, fertiliza-tori µi aditivi, deoarece ele trebuie så îµiconserve activitatea biologicå µi compati-bilitatea cu plantele de culturå în amesteculrealizat. Fiecare formulare în parte repre-zintå un sistem foarte fin "reglat". Ames-tecarea formulårilor în rezervorul pompeide stropit poate conduce la interacøii nefa-vorabile în diverse grade între ingredienøi.În cazul cel mai defavorabil, formarea unuigel, coagularea sau sedimentarea pot facesoluøia de stropit complet inutilizabilå.Acest fapt obligå utilizatorul så realizeze lascarå micå un test de compatibilitateînainte de a amesteca produse diferite înrezervorul utilajului de stropit.

Concentrate solubile (SL)

Concentratele lichide solubile în apå (SL-Soluble Liquids), la fel ca în cazul formu-lårilor EC µi EW, conøin substanøa activå înformå dizolvatå. Totuµi, SL diferå de EC µiEW prin aceea cå fiecare componentå aformulårii este dizolvatå în soluøia apoaså

de stropit – fapt ce explicå de ce soluøiaeste în acest caz întotdeauna clarå. Aceastaînseamnå cå formulårile SL pot fi dezvol-tate numai pentru substanøele active careprezintå o solubilitate ridicatå în apå. Unexemplu de produs sub formå de concentratsolubil este insecticidul Confidor® 200 SL.De obicei, pentru formulårile SL se recom-andå un volum minim de soluøie care så

asigure dizolvarea întregii cantitåøi de pro-dus. Cu toate acestea, creµterea localå aconcentraøiei soluøiei poate conduce la unanumit grad de cristalizare dacå soluøia destropit nu este agitatå corespunzåtor. Dinaceste motive, se recomandå atât respecta-rea cantitåøii de soluøie indicate cât µi agi-tarea corespunzåtoare.

Emulsii în apå (EW)

Formulårile EW reprezintå emulsii în apå.Emulsia poate consta dintr-o substanøåactivå lichidå, sau dintr-una care a fostdizolvatå în solvenøi. Aceasta înseamnå cåpe culturå se aplicå mult mai puøin solventcomparativ cu formularea EC. În cazul EW,emulsia a fost deja creatå în produsulcomercial, µi ea va fi numai diluatå în solu-øia de stropit. Formulårile EW au avantajulcå manifestå o tendinøå mai scåzutå de aforma cristale în soluøia de stropit. Un EWse poate prezenta de asemenea sub formaunei micro- sau macro-emulsii. Cu toateaceste avantaje, formulårile EW nu suntfoarte comune, deoarece puøine substanøeactive se prezintå în condiøii normale subformå lichidå sau posedå caracteristicilenecesare de solubilitate. Un exemplu deformulare tip emulsie în apå este fungici-dul Folicur Solo 250 EW.

Suspensii concentrate (SC)

Formularea SC este un tip uzual de prezen-tare a produselor de protecøie a plantelor.În formulårile SC, substanøa activå se aflåsub formå solidå, ca particule cu dimensiunicuprinse între 1 µi 4 microni. Particulelesunt menøinute în suspensie în soluøia apoa-så prin intermediul agenøilor dispersanøi; în

combinaøie cu alte substanøe, agenøiidispersanøi previn de asemenea sedimenta-rea particulelor. Un dezavantaj al formu-lårii SC este constituit de viscozitatea ridi-catå a produsului, care face uneori maidificilå golirea completå a ambalajului.Prezenøa substanøei active sub formå cris-talinå înseamnå totodatå cå disponibilita-tea biologicå poate fi în anumite situaøiimai scåzutå decât în cazul formulårilorEC, EW µi SL. Formularea SC este foartepotrivitå pentru produsele la care seurmåreµte o bunå acøiune de contact. Unexemplu de produs formulat ca suspensieconcentratå este fungicidul Teldor® 500 SC.

Granule dispersabile în apå (WG)

În cazul substanøelor active insolubile,tipul preferat de formulare era reprezentatde pulberile umectabile (WP); totuµi, aces-tea tind så formeze praf µi sunt de aceeamai puøin comode la dozat. În prezent, ace-ste probleme sunt rezolvate prin formula-rea ca granule dispersabile în apå. Acesteanu formeazå praf µi permit includerea unorcantitåøi ridicate de substanøå activå în pro-dus, ceea ce le face potrivite în special pen-tru substanøele active care necesitå dozeridicate de aplicare. Astfel, chiar dacåcosturile de producøie sunt relativ ridicate,costul pe hectar poate fi de obicei menøinutla valori scåzute. WG-urile posedå îngeneral o bunå compatibilitate cu plantele,de aceea sunt deseori utilizate pentru cul-turile mai sensibile, cum ar fi viøa de vie.Exemplu: fungicidul Eclair® 49 WG.

Suspensii încapsulate (CS)

Suspensiile încapsulate (sau microîncapsu-late) reprezintå cea mai bunå soluøie încazul în care o substanøå activå are pro-bleme de stabilitate, sau trebuie eliberatå

La amestecarea unei suspensii concentrate (SC) în prezintå în stare solidå sub forma unor particule fine.

Dizolvarea unui concentrat solubil (SL) în apå: rezultatul este o soluøie clarå.

10 CURIERUL 1/06

mulat cât µi ulterior în soluøia de stropire.Formularea CS (Capsule Suspension) esteformatå din douå componente: emulsia careconøine substanøa activå µi pereøii capsulei,ale cåror caracteristici determinå cineticade eliberare a substanøei active.

Suspoemulsii (SE)

O suspoemulsie este o combinaøie între tipu-rile de formulare SC µi EW. Faza continuåconøine apå, în care se aflå fin distribuiteatât particule solide cât µi picåturi ce for-meazå o emulsie. Suspoemulsiile sunt utileîn mod special atunci când trebuie ameste-cate douå substanøe active având gradefoarte diferite de solubilitate sau de punctde topire. Faza emulsionatå poate conøinede asemenea aditivi care så promovezeactivitatea sistemicå a substanøei active.

Dispersii în ulei (OD)

Numeroase substanøe active noi cu activi-tate sistemicå nu pot fi formulate ca EC dincauza unor proprietåøi specifice. Deoarece

eficacitatea acestor substanøe activedepinde de påtrunderea lor în plantå, suntnecesare formulåri alternative noi în caresubstanøa activå så poatå fi prezentå înstare solidå. Departamentul de Tehnologiea Formulårii de la Bayer CropScience adezvoltat diverse formulåri pe bazå dedispersii în ulei (OD), pentru a obøine ungrad ridicat de activitate biologicå µi decompatibilitate cu plantele de culturå. Înformularea OD, o substanøå activå solidåse aflå în suspensie într-un ulei. Uleiulserveµte de asemenea ca purtåtor pentruaditivi µi/sau safener. Diluøia unui OD înapå poate conduce la diverse tipuri de ame-stecuri de stropire: dacå substanøa activåeste solubilå în apå (cazul multor erbicide),atunci rezultå o emulsie; dacå substanøaactivå are o solubilitate micå în apå (cazulmultor insecticide), rezultå o suspoemul-sie. Exemple de produse formulate cadispersii în ulei: insecticidele Proteus® OD110 µi Confidor Energy 85 OD, erbicidulSekator® Progress OD.

ConcluziiÎn contextul unei cereri din ce în ce maimari pentru produse moderne de protecøiea plantelor, va fi întotdeauna necesarå dez-voltarea de variante optimizate ale tipuri-lor existente de formulåri, precum µi a unorconcepte noi. Aceasta este sarcina pe careµi-a asumat-o Departamentul de Tehnolo-gie a Formulårii de la Bayer CropScience.Tehnologia formulårii este o µtiinøå interdis-ciplinarå, în care chimia coloizilor µi îngeneral chimia fizicå joacå un rol esenøial.Într-un numår viitor al Curierului, veøiputea citi despre eficienøa tratamentelorprin stropire µi despre modalitåøile în careformularea poate îmbunåtåøi distribuøiasubstanøei active pe µi în plantå. Dispersiile în ulei (OD) formeazå la amestecarea în apå o suspoemulsie.

apå rezultå o suspensie. Substanøa activå se

La amestecarea în apå, granulele dispersabile (WG) formeazå spontan o dispersie finå.

1/06 CURIERUL 11

în mediu în mod controlat. Substanøaactivå se poate gåsi în interiorul capsulelorfie în formå dizolvatå fie dispersatå într-ofazå lichidå. Lichidul din interiorul capsu-lei este în general un solvent. Capsuleleformeazå o suspensie atât în produsul for-

Fig. 1: Evoluøia pieøei mondialede fungicide

Cum "funcøioneazå"fungicidele?

Erich-Christian Oerke µi Ulrike SteinerInstitutul pentru bolile plantelor, Bonn

Fungicidele sunt substanøe chimiceanorganice sau organice, utilizate în principal în agriculturå pentrucombaterea bolilor produse deciupercile patogene.

12 CURIERUL 1/06

AlteleStrobilurineAnilideMorfolineOrganofosfaøiBenzimidazoliTriazoli

AlteleFtalimideDitiocarbamaøiAnorganice

Fig. 2: Penetrarea fungicidelor sistemice de la suprafaøa frunzeiîn øesutul frunzei µi spre locul de atac al patogenului

Aceste substanøe produc moartea ciuper-cilor – acøiune fungicidå – sau inhibå dez-voltarea ciupercilor – acøiune fungistaticå. Fungicidele se utilizeazå prin stropire(aproape 90% din cantitatea totalå utili-zatå), la tratamentul seminøelor (aprox.10%), µi în foarte micå måsurå prin trata-ment la sol sau prin fumigaøie (de ex. sulf).

Evoluøia pieøei de fungicide

Efectul pulberii de sulf asupra ciupercilorcare provoacå mana a fost cunoscut µi uti-lizat de mai bine de 150 de ani. Începutulistoriei tratamentelor fungicide îl consti-tuie totuµi utilizarea pentru combatereamanei viøei de vie în anul 1885 a zemeibordeleze, un amestec de piatrå vânåtå µivar stins (CuSO4 + Ca(OH)2). Dupå 1915au început så fie utilizaøi la tratamentulseminøelor de cereale compuµi organici aimercurului. Aceµti compuµi au fost utilizaøipânå în 1981. În anii '30 au apårut fungici-dele din a doua generaøie, ditiocarbamaøii.A urmat o a treia generaøie la mijlocul anilor'60, odatå cu dezvoltarea primelor fungi-cide sistemice. Sfârµitul anilor '90 a marcatintroducerea pe piaøå a strobilurinelor, caredatoritå spectrului larg de acøiune, a efec-tului de lungå duratå µi a influenøei pozi-tive asupra recoltei, pot fi privite ca o apatra generaøie de fungicide. Utilizareasubstanøele active care måresc capacitateade apårare a plantei împotriva agenøilorpatogeni nu a luat încå amploare.

În prezent, diversele produse fungicideutilizeazå circa 150-160 substanøe activedin clase chimice foarte diferite. Valoareapieøei de fungicide este stabilizatå de ca.10 ani la 6 miliarde USD (Fig.1). Fungi-cidele care continuå så câµtige procente depiaøå sunt cele din grupa chimicå a azoli-lor.

Absorbøia µi distribuøia în plantå

Procentul de substanøe active de contactcontinuå så scadå. Aceste fungicide på-trund în diversele ciuperci dåunåtoare µi leomoarå, dar nu pot påtrunde în plante, deo-arece cuticula acestora – stratul ceros aflatla exteriorul celulelor plantei, cu rol deprotecøie faøå de pierderile de apå prin eva-porare – împiedicå penetrarea.

Spre deosebire de substanøele cu acøiunede contact, substanøele active sistemicesunt absorbite µi se acumuleazå în plantå.În funcøie de modul µi de gradul de mobili-tate în plantå, substanøele active se împartîn local sistemice µi sistemice propriu-zise.Acestea din urmå påtrund în øesuturileplantei µi sunt apoi distribuite acropetal înplantå (spre vârful frunzei; sistemieascendentå) odatå cu fluxul de sevå deter-minat de fenomenul de transpiraøie al frun-zei; transportul bazipetal odatå cu seva dinphloem (sistemie descendentå) reprezintåo situaøie de excepøie. Un exemplu de ase-menea substanøå activå cu sistemie com-pletå este fosetilul de aluminiu (Aliette®,Mikal Flash®, Verita®).

În cazul substanøelor cu acøiune localsistemicå, transportul în plantå dupå ab-sorbøie nu se mai produce. Acest fapt estevalabil µi pentru unele strobilurine, careînså se pot redistribui ulterior pe suprafaøafrunzei dupå reumectarea depozitului deprodus – astfel, produsul nu råmâne pefrunzå doar la locul aplicårii. Ca urmare aacestui fenomen, este posibilå realizarea întimp a unei distribuøii a substanøei activepe întreaga plantå. Acest comportament alsubstanøei active este denumit mezostemic.În special la temperaturi ridicate, substan-øele active mezostemice (de ex. trifloxi-strobin) se pot redistribui µi prin interme-

diul fazei gazoase (redistribuire prin eva-porare).

Påtrunderea substanøelor active siste-mice în øesuturile plantei este determinatåde proprietåøile lor fizico-chimice, în spe-cial de solubilitatea în apå sau gråsimi.Principalul obstacol este constituit de stra-tul ceros exterior al cuticulei frunzei, dato-ritå caracteristicilor ei hidrofobe (Fig.2).Structura µi compoziøia cuticulei suntfoarte complexe µi diferå în funcøie de spe-cie, stadiul de dezvoltare al plantei µi con-diøiile de mediu. Penetrarea substanøeiactive în øesuturi prin cuticulå µi pereøiicelulelor are loc datoritå diferenøei de con-centraøie. Acelaµi fenomen se produce µi laabsorbøia substanøei active în ciupercå,care, asemenea rådåcinilor plantelor, nuposedå o cuticulå.

În afarå de substanøa activå, produsulcomercial conøine diverµi ingredienøi, cecontribuie la distribuirea uniformå a fungi-cidului în soluøia de stropit, la aderenøa pefrunzå µi la absorbøia în plantå. Transportulsubstanøei active în øesuturile plantei nueste înså influenøat de aceµti ingredienøi aiformulårii. Absorbøia a numeroase sub-stanøe active este mult mai uµoarå prinøesuturile lipsite de cuticulå ale rådåcinilor.Totuµi, acest mod de utilizare al fungicide-lor este limitat datoritå efectului negativasupra absorbøiei prin rådåcini a altor sub-

1/06 CURIERUL 13

Strat cerosCearå intracuticularåamorfå/ cristalinåCutin µi polizaharidePectineÎnceputul pereteluicelular

Picåturå de soluøie

EpidermåParenchim palisadic

Parenchim lemnos

Epidermå

Patogen

Stomate

Tabelul 1: Clasificarea fungicidelor dupå caracteristicile chimice, selectivitateafaøå de agenøii patogeni µi momentul utilizårii

Substanøa activå Efectul asupra Momentul utilizåriipatogenului

acøiune de contact neselectiv preventiv

acøiune sistemicå selectiv preventivcurativ(parøial eradicativ)

stanøe organice µi anorganice din sol,precum µi datoritå pericolului de poluare aapei freatice. Pentru substanøele active ne-sistemice, ca de ex. cupru, existå în pluspericolul apariøiei efectelor fitotoxice caurmare a acumulårii în sol.

Consecinøele acøiunii selective

Substanøele active de contact, în special celeanorganice, posedå în general un spectrude acøiune foarte larg. Efectul lor fungicidse bazeazå pe perturbarea simultanå anumeroase reacøii metabolice (inhibitori"multi-site") sau pe inhibarea unei singurefuncøii esenøiale comune pentru numeroaseorganisme (de ex. enzima ATP).

Utilizarea acestor substanøe în protecøiaculturilor este posibilå numai datoritå fap-tului cå ele nu pot penetra cuticula celule-lor plantei. Deµi fungicidele de contactposedå un spectru larg de acøiune – adicåau o selectivitate reduså – ele prezintå înacelaµi timp unele dezavantaje care trebuieavute în vedere:1. Sunt combåtute numai stadiile timpurii

de dezvoltare ale ciupercii patogene, adicågerminarea µi creµterea tubului germi-nal; dupå ce ciuperca a påtruns în plantå,ea se poate dezvolta nestingheritå încontinuare;

2. Stratul de fungicid trebuie så acoperesuprafaøa plantei foarte uniform, pentrua oferi o protecøie suficientå;

3. Deoarece noile creµteri nu sunt prote-jate, iar ploaia spalå stratul fungicidexistent, tratamentele trebuie repetaterelativ des, în funcøie de condiøiile devreme µi viteza de creµtere a plantei;

4. Caracteristici ecotoxicologice deseorimai puøin favorabile.

Substanøele active sistemice inhibåanumite funcøii metabolice caracteristiceciupercilor patogene, fårå a atinge însåconcentraøia limitå de fitotoxicitate încelulele plantei. Aceastå condiøie esteabsolut necesarå pentru ca fungicidul så fiecompatibil cu planta de culturå. Spectrulde acøiune al acestor fungicide este deseorilimitat la ciuperci patogene asemånåtoare,aparøinând unei aceleiaµi grupe. Substan-øele active sistemice prezintå grade diferitede selectivitate, ceea ce le conferå caracte-ristici ecotoxicologice mai favorabile µipermite combaterea inclusiv a ciupercilorcare au påtruns deja în plante. Deoarececiuperca poate fi expuså fungicidului înoricare din stadiile ei de dezvoltare, darsubstanøa activå acøioneazå numai înanumite stadii µi în anumite puncte alelanøului metabolic, presiunea de selecøie lacare este supuså conduce deseori în timp laapariøia unor forme rezistente prin modifi-

carea unor reacøii metabolice. Avantajulsistemicitåøii substanøelor active selectivea fost "plåtit" în majoritatea cazurilor prinriscul apariøiei rezistenøei patogenilor lafungicid.

Modul de acøiune al substanøeloractive fungicideØinta acøiunii fungicidelor este constituitåde diversele funcøii metabolice ale ciuper-cii. În majoritatea cazurilor procesul con-stå în inhibarea sau inactivarea enzimelor. În cazul fungicidelor de contact, careposedå în general o acøiune tip "multi-site"(acøioneazå în mai multe puncte), acesteproteine catalitice sunt deseori afectateneselectiv; ca urmare, apariøia rezistenøeifaøå de o acøiune cu un spectru atât de largeste foarte puøin probabilå. Exemple tipicesunt constituite de substanøele fungicideanorganice cupru µi sulf, de cele organicedin clasele ditiocarbamaøi (mancozeb, pro-pineb etc.), ftalimide (captan etc.) µi sulfa-mide (tolilfluanid etc.).

În cazul fungicidelor sistemice, careposedå în general o acøiune tip "single-site" (o singurå øintå a acøiunii fungicide),este afectatå numai o singurå enzimå

La utilizarea repetatå a fungicidelor selective ciupercile pot dezvolta rezistenøå.

14 CURIERUL 1/06

respectiv o grupå de enzime. Øintele celemai comune ale acøiunii fungicidelor utili-zate în prezent sunt:Biosinteza sterolilor: sterolii reprezintåun element important al membranelorcelulare. Inhibitorii biosintezei steroliloracøioneazå în diverse puncte ale lanøuluisintezei din celulele ciupercilor patogene.În timp ce morfolinele inhibå douå enzimeasemånåtoare, triazolii (ex. tebuconazol) µiimidazolii (ex. imazalil, procloraz) inhibåo singurå enzimå, cu funcøie de catalizatoral reacøiei de descompunere a unei grupemetil. Aceste douå grupe cuprind mareparte din fungicidele utilizate în prezent µiacøioneazå împotriva unui spectru larg depatogeni, cu excepøia ciupercii manei car-tofului, Phytophtora infestans, care nu sin-tetizeazå steroli. Lanøul respirator: în lanøul de transport alelectronilor din mitocondrii se stocheazåenergie sub forma de ATP. Acest procespoate fi perturbat prin acøiunea diverselorgrupe de substanøe active, ca de ex. carbo-xanilide sau strobilurine (trifloxistrobin,azoxistrobin, kresoxim-metil etc.).

Alte øinte pentru fungicide sunt metabo-lismul acizilor nucleici µi biosinteza tubu-linelor. Tubulinele sunt printre altele

råspunzåtoare pentru creµterea organisme-lor. Benzimidazolii µi fenilcarbamaøiiinhibå de exemplu diviziunea celularå.Alte øinte pot fi biosinteza membraneicelulare µi a melaninei, sinteza aminoacizi-lor sau a acizilor graµi, precum µi prelucra-rea semnalelor electrice de cåtre ciupercå. Pentru alte fungicide, mecanismul intimbiochimic a råmas necunoscut chiar dupåani muløi de utilizare.

Gradul în care o anumitå substanøå chi-micå posedå acøiune fungicidå este deter-minat de doi factori importanøi: dacå øintafungicidului este prezentå în celula ciuper-cii µi dacå concentraøia fungicidului încelulele ciupercii este suficient de ridicatå.Nivelul concentraøiei este determinat de 1)concentraøia fungicidului pe plantå,respectiv în plantå, 2) difuzia în celuleleciupercii, 3) metabolizarea substanøeiactive în ciupercå µi 4) eliminarea activå,cu consum de energie, din celula ciupercii.Substanøele active sistemice acøioneazå, caurmare a selectivitåøii, numai asupra uneisingure grupe de ciuperci. Pe de altå parte,ele permit combaterea agenøilor patogenicare au påtruns deja în plante – adicå pot fiutilizate µi curativ. În cazul în care se mani-festå deja simptomele bolii, iar fungicidulpermite totuµi stoparea dezvoltårii ulte-rioare a patogenului, atunci vorbim despre

un efect eradicativ. Fungicidele care nusunt sistemice (fungicide de contact) nupot fi aplicate decât preventiv µi acøioneazånumai la suprafaøa plantei, asupra primelorstadii de dezvoltare ale ciupercii (Tabel 1).

Apariøia µi controlul rezistenøei

Ciupercile patogene pot dezvolta în timprezistenøå faøå de majoritatea fungicidelorselective (fie ele sistemice sau ne-siste-mice), ca urmare a utilizårii repetate. Dincauza presiunii de selecøie produså de acøi-unea fungicidului, este posibil ca acestecaracteristici genetice ale unor indivizi såse extindå foarte repede la întreaga popula-øie, astfel încât toøi indivizii så prezinterezistenøå. Rezistenøa se manifestå µi faøåde alte fungicide care posedå acelaµi meca-nism de acøiune, ele pierzându-µi astfel efi-cienøa de combatere a acestor patogeni. Înfuncøie de gradul de rezistenøå – definit caraportul dintre concentraøiile de substanøåactivå necesare combaterii ciupercilorrezistente µi a celor nerezistente – putemdeosebi douå tipuri de rezistenøå.

În cazul rezistenøei de tip benzimida-zol, la care fenomenul rezistenøei se baze-azå pe o singurå genå (rezistenøå mono-genå), existå o deosebire clarå între popu-laøiile rezistente µi cele nerezistente.

Rezistenøa se instaleazå într-un timp foartescurt µi atinge valori foarte mari (factor derezistenøå foarte ridicat >1000). În afarå debenzimidazoli, acelaµi fenomen se manifeståµi la apariøia rezistenøei fåinårii grâului µi afåinårii castraveøilor faøå de strobilurine.

Spre deosebire de rezistenøa tip benzi-midazol, rezistenøa de tip azol (la inhibito-rii biosintezei sterolilor) este determinatåde mai multe gene (rezistenøå poligenicå).Ca urmare a utilizårii repetate de-a lungulanilor, se ajunge la scåderea treptatå a efi-cacitåøii acøiunii fungicide. La factori derezistenøå cu valori de 5-20, scåderea efi-cacitåøii poate fi compensatå parøial princreµterea dozei de aplicare.

Pericolul apariøiei rezistenøei faøå defungicidele cu acøiune selectivå creµteodatå cu numårul de aplicåri (în faza devegetaøie) a substanøelor active posedândacelaµi mod de acøiune. Pentru prevenirearezistenøei, este necesarå utilizarea în trata-mente succesive a substanøelor active cumoduri diferite de acøiune. În principiu,fungicidele trebuie utilizate numai atuncicând existå pericolul pierderilor de recoltådatorat atacului bolii. Måsurile de comba-tere inutile conduc nu numai la creµtereariscului de apariøie a rezistenøei, dar sunt înacelaµi timp µi neeconomice.

Fluazinam

Fenoxichinoline Fenilpiroli Dicarboximide Benzimidazoli

Fenilamide

Propamocarb

GuanidineFosforotiolaøi

Cymoxanil

Hidroxi-pirimidine

Anilino-pyrimidine

StrobilurineOxazolidin-

dione

Carbox-anilide

TricyclazolCarpropamid

MorfolineSpiroketalamine

PolioxineDimetomorfIprovalicarb

ImidazoliTriazoli

Piperazine

lanøul respiratorcomplex II

Reticul endoplasmatic

Mitocondrii

Membrana citoplasmaticå

Citoplasmå

Acizi nucleici

Nucleu

Proteine

AminoaciziLipide

Aparat Golgi

Sterole

Acizi graµi

lanøul respiratorcomplex III

fosforilare oxidativå

transmiterea

semnalului

diviziuneacelularå

transport la

membrane

sinteza acizilor graµipermeabilitatea

celulelor

sinteza aminoacizilor

sinteza RNA

Adenosin-Deaminase

RNA-

Polymerase

blocarea SH / NH

sintez

a micr

o-

tubuli

nelor

sinteza melaninei

sintezapereøilorcelulari

sinteza fosfo-lipidelor

Perete celular

C14-De-metilare

∆14-reductazå ∆8–>∆7-izomerazå

1/06 CURIERUL 15

Vacuole

s.a. ne-sistemice, Cu, etc.

Nucleotide

Fig.3: Øintele fungicidelor în lanøul metabolic al ciupercilor

Ceata si aparitia ei

Prof. Dr. Hans Häckel,Weihenstephan

1/06 CURIERUL 17

Ceaøa este un fenomen meteo cu care ne confruntåm destul dedes. De aceea, frecvenøa ceøii reprezintå un criteriu important laaprecierea condiøiilor climatice ale unei regiuni. Acolo unde existåmultå ceaøå, existå µi mult îngheø la sol! Asemenea zone nu suntdesigur recomandate pentru culturile sensibile la îngheø. Cei ceau ca pasiune grådinåritul trebuie de asemenea så urmåreascåcu atenøie frecvenøa µi intensitatea ceøii în regiunea lor.

Bancuri joase de ceaøå de câmpie.

Dacå frunzåriøi înregistrårile meteo, veøivedea cå cele mai multe zile cu ceaøå suntîn cursul toamnei µi iernii. Cu toate ace-stea, ceaøa din octombrie nu este la fel dedeaså µi de duratå ca cea din luna noiem-brie, care poate dura zile sau chiar såptå-mâni. Ceaøa din noiembrie are de aseme-nea de cele mai multe ori µi alte cauze.Încercåm în cele ce urmeazå så gåsim unråspuns tuturor acestor întrebåri pe carepoate vi le-aøi pus.

Formarea ceøii

Aerul conøine întotdeauna o cantitate maimare sau mai micå de vapori de apå – chiarµi atunci când cerul este complet senin µide un albastru strålucitor. Acest fapt poatefi dovedit uµor cu ajutorul unui mic expe-riment: turnaøi o sticlå de bere rece scoasådin frigider într-un pahar. Veøi vedea cumpaharul se acoperå cu un strat de condens(experimentul este posibil totuµi så nureuµeascå dacå aerul este foarte uscat saucamera încålzitå!). Berea rece a råcit paha-rul µi aerul din imediata lui vecinåtate,conducând la condensarea vaporilor deapå. Råspunzåtoare de aceasta este fizica,care spune cå aerul rece poate reøine maipuøini vapori de apå decât aerul cald.Consecinøå: atunci când aerul conøinândvapori de apå este råcit, se atinge la unmoment dat temperatura la care el trebuieså elimine o parte a apei conøinute. Aceastase realizeazå prin formarea unor picåturiminuscule de apå. Este deci suficient såråcim suficient de mult aerul pentru a forøacondensarea vaporilor de apå conøinuøi.Temperatura de la care începe condensareavaporilor de apå din aer se numeµte "punc-tul de rouå", deoarece începând de la acea-stå temperaturå se formeazå µi roua. Înnaturå, plantele se råcesc deosebit de uµorîn timpul nopøii, astfel încât acestea se aco-

perå deseori cu rouå pânå la dimineaøå.Dacå aerul conøine foarte muløi vapori

de apå µi/sau råcirea aerului din cursulnopøii este de lungå duratå, caz des întâlnittoamna târziu, multe din picåturile de apåformate råmân în suspensie în aer, împie-dicând vizibilitatea. Dacå fenomenul estepuøin deranjant vorbim despre pâclå saunegurå, iar dacå vizibilitatea scade sub1000 m vorbim despre ceaøå.

În naturå existå multe fenomene meteo-rologice care conduc la råcirea aerului subpunctul de rouå µi deci la apariøia ceøii.Primul fenomen la care ne putem gândieste råcirea normalå a aerului din timpulnopøii. Ea începe la nivelul solului µi con-tinuå în straturile mai înalte de aer. Dinacest motiv, îµi fac deseori apariøia noapteamai întâi bancuri joase de ceaøå, care apoise extind în înåløime, atingând dimensiu-nea maximå cåtre råsåritul soarelui. Deregulå aceste bancuri de ceaøå nu ating

înåløimi mai mari de câteva sute de metri.Dacå umiditatea aerului nu este foarte ridi-catå, apar bancuri de ceaøå ce abia dacådepåµesc înåløimea arbuµtilor µi copacilor.Deasupra lor se poate zåri cerul clar µialbastru în lumina soarelui de dimineaøå,care poate colora aceste straturi subøiri deceaøå în splendide nuanøe de roµu µi auriu. Am spus mai sus cå ceaøa apare cu deose-bire atunci când umiditatea aerului esteridicatå sau atunci când råcirea naturalådin timpul nopøii este accentuatå. Deaceea, ne-am aµtepta ca cele mai ceøoasezile så aparå în perioada solstiøiului deiarnå (21 decembrie), când nopøile suntcele mai lungi. Ωi totuµi lucrurile nu stauaµa. În aceastå perioadå a anului aerul esteatât de rece, încât el abia dacå mai conøinevaporii de apå care ar putea conduce la for-marea ceøii. De aici rezultå cå cele maifavorabile condiøii de ceaøå apar toamnatârziu, nu iarna: pe de o parte aerul mai

este încå suficient de cald pentru a puteaconøine cantitåøi mari de vapori de apå, pede altå parte nopøile sunt deja suficient delungi pentru a permite råcirea necesarå aaerului.

Ceaøa de câmpie µi mlaµtinå

Mlaµtinile sunt renumite pentru ceaøå.Motivul nu constå înså, aµa cum ne-amaµtepta, în solul umed – aerul îmbogåøit cuvapori de apå de-a lungul zilei este înde-pårtat de vânt pânå seara µi înlocuit cu aermai uscat din împrejurimi. Decisivå esteråcirea foarte accentuatå a solului în timpulnopøii din cauza caracteristicilor fizice alesolului, care conduce la scåderea frecventåa temperaturii sub punctul de rouå. Ceaøadeaså apare frecvent µi pe câmpii. Apariøiaei în acest caz se datoreazå stratului com-pact de ierburi, care – asemånåtor soluluide turbå al mlaµtinilor – se råceµte deosebitde mult noaptea. De asemenea, toate locu-rile în care vine aer rece din împrejurimisunt îndeosebi ceøoase. Printre acestea senumårå våile, vâlcelele, depresiunile µiorice altå formå de adânciturå a reliefului,cum ar fi dolinele.

Ceaøa de contact

Iarna se poate deseori observa, dupå på-trunderea unui front de aer oceanic umed µicald, formarea de ceaøå doar deasuprazonelor acoperite de zåpadå, în timp cezonele fårå zåpadå råmân libere de ceaøå.În asemenea cazuri, temperatura de rouå aaerului este cu numai câteva grade deasu-

pra lui 0°C. Temperatura aerului µi a zone-lor fårå zåpadå este mai mare decât punc-tul de rouå, iar temperatura zåpezii în cursde topire este de zero grade, adicå subpunctul de rouå. Aerul este în consecinøåråcit sub punctul de rouå doar acolo undeel intrå în contact cu zona acoperitå dezåpadå, formând ceaøå. Ceaøa care se for-meazå în acest mod se numeµte ceaøå "decontact".

Acest fenomen nu se limiteazå la zonede dimensiuni mici. Se întâlnesc deseorisuprafeøe foarte întinse de ceaøå de contact,numitå µtiinøific "ceaøå de advecøiune". Eaapare de preferinøå în anotimpul friguros,atunci când aerul cald, de provenienøåatlanticå sau mediteraneanå, alunecå pesteun strat greu de aer rece, aflat în apropierea

solului. Prin contactul cu aerul rece se for-meazå straturi de ceaøå cu grosimi decâteva sute de metri. Primåvara, tempera-tura mårii µi a marilor lacuri interioare estede obicei mai micå decât a uscatului. Dacåcurenøii de aer se deplaseazå dinspre uscatspre apå, aerul este råcit µi se formeazåceaøå. Aµa se explicå apariøia frecventå aceøii primåvara în zona de coastå a supra-feøelor mari de apå.

Ceaøå deasupra lacului St. Moritz într-o dimineaøå rece de toamnå târzie. Atunci când soarele stråluceµte deala formarea ceøii de amestec.

Ceaøa de amestec

Toamna, atunci când primele nopøi recianunøå apropierea iernii, a sosit timpul såîntâlnim valurile de ceaøå deasupra râurilorµi lacurilor. În primele ore ale dimineøii sepot observa valuri neomogene de ceaøåplutind aproape de suprafaøa apei. Acest tipde ceaøå apare datoritå faptului cå ameste-cul dintre aerul umed µi cald cu aerul receconduce la scåderea temperaturii subpunctul de rouå.

Simplificând foarte mult, se întâmplåastfel: apa råmâne din varå pânå în toamnåsau chiar iarnå timpurie relativ caldå. Deaceea, µi aerul aflat în imediata vecinåtatea apei va fi mai cald decât cel înconjuråtor.Aerul din vecinåtatea apei se îmbogåøeµte

suplimentar cu vapori de apå. În cursulnopøii, aerul rece de pe uscat este împinspeste apå µi se amestecå cu aerul cald µiumed. Dacå temperatura amesteculuicoboarå sub punctul de rouå se formeazåbancurile joase de ceaøå de deasupra apei. Atunci când soarele stråluceµte deasupraogorului umed, se ajunge de asemenea laformarea ceøii de amestec. Ceaøa de ames-tec se formeazå µi atunci când, dupå oreprizå de ploaie, apare soarele careîncålzeµte stråzile umede sau acoperiµulmaµinii. Chiar µi aburul care se ridicå dinceaµca de cafea sau dintr-o oalå de gåtit,sau noriµorul care iese iarna din gura unuical care aleargå sau chiar din nasul nostru,nu reprezintå altceva decât ceaøå de ames-tec.

Ceaøa de inversiune

În perioadele de toamnå târzie µi iarnå exi-stå deseori o situaøie climaticå care con-duce la apariøia aµa numitelor inversiuni.Asemenea inversiuni de toamnå reprezintåstraturi de aer rece în vecinåtatea solului,deasupra cårora staøioneazå aerul cald. Ocaracteristicå importantå a inversiunii esteaceea cå nu permite miµcårile verticale alemaselor de aer. Ca urmare, toate impuritå-øile din aer, cum ar fi gazele de eµapament,fumul, praful, inclusiv vaporii de apårezultaøi ca urmare a evaporårii de la sol,råmân în interiorul stratului de inversiune.În scurt timp, stratul de aer rece se poateîmbogåøi aµa de mult cu vapori de apå,încât se ajunge la condensare µi la forma-rea ceøii puternice.

Inversiunile sunt formaøiuni foarte sta-bile. Ele pot dura zile µi uneori chiar såptå-mâni, aducând cu sine lungi perioade deceaøå. Deseori numai o furtunå puternicåde toamnå le poate elimina. Ceaøa deinversiune afecteazå numai regiunile joase.Inversiunile au în general înåløimi decâteva sute de metri – inversiunile de peste1500 m sunt excepøii – µi ele ocupå numaiøinuturile depresionare µi våile râurilor.Zonele mai înalte µi mai ales vârfurilemunøilor stråpung ceaøa tulbure, astfelîncât acolo puteøi så vå bucuraøi la o tem-peraturå plåcutå de råsårituri splendide desoare.

supra unui ogor umed, se ajunge O inversiune poate fi recunoscutå dupå impuritåøile din aer reøinute în stratul dinvecinåtatea solului.

www.bayercropscience.com

Naturå µi tehnicå

Pielea, cuticula µi alte tipuri de membrane repre-zintå o caracteristicå deosebitå a vieøii: fårå ele,supravieøuirea organismelor vii ar fi pur µi simpluimposibilå. Aceste membrane nu acøioneazå casimple bariere de protecøie faøå de influenøele dinmediul înconjuråtor; ele joacå în acelaµi timp unrol important în reglarea schimbului de substanøedintre mediu µi organism. Aceste membrane pot fi comparate cu ambalajele utilizate în diversedomenii. "Ambalajul" ideal trebuie înså så sedeschidå la timpul µi la locul potrivit.

Fructificaøia plantei Calla palustris (coadazmeului) reprezintå un exemplu de mecanismnatural de deschidere care funcøioneazå perfect.Aceastå plantå perenå poate fi întâlnitå cu precå-dere în zonele mlåµtinoase din Europa de Nord µiEuropa Centralå, atingând o înåløime de pânå la30 cm. Fructificaøia ei cuprinde numeroase fructeindividuale. De îndatå ce toate fructele individualesunt suficient de coapte, fructificaøia se desface înanumite puncte special adaptate acestui scop.

O fiolå reprezintå ambalajul ideal pentru canti-tåøi mici de pesticide sau de soluøii medicamen-toase: de dimensiuni reduse, rezistentå µi uµor de utilizat. Fiola trebuie så poatå fi deschiså fårå a se sparge necontrolat, oferind astfel utilizatorilorsiguranøå µi uµurinøå în folosire. Acest lucru esteposibil prevåzând un anumit punct de rupere, încare pereøii sunt mai subøiri – în acest mod, gâtulfiolei poate fi rupt uµor µi sigur.