1

RECOLTAREA ŞI PRELUCRAREA PRODUSELOR PATOLOGICE -Recoltarea corectă a produsului patologic trebuie organizată şi controlată de medic. -Produsul patologic este o probă în care se presupune existenţa unor microorganisme. -Produse normale care prezintă modificări în caz de boală sunt: sângele, materiile fecale, lichidul cefalo-rahidian (l.c.r.) -Produse care apar numai în infecţii sunt: puroi, spută, exudat peritoneal, exudat articular, etc. Prelevările se obţin de la subiecţi: bolnavi, convalescenţi, purtători sănătoşi, cadavre, din alimente, apă, sol, aer. Reguli generale de recoltare a produselor patologice: 1-în raport cu natura infecţiei şi a produsului patologic recoltat, pentru fiecare boală infecţioasă este important să se ştie: de unde, când, cum, cât produs trebuie recoltat. 2-prelevarea se efectuează steril, aplicând metodele de asepsie şi antisepsie. 3-produsul trebuie etichetat corespunzător şi este însoţit de un bilet pe care se notează: numele şi prenumele pacientului, vârsta, diagnosticul, data, locul recoltării, natura produsului, examinări cerute, tratament prealabil cu chimioterapice, numele persoanei care a recoltat. 4-produsul se va ambala corespunzător, în recipiente bine închise, uneori chiar cu dop de cauciuc sau de plută, uneori fiind protejate în cutii de lemn sau de metal, pentru a preveni deteriorarea lor sau accidente cu contaminarea omului şi a mediului. În cursul transportului spre laborator se asigură condiţii de temperatură corespunzătoare (37°C pentru neisserii patogene, sau 4°C, în lăzi izoterme sau recipiente speciale pentru virusuri). 5-însămânţarea se face cât mai repede după recoltare, dacă este posibil chiar la patul bolnavului (pentru gonococ, meningococ). A -Recoltarea produselor patologice din tractul respirator: 1-Secreţia faringiană se recoltează cu un tampon faringian steril, care poate fi format fie dintr-o tijă (metalică sau de lemn sau de plastic) cu un capăt învelit în vată şi introdusă într-o eprubetă sterilă de sticlă sau de plastic (se preferă tampoanele faringiene din plastic, sterile, de unică utilizare şi cu mediu de transport, de exemplu: mediul Stuart, mediul Amies); -Recoltarea se face dimineaţa înainte de mâncare, înainte de spălarea dinţilor şi nu este precedată de gargarisme cu antiseptice. Pacientul deschide larg gura şi se recoltează cu tamponul secreţii de pe peretele posterior al faringelui şi amigdale. -Secreţia faringiană se poate recolta în faringite, angine, scarlatină, difterie, infecţii respiratorii virale. -Secreţia faringiană se însămânţează pe medii de cultură (de exemplu, pe mediul agar sânge sau geloză sânge pe care se pot evidenţia streptococii beta-hemolitici).

Tampon faringian steril cu mediul Stuart

2

Tampoane faringiene sterile cu şi fără mediul Amies

Tampon cu secreţie faringiană recoltată pe mediul Amies

Recoltarea secreţiei faringiene Secreţie faringiană însămânţată pe agar sânge (geloză sânge)

Secreţii faringiene însămânţate pe agar sânge (geloză sânge)

3

2-Secreţia nazală se recoltează folosind câte un tampon pentru fiecare fosă nazală, în rinite, sinuzite.

Tampoane sterile

Tampoane cu secreţii nazale

3-Sputa se recoltează dimineaţa când bolnavul îşi face toaleta bronşiilor, înainte de mâncare, după clătirea gurii cu ser fiziologic steril; -este important să se recolteze secreţia din bronşii şi nu saliva. Sputa se poate recolta în: bronşită, bronhopneumonie, pneumonie, tuberculoză pulmonară. Recipient steril de unică utilizare Recipient cu spută

4-Secreţiile traheo-bronşice se pot recolta prin cateter (aspiratele traheo-bronşice); microorganismele se evidenţiază: în frotiu, prin însămânţare pe medii de cultură. 5-Uneori este necesar să se recolteze secreţia conjunctivală (de exemplu, în conjunctivite), secreţia otică (în otite) folosind tampoane sterile.

4

Tampon cu secreţii conjunctivale Tampon cu secreţie otică (ochiul drept şi ochiul stâng)

B–Recoltarea produselor patologice de la nivelul tractului digestiv: 1-Lichidul de vărsătură: se recoltează în gastro-enterite acute, toxiinfecţii alimentare, etc. 2-Materiile fecale se introduc într-un coprorecoltor steril de unică utilizare, prevăzut cu un capac de care este ataşată o spatulă. Se recoltează 2-3 g de materii fecale. -din materiile fecale se pot efectua examinări bacteriologice, virusologice, parazitologice, biochimice. -coprocultura se face în scopul cultivării bacteriilor (pe medii de cultură), de exemplu, în salmoneloze, dizenterie, holeră, gastro-enterite, enteroviroze etc. -materiile fecale se pot recolta: din scaun de emisie spontană sau cu tampon rectal de la copiii mici sau cu sonda Nelaton direct din rect sau din scaun după purgaţie salină.

5

Coprorecoltor steril cu mediul Cary Blair şi Coprorecoltor steril fără mediul Cary Blair şi coprorecoltor cu materii fecale recoltate pe coprorecoltor cu materii fecale (fără mediul mediul Carry Blair - pentru coprocultură Carry Blair) - pentru examen coproparazitologic

Coproculturi pe mediul Mac Conkey (colonii lactoză pozitive: culoare roşie)

6

Coprocultură pe mediul Hektoen: colonii lactoză pozitive (culoare portocalie: E. coli) şi colonii negre (Salmonella enterica serovar. enteritidis)

Coprocultură pe mediul Levine (EMB-Agar): colonii lactoză pozitive şi lactoză negative, colonii negre

7

Coprocultură pe mediul Shigella Salmonella: colonii negre (Salmonella enterica serovar. enteritidis)

şi colonii lactoză pozitive - roşii

3-Bila: se recoltează dimineaţa; gura se clăteşte cu ser fiziologic steril şi apoi se recoltează bila cu o sondă specială. Din bilă se pot face: examinare bacteriologică (bilicultură), examinări parazitologice, biochimice etc. Bilicultura se recomandă în colecistopatii sau pentru detectarea purtătorilor de Salmonella. C –Recoltarea produselor patologice de la nivelul tractului uro-genital: 1-Urina se recoltează prin metoda jetului întrerupt (din jetul mijlociu): după toaleta organelor genitale externe, se elimină prima porţiune de urină, micţiunea se întrerupe şi apoi se recoltează urina într-un recipient steril. Recoltarea prin sondă se foloseşte numai în cazuri speciale; puncţia vezicii urinare se face numai în blocul vezical. Urina se prelucrează în laborator până la 1 oră după recoltare. Urocultura (însămânţarea urinei pe medii de cultură pentru izolarea bacteriilor) se practică în infecţiile căilor urinare (cistite, cistopielite, dar şi în salmoneloze, leptospiroze, tubrculoză etc.), când se face o urocultură cantitativă (se determină numărul de bacterii per mililitru de urină, după ce urina se însămânţează pe medii de cultură şi se dezvoltă colonii bacteriene). Prezenţa a 100 000 UFC / ml urină este semnificativă pentru diagnosticul de infecţie urinară.

8

Recipiente cu urină test pentru urocultură

Test pentru efectuarea sumarului de urină: stripuri URISTIK (stripul se introduce în urină şi modificarea culorilor de pe strip se poate aprecia calitativ cu ochiul liber prin comparare cu un etalon, însă de obicei se exprimă cantitativ prin citirea valorilor la un aparat)

9

2-Secreţia uretrală: -se recoltează secreţia uretrală de la bărbaţi pentru diagnosticul de gonoree şi a altor uretrite. Cu ansa bacteriologică sau cu un tampon subţire steril este prelevată picătura de secreţie ce apare la nivelul meatului urinar; -produsul patologic se însămânţează pe medii de cultură; se face frotiu. Tampon cu secreţie uretrală Recipient cu spermă

3-Secreţia vaginală, secreţia de la nivelul colului uterin (cervix): se recoltează pentru diagnosticul infecţiilor genitale la femei (preparat nativ, frotiu, însămânţare pe medii de cultură).

Tampoane sterile fără mediul Amies şi cu mediul Amies pentru recoltarea de secreţii vaginale şi cervicale

Tampon cu secreţie vaginală recoltată pe mediul Amies

10

Preparat nativ efectuat din secreţie vaginală: filamente miceliene, levuri, leucocite, celule epiteliale

D. Recoltarea sângelui: Sângele este recoltat prin puncţie venoasă: din vena plicii cotului. Sângele recoltat se utilizează pentru a efectua: - examen bacteriologic: hemocultura. Hemocultura constă în cultivarea bacteriilor din sânge în condiţii de aerobioză şi anaerobioză; se efectuează în septicemii (sângele se recoltează în perioada de ascensiune termică sau frisoane când microorganismele se găsesc în număr mare în sânge), în salmoneloze, bruceloză, tuberculoză, endocardite bacteriene, etc. - examen serologic (testarea anticorpilor) - examinări virusologice, parazitologice - examinări hematologice şi biochimice. Se aplică garoul deasupra plicii cotului, pacientul închide şi strânge pumnul, după care se palpează vena cu degetul. Tegumentul trebuie dezinfectat local prin aplicarea cu un tampon cu alcool iodat şi apoi cea mai mare parte a iodului este îndepărtat prin fricţiune cu un tampon steril îmbibat în alcool etilic de 70°; apoi vena nu se mai palpează şi se face puncţia venoasă. Acul este introdus perpendicular în venă şi se simte un spaţiu gol apoi acul este orientat oblic (în sus, de-a lungul venei) şi se prelevează steril 8-10 ml sânge în seringă sau în vacuete al căror capac de cauciuc este străbătut de ac. Se îndepărtează garoul şi pacientul desface pumnul înainte de scoaterea acului din venă la terminarea recoltării.

11

Vacuete pentru recoltarea sângelui Holder cu ac steril unde se ataşează vacuetele

ETAPELE RECOLTĂRII SÂNGELUI ÎN VACUETE 1. garou aplicat deasupra 2. palparea venei plicii cotului 3. dezinfecţia zonei plicii plicii cotului (pumnul este închis şi strâns) cotului

4. acul steril fixat în holder 5. introducerea vacuetei 6, scoaterea garoului şi introdus în vena plicii cotului şi recoltarea sângelui (pumnul se desface)

12

7. scoaterea acului şi dezinfecţia zonei după recoltare

- Recoltarea sângelui pentru hemocultură

Pentru efectuarea hemoculturii, sângele se introduce în recipiente cu medii speciale, în aerobioză şi anaerobioză Recoltarea sângelui se poate efectua: 1 - în sistem deschis: – se recoltează sângele cu seringa de la pacient şi apoi se introduce în recipiente cu medii speciale şi se incubează la 37°C; 2 - în sistem închis: – se utilizează un set de transfer de unică utilizare prin care, sângele din vena plicii cotului se transferă direct în recipiente cu medii speciale şi se incubează la 37°C. Recoltarea sângelui în sistem închis cu un set de transfer de unică utilizare

13

Metode de efectuare a hemoculturii: 1) Metoda clasică: se introduce sângele în medii de cultură lichide din recipiente sterile, cu dop înşurubat. Proporţia dintre cantitate de sânge şi cantitatea de mediu este de 10%. Metoda Castaneda (cu mediu bifazic) se utilizează pentru Brucella; incubare în atmosferă de CO2 .

2) Metoda automată pe aparatul BacT ALERT Se utilizează recipiente cu medii speciale pentru subiecţii adulţi, precum şi pentru uz pediatric, în care se introduce sângele. Dacă subiecţii (copii, adulţi) au fost trataţi în prealabil cu chimioterapice, mediile conţin carbon pentru neutralizarea chimioterapicului. Recipientele se introduc în aparatul BacT ALERT. Flacoanele de cultură BacT/alert conţin medii de cultură lichide care recuperează majoritatea speciilor bacteriene (bacterii obişnuite şi pretenţioase, fungi, mucegaiuri). Fiecare flacon conţine un senzirLES (senzor emulsie lichidă) ce detectează producerea de CO2 , ca indicator al creşterii bacteriene. Citirea se face la fiecare 10 minute, prin reflectometrie cu afişaj pe monitor, semnal luminos sau sonor. Microorganismele metabolizează substratele din mediul de cultură, determină producerea de CO2 şi culoarea captorului sensibil la gaz (CO2) virează de la albastru-verde la galben. Sistemele BacT/ALERT ® permit detectarea de microorganisme aerobe şi microaerofile (BacT/ALERT ® SA) sau anaerobe (Bact/ALERT ® SN) în sânge la subiecţii suspecţi de bacteriemie sau fungemie, netrataţi cu chimioterapice. Sistemele BacT/ALERT ® permit detectarea de microorganisme aerobe, microaerofile (BacT/ALERT ® FA) sau anaerobe (Bact/ALERT ® FN) în sânge la subiecţii suspecţi de bacteriemie sau fungemie, trataţi cu chimioterapice. Sistemul BacT/ALERT® PF permite detectarea de microorganisme aerobe, microaerofile şi anaerobe din sânge la copii. Toate flacoanele conţin medii de cultură complexe. Flacoanele care detectează microorganismele anaerobe (BacT/ALERT® SN şi BacT/ALERT® FN) şi BacT/ALERT® PF conţin Carbon activ în cantităţi diferite. Proporţia de sânge recoltat / mediu de cultură este de 10% la adulţi. De la copii se recoltează 2-5 ml de sânge. În sistem automat pozitivarea hemoculturii este semnalată de aparat.

14

Hemocultură: sânge recoltat de la subiecţi adulţi (netrataţi cu chimioterapice) în recipiente cu medii complexe pentru aerobioză (BacT/ALERT® SA) şi anaerobioză (BacT/ALERT ® SN) – metoda automată pe aparatul BacT ALERT

Hemocultură: sânge recoltat de la subiecţi adulţi (trataţi cu chimioterapice - BacT/ALERT® FA şi BacT/ALERT® FN - în stânga) şi de la copii (trataţi sau netrataţi cu chimioterapice - BacT/ALERT® PF - în dreapta) în recipiente cu medii complexe pentru aerobioză şi anaerobioză – metoda automată pe aparatul BacT ALERT

15

2) Metoda semiautomată: SIGNAL Blood Culture System

După pozitivarea hemoculturii, sângele se însămânţează din flaconul pentru aerobi pe medii de cultură pentru bacterii aerobe, microaerofile şi pe medii de cultură pentru fungi; din flaconul de anaerobioză se însămânţează pe medii de cultură pentru anaerobi, cu atmosferă fără oxigen. Din flaconul de hemocultură se însămânţează - prin picurare - pe medii de cultură, folosind ace de transfer sterile.

16

Ac de transfer

G. Secreţia purulentă: -se recoltează din colecţii închise prin puncţie, folosind un ac gros montat la seringă; -se recoltează din plagă după curăţarea acesteia cu soluţie salină fiziologică sterilă, apoi se elimină prima cantitate de secreţie care iese şi se recoltează următoarea folosind un tampon steril subţire sau ansa bacteriologică. -se însămânţează pe medii de cultură în aerobioză, dar şi în anaerobioză; se face frotiu. Tampon steril cu Secreţie purulentă din abces mediul Amies recoltată pe mediul Amies

17

Secreţie purulentă din abces însămânţată pe mediile: -agar sânge (geloză sânge): colonii de tip S, opace, cu pigment auriu şi hemoliză completă; -mediul Chapman: colonii de tip S, manitol pozitive (de culoare galbenă) şi cu pigment auriu (Staphylococcus aureus).

F. Exudate din seroase (lichid pleural, peritoneal, sinovial) -se recoltează de obicei pe anticoagulant (citrat), prin puncţie după asepsie locală. -se însămânţează pe medii de cultură în aerobioză, dar şi în anaerobioză; se face examen citologic, frotiu.

Lichid sinovial purulent Lichid sinovial însămânţat în aerobioză recoltat prin puncţie cu seringa pe mediul Chapman (colonii de tip S, opace, mari,

pentru examinare în aerobioză manitol pozitive, cu pigment auriu: Staphylococcus aureus)

18

Lichid sinovial purulent recoltat pentru examinare în anaerobioză

E. Lichidul cefalo-rahidian (l.c.r.) -aspect clar, incolor. -se recoltează de către medicul clinician, în meningite (aspect: opalescent sau purulent, uneori sanguinolent), prin puncţie lombară (la nivelul L3-L4) sau suboccipitală. -l.c.r. se transportă cât mai repede la laborator; -se realizează un examen citologic, frotiuri, se însămânţează pe medii de cultură; -dacă se suspectează meningita cu meningococ, l.c.r. se însămânţează chiar la patul bolnavului pe medii menţinute anterior la 37°C; se transportă repede la laborator, la temperatura de 37°C; -l.c.r. este un bun mediu de cultură şi se poate incuba ca atare, la termostat. H. Fragmente de ţesuturi -se recoltează prin puncţie sau biopsie; se examinează bacteriologic (frotiu şi însămânţare pe medii: adenocultură, medulocultură), dar şi histologic. I. Produse de necropsie (fragmente de organe, sânge, urină, fragment de intestin pentru recoltarea conţinutului intestinal, lichide din cavităţi) -recoltarea se face în recipiente sterile, aplicând metodele de asepsie şi antisepsie.