Grile la disciplina: Protecţia internaţională a drepturilor omuluiDrept, Anul 4

1. Când a fost afirmat pentru prima dată în plan ideatic faptul că fiinţa umană are anumite drepturi fundamentale ce nu pot fi ignorate?

a. în Antichitate;b. în Epoca Feudală;c. în Evul Mediu.

Răspuns: a

2. Ce filosof şi jurist englez din secolul al XVII-lea a contribuit la afirmarea şi dezvoltarea drepturilor omului în plan doctrinar?

a. Friedrich Hegel;b. Arthur Schopenhauer;c. John Locke.Răspuns: c

3. Cine a fost inventatorul principiului separaţiei puterilor în stat ca principiu de organizare democratică a statului?

a. Montesquieu;b. John Locke;c. Jean-Jacques Rousseau.Răspuns: b

4. Care este primul document european atestat prin intermediul căruia au fost garantate anumite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului?

a. Habeas Corpus Act;b. Magna Charta Libertatum;c. Bill of Rights.Răspuns: b

5. Care a fost primul document normativ ce a consacrat principiul separaţiei puterilor în stat, principiu fundamental pentru garantarea drepturilor omului?

a. Constituţia Statelor Unite ale Americii din 1787;b. Constituţia franceză din 1791;c. Constituţia Spaniei din 1812.Răspuns: a

6. Ce document politic este considerat actul prin care a luat naştere universalizarea drepturilor omului?

a. Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite ale Americii;b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;c. Declaraţia Drepturilor Omului şi Cetăţeanului.Răspuns: c

7. Ce semnificaţie are caracterul universal al drepturilor omului?a. drepturile omului privesc toate fiinţele umane, în toate timpurile şi locurile,

independent de condiţiile geografice, de sex, rasă, religie, vârstă şi comunitate socială sau de orice alte trăsături care i-ar putea deosebi pe cei ce compun marea familie umană;

b. drepturile omului sunt drepturi relative din punct de vedere cultural, existenţa, exercitarea şi protecţia lor fiind strict legate de sistemul politic, economic, cultural, social şi moral existent într-o societate determinată;

c. drepturile omului sunt drepturi a căror existenţă este condiţionată de spaţiu şi timp, precum şi de alte calităţi subiective ale individului uman.

Răspuns: a

8. Ce semnificaţie are caracterul indivizibil al drepturilor omului?a. indiferent de clasa sau generaţia din care fac parte, drepturile omului se află

într-o relaţie de interdependenţă, iar dreptul internaţional contemporan le tratează ca pe un tot unitar, atât din punct de vedere al conţinutului lor, cât şi al nivelului de protecţie ce le este acordată;

b. cele trei clase sau generaţii de drepturi ale omului sunt independente unele faţă de celelalte, iar dreptul internaţional contemporan le acordă o protecţie diferită, proporţională cu importanţa pe care o are fiecare în parte;

c. în dreptul internaţional contemporan există o ierarhizare formală a drepturilor omului, protecţia drepturilor civile şi politice fiind superioară protecţiei drepturilor economice, sociale şi culturale sau drepturilor de solidaritate.

Răspuns: a

9. Ce semnificaţie are imprescriptibilitatea drepturilor omului?a. drepturile omului sunt limitate în timp, exercitarea lor fiind supusă unui anumit

termen;b. drepturile omului sunt integrate esenţei fiinţei umane şi nu pot face obiectul

unui transfer sau al unei tranzacţii;c. drepturile omului sunt intangibile în timp, exercitarea lor nefiind supusă

niciunui termen.Răspuns: c

10. Ce semnificaţie are inalienabilitatea drepturilor omului?a. drepturile omului nu pot fi transferate şi nu pot face obiectul unei tranzacţii,

deoarece sunt integrate esenţei fiinţei umane. b. drepturile omului sunt negociabile, iar titularii lor pot oricând să renunţe la ele;c. drepturile omului pot fi oricând transferate sau tranzacţionate.Răspuns: a

11. Cui îi poate aparţine calitatea de subiect al raportului juridic din domeniul drepturilor omului?

a. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine numai statelor, care sunt obligate să garanteze acordarea lor;

b. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine statelor, organizaţiilor internaţionale care intervin în proclamarea şi apărarea lor şi, nu în ultimul rând, indivizilor, care trebuie să se bucure de exerciţiul deplin al drepturilor şi libertăţilor conferite;

c. calitatea de subiect al drepturilor omului poate aparţine în principal statelor, dar şi organizaţiilor internaţionale care intervin în proclamarea şi apărarea lor.

Răspuns: b

12. Care este cel mai important izvor formal al drepturilor omului?a. cutuma internaţională;b. jurisprudenţa instanţelor internaţionale abilitate să vegheze la respectarea

drepturilor omului;c. tratatul internaţional.

Răspuns: c

13. Cum au fost clasificate drepturile omului în funcţie de evoluţia lor istorică?a. în drepturi individuale şi drepturi colective;b. în drepturi relative şi drepturi absolute;c. în drepturi civile şi politice, drepturi economice, sociale şi culturale şi drepturi

de solidaritate.Răspuns: c

14. Care este trăsătura comună a drepturilor civile şi politice proclamate în perioada de glorie a filosofiei iluministe şi a liberalismului clasic?

a. aceste drepturi au fost recunoscute şi nu create de puterea politică, statul având obligaţia generală şi negativă de a nu le suprima existenţa;

b. aceste drepturi au fost create de puterea politică, statul fiind obligat să adopte măsuri pozitive pentru a asigura exercitarea lor;

c. aceste drepturi nu sunt susceptibile de a suferi limitări, chiar dacă exerciţiul lor ar deveni unul discreţionar.

Răspuns: a

15. Care este trăsătura comună a drepturilor economice, sociale şi culturale apărute pe fondul ascensiunii socialismului şi declinului statului liberal?

a. aceste drepturi au fost recunoscute şi nu create de puterea politică, statul având obligaţia generală şi negativă de a nu le suprima existenţa;

b. aceste drepturi au o dimensiune strict colectivă, neputând fi exercitate decât în comun de membrii diferitelor grupuri sociale;

c. aceste drepturi au fost create de puterea politică, statul fiind obligat să adopte măsuri pozitive în scopul asigurării lor.

Răspuns: c

16. Cum au fost clasificate drepturile omului în funcţie de criteriul numărului persoanelor care le pot exercita?

a. în drepturi civile şi politice, drepturi economice, sociale şi culturale şi drepturi de solidaritate;

b. în drepturi individuale şi drepturi colective;c. în drepturi de solidaritate şi drepturi de autodeterminare.Răspuns: b

17. Care este primul document internaţional cu caracter multilateral ce face referire la drepturile fundamentale ale omului?

a. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite;b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;c. Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice.Răspuns: a 18. Ce fel de organizaţie este Organizaţia Naţiunilor Unite din punct de vedere al

implicării ei în protecţia drepturilor omului?a. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie internaţională cu vocaţie

universală în protecţia drepturilor omului;b. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie internaţională cu vocaţie

regională în protecţia drepturilor omului;c. Organizaţia Naţiunilor Unite este o organizaţie neguvernamentală cu vocaţie în

protecţia drepturilor omului. Răspuns: a

19. Care este primul document internaţional care a proclamat principiul colaborării statelor pentru promovarea şi încurajarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale faţă de toate persoanele, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie?

a. Pactul privind drepturile civile şi politice;b. Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale;

c. Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.Răspuns: c

20. Care este anul adoptării Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului?a. 1938;b. 1948;c. 1959.Răspuns: b

21. În ce an a fost adoptat Pactul privind drepturile civile şi politice de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite?

a. în 1966;b. în 1974;c. în 1958.Răspuns: a

22. În ce an a fost adoptat Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite?

a. în 1966;b. în 1974;c. în 1976.Răspuns: a

23. În ce an a ratificat statul român cele două Pacte internaţionale ale drepturilor omului?

a. în 1993;b. în 1967;c. în 1974.Răspuns: c

24. Care dintre următoarele drepturi, enunţate în Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, nu poate fi limitat sau suspendat nici măcar ,,în timp de pericol public, ameninţând existenţa naţiunii”?

a. dreptul la proprietate;b. dreptul la viaţă;c. dreptul de a participa la viaţa politică.Răspuns: b

25. Ce caracter au soluţiile date de Comitetul Drepturilor Omului?a. imperativ;b. de recomandare;c. punitiv.

Răspuns: b

26. Ce deosebire de conţinut există între Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice şi Pactul internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale?

a. spre deosebire de Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice, Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale nu numai că enunţă categoriile de drepturi specifice, ci le descrie amănunţit, arătând totodată măsurile ce se impun pentru a se realiza respectarea lor;

b. spre deosebire de Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale, Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice nu numai că enunţă categoriile de drepturi specifice, ci le descrie amănunţit, arătând totodată măsurile ce se impun pentru a se realiza respectarea lor;

c. spre deosebire de Pactul privind drepturile economice, sociale şi culturale, Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice conţine un catalog al tuturor drepturilor omului din această categorie, definindu-le pe fiecare în parte.

Răspuns: a

27. Care este organul abilitat să supravegheze respectarea prevederilor Pactului internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale?

a. Comitetul Drepturilor Omului;b. Comitetul Drepturilor Economice, Sociale şi Cuturale;c. Consiliul Economic şi Social al O.N.U..Răspuns: b

28. Câte categorii de mecanisme de protecţie a drepturilor omului există în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite?

a. o singură categorie: mecanismele convenţionale;b. două categorii: mecanismele convenţionale şi mecanismele extraconvenţionale;c. o singură categorie: mecanismele extraconvenţionale.Răspuns: b

29. Unde se află sediul Curţii Penale Internaţionale?a. la Madrid;b. la Geneva;c. la Haga.Răspuns: c

30. Cum sunt infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii Penale Internaţionale din punct de vedere al prescriptibilităţii sau imprescriptibilităţii lor?

a. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt prescriptibile în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor;

b. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt imprescriptibile;

c. infracţiunile prevăzute de Statutul Curţii sunt prescriptibile în termen de 10 ani de la data săvârşirii lor.

Răspuns: b

31. Ce semnificaţie are principiul nullum crimen sine lege ca principiu general ce stă la baza acţiunii Curţii Penale Internaţionale?

a. nimeni nu poate fi pedepsit pentru o crimă care nu este prevăzută de lege;b. nimeni nu se poate prevala de necunoaşterea legii;c. nicio pedeapsă nu poate fi aplicată în afara legii.Răspuns: a

32. Care dintre următoarele crime sunt de natură a antrena competenţa jurisdicţională a Curţii Penale Internaţionale?

a. omuciderea;b. omorul deosebit de grav;c. genocidul.Răspuns: c

33. Care a fost principala sursă de inspiraţie a sistemului interamerican de protecţie a drepturilor omului?

a. sistemul african de protecţie a drepturilor omului;b. sistemul european de protecţie a drepturilor omului;c. sistemul asiatic de protecţie a drepturilor omului.Răspuns: b

34. Care sunt cele două documente internaţionale cu vocaţie regională pe care se fundamentează, din punct de vedere juridic, sistemul interamerican de protecţie a drepturilor omului?

a. Carta Organizaţiei Statelor Americane şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Americană a Drepturilor Omului;

c. Carta Organizaţiei Statelor Americane şi Convenţia Americană a Drepturilor Omului.

Răspuns: c

35. Care au fost singurele state excluse vreodată din Organizaţia Statelor Americane?

a. Canada şi Panama;b. Cuba şi Honduras;c. Nicaragua şi Uruguay.Răspuns: b

36. Când a intrat în vigoare Convenţia Americană a Drepturilor Omului?a. în 1969;b. în 1973;c. în 1978.Răspuns: c

37. Care este sfera de opozabilitate a Convenţiei Americane a Drepturilor Omului?

a. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă tuturor celor 35 de state membre ale Organizaţiei Statelor Americane;

b. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă tuturor statelor din America de Sud, America Centrală şi America de Nord;

c. Convenţia Americană a Drepturilor Omului este opozabilă numai statelor-părţi la această convenţie.

Răspuns: c

38. Care este principalul motiv pentru care Statele Unite şi Canada nu au devenit părţi la Convenţia Americană a Drepturilor Omului?

a. Statele Unite şi Canada (în provinciile vorbitoare de limba engleză) au sisteme de drept ,,common law”;

b. Statele Unite şi Canada ar fi suferit prejudicii economice prin ratificarea Convenţiei;

c. Statele Unite şi Canada nu s-ar mai fi putut prevala de dreptul de intervenţie umanitară pentru a justifica acţiunile militare din Panama.

Răspuns: a

39. Ce fel de convenţie este Convenţia Americană a Drepturilor Omului din punct de vedere al sferei sale de aplicare geografică?

a. o convenţie universală;b. o convenţie regională;c. o convenţie specială.Răspuns: b

40. Unde se află sediul Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?a. la Washington (S.U.A.);b. la Buenos Aires (Argentina);c. la Montevideo (Uruguay).Răspuns: a

41. Câţi membri are în componenţa sa Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului?

a. 10 membri;b. 7 membri;c. 15 membri.Răspuns: b

42. În ce an a devenit abilitată Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului să soluţioneze petiţii individuale?

a. 1965;b. 1959;c. 1973.Răspuns: a

43. Care este termenul pe care trebuie să îl respecte prezentarea unei petiţii individuale pentru a fi admisă de Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului?

a. 6 luni de la data la care persoana lezată în drepturi a fost înştiinţată cu privire la sentinţa internă definitivă;

b. 9 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa competentă din ţara reclamantului;

c. 6 luni de la momentul în care a avut loc încălcarea dreptului reclamantului.Răspuns: a

44. Ce soluţie va adopta Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului în situaţia în care este sesizată cu o plângere de către o persoană căreia i-a fost refuzat pe plan intern accesul la recurs, dar care respectă toate celelalte condiţii de admisibilitate prevăzute de Carta Americană a Drepturilor Omului?

a. Comisia nu admite plângerea respectivă, deoarece nu a fost îndeplinită condiţia epuizării tuturor căilor de atac şi de recurs interne;

b. Comisia admite plângerea respectivă, deoarece într-o asemenea situaţie condiţia epuizării tuturor căilor de atac şi de recurs interne nu a putut fi îndeplinită din motive obiective, neimputabile reclamantului;

c. Comisia nu admite plângerea respectivă, deoarece într-o astfel de situaţie reclamantul ar fi trebuit să introducă plângerea la Curtea Americană a Drepturilor Omului.

Răspuns: b

45. Cum se va pronunţa Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului asupra admisibilităţii petiţiei unei persoane fizice care nu a mai aşteptat decizia finală cu privire la recursul formulat în ţara sa datorită unor întârzieri nejustificate?

a. Comisia admite plângerea respectivă;b. Comisia respinge plângerea respectivă;c. Comisia îşi declină competenţa în favoarea Curţii Americane a Drepturilor

Omului.

Răspuns: a

46. Care este sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

a. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează numai la drepturile prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

b. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează numai la drepturile prevăzute în Convenţia Americană a Drepturilor Omului;

c. sfera drepturilor protejate prin activitatea Comisiei se limitează la drepturile prevăzute în Convenţia Americană a Drepturilor Omului, dar şi la drepturile prevăzute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Răspuns: c

47. Care sunt competenţele Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

48. În care dintre următoarele oraşe se află sediul Curţii Americane a Drepturilor Omului?

a. Washington D.C. (S.U.A.);b. San José (Costa Rica);c. Toronto (Canada).Răspuns: b

49. Care este numărul de judecători ce formează Curtea Americană a Drepturilor Omului?

a. 7 judecători;b. 15 judecători;c. 24 de judecători.Răspuns: a

50. În ce calitate îşi exercită funcţia judecătorii Curţii Americane a Drepturilor Omului?

a. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din care fac parte;

b. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statului Costa Rica, deoarece sediul Curţii se află în capitala acestuia;

c. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în nume personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai vreunui stat.

Răspuns: c

51. Ce tip de competenţă are Curtea Americană a Drepturilor Omului?a. Curtea are competenţă contencioasă, competenţă consultativă şi competenţă de

adoptare a unor măsuri conservatorii privind protecţia drepturilor omului;

b. Curtea are numai competenţă contencioasă;c. Curtea are numai competenţa de a emite avize consultative privind interpretarea

Convenţiei Americane a Drepturilor Omului.Răspuns: a

52. Cum poate fi angajată competenţa jurisdicţională a Curţii Americane a Drepturilor Omului pentru o perioadă nedeterminată?

a. prin simpla ratificare a Convenţiei Americane a Drepturilor Omului de către un anumit stat;

b. prin sesizarea din oficiu a Curţii atunci când aceasta descoperă existenţa unor cazuri de încălcare masivă a drepturilor omului;

c. printr-o declaraţie generală de recunoaştere a jurisdicţiei acesteia.Răspuns: c

53. Cum poate fi angajată competenţa jurisdicţională a Curţii Americane a Drepturilor Omului pentru o perioadă determinată?

a. prin înaintarea unui memoriu de către un stat care a ratificat Convenţia Americană a Drepturilor Omului;

b. printr-o convenţie specială, sub condiţia reciprocităţii, prin care se recunoaşte jurisdicţia Curţii numai pentru o anumită cauză sau numai pentru anumite cauze;

c. prin autosesizarea Curţii atunci când există situaţii de încălcare masivă a drepturilor omului.

Răspuns: b

54. Cum se execută hotărârile definitive ale Curţii Americane a Drepturilor Omului?

a. în mod arbitrar;b. în mod volitiv;c. în mod coercitiv sau forţat. Răspuns: b

55. Când poate fi atacată cu recurs o hotărâre a Curţii Americane a Drepturilor Omului?

a. când reclamantul consideră că nu i-a fost acordată o satisfacţie echitabilă cu prejudiciul material sau moral pe care l-a suferit;

b. hotărârile Curţii sunt definitive şi nerecurabile şi nu pot fi atacate în nicio situaţie;

c. în situaţia excepţională în care, după pronunţarea hotărârii, au apărut elemente noi, de drept şi de fapt, cu relevanţă deosebită pentru cauza respectivă şi care ar putea schimba radical decizia iniţială a Curţii.

Răspuns: b

56. Cum se va pronunţa Curtea Americană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii petiţiei unei persoane fizice care anterior a înaintat plângerea respectivă Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului?

a. Curtea va admite în totalitate petiţia respectivă;b. Curtea va admite parţial petiţia respectivă, urmând să judece numai acele capete

de cerere asupra cărora Comisia nu s-a pronunţat;c. Curtea va respinge petiţia respectivă.Răspuns: c

57. Cine poate avea calitatea de reclamant într-o petiţie adresată Curţii Americane a Drepturilor Omului?

a. calitatea de reclamant poate aparţine oricărei persoane fizice care consideră că este victima încălcării unui drept al său;

b. calitatea de reclamant poate aparţine oricărei persoane juridice care consideră că este victima încălcării unui drept al său;

c. calitatea de reclamant poate aparţine numai Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului sau unui stat-parte la Convenţia Americană a Drepturilor Omului.

Răspuns: c

58. Care este principala trăsătură ce particularizează sistemul african de protecţie a drepturilor omului în raport cu celelalte sisteme regionale de acest gen?

a. sistemul african ocroteşte, pe lângă drepturile individuale, şi o serie de drepturi colective aplicabile naţiunilor;

b. sistemul african este singurul sistem care nu dispune de o organizaţie internaţională interguvernamentală specializată în domeniul protecţiei drepturilor omului;

c. sistemul african nu are ca fundament juridic niciun document internaţional cu vocaţie regională sau universală, ci numai cutume izvorâte din tradiţiile şi practicile popoarelor africane.

Răspuns: a

59. Când a fost adoptată Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor de către Organizaţia Unităţii Africane?

a. în 1948;b. în 1975;c. în 1981.Răspuns: c

60. Când a intrat în vigoare Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor?a. în 1975;b. în 1981;

c. în 1986.Răspuns: c

61. Câţi membri are în componenţa sa Comisia Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor?

a. 7 membri;b. 9 membri;c. 11 membri.Răspuns: c

62. Care este obiectivul specific al Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?

a. înlăturarea unor încălcări izolate ale drepturilor omului;b. înlăturarea unor încălcări repetate ale drepturilor omului;c. înlăturarea unor încălcări grave sau masive ale drepturilor omului şi popoarelor.Răspuns: c

63. Ce desemnează competenţa quasi-legislativă a Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?

a. competenţa de a examina şi soluţiona plângerile formulate împotriva violării drepturilor omului pe continentul african;

b. competenţa de a stabili principii şi norme referitoare la soluţionarea problemelor juridice din domeniul drepturilor omului, precum şi de a formula proiecte legislative;

c. competenţa de a interpreta dispoziţiile Cartei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor.

Răspuns: b

64. Cum pot fi plângerile adresate Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?

a. plângerile pot fi numai interstatale; b. plângerile pot fi numai individuale; c. plângerile pot fi atât individuale cât şi interstatale.

Răspuns: c

65. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca o plângere individuală să fie admisă de Comisia Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor?

a. epuizarea de către reclamant a căilor interne de recurs, iar reclamaţia să nu se bazeze exclusiv pe informaţii difuzate prin mass-media;

b. plângerea să se refere la încălcarea unuia dintre drepturile prevăzute de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

c. plângerea să se refere la încălcarea unuia dintre drepturile prevăzute de Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor.

Răspuns: a

66. Cum poate avea loc sesizarea Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor în cazul plângerilor inter-state?

a. sesizarea Comisiei poate avea loc printr-o singură modalitate: prin înaintarea unui memoriu Comisiei Africane de către statul reclamant;

b. sesizarea Comisiei poate avea loc printr-o singură modalitate: prin intermediul unei plângeri inter-state adresată direct Comisiei Africane;

c. sesizarea Comisiei poate avea loc prin două modalităţi: fie prin înaintarea unui memoriu Comisiei Africane de către statul reclamant, fie printr-o plângere inter-state adresată direct Comisiei, fără înaintarea în prealabil a unui memoriu.

Răspuns: c

67. Ce semnificaţie are competenţa contencioasă a Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?

a. Comisia este abilitată să propună iniţiative care au ca scop aplicarea unitară a surselor juridice pe care îşi fundamentează activitatea;

b. Comisia este abilitată să examineze şi să soluţioneze plângerile individuale sau interstatale formulate împotriva violării drepturilor omului;

c. Comisia este abilitată să interpreteze dispoziţiile Cartei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor.

Răspuns: b

68. În ce calitate îşi exercită funcţia membrii Comisiei Africane a Drepturilor Omului şi Popoarelor?

a. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în nume personal şi nu în calitate de reprezentanţi ai vreunui stat;

b. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statului Kenya, deoarece sediul Comisiei se află în capitala acestuia;

c. membrii Comisiei îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din care fac parte.

Răspuns: a

69. În ce an a fost adoptată Carta Asiatică a Drepturilor Omului?a. 1998;b. 1989;c. 1886.Răspuns: a

70. Unde se află sediul Comisiei Asiatice a Drepturilor Omului?a. Kuala Lumpur;b. Tokyo;c. Hong Kong.Răspuns: c

71. Ce fel de organizaţie este Comisia Asiatică a Drepturilor Omului?a. este o organizaţie interguvernamentală care îşi desfăşoară activitatea în

domeniul protecţiei drepturilor omului;b. este o organizaţie neguvernamentală care îşi desfăşoară activitatea în domeniul

protecţiei drepturilor omului;c. este un tribunal ad-hoc, care judecă ori de câte ori este sesizat cu o plângere

referitoare la încălcarea vreunui drept enunţat în Carta Asiatică a Drepturilor Omului.Răspuns: b

72. Care este condiţia esenţială pe care trebuie să o îndeplinească cei 3 membri ai Comisiei de Investigaţii ce funcţionează în cadrul Comisiei Asiatice a Drepturilor Omului?

a. membrii Comisiei de Investigaţii trebuie să fie în mod obligatoriu cetăţeni ai unor state care au ratificat Carta Asiatică a Drepturilor Omului;

b. membrii Comisiei de Investigaţii nu trebuie să aibă vreo legătură subiectivă cu statul în care urmează să se desfăşoare ancheta referitoare la încălcarea drepturilor omului;

c. membrii Comisiei de Investigaţii trebuie să fie în mod obligatoriu reprezentanţi ai Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Răspuns: b

73. Care a fost principalul factor de ordin politic ce a obstrucţionat crearea unui sistem coerent şi eficient de protecţie a drepturilor omului pe continentul asiatic?

a. intervenţiile militare ale Statelor Unite în Coreea şi Vietnam;b. regimurile totalitare comuniste care s-au aflat la conducerea unor state

importante din această regiune;c. reticenţa asiatică la influenţele culturii occidental-europene sau nordamericane.Răspuns: b

74. Când a intrat în vigoare Carta Arabă a Drepturilor Omului?a. în 2008;b. în 2004;c. în 1994.Răspuns: a

75. Care sunt cele două documente internaţionale cu vocaţie regională pe care se fundamentează, din punct de vedere juridic, sistemul islamic de protecţie a drepturilor omului?

a. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Carta Arabă a Drepturilor Omului;

b. Declaraţia Universală Islamică a Drepturilor Omului şi Convenţia Americană a Drepturilor Omului;

c. Declaraţia Universală Islamică a Drepturilor Omului şi Carta Arabă a Drepturilor Omului.

Răspuns: c

76. Care dintre următoarele sisteme regionale de protecţie a drepturilor omului nu dispune de o organizaţie interguvernamentală specializată în acest domeniu de activitate?

a. sistemul islamic de protecţie a drepturilor omului;b. sistemul african de protecţie a drepturilor omului;c. sistemul american de protecţie a drepturilor omului.Răspuns: a

77. Care este cel mai important şi mai eficient sistem regional de protecţie a drepturilor omului?

a. sistemul american de protecţie a drepturilor omului;b. sistemul european de protecţie a drepturilor omului;c. sistemul african de protecţie a drepturilor omului.Răspuns: b

78. Care este organul decizional al Consiliului Europei?a. Comitetul Miniştrilor;b. Adunarea Parlamentară;c. Comisarul pentru drepturile omului.Răspuns: a

79. Ce rol are Comisarul pentru drepturile omului, ca instituţie independentă a Consiliului Europei?

a. Comisarul pentru drepturile omului are un rol de îndrumare şi de informare în materia practicii drepturilor omului şi a prevenirii încălcării lor;

b. Comisarul pentru drepturile omului are veritabile atribuţii jurisdicţionale, putând accepta cererile de prezentare a plângerilor individuale către tribunalele naţionale sau internaţionale;

c. Comisarul pentru drepturile omului are rolul de mediator în cauzele care au ca obiect încălcarea unor drepturi prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Răspuns: a

80. Ce fel de organizaţie este Consiliul Europei?a. este o organizaţie interguvernamentală închisă, limitată din punct de vedere

geografic la spaţiul european;b. este o organizaţie interguvernamentală deschisă, deoarece unor state din afara

bătrânului continent le-a fost acordată calitatea de observator pe lângă Consiliu;c. este o organizaţie neguvernamentală închisă, limitată din punct de vedere

geografic la spaţiul european.Răspuns: a

81. Când a fost adoptată de către Consiliul Europei Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

a. în 1948;b. în 1950; c. în 1952.Răspuns: b

82. Care este anul intrării în vigoare a Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului?

a. 1953;b. 1950;c. 1961.Răspuns: a

83. Ce semnificaţie are caracterul obiectiv al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului?

a. caracterul obiectiv semnifică faptul că aplicarea normelor sale este supusă îndeplinirii condiţiilor de reciprocitate între statele-părţi la Conventie;

b. caracterul obiectiv semnifică faptul că aplicarea normelor sale nu este supusă îndeplinirii condiţiilor de reciprocitate între statele-părţi la Conventie;

c. caracterul obiectiv semnifică faptul că un stat-parte la Convenţie va putea să refuze aplicarea normelor sale, invocând neîndeplinirea obligaţiilor ce rezultă din Convenţie de către alte state-părţi.

Răspuns: b

84. Care este primul document internaţional ce a recunoscut individului posibilitatea de a se adresa direct unei instanţe internaţionale împotriva unui stat atunci când i-a fost încălcat un drept fundamental?

a. Convenţia Americană a Drepturilor Omului;b. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;c. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Răspuns: c

85. Care este cel mai eficient mijloc de apărare a drepturilor prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi de Protocoalele adiţionale ale acesteia?

a. dreptul oricărui stat-parte la Convenţie de a sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra oricărei pretinse încălcări a prevederilor Convenţiei şi a Protocoalelor sale adiţionale de către un alt stat membru;

b. dreptul de recurs individual, în virtutea căruia orice persoană fizică, organizaţie neguvernamentală sau grup de particulari ce se pretinde a fi victima încălcării unui drept recunoscut de Convenţie sau de Protocoalele sale adiţionale poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o plângere;

c. dreptul de intervenţie umanitară, în virtutea căruia orice stat-parte la Convenţie poate folosi forţa armată împotriva unui alt stat-parte pentru a sancţiona o eventuală încălcare masivă a drepturilor omului.

Răspuns: b

86. Ce fel de convenţie este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului din punct de vedere al categoriilor de drepturi pe care le reglementează?

a. o convenţie specială, care reglementează numai anumite categorii de drepturi ale omului;

b. o convenţie universală, care este aplicabilă în orice regiune a globului;c. o convenţie generală, care reglementează drepturile omului privite în ansamblul

lor.Răspuns: c

87. Ce fel de tratat este Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?a. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional deschis,

la care pot adera toate statele din spaţiul european;b. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional închis, la

care pot adera numai statele membre ale Consiliului Europei;c. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este un tratat internaţional deschis,

la care poate adera orice stat al lumii.Răspuns: b

88. Ce este Curtea Europeană a Drepturilor Omului?a. un substitut al instanţelor naţionale;b. o prelungire a instanţelor naţionale pe plan internaţional;c. o instanţă independentă, instituită pentru a asigura controlul aplicării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.Răspuns: c

89. În ce an a fost instituită Curtea Europeană a Drepturilor Omului?a. în 1959;b. în 1953;c. în 1950.Răspuns: a

90. În ce oraş se află sediul Curţii Europene a Drepturilor Omului?a. Bruxelles;b. Haga;c. Strasbourg.Răspuns: c

91. Care erau organele cu competenţă jurisdicţională în materia încălcării drepturilor omului până la intrarea în vigoare a Protocolului adiţional nr. 11 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

a. Curtea Europeană a Drepturilor Omului; b. Comisia Europeană a Drepturilor Omului şi Consiliul Europei;c. Comisia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului şi Comitetul Miniştrilor.Răspuns: c

92. Cum îşi exercită funcţia judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului?a. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor din

care provin;b. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia cu titlu individual şi nu în calitate de

reprezentanţi ai statelor din care provin;c. judecătorii Curţii îşi exercită funcţia în calitate de reprezentanţi ai statelor care,

deşi nu au ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, au acceptat jurisdicţia obligatorie a Curţii.

Răspuns: b

93. Care este durata mandatului judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. 6 ani;b. 4 ani;c. 5 ani.Răspuns: a

94. Câte tipuri de competenţă are Curtea Europeană a Drepturilor Omului?a. Curtea are un singur tip de competenţă: competenţă materială, adică aceea de a

soluţiona cauzele cu care este învestită;

b. Curtea are un singur tip de competenţă: competenţă consultativă, constând în acordarea de avize privind problemele juridice referitoare la interpretarea clauzelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau a Protocoalelor sale adiţionale;

c. Curtea are două tipuri de competenţă: competenţă materială şi competenţă consultativă.

Răspuns: c

95. Cine poate avea calitatea de reclamant într-o plângere adresată Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. această calitate o pot avea numai persoanele fizice ale căror drepturi au fost încălcate;

b. această calitate o pot avea numai statele-părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

c. această calitate o pot avea persoanele fizice, grupurile de particulari, organizaţiile neguvernamentale, precum şi statele-părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Răspuns: c

96. Cine poate avea calitatea de pârât într-o plângere adresată Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. această calitate o pot avea numai persoanele fizice vinovate de încălcarea unui drept prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

b. această calitate o poate avea numai un stat-parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, stat care nu a îndreptat o eventuală încălcare a drepturilor omului pe teritoriul său;

c. această calitate o poate avea orice stat din spaţiul european, indiferent că este sau nu parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Răspuns: b

97. Câte stadii parcurge procedura de soluţionare a plângerilor individuale adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. un singur stadiu: stadiul examinării admisibilităţii plângerilor;b. două stadii: stadiul examinării admisibilităţii plângerilor şi stadiul examinării

lor pe fond;c. un singur stadiu: stadiul examinării pe fond a plângerilor.Răspuns: b

98. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă este sesizată cu o plângere individuală care are ca obiect încălcarea unui drept fundamental prevăzut în Carta Socială Europeană, dar care nu se numără printre drepturile apărate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului sau de Protocoalele Adiţionale ale acesteia?

a.Curtea admite plângerea reclamantului şi trece la examinarea pe fond a acesteia;

b.Curtea admite plângerea reclamantului şi propune părţilor soluţionarea litigiului pe calea medierii;

c.Curtea nu admite plângerea reclamantului, deoarece obiectul ei este incompatibil cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.

Răspuns: c

99. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci când este sesizată cu o plângere anonimă?

a. Curtea admite plângerea respectivă, dar numai în situaţia în care constată că ea se referă la un caz de încălcare masivă a drepturilor omului;

b. Curtea admite plângerea respectivă, dar numai dacă aceasta a fost introdusă cu respectarea termenului de prescripţie prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

c. Curtea respinge plângerea respectivă.Răspuns: c

100. Ce soluţie va adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului dacă este sesizată cu o plângere individuală examinată în trecut de o altă instanţă internaţională şi care nu conţine fapte noi?

a. Curtea nu admite plângerea respectivă;b. Curtea admite parţial plângerea respectivă;c. Curtea admite în totalitate plângerea respectivă.Răspuns: a

101. Care este termenul în care trebuie introdusă o plângere individuală pentru a fi admisă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului?

a. 6 luni de la data la care s-a produs încălcarea dreptului reclamantului;b. 6 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa internă competentă;c. 6 luni de la data la care s-a pronunţat decizia internă definitivă şi irevocabilă.Răspuns: c

102. Ce principiu al dreptului comunitar european stă la baza regulii potrivit căreia reclamantul trebuie să epuizeze toate căile de atac interne înainte de a se adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. principiul subsidiarităţii;b. principiul autodeterminării;c. principiul integrităţii teritoriale a statelor.Răspuns: a

103. Cum se va pronunţa Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii unei plângeri individuale al cărei obiect şi ai cărei subiecţi sunt identici cu cei ai altei plângeri aflate în curs de soluţionare pe rolul unei instanţe internaţionale?

a. Curtea va admite plângerea respectivă dacă petentul a epuizat toate căile de atac ale hotărârii pronunţate pe plan intern;

b. Curtea va respinge plângerea respectivă;c. Curtea va admite plângerea respectivă dacă petentul nu a depus-o după mai

mult de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii interne recurate.Răspuns: b

104. În ce stadiu al procedurii de soluţionare a litigiilor poate Curtea Europeană a Drepturilor Omului să respingă ca inadmisibilă o plângere individuală cu care a fost sesizată?

a. numai în stadiul examinării pe fond a plângerii;b. numai în stadiul examinării admisibilităţii plângerii;c. în oricare dintre cele două stadii ale procedurii.Răspuns: c

105. Ce soluţie poate adopta Curtea Europeană a Drepturilor Omului atunci când o persoană particulară hotărăşte să nu îşi mai menţină plângerea cu care a sesizat-o?

a. Curtea este obligată să judece în continuare cauza respectivă şi să pronunţe o hotărâre definitivă;

b. Curtea poate să scoată de pe rol cauza respectivă;c. Curtea este obligată să propună părţilor aflate în litigiu alternativa unei

soluţionări amiabile a cauzei, pe calea medierii.Răspuns: b

106. Ce organ al Curţii Europene a Drepturilor Omului are competenţa de a soluţiona plângerile interstatale?

a. Camera Curţii Europene a Drepturilor Omului;b. Comitetul Miniştrilor;c. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului.Răspuns: c

107. Cum sunt executate hotărârile definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului de către partea care a pierdut procesul?

a. în mod forţat;b. în mod volitiv;c. în mod arbitrar.Răspuns: b

108. Ce caracter au hotărârile definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru statele-părţi la Convenţie?

a. hotărârile definitive ale Curţii au caracter facultativ pentru toate statele-părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

b. hotărârile definitive ale Curţii au caracter obligatoriu pentru toate statele-părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

c. hotărârile definitive ale Curţii au caracter obligatoriu numai pentru anumite state-părţi la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, respectiv pentru statele care sunt şi membre ale Uniunii Europene.

Răspuns: b

109. Care este organul abilitat să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. Comisarul pentru drepturile omului;b. Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului;c. Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.Răspuns: c

110. Ce măsuri directe pot fi luate împotriva unui stat care refuză să execute o hotărâre definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. sancţiuni cu caracter juridic;b. sancţiuni cu caracter politic;c. sancţiuni cu caracter administrativ.Răspuns: b

111. Care este cea mai severă sancţiune politică ce ar putea fi luată împotriva unui stat care refuză să pună în aplicare o hotărâre definitivă a Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. excluderea statului respectiv din Consiliul Europei;b. instituirea unui embargou împotriva statului respectiv;c. declanşarea unui război de agresiune împotriva statului respectiv.Răspuns: a

112. Care este termenul în care poate fi solicitată retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. 6 luni de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o hotărâre;b. 1 an de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o hotărâre;c. 3 luni de la data la care Camera ce a judecat cauza a pronunţat o hotărâre.Răspuns: c

113. În care dintre următoarele situaţii devine definitivă şi irevocabilă hotărârea unei Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. când părţile declară că nu vor cere retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a Curţii;

b. când una dintre părţi a solicitat retrimiterea cauzei în faţa Marii Camere a Curţii după 2 luni de la data hotărârii Camerei ce a judecat litigiul;

c. când Colegiul Marii Camere a Curţii acceptă cererea de retrimitere a cauzei formulată de una dintre părţi.

Răspuns: a

114. În care dintre următoarele situaţii excepţionale poate una dintre Camerele Curţii Europene a Drepturilor Omului să se desesizeze în favoarea Marii Camere?

a. când cauza respectivă a fost supusă în trecut atenţiei unei alte instanţe internaţionale cu atribuţii jurisdicţionale în domeniul protecţiei drepturilor omului;

b. când soluţionarea cauzei ar putea aduce grave prejudicii de imagine statului împotriva căruia a fost formulată plângerea;

c. când cauza cu care a fost învestită Camera ridică o problemă gravă referitoare la interpretarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului sau a Protocoalelor sale adiţionale.

Răspuns: c

115. În care dintre următoarele situaţii excepţionale poate una dintre Camerele Curţii Europene a Drepturilor Omului să se desesizeze în favoarea Marii Camere?

a. când soluţionarea cauzei poate conduce la o contradicţie cu o hotărâre pronunţată anterior de Curte;

b. când cauza cu care a fost învestită Camera este vădit nefondată;c. când violarea dreptului reclamantului a avut loc într-o perioadă în care

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu era obligatorie pentru statul împotriva căruia şi-a îndreptat plângerea.

Răspuns: a

116. Care este singurul mijloc de cenzură pe care îl are la îndemână Curtea Americană a Drepturilor Omului împotriva statelor care refuză să execute hotărârile sale?

a. înaintarea către Adunarea Generală a Organizaţiei Statelor Americane a unui raport anual referitor la activitatea Curţii, raport în care vor fi menţionate cu precădere aceste abuzuri;

b. excluderea statelor respective din Organizaţia Statelor Americane;c. intervenţia armată în statele respective.Răspuns: a

117. Care dintre Constituţiile României, anterioare regimului totalitar comunist, a restrâns drepturile şi libertăţile fundamentale ale individului?

a. Constituţia din 1938, adoptată în timpul domniei lui Carol al II-lea;b. Constituţia din 1923, adoptată în timpul domniei regelui Ferdinand;c. Constituţia din 1866, adoptată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.Răspuns: a

118. Care a fost unul dintre obiectivele primordiale ale celor trei Constituţii ale României din perioada socialistă (1948, 1952 şi 1965)?

a. consolidarea libertăţii de exprimare;b. înlocuirea drepturilor individuale cu drepturile colective;c. protejarea proprietăţii private.Răspuns: b

119. Ce instituţie are rolul de avocat permanent al statului român în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului?

a. Avocatul Poporului;b. Curtea Constituţională;c. Agentul guvernamental.Răspuns: c

120. Ce denumire poartă instituţia Avocatului Poporului în legislaţiile ţărilor scandinave?

a. mediator european;b. apărătorul poporului;c. ombudsman.Răspuns: c

121. Ce deficienţă majoră are instituţia Avocatului Poporului pentru asigurarea apărării şi respectării drepturilor omului pe plan intern?

a. lipsa personalului specializat;b. lipsa unei legi speciale de funcţionare a instituţiei;c. lipsa posibilităţii de a lua măsuri coercitive.

Răspuns: c

122. Ce obligaţii de informare are Avocatul Poporului?a. de a prezenta anual rapoarte Parlamentului;b. de a prezenta anual rapoarte Preşedintelui României;c. de a prezenta anual rapoarte Guvernului.Răspuns: a

123. Ce durată are mandatul Avocatului Poporului?a. 4 ani;b. 5 ani;c. 9 ani.Răspuns: b

124. Cine poate încuviinţa reţinerea, percheziţionarea sau arestarea Avocatului Poporului?

a. Camera Deputaţilor;b. Senatul;c. Guvernul.Răspuns: b

125. Care este modalitatea de sesizare a Avocatului Poporului în cazul încălcării unui drept sau a unei libertăţi fundamentale?

a. Avocatul Poporului poate fi sesizat numai la cererea persoanelor care au fost lezate în drepturile sau libertăţile lor fundamentale;

b. Avocatul Poporului poate fi sesizat numai din oficiu;c. Avocatul Poporului poate fi sesizat atât din oficiu, cât şi la cererea persoanelor

care au fost lezate în drepturile sau libertăţile lor fundamentale.Răspuns: c

126. Căror persoane le este recunoscută posibilitatea de a sesiza instituţia Avocatului Poporului în cazul în care drepturile sau libertăţile lor fundamentale au fost lezate pe teritoriul României?

a. această posibilitate le este recunoscută numai cetăţenilor români;b. această posibilitate le este recunoscută cetăţenilor români, cetăţenilor străini şi

chiar apatrizilor;c. această posibilitate le este recunoscută numai cetăţenilor străini resortisanţi ai

statului român.Răspuns: b

127. Ce aspecte vizează acţiunea în contencios administrativ introdusă de o persoană particulară care a fost lezată într-un drept sau libertate fundamentală printr-un act administrativ emis în mod abuziv?

a. pedepsirea funcţionarului vinovat;b. anularea pe cale judecătorească a actului respectiv şi repararea pagubei suferite

de persoana lezată;c. nepedepsirea funcţionarului vinovat.Răspuns: b

128. Cine are competenţa de a soluţiona litigiile dintre administraţia publică şi cei administraţi?

a. puterea judecătorească;b. Avocatul Poporului;c. Curtea Constituţională.Răspuns: a

129. Cine încalcă un drept sau o libertate fundamentală atunci când vorbim de instituţia contenciosului administrativ?

a. o persoană particulară;b. un funcţionar al Ministerului de Interne;c. o autoritate administrativă.Răspuns: c

130. Care este organul abilitat să efectueze controlul modului în care legile ordinare respectă Constituţia României?

a. Avocatul Poporului;b. Curtea Supremă de Justiţie;c. Curtea Constituţională.Răspuns: c

131. În cazul cărui tip de constituţii poate fi viabil controlul constituţionalităţii legilor, ca mijloc intern pentru asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale?

a. în cazul constituţiilor scrise şi rigide;b. în cazul oricărui tip de constituţii, chiar şi al celor cutumiare;c. în cazul constituţiilor flexibile, ale căror norme pot fi oricând modificate prin

legi ordinare.Răspuns: a

132. Ce acte juridice pot forma obiectul controlului de constituţionalitate?a. legile şi ordonanţele Guvernului;b. legile şi tratatele sau acordurile internaţionale;c. legile, regulamentele Parlamentului, ordonanţele Guvernului şi tratatele sau

acordurile internaţionale.Răspuns: c

133. În ce situaţie poate fi declanşat controlul de constituţionalitate prin sesizarea din oficiu a Curţii Constituţionale?

a. în situaţia în care Curtea observă încălcarea unei dispoziţii constituţionale printr-un act cu putere de lege;

b. în situaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale printr-o lege emisă de Parlamentul României;

c. în situaţia în care există un proiect legislativ de revizuire a Constituţiei.Răspuns: c

134. Cum poate fi declanşat controlul constituţionalităţii unei legi care, deşi a fost promulgată, încalcă prin anumite dispoziţii ale sale un drept sau o libertate fundamentală prevăzută în Constituţia României?

a. prin sesizarea Curţii Constituţionale de către Preşedintele României, de unul dintre preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de Avocatul Poporului sau de un număr de cel puţin 50 de deputaţi ori 25 de senatori;

b. prin sesizarea Curţii Constituţionale de către o instanţă internaţională abilitată să asigure respectarea drepturilor omului pe plan global;

c. prin ridicarea de către o persoană sau un grup de persoane particulare a unei excepţii de neconstituţionalitate referitoare la legea respectivă, în cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanţe, instanţă care, admiţând excepţia şi constatând justeţea ei, va sesiza Curtea Constituţională, aceasta urmând să efectueze controlul constituţionalităţii legii respective.

Răspuns: c

135. Care sunt cazurile limitativ prevăzute de Constituţia României când statul poate să restrângă exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale?

a. apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice şi desfăşurarea instrucţiei penale;

b. apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;

c. desfăşurarea instrucţiei penale şi prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Răspuns: b

136. Ce accepţiune are termenul de ,,lege”, ca unic mijloc prin intermediul căruia poate fi limitat exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale în România?

a. termenul de ,,lege” are un sens material, în sfera acestei noţiuni fiind inclusă, pe lângă actele cu caracter legislativ, şi jurisprudenţa;

b. termenul de ,,lege” include în sfera sa şi normele internaţionale, în măsura în care dreptul intern face trimitere expresă la ele;

c. termenul de ,,lege” are un sens formal, adică de act edictat de către organul legislativ, Parlamentul.

Răspuns: c

137. În ce situaţii poate statul român să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale?

a. statul român poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale în orice situaţie;

b. statul român poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale numai în situaţiile prevăzute în mod expres de articolul 53 din Constituţie, intitulat ,,Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”;

c. statul român nu poate să suprime existenţa unui drept sau a unei libertăţi fundamentale în nicio situaţie, ci numai exerciţiul acestora, cu respectarea condiţiilor impuse de articolul 53 din Constituţie, intitulat ,,Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi”.

Răspuns: c

138. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca statul român să poată limita exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale?

a. limitarea trebuie să vizeze în mod obligatoriu unul dintre drepturile sau libertăţile fundamentale prevăzute în Constituţia României;

b. limitarea trebuie să fie necesară în cadrul reprezentat de o societate democratică, să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu în raport cu subiecţii de drept şi să nu afecteze existenţa dreptului sau a libertăţii în sine;

c. limitarea trebuie să fie necesară în cadrul reprezentat de o societate democratică, să fie proporţională şi să fie aplicată în mod nediscriminatoriu în raport cu subiecţii de drept.

Răspuns: b

139. În ce măsură ar putea fi limitat exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale, consacrată de Constituţia României, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă?

a. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale nu ar putea fi limitat prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, deoarece un asemenea act este neconstituţional;

b. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale ar putea fi limitat prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă numai dacă o astfel de măsură este necesară în cadrul reprezentat de o societate democratică;

c. exerciţiul unui drept sau al unei libertăţi fundamentale ar putea fi limitat prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă numai dacă o astfel de măsură nu afectează existenţa dreptului sau a libertăţii în sine.

Răspuns: a

140. Ce poate face o persoană căreia i-a fost încălcat un drept fundamental printr-un act legislativ, în măsura în care dreptul respectiv este apărat atât de Constituţia României, cât şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

a. singura posibilitate pe care o are la îndemână persoana lezată este să invoce excepţia de neconstituţionalitate a textului de lege respectiv în faţa judecătorului de la instanţele ordinare;

b. singura posibilitate pe care o are la îndemână persoana lezată este să invoce neconvenţionalitatea textului de lege respectiv cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului;

c. persoana lezată are la îndemână două variante, putând opta între invocarea excepţiei de neconstituţionalitate sau invocarea neconvenţionalităţii textului respectiv.

Răspuns: c

141. Ce se întâmplă în situaţia în care, deşi există o neconcordanţă evidentă între normele Constituţiei României şi normele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, legea noastră fundamentală conţine dispoziţii mai favorabile pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului?

a. într-o astfel de situaţie, normele Convenţiei vor avea prioritate de aplicare în raport cu normele constituţionale;

b. într-o astfel de situaţie, normele constituţionale vor avea prioritate de aplicare în raport cu normele Convenţiei;

c. într-o astfel de situaţie, atât normele Convenţiei, cât şi normele constituţionale, vor deveni inaplicabile.

Răspuns: b

142. Ce se întâmplă în situaţia în care, deşi există o neconcordanţă evidentă între normele Constituţiei României şi cele ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, normele europene conţin dispoziţii mai favorabile pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului?

a. într-o astfel de situaţie, normele constituţionale vor avea prioritate de aplicare în raport cu normele Convenţiei;

b. într-o astfel de situaţie, atât normele Convenţiei, cât şi normele constituţionale, vor deveni inaplicabile;

c. într-o astfel de situaţie, normele Convenţiei vor avea prioritate de aplicare în raport cu normele constituţionale.

Răspuns: c

143. Cum trebuie să interpreteze instanţele noastre naţionale normele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului?

a. instanţele naţionale au facultatea de a interpreta aceste norme într-o manieră proprie;

b. instanţele naţionale trebuie să interpreteze ad litteram aceste norme, exact aşa cum sunt prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;

c. instanţele naţionale trebuie să interpreteze aceste norme ţinând seama de modul în care au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârile sale.

Răspuns: c

144. Care este termenul în care poate un cetăţean român să introducă o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru ca plângerea respectivă să fie admisibilă?

a. 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii interne recurate;b. 6 luni de la data la care s-a pronunţat pe fond instanţa internă competentă;c. 6 luni de la data la care s-a produs încălcarea dreptului sau drepturilor a căror

restabilire o solicită Curţii.Răspuns: a

145. Cum se va pronunţa Curtea Europeană a Drepturilor Omului asupra admisibilităţii plângerii unui cetăţean român care nu a epuizat toate mijloacele interne utile pentru restabilirea drepturilor sale?

a. Curtea va declara inadmisibilă plângerea respectivă;b. Curtea va declara admisibilă plângerea respectivă dacă obiectul ei este

compatibil cu prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului;c. Curtea va declara admisibilă plângerea respectivă dacă reclamantul a respectat

termenul de prescripţie prevăzut de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.Răspuns: a

146. În ce an a ratificat statul român Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?a. în 1965;b. în 1994;c. în 1987.Răspuns: b

147. Din ce generaţie de drepturi ale omului face parte dreptul la viaţă?a. drepturi civile şi politice;b. drepturi economice, sociale şi culturale;c. drepturi de solidaritate.Răspuns: a

148. Care dintre următoarele situaţii constituie o derogare prevăzută expres de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului de la caracterul inviolabil al dreptului la viaţă?

a. legitima apărare;b. operarea unei arestări ilegale;c. uciderea din culpă.Răspuns: a

149. În care dintre următoarele circumstanţe poate fi limitat dreptul la viaţă potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului?

a. în cazul eutanasiei involuntare;b. în cazul reprimării, conform legii, a unei insurecţii;c. în cazul pruncuciderii.Răspuns: b

150. Cum este reglementată la momentul actual aplicarea pedepsei cu moartea în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului?

a. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată în nicio circumstanţă, nici măcar în timp de război;

b. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată decât în caz de război;c. pedeapsa cu moartea nu poate fi aplicată decât pentru a reprima o revoltă

populară.Răspuns: a

151. Ce obligaţie negativă generală a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în sarcina statelor pentru protecţia dreptului la viaţă?

a. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii persoanelor;b. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii

necesare protecţiei dreptului la viaţă;c. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub

semnul întrebării încălcarea sa în dreptul intern.Răspuns: a

152. Ce obligaţie pozitivă substanţială a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în sarcina statelor pentru protecţia dreptului la viaţă?

a. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub semnul întrebării încălcarea sa în dreptul intern;

b. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii persoanelor;c. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii

necesare protecţiei dreptului la viaţă.Răspuns: c

153. Ce obligaţie pozitivă procedurală a instituit Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în sarcina statelor pentru protecţia dreptului la viaţă?

a. obligaţia statelor de a efectua o anchetă eficace ori de câte ori este pusă sub semnul întrebării încălcarea sa în dreptul intern;

b. obligaţia statelor de a lua toate măsurile legislative şi de aplicare a legii necesare protecţiei dreptului la viaţă;

c. obligaţia statelor de a nu aduce atingere, prin agenţii lor, vieţii persoanelor.

Răspuns: a

154. În care dintre următoarele cazuri este inaplicabilă pedeapsa cu moartea potrivit Convenţiei Americane a Drepturilor Omului?

a. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave este femeie;b. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave avea peste

70 de ani la momentul săvârşirii ei;c. când persoana vinovată de comiterea unei crime deosebit de grave avea 25 de

ani la momentul săvârşirii ei.Răspuns: b

155. În ce situaţie prevăzută de Convenţia Americană a Drepturilor Omului va putea fi restabilită aplicarea pedepsei cu moartea de către un stat-parte care a desfiinţat această pedeapsă?

a. în situaţia în care pedeapsa capitală se impune a fi aplicată pentru delicte politice;

b. în situaţia în care pedeapsa capitală se impune a fi aplicată pentru crime de drept comun conexe celor politice;

c. aplicarea pedepsei cu moartea nu poate fi restabilită de către un stat-parte care a desfiinţat această pedeapsă în nicio situaţie.

Răspuns: c

156. Care este poziţia Constituţiei României cu privire la aplicarea pedepsei capitale?

a. pedeapsa capitală nu poate fi aplicată decât în timp de război;b. aplicarea pedepsei capitale este interzisă în mod absolut, nefiind permise

derogări de la aceasta;c. pedeapsa capitală nu poate fi aplicată decât pentru delicte politice grave.Răspuns: b

157. Ce semnificaţie are politica de apartheid ca formă extremă de discriminare?a. segregaţia socială, economică, politică şi teritorială a comunităţilor etnice sau

rasiale diferite;b.

158. Ce regim antidemocratic de pe continentul african a devenit un sinonim universal al încălcării drepturilor omului?

a. regimul apartheid din Africa de Sud;b. regimul nazist din Eritreea;c. regimul dictatorial al lui Charles Taylor din Liberia.Răspuns: a

159. Care dintre următoarele situaţii constituie un caz de discriminare rasială directă?

a. situaţia în care o persoană este tratată, din cauza originii sale rasiale sau etnice, mai puţin favorabil decât a fost tratată sau ar fi tratată altă persoană aflată într-o situaţie comparabilă;

b. situaţia în care o persoană este tratată, din cauza originii sale rasiale sau etnice, la fel cum a fost tratată sau ar fi tratată altă persoană aflată într-o situaţie comparabilă;

c. situaţia în care unei persoane îi sunt conferite, datorită originii sale rasiale sau etnice, un plus de drepturi faţă de alte persoane aflate într-o situaţie comparabilă.

Răspuns: a

160. În care dintre următoarele situaţii apare discriminarea rasială indirectă?a. când se întemeiază pe o prevedere, un criteriu sau o practică care îi conferă unei

persoane un plus de drepturi în raport cu alte persoane;b. când se întemeiază pe o prevedere, pe un criteriu sau pe o practică aparent

neutră, dar care creează persoanelor de o anumită origine rasială sau etnică un dezavantaj în comparaţie cu alte persoane;

c. când se întemeiază pe o prevedere, un criteriu sau o practică intenţionată.Răspuns: b

161. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la căsătorie?a. drepturilor civile şi politice;b. drepturilor economice, sociale şi culturale;c. drepturilor de solidaritate.Răspuns: a

162. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul de a rezista contra opresiunii?

a. drepturilor de solidaritate;b. drepturilor economice, sociale şi culturale;c. drepturilor civile şi politice.Răspuns: c

163. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la libertate de exprimare?

a. drepturilor economice, sociale şi culturale;b. drepturilor de solidaritate;c. drepturilor civile şi politice.Răspuns: c

164. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la muncă?a. drepturilor economice, sociale şi culturale;b. drepturilor de solidaritate;c. drepturilor civile şi politice.Răspuns: a

165. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la securitate socială?a. drepturilor civile şi politice;b. drepturilor economice, sociale şi culturale;c. drepturilor de solidaritate.Răspuns: b

166. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la educaţie?a. drepturilor civile şi politice;b. drepturilor de solidaritate;c. drepturilor economice, sociale şi culturale.Răspuns: c

167. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la un nivel de viaţă decent?

a. drepturilor economice, sociale şi culturale;b. drepturilor civile şi politice;c. drepturilor de solidaritate.Răspuns: a

168. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la sănătate?a. drepturilor de solidaritate;b. drepturilor civile şi politice;c. drepturilor economice, sociale şi culturale.Răspuns: c

169. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul popoarelor la dezvoltare?

a. drepturilor de solidaritate;b. drepturilor civile şi politice;c. drepturilor economice, sociale şi culturale.Răspuns: a

170. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la pace?a. drepturilor civile şi politice;b. drepturilor economice, sociale şi culturale;

c. drepturilor de solidaritate.Răspuns: c

171. Cărei generaţii de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la proprietate?a. drepturilor civile şi politice;b. drepturilor economice, sociale şi culturale;c. drepturilor de solidaritate.Răspuns: a

172. Cărei categorii sau clase de drepturi ale omului îi aparţine dreptul la un mediu sănătos?

a. drepturilor economice, sociale şi culturale;b. drepturilor colective sau de solidaritate;c. drepturilor civile şi politice.Răspuns: b

173. Cum este consacrat dreptul la un mediu sănătos în documentele internaţionale?

a. acest drept este consacrat numai ca drept colectiv;b. acest drept este consacrat numai ca drept individual;c. acest drept este consacrat atât ca drept colectiv, cât şi ca drept individual.Răspuns: c

174. Care este unicul document juridic internaţional privind drepturile omului ce recunoaşte în mod expres dreptul la dezvoltare?

a. Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor;b. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;c. Convenţia Americană a Drepturilor Omului.Răspuns: a

175. Care dintre cele trei generaţii de drepturi ale omului au cea mai pronunţată dimensiune colectivă?

a. drepturile civile şi politice;b. drepturile economice, sociale şi culturale;c. drepturile de solidaritate.Răspuns: c

176. Care dintre următoarele documente juridice internaţionale privind drepturile omului recunoaşte în mod expres dreptul la pace?

a. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;b. Carta Africană a Drepturilor Omului şi Popoarelor;c. Carta Asiatică a Drepturilor Omului.

Răspuns: b

177. În care dintre următoarele situaţii poate libertatea de exprimare să sufere anumite limitări?

a. când o persoană incită la manifestări obscene;b. când aduce atingere dreptului de proprietate;c. când aduce atingere dreptului de a beneficia de asigurări sociale.Răspuns: a