8/17/2019 2. Fantasticul eliadesc în La ţigănci.doc

1/5

Fantasticul eliadesc

Eugen Simion în postfaţa la Proza fantastică, nota că fantasticul la Mircea Eliade are treidimensiuni. Prima se bazează pe relaţia sacru-profan ( Noaptea de sânziene, 19 Trandafiri, La ţigănci), a doua este fantasticul de tip erudit, bazat pe simboluri folclorice (Şarpele, Domnişoara

Cristina), iar cea de-a treia ţine de fantasticul bazat pe simboluri indice ( Nopţi la !erampore,!ecret"l doctor"l"i #onig$erger ).n !!"u#$nt înainte% la #olumul %n curte la &ionis% scris de autor găsim c$te#a e'plicaţii

 pri#ind punctul său de #edere asupra literaturii fantastice, în esenţă deosebită de concepţiaromancierilor germani, a lui Edgar llan Poe sau a lui orge *uis +orges, i care estefundamentată de ideea de g$ndire mitică i uni#ersuri imaginare. &eosebit de importantă pentruaceste uni#ersuri paralele lumii cotidiene este e'perienţa diferită a timpului i a spaţiului. !!*aţigănci!! reprezintă un nou tip de fantastic în opera lui Eliade. &acă în !!&omnioara "ristina!!(/01) fantasticul este pro#ocat de inter#enţia acti#ă a unor forţe e'terioare realului (strigoiul),acum graniţa dintre real i ireal este desfiinţată, eroul nemaisesiz$nd !!trecerea!!. 2antasticul senate din ambiguitate, din prezenţa netiută a sacrului, camuflată în profan. E'istă, cu alte

cu#inte, o ordine secundă, ordinea irealului - care o dublează pe aceea aparentă i logică arealului, ceea ce duce la un  fantastic iniţiatic. 3oate persona4ele sale se grupează în douăcategorii5 cei iniţiaţi (cunoscători ai misterelor) i aspiranţi la condiţia sacrului.

n proza fantastică a lui Eliade e'istă patru mituri fundamentale5a. timpul re#ersibil6 b. erosul ca act de cunoatere6c. logosul cu #alenţe semnifiati#e6d. moartea ca trecere spre o renatere cosmică."riticul Sorin le'andrescu în articolul 7&ialectica fantasticului8 atrage atenţia că în

scrierile fantastice ale lui Eliade se pot deosebi două tipuri (etape) ale fantasticului5. n lucrările de dinaintea celui de9al doilea război mondial ( Domnişoara Cristina,

 Nopţi la !erampore% fantasticul este pro#ocat de inter#enţia acti#ă a unei forţe(strigoiul). Scriitorul urmărete progresi# decala4ul dintre faptele narate i#erosimilitatea lor logică (scriitorul creează două uni#ersuri distincte real 9ireal).

:. n nu#ele postebelice, fantasticul nu mai este pro#ocat de nicio forţă e'terioară6 realuli irealul nu mai sunt considerate opuse ci fuzionează, fantasticul fiind interferarearealului cu straniul. ;u mai e'istă două lumi diferite, ci un singur continuum prin carese trece liber în ambele direcţii.

&upă

8/17/2019 2. Fantasticul eliadesc în La ţigănci.doc

2/5

 ;u#ela fantastică 7*a ţigănci8 este o nu#elă minuţios construită ca 7realitate mitică8,a#$nd un scenariu iniţiatic de tip thanatic, presărat cu simboluri specifice. ;u#ela are claritateademonstrati#ă a unei ecuaţii fantastice cu substrat simbolic i ritual, elaborate de către un asiduucautător de mituri, preocupat să încifreze în inserţiile te'tului c$t mai multe cei araice.Prezenţa mitografului e indicată, mai cu seamă, de ambi#alenţa real @ fantastic a nu#elei,

construită după bine cunoscuta ecuaţie ermeneutică a lui Mircea Eliade, conform căreia sacruleste camuflat în profan, profanul fiind o hierofanie degradată a sacrului .n concepţia lui Eliade, sacrul este conceput ca o permanenţă 7ascunsă8 a timpului istoric,

acţion$nd prin momentele de ruptură ale acestuia, prin 7faliile8 neateptate, prin opririle sauruperile de ritm ale timpului real. n aceste condiţii, omul profan nu poate forţa accesul la sacru, prin #oinţă sau prin gesturi ritualice paradigmatice, nu poate rupe, cu de la sine putere, #ăluline'pugnabil al profanului, pentru a trece 7dincolo8, ci trebuie să atepte sacrul să îl 7ceme8, săîl 7ispitească8, prin 7ora8 îmbătătoare, aparent ine'plicabilă a 7semnelor8. "onsecinţacomportamentală a acestei g$ndiri este că protagonitii atini de aripa inefabilă a 7celeilaltelumi8 se comportă abulic, dau impresia ca i >a#rilescu unor fiinţe rătăcite, zăpăcite.

&e e'emplu, intrarea lui >a#rilescu în br$ul #egetal, răcoros al grădinii ţigăncilor se

 produce prin pragul unui azard, prin intermediul unei subite i neplăcute dereglări a rutineicotidiene5 persona4ul descoperă că trebuie să facă drumul înapoi pentru că îi uitase ser#ieta cu partituri la ele#a sa Atilia Boitino#ici. "obor$rea din tram#ai este precedată de o zăpăceală(protagonistul nu-i găsete portmoneul pentru a plăti biletul), i pe tot parcursul său iniţiatic dela ţigănci, >a#rilescu se comportă abucolic, confuz, incompreensibil5 îi mută batista dintr-un buzunar în altul, nu-i găsete banii, nu le recunoate pe fete, rătăcete în trecut i de-a dreptulcopleit, prin diferite odăi ornate cu oglinzi (trecerea prin oglindă însemnă moarte, după logicasimbolică a moti#ului medie#al al inorogului, prins de o fecioară cu a4utorul unei oglinzi).

8/17/2019 2. Fantasticul eliadesc în La ţigănci.doc

3/5

alta taie firul #ieţii omeneti). Se numesc5 Irsitoarea, Soarta, Moartea, iar în latină ;ona,&ecuma, Morta. Eci#alentele greceti ale acestora erau Moirele5 Jloto (naterea), *aesis(deapană), tropos-%cea care nu se întoarce% (tăia). Ele stau in cerc i c$ntă.

 ;oţiunea de Moira definea legea împersonală, oarbă i împarţială. Moira este elementul pasi# al sacrului de care se ciocnete elementul acti# reprezentat de #oinţa eroilor sau a zeilor.

3e'tul eliadesc ne oferă i posibilitatea unei alte trimiteri, de data aceasta la a#rilescu nu gicete %ţiganca% deoarece nu are cura4ul asumării ade#arului (%i-a fost fricăH a#rilescu aales-o pe babă, i in cele mai inalte intelecţiuni ca să subziste în lumea noastră trebuie să seîncarneze.

Bisul din cel de-al

8/17/2019 2. Fantasticul eliadesc în La ţigănci.doc

4/5

Profesorul de pian constată cu uimire că bancnotele din portofel au fost scoase dincirculaţie în urmă cu un an, că biletele de tram#ai s-au scumpit de la cinci la zece lei. 4unsacasă, află că Elsa a plecat în >ermania după ce la căutat zadarnic timp de c$te#a luni5 %*atoamnă se împlinesc doisprezece ani. scris i în ziare...%. &upa rătăcirea aotică, de c$nd i-afost confirmată dispariţia misterioasă, se întoarce la %tigănci%, unde o gasete pe Cildegard, iar 

călătoria lor împreună, spre o ţintă nedefinită, în plina noapte, în trasură (luntre) m$nată de un bir4ar-dricar (moti#ul lui "aron) este o călătorie în moarte.

8/17/2019 2. Fantasticul eliadesc în La ţigănci.doc

5/5