2. EAP

Curs on-line

Expert achiziii publice

1.1 Expert Achizitii Publice: Tipuri de contracte

Macro Training Pagina 2

1

Cuprinsul leciei

1 Tipuri de contracte..............................................................................................................3

2 Secretele contractelor de achizitii .....................................................................................5



1

1 Tipuri de contracte

OUG 34/20061, aprobat cu modificrile i completrile ulterioare se refer la contractele de achiziie public ca fiind contracte de interes pecuniar (cu titlu oneros), ncheiate n scris ntre unul sau mai muli operatori economici i una sau mai multe autoriti contractante i avnd ca obiect execuia de lucrri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Atribuirea urmtoarelor tipuri de contracte de achiziii publice sunt subiect al legislaiei ce guverneaz n materie de achiziii publice:

o contractele de lucrri

Contractul de lucrari este contractul de achizitie publica care are ca obiect: fie executia de lucrari legate de activitti anume precizate sau executia unei

constructii; fie att proiectarea, ct si executia de lucrari legate de activitati anume precizate,

sau att proiectarea, ct si executia unei constructii; fie realizarea prin orice mijloace a unei constructii care corespunde necesitatii si

obiectivelor autoritatii contractante.

o contracte de furnizare

Contractul de furnizare este contractul de achizitie publica care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumparare, inclusiv n rate, nchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare.

Contractul care are ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu accesoriu, operatiuni / lucrari de instalare si punere n functiune a acestora cade sub incidenta contractului de furnizare.

o contracte de servicii

Contractul de servicii este contractul de achizitie publica care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii anume precizate.

o contracte mixte, definite n practica european dup urmtoarele reguli:

o contract de furnizare, respectiv un contract care are ca obiect furnizarea de produse i, cu titlu accesoriu, operaiuni/lucrri de instalare i punere n funciune a acestora;

o contract de servicii, respectiv un contract care are ca obiect furnizarea de produse i servicii, daca valoarea serviciilor n cauz o depete pe cea a produselor acoperite de contract pe baza testului valorii celei mai mari.

o grania dintre contractul de lucrri i contractul de servicii se stabilete prin utilzarea testului obiectului principal, avnd n vedere c un contract de achiziii publice avnd ca obiect servicii i incluznd activiti care sunt doar incidentate obiectului principal al contractului, sunt considerate contracte de servicii.



1

Contractul sectorial este contractul de achizitie publica care se atribuie n scopul efectuarii unei activitati relevante n sectoarele de utilitate publica: apa, energie, transport si posta. Sunt considerate activitati relevante n sectoarele mai sus amintite urmatoarele:

Apa: punerea la dispozitie sau exploatarea de retele fixe destinate sa asigure, n beneficiul publicului, servicii de productie, transport sau distributie de apa potabila, sau furnizarea de apa potabila unor retele de natura celor de mai sus; de asemenea, proiecte de tehnologie hidraulica, irigatii sau ameliorare a solului, precum si evacuarea si tratarea apelor uzate sunt de asemenea supuse unor proceduri similare.

Energie: punerea la dispozitie sau exploatarea de retele fixe destinate sa asigure, n beneficiul publicului, servicii de productie, transport sau distributie de combustibili gazosi, energie termica sau energie electrica, sau livrarea de combustibili gazosi, energie termica sau energie electrica prin retele de natura celor de mai sus.

Transport: punerea la dispozitie sau exploatarea de retele destinate sa asigure, n beneficiul publicului, servicii de transport pe calea ferata si servicii de transport terestru de calatori, pe baza de grafic, cum ar fi transportul n comun cu autobuze, tramvaie, metrou, troleibuze sau transport pe cablu.

Posta: servicii postale, servicii de gestiune a serviciilor de curierat, posta electronica, servicii financiar postale, servicii filatelice si servicii logistice legate de servicii postale.

Alte activitati relevante: activitati care presupun explorarea unui areal geografic n scopul prospectarii sau extractiei de petrol brut, gaze naturale, carbuni sau alti combustibili solizi, sau a punerii la dispozitia transportatorilor care opereaza pe cai aeriene, maritime sau fluviale a aeroporturilor, a porturilor maritime/fluviale sau a altor terminale de retea de transport.

Legislaia n materie de achiziii publice stabilete dou tipuri de concesiuni: o Concesiune de lucrri publice o Concesiune de servicii

Ca regul general, excluderile de la scopul aplicrii legislaiei ce guverneaz n materie de achiziii publice vor fi interpretate strict n conformitate cu prevederile art. 12-16 din OUG 34/2006, aprobat cu modificrile i completrile ulterioare.



1

2 Secretele contractelor de achizitii

Avalana de contracte publice (intelegind prin aceasta contracte ce utilizeaz bani publici, fie de la Guvernul Romniei sau din Fonduri Europene), ce se desfoar utilizind OUG 34/2006 (cu completrile ulterioare), avind la baza Hotarirea Guvernului nr. 925/2006 atrage permanent atenia tuturor companiilor care activeaz pe piaa romaneasca, in toate domeniile de activitate.

Mai jos vom analiza unele elemente mai puin observate sau cunoscute, atit de ctre specialitii in Achiziii si Procurement cit si de ctre Manageri de Top sau Manageri Executivi din cadrul companiilor. O privire succinta asupra tipurilor de contracte utilizate in practica, releva faptul ca putem opta pentru trei tipuri de contracte :

Contracte cu Pret Fix

Contracte cu Cost Rambursabil, si

Contracte tip Timp si Material.

Primul tip de contracte, cu Pret Fix (cunoscute si sub denumirea de "Lump Sum", suma fixa), are citeva variante, dezvoltate de vnztori si cumprtori in dorina de a formaliza un act care sa mbrace cit mai bine drepturile, obligaiile si riscurile fiecrei parti contractante. Astfel, putem deosebi:

1. Contract cu Pret Fix Ferm (FFP - Ferm Fixed Price) a cror principala caracteristica este legata in principal de faptul ca, dupa semnarea contractului preul ramine fix, indiferent de variaia preturilor tuturor elementelor constitutive ale proiectului (materiale, manopera, cost utilaje, transport, ...etc). In cazul in care Antreprenorul sau firma de construcii, se confrunta cu situaia in care costurile de execuie (directe si indirecte) depesc valoarea contractuala, acesta trebuie sa suporte diferena de pret, pana la finalizarea lucrrilor, conform contractului sau sa suporte penalitile stabilite contractual.

2. Contract cu Pret Fix plus un Onorariu [ PFO ] (cu valoare Fixa sau Procentuala din valoarea contractului).

3. Contract cu Pret Fix si Ajustare funcie de Condiiile Economice [PF-ACO ].

Un element foarte important in absolut toate tipurile de contracte este RISCUL. Modul in care riscul afecteaz cumprtorul (autoritatea contractanta) sau vnztorul (constructorul) difer major, pentru fiecare tip de contract. Schematic, am putea reprezenta riscul in toate tipurile de contracte ca in figura 1.1 prezentata mai jos :



1

Observam ca, in contractele cu Pret Fix Ferm [ PFF ], constructorul suporta integral riscurile proiectului pe cind la contractele cu Cost Rambursabil Plus un Onorariu [ CPO ] clientul suporta cel mai inalt nivel de risc.

Revenind la analiza contractelor ce se desfoar pe baza OUG 34/2006, cf. HG 925/2006, observam ca, indiferent de modalitatea de adjudecare ( "Preul cel mai sczut" sau "Criteriul Tehnico-Economic cel mai avantajos") rezultatul conduce ctre un Contract cu Pret Fix Ferm, (chiar daca in unele condiii se poate adaug o suma suplimentara, aceasta corespunde doar valorii unor Cereri de Schimbare aprobate pentru proiect) iar firmele de construcii trebuie sa suporte CEL MAI MARE NIVEL DE RISC in timp ce Autoritatea Contractanta nu suporta aproape nici un risc.

Avind la baza aceste elemente, am fcut o analiza asupra modului de utilizare a tipului de Contract cu Pret Fix Ferm in cadrul procesului de achiziii publice din Romnia, inclusiv prin sistemul SEAP, a elementelor ce stau la baza dezvoltrii si utilizrii Documentaiei de Atribuire si a Caietului de Sarcini, elemente ce respecta metodologia stabilita de Guvernul Roman (din Normele de Aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziii publice), armonizata cu legislaia europeana in privina achiziiilor publice (Directiva Europeana CE-17 si CE-18). In paralel cu aceasta analiza prezentam efectele si consecinele utilizrii acestui tip de contract cu Pret Fix Ferm atit asupra firmelor de construcii cit si asupra modalitii de utilizare a fondurilor de investiii, ce reprezint un procent important din PIB-ul Romniei.

Contractele cu Pre Fix Ferm pot fi relativ sigure att pentru cumprtor i vnztor n cazul n care aria de cuprindere a proiectului este bine definita i rmne neschimbata.

Elementul cheie al acordului de pre contractual fix este faptul ca obligaia este plasata la vnztor. Este un fapt absolut. n conformitate cu un contract cu pre fix, constructorul "trebuie s produc", cu alte cuvinte, este "obligat" sa termine lucrarea conform contractului, indiferent de circumstanele care pot sa apar mai trziu, pe perioada desfurrii lucrrilor proiectului.



1

Dac lucrarea implic costuri sau riscuri mai mari, sau efort suplimentar fata de cel care a fost iniial estimat (si agreat / acceptat contractual), constructorul va trebui sa le suporte sau sa suporte penalitile stabilite contractual.

Achiziiile pentru lucrri de construcii din Romnia sunt fcute n general utilizind contracte cu Pre Fix Ferm, pe baza livrabilelor stabilite in Documentaia de Atribuire si in Caietul de Sarcini. Acest tip de contract este cel mai bine utilizat atunci cnd specificaiile pentru serviciile sau de produsele ce urmeaz s fie livrate pot fi definite complet de ctre Autoritatea Contractanta (cumprtor) i trebuiesc precizate nainte de nceperea muncii. Autoritatea Contractanta trebuie deci, sa stabileasc complet specificaiile necesare efecturii cu succes a muncii cit si a modului in care va accepta la recepie (metrici de msurare si proceduri), produsul sau serviciul contractat. Specificaiile trebuiesc descrise n detaliu, asigurndu-se o nelegere comuna, completa a cerinelor de ctre ambele pri implicate in contract. Responsabilitatea i de riscul pentru livrarea produsului sau serviciului este in intregime a constructorului / antreprenorului (vnztorului). n cazul n care vnztorul / antreprenorul depete costul contractului, el trebuie s livreze n continuare produse sau servicii pentru suma convenita, pina la finalizarea contractului, trebuind deci sa suporte diferena de cost. Atta timp, ct aria de cuprindere a proiectului, este definita complet si n mod corespunztor, acest tip de contract este bun, deoarece asigura controlul costului proiectului.

Contractele de achiziii cu Pre Fix pot fi dezastruoase att pentru cumprtor i vnztor, n cazul n care aria de cuprindere a proiectului nu este complet si corect definita sau daca ulterior apar modificri majore. Acurateea specificaiilor pentru toate livrabilele proiectului este foarte importanta, atunci cnd se utilizeaz acest tip de contract. Dezvoltarea specificaiilor proiectului pe baza unor proceduri (cu Norme de Aplicare clare), poate asigura un mod de utilizare eficient a Contractului cu Pret Fix Ferm. Lipsa unor astfel de proceduri in utilizarea Contractelor cu Pret Fix Ferm, conduce in mod curent, la o utilizare necorespunzatoare a fondurilor bugetare de ctre Autoritile Contractante, la plai excesive ctre constructori, la proiecte cu valoare eterogena (pentru aceleai tipuri de lucrri : ex. costul pe Km de autostrada in teren cu acelai grad de dificultate" in diferite zone ale tarii identificam preturi de la simplu, la dublu-triplu sau chiar mai mult), calitate precara (datorita definirii incomplete, inexacte sau necorespunzatoare a specificaiilor si a Ariei de Cuprindere) si nu in ultimul rind, punerea pe un plan secundar a criteriilor de competenta ale constructorilor la stabilirea criteriilor de selecie, (cu pondere redusa ca procent / punctaj in adjudecarea unui contract) .

Datorita acestor deficiente (legate de scrierea completa a specificaiilor si definirea completa a Ariei de Cuprindere a proiectului), lipsei competentelor necesare in cadrul Autoritilor Contractante sa dezvolte astfel de documentaii cit si a legislaiei precare in acest domeniu, Autoritile Contractante utilizeaz criterii de selecie ce au la baza majoritar, criterii de eligibilitate (frecvent peste 60% din punctajul rezultat in cadrul criteriului tehnico-economic) lasind pe plan secundar criteriile de performanta ale companiilor, toate acestea avind ca rezultat alocarea clientelara a contractelor.



1

Pe de alta parte, deoarece la achiziiile efectuate prin contracte cu pret fix, vnztorul suporta cel mai mare risc, logica ar sugera c acestea ar trebui s primeasc profituri mai mari. Riscurile sunt cu atit mai mari atunci atunci cind contractorul nu tie sau nu definete exact sau complet ceea ce vrea sa obtina de la construcie sau de la antreprenor.

Deasemeni, schimbrile n aria de cuprindere a proiectului realizat pe baza unui contract cu pre fix, dupa semnarea contractului si startarea lucrrilor, sunt dureroase pentru proiect. Termenul "realizeaza-l bine cu modificri" este familiar pentru oricine a folosit contracte cu pret fix ferm. Schimbrile n aria de cuprindere a proiectului trebuie s fie insa, acceptate ntotdeauna, doar dupa stabilirea unui pre suplimentar, ca rezultat a unei Cereri de Schimbare aprobata (ce necesita introducerea, aplicarea si utilizarea unei proceduri specifice). Fiecare nou schimbare poate sa reprezinte o "oportunitate", pentru constructor sau un pas ctre esec.

Analizind ce se intimpla de fapt in desfurarea preliminar, pre-contract, constatam urmtoarele: firmele de construcii stabilesc preturile ofertelor in house" utilizind in general aplicaii de DEVIZE (mai mult sau mai puin potrivite pentru fiecare tip de proiect funcie de amploarea acestuia si totodat mai mult sau mai puin potrivite pentru dimensiunea companiei). Cert este faptul ca, dupa introducerea datelor de intrare in aplicaia de devize (asa cum am spus si anterior, pe baza unor specificaii, de cele mai multe ori incomplete, inexacte sau incorecte si care au o structura eterogena), constructorul obine o valoare ce reprezint o valoare pentru manopera, materialele, utilajele si transportul necesare realizrii proiectului, adugind conform recapitulatiilor diveri coeficieni (sporuri, profit, TVA ...etc). La aceasta valoare, constructorii sunt obligai sa-si adauge VALOAREA RISCURILOR viitoare ce pot impacta activitile proiectului. Analizand piata constructiilor din Romania, am constatat ca numrul firmelor de construcii care au proceduri pentru Managementul Riscurilor, stiu sa le foloseasc si chiar le utilizeaz pentru a estima o Valoare Monetara Ateptata (EH$V = Expected Monetary Value) pentru bugetul de risc este sub 3%. In aceste condiii, pentru asumarea" riscurilor proiectului, firmele de construcii adaug o valoare generoasa" pe baza unor consideraii personale, fara sa aiba la baza o fundamentare logica, matematica sau coerenta.

Statul roman accepta aceste valori contractuale si le pltete, cheltuind astfel, valori substanial mai mari decit valorile ce ar putea fi obinute, atit prin reglementarea modului de elaborare si scriere a specificaiilor cit si a modalitii de contractare (prin utilizarea eficienta si a altor tipuri de contracte, cum sunt cele din categoria cost rambursabil plus un onorariu, cu pret total plafonat, calculat pe baza unor indicatori de consum) pentru proiectele realizate, Practic companiile de construcii incaseaza bani pentru toate riscurile (de cele mai multe ori mult supraestimate, deoarece nu utilizeaz tehnici de Managementul Riscurilor), aferente fiecrei activiti din cadrul proiectului, riscuri care, de cele mai multe ori se constata ca nu s-au produs", iar atunci cind se produc irnpacteaza un numr redus de activiti.

Pentru a intelege avantajele si dezavantajele fiecrui tip de contract, a modalitilor eficiente de utilizare a acestora (in planificarea si dezvoltarea raporturilor comerciale atit cu Autoritile Contractante cit si cu subcontractori si furnizori de materiale), si pentru a-si asigura astfel un avantaj competitiv important, este recomandabil ca firmele de construcii sa-si colarizeze personalul propriu in domeniul Managementului de Proiect , asigurindu-se astfel ca utilizeaz integrat relaia timp-cost-calitate asupra ariei de cuprindere a proiectului, concomitent cu funciile



1

de suport, respectiv Managementul Riscurilor, Managementul Comunicrii si Managementul Achiziiilor.

nelegerea avantajelor si dezavantajelor fiecrui tip de contract de achiziii, impreuna cu modalitile eficiente de aplicare si utilizare reprezint cheia actuala a succesului pentru toate companiile ce activeaz in sectorul construcii. Evitarea capcanelor contractuale, estimarea si evaluarea eficienta si managementul riscurilor, planificarea si sincronizarea fluxurilor financiare (cash in-flow si cash out-flow), concomitent cu o planificare corecta si reala a duratelor activitilor din aria de cuprindere a proiectului pot conduce la realizarea calitii contractate utilizind tehnicile de manaaement-control oe baza managementului de oroiect.



1

S.C. Macro Structural Consulting S.R.L.

Adresa: Bucureti, sector 2, Strada Traian nr. 165

Numr de nregistrare la Registrul Comerului: J40/4341/2011 Cod Unic de nregistrare: 28318900

Telefoane:

0726 420 198 vodafone 0769 343 680 cosmote 0756 378 361 orange

Fax: 0314101992 rcs&rds

Email: [email protected]

2. EAP

Documents

Transcript of 2. EAP