2. CALITATEA AERULUI - apmvn-old.anpm.roapmvn-old.anpm.ro/upload/137182_Capitolul 2 Calitatea...

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI îN JUDEŢUL VRANCEA 2013

- 17 -

2. CALITATEA AERULUI Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătăţii umane şi poate provoca daune florei şi faunei în general. Din aceste motive acordăm o atenţie deosebită activităţii de supraveghere, menţinere şi de îmbunătăţire a calităţii aerului. Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în marile oraşe, precum şi de transportul pe distanţe lungi a poluanţilor atmosferici.

Evaluarea calităţii aerului înconjurător este reglemetată prin „Legea privind calitatea aerului înconjurător” ce transpune Directiva 50/2008 adoptată de Parlamentul şi Consiliul European privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa.

În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător, care transpune prevederile Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa şi ale Directivei 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător. Informaţiile publice privind calitatea aerului sunt puse permanent la dispoziţia publicului, în timp real, prin intermediul unui panou de afişaj interior la sediul APM Vrancea şi pe site-ul naţional www.calitateaer.ro. Informarea publicului se realizează totodată şi pe site-ul APM Vrancea, http://apmvn.anpm.ro, unde sunt publicate zilnic buletine de informare şi lunar informări cu privire la indicii generali zilnici de calitate a aerului, stabiliţi conform Ordinului MMGA nr. 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului. APM Vrancea a elaborat Programul de gestionare a calităţii aerului pentru pulberi in suspensie în judeţul Vrancea, localităţile Focşani, Odobeşti şi com.Suraia in anul 2010 . Măsurile şi activităţile din cadrul programului de gestionare calitate aer , se desfăsoară pe o perioadă de 5 ani, iar stadiul realizării măsurilor asumate în acest interval de timp, sunt monitorizate de Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea, în colaborare cu Comisariatul judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu fiind anual incluse într-un raport supus aprobării Consiliului Judetean in primul trimestru al anului urmator realizarii lor. 2.1. Emisii de poluanţi atmosferici Echilibrul natural al gazelor atmosferice, care s-a menţinut timp de milioane de ani ,este ameninţat acum de activitatea omului (industrie, transporturi, agricultură, casnice) şi de fenomene naturale (erupţiile vulcanice; cutremurele; incendiile naturale;furtunile de praf, etc. Aceste pericole ar fi efectul de seră, incălzirea globală, poluarea aerului, subţierea stratului de ozon, ploile acide, etc. In ultimii ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon şi alte gaze. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă.

http://mmediu.ro/file/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdf

http://mmediu.ro/file/2011-12-29_legislatie_calitate_aer_legea104din2011calitate%20aer.pdf

http://mmediu.ro/file/Directiva%202008_50_CE.pdf






http://www.calitateaer.ro/

http://apmvn.anpm.ro/


- 18 -

Atmosfera este în pericol, ca urmare este în pericol intregul mediu de viaţă.Este nevoie de un control riguros şi de măsuri radicale pentru ca viitorul atmosferei să fie sigur. Legea 104/2011 prevede obiectivele de urmărit în vederea îmbunătăţirii protecţiei atmosferei şi a calităţii aerului ambiental şi anume : -menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; -îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; -adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontalier; -îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu. Cele mai importante elemente care caracterizează poluarea aerului sunt: -emisii de substanţe acidifiante (SO2, NOx, NH3); -emisii de precursori ai ozonului; -emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 si PM2.5); -depăşiri ale valorilor limită ale indicatorilor de calitate ai aerului în arealele urbane; -producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon. Indicatorii privind calitatea aerului sunt determinaţi pe baza datelor din sistemul de monitorizare al calităţii aerului şi din inventarele de emisii şi au ca scop evaluarea situaţiilor concrete, comparativ cu ţintele de calitate stabilite de reglementările în vigoare. Inventarierea emisiilor de poluanţi în aer, ca urmare a aportului antropic, are drept scop:

identificarea activităţilor poluatoare evaluarea calităţii aerului ierarhizarea priorităţilor de acţiune în domeniul protecţiei mediului informarea publicului asupra evoluţiei calităţii aerului utilizarea datelor în evaluarea eficienţei politicilor şi strategiilor de mediu şi a

costurilor necesare respectarea angajamentelor asumate de România la Convenţiile şi

Protocoalele internaţionale încheiate Principalele activităţi generatoare de poluanţi în atmosferă sunt: a) procese de producţie : producere energie electrică şi termică, fabricarea materialelor de construcţii , prelucrarea metalelor, producţia de hârtie şi carton b) utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii c) distribuţie şi depozitare combustibil d) tratarea şi depozitarea deşeurilor e) extracţia şi distribuţia combustibililor fosili f) agricultura

Monitorizarea calităţii aerului în anul 2013 s-a realizat de către APM Vrancea în 10 puncte de control dar şi de către operatorii economici (automonitorizare). Monitorizarea calităţii aerului în anul 2013 realizată de APM Vrancea s-a realizat prin următoarele metode: automat (1 staţie automată de monitorizare); reţea manuală de supraveghere (puncte de control); calcul (inventarul emisiilor). Descriere: -staţia automată de fond regional VN1 face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului şi este amplasată într-o zonă suburbană, cu caracter industrial -


- 19 -

incinta Uzinei de apă CUP RA, pe drumul judeţean Focşani-Suraia. Staţia automată monitorizează zilnic: SO2, NO2, NOx, PM10, C6H6, CO, O3, NH3 -reţea manuală de monitorizare cuprinde: -4 puncte de control pentru urmărirea zilnică a indicatorului NH3 . Acestea sunt:

*3 puncte de control amplasate în oraşul Focşani (zona Sud, Comat SA, sediul APM)

*1 punct de control amplasat în oraşul Odobeşti -7 puncte de control pentru urmărirea lunară a pulberilor sedimentabile.Acestea sunt: * în municipiul Focşani (APM, Staţia Meteo, SC Vincon SA) – 3 puncte ; *în municipiul Adjud (Staţia Meteo)– 1 punct ; *în oraşul Mărăşeşti (punct de lucru SC ILGO SA) – 1 punct ; *în comuna Măicăneşti – 1 punct *în oraşul Odobeşti – 1 punct -1 punct de control pentru urmărirea zilnică a fracţiunii PM 10 în municipiul Focşani (sediul APM Vrancea) Calitatea aerului este urmărită lunar, prin automonitorizare, de către cei mai mari operatori economici din judeţul Vrancea, prin măsurători de poluanţi gazoşi şi pulberi sedimentabile realizate de către SC ENET SA Focşani, SC VRANCART SA Adjud. La nivelul judeţului Vrancea, pentru anul 2013, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea urmează să finalizeze Inventarul emisiilor de poluanţi în atmosferă conform Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă. În Inventar sunt urmărite emisiile provenite de la: -sursele fixe ( generare caldură, abur, apă caldă, procese de producţie) -surse mobile (din incintă) -surse de suprafaţă (haldele/depozitele de deşeuri, exploatări de agregate minerale, şantiere în lucru) Anual, APM Vrancea realizează Registrul Poluanţilor Emişi şi Transferaţi care vizează instalaţiile IPPC (instalaţiile care intră sub incidenţa OUG nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006, cu modificările şi completările ulterioare) din judeţul Vrancea din a căror activitate se emit poluanţi în atmosferă care depăşesc valorile de prag prevăzute în Anexa A1 la Ord.MAPM nr.1144/2002. APM Vrancea a elaborat Programul de gestionare a calităţii aerului în judeţul Vrancea, localităţile Focşani, Odobeşti şi com.Suraia. APM Vrancea împreună cu GNM-CJ Vrancea monitorizează stadiul realizării măsurilor cuprinse în program. Incepând cu anul 2012 se aplica Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă. În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele grupe/activităţi (după codurile NFR) care au fost luate în calculul la realizarea inventarului emisiilor poluante. Tabel 2.1.1. Principalele grupe/activităţi generatoare de emisii de poluanţi în atmosferă inventariate în judeţul Vrancea

Cod NFR Denumire activităţi generatoare de emisii de poluanţi atmosferici (clasificare NFR)

1.A.1 Arderi în industrii energetice

1.A.2 Arderi în industrii de fabricare şi construcţii

1.A.3 Transport

1.A.4 Arderi în surse staţionare de mică putere sau în


- 20 -

surse mobile nerutiere şi echipamente

1.B.1 Emisii fugitive generate de combustibili solizi

1.B.2 Petrol şi gaze naturale

2.A.1 Fabricarea cimentului

2.A.6 Asfaltarea drumurilor

2.A.7 Altele (extracţia mineralelor şi construcţiile)

2.A.7.b Construcţii şi demolări

2.B Industria chimică

2.C Industria metalelor

2.D.1 Fabricarea celulozei şi hârtiei

2.D.2 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor

2.D.3 Prelucrarea lemnului

2.E Producerea de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele

2.F Consumul de poluanţi organici persistenţi (POP) şi de metale grele

3.A Aplicarea vopselelor

3.B Degresarea şi curăţarea chimică (uscată)

3.C Produse chimice

3.D.1 Tipărire

4.B Creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere

4.D.1 Aplicarea de îngrăşăminte chimice pe bază de azot

6.A Depozitarea deşeurilor solide pe teren

6.B Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate

7.A.1 Procesarea nisipului şi pietrişului

11 Surse naturale

Emisii de gaze cu efect acidifiant Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component de mediu, ca urmare a prezenţei unor compuşi chimici, ce determină reacţii chimice în atmosferă, în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu potenţial de afectare a ecosistemelor terestre şi/sau acvatice. Emisii de substanţe ce pot provoca acidifierea în atmosferă, ca de exemplu, dioxidul de sulf (SO2) sau oxizii de azot (NOx), în special rezultaţi de la arderea combustibililor fosili, pot persista în aer câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri, unde devin prin conversie chimică, acizi (sulfuric sau nitric). Acest proces interferează cu ecosistemele, conducând la cunoscuta problematică a “acidifierii”. Pe lângă aceasta, oxizii de azot, dioxidul de sulf şi amoniacul au o contribuţie majoră în desfăşurarea fenomenelor de eutrofizare sau a formării ozonului troposferic. “Ploaia acidă” indică o precipitaţie cu o variaţie de pH comparativă cu o ploaie nepoluantă (pH = 5,6) datorită prezenţei acidului carbonic apărut din dioxidul de carbon din atmosferă. Aciditatea ploilor se datorează în mod esenţial prezenţei acizilor tari, cum ar fi acidul sulfuric (H2SO4) şi acidul azotic (HNO3), ce se formează din oxizii de azot şi sulf şi alţi acizi mai slabi, cum ar fi acidul sulfuros (H2SO3) şi acidul carbonic (H2CO3).


- 21 -

Protocolul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, adoptat la Gothenburg la 1.12. 1999 şi ratificat de ţara noastră prin Legea nr.271/23.06.2003, impune reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic prin limitarea plafoanelor naţionale de emisii ale unora dintre poluanţi. Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici a fost transpusă prin HG nr.1879/2006 de aprobare a Programul naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac. Emisiile de substanţe acidifiante pe teritoriul judeţului Vrancea provin în principal din următoarele surse staţionare inventariate în 2013 : - arderea combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice, în principal instalaţiile mari de ardere (instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici); -arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice -sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere -surse de mică importanţă individuală, cum sunt sistemele rezidenţiale, comerciale, instituţionale de încălzire pe combustibili solizi sau lichizi.

Evoluţia celor mai importante emisii la nivelul judeţului Vrancea evidenţiază, pentru perioada considerată, o scădere a emisiilor totale de poluanţi inventariaţi, aspect datorat pe de o parte, scăderii nivelului de producţie comparativ cu anii anteriori, pe de altă parte datorită preocupărilor operatorilor economici de a utiliza metode ce reduc, colectează, captează sau reţin poluanţi înainte ca ei să intre în atmosferă.

Menţionăm că valorile emisiilor pentru anul 2013, se vor calcula conform Ord. 3299/2012 pentru aprobarea metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor de emisii de poluanţi în atmosferă şi vor fi afişate pe site-ul agenţiei după finalizarea inventarului şi validarea de către ANPM.

La nivelul judeţului Vrancea, s-au înregistrat în inventari 175 de operatori (deţinători de surse de emisie) care isi desfăşoară activitatea in 196 de locaţii şi 46 administraţii publice locale şi judeţene. S-au inventariat 1295 instalaţii cu procese tehnologice asociate.

2.2. Calitatea aerului Poluanţii atmosferici au fost monitorizaţi în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană privind calitatea aerului. Poluanţii SO2, NO2, CO, C6H6, PM10, Pb şi O3 sunt reglementaţi prin Legea 104/2011; PM2,5 este un indicator reglementat de Directiva 2008/50/CE, în curs de transpunere în legislaţia română, iar arsenul, cadmiul şi nichelul se raportează la cerinţele Legii 104/2011. Monitorizarea calităţii aerului în jud.Vrancea se realizează utilizând: -reţea manuală -staţia automată Datele obţinute permit luarea măsurilor pe termen scurt, mediu şi lung, de combatere a poluării şi de prevenire a acesteia. Reţeaua automată Metodele de măsurare folosite pentru determinarea poluanţilor specifici sunt metodele de referinţă prevăzute în Legea 104/2011.


- 22 -

Metodele de măsurare a poluanţilor în reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate mai jos: Tabel 2.2.1.Metode de măsurare a poluanţilor la staţia automată de monitorizare Nr .crt. Poluant Metoda de determinare Standard de referinţă

1 Dioxidul de sulf metoda fluorescenţei în ultraviolet

EN 14212-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraţiei de dioxid de sulf prin fluorescenţă în ultraviolet

2 Oxizi de azot metoda prin chemiluminiscenţă

EN 14211-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraţiei de dioxid de azot şi oxizi de azot prin chemiluminiscenţă

3 Monoxid de carbon metoda spectrometrică în infraroşu nedispersiv

EN 14626-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraţiei monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv

4 Ozon metoda fotometrică în UV

EN 14625-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraţiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet

5 Pulberi în suspensie PM 10

metoda gravimetrică EN 12401-2002 Calitatea aerului – Determinarea concentraţiei de PM10 din pulberi în suspensie - Metoda de referinţă şi procedura de testare pe teren pentru demonstrarea echivalenţei metodelor de măsurare cu cea de referinţă

6 Pulberi în suspensie PM 2,5

metoda gravimetrică EN 14907:2005 Metoda standard de măsurare gravimetrică pentru determinarea fracţiei masice de PM2,5 din pulberile în suspensie

7 Benzen Gaz cromatografic EN 14662-2007 partea 3 Calitatea aerului înconjurător – Metodă standard de măsurare a concentraţiei de benzen

In judeţul Vrancea funcţionează o staţie automată de monitorizare, de fond regional, amplasată în zona cu densitate a populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale de emisie, în incinta Uzinei de apă CUP, pe drumul judeţean Focşani-Suraia.


- 23 -

Poluanţii monitorizaţi în cadrul staţiei automate sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, NH3 C6H6, PM10. In cadrul staţiei automate de monitorizare calitate aer, este asigurată şi înregistrarea de date meteorologice,(ex: direcţie şi viteză vînt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă) în vederea corelării cu valorile poluanţilor monitorizaţi, pentru validarea datelor înregistrate la staţie.

Codul staţiei din cadrul APM Vrancea este VN 1 şi face parte din regiunea 2 Sud - Est. Datele înregistrate în cadrul staţiei, sunt validate zilnic şi sunt transmise automat la panourile de informare a publicului (panoul exterior amplasat între magazinul Milcov şi Zimbru pe B-dul Republicii şi panoul interior amplasat la intrarea în sediul Agenţiei pentru Protectia Mediului Vrancea. Toate datele privind calitatea aerului şi datele meteorologice sunt transmise către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului. Pentru informarea publicului, interpretarea facilă a datelor privind calitatea aerului furnizate de staţia automată, se realizează prin: - calculul indicelui specific de calitate a aerului - un sistem de codificare a concentraţiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), ozon (O3), monoxid de carbon (CO) şi pulberi în suspensie (PM10). - calculul indicelui general, care se stabileşte pentru staţia automată din cadrul reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi (minim 3).

Staţia automată funcţionează din data de 15.10.2013 doar cu trei analizoare( Ozon, Amoniac şi Pulberi); Conform Legii 104/2011 Legea calitatii aerului doar indicatorii ozon şi pulberi sunt cei incluşi în Reţeaua Naţională de Monitorizare Calitate Aer şi tot în acest caz ei sunt cei care pot determina indicele de calitate aer pentru judeţul nostru (trebuie să funcţioneze trei analizoare pentru a se putea stabilii indicele de calitate).

Informarea publicului privind calitatea aerului se mai realizează cu ajutorul unui buletin informativ care este postat zilnic pe site-ul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului şi prin intermediul site-ului www.calitateaer.ro. Rezultatele monitorizării calităţii aerului în judeţul Vrancea în anul 2013, în raport cu valorile limită, valorile ţintă, praguri de informare sau de alertă stabilite prin legislaţia specifică, precum şi evoluţia calităţii aerului în perioada 2008-2012 se prezintă astfel: Tabel 2.2.2 Centralizatorul poluanţilor monitorizaţi de staţia automată VN-1

POLUANT

Tip staţie

Concentraţia medie anuală

2009 2010 2011 2012 2013

SO2 (µg/mc) FR 6,752 8,43 9,08 8,37 7,44

PM10 (µg/mc) nefelometric

FR 15.15 15.3 20,59 12,56 12,56

PM10 (µg/mc) gravimetric

FR - 17.4 20,25 16,69 16,69

http://www.calitateaer.ro/


- 24 -

O3 (µg/mc) FR 51,83 52,73 43,88 45,49 45,49

NO2 (µg/mc) FR 13,75 14,99 6,48 6,33 6,33

NOx (µg/mc) FR 23,083 21,86 10,66 10,57 10,57

CO (mg/mc) FR 0,144 0,18 0,20 0,19 0,19

Benzen (µg/mc) FR 2,54 2,67 1,07 0,53 0,53

Tabel 2.2.3 Date sintetice privind poluanţii monitorizaţi in anul 2013 de staţia automată VN-1

POLUANT

Număr măsurări

orare/zilnice (o/z)

Concentraţia

Frecvenţa depăşirii

valorii limită/valorii

ţintă

Număr depăşiri valoare limită

Captură date

Media anuală

Maxima orară*

(%) (%)

SO2 (µg/mc) 4186(o) 7,44 10,51 - - 47,70

PM10 (µg/mc) nefelometric

6317(o) 15,92 74,00 - - 72,10

PM10 (µg/mc) gravimetric*

204(z) 18,44 57,29 - - 55,80

O3 (µg/mc)* 5916(o) 39,13 96,10 - - 67,50

NO2 (µg/mc) 2867(o) 4,27 10,00 - - 32,70

NOx (µg/mc) 2867(o) 8,46 18,00 - - 32,70

CO (mg/mc)* 335 0,44 0,52 - - 3,80

Benzen (µg/mc) 1552 0,67 2,00 - - 17,70

*Maxima orară reprezintă cea mai mare valoare medie orară înregistrată de staţia automată, cu excepţia: PM 10 gravimetric (valoare medie zilnică) CO şi O3 (valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore. Concentraţia de monoxid de carbon nu a mai putut fi stabilită prin măsurători în cadrul staţiei din data de 01.02.2013 datorită unor defecţiuni tehnice apărute la analizor, motiv pentru care concentraţia medie anuală, captura de date ca şi valorile medii anuale sau maxima orară sunt raportate doar la concentraţia din luna ianuarie 2013. Din data de 17.03.2013 pompa de aspiraţie a analizorului de BTX nu a mai funcţionat, motiv pentru care captura de date este de doar 17,7% . Defecţiunea nu a fost remediată din lipsă buget.


- 25 -

Analizoarele de SO2,NOx nu au mai funcţionat din luna septembrie datorită unor defecţiuni tehnice. Defecţiunile nu au putut fi remediate din motive bugetare Dioxidul de azot Dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare brun-roşcat cu un miros puternic, înecăcios, care poate proveni din surse naturale şi surse antropice. Captura de date la staţia automată din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru acest indicator, a fost în anul 2013, de doar 32,70 %.Această situaţie a fost cauzată de defectarea analizorului, remedierea problemei apărute neputând fi realizată. Pentru perioada monitorizată, valorile înregistrate sunt sub valorile limită admise în Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, respectiv, sub valoarea de 200 µg/m3 care reprezintă valoarea limită orară şi sub valoarea de 40 µg/m3 care reprezintă valoarea limită anuală. Media anuală pentru cele 9 luni de funcţionare în anul 2013, a fost de 4,27 µg/m3. Faţă de valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei (30 µg/m3), conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului inconjurător, valoarea medie anuală a fost mult sub valoarea limită. Evoluţia concentraţiilor medii anuale a poluantului NO2 incepând cu anul 2010 este prezentată în tabelul şi graficele următoare cu referire separată la anul 2013:

Fig.2.2.1. Evoluţie NO2 in anul 2013 medii lunare

0

10

20

30

40

50

ian feb mar apr mai iunie iulie aug sept oct noi dec

luna

ug

/mc

VN-1 limita an

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2 Tabel 2.2.4. Concentraţii medii anuale

Poluant Tip staţie Concentraţia medie anuală (µg/m

3)

2010 2011 2012 2013

NO2 FR 14,99 6,48 6,33 4,27


- 26 -

Tabel 2.2.5. Date sintetice privind evoluţia indicatorului NO2 monitorizat

Anul

Concentraţie medie anuală

(µg/m3)

Valoare limită anuală pentru

prot.sănăt.umane/nivel critic anual pentru

prot.vegetaţiei (µg/m3)

Concentraţie maximă

orară (µg/m3)

Valoare limită orară pentru

prot.sănăt.umane (µg/m3)

Captura de date orare (%)

2010 14,99 92,55 47,4 2011 6,48 40/30 39,48 200 32,7 2012 6,33 36,34 83,5 2013 4,27 10,00 32,7

Metoda de referinţă pentru măsurare: SR EN 14211 Metoda standardizată pentru măsurarea concentraţiei de NO2 şi NO: metoda prin chemiluminiscenţă. Fig.2.2.2 Evolutie NO2 medii anuale

0

5

10

15

20

25

30

2010 2011 2012 2013

conc.medii an.(µg/m3) lim. pt.protectia vegetatiei

Dioxid de sulf Poluarea cu dioxid de sulf poate fi cauzată de următoarele activităţi antropice: sisteme de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice. Captura de date la staţia automată din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru acest indicator, a fost de 47,7 % . Din datele validate şi înregistrate la staţia automată de calitate aer pentru acest indicator, rezultă că, nici valoarea limită orară (350 µg/m3, medie orară) şi nici valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 µg/m3 ), nu au fost depăşite. Media anuală înregistrată în cursul anului 2013 a fost de 7,44 µg/m3. Faţă de valoarea limită pentru protecţia vegetaţiei, (valoarea limită anuală) care este de 20 µg/m3 (conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator), valorile de la staţia VN-1, sunt mult sub aceasta. Evoluţia concentraţiilor medii pentru poluantul SO2 începând cu anul 2010, este prezentată în tabelul şi graficele de mai jos cu referire separată la anul 2013:


- 27 -

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO2 Tabel 2.2.6 Concentraţii medii anuale de SO2

Poluant Tip

staţie Concentraţia medie anuală (µg/m3)

2010 2011 2012 2013

SO2 FR 8,43 9,08 8,37 7,44

Tabel 2.2.7. Date sintetice privind evoluţia indicatorului SO2 monitorizat

Anul

Concen traţie medie anuală

(µg/m3)

Concentra ţie maximă

zilnică

(µg/m3)

Valoare limită zilnică pentru

prot.sănăt. umane (µg/m3)

Concentraţie maximă

orară (µg/m3)

Valoare limită orară

pentru prot.sănăt.

umane (µg/m3)

Captura de date orare (%)

2010 8,43 33,16 79,44 61,2

2011 9,08 28,94 125 32,89 350 88,4

2012 8,37 27,06 40,56 81,8

2013 7,44 12,99 16,63 47,7

Metoda de referinţă pentru măsurare: SR EN 14212 Metoda standardizată pentru măsurarea concentraţiei de SO2 : metoda prin fluorescenţă în ultraviolet.

Fig.2.2.3. Evoluţie SO2 in anul 2013 medii lunare

-10

10

30

50

70

90

110

130


luna

ug

/mc

VN-1limita zilnica = 125 µg/mc


- 28 -

Fig.2.2.4. Evoluţie SO2 medii anuale

0

5

10

15

20

25

2010

2011

2012

2013

conc.medii an.(µg/m3) lim. pt.protectia ecosistemelor

Concluzie Se poate remarca o scădere a mediei concentraţiei de SO2, începând cu anul 2012 şi cu valori mult sub valoarea limită. Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie reprezintă un amestec de particule solide foarte mici şi picături de lichid. Pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (ex: cazul poluanţilor organici persistenţi PAH şi PCB). Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are ca surse în judeţul Vrancea, centralele termice pe combustibili solizi, transporturile rutiere, etc. În general pulberile au o acţiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator, şi de scădere a rezistenţei organismului la infecţii. Captura de date la staţia automată din cadrul Reţelei Nationale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru acest indicator, a fost de 72,1 %. Din datele validate şi înregistrate la staţia automată de calitate aer pentru acest indicator, valoarea limită zilnică de 50 µg/m3 şi valoarea limită anuală de 40 µg/m3 nu a fost depasită pe durata intregului an. Media anuală înregistrată în cursul anului 2013, a fost de 15,92 µg/m3. Valoarea limită zilnică, la o captură de date de 72,1% în cele 12 luni de funcţionare a fost depăşită în ziua de 11.01.2013 înregistrându-se 74 µg/m3 .Cauze:umiditate crescută;încălzire rezidenţială. Evoluţia concentraţiilor medii pentru PM10 prin metoda nefelometrică (măsurată) începând cu anul 2010, este prezentată în tabelul şi graficele de mai jos cu referire specială pentru anul 2013:


- 29 -

Tabel 2.2.8. Date sintetice privind indicatorul PM10(nefelometric) monitorizat in anul 2013

Anul Concentraţie medie anuală

(µg/m3)

Maxima anuală a

concentraţiilor medii zilnice

(µg/m3)

Număr depăşiri ale Valorii

Limită zilnice

Captura de date zilnice

%

2013 15,92 74,00 1 72,1

Fig.2.2.5. Evoluţie PM10 in anul 2013 medii

lunare nefelometrice

0

10

20

30

40

50

60


luna

ug

/mc

VN-1 Limita zilnica

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul PM10

Tabel 2.2.9. Concentraţii anuale de PM 10 nefelometric

Poluant Tip staţie Concentraţia medie anuală (µg/m3)

2010 2011 2012 2013

PM10 FR 15.3 20,59 12,6 15,92

Tabel 2.2.10. Date sintetice privind evoluţia indicatorului PM10 (nefelometric) monitorizat

Anul

Concentraţie medie anuală (µg/m

3)

Valoare Limită anuală pentru

prot.sănăt. umane (µg/m

3)

Concentraţie maximă zilnică (µg/m

3)

Capturi zilnice

%

Valoare Limită zilnică pentru

prot.sănăt. umane (µg/m

3)

Număr depăşiri a Valorii Limită zilnice

(35 valori maxim

admise)

Capturi de date orare

%

2010 15,3 80,58 63,8 5 63,2

2011 20,59 40 48,17 25,4 50 - 25,1

2012 12,6 48,51 85,5 - 83,5

2013 15,92 74,00 73,1 1 72,1


- 30 -

Metoda de referinţă pentru măsurare: SR EN 12341 Metoda standardizată pentru măsurarea concentraţiei de PM10 : proceduri în teren pentru demonstrarea echivalenţei cu metoda de referinţă Fig.2.2.6. Evoluţia PM10 medii anuale nefelometrice

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2010 2011 2012 2013

conc. Medii nefelometrice lim. pt.protectia sanatatii umane

Din datele validate şi înregistrate la staţia automată de calitate aer pentru acest indicator, a rezultat că, valoarea limită zilnică de 50 µg/m3 a fost depăşită într-o singură zi dar valoarea limită anuală de 40 µg/m3 nu a fost depaşită, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Valoarea maximă, înregistrată la staţia automată, la fracţiunea PM10 nefelometric a fost de 74 µg/m³ fată de 50 µg/m³ valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane şi aceasta, a fost înregistrată în data de 11.01.2013. La staţia automată, în anul 2013, determinările de PM10 au fost făcute şi prin metoda gravimetrică, (colectarea pe filtre a fracţiunii PM10 a pulberilor în suspensie în aer şi determinarea masei acesteia prin metoda cântărire în laborator) unde captura de date a fost de 55,80%. Media anuală a pulberilor în suspensie PM10 prin metoda gravimetrică a fost de 18,44 µg/m3. Este de menţionat că, în cursul anului 2013, la indicatorul pulberi în suspensie PM10, prin metoda gravimetrică, valoarea limita zilnică a fost depăşită în zilele de 21 şi 22 octombrie . Evoluţia concentraţiilor medii pentru PM10 gravimetric începând cu anul 2010, este prezentată în tabelul şi graficele de mai jos cu referire specială pentru anul 2013: Tabel 2.2.11. Concentraţii anuale de PM 10 gravimetric

Poluant Tip staţie Concentraţia medie anuală (µg/m³)

2010 2011 2012 2013

PM10 gravimetric

FR 17.4 20,25 16,7 18,44


- 31 -

Fig.2.2.7. Evoluţie PM10 in anul 2013 medii lunare gravimetrice

0

10

20

30

40

50

60


luna

ug

/mc

VN-1 Limita zilnica

Fig.2.2.8. Evoluţie PM10 medii anuale gravimetrice

0

5

10

15

20

25

30

35

40

conc.Medii gravimetrice lim. pt.protectia sanatatii umane

Concluzie Evoluţia concentraţiilor medii anuale a pulberilor în suspensie prin metoda nefelometrică şi gravimetrică la staţia automată VN1,incepând cu anul 2010, arată că, valorile s-au încadrat în limita anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/mc conform Legii 104/2011, pentru anul 2013 valoarea limită zilnică de 50 µg/mc fiind depăşită în zilele de 21 şi 22 octombrie. Incadrarea în valoarea limită zilnică a indicatorului pulberi în suspensie pe parcursul anului 2013 a fost posibilă prin realizarea măsurilor cuprinse în Programul de gestionare


- 32 -

calitate aer pentru pulberi în suspensie în localităţile Focşani, Odobeşti şi Suraia din judeţul Vrancea aprobat în sedinta Consiliului Judetean Vrancea din septembrie 2010. Măsurile stabilite şi asumate de toţi factorii responsabili din Programul de gestionare calitate aer pentru pulberi în suspensie au fost realizate conform graficelor şi termenelor stabilite. Măsurătorile gravimetrice pe filtrele expuse la staţia automată de calitate aer au fost realizate cu periodicitate corespunzătoare, începând cu anul 2010. Captura de date, la staţia automată din cadrul Reţelei Nationale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru PM10 măsurători nefelometrice, în anul 2013 a fost de 72,1%, iar pentru măsurătorile gravimetrice de doar 55,8%. Metale grele – plumb, nichel, cadmiu, arseniu Din pulberile în suspensie – fracţia PM10 - colectate pe filtre, se pot analiza în laborator concentraţiile de metale grele: plumb, cadmiu şi nichel. Cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele provin din metalurgie şi siderurgie, urmate de centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril, etc. Laboratorul APM Vrancea nu determină concentraţia metalelor plumb, cadmiu, crom, zinc şi cupru din pulberile PM10. În conformitate cu prevederile Legii 104/2011, pentru evaluarea poluanţilor arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurator,valoarea ţintă prevăzută ca medie anuală ce trebuie atinsă este 5 ng/mc pentru Cd, 6 ng/mc pentru As, 20 ng/mc pentru Ni şi 1 ng/mc pentru benzo(a)piren. Monoxidul de carbon Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, mult mai stabil chimic la temperaturi scăzute şi se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Poate proveni din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, traficul rutier şi feroviar) şi surse naturale ( incendierea pădurilor, descărcările electrice). Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primăverii, când arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Captura de date la staţia automată din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru acest indicator a fost de 3,8 %. Din datele înregistrate şi validate a rezultat că, valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 10mg/m3 (în conformitate cu Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător) valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore, nu a fost depaşită în cursul lunii ianuarie cât a funcţionat analizorul de CO. Media anuală înregistrată a fost de 0,44 mg/m3. Evoluţia concentraţiilor medii pentru poluantului CO începând cu anul 2010, este prezentată în tabelul şi graficul urmator, cu referire specială pentru anul 2013:

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul CO Tabel 2.2.12. Concentraţii anuale de CO

Poluant

Tip staţie

Concentraţia medie anuală (mg/mc)

2010 2011 2012 2013

CO FR 0,18 0,20 0,19 0,44


- 33 -

Tabel 2.2.13. Date sintetice privind evoluţia indicatorului CO monitorizat

Anul Concentraţie medie

anuală (mg/m3)

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe

8 ore(mg/m3)

Valoarea limită (mg/m3)

2010 0,18 1,97

2011 0,20 2,68 10

2012 0,19 2,13

2013 0,44 0,93

Fig.2.2.9. Evoluţie CO medii anuale

0

2

4

6

8

10

2010 2011 2012 2013

conc. Medii anualevaloare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore=10 mg/mc

Metoda de referinţă pentru măsurare: SR EN 14 626 Metoda standardizată pentru măsurarea concentraţiei de CO: metoda prin spectroscopie în infraroşu nedispersiv. Concluzie Se poate remarca o uşoară creştere a mediei concentraţiei de CO, începând cu anul 2010, pentru intervalul la care facem referire, dar cu valori mult sub valoarea limită stabilită în Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurator,care este de 10 mg/mc - valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore. Benzenul Benzenul este un compus aromatic cancerigen, încadrat în clasa A1 de toxicitate, puternic volatil şi solubil în apă. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central. 90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier, 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia. Captura de date, la staţia automată VN1, din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, la acest indicator, a fost de 17,7 % pentru anul 2013, analizorul fiind oprit din luna aprilie.Concentraţia medie în anul 2013 a fost de 0,67 µg/m3 .


- 34 -

Din datele validate şi înregistrate la staţia automată de calitate aer pentru benzen, a rezultat că, valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, care este de 5 µg/m3 la acest indicator, nu a fost depaşită pe durata întregului an. Evoluţia concentraţiilor medii pentru benzen începând cu anul 2010, este prezentată în tabelul şi graficele de mai jos, cu referire specială la anul 2013: Tabel 2.2.14. Date sintetice privind indicatorul C6H6 monitorizat în anul 2013

Concentraţie medie anuală

(µg/m³)

Valoare limită anuală pentru

prot.sănăt. umane

(µg/m³)

Captura de date %

0,67 5 17,7

Fig.2.2.10. Evoluţie benzen in anul 2013 medii lunare

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10


luna

ug

/mc

VN-1 limita an

Metoda de referinţă pentru măsurare: SR EN 14 662 -metoda pentru măsurarea concentraţiei de benzen părţle 1,2 şi 3. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul Benzen Tabel 2.2.15. Emisii anuale de benzene

Poluant Tip

staţie Concentraţia medie anuală (µg/m3)

2010 2011 2012 2013

Benzen FR 2,67 1,07 0,53 0,67


- 35 -

Fig.2.2.11. Evoluţie Benzen medii anuale

0

1

2

3

4

5

2010 2011 2012 2013

conc.Medii anuale lim. pt.protectia sanatatii

Concluzie Din analiza datelor înregistrate şi validate la staţia automată VN1, pentru benzen se observă o scădere substanţială a valorii limită anuale începând cu anul 2011. In anul 2013, valoarea limită anuală rezultată în urma validării datelor înregistrate în cadrul staţiei, este uşor crescută faţă de anul precedent, ( 0,67 µg/m3 faţa de 0,53 µg/m3) dar cu mult sub valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, care este de 5 µg/m3 . Amoniac Amoniacul este un gaz incolor, cu miros puternic, înecăcios, care irită ochii şi căile respiratorii, uşor lichefiabil. Valorile înregistrate în cursul anului 2013 pentru amoniac, în urma măsurătorilor pe staţia automată, s-au situat sub valorea limită zilnică de 100 μg/mc, admisă prin STAS 12574/87. Media anuală înregistrată la analizorul de la staţie a fost de 2,01 μg/mc. In anul 2009, a fost pus in funcţiune în cadrul staţiei de monitorizare calitate aer, analizorul de amoniac, moment de la care există o monitorizare corespunzătoare făcută cu acest echipament . Evoluţia concentraţiilor medii pentru amoniac, este prezentată în tabelul şi graficul de mai jos .

Tabel 2.2.16. Concentraţii medii anuale de amoniac

Poluant Tip staţie Concentraţia medie anuală (μg/mc)

2010 2011 2012 2013

NH3 FR 4,67 3,07 2,06 2,01


- 36 -

Fig.2.2.12. Evoluţie amoniac in anul 2013 medii lunare

0

50

100

150


luna

ug

/mc

VN-1 valoare limita zilnica

Fig.2.2.13. Evoluţia mediilor anuale la amoniac

0

20

40

60

80

100

2010 2011 2012 2013

conc.Medii anuale lim. pt.protectia sanatatii umane

Metoda de referinţă pentru măsurare: STAS 12 574/1987 – Aer din zonele protejate Concluzie În urma analizării datelor înregistrate în cadrul staţiei la acest indicator, se pot observa valori foarte mici, sub 5 µg/m3 (mult sub valoarea limita de 100 μg/mc admisă prin STAS 12574/87), ceea ce evidenţiază un nivel redus al poluării cu amoniac în zona monitorizată.


- 37 -

Ozonul Ozonul, forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi, generat prin descărcări electrice, reacţii fotochimice sau cu radicali liberi, este un oxidant foarte puternic în mediu acid sau bazic. Prezent în stratosferă (90%), absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând viaţa pe Pământ, iar în troposferă (10%) este un poluant secundar cu acţiune iritantă asupra aparatului respirator. Având densitatea de 1,66 ori mai mare decât aerul, se menţine aproape de sol, afectând procesul de fotosinteză, de formare a frunzelor şi de dezvoltare a plantelor. Surse generatoare de ozon troposferic : - arderea combustibililor fosili: carbune, produse petroliere, în surse fixe şi mobile (trafic) - depozitarea şi distribuţia benzinei - utilizarea solvenţilor organici - procesele de compostare a gunoaielor menajere si industriale Cantitatea de ozon troposferic este foarte variabilă în timp şi spatiu, precursorii săi (oxizii de azot, metan, compuşii organici volatili) fiind transportaţi la distanţe mari de sursă. Captura de date la staţia automată din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru acest indicator a fost de 67,5 % . Analiza statistică a rezultatelor obţinute din monitorizarea automată a concentraţiilor de ozon, în anul 2013, indică următoarele: - nicio concentraţie medie orară nu a atins pragurile de informare sau de alertă (180 µg/m3 şi respectiv 240 µg/m3) stabilite prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. - nicio concentraţie maximă zilnică a mediilor de 8 ore nu a depăşit obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane (120 µg/m3). Media anuală înregistrată a fost de 39,13 µg/m3 . Evoluţia concentraţiilor medii pentru ozon începând cu anul 2010, este prezentată în tabelul şi graficele de mai jos cu referire specială la anul 2013. Tabel 2.2.17. Date sintetice privind indicatorul O3 monitorizat în anul 2013

Concentraţia medie anuală µg/m3

Concentraţia maximă

orară µg/m3

Captura date

de orare

Valoarea maximă a

mediilor pe 8 ore

µg/m3

Număr depăşiri ale valorii ţintă

pentru sănătatea umană (120

µg/m3)

iarna vara

39,13 125,86 87% 54,2% 96,1 -

Metoda de referinţă pentru măsurare: SR EN 14 625 Metoda standardizată pentru măsurarea concentraţiei de O3: metoda prin fotometrie în ultraviolet


- 38 -

Fig.2.2.14. Evoluţie ozon in anul 2013 medii lunare

0

50

100

150

200


luna

ug

/mc

VN-1 prag informare

Evoluţia calităţii aerului la indicatorul O3 monitorizat Tabel 2.2.18. Concentraţii medii anuale de ozon

Poluant Tip staţie Concentraţia medie anuală

2010 2011 2012 2013

ozon FR 52,73 43,88 45,49 39,13

Tabel 2.2.19. Date sintetice privind evoluţia indicatorului O3

Anul Concentraţie medie anuală

(µg/m3)

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8

ore (µg/m3)

Valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane

(µg/m3)

Număr depăşiri a valorii ţintă (25 depăşiri

maxim admise)

2010 52,73 125,7 1

2011 43,88 129,3 120 1

2012 45,49 109,08 -

2013 39,13 96,1 -


- 39 -

Fig.2.2.15. Evoluţie ozon medii anuale

0

20

40

60

80

100

120

2010 2011 2012 2013

conc. medii anuale valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

Concluzie Valoarea ţintă (valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore) - 120 µg/m3 pentru protecţia sănătăţii umane - nu a fost depăşită în perioada de mediere (25 zile permise dintr-un an calendaristic mediat pe 3 ani, începând cu anul 2010) şi implicit nici pragul de alertă ( 240 μg/mc- medie orară) sau pragul de informare (180 μg/mc- medie orară). Valorile înregistrate în cadrul staţiei automate de calitate aer au fost mici, mediile fiind sub 60 µg/m3 pentru perioada de funcţionare, ceea ce evidenţiază un nivel redus al poluării în zona monitorizată, funcţie şi de reprezentativitatea tipului de staţie. In conformitate cu Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, obiectivele de calitate a datelor pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot, monoxidul de carbon, benzen, particule in suspensie PM10, ozon, NO şi NO2 măsuraţi ca precursori, sunt atinse la o captură minimă de date de 90%. În anul 2013 cea mai bună captură de date, a fost inregistrată la PM10 – 72,1% şi Ozon – 67,5%. Analizoarele pentru ceilalţi indicatori au funcţionat cu întreruperi semnificative. Rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 2013 în staţia automată de monitorizare aparţinând Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului de pe teritoriul judeţului Vrancea, au indicat o calitate a aerului corespunzătoare la toţi indicatorii monitorizaţi conform prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Din analiza tendinţei pe ultimii ani se constată:

- menţinerea calităţii aerului înconjurător în judeţul Vrancea la toţi poluanţii, concentraţiile încadrându-se sub valorile limită/ţintă pentru protecţia sănătăţii umane

- nu s-au atins pragurile reglementate de informare public sau de alertă la niciun poluant

- reducerea nivelului concentraţiilor şi a numărului de depăşiri la pulberile în suspensie PM10 în judeţul Vrancea, urmare măsurilor luate în conformitate cu Programul de gestionare a calităţii aerului. APM Vrancea a elaborat Raportul anual privind stadiul de realizare a măsurilor/acţiunilor din PGCA pe anul 2013. Raportul a fost aprobat de Consiliul Local al municipiului Vranceaprin H.C.L. nr. 38/03.04.2014 şi este pus la dispoziţia publicului pe site-ul APM Vrancea.


- 40 -

Reţeaua manuală APM Vrancea monitorizează calitatea aerului ambiental în judeţul Vrancea prin reţeaua manuală de supraveghere în 9 puncte de control . In anul 2013 , au fost prelevate probe pentru determinarea concentraţiei de poluanţi gazoşi respectiv amoniac , pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile. Pentru determinarea amoniacului probele au fost prelevate prin intermediul instalaţiilor de prelevare poluanţi gazoşi în soluţie absorbantă, in 4 puncte de prelevare amplasate în judeţul Vrancea. Probele prelevate zilnic, au fost transportate în laborator şi prelucrate pentru a se determina concentraţia prin spectrofotometrie UV/VIS. Pentru determinarea pulberilor sedimentabile au fost prelevate probe din 7 puncte de control amplasate în judeţul Vrancea în zone rezidenţiale şi industriale. Probele prelevate cu o frecvenţă lunară, au fost transportate în laborator şi prelucrate pentru a se determina concentraţia prin metoda gravimetrică. Pulberile in suspensie PM10 au fost prelevate într-un singur punct de control respectiv APM Vrancea, probele fiind prelevate zilnic, transportate în laborator şi prelucrate pentru a se determina concentraţia prin metoda gravimetrică. In tabelele 2.2.M.1 şi 2.2.M.2 este prezentată reţeaua manuală structurată în cele 9 puncte de control şi amplasarea acestora . Tabel 2.2.20. Număr puncte prelevare poluanţi gazoşi, pulberi sedimentabile şi pulberi în suspensie în jud.Vrancea

Judeţ

Număr puncte prelevare

poluanţi gazoşi NH3

pulberi în suspensie PM10

pulberi sedimentabile

Vrancea 4 1 7

Tabel 2.2.21. Amplasarea punctelor de prelevare poluanţi gazoşi în jud.Vrancea

Judeţ Punct de prelevare NH3

Vrancea

APM Vrancea str.Dinicu Golescu nr.2

X

SC COMAT SA str.Milcov nr.42

X

Focşani Sud str.Stadionului

X

Odobeşti- Str. Libertăţii nr.113

X

Rezultatul monitorizării calităţii aerului din judeţul Vrancea în anul 2013 prin reţeaua manuală este sintetizat în tabelul următor:


- 41 -

Tabel 2.2.22.Sintetizarea monitorizării calităţii aerului prin reţeaua manuală în jud.Vrancea in anul 2013

Oraş Punct de

control /am-

plasament

Tip echipament prelevare

Tip poluant masurat

(H2S, NH3, PM10, pulberi

sed. )

Nr. mă su rări

Concen traţia medie anuală

*

Frec venţa

ţ depăşirii VL sau CMA

%

Captura %

Focşani

APM / zona reziden ţială

-Instalaţie prelevare poluanţi gazoşi; -Pompa prelevare PM10 ; -Instalaţie prelevare pulberi sedimentabile

NH3

337

0.01256 mg/mc

0 92%

PM10

242 27.806

µg/mc 1.6% 66%

Pulberi sedimentabile

12

14.0583 g/m2/lună

0

100%

Focşani

Focşani Sud /zona rezidenţială şi industrială

Instalaţie prelevare poluanţi gazoşi

NH3

329

0,01747 mg/mc

0

90%

Focşani SC COMAT SA / zona rezidenţială şi industrială

Instalaţie prelevare poluanţi gazoşi

NH3

322

0.00832 mg/mc

0

88%

Focşani St. Meteo / zona rezidentială şi industrială

Instalatie prelevare pulberi sedimentabile


12

12,516 g/m2/lună

0

100%

Focşani SC VINCON SA zona rezidenţială şi industrială

Instalaţie prelevare pulberi sedimentabile


12

11,61 g/m2/lună

0

100%


- 42 -

Odobeşti

Casa de cultură zona rezidenţială

Instalaţie prelevare poluanţi gazoşi Instalaţie prelevare pulberi sedimentabile

NH3

243

0.01278 mg/mc

0

66%


12

12.55 g/m2/lună

0

100%

Mără-şeşti

S.C ILGO S.A zona rezidenţială



12

13,37 g/m2/lună

0

100%

Adjud St. Meteo zona rezidenţială



12

13.00 g/m2/lună

0

100%

Măică-neşti

Măică-neşti zona rezidenţială



12

15.10 g/m2/lună

0

100%

Notă : *este media concentraţiei zilnice pentru poluanţii gazoşi NH3 , pulberi în

suspensie şi media concentraţiei lunare pentru indicatorul pulberi sedimentabile ; CMA pentru indicatorul pulberi sedimentabile este 17 g/m2/lună conform STAS 12574/ 1987- „Aer din zonele protejate”; CMA pentru indicatorul NH3 este 0,1 mg/m3 – media zilnică conform STAS 12574/ 1987-„Aer din zonele protejate”; CMA pentru indicatorul PM10 este 50 µg/m3 - media zilnica conform Legii104 privind calitatea aerului inconjurator;

Amoniac In laboratorul de analize fizico-chimice din cadrul APM Vrancea au fost analizate în anul 2013 un număr de 1231 probe medii zilnice, prelevate în sistem manual (probe medii de 24 ore ), pentru indicatorul NH3 în toate cele patru puncte de control monitorizate prin reţeaua manuală.


- 43 -

Tabel 2.2.23.Concentraţii medii anuale de amoniac ( NH3) în punctele de control monitorizate în intervalul 2009-2013

JUDEŢUL Punct de prelevare

Anul

2009 2010 2011 2012 2013

Vrancea

APM VRANCEA 0.0121 0.014 0.0121 0.0117 0.01256

Focşani-Sud 0.0085 0.0179 0.0125 0.0155 0.01747

Focşani COMAT 0.0062 0.0104 0.0101 0.0107 0.00832

Mărăşeşti 0.0065 0.0103 - -

Odobeşti - - 0.0103 0.0118 0.01278

Tabel 2.2.24. Evoluţia concentraţiei medii anuale de amoniac(NH3) în intervalul 2009-2013


anuală(mg/m3)

Valoare maximă (mg/m3)

Valoare minimă (mg/m3)

Frecvenţa depăşirilor

Numărul total de probe

2009 0.008325 0.0968 0.00085 0 1411

2010 0.01315 0.085 0,001 0 1302

2011 0.01125 0.082 0.0003 0 1382

2012 0.012468 0.085 0.0020 0 1321

2013 0.012782 0.0875 0.0010 0 1231

Concentraţiile medii zilnice s-au situat sub CMA zilnică (0,1 mg/m3, respectiv 100 µg/m3)conform STAS 12574/1987 ” Aer din zonele protejate-conditii de calitate” . aşa cum se constată şi din graficul de mai jos:

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

mg

/mc

2009

2010

2011

2012

2013

Fig.2.2.16.Evolutia concentratiei medii anuale de NH3 in

perioada

2009-2013

CMA concentratii


- 44 -

Concluzii Concentraţia medie în anul 2013 pentru amoniac, în urma măsurărilor manuale în toate cele patru puncte de monitorizare, a fost de 0,012782 mg//m3, faţă de valoarea limită zilnică de 0,1 mg//m3 , prevăzută prin STAS 12574/1987 ” Aer din zonele protejate-conditii de calitate” . Valoarea concentraţiei medii anuale pentru intervalul 2009-2013 la amoniac, a avut o uşoară creştere în intervalul 2009-2010, după care se poate observa o scădere a concentraţiei medii anuale masurată în anul 2011 faţă de perioada anterioară, urmată de o creştere în anul 2013. In toată perioada analizată, respectiv intervalul 2009-2013 , valorile concentraţiilor de amoniac sunt mici, fără modificări semnificative, fiind cu mult sub limita admisibilă.

Pulberi în suspensie Pulberile in suspensie din atmosfera, constituie materia dispersata sub forma de particule, cu o comportare aerodinamică intermediară între gaze şi particule sedimentabile. Laboratorul APM Vrancea determină fracţiunea PM10 din pulberi totale în suspensie. Fracţiunea PM10 de pulberi în suspensie reprezintă particulele în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 μm . Pulberile respirabile PM 10 sunt dăunătoare sănătăţii omului deoarece se pot depune pe căile superioare ale aparatului respirator, producând leziuni şi îmbolnăviri grave ale traheei . In anul 2013, pentru determinarea pulberilor în suspensie –fracţia PM10, au fost prelevate un numar de242 de probe zilnice. Valoarea limită admisibila pentru protecţia

sănătăţii umane, conform prevederilor Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător a fost depasita de 4 determinari din total probe .

Pulberile au fost prelevate cu instalaţia de prelevare,denumită LVS-10, care corespunde cerinţelor SR EN 12341/2002 - “Calitatea aerului determinarea fracţiei PM10 de materii sub formă de pulberi în suspensie.Metoda de referinţă şi proceduri de încercare în teren pentru demonstrarea echivalenţei cu metoda de măsurare de referinţă”. Concentraţiile medii lunare ale indicatorului PM10 monitorizat în anul 2013, sunt prezentate in tabelul 2.2.26. Tabel 2.2.25.Concentraţii medii lunare de pulberi în suspensie in anul 2013 Luna Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Valoare medie lunară 25,03 30,10 23,16 25,11 41,75 25,58 24,33 20,36 21,95 33,73 32,09 30,49


- 45 -

Fig.2.2.17. Evoluţia concentratiei medii lunare de pulberi în suspensie in anul 2013

010203040506070

ug

/mc

ianuarie

febru

arie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

septe

mbrie

octo

mbrie

noie

mbrie

decem

brie

valoare medie lunara CMA

In tabelul 2.2.26 sunt prezentate concentraţiile medii anuale în intervalul 2009-2013. Tabel 2.2.26.Concentraţii medii anuale de pulberi în suspensie în punctul de control monitorizat în intervalul 2009-2013 .

JUDEŢUL Punct de prelevare

2009 2010 2011 2012 2013

Vrancea APM Vrancea 35,24 29,52 27,82 20.57 27.80

Tabel 2.2.27. Evoluţia concentraţiilor medii anuale de pulberi în suspensie în intervalul 2009- 2013.


anuală(µg/m3)

Valoare maximă lunara

(µg/m3)

Valoare minimă lunară

(µg/m3)

Frecvenţa depăşirilor

%

Numărul total de probe

2009 35,24 95,6

24,09 0.12 263

2010 29,52 71,2 21,37 0.88 227

2011 27,82 47.6 24,85 0.00 156

2012 20.75 34.5 3.1 0.00 258

2013 27.80 69.1 7.5 1.65 242


- 46 -

0

10

20

30

40

50

60

70

ug

/mc

2009

2010

2011

2012

2013

Fig.2.2.18. Evolutia concentratiei medii anuale de pulberi in suspensie

valoare medie anuala

CMA

Concluzii Numărul total de probe prelevate în anii 2010 şi 2011, au fost reduse comparativ cu anii din urmă, datorită unor întreruperi în funcţionarea pompei de prelevare –defecte tehnice ( o lună în 2010 şi respectiv 3 luni în 2011). Din tabelele şi graficul de mai sus, rezultă o reducere constantă a concentraţiei medii anuale, în intervalul analizat. Există o reducere semnificativă şi a frecvenţei depăşirii valorii limită zilnice, una din cauzele principale fiind realizarea măsurilor din Programul de gestionare calitate aer pentru pulberi în suspensie în localităţile Focşani,Odobeşti,Suraia din Judeţul Vrancea, aprobat în 2010 de către Consiliul judeţean Vrancea. Pe parcursul întregului an 2013 valoarea limită zilnică la pulberi în suspensie a fost depaşită la 4 determinari . Cauza principala fiind lucrarile de reabilitare a strazilor din zona sediului APM Vrancea , unde este amplasat punctul de monitorizare a fractiunii PM10 din aer.

Pulberi sedimentabile Indicatorul pulberi sedimentabile din atmosfera, este constituit din pulberile care se depun pe sol sub actiunea gravitatiei , precum si cele antrenate de precipitatii. Pulberile sedimentabile în anul 2013 s-au determint în flux lent, în 7 puncte de monitorizare la nivelul judeţului Vrancea, respectiv trei puncte de control în oraşul Focşani, un punct de control în oraşul Adjud, un punct de control în oraşul Mărăşeşti, un punct de control în oraşul Odobeşti şi un punct de control în comuna Măicăneşti, cu o frecvenţă de recoltare lunară. In anul 2013 s-au analizat un numar 84 de probe lunare de pulberi sedimentabile. Sursele de producere a pulberilor sedimentabile sunt în general aceleaşi ca în cazul pulberilor în suspensie, la acestea adăugându-se construcţiile, eroziunea solului, condiţiile admosferice, activităţile industriale etc. Concentraţiile medii anuale de pulberi sedimentabile, sunt prezentate pe puncte de prelevare, în tabelul de mai jos. In tabelul 2.2.28 sunt prezentate concentraţiile medii anuale de pulberi sedimentabile în cele şapte puncte de control monitorizate în intervalul 2009-2013.


- 47 -

Tabel 2.2.28.Concentraţii medii anuale de pulberi sedimentabile în intervalul 2009-2013

JUDEŢUL Punct de Anul

prelevare 2009 2010 2011 2012 2013

VRANCEA APM Vrancea 16,17 17.516 15.10 12.455 14.05

Focşani-Statia Meteo

14.516 14.916 13.75 12.665 12.55

SC VINCON SA 15,33 15.09 14.10 11.635 11.61

Adjud-Statia Meteo

14,94 14.958 13.80 13.45 13.00

Mărăşeşti-SC ILGO

14,74 14.61 14.25 13.34 13.37

Măicăneşti 15,66 15,90 15.15 14.47 15.10

Odobeşti - - - 13.72 12.55

In continuare sunt prezentate graficele care evidenţiază evoluţia concentraţiei medii anuale de pulberi sedimentabile în cele 7 puncte de control menţionate mai sus ( pct-ul de control Odobeşti a fost înfiinţat în anul 2012)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

g/m

p / l

un

a

2009

2010

2011

2012

2013

Fig.2.2.19. Evolutia concentratiei medii anuale de pulberi sedimentabile in

punctul

APM Focsani


CMA

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

g/m

p/

lun

a

2009

2010

2011

2012

2013

Fig.2.2.20.Evolutia concentratiei medii anuale de pulberi sedimentabile in

punctul Statia Meteo Focsani


CMA


- 48 -

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18g

/mp

/ l

un

a

2009

2010

2011

2012

2013


punctul Statia Meteo Adjud


CMA

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

g/m

p /

lu

na

2009

2010

2011

2012

2013


punctul

Maicanesti


CMA

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

g/m

p / l

un

a

2009

2010

2011

2012

2013


punctul

S.C. ILGO Marasesti


CMA


- 49 -

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

g/m

p / l

un

a

2009

2010

2011

2012

2013


punctul

Odobesti


CMA

Concluzii In intervalul 2009-2013 , au fost analizate un număr de 384 probe lunare pentru indicatorul pulberi sedimentabile în 6 puncte de control,in intervalul 2009-2011si 7 puncte de control in intervalul 2012-2013 , precizate in tabelul 2.2.29. In anul 2013 nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile de 17g/m2/lună conform STAS 12574/87 ” Aer din zonele protejate-conditii de calitate”, valoarea maximă măsurată fiind de 16.8 g/m2/luna , în luna mai , în punctul de control amplasat în localitatea Măicăneşti . Se observă o tendinţă de crestere a concentraţiilor medii anuale a indicatorului pulberi sedimentabile . în anul 2013 , in punctul APM Vrancea comparativ cu anii precedenţi, datorita lucrarile de reabilitare a strazilor din zona sediului APM Vrancea , unde este amplasat punctul de monitorizare . In perioada 2009-2012 nivelul de impurificare a atmosferei cu pulberi în suspensie şi sedimentabile a scăzut. In general, nivelurile de impurificare ale atmosferei cu pulberi în suspensie şi sedimentabile sunt într-un raport direct. 2.3. Poluarea aerului – efecte locale Ca urmare a depăşirii valorilor limită pentru indicatorul PM10, determinat prin calcul la întocmirea Inventarului anual al emisiilor în judeţul Vrancea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea a elaborat, în anul 2010, Programul de Gestionare Calitate Aer pentru

localităţile Focşani,Odobeşti, Suraia, jud.Vrancea, în conformitate cu prevederile HG 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului şi cu metodologia aprobată prin Ordinul M.M.D.D. nr. 35/2007. Programul de gestionare calitate aer a fost aprobat prin Hotărârea CJ Vrancea nr.94/2010. Acest program derulează pe parcursul a 5 ani (2010-2014) măsuri de reducere a poluării cu pulberi în suspensie cu fracţiunea PM10. Raportul pentru anul 2013 a fost aprobat de către Consiliul Judeţean Vrancea prin Hotarârea CJ Vrancea nr.38/2014. Măsurile de reducere a poluării cu PM10 cuprinse în program vizează, în special: -reabilitarea şi modernizarea infrastructurii -mărirea suprafeţelor de spaţiu verde şi întreţinerea corespunzătoare a acestora În judetul Vrancea, în perioada 2010-2013 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru PM10, în special datorită: -traficului rutier (datorită scăderii consumului de motorină de la autovehicule)


- 50 -

-lucrărilor de construcţii, care au avut o evoluţie descendentă -modernizării instalaţiei mari de ardere SC ENET SA Focşani -scăderii activităţii industriale în judeţul Vrancea, în perioada 2010-2013 2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu In anul 2013, în judeţul Vrancea, nu s-au produs situaţii de urgenţă generate de riscurile specifice Ministerului Mediului şi Pădurilor, conform prevederilor Ordinului Ministrului MMP nr.2579/09.07.2012, pentru factorul de mediu aer. 2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România In judeţul Vrancea, s-au identificat 10 instalaţii care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii (IPPC), instalaţii care sunt considerate principalele surse de poluare a aerului, la nivelul judetului. Amintim: sectorul industrial cu instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW ( pentru producţia de energie electrică şi termică) şi instalaţia de producere hârtie şi carton, cu o capacitate mai mare de 20 t/zi; sectorul zootehnic cu instalaţiile de creştere intensivă a porcilor şi păsărilor, instalaţii cu o capacitate mai mare de 2000 de locuri pentru suine, respectiv peste 40 000 locuri pentru păsări. Efectele cauzate de sectorul industrial asupra aerului se manifestă prin emisii de gaze şi pulberi din procese tehnologice, procese de ardere şi activităţi de depozitare materiale şi deşeuri. SC ENET SA Focşani deţine o instalţie IPPC pentru producerea energiei electrice şi termice, care a avut perioadă de tranziţie până la 31.12.2010 şi a finalizat măsurile din planul de acţiuni-parte integrantă a autorizaţiei integrate de mediu. In prezent, Primăria municipiului Focşani derulează proiectul ”Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Focşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice”, proiect finanţat prin POS Mediu. Proiectul prevede dezafectarea a două cazane de apă fierbinte (CAF nr.1 şi CAF nr.2) de 25 Gcal/h (acţiuni realizate) şi construirea în locul lor a următoarelor echipamente: 2 motoare termice cu cazane recuperatoare de 6 Mwe fiecare;1 cazan de apă fierbinte de 50 gcal/h dotat cu arzătoare cu formare redusă de Nox; 1 cazan de abur de 10 t/h(acţiuni realizate). SC VRANCART SA Adjud deţine o instalaţie IPPC pentru producerea hârtiei şi cartonului cu perioadă de tranziţie până la 30.11.2014. A finalizat în anul 2011 închiderea depozitului de deşeuri lichide şi realizarea cerinţelor în vederea refacerii calităţii mediului în zona de impact. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra aerului se manifestă prin emisiile de amoniac şi metan rezultate din activităţile de creştere intensivă a animalelor.(SC Avicola SA Focşani, SC Premium Porc SA, SC Consinterfin SRL Slobozia Ciorăşti, SC Aviputna SA) Transportul este o altă sursă importantă de poluanţi, care se concentrează de-a lungul căilor rutiere. Alături de agricultură, sunt principalii responsabili pentru emisiile de amoniac (NH3), metan (CH4), compuşi organici volatili (COV). Transporturile auto au un impact semnificativ asupra tuturor factorilor de mediu, dar în special asupra aerului, prin procesele de fabricaţie, prin arderea combustibilului, prin poluarea fonică pe durata funcţionării. Având în vedere că eliminarea emisiilor se face foarte aproape de sol şi pe întreaga suprafaţă a localităţii, acest lucru nu favorizează dispersia şi permite realizarea unor concentraţii ridicate de poluanţi la înălţimi mici. Tot din procesele de combustie şi din traficul intens provine conţinutul de metale grele din praful din aer, care poate fi regăsit şi în sol prin sedimentarea prafului fin.


- 51 -

Dată fiind creşterea exponenţială a parcului auto la nivel de judeţ, se manifestă o tendinţă de creştere a aportului emisiilor de gaze arse şi a zgomotului ambiental din traficul rutier la emisia totală de poluanţi atmosferici. Calitatea aerului din judeţul Vrancea mai este influenţată de lucrările de construcţii executate pe arealul judeţului, iar într-o mai mică măsură de procesele tehnologice de industrie mică. Alte activităţi/instalaţii care crează presiuni asupra calităţii aerului: -instalatii care utilizează solvenţi organici cu conţinut de COV (Directiva1999/13/CE – privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici în anumite activitati şi instalatii), cu efecte potenţialesemnificative asupra aerului.In judeţul Vrancea există 10 operatori economici, autorizaţi, care se conformează prevederilor directivei; -instalaţii care intră sub incidenţa Directivei 94/63/EC privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină.Pe teritoriul judeţului funcţionează un număr de 81 de staţii de benzină, din care: *62 staţii conforme şi aflate în funcţiune *16 staţii închise (dezafectate/nefuncţionale trecute in conservare) In judeţul Vrancea mai există: *1 staţii exceptate de la prevederile Directivei (tranzitează anual o cantitate de benzină mai mică de 100 mc) *1 staţie cu derogare de la prevederile Directivei *1 staţie care a ieşit de sub incidenţa Directivei 94/63/CE Mai sunt inventariaţi 26 agenţi economici care deţin 49 de containere mobile. Dintre acestea, 19 containere sunt conforme cu prevederile Directivei 94/63/CE, 20 sunt nefuncţionale (scoase din uz), 10 au ieşit de sub prevederile Directivei sau utilizate pentru transportul altor tipuri de combustibili. -Instalaţii care intră sub incidenţa Directivei 96/82/CE – privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II). Inventarul amplasamentelor SEVESO II din judetul Vrancea, pentru anul 2013, reflectă prezenţa a două obiective Seveso II, încadrate ca obiective cu risc minor, conforme cu cerintele directivei. Activitatile desfasurate în obiectivele cu risc minor sunt de transport feroviar de mărfuri şi stocare, îmbuteliere, distribuţie GPL. -activităţi de extracţie/prelucrare resurse naturale: agregate minerale, gaze naturale. (pulberi rezultate din activităţile de exploatare/prelucrare şi depozitarea materialelor) - activităţi de prelucrare a lemnului care nu utilizează solvenţi organici, sau utilizează în cantităţi mai mici decât pragul de consum prevăzut de Directiva COV. Au efecte locale asupra aerului datorită emisiilor de pulberi şi gaze şi, în general, sunt echipate cu instalaţii locale de reţinere a pulberilor activităţi de panificaţie (emisii în atmosferă rezultate de la procesarea cerealelor şi din procese de ardere) Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării aerului. Programe de gestionare În vederea soluţionării marii diversităţi de probleme ridicate de poluarea atmosferei, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea acţionează pe multiple direcţii, în vederea reducerii efectelor nocive produse de aceasta.Astfel, prin măsurile prevăzute în Planul Local de Acţiune pentru Mediu revizuit 2012-judeţul Vrancea s-au prevăzut măsuri ce vizează: -reabilitarea şi modernizarea tehnologică a echipamentelor şi instalaţiilor din sectorul industriei poluante -realizarea/extinderea reţelei de distribuţie gaze naturale


- 52 -

-inlocuirea/completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, eoliană, biomasa, hidroenergie, etc -reabilitarea infrastructurii rutiere urbane; -realizarea unor rute ocolitoare pentru traficul industrial şi de tranzit, în mediul urban -informarea şi conştientizarea publicului în vederea utilizării mijloacelor alternative de deplasare. Prin Programul de Gestionare a Calităţii Aerului pentru localităţile Focşani, Odobeşti şi com.Suraia, ce se derulează pe o perioada de 5 ani, s-au prevăzut măsuri cu termene care se cuantifică anual şi sunt prezentate în Raportul anual privind stadiul realizării măsurilor cuprinse în PGCA.Prin aplicarea acestora şi respectarea cu stricteţe a termenelor prevăzute în program, concentraţiile înregistrate pentru indicatorul PM10 au scăzut comparativ cu anii anteriori. Astfel, în judeţul Vrancea se înregistrază o scădere a concentraţiilor de PM10, şi fără depăşiri ale valorii limită - 50 μg/mc, comparativ cu anii anteriori. Această tendinţă de scădere a poluării atmosferice, respectiv de îmbunătăţire a calităţii aerului înconjurător se va resimţi, cu certitudine în următorii ani, în condiţiile în care măsurile prevăzute în PGCA vor fi realizate în totalitate. În scopul prevenirii şi reducerii poluării atmosferei, Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea a mai întreprins următoarele : -a stabilit condiţii privind realizarea planurilor/ proiectelor de investiţie precum şi pentru desfăşurarea activităţilor existente prin actele de reglementare emise: acorduri/avize/ autorizaţii de mediu. -a verificat în colaborare cu GNM – Comisariatul Judeţean Vrancea conformarea respectării condiţiilor impuse prin actele de reglementare emise privind calitatea aerului şi eficientizarea energiei. -a asigurat accesul publicului la informaţia de mediu şi la luarea deciziilor de mediu la nivel local -a cooperat cu alte autorităţi la nivel local în derularea procesului de implementare a cerinţelor de mediu privind calitatea aerului.

2.6.Tendinţe Tendinţa generală în ceea ce priveşte poluanţii monitorizaţi în staţia automată de monitorizare a calităţii aerului, prezentată în graficele din acest capitol, este de scădere a concentraţiilor în atmosferă. Tendinţa de scădere a concentraţiei pulberilor în suspensie PM10 în aerul atmosferic este determinat şi de aplicarea măsurilor de reducere a poluării cu pulberi în suspensie cuprinse în Programul de Gestionare a Calităţii Aerului în localităţile Focşani, Odobeşti şi com.Suraia. Legislaţia europeană în domeniul măsurării emisiilor la coş şi a monitorizării imisiilor (calităţii aerului) dar şi a activităţilor conexe este vastă, fiind precizate tehnicile, metodologia şi principiile de măsurare, pentru fiecare specie de poluant în parte, precum şi valorile maxime admisibile şi praguri de reducere a acestora în viitorul apropiat. Pregătirea unor programe de dezvoltare urbană fiabile pe termen mediu şi lung sunt obligatorii pentru asigurarea coerenţei între investiţiile majore şi asigurarea calităţii mediului în zonele urbane şi adiacente. Factori de influenţă Transportul În prezent, planurile de dezvoltare durabilă a transportului urban sunt considerate esenţiale în rezolvarea problemelor complexe pe care transportul le ridică în aglomerările urbane.


- 53 -

Transportul este „vinovat” în proporţie de peste 50 % din emisiile de NOx, particule (PM) şi compuşi organici volatili (COV), peste 25 % din emisiile de CO2 şi peste 80 % din nivelul de zgomot. Având în vedere impactul major al transporturilor în mediul urban, este foarte important, din perspectiva implementării şi dezvoltării politicilor de dezvoltare durabilă, cunoaşterea posibilităţilor de reducere a acestor emisii, coroborat cu dezvoltarea economică locală şi regională. Contribuţia transportului la totalul emisiilor de pulberi este datorată în principal insuficienţei rutelor ocolitoare care să preia traficul greu, stării precare a căilor rutiere, gradului de salubritate nesatisfăcător a acestora, stării tehnice şi de curăţenie a vehiculelor. In PLAM revizuit 2012-judeţul Vrancea este prevăzută realizarea de rute ocolitoare a zonelor urbane, termen 2018. Surse staţionare (industrie şi rezidenţiale) Dezvoltarea industrială rămâne principalul mijloc de a ridica nivelul de viaţă al umanităţii, dar ea se bazează pe creşterea consumurilor de energie. Deşi economia energiei trebuie realizată mai puţin prin restrângerea necesităţilor şi mai mult prin ameliorarea eficacităţii utilizării acesteia, constrângerile economice şi gospodărirea nejudicioasă - contrară principiilor durabilităţii - determină întârzierea aplicării acestui principiu în toate sectoarele industriale. Acţiunea de economisire a energiei trebuie intensificată. Primăria Focşani derulează proiectul ”Reabilitarea sistemului de termoficare urbană la nivelul municipiului Focşani pentru perioada 2009-2028 în scopul conformării la legislaţia de mediu şi creşterii eficienţei energetice”, pe amplasamentul SC ENET SA Focşani. Dacă în cazul sistemelor poluatoare din domeniul industrial sau energetic, legislativ se poate interveni şi controla, nu la fel se pot reglementa limitările efectelor provenite din instalaţiile individuale. Deşi ca şi putere termică sunt mici, trebuie să se ţină seama de numărul lor mare, de faptul că adeseori nu dispun de sisteme de eliminare a efluenţilor poluatori prin sisteme adecvate cum ar fi coşuri de fum dotate cu sisteme de purificare riguros calculate şi amplasate. În aceeaşi ordine de idei se aminteşte faptul că înălţimea de emitere este redusă şi face foarte greu posibilă dispersarea noxelor în ambient, mai ales în condiţii de calm atmosferic. PLAM revizuit 2012 –judeţul Vrancea a făcut apel la îmbunătăţirea condiţiilor de calitate a aerului prin: dezvoltarea unui transport nepoluant, îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare a deşeurilor urbane, ridicarea performanţelor ecologice la instalaţiile de producere a energiei electrice şi termice , implementarea tehnologiilor curate de ardere, a energiei produse din combustibili bio şi regenerativi, eficientizarea consumului energetic.

2. CALITATEA AERULUI - apmvn-old.anpm.roapmvn-old.anpm.ro/upload/137182_Capitolul 2 Calitatea...

Documents

Transcript of 2. CALITATEA AERULUI - apmvn-old.anpm.roapmvn-old.anpm.ro/upload/137182_Capitolul 2 Calitatea...