RAPORT PRELIMINAR PRIVIND CALITATEA AERULUI …arpmcj.anpm.ro/files/my folder/evolutia calitati...

Ministerul Mediului şi Pădurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca Nr. 4187/30.03.2012 Se aprobă: DIRECTOR EXECUTIV

MARIANA CARMEN LEŞ

RRRAAAPPPOOORRRTTT PPPRRREEELLLIIIMMMIIINNNAAARRR PPPRRRIIIVVVIIINNNDDD

CCCAAALLLIIITTTAAATTTEEEAAA AAAEEERRRUUULLLUUUIII ÎÎÎNNNCCCOOONNNJJJUUURRRĂĂĂTTTOOORRR

ÎÎÎNNN JJJUUUDDDEEEŢŢŢUUULLL CCCLLLUUUJJJ PPPEEENNNTTTRRRUUU AAANNNUUULLL 222000111111

222000111222

RAPORT PRELIMINAR PRIVIND CALITATEA AERULUI ÎNCONJU RĂTOR ÎN JUDEŢUL CLUJ - 2011

2

CUPRINS

1. Introducere

2. Caracterizarea poluanţilor

2.1. Dioxid de sulf – SO2

2.2. Oxizi de azot – NOx

2.2.1. Monoxid de azot – NO

2.2.2. Dioxid de azot

2.3. Monoxid de carbon – CO

2.4. Ozon – O3

2.5. Particule în suspensie

2.5.1. PM2,5

2.5.2. PM10 gravimetric

2.5.3. PM10 nefelometric

2.6. Metale grele

2.6.1. Plumbul – Pb

2.6.2. Cadmiul – Cd

2.6.3. Nichelul – Ni

2.7. Compuşi organici volatili

3. Impactul poluării aerului înconjurător asupra stării de sănătate a populaţiei

4. Informarea publicului

5. Concluzii


3

111... IIINNNTTTRRROOODDDUUUCCCEEERRREEE

Poluarea aerului reprezintă marea provocare a ultimelor decenii, datorită pe de o parte

agresivităţii poluanţilor asupra sănătăţii umane, dar şi datorită impactului acestora asupra tuturor componentelor de mediu: aer, apă, sol, vegetaţie.

Protecţia atmosferei este un domeniu de mare importanţă în asigurarea sănătăţii umane şi a protecţiei mediului în spiritul conceptului de dezvoltare durabilă. Astfel, autorităţilor de mediu internaţionale şi naţionale le revine sarcina dificilă de a genera cadrul legislativ necesar pentru menţinerea calităţii aerului la un nivel satisfăcător care să nu aducă prejudicii sănătăţii umane sau diferitelor componente de mediu.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în vigoare se impune realizarea în mod continuu a evaluării calităţii aerului pe baza valorilor limită şi valorilor de prag, în acord cu standardele naţionale şi ale Uniunii Europene, în scopul:

� menţinerii calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru poluanţii atmosferici;

� îmbunătăţirii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare;

� adoptării măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative asupra mediului.

Prevederile directivelor europene în domeniul calităţii aerului şi a legislaţiei naţionale în domeniu stipulează încadrarea zonelor şi aglomerărilor în regimuri de evaluare şi gestionare a calităţii aerului. Această încadrare depinde de nivelul concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi şi de încadrarea acestora peste sau sub obiectivele de calitate definite: VL - valoare limită, PSE - prag superior de evaluare, PIE - prag inferior de evaluare.

Depăşirea valorilor limită/pragurilor de alertă impune elaborarea de planuri/programe care să conducă la reducerea emisiilor de poluanţi la sursă, respectiv la încadrarea concentraţiilor ambientale în valorile limită.

Judeţul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale României. Potenţialul său economic este dat atât de resursele locale, tradiţia şi experienţa de durată în majoritatea sectoarelor, cât şi prin poziţia sa de lider al comerţului în Transilvania, datorită aşezării favorabile, la răscruce de rute comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona Balcanilor.

Calitatea aerului înconjurător din judeţul Cluj este caracterizată în funcţie de dinamica indicatorilor statistici de calitate a aerului şi evoluţia lor în timp.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca a monitorizat calitatea aerului din judeţul Cluj cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în cele 5 puncte de prelevare din judeţ,

În anul 2011, rezultatele acestor măsurători au pus în evidenţă depăşiri ale valorilor limită pentru indicatorul PM10 determinat gravimetric, în două puncte de prelevare, la staţia de trafic situată pe str. Aurel Vlaicu din municipiul Cluj-Napoca şi la staţia urbană din municipiul Dej.

În anii următori, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca va monitoriza calitatea aerului în judetul Cluj mai ales în Cluj –Napoca şi Dej, ştiut fiind faptul că mediul urban este un mare consumator de resurse, un producător major de emisii poluante rezultate din industrie, trafic şi alte surse difuze de combustie, fiind caracterizat de o densitate mare a populaţiei şi de concentrarea surselor de poluare.

Judeţul Cluj este situat în partea de nord-vest a României, fiind capitala regiunii de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) şi aflându-se la graniţa cu regiunea de dezvoltare Centru. Vecinii săi sunt:


4

� la nord-est - judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud � la est - judeţul Mureş � la sud - judeţul Alba � la vest - judeţul Bihor � la nord - judeţul Sălaj

Poziţia geografică oferă judeţului un avantaj competitiv deosebit, având în vedere faptul că judeţul Cluj se află relativ în apropierea graniţelor cu Ungaria şi Ucraina, precum şi într-o zonă de convergenţă a mai multor culoare de dezvoltare: Coridorul Oradea-Cluj-Braşov-Bucureşti, care va lega coridoarele paneuropene 5 şi 9, permiţând conectarea României cu axele de comunicaţii din Europa Centrală; Coridorul Suceava-Cluj, principală axă de comunicaţie est-vest din ţară, precum şi mai multe axe tradiţionale de comunicaţie către centrul ţării.

Fig. nr. 1. 1. Pozi ţia jude ţului Cluj în cadrul României şi a regiunii 6 Nord-Vest

Cu o populaţie de 694.136 de locuitori, judeţul Cluj ocupă locul 8 în ierarhia judeţelor

la nivel naţional cu o pondere de 3,2% din populaţia ţării. Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674, 4 km2 (2,8% din suprafaţa României) situându-

se pe locul 12 între judeţe ca şi mărime. Din această suprafaţă, 63,8% este acoperită de terenuri agricole, 25,1% de păduri şi alte vegetaţii forestiere, 2,9% este ocupată cu construcţii, 1,8% căi de comunicaţii şi căi ferate, iar 5% îl reprezintă terenurile degradate şi neproductive.


5

Fig. nr. 1.2. Harta jude ţului Cluj

Judeţul Cluj are o reţea de localităţi formată din:

• un municipiu de rang 1: Cluj-Napoca – care, cu o populaţie de 307.136 locuitori (2011) este cel de al doilea centru urban din România. Municipiul Cluj are cel mai puternic efect de polarizare, concentrând 44,25% din populaţia judeţului, exercitând efecte negative asupra dezvoltării celorlalte centre urbane din judeţ.

Fig. nr. 1.3. Harta municipiului Cluj - Napoca

• 4 municipii de rang 2: Turda – 56.775 locuitori, Dej – 38.075 locuitori, Câmpia Turzii – 26.209 locuitori şi Gherla – 22.012 locuitori

Fig. nr. 1.4. Harta municipiului Dej


6

• un oraş de rang 3: Huedin – 9.673 locuitori • 75 comune, având 420 de sate în care locuiesc 234.256 de persoane

(Date preluate din Strategia de Dezvoltare a judeţului Cluj) Relieful judeţului Cluj este în principal colinar şi deluros (mai mult de două treimi din

suprafaţă) şi muntos. Unităţile deluroase aparţin Podişului Transilvaniei (Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei), iar munţii sunt reprezentaţi de subunităţile Munţilor Apuseni.

Munţii, situaţi în partea de sud-vest a judeţului, care ocupă mai puţin de o treime din suprafaţa, fac parte din grupa Muntilor Apuseni.

Relieful creează diferenţieri climatice între regiunea muntoasă şi deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice.

Zona deluroasă cuprinde partea sud-estica a Podişului Someşan, pe cea nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei, precum şi masivul Feleacului cu o altitudine de 832 m. Podişul Someşan include mai multe subunităţi. Dintre acestea, unele apar ca depresiuni de contact cu muntele (Huedin şi Iara).

Se pot identifica şi anumite culoare depresionare cum ar fi Alba Iulia-Turda precum şi culoarul Someşului Mic (în zona Dej). Culoarul Someşului Mic se dezvoltă din dreptul localităţii Gilău, care este situată la confluenţa Someşului Cald cu Someşul Rece.

Câmpiile, ca treaptă de relief cu valori sub 200 m, lipsesc integral din judetul Cluj, acestea fiind suplinite de luncile râurilor Someş şi Arieş. Altitudinea minimă din judetul Cluj este de 227 m şi se înregistraza la ieşirea Someşului din judeţ.

Municipiul Cluj-Napoca, este oraş regional, aşezat în Podişul Transilvaniei, pe malurile Someşului Mic.

Din punct de vedere geografic, municipiul Cluj–Napoca este situat în cadrul culoarului Someşului Mic, la o altitudine de 363 m, fiind străbătut de paralela de 46046‘ latitudine nordică şi meridianul de 23036’ longitudine estică.

Municipiul Cluj–Napoca este străjuit pe latura sudică de dealuri care fac parte din Podişul Someşan, a căror înalţime se situează în jurul valorii de 700 m. Spre sud, municipiul este dominat de culmea deluroasă a Feleacului (759 m), iar spre vest se înalţă Dealul Hoia (507 m).

Fig. nr. 1.5. Harta formelor de relief din zona municipiului Clu j-Napoca

Dej - municipiu al judeţului Cluj, se află situat la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, la confluenţa dintre râurile Someşul Mare şi Someşul Mic. Vatra oraşului se află amplasată la o altitudine de 250 m.

Reţeaua hidrografic ă este bine reprezentată, râurile principale care strabat teritoriul judeţului Cluj sunt: Someşul Mic, Arieşul şi Crişul Repede. Configuraţia reliefului imprimă reţelei hidrografice caracter radiar pe versanţii muntoşi şi o scurgere subsecventă în perimetrul depresionar.


7

Lacurile naturale sunt puţine şi de importanţă secundară ca utilitate economică, dar interesante ca geneză şi valoare ştiinţifică, două dintre ele fiind declarate rezervaţii naturale: Lacul Ştiucii şi Lacul Legii. Lacurile antropo-saline (apărute prin inundarea cu apă a unor vechi ocne părăsite) se caracterizează prin adâncimi mari şi prin calităţi terapeutice ale apelor cu salinitate foarte mare. Printre cele mai importante se numără complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Sic şi Ocna Dejului. Categoria cea mai reprezentativă ca dimensiune şi importanţă o constituie lacurile de acumulare: Gilău, Someşu Cald, Tarniţa şi Fântânele.

Potenţialul vegetal şi faunistic diversificat este expresia prezenţei asociaţiilor forestiere montane (conifere şi păduri de amestec conifere foioase), alături de asociaţiile silvo-stepice ale colinelor Câmpiei Transilvaniei.

Clima judeţului Cluj este determinată în primul rând de poziţia României pe glob. Fiind amplasată la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord şi ţara noastră este strabatută de paralela de 45o latitudine nordică. Poziţia geografică pe continent a ţării noastre, la aproximativ 2000 km de Oceanul Atlantic, 1000 km de Marea Baltică, 400 km de Marea Adriatică şi riverană cu Marea Neagră, conferă climei un caracter temperat continental. Masele de aer dirijate spre teritoriul Romaniei în diferite contexte sinoptice, evoluează într-o gamă foarte amplă, mergând de la cele arctice, până la cele tropicale (sahariene), ceea ce conferă climei un caracter de tranziţie.

Deasemenea, instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici determină variaţii importante în durata menţinerii unui anumit context meteorologic; astfel se pot înregistra atât durate însemnate cu circulaţie ciclonică aducătoare de precipitaţii abundente cât şi perioade importante cu regim anticilonic specific manifestării fenomenului de secetă, treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulaţia ciclonică şi invers cu modificările aferente în starea timpului.

Valorile mari ale concentraţiilor de pulberi în suspensie, PM10 înregistrate în municipiul Cluj-Napoca pot fi cauzate şi de factorii meteorologici care influenţează procesele de autopurificare prin: temperatura aerului, umiditatea aerului, precipitaţiile, viteza şi direcţia vântului şi radiaţiile solare.

Caracteristicile maselor de aer ce acoperă regiunea generează un regim termic moderat, umezeala aerului relativ ridicată, nebulozitate accentuată şi precipitaţii atmosferice bogate.

Pe cea mai mare parte a teritoriului, temperaturile medii anuale variază între 6–10oC, temperaturi mai reduse înregistându-se în zona muntoasă din SV (< 2 o C).

Municipiul Cluj-Napoca este caracterizat de o umiditate crescută a aerului ceea ce împiedică, în general, difuzia şi respectiv dispersia poluanţilor în aer, iar suspensiile constituie nuclei de condensare care favorizează apariţia ceţei.

Ceaţa este una din condiţiile meteorologice, frecvent întâlnite în municipiul Cluj-Napoca, ceea ce reduce capacitatea de difuzie, dispersie a poluantilor din atmosfera. In anul 2010 numărul zilelor cu ceaţă a fost de aproxinativ 123 zile.

Este specifică circulaţia zonală de V a vânturilor, la care se adaugă influenţa configuraţiei şi orientării principalelor forme de relief (culmi muntoase, dealuri de podiş, culoare de văi).

La Cluj-Napoca, cea mai mare frecvenţă anuală o au vânturile dinspre NV – cca 12,8% cu viteze medii de 4,3 m/s şi V - 10,4% cu viteze medii de 3,8 m/s. În perioada caldă sunt frecvente brizele în arealele montane, depresionare, în lungul unor culoare de văi.

Zona culoarului Somesului Mic este în general caracterizată ca fiind o zonă cu calm atmosferic datorită vitezelor reduse ale vântului pe toată perioada unui an calendaristic. Acest fapt specific şi pentru municipiul Cluj- Napoca, favorizează concentrarea agenţilor poluanţi în jurul zonei de emisie.

Relieful creează diferenţieri climatice între regiunea muntoasă şi deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice.


8

Tabelul 1.1. Temperaturi minime, maxime, medii în jude ţul Cluj, 2009-2010

Temperatura minim ă (oC)

Temperatura maxim ă (oC)

Temperatura medie (oC)

Staţia meteorologic ă absoluta 2009 2010 absolut ă 2009 2010

normala climato-

logic ă 2009 2010

Cluj -

Napoca

-34.2 23.01. 1963

-18.1 -18.1 38.0 16.8. 1952

33.2 33.8

8.3

10.0 9.3

Dej

-35.2 18.01. 1963

-17.2 -21.6 38.2

24.07. 2007

33.0 34.0

8.4

10.1 9.4

Datele au fost furnizate de către Agenţia Naţională de Meteorologie.

Temperaturile aerului înregistrate în anul 2010, au indicat valori uşor crescute faţă de valorile normale multianuale înregistrate la cele două staţii din judeţul Cluj, regimul termic putând fi caracterizat ca fiind unul "călduros".

Temperaturile maxime înregistrate în anul 2010 au valori uşor crescute faţă de anul 2009, la ambele staţii meteorologice situate în municipiul Cluj-Napoca şi Dej.

Precipitaţiile atmosferice sunt caracterizate printr-o creştere a cantităţilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest.

Tabelul nr. 1.2. Precipita ţii atmosferice (l/m²) în jude ţul Cluj

Staţia

meteorologic ă

Precipita ţii atmosferice

(l/m²)

Normala

climatologic ă

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Cluj-Napoca 788.0 557.5 806.3 675.0 593.8 811.8 557.5

Dej 667.1 626.8 773.0 785.6 662.7 815.3 626.7

Datele au fost furnizate de către Agenţia Naţională de Meteorologie

În anul 2010, cantităţile anuale de precipitaţii căzute au înregistrat depăşiri semnificative faţă de valorile normale la ambele staţii meteorologice.


9

2. CARACTERIZAREA POLUAN ŢILOR

Raportul preliminar privind calitatea aerului înconjurător se bazează pe datele validate măsurate în anul 2011, furnizate de cele cinci staţii automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj, din care patru amplasate în municipiul Cluj-Napoca şi una în municipiul Dej.

2.1. Dioxid de sulf – SO 2

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înnăbuşitor şi pătrunzător. Acesta este transportat la distanţe mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf. În atmosferă, o reacţie cu vaporii de apă conduce la formarea acidului sulfuric sau sulfuros, care conferă ploilor un caracter acid.

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de SO2 măsurate în judeţul Cluj cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului au pus în evidenţă valori care sunt reprezentate în graficului următor:

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec

VL=125 µg/mc

µg/m

c

Str. A. Vlaicu Lic N. Balcescu Str. Dambovitei Dej

Fig. nr. 2.1.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul SO 2,

jude ţul Cluj, 2011

În urma măsurătorilor efectuate, pentru indicatorul SO2, s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii zilnice care s-au situat mult sub valoarea limită, 125 µg/mc, prevăzută de Legea 104/2011, în toate cele patru puncte de prelevare din judeţ. Menţionăm că staţia CJ3-Grigorescu datorită unor probleme tehnice nu a funcţionat în anul 2011.

Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul SO2 la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.1. Concentra ţii medii anuale SO 2, 2011

Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă SO2 µg/mc

CJ1- str. Aurel Vlaicu -trafic 7,346

CJ2–Liceul teoretic N. Bălcescu -urban 9,200

CJ4- str. Dâmboviţei -industrial 6,449

CJ5- Dej -urban 7,140

VL anual ă 20


10

0

5

10

15

20

25

2011

µg/m

c

Str. A. Vlaicu Lic N. Balcescu Str. Dambovitei Dej VL

Fig. nr. 2.1.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul SO 2,


Valorile anuale ale concentraţiilor de SO2 înregistrate, în anul 2011 s-au situat sub valoarea limită anuală, 20 µg/mc, prevăzută de Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, în toate punctele de prelevare.

Conform Legii 104/2011 pentru indicatorul SO2 pragurile superior şi inferior de evaluare PSE şi PIE sunt:

PSE: 60% din valoarea-limită pentru 24 de ore - 75 µg/mc - a nu se depăşi de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic

PIE: 40% din valoarea-limită pentru 24 de ore - 50 µg/mc , a nu se depăşi de mai mult de 3 ori într-un an calendaristic)

Concentraţiile medii zilnice (24 h) înregistrate, în anul 2011, pentru indicatorul SO2 se situează atât sub pragul superior de evaluare (PSE - 75 µg/mc ) cât şi sub pragul inferior de evaluare (PIE - 50 µg/mc ).

2.2. Oxizi de azot – NOx

Oxizii de azot rezultă din procesele de ardere a combustibililor în surse staţionare şi mobile sau din procese biologice. În mediul urban prezenţa oxizilor de azot este datorată în special traficului rutier.

În urma măsurătorilor efectuate, pentru indicatorul NOx s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 15,158 µg/mc (str. Dâmboviţei) şi max: 81,423 µg/mc (Liceul teoretic Nicolae Bălcescu).

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de NOx măsurate în judeţul Cluj cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului au pus în evidenţă valori conform graficului de mai jos:


11

NOX lunarjudetul Cluj

2011

0

20

40

60

80

100


µg/m

c


Fig. nr. 2.2.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul NO x,

jude ţul Cluj, 2011 Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul NOx la staţiile automate de

monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj sunt evidenţiate în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 2.2. Concentra ţii medii anuale NO x, 2011

Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă NOx µg/mc

CJ1- str. Aurel Vlaicu - trafic 29,516

CJ2–Liceul teoretic N. Bălcescu - urban 25,695

CJ4- str. Dâmboviţei - industrial 20,166

CJ5- Dej - urban 29,092

VL anual ă 30

0

5

10

15

20

25

30

35

2011

ug/m

c

Str. A. Vlaicu Lic N. Balcescu Str. Dambovitei Dej VL anuala

Fig. nr. 2.2.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul NO x,


Valorile anuale ale concentraţiilor de NOx, au înregistrat în anul 2011, valori care nu au depăşit valoarea limită anuală, 30 µg/mc, prevăzută de Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, în niciunul din punctele de prelevare din judeţul Cluj

Conform Legii 104/2011pentru indicatorii NOx şi NO2 pragurile superior şi inferior de evaluare PSE şi PIE sunt:


12

PSE: 80% din valoarea-limită anuală pentru NO2 - 32 µg/mc PIE: 65% din valoarea-limită anuală pentru NO2 - 26 µg/mc

2.2.1. Monoxid de azot - NO

Dintre oxizii azotului cantitatea cea mai mare este reprezentată de monoxidul de azot, care este un gaz incolor, rezultat din combinarea directă a azotului cu oxigenul la temperaturi înalte.

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de NO măsurate în judeţul Cluj cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului au pus în evidenţă următoarele valori, conform figurii de mai jos:

NO lunarjudetul Cluj

2011

0

510

1520

2530

35


µg/m

c


Fig. nr. 2.2.1.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul NO,


În urma măsurătorilor efectuate, pentru indicatorul NO s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 2,996 µg/mc (Liceul teoretic Nicolae Bălcescu) şi max: 31,925 µg/mc (Liceul teoretic Nicolae Bălcescu).

Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul NO la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.2.1. Concentra ţii medii anuale NO, 2011

Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă NO

µg/mc






13

NO anualjudetul Cluj

2011

0

5

10

15

20

2011

µg/m

c


Fig. nr. 2.2.1.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anual pentru indicatorul NO,


Pentru indicatorul NO s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii anuale care s-au situat în domeniul de concentraţii 5,769 µg/mc (Dej) şi 18,830 µg/mc (Aurel Vlaicu).

222...222...222... DDDiii oooxxx iii ddd dddeee aaazzzooo ttt ––– NNNOOO222

Dioxidul de azot este un gaz de culoare brună, rezultat din oxidarea monoxidului de

azot cu aerul. În atmosferă, în urma reacţiei cu vaporii de apă se formează acid azotic sau azotos, care conferă ploilor caracterul acid.

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de NO2 măsurate în judeţul Cluj cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului au pus în evidenţă următoarele valori, conform figurii de mai jos:

0

5

10

15

20

25

30

35

40


µg/m

c


Fig. nr. 2.2.2.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul NO 2,


În urma măsurătorilor efectuate, pentru indicatorul NO2 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 10,385 µg/mc (str. Dâmboviţei) şi max: 37,030 µg/mc (Liceul teoretic Nicolae Bălcescu).

Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul NO2 la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:


14

Tabelul nr. 2.2.2. Concentra ţii medii anuale NO 2, 2011

Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă NO2

µg/mc





VL anual ă 40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2011

µg/m

c

Str. A. Vlaicu Lic N. Balcescu Str. Dambovitei Dej VL anuala

Fig. nr. 2.2.2.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul NO 2,

jude ţul Cluj, 2011 Pentru indicatorul NO2, în anul 2011 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii

anuale care s-au situat sub valoarea limită anuală (40 µg/mc), prevăzută de Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător.

Conform Legii 104/2011pentru indicatorii NO2 şi NOx pragurile superior şi inferior de evaluare PSE şi PIE sunt:

PSE: 80% din valoarea-limită anuală pentru NO2 - 32 µg/mc PIE: 65% din valoarea-limită anuală pentru NO2 - 26 µg/mc Concentraţiile medii anuale înregistrate, în anul 2011, pentru indicatorul NO2 se

situează atât sub pragul superior de evaluare (PSE - 32 µg/mc ) cât şi sub pragul inferior de evaluare (PIE - 26 µg/mc ).

222...333... MMMooonnnoooxxx iii ddd dddeee ccc aaarrrbbbooonnn ––– CCCOOO

Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, care se formează în principal

prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Sursele naturale de emisie a CO sunt: incendierea pădurilor, emisiile vulcanice şi

descărcările electrice, iar sursele antropice pun în evidenţă formarea CO, prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

Alte surse antropice de emitere a CO sunt: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier, aerian şi feroviar.


15

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de CO măsurate în judeţul Cluj cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului au pus în evidenţă următoarele valori, conform figurii de mai jos:

00,10,20,30,40,50,60,70,80,9

1


Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore = 10 mg/mc

mg/

mc

Str. A. Vlaicu Dej

Fig. nr. 2.3.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul CO,


În urma măsurătorilor efectuate, în anul 2011, pentru indicatorul CO s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 0,024 mg/mc (str. Aurel Vlaicu) şi max: 0,947 mg/mc (Dej).

Toate valorile medii zilnice (24h) ale concentraţiilor de CO înregistrate în judeţul Cluj s-au situat mult sub valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (10 mg/mc).

Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul CO la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2.3. Concentra ţii medii anuale CO, 2011, jude ţul Cluj

Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă CO

mg/mc



Valoarea maxim ă zilnic ă a mediilor pe 8 ore 10

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

2011

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore = 10 mg/mc

mg/

mc

Str. A. Vlaicu Dej

Fig. nr. 2.3.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul CO,



16

Pentru indicatorul CO, în anul 2011 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii anuale care s-au situat mult sub valoarea limită anuală (10 mg/mc), pentru protecţia sănătăţii umane, prevăzută de Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător.

Conform Legii 104/2011 pentru indicatorul CO pragurile superior şi inferior de evaluare PSE şi PIE sunt:

PSE: 70% din valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore - 7 mg/mc PIE: 50% din valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore - 5 mg/mc Concentraţiile medii anuale înregistrate, în anul 2011, pentru indicatorul CO se

situează atât sub pragul superior de evaluare (PSE - 7 mg/mc ) cât şi sub pragul inferior de evaluare (PIE - 5 mg/mc ).

222...444... OOOzzzooonnn ––– OOO333

Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi,

generat prin descărcări electrice, reacţii fotochimice sau cu radicali liberi. Ozonul este de două tipuri:

• stratospheric – gaz care absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe Terra (90% din cantitatea totală de ozon);

• troposferic – gaz poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea totală de ozon).

Ozonul troposferic rezultat în urma procesului de descompunere chimică a moleculelor de oxigen, la nivel respirabil, afectează negativ sănătatea populaţiei, (afectează aparatul respirator generând: dificultate respiratorie, reducerea funcţiilor plămânilor şi astm, irită ochii, provoacă congestii nazale, reduce rezistenţa la infecţii etc.) mai ales în aglomerările urbane.

Ozonul are densitatea de 1,66 ori mai mare decât aerul din această cauză se menţine aproape de sol, el are implicaţii grave şi asupra productivităţii plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosinteză, de formare a frunzelor şi de dezvoltare a plantelor, fiind apreciat ca unul din cei mai agresivi poluanţi.

Ca surse generatoare de ozon troposferic amintim: - arderea combustibililor fosili: cărbune, produse petroliere, în surse fixe şi

mobile (trafic) - depozitarea şi distribuţia benzinei - utilizarea solvenţilor organici - procesele de compostare a gunoaielor menajere şi industriale

Cantitatea de ozon troposferic este foarte variabilă în timp şi spaţiu, ştiut fiind faptul că precursorii sunt transportaţi la distanţe mari de sursă. Din aceste considerente ozonul este foarte greu de urmărit, fiind necesară în mod deosebit şi monitorizarea precursorilor săi: oxizi de azot, metan, compuşi organici volatili. Nocivitatea compuşilor organici volatili este pusă în evidenţă prin concentraţia mai mare sau mai mică de ozon troposferic.

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de O3 măsurate în judeţul Cluj cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului au pus în evidenţă următoarele valori, conform graficului de mai jos:


17

0

10

20

30

40

50

60

70

80


Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore=120 µg/mc

µg/m

c

Str. Dambovitei Dej

Fig. nr. 2.4.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul O 3,


În urma măsurătorilor efectuate, în anul 2011, pentru indicatorul O3 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 7,479 µg/mc (str. Dâmboviţei) şi max: 67,171 µg/mc (str. Dâmboviţei).

Toate valorile medii zilnice (24h) ale concentraţiilor de O3 înregistrate, în anul 2011 în judeţul Cluj s-au situat mult sub valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane, respectiv sub valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore (120 µg/mc).

Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul O3 la cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.4. Concentra ţii medii anuale O 3, 2011, jude ţul Cluj

Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă O3

µg/mc



Valoarea maxim ă zilnic ă a mediilor pe 8 ore 120

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2011

Valoarea maximă a mediilor pe 8 ore = 120 µg/mc

µg/m

c

Str. Dambovitei Dej

Fig. nr. 2.4.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul O 3,


Pentru indicatorul O3, în anul 2011 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii anuale care s-au situat mult sub valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic (120 µg/mc), pentru protecţia sănătăţii umane, prevăzută de Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător.


18

2.5. Particule în suspensie Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi

picături de lichid. Natura acestor pulberi este extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH, şi PCB).

Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie se datorează mai multor tipuri de surse. În judeţul Cluj, cantitatea cea mai importantă de pulberi în suspensie provine din

traficul rutier, de la lucrările de construcţii, datorită aplicării pe carosabil a materialululi antiderapant în perioadele reci ale anului, din arderea gazului metan pentru generarea de căldură, abur, apă caldă.

2.5.1. PM2,5

PM2,5 – reprezintă pulberile în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 µm.

Conform Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer curat pentru Europa, numărul minim de puncte de prelevare necesare pentru măsurătorile în puncte fixe efectuate în scopul evaluării atingerii obiectivului de reducere a expunerii la PM2,5 pentru protejarea sănătăţii umane este de un punct de prelevare la fiecare milion de locuitori în aglomerările şi zonele urbane suplimentare cu o populaţie mai mare de 100 000 de locuitori.

Pulberile în suspensie cu diametrul de 2,5 micrometri denumite generic PM2,5 au un impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane. Nu a fost identificat un prag-limită sub care PM 2,5 nu ar prezenta nici un risc.

În judeţul Cluj, pulberile în suspensie cu fracţiunea PM2,5 au fost determinate la staţia urbană, situată în incinta liceului teoretic Nicolae Bălcescu, din municipiul Cluj-Napoca.

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de PM2,5 măsurate în judeţul Cluj, în perioada 2009-2011, cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului au pus în evidenţă următoarele valori, conform graficului de mai jos:

0

10

20

30

40

50


µg/m

c

2009 2010 2011

Fig. nr. 2.5.1.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul PM 2,5,

jude ţul Cluj, 2009 - 2011

În urma măsurătorilor efectuate, în perioada 2009- 2011, pentru indicatorul PM2,5 s-au

înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în următoarele domenii de concentraţii:


19

2009 - min: 18,186 µg/mc şi max: 29,490 µg/mc 2010 - min: 9,809 µg/mc şi max: 33,133 µg/mc 2011 - min: 14,008 µg/mc şi max: 41,975 µg/mc Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul PM2,5 la staţia urbană situată în

incinta liceului teoretic Nicolae Bălcescu, din municipiul Cluj-Napoca, în perioada 2009-2011 sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 2.4. Concentra ţii medii anuale PM 2,5, 2009 - 2011, jude ţul Cluj

Anul Concentra ţia medie anual ă PM2,5

µg/mc

2009 22,411

2010 20,521

2011 27,241

0

5

10

15

20

25

30

Liceul N. Balcescu

µg/m

c

2009 2010 2011

Fig. nr. 2.5.1.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul PM 2,5,

jude ţul Cluj, 2009 - 2011

Calculând, conform Legii 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, o medie anuală corespunzătoare celor trei ani calendaristici consecutivi: 2009, 2010 şi 2011 se obţine o concentraţie medie anuală: 23,391 µg/mc. valoare necesară calculului Indicatorului Mediu de Expunere pentru România, pentru anul de referinţă 2010.

2.5.2. PM10 gravimetric Metoda de măsurare de referinţă prevăzută de Legea 104/2011 privind calitatea

aerului înconjurător pentru indicatorul PM10 este metoda gravimetric ă, care se bazează pe colectarea pe filtre a fracţiunilor PM10 a pulberilor în suspensie din aer şi determinarea masei acestora prin metoda cântărire, în laborator.

În conformitate cu Legea 104/2011 valoarea limită zilnică pentru PM10 este de 50 µg/mc, cu condiţia de a nu se depăşi această valoare mai mult de 7 de ori într-un an calendaristic în fiecare staţie, iar valoarea limită anuală, începând cu anul 2010 este de 20 µg/mc.

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de PM10 măsurate gravimetric au pus în evidenţă următoarele valori, conform graficului următor:


20

0

10

20

30

40

50

60

Str. Aurel Vlaicu Dej VL

µg/m

c


Fig. nr. 2.5.2.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul PM 10,

jude ţul Cluj, 2011 (metoda gravimetric ă) În urma măsurătorilor efectuate, în anul 2011, pentru indicatorul PM10 gravimetric s-au

înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 27,373 µg/mc (str. Aurel Vlaicu) şi max: 42,859 µg/mc (Dej).

În anul 2011 s-au înregistrat 4 depăşiri ale valorii limită, VL (50 µg/mc) la staţia de trafic situată pe str. Aurel Vlaicu din muncipiul Cluj-Napoca, în lunile ianuarie, martie şi noiembrie 2011 şi 2 depăşiri la staţia urbană din municipiul Dej, în lunile ianuarie şi februarie 2011. Depăşirea înregistrată în luna februarie 2011, în municipiul Dej s-a cauzat detonării turnului de la SC Someş SA Dej. Toate celelalte depăşiri s-au datorat aplicarii pe carosabil a materialului antiderapant.

Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul PM10 gravimetric la cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.5.2. Concentra ţii medii anuale PM 10 gravimetric 2011, jude ţul Cluj Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă PM10 grav

µg/mc



Valoarea limit ă anuală 40

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

2011

µg/m

c

Str. Aurel Vlaicu Dej VL anuala

Fig. nr. 2.5.2.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul PM 10, jude ţul Cluj, 2011 (metoda gravimetric ă)


21

Pentru indicatorul PM10 gravimetric, în anul 2011 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii anuale care s-au situat sub valoarea limită anuală (40 µg/mc), pentru protecţia sănătăţii umane, în ambele puncte de prelevare.

2.5.3. PM10 nefelometric

Valorile concentraţiilor de pulberi în suspensie - PM10 - monitorizate prin măsurări automate (metoda nefelometrică) în staţiile de monitorizare sunt valori orientative, pentru o informare rapidă.

Evoluţia concentraţiilor medii lunare de PM10 măsurate prin metoda nefelometrică au pus în evidenţă următoarele valori, conform figurii de mai jos:

0

10

20

30

40

50

60


µg/m

c

Str. Aurel Vlaicu Str. Dambovitei VL

Fig. nr. 2.5.3.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul PM 10,

jude ţul Cluj, 2011 (metoda nefelometric ă)

În urma măsurătorilor efectuate pentru indicatorul PM10 nefelometric s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 12,023 µg/mc (str. Aurel Vlaicu) şi max: 33,736 µg/mc (str. Aurel Vlaicu).

Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul PM10 nefelometric la cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.5.3. Concentra ţii medii anuale PM 10 nefelometric, 2011, jude ţul Cluj Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă PM10 grav

µg/mc



Valoarea limit ă anuală 40


22

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2011

µg/m

c

Str. Aurel Vlaicu Str. Dambovitei VL anuala

Fig. nr. 2.5.3.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul PM 10,

jude ţul Cluj, 2011 (metoda nefelometric ă)

Pentru indicatorul PM10 determinat nefelometric, în anul 2011 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii anuale care s-au situat sub valoarea limită anuală (40 µg/mc), pentru protecţia sănătăţii umane, atât la staţia de trafic cât şi la cea industrială.

2.6. Metale grele

Metalele grele nu pot fi degradate pe cale naturală, având timp îndelungat de

remanenţă în mediu. Pe termen lung sunt periculoase, deoarece se pot acumula în lanţul trofic.

2.6.1. Plumb – Pb

Analizele de plumb sunt realizate din pulberile în suspensie, PM10 pentru un timp de

mediere de 24 h. Pentru indicatorul Pb, în anul 2011 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii

lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 0,002 µg/mc şi max: 0,007 µg/mc.

0

0,001

0,002

0,003

0,004

0,005

0,006

0,007

0,008

Str. Aurel Vlaicu Dej

µg/m

c


Fig. nr. 2.6.1.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul Pb,


Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul Pb determinat din pulberile în suspensie, la cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:


23

Tabelul nr. 2.6. 1. Concentra ţii medii anuale Pb, 2011, jude ţul Cluj Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă Pb

µg/mc



Valoarea limit ă anuală 0,5

0

0,001

0,002

0,003

0,004

0,005

0,006

2011

VL anuală = 0,5 µg/mc

µg/m

c


Fig. nr. 2.6.1.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul Pb,


Valorile concentraţiilor anuale înregistrate la indicatorul Pb, determinat din pulberile în suspensie, s-au situat mult sub valoarea limită anuală (0,5 µg/mc), prevăzută de legea 104/2011, atât la staţia de trafic din municipiul Cluj-Napoca cât şi la cea urbană amplasată în municipiul Dej.

2.6.2. Cadmiu – Cd

Analizele de cadmiu sunt realizate din pulberile în suspensie, PM10 pentru un timp de

mediere de 24 h. Pentru indicatorul Cd, în anul 2011 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii

lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 0,200 ng/mc (Dej) şi max: 1,916 ng/mc (str. Aurel Vlaicu).

0

0,5

1

1,5

2

2,5


ng/m

c

Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec Fig. nr. 2.6.2.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul Cd,



24

Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul Cd determinat din pulberile în suspensie, la cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.6.2. Concentra ţii medii anuale Cd, 2011, jude ţul Cluj

Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă Cd

ng/mc



Valoarea ţintă anuală 5

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

2011

Valoare ţintă anuală = 5 ng/mc

ng/m

c


Fig. nr. 2.6.2.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul Cd,


În Ordinul MMGA nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător este prevăzută o valoare ţintă ca medie anuală de 5 ng/mc.

Astfel, valorile anuale înregistrate pentru indicatorul Cd, s-au situat mult sub valoarea ţintă anuală (5 ng/mc), aproximativ de 10 ori mai mici, la ambele staţii automate.

2.6.3. Nichel – Ni

Nichelul se găseşte în natură numai la niveluri joase. Oamenii folosesc nichelul în

aplicaţii diverse. Cea mai comună utilizare a nichelului este folosirea lui ca ingredient la obţinerea oţelului şi a altor produse metalice. Poate fi găsit în produse obişnuite din metale cum ar fi bijuteriile.

Analizele de nichel sunt realizate din pulberile în suspensie, PM10 pentru un timp de mediere de 24 h.

Pentru indicatorul Ni, în anul 2011 s-au înregistrat valori ale concentraţiilor medii lunare care s-au situat în domeniul de concentraţii min: 0,530 ng/mc (str. Aurel Vlaicu) şi max: 2,514 ng/mc (str. Aurel Vlaicu).


25

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3


ng/m

c


Fig. nr. 2.6.3.1. Evolu ţia concentra ţiilor medii lunare pentru indicatorul Ni,


Valorile medii anuale înregistrate pentru indicatorul Ni determinat din pulberile în suspensie, la cele două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2.6.2. Concentra ţii medii anuale Ni, 2011, jude ţul Cluj

Denumirea sta ţiei Concentra ţia medie anual ă Ni

ng/mc



Valoarea ţintă anuală 20

0

0,2

0,4

0,60,8

1

1,2

1,4

1,6

2011

Valoare ţintă anuală = 20 ng/mc

ng/m

c


Fig. nr. 2.6.3.2. Evolu ţia concentra ţiilor medii anuale pentru indicatorul Ni,


În Ordinul MMGA nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător este prevăzută o valoare ţintă ca medie anuală de 20 ng/mc.

Astfel, valorile anuale înregistrate pentru indicatorul Ni, s-au situat mult sub valoarea ţintă anuală (20 ng/mc), la ambele staţii automate.

2.7. Compu şi organici volatili

În anul 2011, pentru indicatorul compuşi organici volatili (benzen, toluen, xilen si etil-

benzen) nu s-au putut efectua prelevări de probe, datorită unor defecţiuni tehnice apărute la echipamentele de prelevare, existente în staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului.


26

3. Impactul polu ării aerului înconjur ător asupra st ării de s ănătate a popula ţiei

3.1. Dioxidul de sulf Prezenţa dioxidului de sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative

asupra plantelor, animalelor şi omului. La plante, dioxidul de sulf induce leziuni locale, în sistemul foliar, care reduc fotosinteza. La om şi animale, în concentraţii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar în concentraţii mai mari provoacă spasm bronşic. De asemenea, dioxidul de sulf produce tulburări ale metabolismului glucidelor şi a proceselor enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenţa pulberilor.

3.2. Oxizii de azot

Oxizii de azot produc iritarea şi lezarea căilor respiratorii, favorizează formarea ploilor

acide, a smogului şi a ozonului sub acţiunea razelor ultraviolete. Monoxidul de azot are o acţiune iritantă asupra mucoasei respiratorie, fiind

cancerigen, iar toxicitatea gazului se manifestă prin formare methemoglobinei care este incapabilă de a mai realiza schimbul de gaze la nivel pulmonar. Dioxidul de azot este un gaz de culoare brună, rezultat din oxidarea monoxidului de azot cu aerul. Dioxidul de azot (NO2) poate fi observat cateodată în ceaţa de deasupra oraşelor. Provoacă probleme de respiraţie şi este foarte dăunător în special oamenilor care suferă de astm. 3.3 Monoxidul de carbon

Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos, în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

3.4 Ozonul

Ozonul este un gaz oxidant, puternic reactiv, cu miros înecăcios. Are densitate mică şi

poate pierde uşor un atom de oxigen. Este un oxidant foarte puternic în mediu acid sau bazic. Ozonul din straturile inferioare ale atmosferei, de provenienţă industrială sau din

gazele de eşapament. este un poluant atmosferic. În exces afectează recoltele (atacă celulele plantelor prin inhibiţia fotosintezei) şi este implicat în apariţia unor afecţiuni respiratorii.

3.5. Particulele in suspensie Particulele in suspensie au o acţiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator şi de

scădere a rezistenţei organismului la infecţii. Efectele pulberilor în suspensie asupra sănătăţii populaţiei sunt direct legate de

dimensiunile particulelor pulberilor. Astfel, în urma studiilor efectuate s-a stabilit că o problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care pot trece cu uşurinţă prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate, în special, persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.


27

3.6. Metalele grele Metalele pot pătrunde în organism pe cale: orală (prin alimente, apă), inhalatorie sau

prin absorbţie la nivelul pielii. Plumbul, cadmiul şi mercurul sunt substanţe cunoscute sub denumirea de poluanţi

sistemici, deoarece nu au o funcţie biologică, dar după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foarte mici.

3.6.1. Plumbul Plumbul pătrunde în organism mai ales prin inhalarea prafului sau a altor compuşi cu

plumb. Prin procese de biosolubilizare, plumbul ajunge în sânge, cu ajutorul căruia se

distribuie în toate zonele organismului. Alte surse de plumb sunt alimentele sau apa contaminate cu plumb. Deşi absorbţia din stomac este scăzută, ea are nivele cu mult mai mari la copii decât

la adulţi. Pătrunderea plumbului direct în sânge, prin intermediul tegumentelor este redusă, cu exceptia compuşilor organici metilaţi şi etilaţi ai plumbului (aditivii din benzine).

Expunerea la plumb are ca efect degradarea functionării normale a celulelor roşii şi creşterea presiunii sanguine. Pe termen lung, efectele plumbului pot fi extrem de nocive, ducând până la afecţiuni grave ale rinichilor sau diverse tipuri de cancer.

3.6.2. Cadmiul Principala poartă de intrare a cadmiului în mediu este prin aer. În aer cadmiul ajunge

sub forma de particule materiale în urma emisiilor de la incinerarea deşeurilor, emisiilor din metalurgie. Particulele de cadmiu pot fi transportate pe distanţe lungi, astfel că aria poluată se extinde foarte mult.

Biodisponibilitatea ridicată a cadmiului pentru plante, face ca acest element să pătrundă cu uşurinţă în lanţul trofic şi deci în organismul uman. Odată pătruns în organismul uman, cadmiul este greu de eliminat şi, ca urmare, se acumulează în ţesuturi.

3.6.3. Nichelul Oamenii pot fi expuşi la nichel prin respirarea aerului, băutul apei, alimentaţie sau

fumatul ţigărilor. Hrana conţine, în mod normal, mici cantităţi de nichel. Este cunoscut că ciocolata şi

grăsimile conţin cantităţi mari de nichel. Nivelul nichelului asimilat atinge cote înalte când oamenii consumă mari cantităţi de legume din soluri poluate. Plantele acumulează nichelul, iar ca rezultat asimilarea nichelului din legume de către populaţie este ridicată.

Prin intermediul plămânilor fumătorii asimilează o cantitate mare de nichel. Nichelul poate fi găsit şi în detergenţi. Contactul pielii cu solul sau apa contaminate cu nichel poate, de asemenea, să

conducă la expunerea cu nichel. În cantităţi mici nichelul este esenţial, dar când asimilarea depăşeşte anumite

concentrţii, acest fapt poate produce la boli care afectează sănătatea oamenilor. O asimilare a unei cantităţi prea mari de nichel are următoarele consecinţe:

- Şanse mai mari de dezvoltare a cancerului la plămâni, cancer nazal, cancer de laringe şi cancer de prostată

- Rău şi ameţeală după expunerea la gaze de nichel - Embolii pulmonare


28

- Incapacităţi respiratorii - Defecte din naştere - Astm şi bronşite cronice - Reacţii alergice ca de exemplu mâncărimi ale pielii, în principal de la bijuterii - Dereglări ale inimii

Fumul de nichel este un iritant respirator şi poate produce pneumonie. Expunerea la nichel şi derivaţii lui poate conduce, la organismele sensibile, la dezvoltarea dermatitelor cunoscute ca “mâncărimi de nichel”.

Nichelul şi alţi compuşi ai lui au fost listaţi ca fiind cu adevarat responsabili de generarea cancerului. Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului (IARC) a clasificat compuşii nichelului ca aparţinând grupei 1 (sunt destule dovezi de cancerigenitate la oameni) şi nichelul în grupa 2B (agenţi care sunt posibili cancerigeni pentru oameni).


29

4. Informarea publicului Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca asigură transmiterea

permanentă către public a informaţiilor actualizate privind concentraţiile ambientale de poluanţi: dioxid de sulf, oxizi de azot, particule în suspensie (PM2,5 şi PM10), ozon şi monoxid de carbon înregistrate cu ajutorul celor cinci staţii automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în judeţul Cluj.

Conform Ordinului nr. 1095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca elaborează, zilnic, buletine pentru informarea publicului cu privire la calitatea aerului. Acestea sunt realizate în baza interpretării datelor furnizate de staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Cluj.

În judeţul Cluj, calitatea aerului este monitorizatã de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca, cu ajutorul a cinci staţii automate, care fac parte din Reţeaua Naţionalã de Monitorizare a Calitãţii Aerului. Patru dintre acestea sunt amplasate în municipiul Cluj-Napoca, astfel: CJ1 - trafic - str. Aurel Vlaicu, CJ2 - fond urban - str. Constanţa, CJ3 - suburban – 1 Decembrie 1918, CJ4 – industrial – str. Dâmboviţa, iar a cincea, CJ5- fond urban este situată în municipiul Dej, pe str. 21 Decembrie.

Datele furnizate zilnic de aceste staţiile sunt validate de către A.RP.M. Cluj-Napoca şi sunt interpretate în baza prevederilor Ordinului nr. 1095/2007 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, în vederea facilitării informării publicului. Astfel, se determină indicii specifici de calitate a aerului, care reprezintă un sistem de codificare a concentraţiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi: dioxid de sulf, dioxid de azot, ozon, monoxid de carbon şi pulberi în suspensie.

Indicele general se stabileşte pentru fiecare dintre staţiile automate din cadrul reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Indicii generali şi indicii specifici sunt reprezentaţi prin numere cuprinse între 1 şi 6, cărora le sunt asociate un cod de culori care caracterizează calitatea aerului în zona de reprezentativitate a staţiei de monitorizare a calităţii aerului, după cum urmează:

Fig. nr. 4.1. Codul de culori asocia ţi indicilor generali Zilnic, indicii generali pentru fiecare staţie automată, reprezentaţi prin culori, sunt

cuprinşi într-un buletin informativ cu privire la calitatea aerului în judeţul Cluj. Dacă indicii generali au valoarea 5 sau 6, în buletinul pentru informarea publicului se

precizează şi cauzele care le-au determinat. Pe baza indicilor generali zilnici ai fiecărei staţii, se realizează lunar o informare

asupra evoluţiei calităţii aerului, pentru fiecare staţie din reţeaua locală de monitorizare. Evoluţia indicelui general de calitate a aerului, înregistrată în anul 2011 la cele trei

staţii automate, la care s-au măsurat cel puţin trei indicatori, conform Ordinului nr. 1095/2007, este prezentată în figurile care urmează:


30

Evolutia indicelui general de calitatea aerului - 2 011Statia de trafic - Str. Aurel Vlaicu - municipiul C luj-Napoca

0

1

2

3

4

5

6

7

01.01 .11

15.01 .11

29.01 .11

12.02 .11

26.02 .11

12.03 .11

26.03 .11

09.04 .11

23.04 .11

07.05 .11

21.05 .11

04.06 .11

18.06 .11

02.07 .11

16.07 .11

30.07 .11

13.08 .11

27.08 .11

10.09 .11

24.09 .11

08.10 .11

22.10 .11

05.11 .11

19.11 .11

03.12 .11

17.12 .11

31.12 .11

Fig. nr. 4.1. Evolu ţia indicelui general de calitatea aerului, str. Aur el Vlaicu, 2011

Evolutia indicelui general de calitatea aerului - 2 011Statia industrial ă - Str. Dâmbovi ţei - municipiul Cluj-Napoca

0

1

2

3

4

5

6

7

01.01 .11

15.01 .11

29.01 .11

12.02 .11

26.02 .11

12.03 .11

26.03 .11

09.04 .11

23.04 .11

07.05 .11

21.05 .11

04.06 .11

18.06 .11

02.07 .11

16.07 .11

30.07 .11

13.08 .11

27.08 .11

10.09 .11

24.09 .11

08.10 .11

22.10 .11

05.11 .11

19.11 .11

03.12 .11

17.12 .11

31.12 .11

Fig. nr. 4.2. Evolu ţia indicelui general de calitatea aerului, str. Dâm bovi ţei, 2011


31

Evolutia indicelui general de calitatea aerului - 2 011Staţia urban ă - municipiul Dej

0

1

2

3

4

5

01.01 .11

08.01 .11

15.01 .11

22.01 .11

29.01 .11

05.02 .11

12.02 .11

19.02 .11

26.02 .11

05.03 .11

12.03 .11

19.03 .11

26.03 .11

02.04 .11

09.04 .11

16.04 .11

23.04 .11

30.04 .11

07.05 .11

14.05 .11

21.05 .11

28.05 .11

04.06 .11

11.06 .11

18.06 .11

25.06 .11

02.07 .11

09.07 .11

Fig. nr. 4.2. Evolu ţia indicelui general de calitatea aerului, municipi ul Dej, 2011

În cursul anului 2011, indicii generali de calitatea aerului înregistraţi pentru fiecare staţie automată de monitorizare a calităţii aerului s-au încadrat în întreg domeniul de indici: 1 (excelent) – 6 (rău), în funcţie de domeniul de concentraţii în care s-a încadrat fiecare indicator măsurat.

Calitatea aerului înconjurător din judeţul Cluj se poate urmări, accesând site-ul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca: www.arpmcj.anpm.ro


32

5. Concluzii

Evaluarea calităţii aerului înconjurător din judeţul Cluj, este realizată de către Agenţia

Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca cu ajutorul celor 4 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în municipiul Cluj – Napoca şi a unei staţii situate în muncipiul Dej, din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a ‚Calităţii Aerului.

Măsurătorile efectuate prin intermediul staţiilor automate pun în evidenţă valori ale concentraţiilor pentru indicatorii: SO2, NOx, NO, NO2, CO, O3, particule în suspensie, PM10 şi PM2,5, benzen, metale grele precum Pb, Cd, Ni, As care sunt comparate cu valorile limită, prevăzute de legislaţia în vigoare.

În vederea îmbunătăţirii calităţii aerului înconjurător şi reducerii numărului de depăşiri Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca a elaborat Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca şi municipiul Dej care cuprinde măsuri care vizează reducerea poluării aerului înconjurător.

Urmare a realizării celor mai multe măsuri prevăzute în acest program, în anul 2011, s-a constat o reducere semnificativă a numărului de depăşiri înregistrate comparativ cu anul 2010. Asfel s-a ajuns ca în anul 2011, numărul depăşirilor pentru aglomerarea Cluj- Napoca şi municipiul Dej a fost de doar 6 depăşiri. Acestea au fost înregistrate în lunile ianuarie, martie, octombrie şi noiembrie pentru staţia CJ-1 (staţie trafic) şi luna ianuarire şi februarie 2011 pentru statia urbană (CJ-5) Dej. Excepţie făcând depăşirea înregistrată la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului din Dej, din luna februarie 2011 care a fost cauzată de operaţiunile de demolare a turnului de răcire de la SC Someş SA Dej, toate celelalte depăşiri înregistrate în cursul anului 2011 au fost cauzate în principal de aplicarea pe carosabil a materialului antiderapant în lunile de iarnă.

În acest context, se recomandă utilizarea unui material antiderapant ecologic şi curăţarea carosabilului imediat ce vremea o permite, pentru a nu favoriza resuspensia acestuia în aerul înconjurător la contactul cu roţile autovehiculelor.

Pentru a respecta angajamentele luate de România privind calitatea aerului înconjurător este important ca fiecare persoană să conştientizeze importanţa acestor lucruri şi să contribuie la efortul comun de îmbunătăţire a calităţii aerului şi de asigurare a unei stări bune de sănătate a populaţiei.

Şef serviciu Monitorizare, Dr. ing. Liana Mureşan Întocmit, Consilier superior Nina Muntean


33

RAPORT PRELIMINAR PRIVIND CALITATEA AERULUI …arpmcj.anpm.ro/files/my folder/evolutia calitati...

Documents

Transcript of RAPORT PRELIMINAR PRIVIND CALITATEA AERULUI …arpmcj.anpm.ro/files/my folder/evolutia calitati...