CAPITOLUL II CALITATEA AERULUI - arpmcj.anpm.roarpmcj.anpm.ro/upload/45282_Cap 2 - Aer.pdftranspune...
42
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 2010 1 CAPITOLUL II CALITATEA AERULUI
Transcript of CAPITOLUL II CALITATEA AERULUI - arpmcj.anpm.roarpmcj.anpm.ro/upload/45282_Cap 2 - Aer.pdftranspune...
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
1
CAPITOLUL II
CALITATEA AERULUI
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
2
2.1. Emisii de poluan ţi atmosferici Poluarea aerului reprezintă marea provocare a ultimelor decenii, datorită pe de o
parte agresivităţii poluanţilor asupra sănătăţii umane, dar şi datorită impactului acestora asupra tuturor componentelor de mediu: aer, apă, sol, vegetaţie.
Protecţia atmosferei este un domeniu de mare importanţă în asigurarea sănătăţii umane şi a protecţiei mediului în spiritul conceptului de dezvoltare durabilă. Astfel, autorităţilor de mediu internaţionale şi naţionale le revine sarcina dificilă de a genera cadrul legislativ necesar pentru menţinerea calităţii aerului la un nivel satisfăcător care să nu aducă prejudicii sănătăţii umane sau diferitelor componente de mediu.
Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în vigoare se impune realizarea în mod continuu a evaluării calităţii aerului pe baza valorilor limită şi valorilor de prag, în acord cu standardele naţionale şi ale Uniunii Europene, în scopul:
� menţinerii calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru poluanţii atmosferici;
� îmbunătăţirii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare;
� adoptării măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative asupra mediului.
Scopul principal al directivelor europene şi a legislaţiei naţionale care le transpune este acela de a evalua şi gestiona calitatea aerului într-un mod comparabil şi pe baza aceloraşi criterii la nivelul întregii Uniuni Europene. Mai mult de atât, aceste informaţii trebuie transmise publicului. Prevederile directivelor europene în domeniul calităţii aerului şi a legislaţiei naţionale în domeniu stipulează încadrarea zonelor şi aglomerărilor în regimuri de evaluare şi gestionare a calităţii aerului. Această încadrare depinde de nivelul concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi şi de încadrarea acestora peste sau sub obiectivele de calitate definite: VL - valoare limită, PSE - prag superior de evaluare, PIE - prag inferior de evaluare.
Depăşirea valorilor limită/pragurilor de alertă impune elaborarea de planuri/programe care să conducă la reducerea emisiilor de poluanţi la sursă, respectiv la încadrarea concentraţiilor ambientale în valorile limită.
2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant
Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui
component de mediu, ca urmare a prezenţei unor compuşi chimici alogeni, ce determină reacţii chimice în atmosferă, în cantităţi depăşind anumite concentraţii critice, care conduc la modificarea pH-ului precipitaţiilor, solului, apelor, cu afectarea ecosistemelor terestre şi/sau acvatice.
Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac sunt consideraţi poluanţi cu efect acidifiant.
Sursele principale de poluare cu aceşti poluanţi sunt arderea combustibililor pentru industrie şi populaţie (SOX, NOX), traficul rutier (NOX), agricultura (NH3).
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
3
Gazele cu efect acidifiant pot persista de la câteva ore până la câteva zile în atmosferă, putând fi transportate la sute de kilometri distanţă de locul producerii.
Prin urmare, procesele de transformare pe care le suferă dioxidul de sulf şi oxizii de azot în atmosferă pot conduce, atunci când concentraţia acestora depăşeşte anumite niveluri critice, la acidifierea atmosferei, la căderea de precipitaţii acide, cu efecte negative asupra calităţii celorlalţi factori de mediu abiotici (apă, sol), ca şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane.
Emisiile de poluanţi în atmosferă se determină anual de către fiecare APM în parte:
� prin aplicarea factorilor de emisie din metodologiile CORINAIR la datele furnizate de agenţii economici cu privire la consumuri/producţie;
� sau pe baza datelor de monitorizare ale agenţilor economici, acolo unde numărul de analize efectuate la punctele de emisie sunt corecte, conforme cu prevederile legale în vigoare şi suficiente.
La nivelul Regiunii 6 Nord-Vest, în anul 2010 au rezultat, în baza datelor transmise de agenţiile judeţene pentru protecţia mediului cantitatea de 36486,03 tone. Contribuţia poluanţilor acidifianţi este reprezentată grafic în figura nr. 2.1.1.1.
61,72
5,23
33,05
SO2 NOx NH3
Fig. nr. 2.1.1.1. Contribu ţia poluan ţilor acidifian ţi
Faţă de anul 2009, la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest cantitatea de poluanţi acidifianţi
a scăzut cu circa 23% în anul 2010, scăderea fiind înregistrată la cantitatea de SO2 emisă, în timp ce la NOx şi la NH3 s-au înregistrat creşteri ale cantităţilor emise în atmosferă.
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros înnăbuşitor şi pătrunzător. Acesta este transportat la distanţe mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf. Dioxidul de sulf se dizolvă în apă formând acizi sulfuroşi, acest fenomen determinând ploile acide. Prezenţa dioxidului de sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor, animalelor şi omului. La plante, dioxidul de sulf induce leziuni locale, în sistemul foliar, care reduc fotosinteza. La om şi animale, în concentraţii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar în concentraţii mai mari provoacă spasm bronşic. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenţa pulberilor.
Conform Inventarelor de emisii corespunzătoare anului 2010, în Regiunea 6 Nord-Vest s-a emis în atmosferă o cantitate de 1908,97 tone dioxid de sulf, din totalul de 36486,03 tone poluanţi acidifianţi (5,23%).
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
4
Comparativ cu anul 2009 la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest se observă o scădere foarte mare a emisiilor de dioxid de sulf, acest lucru fiind datorat scăderii mari a emisiilor de SO2 din judeţele Bihor şi Satu-Mare. Ponderea la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest este deţinută de judeţul Maramureş, cantitatea cea mai mare de SO2 provenind din arderile în industria energetică şi industrii de transformare.
La nivelul Regiunii 6 N-V pentru perioada 2005-2010 emisiile de dioxid de sulf sunt prezentate în graficul 2.1.1.2., calculate pe baza metodologiei CORINAIR:
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Emisii anuale de SO2 tone/an
Fig. nr. 2.1.1.2. Emisii anuale de SO 2 în Regiunea Nord-Vest, 2010
5,93
3,792,07
54,97
10,18
23,06
Bihor Bistriţa Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj
Fig. nr. 2.1.1.3. Contribu ţia jude ţelor la emisiile de dioxid de sulf, 2010
Cea mai însemnată cantitate de oxizi de azot rezultă din traficul rutier, din instalaţii de arderi neindustriale, din arderi în industria de prelucrare şi de la incinerarea deşeurilor.
Oxizii de azot produc iritarea şi lezarea căilor respiratorii, favorizează formarea ploilor acide, a smogului şi a ozonului sub acţiunea razelor ultraviolete.
În anul 2010 la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest s-au inventariat, pe baza metodologiei CORINAIR, 22518,66 tone de oxizi de azot.
Din emisiile de SO2 raportate la nivel regional, cea mai însemnată contribuţie în anul 2010 o are judeţul Maramureş, reprezentând 54,97% din totalul emisiilor, urmat de judeţul Bihor cu 23,06%. Cea mai mică contribuţie o are judeţul Satu-Mare cu 2,07%.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
5
Cantitatea totală de emisii de oxizi de azot comparativ cu anul 2009 a înregistrat o creştere, determinată de creşterea emisiilor de oxizi de azot din judeţele Bihor, Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Sălaj.
Cantitatea cea mai mare, conform inventarului Corinvent 2010 realizat de APM Bihor, provine din transportul rutier.
Cantităţile de emisii de oxizi de azot la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest sunt prezentate în reprezentarea grafică este redată în figura 2.1.1.4:
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Emisii anuale de NOX tone/an
Fig. nr. 2.1.1.4. Emisii anuale de NOx în Regiunea Nord-Vest, 2010
Din emisiile de NOx raportate la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest, cea mai însemnată contribuţie în anul 2010 o are judeţul Bibor, reprezentând 56,48% din totalul emisiilor, contribuţia cea mai mică o are judeţul Satu Mare cu 1,64%, (figura nr. 2.1.1.5.)
1,645,03
56,4811,71
10,94
14,21
Bihor Bistri ţa Năsăud Cluj Maramure şSatu Mare Sălaj
Fig. nr. 2.1.1.5. Contribu ţia jude ţelor la emisiile de oxizi de azot, 2010
Cea mai importantă sursă în producerea amoniacului este agricultura, iar în cadrul acesteia, locul întâi îl ocupă ramura zootehnică, aceasta datorită dejecţiilor animaliere. Celelalte surse de poluare precum: instalaţiile de ardere neindustriale, arderile în industria de prelucrare şi alte surse mobile şi utilaje determină poluarea atmosferei cu NH3 într-o pondere nesemnificativă.
Amoniacul este un gaz incolor cu miros caracteristic, extrem de solubil în apă, este iritant pentru ochi, sistemul respirator şi piele.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
6
În anul 2010 emisia de amoniac în atmosferă în Regiunea 6 Nord-Vest s-a ridicat la 12058,404 tone , conform calculelor pe baza factorilor Corinair repartiţia pe judeţe este prezentată în tabelul număr 2.1.1.4. Tabel nr. 2.1.1.4. Emisii anuale de amoniac (tone/an)
Emisii anuale NH3 t/an 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Bihor necomunicat 610,758 0,147 2967,234 280,579 6,864 Bistriţa-Năsăud 198,120 320,390 146,999 2258,900 2538,888 3230,04 Cluj 4588,495 5073,718 5625,365 3736,558 6597,696 5554,40 Maramureş 3531,400 3362,500 3830,300 2704,700 2753,560 2842,2 Satu Mare 126,900 1416,075 328,533 375,600 375,200 373,52 Sălaj 59,160 71,920 16,080 11,430 58,100 51,38
Total Regiune 8504,075 10855,361 9947,424 12054,422 12604,023 12058,404
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Emisii anuale de NH3 tone/an
Fig. nr. 2.1.1.6. Emisii anuale de NH 3 în Regiunea Nord-Vest, 2010
Emisiile de amoniac în anul 2010 au scăzut puţin faţă de anul 2009, cu 4,52%. Din
emisiile de NH3 raportate la nivel regional, cea mai însemnată contribuţie în anul 2010 o are judeţul Cluj, reprezentând 46,06% din totalul emisiilor, contribuţia cea mai mică o are judeţul Bihor cu o pondere de 0,06%.
Emisiile de NH3, înregistrate în anul 2010 se datorează agriculturii şi anume aplicării fertilizatorilor (excepţie îngrăşământul natural-gunoiul de grajd) pe culturi perene, pe terenuri arabile, în horticultură (legume) şi pe fâneţe (păşuni) şi din managementul dejecţiilor animale.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
7
46,06
23,573,09
26,79
0,43
0,06
Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj
Maramureş Satu Mare Sălaj
Fig. nr. 2.1.1.7. Contribu ţia jude ţelor la emisiile de amoniac, 2010
Calitatea precipita ţiilor Ploaia acidă se formează în urma combinării oxiziilor de sulf şi a celor de azot cu
vaporii de apă din atmosferă, rezultând acizi sulfurici şi acizi azotici, care pot fi transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii, şi care pot precipita sub formă de ploaie.
Actiunea corozivă a ploii acide provoacă pagube incomensurabile mediului înconjurător. Ploaia acidă îndepărtează substanţele nutritive din pământ, încetineşte dezvoltarea copacilor şi transformă lacurile într-un mediu care nu poate întreţine viaţa. În oraşe, acizii poluanţi corodează aproape tot ce intră în contact cu ei, accelerând acest proces asupra structurilor cum ar fi blocuri şi statui. Acizii în combinaţie cu alte substanţe chimice formează praful de fum urban care atacă plămânii, cauzând boli şi decedări premature.
pH-ul scăzut din probele de precipitaţii colectate în punctele de observaţie se datorează contactului precipitaţiilor cu gazele provenite din procese de ardere: arderi în centrale termice, în procese industriale, din activităţi de transport.
În anul 2009 s-au colectat şi analizat precipitaţii în mai multe puncte de supraveghere de către Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului. Precipitaţiile atmosferice din Regiunea 6 Nord-Vest au înregistrat un pH optim (pH ≥5,6) în majoritatea punctelor de prelevare, pe parcursul întregului an 2010.
2.1.2. Emisii de compu şi organici volatili nemetanici
Principalele activităţi în urma cărora rezultă cantităţi însemnate de emisii de compuşi organici nemetanici (COV nemetanici) sunt: traficul rutier, industria de producere a anvelopelor, industria de prelucrare a lemnului, utilizarea solvenţilor, distribuţia carburanţilor, din arderile industriale şi neindustriale, precum şi din activitatea de extracţie a gazelor naturale şi distribuţia combustibililor.
Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest În anul 2010 sunt prezentate în tabelul 2.1.2.1.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
8
Tabel nr. 2.1.2.1. Emisii anuale de COV nemetanici (tone/an) Emisii anuale
COV nemetanici t/an 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Bihor 969,870 378,834 641,340 5467,120 2331,065 12070,69 Bistriţa-Năsăud 1129,650 2068,300 8634,747 7885,347 8329,243 8985,65 Cluj 1491,871 1527,924 1352,821 1030,940 740,141 497,269 Maramureş 2176,000 2338,000 1557,000 1794,900 2055,130 2954 Satu Mare 3313,752 3637,514 3047,630 3572,010 1991,730 1011,19 Sălaj 1720,400 1661,251 1748,470 1793,760 648,263 2035,2 Total Regiune 10801,543 11611,823 10513,491 14818,630 9700,419 27553,999
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Emisii anuale de NMCOV tone/an
Fig. nr. 2.1.2.1. Emisii anuale de COV nemetanici în Regiunea Nord-V est, 2010
Începând cu anul 2007, la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud s-a luat în considerare şi consumul de lemn şi GPL declarat de primăriile localităţilor şi comunelor din judeţ. În aceste condiţii, emisiile de NMVOC au crescut de aproximativ 4 ori, comparativ cu anii 2005, respectiv 2006.
În judeţul Bihor, emisiile de NMVOC au crescut simţitor în anul 2010, datorită inventarierii unui număr mai mare de agenţi economici în a căror activitate se regăseşte utilizarea solvenţilor şi a altor produse cu conţinut de compus organic volatil.
Din emisiile de COV nemetanici raportate la nivel regional, cea mai însemnată contribuţie în anul 2010 o are judeţul Bihor, reprezentând 43,81% din totalul emisiilor, contribuţia cea mai mică la nivelul regiunii o are judeţul Cluj (1,80%).
32,61
43,81
7,393,6710,72
Bihor Bistriţa-Năsăud ClujMaramureş Satu Mare Sălaj
Fig. nr. 2.1.2.2. Contribu ţia jude ţelor la emisiile de COV nemetanici, 2010
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
9
2.1.3. Emisii de metale grele
Inventarierea emisiilor de metele grele s-a realizat de către Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului în baza metodologiei CORINAIR 2009, prin calcul cu ajutorul factorilor de emisie.
Principalele surse de emisii de metale grele provin din industrie (centralele termice care utilizează ca tipuri de combustibil păcura, CLU sau deşeurile de lemn, producţia de cupru, producţia de mixturi asfaltice, de cărămizi şi ţigle), traficul rutier şi agricultura (zootehnie).
Metalele grele nu pot fi degradate pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, pe termen lung sunt periculoase deoarece se pot acumula în lanţul trofic.
Mercurul, cadmiu şi plumbul sunt substanţe cunoscute sub denumirea de poluanţi sistemici, deoarece nu au o funcţie biologică, dar după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul anumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foarte mici.
La nivelul Regiunii 6 Nord-Vest s-au înregistrat următoarele emisii de metale grele: Arseniu, Cadmiu, Crom, Cupru, Mercur, Nichel, Seleniu şi Zinc.
Tabel nr. 2.1.3.1. Emisii anuale de metale grele (tone/an) Emisii anuale
metale grele t/an 2006 2007 2008 2009 2010
Bihor 0,489 1,007 2,593 2,349 0,722 Bistriţa Năsăud 0,118 0,073 0,103 0,305 1,437 Cluj 0,176 0,124 1,078 0,450 0,265 Maramureş 20,600 12,520 0,714 0,167 0,432 Satu Mare 2,118 1,260 0,271 0,252 0,00044 Sălaj 0,022 0,005 0,970 0,269 0,0028 Total Regiune 23,523 14,989 5,729 3,792 2,859
Comparativ cu anul anterior se observă o scădere foarte mare a emisiilor de
metale grele, figura nr. 2.1.3.1.
2006 2007 2008 2009 2010
Emisii de metale grele tone/an
Fig. nr. 2.1.3.1. Emisii anuale de metale grele în Regiunea Nord-Ves t, 2010
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
10
Din emisiile de metale grele raportate la nivel regional, cea mai însemnată contribuţie în anul 2010 o are judeţul Bistriţa Năsăud cu 50,26% din totalul emisiilor, iar cea mai mică o are judeţul Satu Mare, de 0,015%.
9,27
50,26
15,11
0,10,015
25,25
Bihor Bistriţa Năsăud Cluj MaramureşSatu Mare Sălaj
2.1.4. Emisii de plumb
Principalele emisii de plumb la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest provin din: producţia de plumb primar, fabricarea de acumulatori auto, producere şi turnare fontă şi oţel, industria sticlei, producţia cimentului, transportul rutier, tratarea şi depozitarea deşeurilor. În tabelul număr 2.1.4.1. sunt redate emisiile de plumb calculate cu metodologia CORINAIR 2009 de către Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului din Regiunea 6 Nord-Vest.
Tabel nr. 2.1.4.1. Emisii de plumb (tone/an) Emisii anuale de Plumb
tone/an 2008 2009 2010
Bihor 0,4422664 0,278 0,045 Bistriţa Năsăud 0,1048734 0,096 0,353 Cluj 0,0491195 0,122 0,031 Maramureş 1,4175987 1,651 1,538 Satu Mare 2,5564068 0,021 0,0021 Sălaj 0,0023981 0,007 0,0074 Total Regiune 4,5726629 2,175 1,977
În anul 2010, s-a înregistrat o scădere a emisiilor de Pb faţă de anul 2009, deoarece la staţiile de distribuţie combustibil s-a vândut doar benzină fără plumb.
Fig. nr. 2.1.3.2. Contribu ţia jude ţelor la emisiile de metale grele, 2010
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
11
Bihor Bistri ţaNăsăud
Cluj Maramure şSatu Mare Sălaj TotalRegiune
Emisii de Plumb tone/an
Fig. nr. 2.1.4.1. Contribu ţia jude ţelor la emisiile de plumb, 2010
Cantitatea cea mai mare de emisii de plumb inventariată în anul 2010 se regăseşte în judeţul Maramureş (1,538 tone), provenind în proporţie de peste 99% din producţia de plumb primar.
2.1.5. Emisii de poluan ţi organici persisten ţi (POPS) Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) sunt substanţe chimice foarte stabile, care se
pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurator, se transportă la distanţe mari.
Principalele tipuri de POPs sunt : • Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen,
mirex, toxafen, DDT, etc., • Substanţe sintetice:HCB, bifenili policloruraţi (aprox.129 compuşi), utilizate în
produse de etanşare, vopsele anti-miros pentru nave, electrice-izolante, fluide de transfer de căldură,etc.;
• Produse secundare: dioxine şi furani, două dintre cei douăsprezece POPs iniţial incluşi în Convenţia de la Stockholm, provenind din arderea de biomasă şi deşeuri, producţia primară de metale, cărămizi, mangal, etc.
Caracteristicile principale ale POPs-urilor, care le fac să fie extrem de periculoase şi efectele lor asupra organismelor vii, sunt:
• Persistenţa (sunt rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi biologică), • Bioacumularea (se depun în ţesuturile grase ale organismelor vii, prin
intermediul apei, hranei şi a aerului inspirat), • Toxicitatea (sunt toxici pentru oameni şi animale producând dezechilibre ale
sistemului imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice).
Sursele de emisie ale POPs -urilor se clasifica în 3 categorii: • Punctiforme - din activităţi industriale şi neindustriale de tip :
o Producerea fontei, o Producţia de oţeluri în cuptoare electrice, o Producţia continuă şi discontinuă de asfalt în mixere tip cuptor şi în tambur
rotativ, o Incinerarea deşeurilor spitaliceşti, o Utilizarea solvenţilor în activităţi gospodăreşti.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
12
• De suprafaţă - din activităţi agricole de tip: o Arderea miriştilor, o Aplicarea produselor fitosanitare.
• De linie - din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri interioare în fabrici, agricultura, etc.).
Conform Inventarelor de Emisii realizate de Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului din cele 6 judeţe ale Regiunii 6 Nord-Vest s-au pus în evidenţă tipuri diferite de poluanţi organici persistenţi emişi în atmosferă: Dioxine, PCB, PAH, tetracloretilenă, tricloretan, cantităţile sunt redate în tabelul nr. 2.1.5.1.
Tabel nr. 2.1.5.1. Emisii anuale de POP S (tone/an) Emisii anuale
POPS t/an 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Bihor necom necom 0,0050 necomunicat necomunicat necomunicat Bistriţa Năsăud 0,0047 0,0142 0,0863 0,0033 0,012 0,000005 Cluj necom necom 0,00001 0,0000001 0,0000804 0,000000265 Maramureş 0,597 0,40 0,036 necomunicat 0,00005 0,0000665 Satu Mare 0,00092 0,00011 0,00016 0,00248*10-12 0.0069*10-12 0,00668*10-12 Sălaj 0,0288 0,0215 0,0045 0,0021*10-6 0,0146*10-6 0,016*10-6 Total Regiune 0,6314 0,4358 0,13197 0,00330010 0,01213041 0,86218
Cantitatea cea mai mică este în judeţul Satu Mare unde conform Inventarului de
emisii realizat CORINVENT pentru anul 2010, s-a emis o cantitate de 0,00668*10-12 t/an dioxine.
În prezent, în ţara noastră nu se mai produc şi nu se mai utilizează DDT, aldrin, dieldrin, clordan, endrin şi celelalte pesticide incluse în POPs.
2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice
Hidrocarburile aromatice policiclice (PAHs) sunt compuşi organici care conţin două sau mai multe inele aromatice. Protocolul UNECE privind POPs include în inventarele de emisii următoarele 4 substanţe:
- benzo[b]fluoranthene - benzo[k]fluoranthene - benzo[a]piren - indenol[123-cd]piren
Hidrocarburile aromatice policiclice au efecte negative deosebit de severe asupra vieţii datorate în special proprietăţilor cangerigene. Proprietăţile lor semi-volatile fac să aibă o mobilitate ridicată în mediu, ele putând fi transportate pe distanţe mari, devenind o importantă problemă a poluărilor transfrontaliere.
Hidrocarburile poliaromatice provin din procesul de producere a fontei, din activitatea de incinerare a deşeurilor industriale şi spitaliceşti (IF Tehnologii Cluj-Napoca), depozitare deşeuri, funcţionarea locomotivelor şi a drezinelor, din arderea combustibililor fosili sau a biomasei, în instalaţiile mari de ardere.
În anul 2010 cantitatea de HAP rezultată la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest a fost uşor mai mare decât cea din anul 2009. Cea mai mare cantitate de HAP emisă în anul
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
13
2010 (calculată în conformitate cu metodologia CORINAIR 2009) a fost în judeţul Sălaj, de 12,97 kg, iar acest fapt se datorează proceselor de producţie din industria fontei şi oţelului.
. Tabel nr. 2.1.6.1. Emisii de PAH (kg/an)
Emisii anuale PAH 2008 2009 2010 Bihor 5,4452 0 necomunicat Bistriţa Năsăud 1,4017 12,078 8,355 Cluj 36,9034 0,544 3,2 Maramureş 133,0000 24,000 25 Satu Mare 1,7900 0,457 0,45 Sălaj 0,6584 8,324 12,97 Total Regiune 179,1987 45,403 49,975
25
3,20,45
8,35512,97
Bistri ţa Năsăud Cluj Maramure ş Satu Mare Sălaj
2.1.7. Emisii de bifenili policlorura ţi Compuşii bifenil policloruraţi, denumiţi pe scurt PCBs, sunt un grup de substanţe
organice sintetice cu formula chimică generală C12H(10-n)Cln unde n are valori între 1 şi 10. Numărul şi poziţia în care se leagă atomii de clor de nucleul bifenil determină nivelul efectului toxic. Emisiile de PCBs în atmosferă pot fi din :
- activităţi ca producerea de PCBs şi echipamente ce conţin PCBs; - producţia de oţel în furnale cu arc electric; - incinerarea deşeurilor, - arderea de combustibili fosili lichizi şi solizi, - utilizarea vopselelor ce conţin PCBs .
În anul 2010 s-a realizat, la nivelul APM-urilor, semestrial, inventarul agenţilor economici care deţin echipamente cu compuşi desemnaţi (PCB), echipamente care urmează a fi eliminate până în 31 decembrie 2010. Cantitatea totală de PCBs emisă la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest (conform metodologiei CORINAIR 2009) în anul 2010 este prezentată în tabelul nr. 2.1.7.1.
Tabel nr. 2.1.7.1. Emisii de PCB S (kg/an)
Emisii anuale de PCB S kg/an 2009 2010
Bihor 0 0
Fig. nr. 2.1.6.1. Contribu ţia jude ţelor la emisiile de PAH, kg/an
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
14
Bistriţa-Năsăud 0,0000091 0,000438 Cluj 0,0902992 0,0497 Maramureş 0,0513403 0,0665 Satu Mare 0,0000834 0 Sălaj 0,0064113 0,00732 Total Regiune 0,1481433 0,123958
Din datele prezentate în tabel rezultă că la nivelul judeţului Maramureş s-a înregistrat
cea mai mare cantitate de bifenili policloruraţi (PCBs) din Regiunea 6 Nord-Vest. Această cantitate a provenit din arderi în industria de prelucrare.
2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen
Hexaclorbenzenul este un compus chimic obținut prin substituirea atomilor de hidrogen din benzen cu atomi de clor.
Hexaclorbenzenul rezultă în principal din procese de ardere a materialelor organice cu conţinut de clor (în incineratoare, crematorii de deşeuri medicale, etc.).
Deoarece în majoritatea judeţelor componente ale Regiunii 6 Nord-Vest a fost sistată funcţionarea crematoriilor pentru arderea deşeurilor spitaliceşti, din inventarierea realizată prin metodologia CORINAIR, în anul 2109, nu au rezultat domenii de activitate din care se emite hexaclorbenzen, excepţie fac judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj. Astfel, s-au emis 0,431 respectiv 0,077 kg HCB.
2.2. Calitatea aerului ambiental
cumulat al industriei, traficului, a încălzirii spaţiilor de locuit şi comerciale.
În cele 6 judeţe componente a Regiunii Nord-Vest funcţionează 18 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, care sunt localizate astfel:
- 4 staţii în judeţul Bihor, în localitatea Oradea: � fond urban � trafic � 2 industriale
- 1 staţie de fond urban în judeţul Bistriţa-Năsăud: în localitatea Bistriţa. - 5 staţii în judeţul Cluj:
Monitorizarea calităţii aerului în Regiunea 6 Nord-Vest se realizează utilizând două tipuri de reţele şi anume reţeaua formată din staţiile manuale şi cea formată din staţiile automate.
Datele obţinute din reţeaua de supraveghere şi sistemul de control permit identificarea zonelor poluate şi luarea rapidă a măsurilor strategice şi tactice de combatere a poluării şi de prevenire a accentuării acesteia. Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului a fost amplasată astfel încât să urmărească efectul
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
15
� 2 staţii de fond urban la Cluj-Napoca şi Dej � trafic � suburban � industrial
- 5 staţii în judeţul Maramureş: � trafic � urban � suburban � 2 industriale
- 2 staţii în judeţul Satu-Mare: � urban în Satu Mare � suburban amplasată la Carei - SM2 care a intrat în funcţiune începând cu
luna iulie 2009. - 1 staţie în judeţul Sălaj – industrial - amplasată în Zalău.
Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în Regiunea Nord-Vest este compusă din: - 6 staţii fond urban (judeţele BN, CJ, MM şi SM) - 3 staţii fond suburban (judeţele CJ , MM şi SM) - 3 staţii de trafic (judeţele BH, CJ şi MM) - 6 staţii industriale (judeţele BH, CJ, MM şi SJ). Datele de calitatea aerului provenite de la staţii sunt transmise la serverul APM -
urilor, iar publicului îi sunt prezentate cu ajutorul unor panouri exterioare (fig. 2.2.1) care sunt amplasate în zone dens populate ale oraşelor şi cu ajutorul unor panouri de interior (fig. 2.2.2.) amplasate la Primării sau în sediul APM-urilor. Toate datele de calitatea aerului şi datele meteorologice se transmit de la APM-uri la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului.
Fig. 2.2.1. Panou exterior Fig. 2.2.2. Panou interior
În vederea facilitării informării publicului, interpretarea datelor privind calitatea aerului furnizate de staţiile automate, se realizează prin:
- calculul indicelui specific de calitate a aerului, ceea ce reprezintă un sistem de codificare a concentraţiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi monitorizaţi: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), ozon (O3), monoxid de carbon (CO) şi pulberi în suspensie (PM10).
- calculul indicelui general care se stabileşte pentru fiecare dintre staţiile automate din cadrul reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului, ca fiind cel mai mare dintre
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
16
indicii specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi. Pentru a se putea calcula indicele general trebuie să fie disponibili cel puţin 3 indici specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi.
Indicele general şi indicii specifici sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 si 6, fiecare număr corespunzând unei culori. Indicii specifici şi indicele general al staţiei se afişează din oră în oră, astfel:
Fig. 2.2.3. Modalitatea de prezentare a calit ăţii aerului pe baza indicatorilor de calitate
Informarea publicului privind calitatea aerului se mai realizează cu ajutorul unui buletin informativ care este postat zilnic pe site-ul fiecărei Agenţii Judeţene pentru Protecţia Mediului şi prin intermediul site-ului www.calitateaer.ro.
Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi de informare sunt stabilite de legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de reglementările europene: Directiva nr. 96/62/CE privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi a directivelor fiice precum şi legislaţiei din România: Ordinul MAPM nr. 592/2002 . În prezent Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO); ozon (O3 ); pulberi în supensie (PM10 şi PM2.5 ); benzen; plumb.
Tipul şi amplasarea celor 18 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului sunt prezentate în tabelul număr 2.2.1.
Tabel nr. 2.2.1. Reţeaua de monitorizare a calit ăţii aerului în Regiunea 6 Nord-Vest Jude ţ Localitatea
/ Staţia Tip de sta ţie
Punct de prelevare Indicatori
Oradea / BH1
urbană Sediul APM – b-dul. Dacia nr. 25/A
CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, PM2,5, BTX, prametrii meteo;
Oradea / BH2
industrială Şc. Gen din cartierul Episcopia Bihor, str. Matei Corvin nr.106/A
CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, parametrii meteo
Bihor
Oradea / BH3
trafic Cartierul Nufărul CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, BTX, parametrii meteo.
Bistri ţa-Năsăud
Bistriţa / BN1
urban Str. Parcului nr. 20 CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, BTX, parametrii meteo.
Cluj-Napoca / CJ1
Trafic Aurel Vlaicu CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10, BTX
Cluj-Napoca / CJ2
Urban Curtea liceului Nicolae Bălcescu, str. Constanţa nr. 6
SO2, NO, NO2, NOx, BTX, PM2,5, parametrii meteo
Cluj-Napoca / CJ3
Suburban Cartierul Grigorescu blv. 1 Decembrie 1918
CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3
Cluj
Cluj-Napoca / CJ4
Industrial Str. Dâmboviţei SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, parametrii meteo
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
17
Dej / CJ5 Urban Intersecţia str. 21 Decembrie şi Vasile Alecsandri
CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, BTX, parametrii meteo
Baia Mare / MM1
Trafic Bd. Bucureşti nr. 28 CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10, BTX
Baia Mare / MM2
Urban Parc Mara - Bd. Unirii nr.9-11 - CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, BTX, PM10, PM2,5, parametrii meteo
Baia Mare / MM3
Suburban Curtea şc. Gen. Nr. 13 Str. Firiza nr. 65
CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, BTX, PM10, parametrii meteo
Baia Mare / MM4
Industrial Str. Colonia Topitorilor – nod de presiune SGA MM
SO2, NO, NO2, NOx O3, PM10, parametrii meteo
Maramure ş
Baia Mare / MM5
Industrial Curtea şc. Gen. Nr. 9 Ferneziu SO2, NO, NO2, NOx O3, PM10, parametrii meteo
Satu-Mare / SM1
urban Curtea colegiului Naţional Ioan Slavici
CO, SO2, NO2, NO, NOX, PM2,5, BTX şi parametrii meteo.
Satu-Mare
Carei / SM2 suburban Str. Someşului nr. 5 CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, BTX, PM10, parametrii meteo
Sălaj Zalău industrial Str. Meteorologiei nr. 93 CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10, parametrii meteo
2.2.1. Dioxidul de azot
Dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare brun-roşcat cu un miros puternic, înecăcios care poate proveni din surse naturale şi surse antropice.
Staţii Automate
Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru NO2 valori limită pentru timpi de mediere de 1 oră şi respectiv 1an.
Determinările concentraţiilor de dioxid de azot în Regiunea 6 Nord-Vest au înregistrat următoarele rezultate:
� faţă de valoarea limită prevăzută în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002, pentru un timp de mediere de un an (VL=40 µg/m3), concentraţiile medii înregistrate în anul 2010, în judeţul Maramureş s-au situat între 8,4 µg/m3 la staţia MM3 şi 23,6 µg/m3 la staţia MM1.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită orare şi anuale în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
� în figura 2.2.1.1. sunt redate concentraţiile de NO2 în aer medii orare în anul 2010 la cele 5 staţii din judeţul Maramureş.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
18
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
01 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
31 Ja
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 F
eb 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 M
ar 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
31 M
ar 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 A
pr 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 M
ay 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
31 M
ay 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 Ju
n 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
31 Ju
l 201
0 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
31 A
ug 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 S
ep 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
31 O
ct 20
10 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 N
ov 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
01 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
02 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
03 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
04 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
05 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
06 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
07 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
08 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
09 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
10 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
11 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
12 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
13 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
14 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
15 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
16 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
17 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
18 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
19 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
20 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
21 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
22 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
23 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
24 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
25 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
26 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
27 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
28 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
29 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
30 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
31 D
ec 2
010 3
5
7
9
11
13
15
17
19
21
23
MM-1 - MM-2 - MM-3 - MM-4 - MM-5 -
NO2 (ug/m3), medii orare, perioada: 01 Jan 2010-31 Dec 2010
Fig. 2.2.1.1. Concentra ţii de NO 2 în aer medii orare - anul 2010 la sta ţiile din jude ţul
Maramure ş
Staţii Manuale
În urma monitorizării manuale a indicatorului dioxid de azot s-au obţinut următoarele rezultate:
� nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxim admise de 40 µg/mc conform STAS 12574/1987 pentru probele de lungă durată în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj.
� nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxim admise de 0,3 mg/mc, conform STAS 12574/87, pentru probele de scurtă durată (30 min) în toate punctele de prelevare din judeţul Cluj.
� s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei de oxizi de azot în judeţul Satu Mare pe strada Magnoliei şi pe str. Careiului, în zone cu trafic rutier intens.
2.2.2. Dioxidului de sulf
Poluarea cu dioxid de sulf poate fi cauzată de activitatea antropică: sisteme de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice şi procesele industriale (siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric).
Monitorizarea calităţii aerului la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest s-a realizat prin măsurători on-line, cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului şi măsurători ale poluanţilor din atmosferă de scurtă durată (30 min).
Staţii Automate
În urma măsurătorilor efectuate raportate la valorile limită şi de prag prevăzute în Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru dioxid de sulf, în anul 2010 la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest s-au constatat următoarele:
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
19
� concentraţiile medii orare (350 µg/m3) şi zilnice (125 µg/m3) s-au situat preponderent sub valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Satu Mare şi Sălaj.
Fig. nr. 2.2.2.1 Varia ţiile concentra ţiilor de SO 2 validate la sta ţiile din jude ţul Bihor
� staţiile automate din judeţul Maramureş au înregistrat 65 concentraţii medii orare mai mari de 350 µg/m3 şi 8 concentraţii medii zilnice mai mari de 125 µg/m3. Faţă de numărul anual de apariţii admis de legislaţia în vigoare (24 valori ale concentraţiilor medii orare mai mari de 350 µg/mc şi 3 valori ale concentraţiilor medii zilnice mai mari de 125 µg/mc în fiecare staţie de monitorizare) s-au înregistrat, pentru concentraţiile medii orare 22 depăşiri şi pentru concentraţiile medii zilnice 2 depăşiri la staţia MM2.
Valorile medii anuale determinate au fost cuprinse între 11,3 µg/m3 la staţia MM3 şi 34,5 µg/m3 la staţia MM2.
Nivelul concentraţiilor de SO2 în atmosferă este determinat în mod preponderent de emisiile provenite de la S.C. Romplumb SA Baia Mare.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
20
0,0
100,0
200,0
300,0
400,0
500,0
600,0
700,0
01 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
02 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
03 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
04 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
05 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
06 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
07 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
08 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
09 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
10 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
11 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
12 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
13 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
14 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
15 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
16 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
17 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
18 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
19 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
20 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
21 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
22 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
23 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
24 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
25 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
26 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
27 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
28 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
29 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
30 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
31 Ja
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
01 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
02 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
03 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
04 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
05 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
06 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
07 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
08 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
09 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
10 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
11 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
12 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
13 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
14 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
15 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
16 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
17 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
18 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
19 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
20 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
21 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
22 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
23 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
24 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
25 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
26 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
27 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
28 F
eb 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
01 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
02 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
03 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
04 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
05 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
06 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
07 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
08 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
09 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
10 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
11 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
12 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
13 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
14 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
15 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
16 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
17 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
18 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
19 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
20 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
21 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
22 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
23 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
24 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
25 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
26 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
27 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
28 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
29 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
30 M
ar 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
31 M
ar 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
01 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
02 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
03 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
04 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
05 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
06 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
07 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
08 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
09 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
10 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
11 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
12 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
13 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
14 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
15 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
16 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
17 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
18 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
19 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
20 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
21 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
22 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
23 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
24 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
25 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
26 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
27 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
28 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
29 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
30 A
pr 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
01 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
02 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
03 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
04 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
05 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
06 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
07 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
08 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
09 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
10 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
11 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
12 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
13 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
14 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
15 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
16 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
17 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
18 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
19 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
20 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
21 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
22 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
23 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
24 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
25 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
26 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
27 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
28 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
29 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
30 M
ay 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
31 M
ay 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
01 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
02 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
03 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
04 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
05 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
06 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
07 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
08 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
09 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
10 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
11 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
12 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
13 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
14 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
15 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
16 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
17 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
18 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
19 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
20 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
21 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
22 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
23 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
24 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
25 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
26 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
27 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
28 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
29 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
30 Ju
n 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
01 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
02 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
03 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
04 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
05 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
06 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
07 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
08 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
09 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
10 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
11 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
12 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
13 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
14 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
15 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
16 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
17 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
18 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
19 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
20 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
21 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
22 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
23 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
24 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
25 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
26 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
27 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
28 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
29 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
30 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
31 Ju
l 201
0 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
01 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
02 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
03 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
04 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
05 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
06 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
07 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
08 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
09 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
10 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
11 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
12 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
13 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
14 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
15 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
16 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
17 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
18 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
19 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
20 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
21 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
22 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
23 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
24 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
25 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
26 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
27 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
28 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
29 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
30 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
31 A
ug 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
01 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
02 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
03 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
04 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
05 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
06 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
07 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
08 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
09 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
10 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
11 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
12 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
13 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
14 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
15 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
16 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
17 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
18 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
19 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
20 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
21 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
22 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
23 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
24 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
25 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
26 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
27 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
28 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
29 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
30 S
ep 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
01 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
02 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
03 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
04 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
05 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
06 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
07 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
08 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
09 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
10 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
11 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
12 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
13 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
14 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
15 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
16 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
17 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
18 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
19 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
20 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
21 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
22 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
23 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
24 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
25 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
26 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
27 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
28 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
29 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
30 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
31 O
ct 20
10 3 5 7 9 1
1 1
3 1
5 1
7 1
9 2
1 2
3
01 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
02 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
03 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
04 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
05 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
06 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
07 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
08 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
09 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
10 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
11 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
12 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
13 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
14 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
15 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
16 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
17 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
18 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
19 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
20 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
21 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
22 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
23 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
24 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
25 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
26 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
27 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
28 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
29 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
30 N
ov 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
01 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
02 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
03 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
04 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
05 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
06 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
07 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
08 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
09 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
10 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
11 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
12 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
13 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
14 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
15 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
16 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
17 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
18 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
19 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
20 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
21 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
22 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
23 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
24 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
25 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
26 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
27 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
28 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
29 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
30 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
31 D
ec 2
010 3 5 7 9 11
13
15
17
19
21
23
MM-1 - MM-1 - hourly limit MM-2 - MM-3 - MM-4 - MM-5 -
SO2 (ug/m3), medii orare, perioada: 01 Jan 2010-31 Dec 2010
Fig. 2.2.2.2. Concentra ţii de SO 2 în aer, medii orare în jude ţul Maramure ş
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
160,0
180,0
01 Ja
n 20
10
03 Ja
n 20
10
05 Ja
n 20
10
07 Ja
n 20
10
09 Ja
n 20
10
11 Ja
n 20
10
13 Ja
n 20
10
15 Ja
n 20
10
17 Ja
n 20
10
19 Ja
n 20
10
21 Ja
n 20
10
23 Ja
n 20
10
25 Ja
n 20
10
27 Ja
n 20
10
29 Ja
n 20
10
31 Ja
n 20
10
02 F
eb 2
010
04 F
eb 2
010
06 F
eb 2
010
08 F
eb 2
010
10 F
eb 2
010
12 F
eb 2
010
14 F
eb 2
010
16 F
eb 2
010
18 F
eb 2
010
20 F
eb 2
010
22 F
eb 2
010
24 F
eb 2
010
26 F
eb 2
010
28 F
eb 2
010
02 M
ar 201
0
04 M
ar 2
010
06 M
ar 2
010
08 M
ar 2
010
10 M
ar 2
010
12 M
ar 201
0
14 M
ar 201
0
16 M
ar 201
0
18 M
ar 201
0
20 M
ar 2
010
22 M
ar 2
010
24 M
ar 2
010
26 M
ar 2
010
28 M
ar 201
0
30 M
ar 201
0
01 A
pr 20
10
03 A
pr 20
10
05 A
pr 20
10
07 A
pr 20
10
09 A
pr 20
10
11 A
pr 20
10
13 A
pr 20
10
15 A
pr 20
10
17 A
pr 20
10
19 A
pr 20
10
21 A
pr 20
10
23 A
pr 20
10
25 A
pr 20
10
27 A
pr 20
10
29 A
pr 20
10
01 M
ay 20
10
03 M
ay 201
0
05 M
ay 201
0
07 M
ay 201
0
09 M
ay 201
0
11 M
ay 20
10
13 M
ay 20
10
15 M
ay 20
10
17 M
ay 20
10
19 M
ay 201
0
21 M
ay 201
0
23 M
ay 201
0
25 M
ay 201
0
27 M
ay 20
10
29 M
ay 20
10
31 M
ay 20
10
02 Ju
n 20
10
04 Ju
n 20
10
06 Ju
n 20
10
08 Ju
n 20
10
10 Ju
n 20
10
12 Ju
n 20
10
14 Ju
n 20
10
16 Ju
n 20
10
18 Ju
n 20
10
20 Ju
n 20
10
22 Ju
n 20
10
24 Ju
n 20
10
26 Ju
n 20
10
28 Ju
n 20
10
30 Ju
n 20
10
02 Ju
l 201
0
04 Ju
l 201
0
06 Ju
l 201
0
08 Ju
l 201
0
10 Ju
l 201
0
12 Ju
l 201
0
14 Ju
l 201
0
16 Ju
l 201
0
18 Ju
l 201
0
20 Ju
l 201
0
22 Ju
l 201
0
24 Ju
l 201
0
26 Ju
l 201
0
28 Ju
l 201
0
30 Ju
l 201
0
01 A
ug 2
010
03 A
ug 2
010
05 A
ug 2
010
07 A
ug 2
010
09 A
ug 2
010
11 A
ug 2
010
13 A
ug 2
010
15 A
ug 2
010
17 A
ug 2
010
19 A
ug 2
010
21 A
ug 2
010
23 A
ug 2
010
25 A
ug 2
010
27 A
ug 2
010
29 A
ug 2
010
31 A
ug 2
010
02 S
ep 2
010
04 S
ep 2
010
06 S
ep 2
010
08 S
ep 2
010
10 S
ep 2
010
12 S
ep 2
010
14 S
ep 2
010
16 S
ep 2
010
18 S
ep 2
010
20 S
ep 2
010
22 S
ep 2
010
24 S
ep 2
010
26 S
ep 2
010
28 S
ep 2
010
30 S
ep 2
010
02 O
ct 20
10
04 O
ct 20
10
06 O
ct 20
10
08 O
ct 20
10
10 O
ct 20
10
12 O
ct 20
10
14 O
ct 20
10
16 O
ct 20
10
18 O
ct 20
10
20 O
ct 20
10
22 O
ct 20
10
24 O
ct 20
10
26 O
ct 20
10
28 O
ct 20
10
30 O
ct 20
10
01 N
ov 2
010
03 N
ov 2
010
05 N
ov 2
010
07 N
ov 2
010
09 N
ov 2
010
11 N
ov 2
010
13 N
ov 2
010
15 N
ov 2
010
17 N
ov 2
010
19 N
ov 2
010
21 N
ov 2
010
23 N
ov 2
010
25 N
ov 2
010
27 N
ov 2
010
29 N
ov 2
010
01 D
ec 2
010
03 D
ec 2
010
05 D
ec 2
010
07 D
ec 2
010
09 D
ec 2
010
11 D
ec 2
010
13 D
ec 2
010
15 D
ec 2
010
17 D
ec 2
010
19 D
ec 2
010
21 D
ec 2
010
23 D
ec 2
010
25 D
ec 2
010
27 D
ec 2
010
29 D
ec 2
010
31 D
ec 2
010
MM-1 - MM-1 - daily limit MM-2 - MM-3 - MM-4 - MM-5 -
SO2 (ug/m3), medii zilnice, perioada: 01 Jan 2010-31 Dec 2010
Fig. 2.2.2.3. Concentra ţii de SO 2 în aer, medii zilnice în jude ţul Maramure ş
Staţii Manuale
În urma monitorizării manuale a indicatorului dioxid de sulf nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor anuale maxim admise, valorile încadrându-se în limitele impuse de
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
21
STAS 12574/1987 (CMA 60 µg/mc) în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Satu Mare şi Sălaj.
2.2.3. Pulberi în suspensie (PM 10)
Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi
picături de lichid. Natura acestor pulberi este extrem de diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon (funingine), metale grele, oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte noxe toxice, unele dintre acestea având efecte cancerigene (cum este cazul poluanţilor organici persistenţi PAH, şi PCB).
Poluarea atmosferei cu pulberi în suspensie are multe surse. În primul rând, procesele industriale, cantitatea cea mai importantă provine din metalurgie şi siderurgie, urmată de centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril, etc.
În general pulberile au o acţiune iritantă asupra ochilor, sistemului respirator, şi de scădere a organismului la infecţii.
Staţii automate PM10 Valorile concentraţiilor de pulberi în suspensie - PM10 - monitorizate prin
măsurători automate (metoda nefelometrică) în staţiile de monitorizare sunt valori orientative, pentru informare rapidă, metoda de măsurare de referinţă prevăzută de Ordinul MAPM nr. 592/2002, pentru acest indicator este metoda gravimetric ă, care se bazează pe colectarea pe filtre a fracţiunilor PM10, respectiv PM2,5, a pulberilor în suspensie în aer şi determinarea masei acestora prin metoda cântărire în laborator.
În conformitate cu Ordinul MAPM 592/2002 valoarea limită zilnică pentru PM10
este de 50 µg/mc, cu condiţia de a nu se depăşi această valoare mai mult de 35 de ori într-un an calendaristic în fiecare staţie, iar valoarea limită anuală este de 40 µg/mc.
În anul 2010 s-au efectuat determinări de PM10, în sistem automat şi gravimetric, la staţiile aflate în dotarea Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului.
Pentru PM10 grav s-au înregistrat următoarele depăşiri: � în judeţul Bihor: 17 depăşiri la staţia BH2 (industrială) şi 23 depăşiri la staţia
BH4 (industrială); � în judeţul Bistriţa-Năsăud: 4 depăşiri la staţia BN1; � în judeţul Cluj: 17 depăşiri la Cj1-trafic, 31 depăşiri la CJ3-suburbană şi 22
depăşiri la CJ5-urbană, Dej � în judeţul Maramureş - 35 depăşiri � în judeţul Sălaj - 10 depăşiri
Valorile medii anuale determinate gravimetric la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest s-au
situat între 18,15 µg/mc la staţia BH3 şi 30,26 µg/mc la staţia CJ5, încadrându-se astfel sub limita medie anuală, care conform Ord . 592/2002 este de 40µg/m3.
Cauzele acestor depăşiri sunt traficul rutier, lucrările de construcţii executate pe arealul judeţelor, aplicarea materialului antiderapant în perioada de iarnă, arderea combustibilui solid în centralele termice rezidenţiale (pentru perioada mai rece), condiţiile meteorologice cu viteză mică a vântului, calm atmosferic, umiditate mare, ceea
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
22
ce favorizează concentrarea agenţilor poluanţi în jurul zonei de emisie, iar într-o mai mică măsură activitatea industrială.
În judeţul Satu Mare nu s-au înregistrat depăşiri. PM2,5
Efectele pulberilor în suspensie asupra sănătăţii populaţiei sunt direct legate de dimensiunile particulelor pulberilor. Astfel, în urma studiilor efectuate s-a stabilit că o problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care pot trece cu uşurinţă prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Pulberile în suspensie cu diametrul de 2,5 micrometri denumite generic PM 2,5 au un impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane. Nu a fost identificat un prag-limită sub care PM 2,5 nu ar prezenta nici un risc.
Pulberile PM2,5 la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest se determină în patru staţii automate de monitorizare a calităţii aerului: BH1, CJ2, MM2 şi SM1.
Valorile medii anuale pentru PM2,5, rezultată din măsurătorile prin metoda nefelometric ă s-au situat între 8,43 µg/mc în staţia BH1 şi 13,96 µg/mc în staţia SM1 iar cele determinate prin metoda gravimetric ă s-au situat între12,80 µg/mc în staţia SM1 şi de 20,59 µg/mc în staţia CJ2.
Staţii manuale
Urmărirea concentraţiilor de pulberi în suspensie în staţiile manuale amplasate la nivelul regiunii 6 Nord-Vest în cursul anului 2010 a reliefat următoarele:
� în judeţul Maramureş nu s-au înregistrat depăşiri ale C.M.A. zilnică (150 µg/m3 – STAS 12574/1987), în nici unul din cele trei puncte de prelevare(2 puncte de tip industrial şi un punct de tip urban), maxima zilnică înregistrată în cursul anului fiind de 143 µg/m3. Valoarea medie anuală determinată în cele 3 puncte de măsură a fost de 40 µg/m3.
� în laboratorul APM Satu Mare se efectuează analize de pulberi totale în suspensie (TSP) amplasate în 3 puncte din municipiul Satu Mare, în zona traficului rutier intens (intersecţie) şi zonă industrială. În cursul anului 2010 s-au efectuat 296 de prelevări de TSP din care 11 depăşiri ale valorilor limită admise conform STAS 12574/87, cu valoare maximă a depăşirii de 199,24 µg/mc în punctul de recoltare de pe str. Magnoliei.
� aparatura utilizată pentru recoltare de probe pulberi în suspensie în laboratorul APM Satu Mare este prezentată în figura alăturată.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
23
Fig. 2.2.3.1. Prelevatorul Sven-Leckel de PM 10
2.2.4. Metale grele
Cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele provin din metalurgie şi siderurgie, urmate de centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele şi depozitele de steril, etc.
Din pulberile în suspensie – fracţia PM10 - colectate pe filtre, se analizează în
laborator concentraţiile de metale grele: plumb, cadmiu şi nichel. • În jude ţul Bihor: Emisiile de plumb se datorează preponderent surselor
liniare- traficului, cu excepţia zonelor în care funcţionează instalaţii metalurgice. Valoarea medie anulă a concentraţiei de Pb la Staţia industrială BH2 este de 0,008 µg/m3 mai mică decât valoare limită anuală (conform ordin 592/2002) de 0,5 µg/m3.
• Bistri ţa-Năsăud Laboratorul APM determină concentraţia metalelor plumb, cadmiu, crom, zinc şi
cupru din pulberile PM10 obţinând următoarele valori: � Plumb: media anuală este de 0,02 µg/m3 mai mică decât C.M.A. anuală
0,7 µg/m3, conform STAS 12574/1987. � Cadmiu: media anuală este de 0,00 µg/m3 mai mică decât C.M.A. anuală
0,02 µg/m3, conform STAS 12574/1987. � Crom : media anuală este de 0,00 µg/m3 � Zinc: media anuală este de 0,02 µg/m3 � Cupru : media anuală este de 0,01 µg/m3
În cursul anului 2010 s-au înregistrat 2 depăşiri ale valorii limită zilnică la cadmiu, dar valoarea media anuală este mult sub valoarea maxim admisă.
• Cluj În cursul anului 2010, concentraţiile medii de Pb din pulberile în suspensie,
măsurate gravimetric, cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare, au înregistrat valori mai scăzute, cuprinse între 0,001-0,010 µg/mc, comparativ cu cele din 2009 care au fost cuprinse între 0,009-0,014 µg/mc.
Valoarea minimă a concentraţiilor de Pb, 0,001 µg/mc s-a înregistrat la două staţii de monitorizare: la cea suburbană (Grigorescu) şi la cea urbană (Dej), în luna iulie 2010, respectiv în iulie şi decembrie 2010.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
24
Valoarea maximă a concentraţiei de Pb s-a înregistrat la staţia de trafic (Aurel Vlaicu), 0,01 µg/mc, în luna ianuarie 2010.
Concentraţiile medii anuale înregistrate pentru indicatorul Pb, determinat din pulberile în suspensie, PM10, s-au încadrat sub valoarea limită 0.5 µg/mc, conform Ordinului 592/2002.
Media anual ă Pbjude ţul Cluj
00,02
0,040,060,08
0,10,12
Media anuală Pb2007
Media anuală Pb2008
Media anuală Pb2009
Media anuală Pb2010
VL anual ă = 0,5 µg/mc
µg/m
c
Str. Aurel Vlaicu Liceul teoretic Nicolae Balcescu cartierul Grigorescu municipiul Dej
Fig. 2.2.3.2. Media anual ă Pb, 2007 - 2010
• Maramure ş Plumb - Valorile maxime ale concentraţiilor medii zilnice s-au situat între 0,577
µg/m3 la staţia MM1 şi 5,308 µg/m3 la staţia MM4. Mediile anuale au avut valori cuprinse între 0,078 µg/m3 la staţia MM3 şi 0,818 µg/m3 la staţia MM4.
Media anuala de 0.818 µg/m3 s-a înregistrat în staţia MM4 situată în vecinătatea sursei specifice industriale, pe amplasament contaminat de decenii de activitate industrială.
Conform Ordinului MAPM 592/2002 valoarea limita pentru concentraţia medie anuală a Pb din PM10 este de 0,5 µg/m3.
Cadmiu: Valorile maxime ale concentraţiilor medii zilnice s-au situat între 3,57 ng/m3 la staţia MM1 şi 12,34 ng/m3 la staţia MM3. Mediile anuale au avut valori cuprinse între 0,65 ng/m3 la staţia MM1 şi 1,30 ng/m3 la staţia MM4.
În Ordinul MMGA nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel si hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător este prevăzută o valoare ţintă ca medie anuală de 5 ng/mc, care trebuie atinsă la 31 decembrie 2012.
Determinarea metalelor grele (Plumb şi Cadmiu) în sta ţiile manuale: Analiza nivelului concentraţiilor de plumb, în zona Baia Mare, are în vedere tipul
punctelor de măsurare, raportat la poziţia lor faţă de sursele de poluare şi la caracterul zonei supravegheate. Două din cele trei puncte de măsurare, urmărite în cursul anului 2009, se află în vecinătatea surselor de poluare, în zone industriale, fără caracter preponderent rezidenţial. Al treilea punct de măsurare se află în zonă rezidenţială, nefiind considerat sub impactul direct al surselor de poluare.
Analizele de plumb sunt realizate din pulberi în suspensie totale (TSP) pentru un timp de mediere de 24 h.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
25
Raportat la CMA(24h) = 0,7 µg/m3 (STAS 12574/1987), în cele două puncte situate în zona de vecinătate a surselor de poluare (punctul nr. 4 situat în apropierea S.C. Romplumb SA Baia Mare şi punctul 16 situat în vecinătatea SC CUPROM Bucureşti – Sucursala Baia Mare), în anul 2010, frecvenţele anuale de depăşire ale C.M.A. zilnice au fost de 58,9%, respectiv 30,2%.
Valorile maxime zilnice înregistrate în cursul anului în aceste 2 puncte de măsurare au fost de 4,302 µg/m3, respectiv 5,267 µg/m3.
Mediile anuale calculate au avut valorile de 0,961 µg/m3, respectiv 0,588 µg/m3. În punctul de măsurare situat în zona rezidenţială, (punct nr. 31 – sediu APM
Maramureş), nu s-au înregistrat depăşiri ale C.M.A. zilnică, valoarea maximă zilnică fiind de 0,607 µg/m3, iar media anuală de 0,083 µg/m3 .
Din analiza comparativă a nivelului concentraţiilor de plumb, raportat la tipul punctelor de control, se constată o diferenţă semnificativă între zonele cu impact direct al surselor de poluare şi cel din zona rezidenţială.
Global, în municipiul Baia Mare, pentru toate cele trei puncte de măsurare, în anul 2010 s-a înregistrat la indicatorul plumb o concentraţie medie anuală de 0,578 µg/m3.
Nivelul concentraţiilor de cadmiu din TSP este măsurat în aceleaşi puncte cu plumbul.
Raportat la CMA (24h) = 20 ng/m3 (STAS 12574/1987), în cele două puncte situate în zona de impact direct al surselor de poluare, în anul 2010, nu s-au înregistrat depăşiri.
Valoarea maximă zilnică înregistrată în cursul anului 2010 în aceste puncte a fost de 15 ng/m3.
Mediile anuale rezultate au avut valorile de 1,94 ng/m3 şi 1,46 ng/m3. În punctul de măsurare situat în zona rezidenţială, (punct nr. 31 – sediul APM
Maramureş) valoarea maximă zilnică înregistrată a fost de 14 ng/m3, media anuală fiind de 1,22 ng/m3.
• Satu Mare Din numărul total de determinări de 296 dintre metalele determinate (plumb,
cadmiu, cupru, zinc, nichel) s-au obţinut depăşiri ale valorilor admise la cadmiu – 15 depăşiri , cu valoare maximă a depăşirii de 0,0399 µg/mc faţă de 0,02 µg/mc admis de STAS 12574/87.
Datorită defecţiunii pompelor de prelevare şi a bugetului redus, s-au renunţat la două dintre cele trei puncte de prelevare la jumătatea anului 2010, aceste măsurători fiind reluate la începutul anului 2011.
• Sălaj
În judeţul Sălaj cantitatea cea mai importantă de emisii de metale grele provin din metalurgie, siderurgie şi din trafic. Valorile înregistrate în anul 2010 pentru metalele grele sunt prezentate în tabelul 2.2.4.1.
Tabel nr. 2.2.4.1. Concentra ţii ale metalelor grele din pulberi sedimentabile
Concentra ţia medie anual ă (mg/mp) Punct de colectare Pb Cd Cr Ni
Zalău – APM Sălaj 0.3503 0.0023 0.2231 0.1783
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
26
Zalău – Staţia Meteo 0.2939 0.0019 0.2217 0.1400 Zalău – Str. 22 Decembrie 0.4776 0.0026 0.2426 0.2009 Zalău – Cartier Stadion 0.2393 0.0039 0.1135 0.0806 Zalău – Cartier Sărmaş 0.7299 0.0039 0.4993 0.3098 Şimleu Silvaniei 0.5777 0.0035 0.3629 0.2177 Jibou 0.4959 0.0041 0.1982 0.1162 Cehu – Silvaniei 0.2206 0.0016 0.4342 0.0639 Prodăneşti 0.1351 0.0016 0.2660 0.1369 Sărmăşag 0.3232 0.0010 0.3250 0.2826 Panic 0.2357 0.0017 0.1660 0.1305
2.2.5. Monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, care se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Surse naturale: incendierea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice. Surse antropice: se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili. Alte surse antropice: producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian şi feroviar. Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
În Regiunea 6 Nord-Vest monoxidul de carbon a fost determinat prin măsurători continue la staţiile de monitorizare a calităţii aerului. În urma măsurătorilor efectuate s-au înregistrat valori ale concentraţiilor de CO mult sub valoarea limită, 10 mg/mc, prevăzută în Ordinul 592/2002 în judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj.
2.2.6. Benzenul
Benzenul este un compus aromatic cancerigen, puternic volatil şi solubil în apă. 90% din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia.
Benzenul este o substanţă cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
În Regiunea 6 Nord-Vest benzenul se determină cu ajutorul staţiilor de suprave- ghere a calităţii aerului.
Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru Benzen o valoare limită, pentru un timp de mediere de 1 an, de 5 µg/m3, la care se adugă o marjă de toleranţă de 1 µg/m3 pentru anul 2009. Concentra ţiile medii anuale , pentru anul 2010 la indicatorul benzen, înregistrate în staţiile de monitorizare a automată se încadrează sub valoarea limită anuală, 5 µg/mc, prevăzută în Ordinul 592/2002 în judeţele Bihor, Maramureş şi Satu Mare.
În anul 2010 APM Cluj şi APM Bistriţa Năsăud nu au efectuat determinări pentru benzen datorită defecţiunilor apărute la echipamentele de prelevare.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
27
APM Sălaj nu a efectuat determinări ale benzenului deoarece staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului nu deţin echipamente pentru monitorizarea benzenului.
2.2.7. Amoniac
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros puternic, înecăcios, care irită ochii şi căile respiratorii, uşor lichefiabil.
În cursul anului 2010 determinările concentraţiilor de amoniac la nivelul Regiunii 6 Nord-Vest au înregistrat următoarele rezultate:
� nu s-au efectuat aceste determinări în judeţele Bihor şi Maramureş. � nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor maxime admise (0.3 mg/m3) în cadrul
monitorizării manuale, valorile încadrându-se în limitele impuse de STAS 12574/1987 în judeţele Cluj, Satu Mare, Sălaj şi Bistriţa.
Concentra ţii NH3 - medii lunare
0,000
0,008
0,016
0,024
0,032
0,040
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.
Luna
Con
cent
raţia
(m
g/m
3)
Medii lunare
Fig. nr. 2.2.7.1. Concentra ţii de NH 3 – medii lunare în jude ţul Sălaj 2.2.8. Ozonul
implicat în apariţia unor afecţiuni respiratorii. Ozonul este forma alotropică a oxigenului, având molecula formată din trei atomi,
generat prin descărcări electrice, reacţii fotochimice sau cu radicali liberi. Ozonul este de două tipuri:
• stratospheric - absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe Terra (90% din cantitatea totală de ozon);
Ozonul este un gaz foarte oxidant, reactiv, cu miros înecăcios. Are densitate mică şi poate pierde uşor un atom de oxigen. Poate avea o energie foarte mare inaintea descompunerii sau dimpotrivă. foarte mică după descompunere.
Este un oxidant foarte puternic în mediu acid sau bazic.
Ozonul din straturile inferioare ale atmosferei de provenienţă industrială sau din gazele de eşapament. este un poluant atmosferic. În exces afectează recoltele (atacă celulele plantelor prin inhibiţia fotosintezei) şi este
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
28
• troposferic - poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea totală de ozon).
Ozonul troposferic rezultat în urma procesului de descompunere chimică a moleculelor de oxigen, la nivel respirabil, afectează negativ sănătatea populaţiei, (afectează aparatul respirator generând: dificultate respiratorie, reducerea funcţiilor plămânilor şi astm, irită ochii, provoacă congestii nazale, reduce rezistenţa la infecţii etc.) mai ales în aglomerările urbane.
Ozonul are densitatea de 1,66 ori mai mare decât aerul din această cauză se menţine aproape de sol, el are implicaţii grave şi asupra productivităţii plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosinteză, de formare a frunzelor şi de dezvoltare a plantelor, fiind apreciat ca unul din cei mai agresivi poluanţi. Ca surse generatoare de ozon troposferic amintim:
- arderea combustibililor fosili: cărbune, produse petroliere, în surse fixe şi mobile (trafic)
- depozitarea şi distribuţia benzinei - utilizarea solvenţilor organici - procesele de compostare a gunoaielor menajere şi industriale
Cantitatea de ozon troposferic este foarte variabilă în timp şi spaţiu. ştiut fiind faptul că precursorii sunt transportaţi la distanţe mari de sursă. Din aceste considerente ozonul este foarte greu de urmărit, fiind necesară în mod deosebit şi monitorizarea precursorilor săi: oxizi de azot, metan, compuşi organici volatili. Nocivitatea compuşilor organici volatili este pusă în evidenţă prin concentraţia mai mare sau mai mică de ozon troposferic.
. Ozonul de la nivelul solului reprezintă una dintre cele mai acute probleme de poluare a aerului din Europa. În fiecare oră, EEA din Copenhaga primeşte date de la peste 500 de staţii de monitorizare a calităţii aerului şi le publică (aproape) în timp real pe noul site web. Site-ul Ozone Web, un nou instrument internet, lansat de Agenţia Europeană de Mediu (EEA) oferă pentru prima dată utilizatorilor posibilitatea de a monitoriza şi de a identifica incidentele de poluare cu ozon la nivelul solului în întreaga Europă.
Măsurătorile de ozon se efectuează cu aparatură specială conform standardelor internaţionale.
Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002 prevede pentru O3 un prag de informare de 180 µg/m3 pentru mediile orare şi o valoare ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore de 120 µg/m3
. Rezultatele concentraţiilor de O3 măsurate în anul 2010 cu ajutorul staţiilor
automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în cele şase judeţe componente ale Regiunii 6 Nord-Vest, sunt următoarele:
� Bihor – nu au fost semnalate depăşiri ale pragului de informare pentru valorile medii orare (180 µg/m3).
� Bistriţa Năsăud - nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare la concentraţiile medii orare.
� Cluj - s-au înregistrat concentraţii ale O3, sub valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane, 120 µg/m3, prevăzută în Ordinul 592/2002, în toate cele 3 puncte de monitorizare: CJ3, CJ4 şi CJ5. Concentraţiile medii anuale, în judeţul Cluj s-au situat între 30,14 µg/mc şi 42,64 µg/mc.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
29
� Maramureş – În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă sau pragului de informare. Concentraţiile medii anuale s-au situat între 40 µg/m3 la staţia MM2 şi 48,6 µg/m3 la staţia MM4.
� Satu Mare – Din datele obţinute de la staţia automată SM1 captura de date pentru ozon este de 91,4%, valoarea medie pentru perioada cât a funcţionat statia este de 32,45 µg/mc. Valoarea maximă înregistrată în perioadele de funcţionare a fost de 107,55 µg/mc în data de 1 mai 2010.
� Sălaj – Determinarea concentraţiilor de ozon la nivelul judeţului Sălaj s-a realizat prin măsurători continue la staţia automată de monitorizare a calităţii aerului. Concentraţiile înregistrate în anul 2010 s-au situat atât sub valoare ţintă pentru protecţia sănătăţii umane, (120 µg/m3) cât şi sub pragurile de informare (180 µg/m3), respectiv de alertă (240 µg/m3). Lipsa datelor pentru lunile martie – aprilie se datorează defecţiunilor apărute la analizorul O3.
2.3. Poluarea aerului - efecte locale Jude ţul Bihor Din analiza datelor de monitorizare înregistrate, în judeţul Bihor, cu staţiile
automate de monitorizare a calităţii aerului nu se evidenţiază valori ridicate ale concentraţiilor de poluanţi, având în vedere cele 3 tipuri de surse de poluare luate în considerare şi anume: surse punctuale, surse de suprafaţă – încălzire rezidenţială şi surse liniare – trafic.
Încadrarea concentraţiilor de poluanţi în limitele admise se explică pe de o parte prin faptul că există o preocupare continuă a operatorilor economici în ceea ce priveşte asigurarea funcţionării corespunzătoare a instalaţiilor tehnologice precum şi a echipamentelor de depoluare şi asigurarea unei monitorizări periodice a poluanţilor emişi în mediu, pe de altă parte programele derulate la nivel naţional în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii aerului contribuie semnificativ la menţinerea unui nivel în limite a poluării aerului la nivel local.
Autorităţile competente la nivel judeţean monitorizează permanent funcţionarea corespunzătoare a instalaţiilor şi prin măsurile impuse prin actele de control.
Jude ţul Bistri ţa Năsăud Poluarea aerului este determinată de tipul, numărul, structura şi intensitatea
emisiilor la sursă. Aceste surse dau caracterul local al calităţii şi al poluării aerului. După sursa lor, cele mai mari cantităţi de poluanţi emişi în atmosferă în judeţul
Bistriţa-Năsăud, în anul 2010, provin din instalaţiile de ardere - respectiv aproximativ 80% CO2, 98% SO2, 70% NMVOC, 90% CO, 65% N2O.
Următoarea sursă importantă de poluanţi este transportul rutier, responsabil pentru 70% din emisiile de NOx şi peste 80%, chiar 90% din metale
La categoria arderi, care include arderea industrială şi arderea neindustrială sau rezidenţială, cea mai mare cantitate de poluanţi provine din cea din urmă categorie.
Combustibilii uzuali folosiţi de populaţie la nivelul judeţului sunt lemnul, gazul natural şi GPL.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
30
Cu toate că municipiul Bistriţa, având cea mai mare concentrare urbană a judeţului şi oraşul Năsăud cu împrejurimile lor, utilizează preponderent gazul natural, la nivelul judeţului combustibilul majoritar utilizat rămâne lemnul.
La arderea lemnului se emit cantităţi foarte mari de gaze de ardere comparativ cu ceilalţi combustibili. De exemplu, pentru producerea unui Gj de căldură
• prin arderea de gaz natural sunt necesari 28 mc de gaz şi se emit în atmosferă în urma arderii 57 grame NOx, 31 grame CO, 0,5 grame pulberi
• prin arderea de lemn sunt necesare 70 kg de lemn şi emit în atmosferă în urma arderii 74,5 grame de NOx, 53000 grame de CO respectiv 730 grame pulberi.
Cantităţile mari de poluanţi ce se emit la arderea lemnului, coroborate cu cantităţile semnificative de lemn utilizate la nivel de judeţ, fac ca ponderea emisiilor din arderea acestui combustibil să fie preponderente, fapt vizibil în figura 2.3.1. de mai jos.
51854827680
319512
50506920828
317203
52170626888
317247
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000
2008
2009
2010
lemn (tone) gaz natural (tone)
GPL (tone) populaţie (număr locuitori)
Fig. nr. 2.3.1. Evolu ţia consumurilor de combustibil, pe tipuri şi evolu ţia popula ţiei, jude ţul Bistri ţa Năsăud, 2010
Ponderea emisiilor de poluanţi care provin din activităţi de ardere neindustrială,
pe tipuri de combustibil, la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud, este redată în fig. nr. 2.3.2.
0%20%40%60%80%
100%
CO2 (G
g)
SO2 (M
g)
NOX (Mg)
NMVOC (M
g)
CH4 (M
g)
CO (Gg)
N2O (M
g)
TSP (Mg)
gaz natural lemn GPL
Fig. nr. 2.3.2. Ponderea emisiilor de poluan ţi proveni ţi din arderea neindustrial ă,
pe tipuri de combustibili, jude ţul Bistri ţa Năsăud, 2010
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
31
Jude ţul Cluj Ca urmare a depăşirii valorilor limită pentru indicatorii PM10 şi NO2, determinaţi cu
ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj de la acea dată a elaborat în anul 2008, Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca şi municipiul Dej, cu respectarea etapelor prevăzute de OM 35/2007 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.
Acest program se derulează pe parcursul a 5 ani (2008-2013) şi cuprinde măsuri de reducere a poluării cu pulberi în suspensie cu fracţiunea PM10.
În ianuarie 2010 APM Cluj (instituţia existentă la aceea dată) a elaborat Raportul anual privind stadiul realizării măsurilor cuprinse în program, care a fost aprobat de Consiliul Judeţean Cluj, prin Hotărârea nr. 37/17.02.2010.
În martie 2010 s-a finalizat Planul de exonerare pentru municipiul Cluj-Napoca, parte din aglomerarea Cluj-Napoca, în vederea exonerării de către CE de la încadrarea în valoarea limită pentru PM10.
În iunie 2010 s-a revizuit Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca şi municipiul Dej. Acesta a fost aprobat de către Consiliul Judeţean Cluj prin Hotărârea nr. 166/29.06.2010. La finele anului 2010 s-a demarat procedura de cuantificare a realizării măsurilor prevăzute în program.
Măsurile de reducere a poluării cu PM10 cuprinse în program vizează, în special: • Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii • Încurajarea utilizării transportului în comun • Mărirea suprafeţelor de spaţiu verde şi întreţinerea corespunzătoare a
acestora • Mărirea suprafeţelor de spaţiu verde şi întreţinerea corespunzătoare a
acestora • Asigurarea necesarului de locuri de parcare • Scutirea impozitării autovehiculelor şi mopedelor acţionate electric • Crearea de facilităţi pentru deplasarea cu bicicleta • Instalarea de sisteme de irigaţii în zonele centrale ale municipiului Cluj
Napoca şi municipiului Dej • Vehicule scoase din uz • Măsuri în cazul depăşirilor valorilor limită pentru indicatorii PM10, NO2,
datorate surselor fixe (surse industriale) • Măsuri în cazul depăşirilor valorilor limită pentru indicatorul NO2 şi PM10,
datorate surselor de suprafaţă (gospodării şi industrie mică) În judeţul Cluj, în perioada 2008-2009 s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită
pentru PM10, în special datorită: • traficului rutier (datorită consumului de motorină de la autovehicule) • lucrărilor de construcţie, care în acea perioadă au avut o evoluţie
ascendentă • aplicării materialului antiderapant, în perioada de iarnă • Instalaţiei Mari de Ardere existentă în judeţul Cluj (IMA- Regia Autonomă
de Termoficare Cluj-Napoca, cu puterea instalată > 50 MW)
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
32
• Surselor fixe, datorită creşterii activităţii industriale din judeţ, în perioada 2008-2009
O problemă deosebită, a constituit-o prezenţa materialului antiderapant, aplicat în timpul iernii, deoarece, datoriă forţelor destul de mari care intervin la contactul anvelopelor traficului rutier cu partea carosabilă, asociate cu duritatea redusă a unor particule minerale prezente în materialul antiderapant, se creează o dispersie în aer a particulelor PM10 şi o resuspensie a prafului stradal, respectiv o creştere a concentraţiei de pulberi în suspensie.
Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurător, prevede faptul că de la 1 ianuarie 2010, numărul acceptat de depăşiri/an/staţie, pentru indicatorul PM10 este 7, comparativ cu perioada anterioară când numărul a fost 35.
Datorită aplicării măsurilor prevăzute în PIGCA, (realizării centurilor ocolitoare), datorită scăderii activităţilor industriale din judeţ sau sistării acestora, în anul 2010, numărul depăşirilor valorii limită pentru PM10, a scăzut.
Jude ţul Maramure ş
În anul 2010, în staţia MM2, s-au înregistrat 22 depăşiri ale valorii limită orară (peste cele 24 apariţii de valori medii orare mai mari de 350 µg/mc, acceptate prin definiţia valorii limită orară la indicatorul SO2) şi respectiv 2 depăşiri ale valorii limită zilnică (peste cele 3 apariţii de valori medii zilnice mai mari de 125 µg/mc, acceptate prin definiţia valorii limită orară la acest indicator).
Staţia automată de monitorizare a calităţii aerului MM2 este o staţie de fond urban, însă urmare a faptului că se găseşte pe una dintre direcţiile predominante ale vântului care este dinspre SC Romplumb SA Baia Mare, în această staţie se înregistrează frecvente valori mari şi depăşiri ale valorilor medii orară şi zilnică la indicatorul SO2, provenite din emisiile gazoase la coşul de dispersie de 120 m al acestei societăţi.
În anul 2010, s-a înregistrat de asemenea depăşirea valorii limită anuală la indicatorul Pb din PM10, în staţia automată MM4, situată în apropierea râului Firiza, aval de SC Romplumb SA Baia Mare. În celelalte staţii, concentraţia medie anuală la acest indicator a fost mult sub valoarea limită anuală.
Probleme deosebite s-au înregistrat şi la indicatorul PM10, la care, deşi s-au înregistrat sub 35 de depăşiri ale valorii limită zilnică, numărul de zile cu valori ale concentraţiei medii zilnică peste 50 µg/mc a fost relativ mare. Aceste valori mari s-au înregistrat doar în perioada rece a anului (ianuarie-martie, octombrie-decembrie), perioadă caracterizată prin calm atmosferic nefavorabil dispersiei, în condiţii de relief specifice zonei şi nu poate fi direct corelată cu funcţionarea instalaţiei de la SC Romplumb SA Baia Mare, aşa cum se întâmplă în cazul indicatorului SO2.
Având în vedere această problematică specifică privind calitatea aerului în aglomerarea Baia Mare, în anul 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Maramureş a declanşat elaborarea Programului integrat de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Baia Mare, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului şi ale Ordinului ministrului mediului nr. 35/2007 privind
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
33
aprobarea Metodologiei de elaborare şi punere în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului.
Programul integrat de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Baia Mare a fost elaborat de Comisia Tehnică numită prin Ordinul Prefectului Judeţului Maramureş nr. 184/09.11.2009, şi se referă la următorii indicatori (situaţia anilor 2007 şi 2008):
- fracţia PM10 a pulberilor în suspensie (depăşirea valorii limită zilnică şi anuală); - dioxid de sulf – SO2 (depăşirea valorii limită orară şi zilnică); - plumb (Pb) din PM10 (depăşirea valorii limită anuală). Programul integrat de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Baia Mare a
fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Maramureş nr. 74/28 mai 2010.
Jude ţul Sălaj Atmosfera este una dintre puţinele resurse împărţită de toţi locuitorii Terrei, astfel
că poluanţii emişi în atmosferă într-o zonă a planetei, pot avea efecte negative atât pe plan local, cât şi asupra mediului şi populaţiei aflate la mii de kilometrii distanţă. Poluarea aerului produce o gamă largă de efecte negative, de la cele globale (efectul de seră şi încălzirea globală, deprecierea stratului de ozon stratosferic) până la cele regionale şi locale (ploile acide, smogul).
Principalele gaze cu efect de seră, nominalizate de Protocolul de la Kyoto, ratificat şi de România, sunt: dioxidul de carbon, metanul, oxidul de azot, perfluorocarburile, hidrofluorcarburile şi hexafluorura de sulf, iar principalele surse sunt reprezentate de arderea combustibillilor fosili, procesele industriale şi agricultură. Emisiile antropice de gaze cu efect de seră pot cauza grave dezechilibre climatice, accelerând încălzirea globală.
Ozonul, în stare naturală, se găseşte în proporţie de 90 % în stratosferă, la altitudini cuprinse între 10 – 50 km, având un rol fundamental în menţinerea vieţii pe planeta noastră prin capacitatea sa de a absorbi radiaţia ultravioletă solară. Concentraţia ozonului stratosferic este afectată de emisiile de substanţe care epuizează stratul de ozon (ODS-uri), dintre care, principalii vinovaţi sunt compuşii de tipul cloroflorocarburilor – CFC-uri.
Un alt efect al poluării aerului, smog-ul, apare în anumite condiţii meteorologice (umiditate crescută şi calm atmosferic) ca un rezultat al emisiilor rezultate funcţionarea motoarelor cu combustie internă şi din arderea cărbunelui; smog-ul fotochimic este un produs al reacţiei dintre oxizii de azot şi compuşii organici volatili, în prezenţa luminii solare. Efectele asupra sănătăţii sunt variate: probleme de respiraţie, tuse, iritaţii ale ochilor, principalele grupe afectate fiind persoanele vârstnice, copii şi persoanele care suferă de probleme respiratorii şi cardiace.
Ploile acide sunt cauzate de prezenţa în atmosferă a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi amoniacului, care se combină cu vaporii de apă, formând acid sulfuric şi acid azotic. Aceşti compuşi pot fi transportaţi la distanţe mari de locul de origine şi pot precipita sub formă de ploi acide. Dintre efectele lor dăunătoare amintim: erodarea monumetelor, clădirilor şi statuilor, creşterea acidităţii apelor de suprafaţă, distrugerea culturilor agricole şi plantaţiilor forestiere.
Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra organismului este foarte variată. Ea poate merge de la stări de disconfort până la perturbări puternice ale stării de sănătate. Cei mai reprezentativi poluanţi din atmosferă sunt:
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
34
− poluanţi cu acţiune iritantă: pulberi sedimentabile sau în suspensie, oxizii de sulf şi de azot;
− poluanţi cu acţiune toxică sistemică: plumbul; − poluanţi cu acţiune asfixiantă: oxidul de carbon. Jude ţul Satu Mare Numărul de analize şi valorile medii determinate prin staţiile automate de calitatea
aerului în judeţul Satu Mare, în punctele SM1 şi SM2, este evidenţiat în tabelul următor: Tabel nr. 2.3.1. Numărul de analize şi valorile medii determinate prin sta ţiile automate SM1 şi SM2, 2010
Jude ţ Oraş Staţia Tipul sta ţiei
Tip poluant
(SO2, NOx, TSP,
PM10, Pb, Cd, etc)
Număr determin ări
valide
Media anual ă UM
Frecven ţa depăşirii VL sau
CMA (%)
NOx 4979 22,24 µg/m3 - NO2 4979 14,51 µg/m3 SO2 5085 5,50 µg/m3 - CO 6804 0,24 mg/m3 - O3 8011 32,75 µg/m3 -
Benzen 7546 2,22 µg/m3 - SM Satu
Mare SM1 FU
PM2,5
nefelometric
6770 13,96 µg/m3
-
PM2,5
gravimetric
344 12,62 µg/m3
SM Carei SM2 FSU/T NOx 6419 27,60 µg/m3 - NO2 6419 18,33 µg/m3
SO2 7905 4,14 µg/m3
-
CO 8404 0,51 mg/m3
-
Benzen 5988 2,62 µg/m3 -
PM10
nefelometric
4109 28,14 µg/m3 -
PM10
gravimetric
355 20,402 µg/m3
Pb 355 0,0431 ppm -
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
35
2.4. Polu ări accidentale. Accidente majore de mediu La nivelul regiunii 6NV, în anul 2010 s-a înregistrat o singură poluare accidentală,
care a avut impact asupra factorului de mediu aer, poluare care s-a produs în judeţul Cluj, în data de 14 septembrie 2010.
Poluarea s-a înregistrat pe DN 60 în zona Piatra Craiului, în sensul de urcare dinspre Cluj-Napoca, la limita dintre judeţele Cluj şi Bihor.
A avut loc un accident auto, în urma căruia, o autocisternă, cu nr de Bulgaria, care transporta tricloretilenă, s-a răsturnat pe partea carosabilă. În urma aciidentului s-a scurs o cantitate redusă de tricloretilenă de aproximativ 4 mc şi de motorină (10-15l). Din cele patru compartimente în care era transportată tricloretilena, din două s-au observat scurgeri.
Echipa de intervenţie a APM Cluj (instituţite existentă la aceea dată) a recoltat două probe de aer, din care s-au efectuat determinări ale compuşilor organici volatili. Determinările s-au efectuat cu ajutorul aparatului PHOCHEC 5000 Ex cu senzor scurt care foloseşte un detector cu fotoionizare (PID), detectând prezenţa tricloretilenei în aerul din perimetrul accidentului.
Pe rigola drumului au fost ridicate baraje de nisip, pentru a preîntâmpina poluarea Crişului cu motorină şi tricloretilenă, iar pe suprafaţa carosabilă a fost împrăştiat nisip.
APM Cluj, Maramureş şi Satu Mare au participat la campania de monitorizare a pulberilor în suspensie în aerul ambiental declanşată de Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în perioada 16-23 aprilie 2010, urmare a deplasării norului de cenuşă produs de erupţia vulcanului activ de sub gheţarul Eyjafjallajokull din sudul Islandei. În urma monitorizării efectuate nu s-au pus în evidenţă creşteri ale concentraţiilor pulberilor totale în suspensie, dar nici a fracţiilor PM10 şi PM2,5 din aerul ambiental.
2.5. Presiuni asupra st ării de calitate a aerului Dupǎ ultima inventariere efectuată pentru activitatea desfăşurată în anul 2010, în
judeţul Bihor, s-au identificat 26 instalaţii care intrǎ sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), instalaţii care sunt considerate principalele surse de poluare a aerului, la nivelul judeţului.
În judeţul Bistriţa-Năsăud principala presiune asupra stării de calitate a aerului rămâne arderea lemnului. Datorită bogăţiei de păduri din acest judeţ, lemnul rămâne un combustibil la îndemână şi acceptabil ca preţ, ceea ce face ca el să rămână combustibilul principal utilizat de populaţie, atât pentru încălzire şi producerea apei calde, cât şi pentru obţinerea de energie necesară în diverse procese industriale. Transportul este o altă sursă mare de poluanţi care se concentrează de-a lungul căilor rutiere. Alături de agricultură, transportul este principalul responsabil pentru emisiile de amoniac (NH3), metan (CH4), compuşi organici volatili (COV) şi protoxid de azot (N2O).
Presiunile care influenţează calitatea aerului din judeţul Cluj sunt traficul rutier, lucrările de construcţii executate pe arealul judeţului, aplicarea materialului antiderapant în perioada de iarnă, iar într-o mai mică măsură activitatea industrială. În judeţul Maramureş, zona municipiului Baia Mare se confruntă în continuare cu episoade de înrăutăţire a calităţii aerului, situaţie determinată în principal de emisiile de poluanţi în atmosferă provenite preponderent de la S.C. Romplumb SA Baia Mare,
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
36
unitate cu profil de metalurgie neferoasă (producţie de plumb primar), de poluarea remanentă a solului datorată activităţilor metalurgice şi miniere din zonă, desfăşurate de o perioadă îndelungată de timp şi de activităţile sociale desfăşurate (îndeosebi încălzirea rezidenţială), în condiţii meteorologice şi de relief specifice zonei, care defavorizează dispersia poluanţilor.
Din activitatea de metalurgie neferoasă se emit în atmosferă gaze cu dioxid de sulf şi pulberi cu conţinut de plumb, cadmiu şi alte metale. La acestea se adaugă poluarea provocată de pulberile cu conţinut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum şi emisiile în atmosferă provenite din arderile de combustibili în procesele tehnologice, centralele termice industriale, comerciale, instituţionale şi rezidenţiale pentru producerea căldurii, aburului şi apei calde menajere şi din traficul rutier.
Societatea S.C. Romplumb S.A. Baia Mare a avut perioadă de tranziţie până la 31.12.2010, negociată cu Uniunea Europeană. Societatea deţine o instalaţie IPPC pentru producerea plumbului primar (din concentrate de sulfuri metalice) şi în cursul anului 2010 a a avut de finalizat măsurile din planul de acţiuni, parte din autorizaţia integrată de mediu. In semestrul II al anului 2010, societatea a realizat instalaţia de reţinere a dioxidului de sulf din gazele emise, care însă nu a fost finalizată până la sfârşitul anului, astfel încât calitatea aerului ambiental a fost deteriorată la acest indicator.
Principalele sectoare economice şi activităţi cu efecte semnificative asupra factorului de mediu aer sunt reprezentate în judeţul Sălaj de industrie, transporturi şi, într-o mai mică măsură, de agricultură.
Activitatea industrială a judeţului Sălaj a început să se dezvolte după anul 1970, ca al treilea val de industrializare la nivelul regiunii Nord Vest, după reorganizarea administrativ–teritorială din 1968 şi declararea oraşului Zalău ca reşedinţă de judeţ, oraş care este principalul centru industrial.
În ceea ce priveşte distribuţia spaţială, la nivelul judeţului Sălaj industria a fost şi este concentrată pe trei zone:
− oraşul Zalău, reşedinţa de judeţ, centru industrial cu industrie diversificată, care se menţine ca şi principal centru industrial al judeţului;
− oraşele mici: Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Jibou; − zonele miniere. Efectele cauzate de industrie asupra aerului se manifestă prin emisii atmosferice
de gaze şi pulberi din procese tehnologice, procese de ardere şi activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri.
Unităţile industriale existente la nivelul judeţului Sălaj se pot clasifica în funcţie de tipul impactului cauzat asupra aerului, astfel:
• Instalaţii industriale IPPC (Directiva 96/61/CE – privind prevenirea şi controlul integrat al poluării), astfel: − în sectorul prelucrării metalelor: instalaţii pentru producţia de conductori
emailaţi din sârmă de cupru, instalaţii pentru producţia de articole de robinetărie (prin topire – turnare fontă şi oţel);
− în domeniul industriei mineralelor: instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice;
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
37
− în domeniul energetic: instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW ( pentru producţia de energie termică);
− activităţi de creştere intensivă a păsărilor: instalaţii cu o capacitate mai mare de 40000 locuri pentru păsări.
Aceste instalaţii constituie principala presiune asupra factorului de mediu aer prin
emisii de substanţe poluante din procese tehnologice.
• Instalaţii mari de ardere (Directiva 2001/80/CE), instalaţii termoenergetice cu puterea termică nominală egală sau mai mare de 50 MWt.
• Instalaţii industriale care utilizează solvenţi organici cu conţinut de COV (Directiva
1999/13/CE – privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii), cu efecte potenţiale semnificative asupra aerului
• Instalaţii industriale care intră sub incidenţa Diectivei 96/82/CE – privind controlul
accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II). Inventarul amplasamentelor SEVESO II din judeţul Sălaj, pentru anul 2010,
reflectă prezenţa a trei obiective Seveso II, din care două sunt încadrate ca obiective cu risc minor iar unul cu risc major. Toate obiectivele SEVESO II sunt conforme cu cerinţele directivei. Activităţile desfăşurate în obiectivele cu risc minor sunt de depozitare şi comercializare produse petroliere, iar în obiectivul cu risc major, activitatea este de depozitare produse petroliere.
• Instalaţii care intră sub incidenţa Directivei 94/63/EC privind controlul emisiilor de
compuşi organici volatili rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină.
Pe teritoriul judeţului funcţionează un număr de 28 de asemenea instalaţii (2 depozite şi 26 de staţii de benzină), toate fiind conforme cu cerinţele directivei. La acestea se adaugă alte 2 staţii de benzină ce nu intră sub incidenţa directivei.
• Activităţi extractive
Efecte importante asupra aerului sunt cauzate în special de activitatea de extracţie a ţiţeiului în zona Şumal – Leşmir, com Marca, prin emisiile de hidrocarburi şi gaze de ardere. Efectele asupra mediului manifestă o tendinţă de reducere datorită măsurilor de conformare realizate de către titularul activităţii, societatea comercială OMV PETROM S.A. - Sucursala Suplac, prin: echipări ecologice la sonde sau refacerea traseelor colectoarelor de gaze de combustie şi transport fluide.
O altă categorie de activităţi extractive este reprezentată de exploatările de materiale de construcţii şi cărbune, impactul principal asupra aerului fiind cauzat de pulberile rezultate din activităţile de exploatare şi depozitare a sterilului.
• Alte activităţi care creează presiuni asupra aerului
− activităţi de prelucrare a lemnului care nu utilizează solvenţi organici, sau utilizează în cantităţi mai mici decât pragul de consum prevăzut de Directiva COV;
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
38
acestea au efecte locale asupra aerului datorită emisiilor de pulberi şi gaze şi, în general, sunt echipate cu instalaţii locale de reţinere a pulberilor;
− industria produselor de panificaţie: activităţile din acest domeniu sunt în general conforme, problemele fiind cauzate de emisiile atmosferice din procesarea cerealelor şi procese de ardere.
Traficul Transporturile auto au un impact semnificativ asupra tuturor factorilor de mediu,
dar în special asupra aerului. Automobilul reprezintă o ameninţare pentru mediu atât prin procesul de fabricaţie cât şi prin poluarea aerului şi poluarea fonică produse pe durata funcţionării.
Sectorul transporturilor este responsabil la nivel mondial de aproximativ un sfert din totalul consumurilor de energie, reprezentând o sursă semnificativă de emisii de dioxid de carbon, oxizi de azot şi hidrocarburi.
Poluarea aerului produsă de autovehicule prezintă două importante particularităţi: − eliminarea emisiilor se face foarte aproape de sol, fapt ce nu favorizează
dispersia şi permite realizarea unor concentraţii ridicate de poluanţi la înălţimi mici; − emisiile se fac pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii
depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzilor. După anul 1990, în judeţul Sălaj se manifestă o tendinţă de creştere a aportului
emisiilor din traficul rutier la emisia totală de poluanţi atmosferici, situaţie ce a fost favorizată pe de o parte de restrângerea sectorului industrial, iar pe de altă parte de creşterea exponenţială a parcului auto.
În vederea soluţionării marii diversităţi de probleme ridicate de traficul rutier, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj acţionează pe multiple direcţii, în vederea reducerii efectelor nocive produse de acesta, prin măsurile adoptate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu Sălaj la capitolul Poluarea atmosferei:
• Construirea unei artere ocolitoare pentru municipiul Zalău, care să preia traficul greu şi de tranzit;
• Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane; • Înlocuirea autovehiculelor, destinate transportului în comun şi de marfă,
respectiv promovarea vehiculelor economice şi cu emisii reduse; • Elaborarea unui studiu pentru stabilirea măsurilor de fluidizare a traficului
în municipiul Zalău; Realizarea unor programe de conştientizare a publicului în vederea încurajării
utilizării transportului în comun şi reducerea transportului cu mijloace proprii: • Organizarea unor campanii de educare a tinerei generaţii; • Informarea şi conştientizarea publicului în vederea utilizării mijloacelor
alternative de deplasare. Agricultura Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra aerului se manifestă prin emisiile
de amoniac şi metan rezultate din activităţile de creştere intesivă a animalelor. Majoritatea oraşelor printre care şi Satu Mare se confruntă cu un set comun de
probleme, precum calitatea scăzută a aerului, emisii de gaze cu efect de seră, trafic
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
39
intens şi ambuteiaje, nivel crescut de zgomot ambiental, generarea de deşeuri şi ape uzate. La baza acestor probleme se află pe de o parte modificările în stilul de viaţă contemporan (creşterea dependenţei de maşinile proprietate personală, creşterea numărului de gospodării individuale, creşterea volumului de resurse utilizate pe cap de locuitor), iar pe de altă parte modificările demografice, de care trebuie să se ţină cont în dezvoltarea soluţiilor.
În aer se dispersează produşi poluanţi proveniţi din surse artificiale şi naturale. Cei mai numeroşi şi mai periculoşi provin din activităţi industriale, transporturi, agrotehnica şi zootehnia intensivă. Poluanţii caracteristici ai aerului ambiental proveniţi din procese de ardere s-au schimbat în ultimii ani, datorită modificării combustibililor utilizaţi, în sensul că nu se mai folosesc combustibili solizi (cărbune) ci gaz metan, reducându-se astfel conţinutul de dioxid de sulf şi azot. În schimb, datorită traficului intens, a produşilor de ardere rezultaţi de la combustia gazelor şi al emisiilor de compuşi organici volatili a crescut conţinutul de substanţe oxidante la nivelul solului. Tot din procesele de combustie şi din traficul intens provine conţinutul crescut de metale grele din praful din aer, care poate fi regăsit şi în sol prin sedimentarea prafului fin.
O altă problemă importantă este reprezentată de degajarea amoniacului din zona rampelor de depozitare a deşeurilor, conţinut care depăşeşte deseori limitele admise de standardele române. După creşterea temperaturii mediului ambiant de asemenea apare în atmosferă o cantitate crescută de amoniac, care provine din procesele de încălzire a solului umed, unde încep procesele metabolice microbiene. Conţinutul crescut de amoniac din aer este spălat de apele de precipitaţii unde se regăsesc sub formă de săruri de amoniu.
Soluţiile şi măsurile propuse trebuie să fie orientate spre viitor, să încorporeze aspecte legate de prevenirea riscurilor, precum anticiparea schimbărilor climatice sau reducerea progresivă a dependenţei de combustibilii fosili.
Obligaţiile impuse la nivel local, regional, naţional sau european (de ex. utilizarea terenului, zgomot ambiental, calitatea aerului) pot fi implementate mai eficient la nivel local atunci când sunt integrate într-un cadru local de management strategic.
Autoritătile publice locale au un rol decisiv în îmbunătătirea mediului urban. Diversitatea în ceea ce priveşte, istoria, geografia, clima, condiţiile administrative şi legislative conduce la adoptarea de soluţii dezvoltate la nivel local, în funcţie de condiţiile locale.
2.6. Tendin ţe La nivel european există o preocupare continuă în ceea ce priveşte găsirea unor
soluţii pentru informarea cât mai corectă a populaţiei cu privire la efectele produse de anumiţi poluanţi care prin prezenţa lor în atmosferă pot avea efecte asupra sănătăţii populaţiei.
Site-ul Ozone Web, un nou instrument internet, lansat de Agenţia Europeană de Mediu (EEA) oferă pentru prima dată utilizatorilor posibilitatea de a monitoriza şi de a identifica incidentele de poluare cu ozon la nivelul solului în întreaga Europă.
Ozonul de la nivelul solului reprezintă una dintre cele mai acute probleme de poluare a aerului din Europa. În fiecare oră, EEA din Copenhaga primeşte date de la peste 500 de staţii de monitorizare a calităţii aerului şi le publică (aproape) în timp real pe noul site web.
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
40
Prin caracterul său de proiect european, Ozone Web reflectă dimensiunea internaţională a poluării aerului. Se produce într-un singur loc, însă poate avea un impact considerabil pe distanţe de sute de kilometri. Site-ul web este un excelent exemplu pentru modul în care UE poate crea parteneriate între statele membre cu intenţia de a-şi servi cetăţenii şi de a le oferi posibilitatea de a se implica activ.
În stratosferă – la 10-50 km de la suprafaţa Pământului – ozonul protejează viaţa de razele ultraviolete provenite de la Soare. Mai aproape de suprafaţa Pământului, activităţile antropice produc concentraţii de ozon de câteva ori mai mari decât nivelurile naturale.
Atunci când nivelurile de ozon şi de alţi poluanţi ai aerului, cum sunt oxizii de azot (NOx) şi substanţele în particule, se regăsesc în atmosferă în concentraţii mari, combinaţia dintre acestea se transformă într-un smog dăunător.
Cu toate acestea, cele mai ridicate concentraţii de ozon nu se regăsesc întotdeauna în centrele urbane în care se emit poluanţii care generează ozon.
Acest lucru se explică prin faptul că abundenţa de oxizi de azot proveniţi din trafic contracarează deseori formarea ozonului. Dat fiind însă faptul că ozonul poate fi transportat de vânt pe distanţe de până la 400-500 km pe zi, incidentul ecologic legat de ozon poate să se producă în regiunile suburbane şi rurale aflate la mare distanţă de sursa poluanţilor.
Utilizatorii se pot conecta simplu la Ozone Web prin site-ul EEA: http://eea.europa.eu/maps/ozoneen.
Pornind de la costurile ridicate ale gazului natural şi ale tuturor celorlalţi combustibili în general, coroborate cu posibilitatea obţinerii la preţuri relativ mai avantajoase a lemnului, este puţin probabilă reducerea în următoarea perioadă a cantităţilor de lemn utilizate ca şi combustibil. Puterea calorifică a lemnului este determinată în principiu de conţinutul de apă. Arderea lemnului umed nu numai că este nerentabilă din punct de vedere energetic dar produce şi emisii ridicate de substanţe poluante, întrucât temperaturile de ardere sunt scăzute, iar pe coşul de fum se depune gudron. Faptul că nu există o legislaţie referitoare la calitatea lemnului utilizat în sistemele de ardere face ca, în special în sectorul rezidenţial, să se utilizeze mult lemn cu umiditate ridicată, ceea ce ar putea determina o creştere a cantităţilor de poluanţi emişi.
Deşi dinamica comerţului cu autoturisme a înregistrat o uşoară reducere, intensitatea transportului rutier este încă la cote înalte. Exceptând situaţia unei creşteri excesive a preţului carburanţilor considerăm că transportul va rămâne în continuare o sursă importantă de emisii de poluanţi în atmosferă.
Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca şi municpiul Dej se derulează pe o perioadă de 5 ani, iar măsurile cuprinse în acesta au termene care sunt cuantificate anual şi prezentate în Raportul anual privind stadiul realizării măsurilor cuprinse în PIGCA.
Prin aplicarea acestora şi respectarea cu stricteţe a termenelor prevăzute în program, concentraţiile înregistrate pentru indicatorul PM10 au scăzut comparativ cu anii anteriori. Astfel, în judeţul Cluj se înregistrază o scădere a concentraţiilor de PM10, şi un număr de depăşiri ale valorii limită, 50 µg/mc, mai mic în anul 2010, comparativ cu anii anteriori.
Această tendinţă de scădere a poluării atmosferice, respectiv de îmbunătăţire a calităţii aerului înconjurător se va resimţi, cu certitudine în următorii ani, în condiţiile în
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
41
care măsurile prevăzute în PIGCA pentru aglomerarea Cluj-Napoca şi municipiul Dej vor fi realizate în totalitate.
Evoluţia calităţii aerului în anul 2010 în municipiul Baia Mare, comparativ cu anul 2009 a prezentat o îmbunătăţire, înregistrându-se o scădere a numărului de depăşiri ale valorii limită la SO2.
De asemenea la pulberi în suspensie – PM10 – determinate prin metoda gravimetrică nu s-au înregistrat depăşiri ale numărului admis de valori mai mari decât valoarea limită conform Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM 10 şi PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
Evoluţia calităţii aerului prezintă aceleaşi particularităţi determinate de regimul de funcţionare al S.C. Romplumb SA şi de perioadele iarnă – vară.
Nivelul concentraţiilor de SO2, Pb şi Cd este influenţat în mod determinant de regimul de funcţionare al S.C. Romplumb SA. În anul 2010 s-a înregistrat în general o creştere a nivelului concentraţiilor de plumb comparativ cu anul 2009.
Având în vedere specificul condiţiilor meteorologice, în perioada de iarnă (ianuarie – martie şi octombrie – decembrie) s-au înregistrat cele mai ridicate concentraţii în special la pulberi în suspensie PM10, monoxid de carbon şi benzen, monitorizaţi în staţiile automate, cauzele principale fiind, arderile rezidenţiale de combustibil lemnos (în zonele staţiilor MM3, MM4 şi MM5), traficul rutier (staţia MM1) şi resuspensia prafului stradal. La monoxid de carbon, benzen, oxizi de azot şi ozon, valorile înregistrate pe parcurusl anului 2010 au fost mult mai mici decât valorile limită prevăzute de Ordinul M.A.P.M. nr. 592/2002.
Având în vedere situaţia de conformare la cerinţele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind controlul integrat al poluării industriale, cu modificările şi completările ulterioare, în care se găseşte la ora actuală SC Romplumb SA Baia Mare, se poate estima o îmbunătăţire a calităţii aerului la indicatorii SO2 şi Pb din PM10. Societatea dispune acum de sisteme de reţinere a pulberilor cu conţinut de metale grele şi a dioxidului de sulf din gazele emise prin coşurile de dispersie.
Pentru indicatorul PM10, situaţia este mai dificilă, deoarece tendinţa de evoluţie pe parcursul unei zile şi al unui an nu poate fi corelată de activitatea SC Romplumb SA. Fracţia fină a pulberilor în suspensie în aer provine mai degrabă din sistemele de încălzire cu combustibil solid (în special lemn) ale locuitorilor, micii industrii şi prestatorilor de servicii, din resuspensia prafului stradal şi din trafic.
Implementarea măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţii aerului din aglomerarea Baia Mare, va conduce, în următorii ani, prin efortul comun al autorităţilor şi administraţiei publice locale, operatorilor economici şi al cetăţenilor, la îmbunătăţirea calităţii aerului în aglomerarea Baia Mare.
Urmărind rezultatele monitorizării calităţii aerului, realizate în judeţul Sălaj, începând cu anul 2008 (anul punerii în funcţiune a staţiei automate de monitorizare a calităţii aerului), se poate observa o situaţie apropiată pentru SO2, NO2 şi O3 cu valori sub limitele impuse de Ord. 592/2002 şi cu evoluţii similare a concentraţiilor – uşoară creştere a valorilor medii anuale pentru 2009 faţă de 2008, urmată în 2010 de scăderea acestora. Singurul poluant pentru care s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită, în judeţul Sălaj a fost PM10. Analizând datele de monitorizare pentru anii 2009 şi 2010
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI – REGIUNEA 6 NV – 20 10
42
(pentru anul 2008 nu există date disponibile) se observă o scădere atât a concentraţiei medii anuale, cât şi a numărului de depăşiri – 16 depăşiri ale valorilor limită zilnice în 2009 faţă de 10 în 2010.
Cu puţine excepţii, depăşirile valorilor limită pentru PM10 au fost înregistrate în sezonul rece, cauzele acestora fiind centralele termice alimentate cu lemn ale locuinţelor din zona staţiei, locuinţe a căror construcţie s-a dezvoltat foarte mult în perioada de timp trecută de la amplasarea staţiei automate de monitorizare.
Evoluţia concentraţiilor poluanţilor, în judeţul Satu Mare, mediate pe staţiile care au prezentat continuitate şi comparabilitate a măsurătorilor arată o îmbunătăţire a calităţii aerului în 2010 faţă de 2009. Pentru judeţul Satu Mare nu s-au stabilit măsuri de reducere a emisiilor de poluanţi şi nu s-a pus în aplicare planuri/programe de gestionare a calităţii aerului, având în vedere că atât în cursul anului 2009 cât şi 2010 nu s-au obţinut depăşiri ale valorilor limită admise. Pulberile totale în suspensie prezintă încă probleme în zonele urbane, deşi s-au înregistrat scăderi ale concentraţiilor de pulberi provenite din industrie şi transport, ceea ce indică, în primul rând, necesitatea unui management îmbunătăţit privind utilizarea terenurilor în ariile urbane.
