2. Caiet Sarcini Inchideri

Page I

Judety.l Bihor - Consiliul JudeteanNr !.P..�5J din o.�··fP.f.':.: 2014

CERINTELE BENEFICIARULUI (CAIETUL DE SARCINI)

Manager proiect, Horia CA Tl-/-1----:::::- Responsabil achlzltll publice,

Maria Cristina JOCA

Coordonator tehnlc-lnvestltll, Pau

!l

JGh

Je

uorg

rhe

lFATU

·SAN

Responsabil mediu-gestionare deseurl,

Slmf rica BENTE

sectlunea 1 - Cerintele Beneficiarului

CU PRINS

GLOSAR , , ,,, ..•,...........•...... ,.,- ..- ,,., , ....• 4

TARA BENEFICIARULUI , , .,., 6

0. BENEFICIARUL ., ,,.. ,,,,.,..,,,, .. , ,.. ,,., _ , •._....•.......... 6

1. DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARll u •..•.• u u ,, 6

2. PREDAREA TUTUROR DOCUMENTELOR CONFORM CERINTELOR ANGAJATORULUI PENTRU EXECUTIA CORECTA A INVESTITIEI ,., .. ., , 6

2.1 Generalltatl ., 6

2.2 Domeniul de aplicare al lucrarilor 'i furniturilor 7

2.3 Proiectul 'i documentatia , 7

2.4 Realizarea lucrarilor 'i serviciilor de construire a investitiei 8

3. RESPECTAREA CERINTELOR BENEFICIARULUI 9

4. $ANTIERUL 9

4.1 Asigurarea santlerulul in timpul lucrarilor 9

4.2 Panourile , 9

4.3 Protectia mediului in timpul lucrarilor 10

4.4 ccnstructnle provizorii 10

4.5 Depozitarea ternporara a materialelor 10

5. CONFORMITATEA DOCUMENTATIEI DE PROIECTARE CU LEGISLATIA 105.1 Proiectul tehnic, DTAC si detaliile de executie 11

5.2 Documentatla conforrna cu executla 11

5.3 Manualele de functionare 'i tntretlnere 11

6. INFORMATll GENERALE $1 IPOTEZE DE PROIECTARE 126.1 Amplasarea investitiei 12

6.2 Furnizarea de utilitati - 16

2

Pag

7. PARAMETRI GENERALI DE PROIECTARE 177.1 Descrierea datelor de baza 17

8. DESCRIEREA COMPONENTELOR $1 CERINTE GENERALE 22

8.1 Protectia la zgomot §i vibra\ii _ 70

8.2 Masurile de siguranta §i rnasunle impotriva incendiilor 70

9. GARANTI! GENERALE - , -.-.-.,. 72

9.1 Perioada de garantie 72

10. DOCUMENTE REFERITOARE LA $ANTIER 72

10.1 Pastrarea documentelor referitoare la constructie _ 72

11. ACCEPTAREA $1 PREDAREA PENTRU EXPLOATARE 72

11.1 Aprobarea documentatlel proiectului 72

11.2 Aprobarea tucraruor de censtructle 72

11.3 lnstruirea personalului beneficiarului. 73

11.4 Acceptul final (recep\ia) §i livrarea in scopul utillzarii., 73

3

Pag

GLOSAR

Abreviere Deflnitle

cf. conform/ In conformitate

aprox. aproximativ

BoQ

·cdeviz (oferta)

grade Celsius

cap. capitol

MSB material stabilizat biologic

C02 Dioxid de carbon

ACC Asigurarea calitatii constructiei

dB(A) Decibel

PND perloada de notificare a defectiunilor

PUD Planul urbanistic de detaliu

AIM Evaluarea impactului de mediu

ex. De exemplu

CA Cerintele beneficiarului

FIDIC Federatia lntemationala a inginerilorconsultanti

HOPE Polietilena de mare densitate

Hz Hertz

PSS Plan de securitate -i sanatate

Incl. lnclusiv

ISO Organizatia internatlonala destandardizare

kg Kilogram

kW Kilowatt

kV Kilovolt

kN/m2 Kilonewton pe metru patrat

Max. Maxim

FCM functionare la capacitate maxima

Min. Minim

m/s Metri pe secunda

DMS Deseuri municipale solide

Nr. Nurnar

PE Polietilena

PVC Pollclorura de vinil

4

Pag

Abreviere Definitie

PAC Plan de asigurare a calltatll

Bue. bucati

EIP Echipament individual de protectle

LNR legile natlonale relevante

Sec. Sectlune

t Tone

t/a Tone pe an

t/d Tone pe zi

t/h Tone pe ora

t/m3 Tone pe metru cub

Vol. Vol um

5

Pag

TARA BENEFICIARULUIRomania

0. BENEFICIARULNume: Consiliul Judetean BihorAdresa: Oradea, str. Traian, nr. 5, Judetul Bihorcod 410033Contact: Cornel Popa, Presedintele Consiliului JudeteanTelefon: 0259/437484

Telex/Fax: 0259/468180E-mail: [email protected]

t. DOMENIUL DE APLICARE AL LUCRARll

Domeniul de aplicare al Contractului II reprezlnta proiectarea -i realizarea lucrarilor de lnchidere a depozitelor urbane neconforme din [udetul Bihor localizate In Beius, Alesd, Sacueni, Stei, Marghita, Valea Lui Mihai, Salonta, Oradea, , denumite in continuare lnvestitie, incluzand toate structurile provizorii necesare pentru desfasurarea santierutui, In conformitate cu amenajarea teritonala -i conditiile de construire, constructia facandu-se pe baza proiectului tehnic si detaliilor de executie aprobat.lnvestitia prolectata -i executata va respecta cerintele beneficiarului specificate In acest caiet de sarcini, amenajarea terltorlala sl conditille de construire conform legislatiei in domeniul constructiilor, cerintele procedurale ale Uniunii Europene prevazute, standardele nationale stabilite In legile natlonale relevante (LNR)-i legislatia de protectie a mediului.Produsul final asteptat va fi:• documentatiile pentru obtinerea tuturor avizelor/ acordurilor si a autorizatiei de construire• proiectului tehnic si a detaliilor de executie in conformitate cu legislatia in vigoare• Executia investitiei,• receptia investitiei

2. PREDAREA TUTUROR DOCUMENTELOR CONFORM CERINTELOR ANGAJATORULUI PENTRU EXECUJIA CORECTA A INVESTITIEI

ACTIVITAJI2.1 Generalitati

Activitatile de realizat conform acestor speclflcatli se refera la proiectarea, executia, receptia -i acceptare -i garantia de buna executie referitoare la investitiile, ce sunt descrise In prezentul document.In aceasta documentatie de atribuire a contractului de achizitie publica pentru realizarea sarcinii"lnchiderea depozitelor urbane neconforme, [udetul Bihor", datele furnizate sunt conform studiului de fezabilitate aprobat pentru investitie. Participantul la llcitatie trebuie sa depuna o oferta pentru investitie, respectand toate cerintele, reglementarile -i tintele din prezentul caiet de sarcini si legislatiei in vigoare.Toate costurile legate de acordurile -i aprobarile de catre autorltatlle competente ale proiectului de executie pregatit de Antreprenor, inclusiv toate modiflcarile substantiale admisibile, ce respecta LNR, aduse studiului de fezabilitate aprobat, urmeaza a fi suportate de catre Antreprenor.Antreprenorul va asigura conformitatea proiectului de executie cu condltlile stipulate In avize si acordurile obtinute si in studiul de fezabilitate aprobat.

6

Pag

2.2 Domeniul de aplicare al lucrarllor -i furniturilorAntreprenorul va furniza toata manopera, materialele, dotarile sl echipamentele instalatiei, fie ele de natura provizorie sau perrnanenta, pentru a realiza lucrarile necesare pentru proiectarea -i construirea investitiei.

2.3 Proiectul -i docurnentatlaPregatirea lntregii docurnentatii a proiectului tehnic si a detaliilor de executie, inclusiv a documentatiei necesare obtinerii tuturor acordurilor -i autorizatlilor necesare, In conformitate cu legislatia -i reglernentarile natlonale, incluzand -i modlflcarile ulterioare.

Proiectul tehnic si Detaliile de executieProiectul Tehnic pe baza carula se face executia trebuie pregatit pe baza normelor -i standardelor nationale -i trebuie sa se obtlna acordurile, avizele -i autorizatiile necesare de la autoritatile competente pentru realizarea lnvestltiei.Antreprenorul are obllgatia de a lntocmi -i obtine docurnentatiile tehnice pentru eliberarea -iactualizarea avizelor/acordurilor cerute In Certificatele de Urbanism.Proiectul Tehnic (PT) va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008 "lnstructiuni de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea contlnutului• cadru al docurnentatiei tehnico-economice aferente investitillor publice, precum -i a structurii -i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investltil -i lucrari de interventil'' si va fi verificat pentru cerintele de calitate de specialistl atestati de Ministerul Dezvoltarii, tucrarllor Publice -i l.oculntelor.Executia lucrarilor se va face in baza unei autorizatii de construire. Documentatia Tehnica pentruAutorizarea Constructiei (DTAC) va avea in vedere cerintele din Legea nr. 50/1991, si va fi verificata pentru pentru cerintele de calitate de specialisti verificatori de proiecte atestati. Obtlnerea Autorizatiei de Construire este sarcina exclusiva a Antreprenorului.Antreprenorul poate realiza studii suplimentare ingineresti -i geologice pentru a aduna toateinformatlile necesare pentru pregatlrea proiectului de executie in cadrul domeniului de aplicare al contractului, daca acesta a decis ca datele disponibile sunt insuficiente.

Documentatla conforma cu exeeutlaIn timpul constructlei, Antreprenorul pregateste docurnentatia conforma cu executia, conformdomeniului de aplicare -i continutului, respectand cerintele din legislatia nationala.

2.4 Realizarea lucrarltor -i serviciilor de construire a investitieiExecutia lucrarilor de inchidere a depozitelor urbane neconforme, include:• tucrari de retaluzare a depozitelor de deseuri - inchiderea finala

o Reamenajarea masei de deseurl in interiorul zonei de reabilitare o Lucrari de terasamente in corpul depozitului: excavatii -i umpleri o Compactarea masei de deseurlo lnstalarea straturilor de inchidere finala

• Protectia amplasamentuluio Construirea protectlei impotriva inundatiilor -i infrastructura de colectare a apei pluviale o tucrart de monitorizare a mediului

Nu exista date disponibile privind lntretlnerea sl/sau functionarea depozitelor de deseurineconforme urbane. tnformatiile incluse in acest proiect au fast obtlnute in urma vizitelor -i observatiilor vizuale efectuate la amplasament -i reprezinta conditiile existente pe amplasamentein momentul respectiv. In plus, datele au fast furnizate de autoritatile locale -i au la baza studiiletopografice care au fast elaborate. Toate datele -i proiectele se refera la anul 2010. Reabilitarea

7

Pag

amplasamentului va fi efectuata in conformitate cu legislatia UE -i din Romania privind depozitarea deseurilor precum -i cu acordul de mediu.Ofertantli var efectua expertize relevante pe amplasamente pentru a obtine date mai precise -i actualizate privind starea depozitelor neconforme -i pentru a putea sa elaboreze proiectul -i sa intocmeasca oferta.Antreprenorul trebuie sa asigure o echipa de supraveghere formata din expertil callficati corespunzator pe toata perioada de notificare a defectiunilor, pana la emiterea procesului verbal de receptie finala.

ConsumabileAntreprenorul va furniza in cadrul acestui contract toate consumabilele necesare pana la emiterea procesului verbal de receptie finala a lucrarllor pentru Intreaga investitie. Antreprenorul va trimite spre aprobare lnginerului, pana la inceperea perioadei de testarl, un tabel complet cu toate consumabilele necesare, indicand toate locurile in care aceste consumabile sunt necesare, tipul consumabilului -i cantitatea pentru o reumplere/ un schimb.

Echipamente specialeAntreprenorul va asigura toate uneltele speciale necesare pentru montarea, instalarea sl realizarea lucrarilor efectuate.Antreprenorul prezinta lnginerului spre aprobare o lista cu articolele -i o descriere a tuturor uneltelor necesare, a dispozitivelor auxiliare, a echipamentului de depozitare etc.

3. RESPECTAREA CERINJELOR BENEFICIARULUIToate lucrarlle intreprinse, inclusiv proiectele pregatite, actlvitatile finalizate, materialele, livrate in cadrul prezentului contract trebuie sa respecte cerintele din caietul de sarcini.Proprietatile materialelor -i elementelor constructiilor, utilajelor -i echipamentelor var respecta-i se var lnscrie in datele descrise in cerintele tehnice.

4. -ANTIERUL4.1 Asigurareasantlerulul in timpullucrarllor

Antreprenorul este obligat sa asigure -i sa rnentina siguranta pe santier -i in afara zonei de constructie pe perioada lucrarilor din cadrul prezentului contract, acordand o atentie speciala:a) Asigurarii unor conditii corespunzatoare de lucru in siguranta pentru persoanele ce

intreprind activitati ce au legatura cu constructla -i asigurar!i proprietatilor folosite pentru realizarea acestor lucrarl

b) Aslguraril zonei santierului pentru a nu avea acces persoanele neautorizatec) lnstalarti unor indicatoare corespunzatoare cu lnformatii, ex. panouri cu mforrnatii -i placi de

dare in folosinta.4.2 Panourile

Antreprenorul trebuie sa asigure panourile cu informatii relevante in timpul lucrarilor de constructii In conformitate cu cerintele de publicitate -i informare pentru proiecte, finantare de Comunitatea Europeans In acelasi timp Antreprenorul trebuie sa se asigure ca panoul de identificare al investitiei respecta Ordinul Ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr.63/N din 11august1998.Antreprenorul trebui sa puna un semn permanent de informare conform cu cerintele de publicitate -i informare de ex. Program "Mediu xxx", care dupa terminarea constructiel va oferi inforrnatii despre asistenta oferlta de CE.

8

Pag

4.3 Protectla mediului in timpullucrarllorAntreprenorul, pe perioada constructiei, va asigura conditiile corespunzatoare pentru pastrarea mediului lnconjurator, pe santier, acordand o atentie speciala:• lirnltarll emisiilor de zgomot• lirnltarll emisiilor de substante periculoase in atmosfera• prevenirii poluarll sau contaminarii apelor subterane• protejaril spatiilor verzi.Daca exists copaci -i arbusti, acestia var fi lndepartati sau lnlocuiti in conformitate cu studiul pregatit pentru spatiile verzi de pe amplasamentul santierului,

4.4 Constructiile provizoriiTnainte de inceperea lucrarilor, Antreprenorul va prezenta lnginerului spre aprobare, planul pentru amplasarea:• biroului Antreprenorului -i al lnginerului pe santier• magaziilor -i curtilor de depozitare ternporara ale Antreprenorului• vehiculelor -i flotei de echipamente• altar instalati! temporare necesare pentru realizarea lucrarilor incluse in prezentul contract• panourilor cu lnformatll in conformitate cu LNR si, daca este cazul, cu regtementarile Uniunii

Europene pentru proiecte finantate prin Fondul xxxAntreprenorul trebuie sa lntocmeasca docurnentatia tehnica de executie, conform tuturor norrnelor si normativelor tehnice in vigoare, precum si a actelor normative.

4.5 Depozitareaternporara a materialelorToate materialele var fi depozitate astfel lncat sa se garanteze protectia lor impotriva furturilor, avariilor, respectandu-se cu strictete instructiunile producatorului.

5. CONFORMITATEA DOCUMENTATIEI DE PROIECTARECU LEGISLAJIAProiectul tehnic si detaliile de executie var fi pregatite in conformitate cu legislatla nationala. Antreprenorul este responsabil de:

• Pregatlrea proiectului de executie in conformitate cu acordurile descrise in Planul Urbanistic de Detaliu (PUD), cu standardele -i legislatia nationala in vigoare, inclusiv LNR, cu acordul de protectia mediului (EPA), etc.

• Pregatirea documentatiei necesara obtinerii autorlzatlilor necesare, in conformitate cu standardele -i legislatia nationala in vigoare;

• asistenta tehnica a proiectantului in perioada de executie a investiei

5.1 Proiectultehnic, DTAC si detaliile de executieProiectul Tehnic (PT) va fi intocmit in conformitate cu Ordinul 863/02.07.2008 "lnstructiunl de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea continutului• cadru al docurnentatlei tehnico-economice aferente lnvestitlilor publice, precum -i a structurii -i metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investltll -i lucrari de interventii" si va fi verificat pentru cerintele de calitate de specialist! atestati de Ministerul Dezvoltarii, l.ucrarilor Publice -i tocuintelor.Executia lucrarilor se va face in baza unei autorizatii de construire. Documentatia Tehnica pentru Autorizarea Constructiei (DTAC) va avea in vedere cerintele din Legea nr. 50/1991, si va fi verificata pentru pentru cerintele de calitate de speciallsti verificatori de proiecte atestatl. Antreprenorul va asigura conformitatea proiectului de executie cu recornandarlle din raportul privind impactul asupra mediului si autorizatia de construire obtinutaDetaliile de executie:

9

Pag

• detaliaza solutiile tehnice ale proiectului tehnic astfel tncat sa asigure posibilitatea de implementare a tuturor lucrarilor din proiect;

• Asigura conformitatea deciziilor din proiect cu cerintele privind constructiile din LNR.Partile proiectului tehnic pe baza caruia se vor executa lucrarile vor respecta cerintele Ordinul863/02.07 .2008 si va include:

• Planse -i detalii de executie• Memorii tehnice pe specialitati ce ilustreaza solutiile propuse in proiect si, in atasament,

atat documentele emise in legatura cu proiectul, cat -i datele initiale:• Breviare de calcul ce descriu motivele pentru solutiile din proiect.

Devizul -i estimarile de cost sunt atasate la breviarele de calcul sau formeaza o parte separate din documentatia fiselor tehnice.Antreprenorul isl asuma eventualele neconcordante privind volumul deseurilor depozitate in depozitele neconforme de deseuri urbane care urmeaza a fi inchise rezultate din diferentele dintre studiile topografice realizate in perioada 2010-2011 si situatia actuala. Avand in vedere obiectul contractului, riscurile care le implica obiectul acestuia si respectiv, masurile de remediere ale eventualelor riscuri vor fi prevazute si prezentate in cadrul ofertei tehnice a ofertantilor, acestia fiind responsabili pentru gestionarea riscurilor aferente contractului.

s.z Docurnentatla conforrna cu executlaIn domeniul de aplicare al docurnentatiei conforme cu executia, se includ toate modlflcarileaprobate facute in timpul lucrarilor de constructf -i documentatia complete in conformitate cu legislatia nationals. Documentatia conforma cu executia va fi pregatita de catre Antreprenor -iprezentata in limba nationala in trei (3) exemplare, nu mai tarziu de 14 zile inainte de lntalnlreacu membrii comisiei de acceptare.

5.3 Manualele de functlonare -i lntretlnere

Manualele de monitorizare post inchidere vor fi pregatite -i predate lnginerului in trei (3) exemplare nu mai tarziu de 4 saptamani inainte de data intalnirii cu comisia de receptie. Aceste manuale, pe langa descrierile obisnulte referitoare la operatiuni, vor include -i sltuatil de urgenta-i modalitati de remediere, masurl de siguranta -i impotriva incendiilor, precum -i orice posibile conseclnte.

6. INFORMAJll GENERALE-I IPOTEZE DE PROIECTARE6.1 Amplasareainvestitiei

Aceste documentatii de licitatie se refera la proiectarea inchiderii depozitelor urbane neconforme de deseuri menajere din judetul Bihor de la:

Beius Alesd Sacueni Stei MarghitaValea Lui MihaiSalontaOradea

lnchiderea depozitelor de deseuri neconforme urbane este una din componentele principale ale sistemului de management integrat al deseurilor solide care va fi realizat in judetul Bihor. Acest caiet de sarcini prezinta descrierea parametrilor de proiectare generali, ipoteze -i contextul carevor fi utilizate pentru proiectarea inchiderii tuturor celor 8 depozite neconforme -i anume:

10

Pag-

- Amplasamentul -i caracteristicile acestuia- Cantitatile -i caracteristice actuale ale deseurilor- Lucrari de reabilitare- Protectia amplasamentului

Amplasamentul lucrarilorFigura de mai sus prezinta amplasamentele depozitelor de deseuri neconforme urbane din judetul Bihor.

Amplasamentul depozitului urban

neconform Sacueni

Amplasamentul depozitului urban neconform Valea

Lui ihai

Amplasamentul depozitului urban

neconformMar hita

Amplasamentul depozitului urban neconform Alesd

0 5 10 l<fll 11l l r

Page

Depozitul de deseuri neconform urban Sacueni este situat la o distanta de aprox. 5,5 km nord- vest de orasul Sacueni si la aprox. 42 km nord de municipiul Oradea care este capitala judetului Bihor.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea nordica a acestuia si estelegat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 300 m. Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt prezentate in planul SC-T.lDepozitul de deseuri neconform urban Valea Lui Mihai este situat la o distanta de aprox. 1 km estde orasul Valea Lui Mihai si la aprox. 62 km nord de municipiul Oradea care este capitala judetului Bihor.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea nordica a acestuia si estelegat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 320 m. Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt prezentate in planul VM-T.l.Depozitul de deseuri neconform urban Marghita este situat la o distanta de aprox. 3,5 km est deorasul Marghita si la aprox. 41 km nord-est de municipiul Oradea care este capitala judetuluiBihor.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea sudica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 1,2 km. Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt prezentate in planul MA-T.l.Depozitul de deseuri neconform urban Alesd este situat la o distanta de aprox. 2,5 km sud-est de orasul Alesd si la aprox. 45 km vest de municipiul Oradea care este capitala judetului Bihor. Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea vestica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 1,6 km. Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt prezentate in planul AL-T.l.Depozitul de deseuri neconform urban Salonta este situat la o distanta de aprox. 1 km vest deorasul Salonta si la aprox. 44 km sud-vest de municipiul Oradea care este capita la judetului Bihor. Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea estica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 500 m. Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt prezentate in planul SA-T.l.Depozitul de deseuri neconform urban Oradea este situat la o distanta de aprox. 6 km nord-vestde orasul Oradea si la aprox. 6 km nord-vest de municipiul Oradea care este capitala judetuluiBihor.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea nordica a acestuia si este legat la drumul urban principal.Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt prezentate in planul OR-T.l.Depozitul de deseuri neconform urban Stei este situat la o distanta de aprox. 2,5 km sud de orasul Stei si la aprox. 84 km sud-est de municipiul Oradea care este capita la judetului Bihor. Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea sudica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 1000 mCoordonatele geografice ale amplasamentului sunt prezentate in planul ST-T.l.Depozitul de deseuri neconform urban Beius este situat la o distanta de aprox. 1,5 km nord-est de orasul Beius si la aprox. 45 km sud-est de municipiul Oradea care este capitala judetului Bihor. Accesul la depozitul de deseuri neconform urban se face din marginea sudica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 150 m.Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt prezentate in planul BE-T.l.

Topografia actualaStudiile topografice pentru cele 8 amplasamente au fast realizat in anul 2010-2011 de PersoanaFizica Autorizata Fetea loana Maria.

12

Page

condttllle geotehnice -i hidrogeologiceRealizarea studiilor hidrogeologice intra in sarcina Antreprenorului, aceste lnvestlgatii sunt necesare pentru determinarea amplasarii sistemului de monitorizare a calitatii apei subterane.

Date climaticeTrasaturile de ansamblu ale climei sunt conditionate de circulatia maselor de aer, de pozitla geografica a judetului -i de rnodiftcarlle pe care le impun particularltatile reliefului. Astfel, teritoriul judetului Bihor se caracterizeaza printr-un climat temperat continental moderat.Etajarea reliefului -i partlcularitatile locale (expozitia versantilor, diferenta de calibru a vailor, orientarea culmilor montane, gradul de acoperire cu paduri, albedoul diferit al scoartei terestre) determine o nuantare cllrnatlca, pusa in evidenta de existenta topoclimatelor.Temperatura aerului se caracterizeaza prin variatii mari ale valorilor medii -i extreme. Astfel, in Carnpia Crisurilor, temperatura medie anuala este cuprinsa lntre 10- lloC, in sectoarele colinare este de 8-100C, in rnuntii jo-i are valori mai reduse (7-80(), pe culmile montane lnalte fiind cuprinsa lntre 2-70C.Precipltatiile sunt strans legate de regimul umezelii aerului -i al nebulozltatli -i prezinta o crestere cantitatlva pe rnasura cresterf altitudinale. Astfel, in sectorul de carnpie, precipitatiile medii multianuale sunt cuprinse lntre 500- 700 mm, in arealul de dealuri lntre 700-1000 mm, in muntli jo-i lntre 1000-1200 mm, pentru ca in regiunea lnalta a Bihorului sa depaseasca 1400 mm. Regimul vantului este determinat de caracterul, succesiunea -i frecventa sistemelor barice. La nivelul [udetului, frecventa cea mai ridicata o prezinta vanturile ce bat din sector sudic (cca. 28%in decembrie -i 17% in august).

Alte lnformatllProblemele legate de riscurile naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) sunt considerate probleme cunoscute -i avute deja in vedere lnca de la proiectarea inchiderii depozitelor neconforme.

Accesul pe amplasamentAccesul la depozitul de deseuri neconform urban Sacueni se face din marginea nordica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 300 mAccesul la depozitul de deseuri neconform urban Valea lui Mihai se face din marginea nordica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 320 m.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban Marghita se face din marginea sudica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 1,2 km.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban Alesd se face din marginea vestica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 1,6 km.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban Salonta se face din marginea estica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 500 m.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban Oradea se face din marginea nordica a acestuia si este legat la drumul urban principal.Accesul la depozitul de deseuri neconform urban Stei se face din marginea sudica a acestuia si este legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 1000 mAccesul la depozitul de deseuri neconform urban Beius se face din marginea sudica a acestuia sieste legat la drumul urban principal printr-un drum de pietris de 150 m.

6.2 Furnizareade utilita\iGeneralitati

13

Page

Atat punctele de lucru cat -i organizarea de santler la obiect var fi asigurate cu utilitati din surse independente de cele existente In zona,Fondurile necesare aslgurarli alirnentaril cu energie electrica -i cu apa rnenajera var fi asigurate din valoarea fondului de organizare santier, fonduri ce var fi incluse In nomenclatorul cheltuielilor-i obiectelor de santier prezentat In proiectul executantului ce a fast anexat la oferta.

Alimentarea cu apaApa tehnologica necesara lucrarilor de compactare se va transporta cu auto de la sursa de apa a executantu I u i.Organizarea de santier de pe amplasamentul depozitului va fi deservita de grupuri sanitare ecologice, alimentarea acestora cu apa se va face dintr-un rezervor umplut periodic de catre executant cu apa adusa cu cisterna.Apa potabila utilizata va fi apa potabila irnbutellata -i va fi asigurata de executant.

Alimentare cu energie electricaEnergia electrica se va asigura prin generatoare electrice, respectiv racorduri la retelele existenteIn zona acolo unde este posibil.

TelecomunicatllleTelefoanele utilizate vor fi cele portabile din dotarea executantului.

7. PARAMETRI GENERALI DE PROIECTARE7 .1 Descrierea datelor de baza

GeneralitatiCaracteristicile tehnice ale depozitelor de deseuri neconforme urbane sunt prezentate in tabelul urmator si sunt analizate dupa cum urmeaza:

Tabelul 9-1: Caracteristicile generale ale depozitelor de deseuri neconforme urbaneDepozitul de deseuri neconform urban SacueniAmplasament Sacueni,judetul Bihor

Data de incepere 2004

Data slstarii activitatii 2010

Zona deservita Orasul Sacueni

Populatia deservita 4.300 locuitori

Proprietar Primaria Sacueni

Operator Servicii Publice SacueniTipul de deseuri

Suprafata ocupata

Capacitatea proiectata

Cantitatea de deseuri depozitata

Municipale comerciale)0,95 ha

42.200 m3

16.900 m3

(menajere,

14

Page

Depozitul de deseuri neconform urban Valea Lui MihaiAmplasament Valea Lui Mihai, judetul Bihor

Data de incepere 2000Data sistarii activitatii 2014

Zona deservita Orasul Valea Lui Mihai


Proprietar Primaria Valea Lui Mihai

Operator SC BIO TransilvaniaTipul de deseuri

Suprafata ocupata

Capacitatea prolectata



s0.000 m3

10.000 m3

(menajere,

Depozitul de deseuri neconform urban MarghitaAmplasament Marghita, judetul Bihor


Data sistarii activitatii 2010

Zona deservita Orasul Marghita


Proprietar Primaria Marghita

Operator S.C Salubrisam SA

Tipul de deseuri

Suprafata ocupata




30.s00 m3

20.s00 m3

(menajere,

Depozitul de deseuri neconform urban AlesdAmplasament Alesd, judetul Bihor

Data de incepere 1996Data sistarii activitatii 2009

Zona deservita Orasul Alescisi ale zone

15

Page


Proprietar Primaria Alesd

Operator SC Salubri SA AlesdTipul de deseuri Municipale

comerciale)(menajere,

Suprafata ocupata



1,45 ha

60.000 m3

35.000 m3

Depozitul de deseuri neconform urban SalontaAmplasament Salonta, judetul Bihor



Zona deservita Orasul Salonta


Proprietar Primaria Salonta

Operator SC AVE Bihor SRLTipul de deseuri Municipale


Suprafata ocupata

Capacitatea proiectata


1,68 ha

115.000 m3

37.300 m3

Depozitul de deseuri neconform urban OradeaAmplasament Oradea, judetul Bihor



Zona deservita Orasul Oradea


Proprietar Primaria Oradea

OperatorTipul de deseuri Municipale


16

Page

Suprafata ocupata 16,18 ha

Capacitatea proiectata Not

available Cantitatea de deseuri depozitata

2.812.500 m3

Depozitul de deseuri neconform urban Stei

Amplasament Stei, judetul Bihor



Zona deservita Stei, Vascau, Nucet, Lunca, Buntetsi, Pietroasa, Cimpani, Baita, Carpinet


Proprietar Primaria Stei

Operator s.c. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.R.L.

Tipul de deseuri Municipale comerciale)

(menajere,


Capacitatea prolectata 69.200

Cantitatea de deseuri depozitata 59.135 m3

Depozitul de deseuri neconform urban Beius

Amplasament Beius, judetul Bihor



Zona deservita Orasul Beius si alte comune


Proprietar Primaria Beius

Operator S.C. Ediliul SA Beius.

Tipul de deseuri Municipale comerciale)

(menajere,


Capacitatea proiectata 142.100

17

Page

Cantitatea de deseuri depozitata 64.600 m3

Fluxul principal de deseuri depozitate in depozit este format din deseuri municipale produse in gospodarii -i comerciale. Pe langa acestea, in depozitul de deseuri neconform urban se pot detecta deseuri din cauciuc, plastic -i echipamente metalice, reziduuri verzi -i animale. Pe amplasament s-a depozitat -i un procent mic de materiale voluminoase.Este putin probabil ca pe aceste amplasamente sa se gaseascacantitati semnificative de deseuripericuloase cu exceptia deseurilor periculoase menajere -i a deseurilor speciale cum ar fi caroserii de automobile -i aparate electrocasnice.Studiul de Fezabilitate (SF) pentru managementul integrat al deseurilor solide in judetul Bihor prezinta cantitatile de deseuri -i cornpozltia deseurilor, In conformitate cu acest proiect, compozitla deseurilor municipale mixte din judetul Bihor este prezentata in tabelul urrnator:

Tabelul 9-2: Cornpozltla deseurllor municipale solide in judetul BihorFractia Procentaj (%)Hartie si carton 14Stiela 5Metal 7Plastic 13Biodegradabile 44Altele 17Total 100

Toate datele privind cantitatile -i calitatile de mai sus sunt informative -i aceste var fi confirmate sl/sau actualizate de catre ofertanti inainte de a fi utilizate in proiectul acestora.Practica de depozitare actuala este reprezentata de depozitarea deschisa pe pamant fara precautii suplimentare fata de mediu -i sanatatea publica.Pe amplasamentele studiate cateva depozite de deseuri vechi au fast arse, amestecate cu solul -iacoperite de sol peste care a crescut vegetatia. In ceea ce priveste depozitele de deseuri recente, acestea au fast create peste vechile straturi de depozitare deseuri -i ocazional acoperite cu sol. Aceasta a dus la crearea unor movile mici din deseuri impreuna cu sol -i pietris.

8. DESCRIEREACOMPONENTELOR -I CERINJE GENERALE

• LUCRARI DE RETALUZARE A DEPOZITULUI DE DESEURIo RETALUZAREA DESEURILOR

Aceasta sectiune descrie activitatile necesare pentru retaluzarea masei de deseuri in interiorul zonelor care var fi reablitate. Aceste activitati sunt urrnatoarele:

o Transferul si reamenajarea masei de deseuri in interiorul zonei care va fi reabilitata astfelincat sa se obtina taluzarea optima

o Lucrari de terasamente in corpul depozitului - excavatii si umpleri pentru retaluzarea finala a depozitului

o Compactarea masei de deseuriMasa de deseuri va fi reamenajata si amplasata in interiorul amplasamentelor care var fi reabilitate astfel incat sa asigure o panta adecvata a taluzarii finale. Aceasta activitate impllca excavarea masei de deseuri si crearea unor terasamente in interiorul amplasamentelor care var fi reabilitate.

18

Page

Apoi, taluzul masei de deseuri va fi compactat cu ajutorul echipamentelor mecanice adecvate pentru a se evita instabilitatea si pentru a reduce depunerile de masa de deseuri. Cel putin 5 pana la 7 treceri sunt necesare pentru o compactare adecvata.Pantele laterale ale depozitului de deseuri var fi de 1:2,5 (inaltime-lungime) iar panta suprafetei orizontale a depozitului va fi de minim 5% astfel incat sa permita drenajul adecvat al apei pluviale si pentru a evita baltirea sau saturarea cu apa.

o SPECIFICATll TEHNICE PENTRU LUCRARILE DE RETALUZAREA DEPOZITULUI DE DESEURISpecificatiile tehnice din aceasta sectiune se refera la urmatoarele activitati:

o Determinarea zonei de lucru o Curatarea zonei de lucruo Lucrari de excavatii si consolidario Managementul si depozitarea materialului excavat pe stratul final al zonei care va fi

reabilitatao Umplerea terasamentuluio Compactarea taluzului depozitului de deseuri

Lucrarile de excavatii se refera la realizarea tuturor lucrarilor de pamant necesare pentru retaluzarea pantelor si construirea tuturor structurilor tehnice necesare.Toate retaluzarile tehnice in interiorul amplasamentelor var asigura o buna gestionare a scurgerii apelor pluviale si stabilitatea pantelor depozitului. Este important sa se evite crearea de ravene-i sa se reduca retinerea apei pe suprafata depozitului In timpul lucrarilor de excavatii.

o LUCRARI DE TERASAMENTE • EXCAVATll -i UMPLERILucrarile de terasamente - excavatii -i umpleri - In corpul depozitului var fi realizate In conformitate cu planurile proiectului actual care var fi aprobate de Autoritatea de Supervizare. Planurile indica limitele zonei de lucru (excavatii -i terasamente) precum -i nivelurile acestora -i sectiunile transversale. Orice lucrare de excavatie suplimentara care nu este stabilita In plan conform proiectului actual este considerata In exces.Lucrarile de excavatii includ excavatia masei de deseuri de pe amplasament. Deseurile excavatevar fi utilizate ca material de umplutura astfel incat tot materialul excavat sa fie utilizat ca material de umplere pe amplasamentele care var fi reabilitate.Materialele de umplere provin din materialele extrase din lucrarile de excavatii. Daca materialexcavate nu sunt adecvate pentru umplere sau nu sunt suficiente pe amplasament se va transfera material de la alte locatii.Lucrarile de excavatii -i umpleri var fi realizate astfel incat sa asigure un drenaj corespunzator. Materialele de excavatii care nu sunt adecvate pentru umplere sau sunt In surplus var fi indepartate de pe amplasament.

o COMPACTAREA MASEI DE DESEURITaluzul masei de deseuri va fi compactat cu echipamente mecanice adecvate (compactor) pentru a evita instabilitatea -i a reduce volumul masei de deseurl, Numarul de trecerinecesare pentru a realiza o compactare adecvata va fi stabilit de catre Antreprenor si va fi aprobat de catre lnginer.

• STRATURI DE INCHIDERE FINALAo GENERALITATI

Pentru a preveni formarea de levigat In etapa de intretinere a depozitului sau eliberarea de mirosuri sau alte emisii se va aplica un strat de etansare de suprafata. Stratul de etansare de suprafata va fi aplicat numai pe suprafata reprofilata ftnala a depozitului.

19

Page

Stratul de etansare de suprafata al depozitului urban neconform va include urmatoarele straturi(de la partea inferioara inspre partea superioara):

o Strat suport (nivelare)o Strat de drenaj gazeo Strat de protectie din materiale geotextile o Strat de impermeabilizareo Strat de protectie din materiale geotextile o Strat de drenaj apa de ploaieo Strat de separare din material geotextileo Strat de recultivare (pamant -i sol vegetal)

Straturile mentionate mai sus sunt descrise in paragrafele urmatoare.

o SPECIFICATll TEHNICE PENTRU STRATURILE DE INCHIDERE FINALA• STRAT SUPORT

Pe suprafata nlvelata a deseurilor se apllca un strat suport cu o grosime minima de SO cm -i o grosime maxima de 1,00 m. Stratul suport trebuie sa permits intrarea gazului iar valoarea coeficientului de permeabilitate (conductivitatea hidraulica] trebuie sa fie egala sau mai mare cu lxl0-4 m/s. Stratul trebuie sa asigure preluarea sarcinilor statice -i dinamice care apar odata cu sistemul de inchidere. Modulul de elasticitate la suprafata trebuie sa fie de minim 40 MN/m2. Ca material pentru stratul suport se pot utiliza deseuri minerale adecvate din constructil -i demolari, parnant sapat, cenusa, deseuri minerale adecvate sau minerale naturale. De asemenea, solul din lucrarile de excavatii pentru retaluzarea depozitului poate fi utilizat ca strat support. Continutul de carbonat de calciu nu poate depa-i 10% (masa), Stratul suport nu poate sa contina componente organice (lemn), materiale plastice, beton cu continut de gudron, fler/otel -i metale. Marimea maxima a granulelor materialului nu poate depa-i 10 cm.. Stratul suport trebuie sa fie omogen -i rezistent la eforturi constante, suprafata trebuie sa fie plana -i nivelata. Nu se pot utiliza materiale coezive.

Tabelul 10-3: Specificatii tehnice pentru stratul suportCARACTERISTICI ' CERINTETipul materialului SolGrosime O.SmModul de elasticitate 40 MN/m2

Coeficient de ixio:' m/s

permeabilitate

Restrictii particule cu martmea maxima <10% (masa)continut de carbonat de calciu <10% (masa)

• STRAT DE DRENAJ GAZ DE DEPOZITPe stratul suport, se aplica un strat cu rol de drenarea gazului, grosimea stratului fiind de minim0,30 m. Suprafata trebuie sa fie nivelata. Materialul de drenare trebuie sa aiba un coeficient de permeabilitate (conductivitate hldraulica) de minim lxl0-4 m/s. Marimea granulelor nu trebuie sa fie mai mare de 32 mm, intervalul optim al diametrului granulelor este cuprins intre 8 -i 32 mm. Procentul de granule superioare -i inferioare nu trebuie sa depaseasca 5%. Continutul de carbonat de calciu trebuie sa fie sub 10% (rnasa). Siguranta la sufozie fata de stratul suporttrebuie sa fie asigurata,La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedlta atat rezistenta acestora fata de apa din condens -i gazul de depozit, precum -i rezistenta pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj.

20

Page

Tabelul 10-4: Specificatii tehnice pentru stratul de drenaj gaze-CARACTERISTICI CERINTE

Tipul materialului material granular (de ex. pietris) Grosime 0.3 m

Coeficient de lx10·4 m/s permeabilitate

Diametrul granulelor sub 32 mm (domeniul optim intre 8 si 32 mm) Carbonat de calciu <10 % din masaRestrictiiProcentajul granulelor superioare si inferioare <5%

• STRAT DE PROTECTIE DIN MATERIALEGEOTEXTILEPe stratul de drenare a gazului, se aplica un strat de separare/protectie pentru a preveni intrarea componentelor din stratul mineral In stratul de drenaj si/ sau a proteja stratul de mai sus fata de penetrare mecanicaStratul va fi format din geotextile. Geotextilele sunt materiale cu durabilitate Indelungata, precum polipropilena (PP) sau polietilena de lnalta densitate (PEID), cu unitate de masa pe suprafata -1000gr/m2. Geotextilele trebuie sa permita intrarea apei -i trebuie sa respecte cerintele de calitate In conformitate cu prevederile standardelor In vigoare. Nu este perrnisa utilizarea materialelor reciclate. Se poate renunta la stratul de separare In cazul In care este testate siguranta la sufozie.

lnstalareSuprapunerea simpla cu latime de minimum 0,5 m va imbina benzile de geotextile instalate. Pot fi utilizate alternativ imbinari cusute. lmbinarile cusute var avea rezistenta la rupere egala cu rezistenta la rupere a materialului geotextil.Materialele geotextile var fi livrate la amplasament impreuna cu o fisa de date de la producator care va certifica caracteristicile materialului. In plus, livrarea va fi insotita de un protocol cu rezultatele verificarii de calitate a producatorului pentru lotul respectiv livrat la amplasament. Materialele geotextile var fi protejate lmpotriva deteriorarii fizice -i murdaririi In timpul transportului catre locatie -i In timpul depozitarli pe santier.

• STRAT DE IMPERMEABILIZAREPeste stratul de drenaj gaze se va aplica stratul de impermeabilizare.Stratul de impermeabilizare realizat din argila compactata, al suprafetei trebuie sa aiba o grosime minima de 0,50 m -i un coeficient de permeabilitate <5x10-9 m/s. Continutul de carbonat de calciu trebuie sa fie sub 10% (rnasa), continutul de argila cu un diametru al granulelor de <0,005 mm trebuie sa fie de minim 20% (rnasa}, Dimensiunea maxima a granulelor este limltata la 63 mm. Continutul de componente organice din arglla este limitat la maximum 5% (masa) -i componentele din lemn (radacini, ramuri, etc) nu sunt permise. Stratul de impermeabilizare realizat din argila se aplica In doua straturi compactate cu compactor cu role. Stratul de impermeabilizare trebuie sa aiba toleranta la scurgeri de maxim 2,0cm/4.0m. Densitatea Proctor trebuie sa fie -92%.Alternativ, poate fi utilizata o impermeabilizare cu un strat de geocompozit bentonitic(GCL). GCLeste un material geosintetic cu sudura mecanica -i termica care contine un strat de pudra de bentonit de sodium natural cu greutatea de 5000 g/m2 care include aprox. 70% montmorilonita. Materialul de impermeabilizare va fi livrat la amplasament impreuna cu un certificat de calitate de la producator. In plus, livrarea va fi insotita de un protocol cu rezultatele verificarii de calitate a producatorului pentru lotul respectiv livrat la amplasament.

21

Page

Metodele controlului de calitate pentru GCL sunt urmatoarele

Tabelul 10-5: Metode propuse pentru controlul de calitate al GCL Proprietate Metoda

Masa/Zona ASTM D 5261Rezistenta la prindere a GCL ASTM D 4632Rezistenta la dilatare a GCL ASTM D 4632Rezistenta la exfoliere ASTM D 4632Permeabilitate ASTM D 5084

Alternativ impermeabilizare se poate realiza utilizand cu materiale echivalente , de exemplu geomembrana PEID care are rezistenta chimica ridicata -i proprietati fizice care ofera rezistenta la majoritatea presiunilor din depozit. Caracteristicile materialului, rezistenta pe termen lung -i gradul de echivalenta trebuie sa fie dovedite autoritatilor competente inainte de aplicare. Grosimea membranei din polimeri va fi de eel putin 2 mm. Membrana PEID va avea un coeficient de permeabilitate <5x10-9 m/s.Tabelul 10-6: SpedficatH tehnice pentru PEID

CARACTERISTICI CERINTETipul materialului membrana PEID

Grosime minima 2.00 mm

Permea bilitate <5x10-9 m/s

Materialul de impermeabilizare va fi livrat la amplasament impreuna cu un certificate de la producator. in plus, livrarea va fi insotita de un protocol cu rezultatele verificarii de calitate a producatorului pentru lotul respectiv livrat la amplasament.Furnizorul va prezenta un certificate de teste pentru toate imbinartle sudate realizate inainte de livrarea la amplasament. Geomembrana va fi protejata impotriva deteriorarilor fizice pe durata transportului catre amplasament sl pe durata depozitarii pe amplasament.lnstalare

Generalitatilnstalatorul va pune la dispozitie un plan de instalare care va specifica pozitia rolelor individuale de material sl va transmite planul Autoritatii de Supervizare spre aprobare inainte de inceperea lucrarilor de instalare.lnstalarea poate fi efectuata numai de catre personal tehnic aprobat de producatorul materialul de impermeabilizare -i cu echipamente aprobate de acelasi producator.

SuduraToate imbinarile prin sudura vor fi cu suduri cu imbinare dubla care pot fi testate cu aer comprimat sau suduri de extruziune cu conductor cu scanteie sudat in imbinare dand posibilitatea testarii etanseitatii sudurii prin metode cu scanteie de inalta tensiune.La inceputul -i sfarsitul fiecari zile pe durata instalarii se va efectua un test de sudura cu fiecare combinatie de echipamete de sudura -i sudor in timpul lucrului pentru a realiza reglajele corecte de temperatura, presiune -i viteza de sudura in conformitate cu conditiile meteorologice predominante. Sudura va fi testata cu privire la rezistenta imbinarii (exfoliere -i rupere) -i rezultatele vor fi raportate Autoritatii de Supervizare.Testul de sudura va fi repetat dupa orice intrerupere a lucrarilor de instalare pe timpul zilei datorate de ex. schimbarii conditiilor meteo sau echivalent.

22

Page

lnainte de sudura, fiecare banda de material va fi intinsa fara incretituri dar materialul va fi suficient pentru suprapunere pentru a se asigura ca nu var aparea probleme majore pe durata sudurii datorita variatiilor de temperatura.Toate marginile materialului de impermeabilizare var fi protejate pentru a nu se indoi inainte de momentul sudurii. Contractorul va decide metoda de protectie -i va transmite descrierea acesteia Autoritatii de Supervizare spre aprobare.Suprapunerea se va efectua In directia pantei materialului de impermeabilizare adica tip tigla de acoperis.lmbinarea dintre membrane -i orice zona aproape orizontala -i membrane -i panta va fi pozitionata In plan aproape orizontal -i la eel putin 1.0 m de piciorul pantei.Este interzisa functionarea oricui tip de masina direct pe partea superioara a materialului de impermeabilizare instalat. Materialul de impermeabilizare va fi protejat corespunzator inainte de a fi permisa intrarea oricarui tip de masina. Protectia corespunzatoare este de ex. min. 1,0 m de sol care sa nu contina pietre mai mari de 0,1 m.

AcoperireaPana cand se efectueaza verificarea -i aprobarea membranei, materialul de impermeabilizare va fi fixat utilizand saci de nisip sau alte sisteme echivalente astfel incat materialul de impermeabilizare instalat sa nu fie miscat de vant sau spre partea de jos a pantei prin gravitatie, Contractorul va acoperi materialul de impermeabilizare instalat cu material geotextile imediat dupa verificare -i aprobare de catre Autoritatea de Supervizare. La pante, materialul de drenaj sau acoperire va fi instalat incepand de la piciorul pantei conducand partile moi ale materialului catre partea superioara a pantei. La partea superioara a pantei materialul de impermeabilizare va fi fixat In santul de fixare dupa ce materialul de drenaj/acoperire a fost instalat pe panta.

Verificarea materialului de impermeabilizare -i instalareaVerificarea lucrarilor de instalare se va efectua pe baza unui plan stabilit de catre Contractor -i aprobat de Autoritatea de Supervizare. Planul de verificare va specifica cine este responsabil pentru efectuarea fiecarei verificari, dimensiunea verificarii -i cand se va efectua verificarea. In continuare planul va indica daca lucrarile pot incepe sau trebuie sa astepte functie de rezultatele testelor -i verificarilor.

Tabelul 10.7: Verificarilematerialuludi e umplutura

ETAPA ARTICOL SUBIECTUL METODA DIMENSIUNE GRAD DE VERIFICARll ACCEPTARE

Livrare Material de Fisa de date Verificare de 1 proba perLivratimpermeabilizare calitate rola

Certificate de teste privind rezultatele

verificarii lalmbinari prinsudura Etanseitate

prefabricate

producator prin 1 proba per Fara clopot cu vaccum, lOOm scurgeri

imbinare dublasub presiune, test

la scanteie

ReceptieMaterial de 1 proba per Fara

Aspect Vizualimpermeabilizare 1.000 m 2 sparturi sau

Sub 10%

1 proba per abatereGrosime Masuratori

1.000 m2 negativa de

la... ...-.C:......... p

23

abate

Page

ETAPA ARTICOL SUBIECTUL METODA DIMENSIUNE GRAD DEVERIFICARII ACCEPTARE

ProprietariRezistenta-

1 proba perdeformare la Sub 10%mecanice 5.000 m 2rupere

negativa de

Rezistenta-la

deformare la fluaj specificatii

lmbinari prinsudura Etanseitate

prefabricate

Rezistenta

clopot cu vaccum,imbinare dubla 1 proba per Fara

sub presiune, test 1.000 m 2

scurgerila scanteie

Sub 10% Forfecare -i 1 proba per abatere

exfoliere 5.000 m 2 negativa de

la

lnceperea lmbinari prinEtanseitate (in-situ)

clopot cu vaccum, 1 nos perimbinare dubla sudor per Fara

sudurii sudura sub presiune, test masina de scurgerila scanteie sudura per zi

Rezistenta (mostra Forfecare -i mostra de

de taietura) exfoliere taietura min.36 cm x 60

Pe durata Material de Fara

Aspect Vizual 100% sparturi sauinstalarii impermeabilizare

clopot cu vaccum,

defecte

lmbinari prin Etanseitate (in-situ)

imbinare dubla 100%

Fara sudura sub presiune, test scurgeri

la scanteie

Rezistenta-Mecanic deformare la 1 proba per Sub 10%

5,000 m2 abatererupere negative la

rupereSub 10%

Proprietati (mostra Rezistenta- abaterede taietura) deformare la fluaj negativa la

exfoliere

• STRAT DE PROTECTIE DIN MATERIALE GEOTEXTILEIn cazul in care este utilizata geomembrana in loc de sol mineral [arglla) va fi utilizat un strat de protectie din material geotextil. Specificatiile sunt aceleasi ca in sectiunea 4.2.3.

• STRAT DE DRENAJ APA PLUVIALAStratul de drenarea apelor pluviale de pe suprafata depozitului va fi executat din materiale granulare -i va avea o grosime minima de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate (conductivitatea hidraullca) trebuie sa fie >lxl0-3m/s, proportia de carbonat de calciu nu poate depa-i 10% (rnasa]. Materialul de drenaj trebuie sa fie stabil pe pante -i se va aplica uniform pe toata

24

Page

suprafata depozitului de deseuri menajere. Dimensiunea granulelor materialului de drenaj trebuie sa fie lntre 4mm §i 32mm.Tabelul 10-8: Specificatii tehnice pentru stratul de drena.j al apei de ploaieCARACTERISTICI CERINTE

Tipul materialului Granular

Grosime 0.30m

Coeficient de permeabilitate 1x10-3 m/s

Diametrul granulelor intre 4mm si 32 mmCarbonatul de calciu nu va depasi 10%Restrictii(masa)

Alternativ pot fi utilizate material de drenaj artificiale echivalente. Vor fi testate caracteristicile materialelor de drenaj artificiale -i anume functionalitatea hidraulica §i rezistenta pe termen lung. Reteaua de drenaj geosintetica este un suport de drenaj de grosime aprox. 12 mm prefabricat care include monofilament 'in forma de val extrudat fixat pe un strat de material geotextil sau instalat intre doua straturi de material geotextil.Suportul de drenaj geosintetic are o capacitate ridicata de transport al apei 'in propriul plan §imaterialul geotextil asigura functia de filtrare catre materialele inconjuratoare lsol/deseurl). Suportul de drenaj geosintetic va avea transmisivitate 'in propriul sau plan la presiunea de suprasolicitate de 200 kN/m2 corespunzatoare unui strat de pietris de 0,5 m la un coeficient de permeabilitate de k > 10-3 m/s

• STRAT DE SEPARARE DIN MATERIALE GEOTEXTILEPe partea superioara a stratului de drenaj pentru apa de ploaie se aplica un strat de separare, pentru a preveni intrarea componentelor din stratul de recultivare 'in stratul de drenaj. Geotextilele utilizate sunt materiale cu durabilitate pe termen lung, precum polipropilena (PP) sau polietilena de lnalta densitate (PElD), cu unitate de rnasa pe suprafata -400gr/m2 sau >180 gr/m2 'in cazul 'in care se utilizeaza materiale de drenaj artificial echivalente 'in lac de pietris.Geotextilele trebuie sa perrnlta intrarea apei §i sa respecte cerintele de calitate 'in conformitate cu prevederile standardelor 'in vigoare.Nu este permisa utilizarea materialelor reciclate.Se poate renunta la stratul de separare 'in cazul 'in care este testate slguranta la sufozie.

lnstalareSuprapunerea simpla cu latime de minimum 0,5 m va imbina benzile de geotextile instalate. Pot fi utilizate alternativ imbinari cusute. lmbinarile cusute var avea rezistenta la rupere egala cu rezistenta la rupere a materialului geotextil.Materialele geotextile var fi livrate la amplasament impreuna cu o fisa de date de la producator care va certifica caracteristicile materialului. 'in plus, livrarea va fi insotita de un protocol cu rezultatele verificarii de calitate a producatorului pentru lotul respectiv livrat la amplasament. Materialele geotextile var fi protejate fata de degradari §i murdarie pe durata transportului catre amplasament -i pe durata depozitarii la amplasament.

• STRAT DE RECULTIVARESe recornanda ca grosimea stratului de recultivare alcatuit dintr-un strat de parnant §i un strat de sol vegetal sa fie de eel putin 1 m, din care 0.15m 'in partea superioara se prevede a fi sol vegetal imbogatlt (fertil). Dupa asezarea stratului de recultivare masinile pot circula numai pe drumurile

25

Page

realizate In acest scop. Stratul de recultivare nu se va compacta. Stratul de acoperire este realizat dintr-un strat de parnant pentru retinerea apei (d-85cm) -i dintr-un strat de sol vegetal (d-15 cm) care se va insarnanta cu vegetatie (gazon).Plantarea de arbusti este perrnisa numai dupa 2 ani de la plantarea ierbii. Se pot planta doar specii de arbusti cu radacini scurte.Materialul pentru subsol (strat pentru retinerea de apa) este campus din nisip user coeziv -i pietris.Scopul principal al acestui strat este de a furniza capacitatea de retinere a umezelii In sol -i a unui mediu de crestere adecvat pentru plantele care acopera pamantul. Stratul de acoperire cu sol vegetal reduce percolatia prin cresterea evapo-transpiratiei, previne uscarea stratului bariera -i cu sprijinul vietii plantelor reduce problemele de eroziune -i imbunatateste impactul vizual al depozitului.Stratul de acoperire cu sol vegetal va fi sadit cat mai curand posibil pentru a preveni eroziunea suprafetelor de sol expuse.Cea mai importanta functie a stratului de acoperire cu sol vegetal este de a asigura un mediu de crestere adecvat pentru realizarea acoperirii vegetale. Pentru a indeplini acest scop stratul de acoperire cu sol vegetal trebuie sa alba urmatoarele:

o Adancime adecvatao Starea nutrientilor adecvatao Greutate volumetrica corespunzatoare

Stratul de acoperire cu sol vegetal trebuie sa fie suficient de gros pentru:o A adaposti sistemele de radacini;o A asigura capacitatea de retinere a apei pentru a atenua umezelii din precipitatii -i pentru

a sustine vegetatia In perioadele secetoase;Stratul de acoperire vegetala va fi uniform -i va avea o panta maxima de 1:3 pentru a preveni baltirea apei de suprafata -i de accelera scurgerea apelor de suprafataSe var preleva probe din solul care va fi utilizat ca strat vegetal care var fi testate pentru a determina urmatoarele:

o pHo Azoto Potasiu o Fosforo Conductivitateao Substantele organice

Aceste teste var stabili deficientele de sol -i var specifica nivelurile adecvate de aditivi cum ar fi ingrasamintele -i oxid de calciu.Sursa de sol va fi monitorizata cu atentie pentru a evita schimbari majore ale caracteristicilor solului care formeaza baza pentru stabilirea valorilor de aplicare a aditivilor. Daca mostrele de sol initiale din sursa de imprumut au fost luate din orizontul A al profilului de sol, nivelurile de nutrienti -i substante organice sunt mai mari decat cele de la adancimi mai mari. In timpul excavatiilor la amplasamentul de imprumut va fi luat numai sol din orizontul A. Daca va fi necesar sa se mearga la adancimi mai mari sau daca se observa schimbari ale caracteristicilor solului, vor fi efectuate teste de sol suplimentare -i vor fi ajustate cantitatile de aditivi In consecinta.Greutatea volumetrica este importanta deoarece are impact asupra dezvoltarii radaciniiplantelor. Solurile cu greutate volumetrica mare restrictioneaza In mare parte dezvoltarea radacinilor plantelor prin inhibarea capacitatii lor de a penetra solul. Pentru a evita aceasta problema, stratul de sol vegetal va fi imprastiat prin metode care vor evita pe cat posibil compactarea. Dupa imprastierea solului se vor colecta mostre -i va fi determinate greutatea

26

Page

volumetrica. Aceste mostre pot fi realizate o data cu testele pentru adancimea stratului de sol vegetal.Specificatiile tehnice din aceasta sectiune sunt referitoare la caracteristicile solului vegetal aplicat, la procedurile de imprastiere -i la formarea pantelor finale.

Caracteristicile stratului de sol vegetal(a) Solul vegetal (care nu este pamant de horticultura) va avea o calitatea suficienta pentru a contribui la functiile biologice ale plantelor.(b) Solul vegetal va proveni din stratul de suprafata al solului vegetal curent -i va fi adunat, depozitat -i aranjat in braze. Stratul de sol vegetal care va fi utilizat in lucrarile de inchideretrebuie sa fie campus din lut, cu exceptia cazului in care acesta nu este disponibil. Intr-un astfelde caz, Autoritatea de Supraveghere va stabili compozltll acceptabile de sol vegetal utilizat.(c) Materialul excavat care va fi utilizat ca sol vegetal nu va contine impuritati cum ar fi materiale din deseuri de constructii sau produse din demolari (moloz), pietre, NaCl sau chiar resturi de plante.(d) Daca materialul excavat contine vreuna din impuritatile de mai sus dar respecta caracteristicile geotehnice acesta poate fi utilizat dupa indepartarea tuturor impuritatilor prin metodele disponibile (eventual cernere).

• DESCRIEREA TEHNICA A STRATURILOR DE INCHIDERE FINALA A DEPOZITELOR NECONFORME DE DESEURI DIN JUDETUL BIHOR

In continuare sunt prezentate straturile propuse pentru inchiderea finala a depozitelorneconforme de deseuri din judetul Bihor. Se mentioneaza ca ofertantii pot propune alte straturi in conformitate cu proiectul lor daca sunt respectate specificatiile tehnice din paragrafele anterioare -i din acordul de mediu.

STRATURI- 0,50 m strat suport (nivelare)

0,30 m strat drenaj gaze din pietris- Strat de protectie din geotextile - 1.000 gr/m2

- Strat mineral de captusire din membrana de polimeri PEID2,00 mm

- Strat de protectie din geotextile - 1.000 gr/m2

- 0,30 m strat drenant pentru apa pluviala din pietrisStrat de separare din geotextile - 400 gr/m21,00 m strat de acoperire finala cu sol

MANAGEMENTUL LEVIGATULUISistemul de captusire finala care se va implementa pe siturile avute in vedere in prezentul caiet de sarcini, este impermeabil si prin urmare, se va evita infiltrarea apei pluviale in continutul de deseuri. Astfel nu se preconizeaza contactul intre apa si continutul de deseuri, in concluzie se va reduce generarea de levigat dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare si inchidere a siturilor.Cu toate acestea, pentru depozitele avute in vedere, se propune gestionarea levigatului in vederea reducerii riscului asupra stratului acvifer.Levigatul este generat datorita infiltrarii apei in continutul de deseuri, datorita umiditatii, precipitatiilor si/sau cresterii nivelului panzei freatice. Levigatul contine materii solide in suspensie, componente reziduale solubile, produse solubile in descompunere si microbi. Majoritatea compusilor din levigat au un potential ridicat de toxicitate si pot fi letali pentru vietuitoarele din mediul acvatic, in mod direct (prin toxine si BODS) sau indirect (prin eutrofizare). Acesti compusi pot contamina apa potabila. In concluzie, in

27

Tabelul 10-9: Compozitia earametna

8O05

evigatului produsUmlte._.d_eco-')Centratfe(mg} 1J eo

2.000 - 30.000

ce-e 6pi10.000

TOC 15.000-20.000 6.000CO0 3.000 - 45.000 18.000

Total Solide in Suspensie 200 -1.000 500Azot organic 10-

600200

Azot de amoniu 10-800

200Nitrati 5-

4025

Total fosfor 1-70

30Ortofosfat 1-

5020

Alcalinitate (CaC03) 1.000 - 10.000 3.000pH 5,3-

8,56

Total duritate (CaC03) 300-10.000 3.500Calciu 200- 3.000 1.000

Magneziu 50 -1.500 250Potasiu 200- 2.000 300Sodiu 200 - 2.000 500Clar 100-3.000 500Sulf 100- 3.000 500

Total tier 50- 600 60

Page

nici un caz nu este permisa evacuarea levigatului in apa de suprafata sau cea subterana. In plus, legislatia este foarte stricta in ceea ce priveste acest aspect. Compozitia levigatului generat pe depozit depinde de tipul, compozitia si varsta deseurilor, gradul de comprimare in depozite, etc. In tabelul urmator se prezinta compozitia tipica a levigatului generat in depozitele de deseuri menajere.

d (ma/ 0 "

Pe baza experientei s-a dovedit ca procedura de colectare si eliminare a levigatului generat pe depozite, reprezinta una din cele mai importante etape in construirea sl/sau reabilitarea unui depozit.Principiile sistemului de colectare levigat dupa care se elaboreaza proiectul propus, sunt:

• Trebuie redusa pe cat posibil cantitatea de apa pluviala cazuta pe suprafata sitului. Sistemul de colectare levigat este conceput in conformitate cu modul de gestionare al apei de suprafata, deoarece interdependenta dintre aceste doua componente este semnificativa. Se prevad tronsoane paralele cu zona perimetrala a depozitului in vederea evitarii scurgerii apei in interiorul depozitului.

• Sistemul de colectare trebuie sa asigure colectare pe termen lung a cantitatii totale de levigat si sa evite amestecul intre levigat si apa pluviala.

• Sistemul de gestionare levigat a fast ales pe baza urmatoarelor cerinte:• sa nu cauzeze avarii, deformari sau modificari in sistemul de izolare, in timpul instalarii• conductele trebuie sa fie eficiente din punct de vedere hidraulic pentru a rezista la sarciru

chimice, industriale si fizice, pe durata inchiderii depozitului (50 ani, 80oC, densitatea deseurilor:1.5 Mg/m3)

• scurgere libera a levigatului catre rezervorul de colectare si trebuie facilitata tratarea acestuia. Alegerea celei mai corespunzatoare scheme s-a facut pe baza cantitatilor preconizate de levigat generat care trebuie colectat, eliminat si in cele din urma, tratat conform tehnicii recomandate.In vederea determinarii volumului, rata de generare si compozitia calitativa a levigatului, sunt necesare urmatoarele informatii:• conditiile climaterice ale regiunii (inaltimea si distributia precipitatiilor, temperatura)• compozitia calitativa a deseurilor

28

Page

• modul de operare a depozitului ecologic• varsta straturilor

GENERAREA LEVIGATULUIIn prezentul caiet de sarcini, cantitatea de levigat din depozitele urbane neconforme din judetul Bihor, a fast estimata dupa inchidere (captusire si acoperire finala):Pentru a estima productia de levigat, trebuie determinata initial evapotranspiratia. Evapotranspiratia (ET) reprezinta suma de pierdere reala de apa prin evapotranspiratia solului si humusului si transpiratia florei. Evapotranspiratia (ETP) dinamica (potentiala) reprezinta procesul care ar fi putut avea lac in cazul unui exces de umezeala pe suprafetele relevante. Pentru calcularea bilantului hidrologic, se calculeaza evapotranspiratia dinamica.In cadrul acestui caiet de sarcini, determinarea potentialei evapotranspiratii s-a determinat cu ajutorulecuatiei Thornthwaite:

unde:

DTETP =PE= (PE) x-x 360

ETP =PE= evapotransporatie potentiala corectata (mm / luna) (PE) x = evapotransporatie potentiala medie (mm/ luna)

unde:

(PE ) = 16 x ( 10 xTi )x J

• J = indicele anual de caldura, egal cu:

J L Ji• Ji= indicele lunar de caldura, egal cu:

Ji 0,09 x.Jii3

• Ti= temperatura medie lunara a aerului -i• a = coeficientul fluxului de suprafata:

a = 0,016 xJ + 0,5

In plus:

unde:DT = 0 1217 x P360 '

• P = procentul mediu de ore pe zi pentru fiecare luna a anului pentru latitudini cuprinse intre 33 °-i 47 ° nord de Ecuator.Orele medii pe zi pentru fiecare luna a anului s-au calculat prin interpolare liniara, pe baza tabelului hidrologic relevant. Precipitatiile medii lunare si temperatura medie anuala s-au calculat pe baza datelor furnizate de statia meteorologica din apropierea sitului. Odata calculata evapotranspiratia, este usor sa se estimeze levigatul generat pe baza bilantului hidrologic.

L = P-R-E-(axW)unde:

L= levigatP = predpitatli

29

Page

• R = flux de suprafata• E = evapotransporatia reala

a= absorbabilitatea deseurilor [deflnita ca fiind cantitatea de apa care poate fi retinuta din continutul de deseuri din care se scadecantitatea de apa generata In timpul reactiilor de biodegradare)

W = greutatea deseurilor introduse In depozitPentru aplicarea bilantului hidrologic, s-au elaborat urmatoarele ipoteze ../ Nu exista flux de apa pluviala infiltrat din rezervorul mai mare, datorita realizarii rigolelor de colectare a apei pluviale care evacueaza fluxul de suprafata din corpul deseurilor./ Coeficientul scurgerii de suprafata este egal cu 0.7 datorita izolarii finale realizate pentru continutul de deseuri./ Cantitatea de apa absorbita este zero, pentru siguranta altar calcule

Datele climatice utilizate pentru estimarea cantitatilor de levigat sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabelul 10-10: Date climatice (precipitatiisi temperaturi)Luna

lanuariePrecipitatii (mm)

36,80Temperatura (°C)

-1,90Februarie 69,30 0,30

Martie 13,00 5,20Aprilie 3,20 10,80

Mai 80,60 15,90lunie 50,50 19,00lulie 61,40 20,90

August 82,40 20,40Septembrie 91,20 16,30Octombrie 75,10 10,90Noiembrie 62,60 5,30Decembrie 29,40 0,80

Datele privind generarea levigatului la fiecare depozit sunt prezentate in urmatoarele tabele si figuri.

30

C 01 0 r-- 0 N Q

U") r-- lD U")

r

0

. o

e m

!::

-

a eC

U

ro

> M 0) M >

0

w

0

m

...... rl r-- co U") rlM u "m""' 00 M M (j)

r-, N U") u .-1 M 0 U") en N 000) lD co w .-1Q) w

U") N' .-1' 6 oo' m' rl 0

(j) (j)rl rl rl rl rl

Q U").

"""m""" "N""'

m m'

m""" """' """.

(j) 0 U") U") 00 co

M N 0"rl"" lD

00U") M 00 0 .-1 r-- 00

0 r-.' """' 6 o' m' m' ...0

oo'

0 .-1'

00 lD "M""

M M 00 N

z r-,0"")" rl rl N (j)

r-i N' U")- lD. m'

r-, Mt rl

""" "N""00 lD 00 0 U")rl M """ M 00

t rl 00 r--

rl

"""N .-1 en

0 m' N' m' oO .-1' """'

oo'

N' 0 rl lD lD r-- 00 N

lD N U") .-1 0 .-1' .-1' .-1' m' N'lD rl M """ """ .-1 ."-"1" lD

N """- """'

N 0 r-- N U")Cl.. N r-, co 00 0"""rl en Cl.. r-- lD N U") M 0 r-- rl

w """- LI) """' """- m' oO .-1'

oo'w U"""")-

00 00rl rl lD M lD

Ill lD 00 N M M r-- 0""" """

Ill N' .-1' .-1' N• .-1

.-1'

CJ U") 00 r-- 0 0 rl N

""" CJ M:::>C[

00 N rl r-, N N r-,

"N""' a) r-.' """- ,_.:- U")- :::>C[0 00 0 en rl r-- N

0 U") 00 r-- 0) rl rlo' rl a· a· o' 6 .-1' .-

1'M N rl N N N M M rl

w U")

00U") r-, rl 0 w N

Nen lD 00

U")

:J lD 0""0" "lD"" en 00 M M r-- 0) 0.-1' :J 0) M M M

lD"0")"

:::> lD N' en' .-1' 6 oo' o'

oOoo' "

r"l"

o' .-1' rl .-1' .-1' .-1'

-111

U") """ """ """M U") U") 2 .-I

c rl 00 M en 0 N r-, 00 - """ M N 00 U") U") 0 00

:::J z N en lD U") U") 00 N "i;:j z r-- 0 en en 00::::::.

M :::>N' 6 N' e""n"' oO U")- .-1'

m .Ms 2...0 N'N ".-"1"' .-1' .-1'

.-1'"N""' N'

E...s0:

in :;;:

00 lD """ U") U") U") r-- 00

rl0 rl rl 00 r-, N r-, 00

...-0in :;;: 0 0 M M en

N r--

.:.:.:.J lD- rl 0) 0) U") M lD 0) .:.:.:.J

N en:!!: oo' 0 00 r-- l"D"" 0)

QI

".-"1" 00 co 00 00 r-- 0 rl

QI M N' N' r-i N' N' "M""·"C.2,c"C

.--i rl rl

co

"C.2, -c"C

·;:::::J a:: rl rl

r-.' """ 0rl 00 rl r-- r--

""" M M co en ·;::

r-- U") U").-I 0

00 00 en r--en r--

Cl.. 00 lD

"""-co N N rl rl lD "'"Q'I"CQI"C

rl 00 rl rl .-1rl "rl""

rl

U")QI"CQI"C

QI

.E.. a::0 r-- 0

U")

"""r-, M rl

QI

... a:: lD

C[ oo' r-, M """

U") 00 U")

00

E C[ en

en

00 00 0 0en0 en

0

c c"rl"" lD

""" U")

L

b

"

"

"C I!!) 111 Ill w ... 111 u iii "iii

:

I

N

I

..0w

.cE :!!: M r--' "N""-

m' o' .-1' en' N'r-, r-- co 0

.cE

:!!: r--' U")- "rl""

r-- lD """ 0lD- oo'

M r-- """ r--

"""' LI) LI) U")-

rl rl rl .-1 .-1 N N0 0u uQI QI

QI QIQ....i r-- r-- r-,

al .-1' en U") r-- lD N M 00 Q....i

r-- lDal M r-- N lD N rl 00 U")

"i;:j w m' ,_.:- r--' m .-1' en' vi "i;:j w .-1' """

en N .-I r-- en .-1'0 01 U") r-,

""" """ M en

"""LL. .-I oO U")- oO oO r--' en'Q.

""" QI M "C

N rl N N N N M 0QI

"C

.-I .-I

c....111

en en 00 r-, U") U")

r--

·..=..111

bl) z "lD"" - r-- e""n"

"N""'

N lD 0 """ ·:; z

U") U") .-I "

M""

.-I M .-I

·:; - 00 U")- """- 6 m 0 U")-

- - en' rn' """- """' """- LI) lD.

-QI

"C111-:::J...Cl...-1.-1

r-- m en m M N lD

00.--i rl rl .-1 rl rl rl

C[ IIz:_::>,

"iiis:-

QI"C111-::s...Cl..N.-1

C[z:_::>,

U")

II

"""

"iii--

.-1N 111 :c _,

111 rl ;:::; 111

- ·c- _, .11.1

6 !:::

.1.1.1.

·c:·:;

0 I- 111 ·:;

0 QI QI

....QI -

I.ll. Ill

...::s Ill

<

:::JQi..c

Cl.. 111 ::s QI "iii ::s

Ill 0

:::J"

.C.

.

bl) QI 111 Ill "C cQIu iii "iii

Qi..c

Cl.. 111 111 111 "iii 0QI iii

111I- Q 0 :!!: 111

>

al

<

- Q 0

:!!: Ill

>Ill al Ill

w """ o

""" ' r-. z

t

"""

C "

0

Ci

z

...; r-. o o o o o t

. .

-

-

" .

N 1 c .

.

Nr')Q) v 00

00 ".-"1"

o 1"(') r-, o.-1 .-1 .-1 .-1 .-1 N

ro Q .-1' o' 6 6 o o 6 6a,

> N o o N 0lo 1"(') N o .-1 .-1 N N .-1

.-1' o' 6 ci o' o' ci o'

N r-. U'1 r-, r-. U'1 o o0l .-1 o o o .-1 N .-1

o 6 o' ci o' o ci o' o'

a. N 1"(') U'1 U'1 .-1 r-.w l.D .-1 o o o .-1 .-1 o1ll o ci o' o' ci ci o ci

U'1....> """

o"""N 1"(') 1"(') U'1 U'1o o o o o o

'iiis:-

ro -~ c: .3 rnci: ci o o' o' ci o' o' ci

w fo .!!:! ro "' -c 't.-_rouro'-w ..J Q) -- �V-'I o

'.i..i.i

;;;•E....

.s0::.iii

.:.:.:.:I

w co l.D """ l.D l.D U'1 r-, 00

2 ci o' o ci ci o' o' ci

!!.! .-1 co l.D co 00 00 o N

.-1 o o o o o .-1

.-1

2 .-1' o' o' ci o o' o o'

0l N 00 N N .-1 r-,U'1 .-1 o .-1 .-1 .-1 .-1 .-1.-1'

0 ~ ~ > ti - <! ~

t + + t + 1 IJ30A0N

D0

d3S

1nr .c

.......l..s0:iii.I+"GI

.2.

GI :E"D.2,

"·=D

o ci o' o ci o' o' Nnr o

A'Vlfll.c,·,...IGI·,..

....I GI

1llGI

"DGI

"D

a.. r-. r-. N r-. r-, l.D oa. N .-1 .-1 .-1 .-1 .-1 N Nci: N' ci o o o' ci ci o

Hd'VH'Vlfll

83:1

lllGI

.G,I

GI.E...EG.I

a.. U'1 U'1 r-,ci: N N .-1 "

N""N"""

N 0lN N 1"""("')

N'Vr .Ec

.cE :E m ci o' o' ci o o' ci

0 0 0 0 0 0 0 0

0 u QIcGI- U'1 U'1 N N co

N 0.-t .-t00 l.D

Aep/£W""" N

1.1GIc-GI+"

.- w l.D 1"(') N 1"(') 1"(') 1"(') """ """

'j;j

oa.GI"D

·..=...-

1.0 """"""'

o' o' """

c"""i o o' o

.-1 .-1 .-1 .-1 .-1 N N

G,I

c+"1'll

·.,1ll z co 0l 1"(') 00 co r-. N l.D

11.o

-GI

"D1ll·13::I

"D

a.

"-"

.! czi:._...>,

r"-"J"

....

N .s::. u

1

>

-

o o' ci o o ci o

'iii

s:-

.S!GI

1'll

'€

.I

c..N

6 1ll ..t.. ·- ..... .l.l.l

o

- !.... l.l.l

.i

1ll

0

.-i

1!

.G.I1ll

..I o "D 1ll) GI 1ll 1ll "D c

Q o 1ll =1.0 1ll

-..c

a. 1llw1l

l

:E

....I GI 'Qi GI

aGI

iii .I11.o

- - U:::

Page

Din calculeleefectuate, se pot concluzionaurmatoarele:../ Productia maxima de levigat in m 3 I zi este observata in februarie, care este de o luna cu preclpitatli ridicate -i temperaturi destul de scazute../ Productialevigatuluieste relativ scazuta,cu exceptiadepozitului Oradea,si anume:

sub 112 m3/zi la depozitul de deseuri neconform urban Oradea sub 8,5 m3 /zi la depozitul de deseuri neconform urban Marghita sub 6 m3/zi la depozitul de deseuri neconform urban Sacuenisub 8,5 m3/zi la depozitul de deseuri neconform urban Valea Lui Mihaisub 8,5 m3/zi la depozitul de deseuri neconform urban Stei sub 8 m3/zi la depozitul de deseuri neconform urban Beius sub 10 m3 /zi la depozitul de deseuri neconform urban Alesd sub 12 m3/zi la depozitul de deseuri neconform urban Salonta

DESCRIEREATEHNICA A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL LEVIGATULUIPomparea levigatului este legata de sistemul de colectare al biogazului.Daca sistemul de management al biogazuluiactiv este prevazut cu puturi, conducte si flacara aceleasiputuri vor fi utilizate pentru colectarea levigatului. Pe de alta parte, daca este prevazut un sistem de managemental biogazuluipasiv, se vor utiliza alte puturi pentru colectarealevigatului.In cazul specific al depozitelor neconforme unde este prevazut sistem de management al biogazuluiactiv, pentru a pompa in mod activ levigatul din corpul deseurilor, pentru colectarea levigatului vor fi utilizate puturi de colectarea biogazului.Deoareceputurile de biogazsunt echipatecu o conducts pentru pomparea activa a biogazuluieste fezabilsa se plasezeo pornpain interiorul axului pentru pomparea levigatului.Levigatul colectat va fi trimis intr-un bazin de colectare printr-o conducta cu rezistenta chimica corespunzatoare din ceramica vitrificata (gresie ceramica). Rezervorulva f golit cu un vehicul special-i levigatul colectat va fi transportat la depozitul de deseuri Oradea-i tratat in statla de tratare a levigatului(sau in alta parte conform instructiunilor autoritatilor).Puturile unde vor f amplasate pompele de levigat se aleg pe baza adancimll estimate a gropii de gunoi, astfel pompele vor f amplasatein interiorul puturilor adanci unde exista probabilitatea de a gasi levigat. Pompelecarevor f utilizate, ar trebui sa aiba anumite caracteristicispeciale:

• Pompele ar trebui sa fie concepute pentru a rezista atacului chimic, uzurii abrazive -i mecanice, depozitelor solide, fluidelor vascoase -i temperaturilor ridicate. Deci aceste pompe ar trebui sa poata functiona in mediul coroziv al levigatului

• Pompele ar trebui sa poata pompa lichide de la adancimi mai mari de 20m• Ciclul de functionare al pompei ar trebui sa fie automat, prin urmare, deasupra unui anumit

nivel de lichid, pomparea ar trebui sa tnceapa in mod automat• Dimensiunile pompelor ar trebui sa fie adecvate pentru a se incadra in interiorul conductei

perforate de biogaz• Pompele vor fi mobile pentru a putea fi instalate in toate puturile de biogaz in functie de

necesitati• Detectoare nivelului de apa vor fi situate in puturile care nu sunt echipate cu pompe de

colectare a levigatului -i de lndata ce nivelul apei devine suficient de ridicat pompele de levigat vor fi mutate in puturile respective

• Este de preferat ca pompele sa functioneze pneumatic, astfel tncat sa se evite conexiunile electrice in interiorul puturilor

In cazul depozitelor neconforme unde este prevazut sistem de management biogaz pasiv, pentru a pompa in mod activ levigatul din corpul deseurilor, vor f construite puturi de colectare a levigatului pentru a plasa pompa in interior. Deoarece putunle de captare a biogazului nu sunt echipate cu o conducts pentru pompareaactiva a biogazului- prin urmare, nu este posibil sa se plaseze o pornpain interiorul axului pentru pomparea levigatului. Levigatul va f trimis intr-un bazin de colectare printr-o conducta cu rezistenta chimicacorespunzatoaredin ceramicavitrificata (gresieceramica).Rezervorulva f golit cu un vehicul special

39

Page

-i levigatul colectat va fi transportat la depozitul de deseuri al judetului Bihor -i tratat in statia de tratare a levigatului (sau in alta parte conform instructiunilor autoritatilor). Pozitionarea puturilor se bazeaza pe adancimea estimate a depozitului de deseuri neconform urban, astfel puturile vor fi forate la cele mai inaltepuncte ale masei deseurilor, astfel Incat sa fie destul de adanci (in acest fel este eel mai probabil a gasilevigatul).Pompele care vorfi utilizate, artrebui sa aiba anumite caracteristici speciale:

• Pompele ar trebui sa fie concepute pentru a rezista atacului chimic, uzurii abrazive -i mecanice, depozitelor solide, fluidelor vascoase -i temperaturilor ridicate. Deci aceste pompe ar trebui sa poata functiona in mediul coroziv al levigatului

• Pompele ar trebui sa poata pompa lichide de la adanclrnl mai mari de 20m• Ciclul de functionare al pompei ar trebui sa fie automat, prin urmare, deasupra unui anumit

nivel de lichid, pomparea ar trebui sa lnceapa in mod automat• Dimensiunile pompelor ar trebui sa fie adecvate pentru a se lncadra in interiorul

conductei perforate de biogaz• Pompele vor fi mobile pentru a putea fi instalate in toate puturile de biogaz in functie de

necesltat!• Este de preferat ca pompele sa functioneze pneumatic, astfel lncat sa se evite

conexiunile electrice in interiorul puturilorIn continuate sunt prezentate sistemele de management al levigatului pentru depozitele neconforme din judetul Bihor. Se va tine seama de faptul ca ofertantii pot propune alte sisteme de management al levigatului in conformitate cu proiectele acestora cu conditia respectarii specificatiilor tehnice de mai sus si prevederile acordului de mediu.

DEPOZIT NECONFORM SISTEM DE MANAGEMENT AL LEVIGATULUIOradea Pentru a pompa in mod activ levigatul din masa deseurilor, vor fi

folosite puturi de colectare a biogazului pentru a plasa o pompa in interior. Deoarece puturile de biogaz sunt echipate cu o conducta pentru pomparea activa a biogazului este posibil sa se plaseze o pomps in interiorul axului pentru pomparea levigatului. Levigatulva fi trimis lntr-un bazin de colectare printr-o conducta curezistenta chimica ridicata din ceramica vitrificata (gresie ceramica). Rezervorul va fi golit cu un vehicul special -i levigatul colectat va fi transportat la depozitul de deseuri Oradea -i tratat in statla de tratare a levigatului (sau in alta parte conform instructiunilor autoritatilor). Pozltlonarea puturilor se bazeaza pe adancimea estimate a depozitului de deseurl neconform urban, astfel puturile vor fi forate la cele mai inalte puncte ale masei deseurilor, astfellncat sa fie destul de adanci (in acest fel este eel mai probabil a gasilevigatul). Pompele vor f amplasate in 12 puturi. Celelalte puturi vor echipate cu contoare de nivel de apa si in cazul in care nivelullevigatului creste pornpele vor fi reamplasate.

Marghita Stei Beius AlesciValea Lui MihaiSalontaSacueni

Pentru a pompa in mod activ levigatul din masa deseurilor, var fi construite puturi de colectare a levigatului pentru a plasa o pompa in interior. Sunt prevazute 4 puturi la Marghita, 5 puturi la Stei, 4 puturi la Beius, 4 puturi la Alesci, 5 puturi la Valea Lui Mihai, 4 puturi la Salonta si 5 puturi la Sacueni.Deoarece puturlle de biogaz nu sunt echipate cu o conducts pentru pomparea activa a biogazului nu este posibil sa se plaseze o pompa in interiorul axului pentru pomparea levigatului. Levigatulva fi trimis lntr-un bazin de colectare printr-o conducta curezistenta chimica ridicata din ceramica vitrificata(gresieceramica). Rezervorul va fi golit cu un vehicul special -i levigatul

40

Page

colectat va fi transportat la depozitul de deseuri Oradea -i tratat in statia de tratare a levigatului (sau in alta parte conform instructiunilor autoritatilor). Pozitlonareaputurilor se bazeaza pe adancimea estimate a depozitului de deseuri neconform urban, astfel puturile vor fi forate la cele mai Inalte puncte ale corpului deseurilor,astfel lncat sa fie destul de adanci (in acestfel este eel mai probabil a gasi levigatul).

SPECIFICATll PENTRU POMPE DE FORAJUrmatoarele specificatii se refera la pompele de colectare levigat pentru toate depozitele.

• GENERALITATIo 5 m3/h debit -i 24m capo Diametrul conductei de presiune: <l>SOo Pompa de levigat poate sa fie montata si in sistem uscat, respectiv in cabina forajului. o Aceasta va extrage levigatul prin suctiune.o Pompele care se preteaza acestui tip de montaj trebuie sa dispuna de un NPSH

adecvat si sa poata fi montate in sistem uscat.o Acest tip de pompa va dispune de toate componentele care vin in contact cu levigatul

din otel inoxidabil sau orice alt material rezistent la actiunea coroziva a levigatuluio Pentru utilizare in apa rece coroziva cu chimicale cu continut maximum de nisip de 25

mg/I -i dimensiunea maxima a particulelor de 2 mmo Puterea approx 2kw

• COMPONENTEHIDRAULICEo Pompa submersibila/uscat simpla sau multi-etajata radiala / semi-axiala / axiala,

pentru instalare verticala I orizontalao Design de inalta calitate la toate piesele carcaseio Carcasa si elementele de conectare din otel inoxidabil inalt aliat. o Rotorul constructie din metal masiv cu etansari inlocuibileo Ax cu lagare din metal sau cauciuco Rulmenti radiali lubrifiati de lichidul pompat, fara intretinere

• MOTORo Motor electric trifazic in C.A., stator reversibilo Statorul motorului, capetele axului si elementele de conectare din otel inoxidabil o Motor cu protectie anti EXo Placa suport -i segmentele rabatabile din otel inox, inel de compensare de uzura

mobil din carbon artificial. Cu disc contra suport integrat din carbon artificial pentru sarcini axiale negative.

o Etansarea axului motorului cu material de etansare ax mecanic din carbid siliconic. o Umplerea motorului cu apa potabila pura sau wpa/propilen glicolo Optional cu reglaj de temperatura de infasurare cu termistor tip rece sau PTlOO

• ROBINET DE RETINEREo Design de inalta calitate la toate piesele carcasei, materiale numai din otel inox /

bronz (inoxidabil).o Cuplajele prin flanse sau filet

0 a doua alternativa pentru extragerea levigatului din corpul depozitului de deseuri o reprezinta utilizarea unei pompe cu ejector. Acest tip de pompa va dispune de toate componentele care vin in contact cu levigatul din otel inoxidabil sau orice alt material rezistent la actiunea coroziva a levigatului.Pompa va avea urmatoarele caracteristici:

41

Page

o Q minim 1,00 mc/h;o Adancime minima de suctiune 20,00 mCA.

Pompele trebuie sa fie echipate cu un tablou electric si de automatizare care va dispune de protectie la functionarea in gol si la suprasarcina.

• COLECTAREAGAZULUI DE DEPOZIT INTRODUCEREDupa inchiderea finala (impermeabilizare) depozitul lnchis se va comporta ca un sistem inchis.In aceasta etapa poate fi definit ca un reactor biochimic de fermentare anaerobe a fractiunilor organice -i a altor fractiuni biodegradabile incluse In cadrul deseurilor urbane solide eliminate (DSM).Sistemele de control vor fi folosite pentru a lmpiedica deplasarea nedorita a gazului de depozit In atrnosfera sau in solul din jur.Gazul de depozit este compus dintr-un nurnar de gaze, In principal metan (CH 4) -i dioxid de carbon (C02) in raport de 50:50. Restul de gaze reprezinta nu mai mult de 3-5% din volumultotal al gazelor de depozit. Principalele gaze sunt produse prin descompunerea fractlunii organ ice a DSM. Gaze le de depozit a par in cinci sau mai putine etape secventiale:i. Faza aeroba: In prima faza componentele organice biodegradabile sunt supuse descompunerii microbiene pe masura ce sunt plasate In depozit -i imediat dupa, In condltil aerobe pana cand 02 captat este consumat. Aceasta poate dura de la cateva saptamani pana la cateva luni. Gazele predominante sintetizate In cursul acestei etape sunt dioxidul de carbon (C02) -i vaporii de apa (H20).ii. Faza de tranzitle: A doua faza lncepe la trecerea de la conditiile aerobe la cele anaerobe ca urmare a epulzarll oxigenului. Principalele gaze produse sunt C02 -i lntr-o mai mica masura - hidrogen (H2)iii. Faza acida: Activitatea microbiana initiata In timpul fazei II se accelereaza prin producerea unor cantitati semnificative de acizi organici -i a unei cantltati mai mici de hidrogen. Acest faza In trei etape include:Hidroliza compusilor cu masa moleculara mai mare In compusi adecvati pentru utilizarea de

catre microorganisme ca sursa de energie -i carbon celular.Conversia microbiana a cornpusilor care rezulta din etapa a, In cornpusi intermediari cu rnasa

moleculara mai mica (CH3COOH).Ultima etapa presupune conversia cornpusilor intermediari produsi in etapa b In dioxid de

carbon -i In cantitatl mai mici de hidrogen.iv. Faza de fermentare a metanului: un alt grup de microorganisme transforms acidul acetic -i gazul hidrogen In CH4 -i C02. Microorganismele responsabile pentru aceasta conversie sunt strict anaerobe -i sunt numite metanogene.v. Faza de maturare: faza de maturare are loc dupa ce materialul organic biodegradabil deja disponibil a fost convertit In CH4 -i C02 in etapa IV. Rata de generare a gazului de depozit se dirninueaza In mod semnificativ, deoarece majoritatea substantelor nutritive disponibile a fost indepartata cu levigatul.In timpul fazelor anaerobe, se constata productia de cornpusl de sulf -i carbon In concentratlislabe (sulfuri -i acizi organici volatili).

RISCURILE POTENTIALE ALE PRODUCTIEI DE BIOGAZDaca gazele produse In perioada umplerii depozitului nu sunt controlate acestea se vor dispersa -i vor migra dupa limita umplerii. Gazele accumulate, dispersia -i migrarea necontrolate pot reprezenta riscuri potentiale datorita unot caracteristici ale gazelor de depozit. Aceste caracteristici includ inflamabilitatea, proprietati de asfixiere -i concentratii de substante organice. Presiunea gazului pozitiva usoara care exista de obicei In depozit permite

42

J

Page

gazelor sa curga necontrolat din umplere catre zonele cu presiune mai redusa a gazului prin transport de gaze conectiv. in plus, gazele cu concentratii ridicate de C02 -i CH4 pot difuza in zonele care contin gaze cu concentratiii reduse ale acestor doua gaze. in final, daca gazul de depozit se acumuleaza in umplere, plantele cu radacini in stratul de inchidere nu mai cresc daca nu sunt luate masurile de prevenire necesare.Daca nu sunt prevazute masuri adecvate de control al gazului, gazul de depozit migreaza in atmosfera prin stratul de acoperire al depozitutui. De asemenea, acestea pot migra lateral prin sol in jurul depozitului. Daca ajung in zone de unde nu mai pot fi eliberate (cum ar fi cladirile) se poate produce o acumulare. Cat timp concentratiile sunt reduse, gazele reprezinta doar o problema potentiala. Totusi, cand concentratia (adica acumularea) atinge valori critice (concentratia de inflamabilitate a metanului in aer este intre 5 -i 15% din volum), gazul metan este inflamabil -i exista un rise mare de explozie daca gazul este inchis -i ars. La concentratii marl, metanul este inflamabil numai cand este diluat (de obicei cu aer) in domeniul de mai sus -i in prezenta oxigenului. in aceste conditii, acumularea de metan reprezinta un rise de incendiu -i explozie. Datorita faptului ca este posibil sa se acumuleze gaze, cladirile de pe depozit sau de langa depozit nu trebuie sa aiba structuri subterane daca acestea nu sunt ventilate temeinic -i continuu.

PRODUCTIA DE GAZ DE DEPOZITEPA SUA a creat un model matematic care este numit LANDGEM, care ofera o abordare relativ sirnpla, dar putemica pentru a prezice emisiile de gaze de depozit. LANDGEM se bazeaza pe o ecuatie de descompunere de ordinul intai pentru cuantificarea emisiilor din biodegradarea deseurilor depozitate in depozitele urbane de deseuri municipale solide(OMS):

,,M1 +k-t

Q =l:Ik·L. � ·e

CH i=l j=O.l 0 [ 10

intrucat:-Qrn4 = generarea anuala de metan in anul de calcul (m 3 I an)- i = 1 [crestere anuala)- n = (anul de calcul) - (anul initial de acceptare a deseurilor)- j = 0.1 (crestere anuala)- k = rata de generare a metanului (anull )

k=- tnfo,s11t112

- t 112 timpul necesar pentru a reduce concentratia initiala a materiei organice la [urnatate-L o = capacitatea potentials de genera re a metanului (m 3 I Mg)- Mi= masa deseurilor acceptate in anul i (Mg)- tii = varsta sectiunll j a masei Mi a deseurilor acceptate In cursul anului i (ani zecimali, de exemplu 3.2 ani)Mai precis, LANDGEM:Calculeaza emisiile de gaze de depozit pe baza ratei anuale de eliminare, variatia de timp -i capacitatea totala a locatlei,Include calcule nu numai pentru poluantii de baza (metan, dioxid de carbon), dar de asemenea, pentru oligoelemente, care reprezinta mai putin de 1% din gazul produs. In plus,ia in considerare cornpusli organici non-metan (NMOCs), care [oaca un rol important in reactiile fotochimice.Se bazeaza pe calcule matematice, care iau In considerare procedura de descompunere ca o ecuatie de ordinul lntai. Sunt utillzati doi parametri principali. Parametrul "Lo", care reprezinta capacitatea potentials totala de productie a metanului din deseurl, precum -i parametrul "k", care reprezinta rata de generare a metanului In timp. Practic, ultimul

Page

parametru arata cat de repede se reduce rata de generare a gazului de depozit, dupa ce aceasta a atins varful. Se considera ca rata maxima de generare a metanului are loc In momentul In care deseurile sunt eliminate In depozit -i dupa aceea, rata de generare se reduce.Permite valorilor "Lo" -i "k" sa fie introduse pe baza datelor experimentale sau a altor dateale amplasamentului.Utilizeaza doua modele de algoritmi de calcul, AP-42 -i CAAcare includ valori implicite pentruLo -i KPentru a calcula valoarea Lo, se presupune ca ecuatia chimica este (Andreottola & Cossu,1988):

C.HbOcNd + nH20 � xCH4 + yC02 + wNH3 + zC5H702N (1)

lntrucat C 5 H 7 0 2 N este molecula bacteriilor, care devine neglijabils de-a lungul timpului. Deci, ecuatia (1) devine:

4a-b-2c+3d 4a+b-2c-3d 4a-b+2c+3dCaHbOcNd+ . H20� CH4+ C�+d:Nf3

4 8 8Pe baza ecuatiei (2) reiese ca:

(2)

1 mol C = 1 mol gaz de depozit (CH 4 + C0 2 ) <=> 1 kg= 1,867 m 3 gaz de depozit In conditii normale (3)Prin urmare, cantitatea de gaz de depozit produsa depinde de cantitatea de carbon organic biodegradabil, prezenta In deseurl,Pentru a calcula aceasta cantitate, se aplica urrnatoarea ecuatie (Andreottola & Cossu,

1988): (Ce)i = (C)i * (fb)i * (1-ui) * pi (4)unde:

· (Ce)i: cantitatea de carbon organic biodegradabil a componentei i (kg I kg de deseuri],

• (C)i: cantitatea de carbon organic a componentei i (kg I kg DS deseuri),· (f)i: fractiunea (biodegradabiia) a (C)i (kg de carbon organic biodegradabil I kg de carbon

organic,· ui: continutul de umiditate al componentei i (kg de apa I kg de greutate urneda a

componentei i),· pi: greutatea urneda a componentei i

Din ecuatia(3) -i (4) rezulta:

c0),867*L(Ce)i = 1,867*�{(C)i*(fb)i*(l-ui)*pi}; I

(5)

lntrucat:Co= capacitatea potentiala de productie a gazuluide depozit <:::::> Lo= Co I 2, in m 3 I kg de deseuri(Presupunandca gaz de depozitulcontine CH 4 la 50%v.v)Pentru a estima productia de gaz de depozit a depozitului, au fost determinati parametrii C, fb -i ui In conformitate cu literatura de specialitate pentru deseuri mixte (valori preluate din Andreottola & Cossu, 1988), dupa cum urmeaza:

Tabelul 10-14: Parametrii de calcul pentru Lo din deseurl mixteJ'

Componente U1 C; (fb)i

Deseuri care putrezesc (biodegradabile) 0.65 0.60 0.85Hartie 0.25 0.40 0.50Stiela 0.03 0.00 0.00Metal 0.03 0.00 0.00Plastic 0.02 0.70 0.00Altele 0.30 0.55 0.20

Compozitia deseurilor eliminate se estimeaza dupa cum urmeaza:Tabelul 10-15: Cornpozltla deseurllor mixte

Componente I % g/g

2010produsa1.348,15

recuperata808,8

92020 495,96

recuperata297,5

72011 1.219,86 731,91

2021 448,76 269,262012 1.103,77 662,2

62022 406,05 243,63

2013 998,73 599,24

2023 367,41 220,452014 903,69 542,2

22024 332,45 199,47

2015 817,69 490,62

2025 300,81 180,492016 739,88 443,9

32026 272,19 163,31

2017 669,47 401,68

2027 246,28 147,772018 605,76 363,4

62028 222,85 133,71

2019 548,12 328,87

2029 201,64 120,982030 182,45 109,47

Page

Deseuri care putrezesc (biodegradabile) 40.00Hartie 15.00Stiela 7.00Metal 10.00Plastic 16.00Altele 12.00Total 100.00

Fiecare flux are o comportare diferita In ceea ce priveste coeficientul k (an'), deoarece de ex., componentele biodegradabile sunt deseuri pregatite sa fie biodegradabile iar celelalte fractii devin biodegradabile In cativa ani. Valorile de calcul pentru Lo -i valorile preluate pentru k sunt prezentate mai jos:

Lo= 96,44 m3/tk = 0.085 an"

Gaz de depozitul continua sa fie produs chiar dupa inchiderea depozitului. In conformitate cu normativul tehnic pentru eliminarea deseurilor (26 noiembrie 2004), sistemul de management gaz de depozit al depozitului este dimensionat la 60% din productia globala.In continuare este prezentata productia de gaz de depozit la depozitele neconforme din judetul Bihor. Se mentioneaza ca urmatoarele cantitati sunt informative -i ofertantii pot propune cantitati In proiectul lor cu conditia ca sa se respecte specificatiile tehnice din paragrafele anterioare.

,/ Depozitul urban neconform OradeaTabelul de mai jos prezinta productia de biogaz precum si recuperarea biogazului care vor fi utilizate pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului.

Tabelul 10-16: Productia si recuperarea biogazuluiin m3/h la Oradea

Anul Cantitatea Cantitatea Anul Cantitatea produsa Cantitatea

45

AnulCantitateaprodusa

Cantitatearecuperata Anul Cantitatea

m m m

,

Page

2.500,00

2.000,00

� 1.500,00......f'll

E 1.000,00

500,00

0,00M ~ ~ 0 M ~ m N ~ 00 M ~ ~ 0 M ~ m0m0 0m0 0m0 m m m m 00

00 00

M0 M0

M0 N0 N0

N0 N0

M M M M M M M N N N N N N N N N N

.....,_ BIOGAS PRODUCTION - BIO GAS RECOVERY

Figura 10-3: Productia si recuperarea biogazului in m3/h la Oradea./ Depozitul de deseuri neconform urban Marghita

Tabelul de mai jos prezinta productia de biogaz precum si recuperarea biogazului care vor f utilizate pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului.

Tabelul 10-17: Productia si recuperarea biogazului in m3/h la Marghita Cantitatea

recup�rata2010 19,20 11,52 2027 7,41

4,452011 36,70 22,02 2028 6,70 4,022012 33,21 19,93 2029 6,07 3,642013 30,05 18,03 2030 5,49 3,292014 27,19 16,31 2031 4,97 2,982015 24,60 14,76 2032 4,49 2,702016 22,26 13,36 2033 4,07 2,442017 20,14 12,09 2034 3,68 2,212018 18,23 10,94 2035 3,33 2,002019 16,49 9,89 2036 3,01 1,812020 14,92 8,95 2037 2,73 1,642021 13,50 8,10 2038 2,47 1,482022 12,22 7,33 2039 2,23 1,342023 11,05 6,63 2040 2,02 1,212024 10,00 6,00 2041 1,83 1,102025 9,05 5,43 2042 1,65 0,992026 8,19 4,91 2043 1,50 0,90

46

z

"

Page

40,0035,00

...

30,0025,00

;:;;- 20,00E

15,0010,005,00

0,00O'I N Lil 00 .-1 '<!" 0 m l.O O'I N Lil 00 .-1 '<!" r-'0 .-1 .-1 .-1 N N N m m m m '<!" '<!" '<!" Lil Lil Lil0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0N N N N N N N N N N N N N N N N N

-+-BIOGASPRODUCTION -BIOGASRECOVERY

Figura 10-4: Productia si recuperarea biogazului in ma/h la Marghita,/ Depozitul de deseuri neconform urban Sacueni

Tabelul de mai jos prezinta productia de biogaz precum si recuperarea biogazului care var fi utilizate pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului.

Tabelul 10-18: Productia si recuperarea biogazuluiin m3/h la Sacueni

Anul Cantitatea produsa

Cantitatea recuperata Anul C antitatea produs

Cantitatea arecuperata

2010 19,27 11,56 2027 5,77 3,462011 28,56 17,14 2028 5,22 3,132012 25,84 15,51 2029 4,72 2,832013 23,39 14,03 2030 4,27 2,562014 21,16 12,70 2031 3,87 2,322015 19,15 11,49 2032 3,50 2,102016 17,32 10,39 2033 3,16 1,902017 15,68 9,41 2034 2,86 1,722018 14,18 8,51 2035 2,59 1,552019 12,83 7,70 2036 2,34 1,412020 11,61 6,97 2037 2,12 1,272021 10,51 6,30 2038 1,92 1,152022 9,51 5,70 2039 1,74 1,042023 8,60 5,16 2040 1,57 0,942024 7,78 4,67 2041 1,42 0,852025 7,04 4,23 2042 1,29 0,772026 6,37 3,82 2043 1,16 0,70

47

2010produsa

93,77

recuperata5

6,262027 17,1

3

recuperata10,2

82011 84,85 50,91

2028 15,50

9,302012 76,7

846,0

72029 14,0

38,42

2013 69,47

41,68

2030 12,69

7,612014 62,8

637,7

22031 11,4

86,89

2015 56,88 34,13

2032 10,39

6,232016 51,46 30,8

82033 9,4

05,64

2017 46,57 27,94

2034 8,51

5,102018 42,14 25,2

82035 7,7

04,62

2019 38,13 22,88

2036 6,96

4,182020 34,50 20,7

02037 6,3

03,78

2021 31,21 18,73

2038 5,70

3,422022 28,2

416,9

52039 5,1

63,10

2023 25,56 15,33

2040 4,67

2,802024 23,1

213,8

72041 4,2

22,53

2025 20,92

12,55

2042 3,82

2,292026 18,9

311,3

62043 3,4

62,08

.

Page

30,00

25,00

••c

20,00

-,.,,- 15,00E

10,00

5,000,00

oo M ~ ~ o m w m N ~ oo M ~ ~ o m w0 M M M N N N N m m m ~ ~ ~ ~ ~ ~0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0N N N N N N N N N N N N N N N N N

-BIOGAS PRODUCTION - BJOGAS RECOVERY

Figura 10-5: Productia si recuperarea biogazuluiin m3/h la Sacueni,/ Depozitul de deseuri neconform urban Beius

Tabelul de mai jos prezinta productia de biogaz precum si recuperarea biogazului care vor fi utilizate pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului.

Tabelul 10-19: Productiasi recuperarea biogazuluiin ma/h la Beius

Anul Cantitatea Cantitatea Anul Cantitatea produsa Cantitatea

48

,50

2,00

... 1,50..•.c...l'l'lE 1,00

0,50

0,00


Figura 10-6: Productia si recuperarea biogazului in m3 /h la Beius,/ Depozitul de deseuri neconform urban Valea lui Mihai


Tabelul 10-20: Productia si recuperarea biogazului in ma/h la Valea lui Mihai

Anul Cantitatea produsa Cantitatea recuperata

Anul cantitatea produsa

Cantitatea recuperata

2010 75,76 45,46 2027 21,50 12,902011 79,96 47,97 2028 19,45 11,672012 83,75 50,25 2029 17,60 10,562013 87,19 52,31 2030 15,93 9,562014 78,89 47,34 2031 14,41 8,652015 71,38 42,83 2032 13,04 7,822016 64,59 38,75 2033 11,80 7,082017 58,44 35,07 2034 10,68 6,412018 52,88 31,73 2035 9,66 5,802019 47,85 28,71 2036 8,74 5,242020 43,30 25,98 2037 7,91 4,752021 39,18 23,51 2038 7,16 4,292022 35,45 21,27 2039 6,48 3,892023 32,08 19,25 2040 5,86 3,522024 29,02 17,41 2041 5,30 3,182025 26,26 15,76 2042 4,80 2,882026 23,76 14,26 2043 4,34 2,60

49

r

Page

100,00

90,00

80,0070,0

0... 60,00..c... 50,00E 40,00

30,0020,0010,000,00

0 M <D (]'\ N LI) 00 .-1 '<!" r-. 0 M <D (]'\ N LI) 000 0 0 0 .-1 .-1 .-1 N N N M M M M '<!" '<!" '<!"0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0N N N N N N N N N N N N N N N N N

-BIOGAS PRODUCTION -BIOGAS RECOVERY

Figura 10-7: Productia si recuperarea biogazuluiin ma/h la Valea lui Mihai,/ Depozitul de deseuri neconform urban Alesd


Tabelul 10-21: Productia si recuperarea biogazuluiin m3 /h la Alesd

Anul Cantitatea Cantitatea Anul Cantitatea Cantitateaprodusa recuperata produsa recuperata

2010 60,67 36,40 2027 11,08 6,652011 54,89 32,94 2028 10,03 6,022012 49,67 29,80 2029 9,07 5,442013 44,94 26,97 2030 8,21 4,932014 40,67 24,40 2031 7,43 4,462015 36,80 22,08 2032 6,72 4,032016 33,29 19,98 2033 6,08 3,652017 30,13 18,08 2034 5,50 3,302018 27,26 16,36 2035 4,98 2,992019 24,67 14,80 2036 4,51 2,702020 22,32 13,39 2037 4,08 2,452021 20,19 12,12 2038 3,69 2,212022 18,27 10,96 2039 3,34 2,002023 16,53 9,92 2040 3,02 1,812024 14,96 8,98 2041 2,73 1,642025 13,54 8,12 2042 2,47 1,482026 12,25 7,35 2043 2,24 1,34

Anul

2010

Cantitateaprodusa

72,94

Cantitatearecuperata

43,76

Anul

2027

Cantitatea produsa

16,20

Cantitatrecuper

9,722011 80,22 48,13 2028 14,6

58,792012 72,58 43,55 2029 13,2

67,962013 65,68 39,41 2030 12,0

07,202014 59,43 35,66 2031 10,8

66,512015 53,77 32,26 2032 9,8

25,892016 48,65 29,19 2033 8,8

95,332017 44,02 26,41 2034 8,0

44,832018 39,83 2

3,902035 7,2

84,372019 36,04 21,63 2036 6,5

83,952020 32,61 19,57 2037 5,9

63,572021 29,51 17,71 2038 5,3

93,232022 26,70 16,02 2039 4,8

82,932023 24,16 14,50 2040 4,4

12,652024 21,86 13,12 2041 3,9

92,402025 19,78 11,87 2042 3,6

12,172026 17,90 10,74 2043 3,2

71,96

-""" """ """

Page

70,00

60,00

50,00

..c 40,00m

30,00

20,00

10,000,00

r-, 0 m ID 01 N LI) 00 .-1

""",..... 0 m ID 01 N LI)

0 .-1 .-1 .-1 .-1 N N N m m m LI) LI)0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0N N N N N N N N N N N N N N N N N

-BIOGAS PRODUCTION -BIOGAS RECOVERY

Figura 10-8: Productia si recuperarea biogazuluiin ma/h la Alesd,/ Depozitul de deseuri neconform urban Stei

Tabelul de mai jos prezinta productia de biogaz precum si recuperarea biogazului care vor fi utilizate pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului.

Tabelul 10-22: Productia si recuperarea biogazuluiin ma/h la Steiea

ata

51

AnulCantitatea

produsaCantitatea

Anul Cantitateaprodusa Cantitat

recuperata recuper2010 36,10 21,66 2027 12,05 7,2

32011 40,79 24,47 2028 10,91 6,542012 45,04 27,02 2029 9,8

75,922013 48,88 29,33 2030 8,9

35,362014 44,23 26,54 2031 8,0

84,852015 40,02 24,01 2032 7,3

14,392016 36,21 21,73 2033 6,6

23,972017 32,77 19,66 2034 5,9

93,592018 29,65 17,79 2035 5,4

23,252019 26,83 16,10 2036 4,9

02,942020 24,27 14,56 2037 4,4

32,662021 21,96 13,18 2038 4,0

12,412022 19,87 11,92 2039 3

,632,182023 17,98 10,79 2040 3,2

91,972024 16,27 9,76 2041 2,9

71,78

2025 14,72 8,83 2042 2,69

1,612026 13,32 7,99 2043 2,4

31,46

.

Page

90,0080,0070,0060,0050,00........

ME 40,0030,0020,0010,000,00

M � � N � 00 rl - - 0 M � � N � 00 rl0 0 0 rl rl rl N N N M M M M ~ ~ ~ ~0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0N N N N N N N N N N N N N N N N N

- BIOGAS PRODUCTION - BIOGAS RECOVERY

Figura 10-9: Productia si recuperarea biogazului in m3/h la Stei,/ Depozitul de deseuri neconform urban Salonta


Tabelul 10-23: Productia si recuperarea biogazului in m3/h la Salontaea

ata

52

,00

50,00

...

.!::

40,00

-,.,.,- 30,00E

20,00

10,000,00

~ ~ 0 M ~ m N ~ 00 M ~ ~ 0 M ~ m N0 0 M M M M N N N M M M ~ ~ ~ ~ ~0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0N N N N N N N N N N N N N N N N N


Figura 10-10: Productia si recuperarea biogazului in m3/h la Salonta

DESCRIEREA TEHNICA A SISTEMULUI DE MANAGEMENT A GAZULUI DE DEPOZITIn cazul in care cantitatile de gaz de depozit produse de depozitele neconforme nu sunt suficiente pentru a fi recuperate, tratate sau utilizate in procese de ardere controlata, sistemul de management al gazului de deposit va include puturi de descarcare gaz de depozit-i biofiltre la partea superioara care vor reduce impactul gazului de depozit asupra mediului(de ex. mirosuri etc.) -i vor elimina riscul de explozie in interiorul amplasamentului.In cazul in care cantitatile de gaz de depozit produse de depozitele neconforme sunt suficiente pentru a fi recuperate, tratate sau utilizate in procese de ardere controlata, sistemul de management al gazului de depozit va include puturi -i o instalatie de colectare gaz de depozit la partea superioara care vor colecta gaz de depozitul produs -i ii vor trimite la unitatea cu flacara pentru ardere.In continuare se prezinta sistemele de management a gazului de depozit propuse pentrudepozitele neconforme din judetul Bihor. Se mentioneaza ca ofertantii pot propune propriul sistem de gaz de depozit in conformitate cu proiectul acestora daca se respecta specificatiile tehnice privind managementul gazului de depozit -i acordul de mediu. Totusi, de retinut ca sistemele de management gaz de depozit propuse trebuie sa fie active eel putin pentrudepozitul Oradea.

• DESCRIEREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT GAZ DE DEPOZIT DE LA ORADEA

o PUTURI COLECTOAREPuturile vor avea un diametru de eel putin 80 cm -i vor fi umplute cu un material cu permeabilitate de eel putin lxlO -3m / s -i d = 16-32 mm (pletris sau piatra sparta). In acest filtru, se va introduce o conducta filtranta (conducta -lituita), cu un diametru interior de min.200 mm. Aceasta asigura o extractie uniforrna a gazului generat in interiorul depozitului, cu o supra-presiune de aproximativ 40 hPa. Pentru a acoperi un volum suficient al depozitului -i pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorlta, este necesar sa se genereze o subpresiune efectiva de 30 hPa in partea superioara a putului de gaz.Peretil conductelor filtrante vor fi perforati -i diametrul orificiilor (in conformitate cu filtrele granulatiei pietrisulul sau pietrei sparte) va fi mai mic de 0,5 x d, ceea ce inseamna 8-12 mm. Perforatile vor fi circulare datorita rezistentei lor superioare la efort -i rupere -i a stabilltatii sporite la sarcinile rezultate din procedura de compactare a masei deseurilor,

53

'

I v bl30'

'

Page

Tevile filtrante vor fi tevi din PEHD, care este un material rezistent la eroziune. Toate conductele din puturile verticale se terrnina la capatul putului cu o rarnificatie laterals care face legatura la reteaua de conducte orizontale. Capatul putulul este realizat din PEHD -i va fi echipat cu supapa de slguranta, puncte de acces pentru debit, temperature -i esantionare La rarniflcatia din capatul putului se pozitioneaza un ventil fluture care ajuta la controlul gazelor de depozit din putul respectiv. O garnitura speciala confectionata din PEHD flexibil se va utiliza pentru conectarea la conducta orizontala de transfer. Pentru a proteja capatul putului se va pozitiona o teava de beton prefabricat (de aproximativ lm inaltime -i lm diametru) pe partea superloara a fiecarui put cu un capac meta lie de protectie -i pentru acces facil.Distanta dintre doua puturi de gaz de depozit este de eel putln SO m considerand o razaefectiva de cca. 27 min jurul fiecarui put.Sunt prevazute 12 puturl de colectare a gazului pentru depozitul de la Oradea.

....... ---..... �------ ............. ' ,,,,,. '

/.....

.,,,,. "'I'

I\ / -' I \,, \I\ I \ \

- -o,- - - -� -' - - - "9\- - - - - - - - - - -,o�- - - - + -\ \/ I ' \I I \ I

\ _ _,_\ I r \ _-..'<.....-.._ I' '-" .- r ., - ......J >.... , '

..... 11/I / " ....... / \ 'I I r-; ....' II

I / )" ....( I .I '''"" '.J. ' / /- :::''.l_ - \ I .._ - -- "\ I .... -\/- _'... \1\ \ I \ I fI' \I !\' \ i 1\

-1- r - - -1.-1,p - ·- � - - - - - ---i i--- -

71_

\>I'--v:- s '<

1 I -;-;---a I/

I '.... "-..--�" ,,,./ ', ........... -- /'

...

.I I // I-.../

Figura 10-11: Pozltlonarea puturilor pentru gazul de depozit

o RETEAUA DE CONDUCTE PENTRU TRANSFERUL BIOGAZULUI (GAZULUI DE DEPOZIT)Fiecare put de colectare a gazelor va fi conectat la statla de colectare a gazelor printr-o teava de colectare a gazului.Tevile de cofectare a gazului sunt instalate cu o pants de eel putin 5% in raport de statia decolectare a gazului, pentru a evacua apa condensate in interiorul conductei.Aceste tevi sunt prevazute cu dispozitive flexibile care permit conectarea la statia de colectare a gazului intr-un mod care deteriorarea cauzata de tasare, forte de presiune, forte transversale -i forte de torsiune este rninirnizata. Tevile -i conexiunile flexibile vor fi confectionate din PEHD, cu o rezistenta la presiune -PN 6.Diametrul tevii de colectare va de -90 mm. '[evile de colectare a gazului vor fi echipate cu valve fluture la conexiunea lor la statla de colectare, ajutand la controlul gazului de depozit din conducta respective -i permitand oprirea debitului de gaz.Conductefe vor fi protejate impotriva inghetufui la suprafata depozitului prin pozarea in

-l stratul de pamant utilizat la inchiderea depozitului, la eel putln 80 cm adancirne.

Page La intrarea in unitatea de ardere cu flacara va exista un sistem de colectare a gazului de depozit unde conductele de transfer gaz de depozit sunt conectate prin conducta principala care duce gazul de depozitul la unitatea cu flacara. Conducta principala de descarcare agazului de depozit va permite accesul -i reglarea din rezervoarele de colectare apa care

54

Page

includ separatoare de condens daca sunt deteriorate. Pantele var fi de eel putin 0.5% pentru a evacua particulele de condens. Diametrul nominal al conductei este 200 mm. Aceste conducte vor fi instalate la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica zonei dar nu mai mica de 80 cm -i var fi amplasate In afara zonei de surprafata a etansarii -i In nici un caz sub echipamentele de colectare apa din precipitatii (rigole perimetrale) -i sub drumurile de acces. Proiectul propus va permite respectarea acestor specificatii.Principiile de proiectare principale privind sistemul de management al gazului de depozit sunt:

• Reducerea la minim a pierderilor de sarcina pe reteua de conducte• Viteza maxima a gazului de depozit In interiorul conductei nu va depasi 10 m/s• Presiunea atmosferica la eel mai indepartat put este 30 mbar• Diferenta de presiune echilibrata deasupra ramificatiilor retelei

o STATIA DE COLECTARE A BIOGAZULUI -I CAPTARE CONDENSATlnainte de unitatea de ardere cu flacara este prevazuta o statie de colectare a gazului unde conductele de colectare individuale sunt conectate la conducta de descarcare principala. La statia de colectare a gazului, fiecare conducta colectoare este echipata cu o portiune specifica prevazuta cu un dispozitiv de prelevare probe. Acest dispozitiv este realizat dintr-un fragment de conducta cu diametrul de 50 mm pentru a asigura un debit de gaz constant > 2 m/s; debitul de gaz optim este aprox. 6-8 m/s. Lungimea conductei va fide 10 x DN inainte de duza de masurare -i respectiv 5 x DN dupa aceasta. lntre zona de masurare -i cilindrul de colectare (unde se termina conductele de colectare) este amplasat un ventil future pentru inchidere -i reglaj. Un ventilul fluture este amplasat -i intre cilindrul de colectare sl conducta de descarcare principala.Sistemul de colectare a gazului va fi amplasat In interiorul unui container cu dimensiunile de6.00 m x 2.50 m x 2.70 mm. In conformitate cu standardele din Romania, infrastructurile careinclud statii de colectare var fi complet etansate -i prevazute cu sisteme de ventilatie (eel putin doua ferestre cu gratii de ventilatie de 50 x 50 cm) iar accesul personalului neautorizat este strict interzis.In interiorul zonelor statiilor de colectare a gazului vor fi amplasate indicatoare de avertizareprivind prezenta gazului de depozit inclusiv indicatoare care sa arate ca fumatul -i focul sunt interzise.Deoarece gaz de depozitul este saturat cu vapori de apa se creaza condens In reteaua de conducte. In interiorul containerului statiei de colectare a gazului de depozit, la eel mai jos nivel, se va amplasa o conducta principala de gaz de depozit (din PEID 110 mm) pentru evacuarea condensului. Aceasta conducta va duce condensul la rezervorul de colectare

o UNITATEA DE ARDERE CU FLACARAPentru eliminarea In mod activ a gazelor de depozit din depozit se va instala o unitate de ardere.Pe baza calculelor privind productia de biogaz prezentate mai sus, unitatea cu flacara va aveao capacitate totala de 600,00 m3/h la Oradea.Unitatea de ardere a gazului de depozit va avea un design compact -i va consta In principaldin unitatea suflantei -i din unitatea de combustie controlata.Unitatea de ardere a gazului de depozit va fi de tip inchis, permltand cu randament ridicat cu combustia avand lac la temperaturi de peste 850°C, asigurand conformitatea cu reglernentarile privind emisiile.lnstalatia de combustie este instalata pe o placa din beton. Unitatea de ardere este ecblpata cu:

o Suflanta cu motor electric EEx o Arzatoro Camera de combustie

55

H

/

Page

o Control -i monitorizare presiune, ternperaturao Cabinet de control al instalatlei electrice rezistent la intemperii o Unitate portablta de analiza CH4, 02, C02o Posibilitatea de a functiona la 1 / 5 din capacitatea nornlnala.

lnstalatia compacts va ti echipata, de asemenea, cu toate caracteristicile de siguranta necesare pentru manipularea In conditii de siguranta -i combustia gazelor de depozit (directiva EN60079-ff pentru protectia lmpotriva exploziilor).

DESCRIEREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL BIOGAZULUI DE LA MARGHITA, SACUENI, VALEA LUI MIHAi, SALONTA, BEIUS, STEI SI ALESD

o GENERALITATICantitatile de gaz de depozit produse In aceste amplasamente nu sunt suticiente pentru a ti recuperate, tratate sau utilizate In combustia controlata. Sistemul de gestionare a gazului de depozit va ti alcatuit din puturl de captare -i evacuare a gazului de depozit -i biotiltre In partea superioara, care vor reduce impactul gazului de depozit asupra mediului (de ex. mirosuri etc.) -i vor elimina riscul de explozie In interiorul amplasamentului.Atunci cand gazul de fermentare trece prin biotiltre, microorganisme, care folosesc gaz metan pentru alimentare, ii descompun In dioxid de carbon -i apa, Aceste microorganisme sunt foarte des lntalnite In nature, In special In sol -i In depozitele marine, unde oxigenul -i metanul coexista.Oxidarea microbiana a metanului are loc partial, prin metanol, formaldehida -i acid formic In dioxid de carbon. In acest proces, se produce biomasa din formaldehida. Exista doua cal pentru asimilarea carbonului In aceste bacterii care sunt impartite In doua grupe, respectiv:

• "Bacterii tip I": ca lea ribuloza- monofosforic• "Bacterii tip II": calea serina

CytCr911 01

NADH+H'CajsMMDj

-· NAo• TYPEIMETHANOTROPHS

�10CVICm

CH30

<H CytC

rox

:-

'CH��NAO•

HCO- l!DHI-

TYPE II METHANOTROPHS

YNADH+W

C02Figura 10-12: Caile oxidarii si asimilarii metanului din formaldehida. Cale simplificata: CytC, citocrom C, FADH, formaldehida dehidrogenata, FDH, acid dehidrogenat esteric

56

i

.

I

Page

3 Ribose-5-phosphate 3HCHO.-,t Hexulose-6-phosphate

synthase

Rearrangement reactions 3 Hexulose-6-phosphateHexulose phosphate

rsornerase5 Gyceraldehyde-3-phosphate 3 Fructose-6-phosphate

+1 Glyceraldehyde-3-phosphate

CELL MATERIAL

(3HCHO +ATP ---+- GLYCERALDEHYDE-3-PHOS+ ADP)'r

Figura 10-13: Caile ribulozei pentru asimilarea formaldehidei. Sunt ilustrate enzimele care catalizeaza aceste reactii

acetyl-CoA .. 2 glyoxylate -

MCL - 2 glycinemalyl·CoA 2HCHO _ ,... STHM

MTK t 2 serinemalate NAo+·

t-NADH+H+oxaloacetate

-NH2 --::-----i2 hydroxypyruvate

f.--co2

NADH+H+-----== =- NAo+.-.,.._------

I HPRl

phosphoenolpyruvate 2glycerate

.i->:2-phosphoglycerate ---. CELL MATERAL

( 2HCHO + C02 + 3ATP + 2NADH ---. 2-PHOSPHOGLYCERATE

+2 ADP + Pi + NAO+ )

Figura 10-14: Caile serinei pentru asimilarea formaldehidei. Sunt ilustrate enzimele care catalizeaza aceste reactii

o OXIDAREA MICROBIANA CINETICABiofiltrul poate fi privit ca un reactor cu pat fix. Viteza de reactie globala poate fi calculate din datele experimentale ale admisiei -i evacuarli concentratiilor din biofiltru, volumul reactorului -i debitul, folosind urrnatoarea ecuatle:

unde:

57

Page

• r. vitezade reactie(mg/ (m 3 x h))• Cin: concentratia la intrare (mg/ (m 3)

• Caut: concentratia la iesire (mg/ (m 3 )• Q: debitul gazului (m3 /h)• V: volumul biofiltrului (m3)

Viteza de reactie poate fi de asemenea exprimata ca fiind gradul de dependents a cineticii reactiei printr-un termen constand din concentratia de carbon In biofiltru -i unul sau mai multi factori. Dimensiunea cineticii de reactie depinde de tipul aplicatiel. Astfel, multe procese cu microorganisme au cinetica de clasa I pentru ccncentratil mici In timp ce pentru concentratii mai mari cinetica este de grad zero, asa cum se prezinta In urrnatoarea ecuatie:

unde:

•-i

• Cm concentratia medie logaritmica (mg/ m 31

• ki: factor 1(h"1)

• k2: factor 2 (m3/mg)Cornparand ecuatiile de mai sus -i cu ajutorul coeficientilor obtinuti din dateexperimentale, este posibil sa calcularn volumul necesar al reactorului, de exemplu, volumul biofiltrului pentru o anumita aplicatie.

30.000

;f' 25.000E

_"E§.l.i 20.000

compost biotilterV= 121h = 0,25 mflow= 150 l/h

•

• T= 28.0-29,7°Cx T=26,0-28,0°C• T=23.7-25,5°C

• •

0 .r-~~~--+-~~~-+~~~~+-~~~--+-~~~-+~~~~

0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000

medium logarithmic concentration (mg CH4/m3)

Figura10-15: Valoarea de degradare a metanuluiin biofiltrupentru3 domeniide temperatura

o PUTURI DE EVACUARE A BIOGAZULUI - BIOFILTRE

58

Page

lnstalarea de puturi de evacuare a gazului de depozit va implica construirea de puturl de foraj in interiorul masei deseurilor. Forajul se va realiza de la suprafata depozitului pana la adancirnea dorita.Diametrul flecarui put va fi de 1.0 m. Spatiul din interiorul putului se cornpleteaza cu pietris pentru a permite captarea gazului. Pentru colectarea gazului de depozit -i protejarea solurile finale de acoperire se prevad urmatoarele:• instalarea unei tevi perforate din PEHD cu un diametru de 1000 mm pe zona strapungeril stratului suport -i a stratului de drenaj a gazului• instalarea unei tevi neperforate din PEHD cu un diametru de 1000 mm in continuarea tevii perforate, in dreptul stratului de drenare a apelor pluviale.Distanta dintre doua biofiltre va fi mai mica de SO m, avand in vedere o raza efectlva de aproximativ 35 m in jurul fiecarul biofiltru. Pozitionarea relativa a puturilor este reprezentata in figura de mai jos.

F

Figura10-16:

Pozitionarea biofiltrelor

La Marghitaau fost prevazute 19 puturi de biogaz. Debitul fiecarui biofiltru a fost calculat luand in considerare numarul total de biofiltre precum si cantitatea de biogaz care va fi recuperata. Astfel, debitul maxim al fiecarui biofiltru va fi de 16,31/19 = 0,86 ms/ora. S-a calculat ca volumul total al compostului de la biofiltre va fi 139,34 ms de compost, iar volumul compostului de la fiecare biofiltru va fide 139,34/19 = 7,33 ms de compost.La Sacueni, au fost prevazute 15 puturi de biogaz. Debitul fiecarui biofiltru a fost calculat luand in considerare numarul total de biofiltre precum si cantitatea de biogaz care va fi recuperata. Astfel, debitul maxim al fiecarui biofiltru va fi de 12,70/15 = 0,85 ms/ora. S-a calculat ca volumul total al compostului de la biofiltre va fi 108,44 ms de compost, lar volumul compostului de la fiecare biofiltru va fide 108,44/15 = 7,23 ms de compost.La Valea Lui Mihai, au fost prevazute 17 puturi de biogaz. Debitul fiecarui biofiltru a fost calculat luand in considerare numarul total de biofiltre precum si cantitatea de biogaz care va fi recuperata. Astfel, debitul maxim al fiecarui biofiltru va fide 47,34/17 = 2,78 ms/ora. S-a calculat ca volumul total al compostului de la biofiltre va fi 404,30 ms de compost, iarvolumul compostului de la fiecare biofiltru va fide 404,30/17 = 23,78 ms de compost.La Salonta, au fost prevazute 23 puturi de biogaz. Debitul fiecarui biofiltru a fost calculat luand in considerare numarul total de biofiltre precum si cantitatea de biogaz care va fi recuperata. Astfel, debitul maxim al fiecarui biofiltru va fi de 26,54/23 = 1,15 ms/ora. S-a

59

Page

calculat ca volumul total al compostului de la biofiltre va fi 226,67 m3 de compost, iar volumul compostului de la fiecare biofiltru va fide 226,67 /23 = 9,86 m3 de compost.La Beius, au fast prevazute 17 puturi de biogaz. Debitul fiecarui biofiltru a fast calculat luandin considerare numarul total de biofiltre precum si cantitatea de biogaz care va fi recuperata. Astfel, debitul maxim al fiecarui biofiltru va fi de 37,72/17 = 2,22 m3/ora. S-a calculat cavolumul total al compostului de la biofiltre va fi 322,14 m3 de compost, iar volumul compostului de la fiecare biofiltru va fide 322,14/17 = 18,95 m3 de compost.La Stei, au fast prevazute 16 puturi de biogaz. Debitul fiecarui biofiltru a fast calculat luand in considerare numarul total de biofiltre precum si cantitatea de biogaz care va fi recuperata.Astfel, debitul maxim al fiecarui biofiltru va fi de 35,66/16 = 2,23 m3/ora. S-a calculat cavolumul total al compostului de la biofiltre va fi 304,54 m3 de compost, iar volumul compostului de la fiecare biofiltru va fide 304,54/16 = 19,03 m3 de compostLa Alesd, au fast prevazute 17 puturi de biogaz. Debitul fiecarui biofiltru a fast calculat luand in considerare numarul total de biofiltre precum si cantitatea de biogaz care va fi recuperata.Astfel, debitul maxim al fiecarui biofiltru va fi de 24,40/17 = 1,44 m3/ora. S-a calculat cavolumul total al compostului de la biofiltre va fi 208,40 m3 de compost, iar volumul compostului de la fiecare biofiltru va fide 208,40/17 = 12,26 m3 de compost.

• REABILITAREA· PROTECTIAAMPLASAMENTULUIo INTRODUCERE

Teoriile contemporane privind proiectarea retaluzarii finale includ o estimare a echilibrului dintre ecologia naturala -i noul ecosistem care va fi stabilit In zona. Toate lucrarile tehnice care var fi construite var avea la baza aceasta teorie.Retaluzarea finala a amplasamentului este determinata de urmatorii factori de baza:

1. Morfalogia initiala a amplasamentului,2. Topografia zonei inconjuratoare si,3. Necesitatea unui sistem de drenaj bine realizat

Totusi, este necesara intr-o prima etapa proiectarea sistemului de drenaj -i apoi conectarea relieful final la topografia inconjuratoare.Pentru depozitele studiate, noua morfalogie a depozitului va modifica zona inconjuratoare luand In considerare toti parametrii mentionati mai sus pentru a se integra In zona respectand cerintele de protectie a mediului.In confarmitate cu cele de mai sus, obiectivele reabilitarii -i protectiei amplasamentului varfi:• Construirea infrastructurii pentru protectia impotriva inundatiilor -i pentru drenajul

apelor pluviale• Proiecte de monitorizare a mediului

• PROTECTIA IMPOTRIVA INUNDATllLOR

PROIECT GLOBAL PENTRU PROTECTIA IMPOTRIVA INUNDATllLORObiectivele principale ale constructiei lucrarilor de protectie impotriva inundatiilor sunt urmatoarele:• evitarea intrarii de apa pluviala In depozit -i astfel reducerea producerii de levigat• evitarea intrarii de apa pluviala In amplasamentele -i astfel protejarea stabilitatii

structurale• protejarea cladirilor -i a drumurilor de pe amplasament fata de eroziune provocata de

apa pluvialaLucrarile de protectie impotriva inundatiilor pe amplasament includ urmatoarele:• Rigole perimetrale captusite cu membrane din PEID 2,00 m. Aceste santurl se lntind In

60

Page

jurul depozitului -i previn intrarea apei pluviale in acesta precum -i colectarea apei pluviale de la suprafata acoperirii finale.

• In locurile unde rigolele descarca apa spre receptorul final, solul natural va fi acoperit cu anrocament (format din pietris cu greutatea 5-20 kg) pentru a proteja solul de langa taluz impotriva eroziunii precum -i a conduce apa pluviala departe de acestea.

Se mentioneaza ca sistemul de protectie impotriva inundatiilor va fi propus de catre ofertanti in conformitate cu proiectul lor cu conditia respectarii specificatiilor tehnice privind lucrarile de protectie impotriva inundatiilor -i prevederile acordului de mediu.

• HIDROLOGIE

METODA DE ESTIMARE A SCURGERILORCalculele hidrologice au fast efectuate pentru o perioada de revenire de 100 ani (p=1%). De asemenea, a fast adoptat un factor de siguranta pentru evacuarea maxima pe care o pot transporta santurile. Santurile au fast dimensionate pentru ca inaltimea y a debitului pe durata valorii de proiectare a precipitatiilor impartita la inaltimea totala a santului h sa fiesub 0,70 adica y/h < 0,70.Calculul scurgerii a fast efectuat utilizand metoda rationala: Q= 0,278 x c xix A (I/sec)unde:c: coeficientul de scurgerei: intensitatea de scurgere pe durata timpului de concentrare (mm/ora) A: zona bazinului de receptie a precipitatiilor

CURBA IDF (CURBA OMBRICA) • INTENSITATEA CRITICA A PRECIPITATllLORDatele privind precipitatiile provin din proiectul lui Platagea (1966) -i cele pentru Romania. Pentru acest proiect, au fast determinate urmatoarele ecuatii generale care descriu curbeleombrice pentru Romania:

s,

Pentru stabilirea parametrilor S -i n, izoliniile prezentate sunt propuse pentru proiectul mentionat mai sus. Parametrul C a fast considerate egal cu 0 ca cea mai dezavantajoasa valoare posibila in ceea ce priveste siguranta.

TIMPUL DE CONCENTRAREDurata precipitatiilor utlizate pentru calculul intensitatii critice corespunde timpului de concentrare al bazinului de receptie a precipitatiilor.Pentru calculul timpului de concentrare este utilizata ecuatia Giandotti:

4 . .JA + 1,5 ·Lt = -unde:

····

. c o,8 . ,Ji;.tc = tirnpul de concE....•. -· _ 1 ...... ,

A= suprafata bazinului (km2)L = lungimea maxima a cursului de apa (km)f:lz = Hm - HO, unde Hm este altutinea medie a bazinului -i HO altitudinea la iesirea din bazin

PROIECTAREA RIGOLELOR -i CANALELOR DE SCURGERE • CALCULE HIDRAULICE

61

Page

Pentru dimensionarea rigolelor -i a canalelor de scurgere a fast utilizata formula Manning presupunand ca este valabila ipoteza continuitatii:

Q =Ax V (m3 /s)V = (1/n) x R213 x 5112

unde:

• Q = debitul (m3/s)

• A = zona "umeda" (m2]

• v = viteza (m/s)

• (n) = coeficient Manning

• R = raza hidraulica (m)

• s = panta

MONITORIZARE• INTRODUCERE

Monitorizarea mediului se refera la inspectiile -i testele periodice efectuate pentru a evalua impactului amplasamentelor reabilitate asupra mediului inconjurator.Sistemul de monitorizare global al depozitului va include urmatoarele componente:

• Sistem de monitorizare a apei freatice• Sistem de monitorizare a tasarilor In corpul depozitului

Toate datele colectate cu ajutorul sistemelor de monitorizare var fi pastrate In registreorganizate in mod corespunzator.

• SISTEMUL DE MONITORIZARE A APEi FREATICEPentru a proiecta sistemul de monitorizare in vederea controlului contaminarii apei freatice, sunt necesare informatii privind riscurile de mediu directe sau indirecte. Calitatea apei freatice va fi controlata prin prelevare de probe din cele mai apropiate puturi de irigatii si alimentare cu apa amplasate in amonte si in aval de amplasament.Parametrii care var fi masurati prin probe sunt:

• pH• Conductivitate

• Miras

• Temperatura

• 8O05

• CO0

• TOC

• 50_4• Amoniac (NH4·N)

• N organic

• Cl

• Zn

• As

• Cd

• Cu

• Ni

• Feno Ii

• Fosfat

• Substante solide total (ST)

• Substante solide volatile (SV)

62

Page

• Substante solide in suspensie (SS)• Substante solide dizolvate (SD)

Probele trebuie prelevate in conformitate cu ISO 5667-11 iar analiza chimica se va efectua in conformitate cu "Metodele standard pentru examinarea apelor si apelor uzate" AWWA, APHA, WEF cum se prezinta in tabelul urmator:

Tabelul 10-24: Metode standard pentru examinarea apelor si a apelor uzate

Nr. PARAMETRU Metoda standard1 pH 4500- H B.2 Conductivitate 2520 B.3 Miras 2150 B.4 B.O.D. 5210 D.5 C.O.D. 5220 B.6 T.O.C 5310 c.7 S0-4 4500- S04- E.8 Amoniac (NH4-N) 4500- NH3 C.9 N Organic 4500 - Norg. B.10 Cl 4500-CI B.11 Zn 3111 B.12 As 3111 B.13 Cd 3111 B.14 Cu 3111 B.15 Ni 3111 B.16 FenoIi 5530 D.17 Fosfat 4500-P D.18 Substante solide total (ST) 2540 B.19 Substante Solide volatile (SV) 2540 E.20 Substante Solide in suspensie (SS} 2540 D.21 Substante Solide dizolvate (SS) 2540 c.

Tabelul urmator prezinta frecventa de esantionare in fiecare punct.Tabelul 10-25: Parametri si frecventa masuratorilor pentru monitorizarea apei freaticePARAMETRU FRECVENTA

Nivelul apei freaticePerioda operationala la fiecare 3 luni

Perioada de intretinere la fiecare 6 luni

Compozitia apei freatice la fiecare 3 luni la fiecare 6 luni• SISTEMULDE MONITORIZAREA TASARILOR

Comportarea corpului depozitului este un parametru critic pentru refacere/inchidere zonei. Deci, totalitatea tasarilor (reducerea inaltimii "gramezii" de deseuri, datorita descompunerii) este un parametru important -i este esential sa se pastreze inregistrari privind acest fenomen in special daca vor fi amplasate constructii usoare pe amplasament dupa inchidere. Pentru a masura tasarile sunt instalate asa-numitele "reperi de tasare" pe suprafata depozitului (in zonele unde s-a ajuns la inaltimea finala a deseurilor). Acesti reperi includ o tabla de otel (grosime 4 mm) la care este sudata o conducta din otel (diametru 2"). Baza reperului este instalata la 0,5 m sub suprafata finala a depozitului, fixate pe pozitie printr-un strat de beton (grosime 20 cm). Planul detaliat prezinta cum sunt construiti -i instalati reperii de tasare.Conducta metalica este utilizata pentru a masura reducerea inaltimii. Cota conductelor este masurata -i comparata cu cota punctelor stabile pentru amplasamentul dat (repere). Masuratorile vor fi efectuate lunar la inceputul lucrarilor de inchidere pana la terminarea

63

Page

acestora, la trei luni anul urmator -i la 6 luni pana la expirarea perioadei de monitorizare a amplasamentului.

• IMPREJMUIRE · POARTA DE INTRARElntregul perimetru al depozitelor va fi protejat cu un gard rezistent realizat din tevi de fier galvanizat cu diametrul de 2", cu inaltime de 2.50 m care va fi incastrat intr-o fundatie de beton sub pamant. Tevile var fi verticale -i var ajunge la inaltimea de 2.00 deasupra solului. Pe ultimii 50 cm tevile var avea o inclinare de 300 fata de partea exterioara a gardului. Marginile tevilor var fi conectate la o retea de sarma ghimpata.Reteaua de sarma ghimpata va avea grosimea de 2 mm -i va fi instalata pe 2 randuri. Pepartile verticale -i indoite ale fiecarei tevi var fi facute gauri pentru sarma de armatura -i reteaua de sarma ghimpata. Sarma de armatura va avea grosimea de 4 mm -i va fi instalata in 3 randuri la distante egale. Va fi utilizata retea de sarma cu ochiuri romboidale cu bucle (5x5cm) pentru a preveni patrunderea rozatoarelor.Distanta dintre tevi va fi de 3,00 m -i la fiecare 9,00 m var fi amplasate bare de fier avand acelasi diametru ca -i tevile. Barele var fi incastrate in fundatia de beton, var avea dimensiunile 1.35 X 0.50 X 0.60 m -i var fi imbinate cu tevile prin sudura electrica.Capatul gardului dinspre sol va fi din beton pentru a evita excavatiile produse de animale.Betonul va fi extins 10 cm deasupra solului formand un perete perimetral cu fundatie de beton de 30 cm.Dimensiunile peretelui var fi: latime 30 cm, inaltime 40 cm -i fundatia 30 cm. Peretele precum -i fundatia care include tevile -i barele var fi construite din beton C12/15. Peretele va fi armat cu benzi de armatura de baza S400 -i S220 -i va acoperi intregul perimetru al depozitului.lntai var fi incastrate tevile -i apoi, dupa montarea retei de sarma, va fi construit peretele in care fi montata reteaua de sarma (in 5 cm). in panoul peretelui, la fiecare 15 m va fi pus Styrofoam pentru a evita umflarea imbinarilor.Poarta de intrare va fi prevazuta cu doua usi cu lungimea de 3,00 m fiecare -i inaltimea de1,80 m. La poarta va fi amplasat un indicator cu principalele informatii privind amplasamentul.Usile var avea invelis de retea de sarma -i var fi inchise cu zavor. Usile se var deschide in caz de urgenta sau alte activitati necesare. Usa de intrare se va deschide manual -i se va deplasa pe role care se var misca pe un ghidaj incastrat in beton uscat. Distanta de deplasare utila (distanta dintre grinzi) este 6,0 m (2 x 3,00 m).

• INSPECTIA· INTRETINEREA LUCRARILOR DE INCHIDERElnspectia - intretinerea lucrarilor de inchidere implica:1. lnspectia regulata si/sau intretinerea:

• rigolelor perimetrale de colectare a apei pluviale pentru a evita blocajele• santurilor superficiale (drenajul taluzarii deseurilor] pentru a evita eroziune,

blocajele, cresterea vegetatiei -i sedimentele locale• structurilor naturale

2. Protectia amplasamentului impotriva activitatilor antropogenice ostile:• evacuarea deseurilor• incalcarea drepturilor privind terenul• dezvoltarea de afaceri ilegale• vanatoare ilegala

• INSPECTIA · INTRETINEREA RIGOLELORAceasta sectiune se refera la activitatile care trebuie efectuate pentru intretinerea rigolelor. In general, debitul de apa in interiorul santurilor va fi oprit datorita prezentei :

• vegetatiei

64

Obstructie lungime m CuratarePrezenta namolului lnundare

lungime suprafata

m m2

CuratareCuratare

Page

• namolului• sedimentelor acumulate• resturilor

In plus, apa din rigole poate provoca efecte nefavorabile:• stagnare (amenintare fata de sanatatea publica)• inundatii (provoaca probleme constructiilor de imprejurimi)

De aceea, personalul de monitorizare va indeparta orice sedimente -i resturi acumulate, va controla cresterea vegetatiei care poate obstructiona debitul -i va repara orice eroziune a captuselii santului. In plus, Contractorul va repara orice pante care au alunecat imediat ce este posibil. Daca santul are captuseala din anrocamente, se inlocuiesc anrocamentele pe zonele unde filtrut cu tesaturi de dedesubt este vizibil prin piatra sau unde au fast dislocate pietrele. Canalul trebuie sa fie intretinut adecvat pentru a-si mentine capacitatea -i a preveni sau corecta orice eroziune a fundului de canal sau a pantelor.Rigolele var fi inspectate regulat (in fiecare saptamana).Tabelul urmator prezinta activitatile necesare care vor fi efectuate -i informatiile vor fi inregistrate pe durata inspectiilor.Tabelul 10-26: Deteriorari -i metodele de remediere ale santurilorperimetrale-

Deteriorare Dimensiune Unitate de Practicademasura remediere (exemplu)

Cresterea vegetatiei lungime m Cultivare -i pulverizare rotativaScaderea pantei

lateraleAcumulare de

sediment/resturi

lungime m

lungime m

Excavare/reformarea santului

Curatare

lnspectia santurilor superficiale, care indeparteaza scurgerile de apa de pe suprafata vor fi realizate la intervale regulate pentru a evita blocajele, eroziunea, sedimentarea -i cresterea vegetatiei.

• PROTECTIA AMPLASAMENTULUI IMPOTRIVA ACTIVITATILOR ANTROPOGENICE OSTILE

Va fi interzisa intrarea persoanelor neautorizate In amplasament pentru a asigura protectiaamplasamentului impotriva oricaror activitati antropogenice ostile.

• PLANUL DE POST INCHIDERE - INTRETINERELa inchiderea amplasamentului se va elabora un plan post-inchidere. Planul post inchidere se refera la:

• lntretinerea sistemele de drenaj a suprafetei• lntretinerea instalatiilor de control/recuperare a gazelor• lntretinerea stratului de acoperire finala, refacerea zonelor erodate -i a zonelor cu

sedimente• Programul de monitorizare a apei freatice• Devize de cost pentru procedurile post-inchidere

Durata perioadei de intretinere post-inchidere este de 30 de ani dupa inchiderea -i aceasta perioada poate fi:

• redusa, daca proprietarul sau operatorul demonstreaza ca perioada redusa este suficienta pentru protectia sanatatii umane -i a mediului

65

Page

• marita, daca este necesara marirea perioadei pentru protectia sanatatii umane -i a mediului

8.1 Protectla la zgomot -i vlbratllEchipamentele necesare lucrarilor prevazute vor respecta prevederile din Legea Protectlei Muncii nr. 319/2006. Limita maxima adrnisa pentru zgomot la locurile de munca este de 85 dB la 1 m de echipament.La limita amplasamentului trebuie sa se inregistreze un nivel maxim de 65 dB. De asemenea, se vor respecta intervalele orare de functionare astfel tncat sa nu se depaseasca limita de45dB la limitele locuintelor pe timpul noptii.Echipamentele -i utilajele folosite la lucrari genereaza zgomot care poate afecta in principal personalul implicat in activitate. Pentru diminuarea disconfortului datorat functlonaril utilajelor -i mijloacelor de transport se recomanda ca programul de lucru sa fie in intervalul orar 7 -17. Se interzice desfasurarea oricarel activitati pe timpul noptii.Vor trebui respectate prevederile H.G. nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului de zgomot inmediu produs de echipamentele destinate utilizarii in exteriorul cladirli -i HG 493/2006 privind cerintele minime de securitate -i sanatate referitopare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot.VlbratllleNu exista reglernentarl precise privind nivelul de vibratii, dar se vor urrnatoarele rnasuri in vederea dirninuar]! impactului produs de vibratii:

• utilizarea unor vehicule corespunzatoare care sa fie utilizate in conditil optime astfel lncat zgomotul generat sa nu afecteze asezarile umane. Viteza cu care se circula sa fie adaptata la condltiile de drum (pante, intersectii, etc.).

• intretinerea periodica a drumurilor de acces spre obiectivele proiectului, pentru crearea conditiilor optime de circulatie,

Vor trebui respectate prevederile rnentionate in Hotararea nr. 1876/2005 privind cerintele minime de securitate -i sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vlbratii

8.2 Masurile de slguranta -i masurlle impotriva incendiilortucrarllor cuprinse in prezenta docurnentatie vor fi supravegheate de Antreprenor -i beneficiar pentru a corespunde cerintelor din urrnatoarele normative:

• Legea 307/12.07 .2006 privid apararea impotriva incendiilor;• PE 009/93 -"Norme de prevenirea, stingerea -i dotarea impotriva incendiilor pentru

producerea, transportul -i distributia energiei electrice -i termice";• P - 118/99 -"Norme tehnice de proiectare -i realizare a constructiilor privind

protectia la actiunea focului".• C -300/94 - Normativ de stingere -i prevenire a incendiilor pe durata executari

lucrarllor de constructli -i instalatil aferente acestora.• HG nr. 51/92 privind unele rnodificari pentru imbunatatlrea activitatil de prevenire -i

stingere a incendiilor cu modiflcarile -i cornpletarile din HG nr. 71/99.• Norme generale de aparare impotriva incendiilor aprobate cu HG 163/28.02.2007;• NP 086-2005 - Normativ pentru proiectarea executarea -i exploatarea lnstalatiilor de

stingere a incendiilor.

66

GARANJllGENERALE9.1 Perioada de garantle

In general, perioada de garantie pentru lucrari de inchidere va fi de . 15 ani dupa receptia lucrarii -i de 2 ani pentru toate utilajele -i piesele mobile, care nu sunt legate de o cladlre.

10. DOCUMENTE REFERITOARELA SANTIERDocumentele referitoare la santier sunt:

• Proiectul de executie aprobat -i documentele de constructie aferente• Autorizatia de construire• Actele -i Inregistrarile elaborate in timpul constructiei• Docurnentatia referitoare la calitate• Docurnentatia post-executie• Alte documente referitoare la santier

10.1 Pastrarea documentelor referitoare la constructleDocumentele referitoare la constructie var fi pastrate pe santier, intr-un lac adecvat -i sigur in vederea includerii acestora in Cartea Constructiei conform HG 273/1994 actualizata. Pierderea oricarui document referitor la santier va impune recuperarea sa irnediata, in conformitate cu procedurile legale corespunzatoare. Toate documentele referitoare la constructle vor fi mereu accesibile lnginerului -i prezentate spre verificare la cererea beneficiarului.

11. ACCEPTAREASI PREDAREA PENTRU EXPLOATARE11.1 Aprobarea documentatlel proiectului

Proiectul de executie al Antreprenorului va fi intocmit intr-o perioada de patru (4) luni de la semnarea contractului.Proiectul de executie va fi aprobat de catre organismele competente -i acceptat de catre beneficiar.

11.2 Aprobarea lucrarilorde constructleAprobarea lucrarllorAprobarea lucrarilor va fi realizata in conformitate cu procedurile impuse prin Legea nationala privind constructlile -i cu procedurile definite prin prezentul contract (acord contractual).Controlul calitatiiAntreprenorul este responsabil de calitatea necesara a lucrarllor -i materialelor folosite la construirea -i executia lucrarilor.Antreprenorul este responsabil sa prezinte lnginerului certificate care sa confirme ca toate echipamentele de testare folosite sunt verificate legal, ca au fast corect calibrate -i ca respects standardele ce definesc procedurile de testare.Antreprenorul va rnasura -i testa materialele -i lucrarile, cu frecventa necesara, ceea ce va garanta ca lucrarile au fast realizate in conformitate cu cerintele standardelor nationale -i cu cerlntele angajatorului. Tn cazurile care nu sunt incluse in standardele natlonale, evaluarile -i testarile vor fi realizate in conformitate cu standardele europene sau altele similare -i vor fi aprobate de catre lnginer.Beneficiarul sl lnginerul vor verifica tipul -i calitatea materialelor folosite in orice etapa sau perioada a executiei -i Ii se va permite accesul nerestrictionat la laborator, cu scopul realizaril controalelor respectivelor materiale. lnginerul va prezenta Antreprenorului lnformatii scrise privind neajunsurile descoperite referitoare la utilaje, echipamente, lucrari ale personalului de laborator sau la metodele de testare. lnginerul va interzice imediat utilizarea materialelor testate -i va permite folosirea lor ulterioara doar dupa ce au fast luate in considerare restrictiile stabilite. Toate costurile aferente organizarii -i realizarii de teste ale materialelor

67

Page

vor fi suportate de catre Antreprenor. Aici sunt incluse -i vizitele la instalatille de productie(fabrici). Toate cheltuielile de deplasare vor fi suportate de catre Antreprenor.Testarea pe amplasamentAcceptarea lnginerului a etapelor de lucrari finalizate va fi obtinuta inainte de a continua cu instalarea -i, in cazul in care este necesar sa se demonteze elemente sau parti de elemente deja executate pentru a avea acces in scopul inspectlei in cazul unei rectiflcari, aceasta se va face pe cheltuiala Antreprenorului -i nu va fi luata in considerare nicio cerere de intarziere din partea Antreprenorului.Domeniul de aplicare al respcnsabilltatil Antreprenorului include toate testarile la fata locului-i cheltuielile cu inspectia, ex. toata manopera, materialele, apa, electricitatea, consumabilele, substantele chimice, depozitele precum -i instrumentele sl aparatele de lucru pot trece prin asemenea testari, Antreprenorul este responsabil -i va include printre furnituri toate rnasurile de siguranta, ca de pllda, barierele, semnele de avertizare etc., necesare pentru inspectie -i testare cat timp instalarea este in lucru, iar toate intreruperile lucrarilor din acest punct de vedere se vor face pe cheltuiala sa.Este responsabilitatea Antreprenorului sa asigure ca procedurile de siguranta sunt adoptatespre utilizare, ca se rnentine un inventar privind manipularea -i depozitarea surselor radioactive, precum -i un inventar al tuturor surselor livrate pe santier.

11.3 lnstruirea personaluluibeneficiaruluiIn timpul pornirii -i a functionarf de proba, Antreprenorul trebuie sa instruiasca personalul,selectat de catre beneficiar, care va asigura functionarea instalatiei. La finele instruirii Antreprenorul va emite un certificat care sa ateste faptul ca personalul a fost instruit in mod corespunzator.

11.4 Acceptulfinal [receptla] -i livrarea in scopulutilizariiReceptia finala a lucrarilor va avea loc dupa prezentarea documentului care sa confirme incheierea instruirii personalului de monitorizare -i dupa emiterea unui document cu caracter informativ catre institutiile abilitate, rnentionate de legislatia din domeniul constructiilor, privind finalizarea constructlei. Pe baza acestora, inginerul-consultant va emite catre Antreprenor un certificat care sa contina acceptul final privind lucrarlle.Odata cu receptia finala a lucrarilor, Antreprenorul va transmite inginerului consultant:• Cartea tehnica a constructiei care sa includa toate procesele verbale, raportarile -i

observatlile scrise aferente,• Documentatia tehnica -i ulterioara finalizarii constructiel care sa includa specificatiile

geodeziceale reperilor de tasare side comparatie.• Docurnentatia tehnica -i de exploatare, in limba natlonala• Manualul de service -i lntretlnere• Procese verbale de executie a lucrarilor, inclusiv schimbarile aduse proiectului de

executie in baza sollcitarflor/ recomandarilcr lnginerului -i a autoritatllor competente, observatiile cu privire la conditiile de preluare a lucrarllor, datele de incepere -i de incheiere a acestora

• Alte documente solicitate de beneficiar.

68

2. Caiet Sarcini Inchideri

Documents

Transcript of 2. Caiet Sarcini Inchideri