7/25/2019 2. Bazele Teoretice Ale Evaluarii Psihologice

1/6

Necesitatea social a evalurii psihologice: domenii aplicative;; Evaluare, testare i msurare n

psihologie; Metode de evaluare psihologic: calitative i cantitative; Standardizare: procedura, scoruri

(brute i standardizate), interpretarea (norme); Evaluare i eroare: eroarea standard a msurrii,

scoruri reale i obinute, surse de eroare n evaluare; Caracteristici psihometrice: validitate, fidelitate,

dificultate; Clasificarea testelor (Anastasi). Etica evalurii psihologice: principii i standarde aplicabile

n evaluarea psihologic.

Necesitatea social a evalurii psihologice: domenii aplicative

Evaluarea psihologica ofera o structura, un set de instrumente si un limbaj specific care sunt comune

unor doemnii aplicative aparent nerelationate.

Principalele domenii aplicative ale psihologicei sunt: clinic-psihoterapie, educational-vocational si

instrustial-organizational.

Domeniul clinic:

-

Scop diagnostiv in sensul de contributie la diagnosticul clinic sau de evidentiere si explicare a

unor mecanisme cauzale implicate in geneza unor tulburari

-

Scop de tip predictive sau prognosticpresupune probabilitatea de a anticipa evolutia viitoare a

personae.

-

Validitatea unor interventii psihologice cu finalitate recuparativa/corectiva este al treilea scop

fundamental. Aici accentual cade pe analiza test-retest

Domeniul organizational:

-

Primul scop este selectia de personalpentru un post definit sau pentru selectia de viitor

(determinarea potentialului personal de dezvoltare). Accentual cade pe validitatea predictive a

setului sau bateriei de instrumente utilizate, a problematicii corelatiei intre predictor si critetrii.

Psihologul urmareste ca corelatia sinter predictor si criteriu sa fie pozitiva si inalta ceea ce

presupune posibilitatea utilizarii acestuia in selectie.

-

Al doilea scop este evaluarea personalului, evaluarea potentialului de dezvoltare. Se pot utilize

teste de rezistenta la frustrare/stress. Psihologul trebuie sa identifice criteriile relevante in

context sis a construiasca modalitatisi intrumente de evaluare specific acestora cat si realizatii

organizatiei in care activeaza.

Domeniul educational:

-

Poate fi plasat la intersectia domeniului clinic si organizational.

-

Rolul este furnizrea unui input informational pentru procesele de consiliere psihologica a

elevilor aflati in situatii de dificultate si culegerea informatiilor necesare pentru procesele de

orientare profesionala sau a carierei

7/25/2019 2. Bazele Teoretice Ale Evaluarii Psihologice

2/6

-

Se focalizeaza asupra corelatiei dintre potentialul aptitudinal, de personalitate si structurile

motivationale ale elevului dar si asupra corelatiei dintre caracteristicile personale ale elevului si

cerintele reale identificabile la nivelul pietei fortei de munca.

Evaluare, testare i msurare n psihologie;

Cel mai simplu, n domeniul personalitii msurare nseamn a da o valoare numeric unui aspect

psihic. Msurarea se poate face pe mai multe tipuri de scal: nominal, ordinal, de interval i de raport.

De interes pentru psihodiagnoza de personalitate sunt msurrile pe scale de interval i de raport, dei

exist excepii de la aceast regul, n relaie cu constructul msurat. De exemplu, inventarele tipologice

de tip MBTI, stabilind apartenena individului la o structur tipologic prestabilit, realizeaz de fapt o

msurare pe scal nominal.

Important de notat c toate testele psihometrice de personalitate se bazeaz pe autoevaluri sau

heteroevaluri contiente, aspectele incontiente ale psihismului rmnnd neexplorate. Apoi, acesteevaluri pot fi viciate de faptul c sunt bazate pe opinii ale subiectului, presupoziia c aceste opinii sunt

evaluri valide fiind cumva implicit. In sfarsit, evaluriile pot fi influenate de capacitatea i dorina de

autodezvluire a subiectului.

Metode de evaluare psihologic: calitative i cantitative

Exista trei strategii sau metode folosite:

1. Metoda intuitiva sau rationala- Autorul chestionarului este cel care decide ce itemi vor fi inclui

n chestionar i care sunt coninuturile relevante pentru a traduce trstura ntr-un

comportament. Acest fapt face ca o serie de aspecte cum ar fi cunotinele acestuia depsihologie, experiena n construirea i utilizarea de teste i cunoaterea problematicii specifice

a trsturii int s capete o importan special.

2. Metoda empirica sau a criteriului extern- Selecia itemilor n test este ghidat doar de relaia

empiric determinat ntre itemul testului i o msur criteriu specific. Aceast metod de

selectarea itemilor ntr-un chestionar devine decisiv atunci cnd se pune problema utilitii

predictive a instrumentului n raport cu diferite criterii, deci pentru construirea unor chestionare

de tip vocaional, clinic sau pentru msurarea unor trsturi care sunt marcate de prejudecata

mentalitii comune.

3. Metoda factoriala sau a criteriului intern- Pune accent pe analiza criteriului intern, respectiv pe

tehnici statistice care permit ca, odat cu identificarea unui factor care apare ca dimensiuneresponsabil de variaia semnificativ a comportamentului, s construim i o scal pentru a

defini psihologic i a evalua respectivul factor. trstur.n aceast metod pot interveni erori

datorate metodei de analiz factorial sau datorit lipsei de distinctivitate conceptual ntre

structur i fenomen. Astfel, abilitatea cercettorului const n analiza semnificaiei psihologice

a itemilor care structureaz un anume factor, pentru a da consisten psihologic, sens calitativ

produsului analizei cantitative. Majoritatea chestionarelor contemporane sunt construite cu

7/25/2019 2. Bazele Teoretice Ale Evaluarii Psihologice

3/6

ajutorul acestei metode, existnd chiar tendina de fi pus sub semnul ntrebrii orice chestionar

care nu a fost supus analizei factoriale.

Standardizare: procedura, scoruri (brute i standardizate), interpretarea (norme)

Psihometrie nseamn a aprecia anumite caracteristici ale unui individ, avnd ca unitatede msur

media populaiei din care face parte.

Standardizarea presuune trei directii::

1. Standardizarea instrumentului

2. Standardizarea procedurilor de administrare si scoarare

3. Standardizarea interpretarii rezultatelor

Scoruri (brute i standardizate)

Scorurile reprezinta valorila numerice atribuite diferotelor caracteristici psihologice.

1. Scoruri brutereprezinta numarul total de raspunsuri relevante date de un respondent la un

instrument sau scala de evaluare. Acetea nu au o semnificatie dpdv diagnostic, ele sunt folosite

pentru a determina scorurile standardizate si in scop de cercetare.

2. Scoruri standardizatereprezinta transpunerea scorului brut intr-un sistem standardizat de

scorare, cu ajuotrul scalelor de masurare si implica raportarea la un etalor, deci o comparatie cu

media populatiei de referinta. Acestea sunt folosite in scop diagnostic, au relevant descriptive si

semnificatie psihologica. Cele mai folosite scoruri standardizate sunt percentilele (pe scala de

interval indica procentul din populatie care obtine un scor mai mic decat cel obtinut de

persoana evaluate) si scorurile T (pe scala de raport, indica pozitia scorului pe curba normal de

distributie. Media este 50 si abt std 10).

Interpretarea (norme)

Existenta unui sistem de norme, respectiv a unui etalon relevant, reprezinta o conditie fundamentala

pentru utilizarea unui test psihologic. Realizarea unui etalon presupune investigarea populatiei pentru

care este construit testul, bazata pe utilizarea unui esantion reprezentativ. Scorurile obtinute sunt

procesate statistic si structurate intr-un sistem de normevalori la care sunt raportate scorurile brute

ale subiectilor examinati si prin intermediul carora aceste scoruri brute capata semnificatie psihologica.

Din acest punct de vedere, este improprie utilizarea unui test psihologic pentru care nu exista studii de

etalonare pe populatia in care este utilizat. Normele pentru diferite caracteristici investigate cu ajutorul

testelor pot sa difere semnificativ de la o cultura la alta, motiv pentru care este obligatorie realizarea

unor studii de estimare a calitatilor psihometrice si de etalonare pentru orice test tradus dintr-o alta

limba

Evaluare i eroare: eroarea standard a msurrii, scoruri reale i obinute, surse de eroare n evaluare

Eroarea standard a msurrii(SEM)

7/25/2019 2. Bazele Teoretice Ale Evaluarii Psihologice

4/6

Este o alta forma de masurare a fidelitatii folosita penrtu a interpreta scorurile individuale.Precizeaza

intre ce limite se va inscrie scorul subiectului in cazul in care il supunem evaluarii folosind acelasi test.

Mai este denumita si eroarea standard a scorului.

Scoruri reale i obinute

Scorul realeste cel care indica nivelul real de dezvoltare al unei anumite caracteristici la un anumit

subiect.

Scorul obtinuteste dependent de context, de starea subiectului sau instrumentului de evaluare. In acest

scor este continuta eroareainerenta oricarei evaluari. Reprezinta o estimare a scorului real. Orice scor

obtinut la un test are un interval de incredere care ne indica faptul ca scorul rela poate varia intr-o

anumita plaja de valori in jurul scorului obtinut. Intotdeauna vom lucra cu scorurile obtinute.

Scor obtinut = scor real+eroare.

Surse de eroare n evaluare

Exista urmatoarele categorii de surde de eroare in evaluare:

1. Limitele modelelor teoretice

2. Erori legate de constructia instrumentului

a. Operationalizarea deficitara a constructurlui

b.

Limita capacitatii de traducere a continuturilor constructului in intemi

c.

Erori in constructia itemilor: caracteristicile itemilor, relatia item-tresatura, problema

limbajului

d. Erori de esantionare in elaborarea normelor

3.

limita capacitatii de transmitere si receptare coreca a probei4.

starea interna si intentionalitatea respondentilor - erorile pot fi datorate si starii interne a

respondentlor, a motivatiei acestora.

5. Varsta subiectilor evaluati

6. Schimbarea sau constanta comportamentului individualconsistent sau inconsistent la nivel

temporal/ transcontextual a personalitatii.

Caracteristici psihometrice: validitate, fidelitate, dificultate

Caracteristicile psihometrice sunt: fidelitatea, validitatea si capacitatea de dicriminare si dificultatea

itemilor/a probei.

Validitatea si fidelitatea sunt caracteirstici general valabile, aplicabile pentru orice tip de instrument in

timp ce discriminarea si dificultatea sunt aplicabile in domeniul testelor de aptitudini si inteligenta.

Fidelitatea :

1. Constanta stabilitatea in timp a rezultatelor obtinute. Fidelitatea de tip test-retest, estimate pe

baza corelarii rezultatelor culese prin doua masuratori de la aceeasi respondent (2 sapt-6 luni).

7/25/2019 2. Bazele Teoretice Ale Evaluarii Psihologice

5/6

2. Consistent interna reprezinta caracteristica itemilor de a fi convergenti in evaluarea unui

construct psihologic. Fidelitatea de tip consistent interna poate fi apreciata in doau modalitati:

a. Pe baza corelatiilor inter-itemi, corelatia dintre fiecare item al scalei si corul total la

scala (cronbach alpha, kuder Richardson).

b. Pe baza corelatiei intre cele 2 jumatati ale testului, half-split.

Validitatea:

a. Instrumental masoara ceea ce pretinde ca masoara

b. Cat de bine masoara instrumental ceea ce pretinde ca masoara si precizia evaluarii realizate cu

respectivul instrument.

Validitatea de constructdefineste sensul fundamental al conceptului de validitate. Pentru a testa

validitatea de construct a unui instrument va trebui sa enuntam sis a testam toate ipotezele posibile

privind validitatea acestuia.

Tipuri de validitate:

1. Validitatea convergenta sau concurentaeste de asteptat ca rezultatele sale sa fie

asemanttoare cu cele otinute urilizat un alt instrument care masoara aceeasi caracteistica cu

conditia ca modelul theoretic de pornire sa fie similar.

2. Validitatea de criteriu sau empiricaeste de asteptat ca scorurile sale sa coreleze cu un criteriu

extern. Un test valid de depresie este capabl sa distinga intre depresivi si non-depresivi.

a. Validitatea predictorpredictii despre peroana evaluate

b. Validitatea criteriuperformanta reala care poate fi constatata empiric independent de

activitatile de masurare.

3.

Validitatea predictivepermite predictii la distant mare in timp in raport cu o variabila criteriu.4.

Validitatea discriminativese refera la capacitatea instrumentului de a face diferenta intre

constructe invecinate asemanatoare.

5. Analiza factorialaanaliza factoriala confirmatorie poate fi utilizata in scop de determinare a

validitatii unui instrument psihometric. Se testeaza corespondenta dintre modelul theoretic

utilizat de respectivul instrument, sturctura scalelor acestuia si datele recoltate.

6. Validitatea de fatada sau de aspectun instrument profi.

7. Validitatea de contintutse aplica in probele de achizitii si se refera la reprezentativitatea

diferitelor tipuri de continuturi in proba de evaluare.

Dificultateaprocentul de subiecti care raspund corect la un item

Discriminareacapacitatea unui instrument de a face diferentieri intre persoane

7/25/2019 2. Bazele Teoretice Ale Evaluarii Psihologice

6/6

Clasificarea testelor (Anastasi)

Cteva observaii importante n utilizarea i interpretarea testelor psihologice:

1. Testele sunt eantioane de comportament.

2.

Testele nu evalueaz procese sau trsturi n mod direct.

3. Testele trebuie s fie caracterizate de coeficieni de validitate i fidelitate adecvai.

4. Rezultatele la teste trebuie interpretate innd cont de mediul din care provine subiectul, de

limba matern (mai ales pentru testele care msoar aptitudini verbale) respectiv de unele

handicapuri pe care subiectul le are.

5. Rezultatele la test pot fi influenate de stri temporare de oboseal, anxietate sau stres.

6.

Teste diferite destinate s msoare aceleai procese pot oferi rezultate diferite.

7. Rezultatele la teste trebuie interpretate n corelaie cu alte surse de informaie; ele nu trebuie sa

constituie n evaluarea unui subiect singura surs de informaie.

8.

Rezultatele la teste sunt dependente adesea de motivaia subiectului pentru test

Clasificarea testelor

Anne Anastasi (1976) trateaz testele psihologice dup trei mari subdiviziuni:

A. Anastasi: Un test psihologic este n mod esential o msur obiectiv i standardizat a unui eantionde comportament

1. teste de nivel intelectual general, n care include testele individuale, testele pentru populaii

speciale i testele de grup;

2.

testelepentru abiliti separate, cu trei subdiviziuni majore: teste educaionale, ocupaionale i

clinice;

3.

testele de personalitate, care includ inventarele autoaplicate, testele ce msoar interese, atitudini,

valori i tehnicile proiective.