8/18/2019 2. Bariere de Comunicare

1/4

TEMA 2. Bariere de comunicare

Ce vei invăţa la această temă

  În cadrul acestei teme vei depista factorii care determină posibile bariere în

comunicarea educaţională şi vei exersa metode şi tehnici de reducere ale

acestora.

Importanţa sesiunii în cadrul modulului/cursului

  Una dintre cele mai importante axiome ale temei în discuţie, “comunicarea

este ireversibilă”, ne face să constatăm că în sistemul de învăţământ se ridică

multe bariere de relaţionare care conduc inexorabil către stări conflictuale. entru

a le depăşi este important să cunoaştem factorii care determină barierele de

comunicare şi, mai ales, să exersăm diferite metode şi tehnici de a le reduce.

Repere teoretice

!arierele specifice, cau"atoare de bloca#e, cum ar fi$% personale &datorită

trăsăturilor de personalitate a interlocutorilor'( fi"ice ) le*ate de mediul în care sedesfăşoară comunicarea( sociale ) referitoare la tradiţii, reli*ie, obiceiuri, statut(

culturale &nivelul de pre*ătire, limba#'( semantice ) datorate limba#ului tehnic, de

specialitate, #ar*onului( co*nitive ) *enerate de informaţii incompatibile cu

valorile instituţiei( psiholo*ice &emotivitate, afectivitate, a*resivitate'( ambientale

se referă la contextul în care are loc comunicarea &spaţii, "*omote etc.'(

mana*eriale% presupun incapacitatea de a asculta, re"erva de a exprima păreri,

schimbarea modalităţilor de comunicare( or*ani"atorice% apar ca urmare a

diferenţelor din circuitul ierarhic, lipsei timpului şi filtrării mesa#ului.

 +ceste bariere pot fi înlăturate dacă există% disponibilitate de dialo*(

an*a#ament în îndeplinirea obiectivelor propuse( competenţă profesională(

abilităţi de comunicare şi ne*ociere( deschidere spre dialo* real( cunoaşterea

11 Viorica Aura Păuş, Comunicare şi resurse umane, Ed. Polirom, Iaşi, 2006, p. 123

1

8/18/2019 2. Bariere de Comunicare

2/4

partenerului de dialo*( capacitate de anali"ă rapidă a punctelor tari şi slabe ale

unui dialo*( echilibru emoţional( deschidere spre schimbare( creativitate.

om încerca mai #os să amintim câţiva factori ce *enerea"ă bloca#e în

comunicare.

Diferenţele de personalitate

 -iecare om este un unicat prin pre*atire, experienţă, aspiraţii ) elemente

care împreună sau separat influentea"a întele*erea mesa#elor.

ersonalitatea este considerată de specialişti determinată de%

) constituţia şi temperamentul subiectului(

) mediul fi"ic &climat, hrană'(

) mediu social &ţară, familie, educaţie'(

) obiceiuri şi deprinderi &i*ienă, valori, ritualuri'. amenii îşi de"voltă personalitatea pe parcursul vieţii sub influenţa

moştenirilor *enetice, a mediului şi a experienţei individuale ceea ce *enerea"ă

modalităţi diferite de comunicare. -iecare om are repere proprii în funcţie de

imafinea despre sine, despre alţii şi despre lume în *eneral. ercepţia fiecăruia

despre persoanele din #ur poate fi afectată şi din această cau"ă comportamentul

nostru poate influenţa partenerul de comunicare.

/u suntem capabili întotdeauna să inflenţăm sau să schimbămcomportamentul celuilalt, dar e bine să ne studiem pe noi înşine pentru a

observa dacă o schimbare în comportamentul nostru poate *enera reacţii

satisfăcătoare.

Diferenţele de percepţie

  ercepţia este procesul prin care indivi"ii selectea"ă şi interpretea"ă

sen"orial stimuli şi informaţii în funcţie de propriile repere şi de ima*inea

*enerală despre lume şi viaţă. 0odul în care privim lumea este influenţat de

experienţele noastre anterioare, astfel că, persoane de diferite vârste,

naţionalităţi, culturi, educaţie, ocupaţie, sex, temperament etc. vor avea alte

percepţii şi vor recepta situaţiile în mod diferit. 1iferenţele de percepţie sunt

deseori numai rădăcina multor alte bariere de comunicare. 2xistă o mare

2

8/18/2019 2. Bariere de Comunicare

3/4

probabilitate ca receptând mesa#ele, oamenii să vadă şi să audă exact ceea ce

s)a dorit prin mesa#, dar nu sunt excluse nici situaţiile de percepţie *reşită.

amenii tind să respin*ă informaţiile care le ameninţă reperele, obiceiurile şi

concepţia despre lume. 3u alte cuvinte, suntem tentaţi să vedem ceea ce dorim

să vedem şi au"im ceea ce dorim să au"im, evitând să recunoaştem realitatea în

sine.

1e asemenea, informaţiile sunt acceptate şi în funcţie de persoana de la

care provin, modul şi situaţia de transmitere &de exemplu, o observaţie ne*ativă

poate fi acceptată sau considerată ca ameninţare, în funcţie de emiţător% prieten

sau o persoană străină.

 

Diferenţele de statut 

  o"iţia socială a emiţătorului şi a receptorului în procesul comunicării

poate afecta semnificaţia mesa#ului. 1e exemplu, un receptor conştient de

statutul inferior al emiţătorului, îi poate desconsidera mesa#ele, chiar dacă

acestea sunt reale şi corecte. Un emiţător cu statut înalt este, de re*ulă,

considerat corect şi bine informat, mesa#ele lui fiind luate ca atare, chiar dacă

sunt false ori incomplete.

Diferenţele de cultură

  ersoanele care provin din medii culturale diferite, care încura#ea"ă şi

de"voltă valori diferite, pot ridica între ele diferite bariere de comunicare datorate

unor ritualuri, obiceiuri, simboluri neînţelese de receptor.

Lipsa de cunoaştere

 2ste dificil să comunicăm eficient cu cineva care are o educaţie diferită de

a noastră, ale carei cunoştinţe asupra unui anumit subiect de discuţie sunt mult

mai reduse sau mult mai ridicate. 1esi*ur, este posibil, dar necesită îndemânare

din partea emiţătorului care e bine să fie conştient de discrepanţa dintre nivelurile

de cunoaştere şi de necesitatea de a)şi adapta mesa#ul.

3

8/18/2019 2. Bariere de Comunicare

4/4

  Probleme semantice 

 +cest tip de probleme sunt *enerate de folosirea unor cuvinte în mod

*reşit, ori a unor cuvinte în sinta*me *reşite &de exemplu, cuvântul 4fortuit5

utili"at cu sensul de “forţat” ori “drept pentru care” în loc de “drept care”.

robleme semantice apar şi atunci când se utili"ea"ă în exprimare cuvinte

sau expresii din #ar*on, ar*ou, neolo*isme, expresii strict tehnice sau prea

pretenţioase.

Lipsa de interes a interlocutorului faţă de mesajul transmis 

 +colo unde ea este evidentă şi de înţeles, se cere acţionat cu abilitate

pentru a direcţiona mesa#ul astfel încat să corespundă intereselor şi nevoilor 

receptorului.

Emoţiile. 

2moţia puternică este răspun"atoare de blocarea aproape completă a

comunicării. entru a evita acest bloca# este bine să se renunţe la comunicare

atunci când persoanele sunt afectate de emoţii puternice. +ceste stări pot duce la

incoerenţă putând schimba complet sensul mesa#elor transmise. Uneori

receptorul poate fi mai puţin emoţionat, impresionat de o persoană care vorbeştefără emoţie şi entu"iasm, considerând)o plictisitoare 6 astfel că puţină emoţie nu

strică.

Zgomotul 

) utili"area unor instalaţii improprii &amplificatoare, boxe etc.'(

) semnale para"ite pe canalele de comunicare(

) emiţătorul şi receptorul vorbesc în acelaşi timp(

 6 folosirea de catre emiţător a unui număr exa*erat de cuvinte, chiar dacă

acestea sunt corecte.

4