Dezvoltarea aparatului cardiovascular

Mom. Importante si origini: Din mezoderm (extra si intra embrionar)Sapt 3 si 4 cand incepe angiogeneza in splahnopleura sacului vitelin. Tot acum se prod mezodermu cardiogen (cardo hepato diafragmatic). Incepe vascularea placii cefalice ceea ce face ca mezodermul cardiogen care initial era cranial de membrana buco-faringiana, ajunge caudal de membrana buco-faringiana. La sf sapt a 4a se f tubul cardiac. Alt moment e repr de zilele 21 22 23 cand apar primele batai ale tubului cardiac care sunt neregulate. In aceste zile se dif un tesut specific care se autoexcita. Obs. In org exista doar 2 str cu capacitate de autoexcitatie: tesutul cardiac excitoconductor si sunt niste neuroni din centrul respirator bulbar, cu rol inspirator. Urm moment e repr de sapt 4-8 si au loc 3 proc: tubul cardiac trece prin 3 stadii: 1-stadiul tubular, 2-inima/tub sigmoidiform, 3-inima septata. Al 2lea proc: formarea arcurilor arteriale aortice si formarea vaselor intraembrionare. Al 3lea proc: dezv vaselor de la nivelul membrelor. Urm moment e de sapt 8-10 cand incepe sa se dezv sistemul limfatic. Urm moment e NASTEREA: 1 mom: intreruperea circulatiei ombilicale, 2:se inchide orificiul inter atrial, 3:intreruperea circulatiei prin canalul arterial Botallo. Tot atunci debuteaza circulatia pulmonara functionala: mica circulatie. Alt mom. Este dupa nastere in lunile 5-8 cand apar globulele albe si rosii bine dif intre ele. Hematiile se dif ca eritrocite. La inceput sunt nucleate si fara hemoglobina- afunctional. Abea dupa 7-10 zile isi pierd nucleul si devin hematii. Obs: din mezenchimul extraembrionar se formeaza inima. Din mezenchimul sacului vitelin se f vasele viteline. Din mezenchimul situat in jurul alantoidei se f vasele ombilicale. Din mezenchimul corionic se vor forma vasele vilozitatilor corionice. Din mezenchimul intraembrionar care e mezenchim visceral si parietal se vor forma pereti arterelor, venelor si vaselor limfatice.

Dezvoltarea inimii

Primordiul cardiac se f din mezenchimul visceral extraembrionar denumit si mezodermul cardiogen:mezodermul cardo-hepato-diafragmatic. Dupa inchiderea corpului embrionar, acest mezoderm cardiogen (mzc) se pozitioneaza caudal de membrana buco/oro faringiana. Din sapt a 4a se f de o parte si de alta a liniei med 2 tuburi mezoteliale care la sf sapt a 4a se apropie unul de celalalt, se unesc pe linia mediana si formeaza un singur tub care initial vor prezenta medial un sept denumit septul primitiv ce dispare f rapid. Ia nastere asa un tub mezotelial care va forma endocardul care captuseste tubul cardiac. Mezodermul splahnic din jur va forma epicardul (cea care va acoperi inima)-foita viscerala a pericardului seros. Mezodermul somatic va forma foita parietala a pericardului seros si o parte din pericardul fibros. In mom acesta, sapt a 5a din cav celomica primitiva (limitat de cele 2 foite ale pericardului seros- visc si par) se dif cavitatea pericardica. Obs. Mezodermul splahnic se cont cu cel somatic pe fata dorsala a inimii tubulare formand un sept care leaga inima tubulara (tubul cardiac) de intestinul primitiv anterior. In sapt a 6a acest sept cardioenteric care se numeste si mezou cardiac dorsal se resoarbe iar in sapt a 7a mezenchimul sit ventral de tub cardiac se resoarbe si el dar nu inainte de a dif partial in vasele ce vor lega tubul cardiac de viscerele cavitatii celomice. Asa se face ca la sf sapt a 6a tubul cardiac este ancorat doar prin intermediul vaselor de organele din jur. Inima evolueaza in 3 stadii de dif: 1-inima tubulara se f la inceputul sapt a 4a ca un tub cranio-caudal scurt pe linia mediala. La sf sapt a 4-a acest tub incepe sa prezinte o serie de dilatatii: sinusul venos, atriul primitiv, ambele dilatatii fiind situate spre caudal, dilatatia ventriculara care e situata la mijloc si bulbul inimii care e sit. cranial. Aceste dilatatii sunt delimitate prin strangulari. 2-inima sigmoidiforma apare la sf sapt a 4a si se caract prin modificari ale formei inimii. Prima mod de forma, sinusul venos se separa de atriu cu totul astfel incat dilatatia cea mai caudala a inimii capata 2 prelungiri denumite coarne: cornul sinusal drept si stang, astfel incat in aceste coarne se vor deschide cele 2 vene viteline care vin de la sacul vitelin, si cele 2 vene ombilicale care vin de la placenta. La incepulul sapt a 5a in coarnele acestui sinus venos se deschid venele cardiale comune, care aduc sangele din intreg corpul embrionar. Obs. In sinusul venos se deschid 2 vene viteline, 2 vene ombilicale, 2 vene cardiale comune. A doua mod de str: sinusul venos se delimiteaza de atriul primitiv printr-o strangulare denumita strangulare sino-atriala. In int ii corespunde orificiul sino-atrial. In timp strangularea se micsoreaza si orif. Se micsoreaza.A 3a mod de forma, atriul primitiv e sep de ventriculul primitiv prin stramtoarea Atrio-Ventriculara. Obs: in s4-5 atriul primitiv se dezvolta mult mai rapid decat ventr, se plaseaza cranial de ventr, fiind separat de el prin stramtoarea A-V.A 4a mod imp, intre bulbul cardiac si ventr cardiac se adanceste santul bulbo-ventricular (haller) caruia in int, ii corespunde un orificiu bulbo-ventricular.A 5a mod de forma, ventr cardiac creste in dim ascensionand partial alaturi de bulbul cardiac care evident e obligat sa se alungeasca spre caudal. Obs. Bulbul inimii care e dil. la extrem. cranial se va continua tot spre cranial cu trunchiul arterial prin care sangele e eliminat. La niv orificiilor de trecere dintre dilatatiile tubului cardiac: orificiul bulbo-ventricular, A-V, sino-A, endocardul se ingroasa si formeaza asa numitele PERNITE ENDOCARDICE in care se vor forma in cea mai mare parte aparatul valvular al inimii resp valvele A-V, valvule sigmoidiene dintre A si V, valvula lui Theresius care se gas la niv sinusului coronar(sin venos al inimii) si valvula venei cave sup. Sangele patrunde in tubul cardiac prin venele viteline, venele ombilicale si venele cardiale comune. >in atr. Comun, >ventr comun> bulbul cardiac> trunchiul atrial. Concluzie, odata cu aparitia dilatarilor si strangularilor, in aceasta a doua etapa, inima capata forma literei sigma. Bulbul inimii si ventriculul se alungesc spre caudal si ventral si devin astfel sinuosi. In timp ce atriul si sinusul venos, se vor deplasa dorsal si cranial spre post si superior. Atriul si sinusul venos se deplaseaza dorsal si cranial datorita diferentierii septului transvers si separarii cavitatii celomice prim in cavitate toracica si cav abdomino-pelvina. In aceasta faza, inima e voluminoasa, si det formarea proeminentei cardiace care pulseaza si proemina pe fata ventrala a trunchiului embrionului. Cranial de ea se gaseste arcul mandibular. Materialul mezenchimal din jurul tubului cardiac e antrenat si se organizeaza pe de o parte in pericard, pe de alta parte se org caudal de inima in septul transvers care participa la edificarea diafragmei. Asa se face ca alungirea si coborarea tubului cardiac Determinand astfel subimpartirea cav celomice in cav peritoneala situata caudal de septul transvers si cav pericardica situata cranial si ventral de septul transvers cu mentiunea ca dorsal de ea se va gasi cav pleurala.Etapa a 3a de inima septata e etapa care se desfasoara in sapt 5-8 si consta in 4 proc: 1-definitivarea formei exterioare a inimii, 2-formarea septelor celor 4 cavitati ale inimii si concomitent a aparatului valvular, 3-dif miocardului, 4-are loc procesul de descindere/coborare a inimii din reg cervicala in reg toracica pe diafragm pastranduse leg de inervatie vegetativa simparica cervicala. Tot in a 4a apare santul coronar care delimiteaza atriile de ventricule. COR=inima. Apare santul interatrial care marchiaza in profunzime formarea septului interatrial care va separa la inceput incomplet. Apare santul inter-ventricular la locul de formare a septului inter-ventricular care si el separa incomplet ventriculul cardiac in 2 cavitati: stanga si dreapta orif: panitza. In aceasta faza inima sufera miscarea de rotatie a.i. atriile trec cranial si ventriculele caudal de atrii. Tot in sapt a 8a se septeaza incomplet atriile, ventriculele si trunchiul arterial.

Mecanismele generale ale formarii septelor si valvulele inimii3 mec de formare a acestor str:1-endocardul de origine mezodermala viscerala extraembrionara din tubul cardiac la nivelul comunicarilor primitive dintre dilatatiile acestuia se diferentiaza prin proliferare in pernitele endocardice.2-e det de modificarile hemodinamice particulare intra-cardicace care determina variatii ale presiunii sangelui in tranzitul sau dinspre sinusul venos spre bulbul cardiac, modificari care determina variatii ale presiunii si care induc dilatari particulare specifice ale celor 4 compartimente ale tubului cardiac din spre cranial spre caudal.3-e repr de diferentierea mezocardului cardiac spre o str specifica denumita gelatina cardiaca care e mezenchim bine diferentiat si care pana in sapt a 8-a incepe sa se vacuolizeze> formarea aparatului valvular A-V alaturi de pernitele endocardice.

Dezvoltarea sinusului venosSinusul venos pana in sapt a 8a are un aspect bifid tip pereche formand coarnele sinusului stang si drept care = partea transversala comuna a sinusului in care se deschid 3 perechi de vene. De fiecare parte o vena vitelina situata aproape de linia mediana, o vena ombilicala stanga si dreapta sit lateral de vena vitelina(poz intermediara), o vena cardiaca/cardiala comuna situata lateral de precedenta. Initial, comunicarea dintre sinusul venos si atriul comun e larga. In sapt a 9a partea stanga a sinusului venos involueaza in timp ce compensatoriu, partea dreapta a sinusului venos se dezvolta preponderent. Aceasta dif e cauzata de fluxul sangvin venos mult mai abundent in dreapta. Consecinta, cornul stang al sinusului venos se atrofiaza determinand obliterarea venei ombilicale stangi sapt 4, a v viteline st sapt 5 si a v cardiale comune st in sapt a 10a. In partea st a sinusului venos persista doar 2 mici vene: vena oblica a atriului stang si sinusul coronar in care se vor varsa vena coronara st si dr.Cordul drept al sin venos si venele aferente lui se largesc mult si el va pastra legatura cu atriul primitiv. Asa se face ca cornul drept al sinusului venos prin dezvoltarea rapida a atriului va fii inglobat in partea dreapta a atriului constituind portiunea de perete neted al atriului drept situata la st crestei terminale. Orif sinoatrial se diferenteaza in 2 valvule sinoatriale una dreapta si alta stanga. In sapt a 6a cele 2 valvule fuzioneaza intre ele si formeaza un sept: septum spqaurium (fals) situat la dr septului prim si acest sept are o existenta limitata. In plus din valvula venoasa dreapta se vor diferentia valvula venei cave inferioare denumita valvula lui estachio si sinusul si valvula sinusului coronar.

Septarea atriului primitiv si formarea celor 2 cavitati atrialeAceasta septare se desf in 3 etape in urma carora se va f septul interatrial prim. Prima e f septului prim care apare in sapt a 5a ca o lama endocardica de aspect semilunar si ia nastere pe peretele postero superior al atriului primitiv. El se dezvolta spre caudal si se uneste cu cele 2 pernite endocardice anterioara si posterioara, se uneste cu cele 2 pernite cardiace la niv orificiului A-V. Septul primitiv imparte canalul A-V in orificiul si valvula AV dreapta si orificiul si valvula AV stanga. Consecinta septul prim separa arcul prim in AD si AS dar incomplet deoarece nu ajunge la peretele antero inferior al arcului primitiv doar ca in sapt a 7a acest orificiu se inchide repede insa nu inainte de aparatia cvasiconcomitenta a unui alt orificiu care e situat in portiunea postero-superioara a cavitatii. A 2a etapa e f septului secund care e de asemenea o lama endocardica semicirculara ce apare in sapt a 7a pe peretele antero-superior al atriului prim la dreapta precedentului. Acesta va creste, se va dezvolta spre postero-inf si se aplica peste orificiul septului prim. Septul secund e incomplet in treimea lui inferioara unde prezinta gaura ovala/ orif oval al lui Botallo. Obs. Orif secund care e f in partea postero inf si gaura ovala a lui botallo nu se gasesc la acelasi nivel. Ca urmare gaura ovala a lui Botallo are septul prim in timp ce orificiul secund prezinta in dreptul lui o dedublare a septului secund. Exista si o a 3a etapa in care se f septul fals care se f prin fuziunea craniala a celor 2 pernite endocardice de la niv orif S-A. In sapt 7-8 caudal, inf, valvula dreapta a septului fals se alipeste si fuzioneaza cu septul secund si va da nastere la 3 elemente: 1-creasta terminala care e o ingrosare liniara a peretelui post a arcului drept. Separa partea neteda a AD de partea denivelata (muschi pectinati). De asemenea da nastere la valula venei cave eustachio si valvula sinusului coronar theresius. AD creste puternic in sapt 6-8, inglobeaza cornul drept al sin venos si implicit inglobeaza si septul fals. Obs: portiunea cea mai craniala si cea mai dorsala din cornul drept al sin venos nu e inglobat in totalitate in AD si va edifica sinusul coronar si vena oblica a AD denumita vena lui marsha. Cons: AD va fii format in cea mai mare parte din sin venos inglobat si doar o mica parte din peretele sau va fii format din atriul primitiv. Limita dintre cele 2 portiuni o face crista terminalis. Segmentul atrial derivat din atriul primitiv e prevazut cu muschii pectinati/dinti de pieptene. In rest peretii atriului drept sunt netezi si se numesc pereti sinusali ca deriva din corpul drept al sin.Atriul stang emite un mugure din care se va dezv vena pulmonara care se divide asa incat in sapt a 8a AS prezinta 2 vene pulmonare. La sf acesteia si incep sapt a 9a si cele 2 vene pulm se bifid. In sapt a 9a AS creste rapid si inglobeaza la inceput primele ramificatii ale venei pulmonare. Ulterior va ingloba si ultimele ramificati ale venei pulmonare astfel cele 4 vene pulmonare se vor deschide independent in AS. Obs. Cea mai mare parte a AS se f prin inglobarea venelor pulmonare. Concluzie: din A primitiv se f o mica parte din peretele AD+ auriculul drept iar in atriul stang din atriul primitiv se f doar auriculul stang (urechea st).