1STORIA ROMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE - upload.wikimedia.org · cuvinte slavonesti cu acest...

1STORIA ROMINILOR

IN CHIPURI SI ICOANE

N. IORGA

Istorita Rominilorin

Chipuri Si Icoane

VOLMUL 1 1

VOLVI 2

BUCURESTI

Mineruntt Institut de art e' gratice si editurii.

6, Strada Regalli, 61905

..........

EDITURA INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE (MINERVA)

TOATE DREPTURILE RESERVATE

REPRODUCEREA OPRITA

PREFA IA

Dind un frumos exempla, c Societatea femei-lor romine, din Bucure§ti a organisat in anil1904-5 o serie de cconferintl academice, pentrudomniqoare §i doamne din acea clash' a socie-tatil noastre care parea mai strains de aspira-tine romAne0i ale anilor din urma. Mai ales incursul iernii, conferintile ail fost bine cercetate.

Mi s'a facut cinstea de a mi se cere sl vor-besc innaintea acestel adunAri alese, ale carelinsu§iri de orientare rapede, deplinA §i vioaie,al carei simt fin pentru adevar §i frumusetA m'ailimpresionat de la inceput. Am ales ca subiecteale conferintelor mele parti din trecutul nostru:curente qi dezvoltAri, Si le-am infat4at, cum scrietitlul, in tchipuri qi icoane,. Pe incetul s'a in-jghebat astfel o cistorie a Rominilor, in altecadre decit cele obipuite.

0 dad in cloud mid volume. Dar cu aceastanu incheiii seria. Cum am cuprins in ele §i oconferinta de la Societatea Geografica, aqa void

VI PREFA.TA.

stringe in viitor once cuvintari sau scrieri cucaracter mai general pentru a face volume ur-matoare din aceasta Istorie.

Plansele ce impodobesc cartea sint acute cuche]tuiala d-nelor Ecaterina G. Cantacuzino siAdina Olanescu, arora, ca si mine, ail a limultami cetitorii.

I.

MORMINTELEDOMNILOR NO$TRI

I.

Mormintele Domnilor No§tri.

In biserici §i in manastiri, aid in tara noa-stra si pand departe peste hotare, dorm, cuno-scuti sari ascun$ cunotintii noastre, Domnii ceivechi §i mai not ai terif noastre, al Voevoda-tului Terii-Romane§li i al Moldovei. Spre locu-rile for de odihna ne Indreapta recunogtinta,cind el' au stapinit cu dreptate §i milal. Dar,chiar atunci cind faptele for au fost netrebnicesail crude, locul unde zac el, vorbe§te inimilornoastre, fiindca supt numele for scrise pe acelepietre sail lespezi de marmura se cuprinde, inpovestirea faptelor trecutului, o parte din viatatuturora, de unde se desface viata noastra.

1. DOMNIt MUNTENI.

1. Cel mat vechiil mormint de Domn mun-tean e al lui Nicolae Alexandru Basarab. El alost al doilea stapinitor al Terii-Romaneqt1 in-

4 ]STORIA NOMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE

tregi : lui i se datoreste intemeiarea Mitropoliefortodoxe din Arges, a episcopiel de peste Olt, aSeverinului, si cladirea celor d'intaiii biserici ro-mAnesti de zid pe plaiuri.

El stramutase Scaunul Domniei la Cimpulung.In biserica domneasca intemeiata de dinsulacolo, i se vede mormintul. In dreapta, supt jiltulVladicai, se aft' o piatra, minunat pastrata, incare sint sapate de-a latul, ca scrisul unei carti,cuvinte slavonesti cu acest inteles :

((In luna lui Novembre 16 zile a raposat ma-rele si de sine statatorul Domn Io Nicolae Alexan-dru Voevod,. fiul marelui Basarab Voevod, inanul 6873 [1364], indictia a 3-a 1; vesnica lui po-menire».

2. Urmasul sail Laicu-Voda sail Vladislav abatut pe Unguri, a cucerit Vidinul, a pus minape cetati turcesti de peste Dunare si a fostprivit ca un rege. Anul mortii sale nu se Stiercaci nu i s'a pastrat mormintul. El a ajutat insainnaltarea manastiril Tismana din muntii Gor-jului. Acolo trebuie sa fi fost el inmormintat,prin anii 1380, ca un ctitor. Dar biserica s'aprefacut de multe ori, si toate vechile mormintes'aii spulberat. S'ar putea iarasi ca terInasa se fi imprastiat la ruinarea manastiril Vodita,de linga Virciorova, pe care tot el a facut-o sa

I Period& de 15 ant, care incepe de la 312: cifra arat&nu numarul indictiei, ci al anului din indictia curgatoare.

laO

MORMINTELE DOMNILOR NOSTRI 5

se innalte, pe malul Dun Aril, ddruindu-1 multedaruri scumpe.

3. Nu se stie daca a domnit in adevar Radu,Eul lui Vladislay. Mormintul Jul ii aseaza po-porul la biserica domneasca din Arges, undede mult se arata o piatra cu un trup de omsapat pe dinsa 1.

4. Dan, fiul cel mai mic al Iul Radu, a luattronul citva timp din mina lui Mircea, fiul celmai mare. Supt el s'a mintuit lucrul la bisericadin Cimpulung. Dar el nu muri in lard, ci fugila Bulgari, unde fu ucis innainte de anul 1387.Domnii ce muriati astfel, n'aveau pietre pe mor-mintele for uitate.

5. Mircea, fratele biruitor, a fost intemeieto-rul cel mare al Teril-Romanesti. A stat ca unaliat mindru linga regele Ungariel Sigismund,care a fost si imparat, a izbutit ridice unprieten pe tronul Sultanilor, a stapinit Silistra

Dobrogea, a patruns cel d'intaiti in Moldova,de unde a scos un Domn care nu-i placea, atinut piept Turcilor de la un capat al Domnieisale de 32 de ani calla la cellalt. Data mortii'sale la vrista de vre-o 60 de ani o stim numaidupal o cronica a Sirbilor ; 31 Ianuar 1418. Amurit de batrineta, si 1 -au ingropat intr'una dinmanastirile ce cladise: Cozia, de-asupra Oltului.

Piatra e azi la Musa.. De sigur ca n'a acoperit nici-odata lui Radu.

sa-Si

mormintul

si

6 3STORIA ROMINILOR IN CHIPITRi SI ICOANE

dus din Scaunul sail de la Arges pesteapa cea mare, Ora la lacasul odihnel sale. A-colo se alga si pants acum pulberea oaselor lui.Un Mitropolit de pe la 1750 zice ca deste in-gropat acolo prea-fericitul Mircea Voevoclsi Doamna sa Piatra se afla in dreapta.bisericil ; abia se cunoaste pe dinsa cite o urnade slove, din care Irma nu se intelege nimic, siatunci la 1750 Inca nu se mai putea ceti nimicpe dinsa.

6. Mihail fiul lui Mircea se lupta. pentru Dom-nie cu fratele sail Dan, si fu ucis in 1420. Tru-pul sail fu asezat linga al tatalui mort in liniste,is batrineta.

7. Dan acesta al II-lea a fost un strasnic os-tas, ca si Mircea : prieten al crestinilor si dusmanpentru pagini; eI s'a luptat si cu Moldova. Poatesa-1 fi omorit Moldovenii in 1431, caci cu Tur-cii se impacase. Se va fi gasit cine sa-1 ductsla Cozia, linga fratele pe care el 11 omorise.

8. El mai pusese capat vietil unui frate al sail.Radu cel Plesuv venise impotriva lui cu ajutorturcesc, dar el nu mai era in Domnie la 1427. Dannu-1 va fi recunoscut ca ruda, si nu-1 va 11 pri-mit in necropola Domnilor legiuiti, la Cozia.

9. Dar dupa moartea lui Dan, Moldovenii pu-sera Domn un alt flu' din flori al lui Mircea,care se numi Alexandru, dupa numele Domnu-lui Moldovei. El muri de moarte buns in 1435.

insu0§i copiii).

L-au

MORMINTELE DOMNILOR NLTPRI..

Daca a fost ingropat la Cozia, a atirnat de laurma011 sau pentru cite-va zile, necunoscut canume, sad de la bunatatea de inima a celui deal cincilea fia al lui Mircea.

10. Vlad, caruia i s'a zis Dracul, fiindca nuera bun. Acesta a fost totdeauna un harnic osta§,0 a batut pe Turd. in valea Ialomitei, luindparte §i la marea lupta a tuturor cre$inilor cuSultanul, la, Varna. Vestitul loan Corvin dinUniedoara-I ajutase, dar apol, nemultamit dedinsul, ii navAli in_ tara ucise, cu fiul sadcel mare, Mircea, numit .ash dupa bunic. Omoruls'a facut in, Ianuar 1447. Poate sa fi fost celdin urma. Domn ingropat la Cozia.

11. Yi urma dupA ce iara§i trecu la mijloco fantasma de Domn un Vladislav-Voda, carepare sa fi fost fiul until pretendent Dan, §i nu, allui Dan al II-lea. El rauri iarasi ucis (1456), §imor-mintul II sta §i pang. azi, bine pastrat, in ma-nastirea Dealului. El o intemeiase, ca bisericadomneasca, gi aici i se aduse trupul de laTirwr, unde cazuse. Piatra, push mai tarziii,zice

A raposat Io Vladislav Voevod, in anul 6963(1455), luna August 20, in zilele ; §i s'a facutaceasta piatra in zilele lui Io Neagoe Voevodau facut-o Barbul Banul §i Pirvul Vornicul §icu fratii lor, fiii lui Neagoe din Craiova, cadVladislav Voevod i-a facut boieri.»

asa :

ai4

8 ISTORIA ROMINILOR YN CHIPCRI SI ICOANE

12. Ucigasul 1ui Vladislav fu Dracul cel de-al1I-lea, zis Tepe, fiindca tragea in taps; altfel insa,un mare viteaz, dusman al Turcilor. Dupa multeispravi si nenorociri, el 41 gasise sfirsitul poate lasatul Baltenii I, linga Bucuresti, luptindu-se cupaginii, pe. o zi rece din Decembre 1476, asu-pra Craciunului. L-ail dus aproape, la manastireaSnagovulni, zidita de el in mijlocul lacului cu-prins de paduri. Si azi se vede innaintea alta:rului piatra goala de inscriptie, supt care zaceacest om minunat si grozay.

13. Fratele sail se chema Radu cel Frumossi pacatos. El stapini in locul lui Vlad, ca omal Turcilor. Facuse manastirea Tinganului, totlinga Bucurestl, si, cind peri, in 1474, in urmaunei infringeri din partea marelui Domn al Mol-dovel Stefan, el va fi fost astrucat aice. In bi-serica de sat ce este astazi acolo, nu se maipomeneste nimic insa despre piatra mormintu-lui sail.

14. Un fiu al lui Dan cel Mare, Basarab, nu-mit dupa Basarab, tatal lul Nicolae Alexandru,fu pus de §tefan, trada. El fugi in Brasovsi muri acolo, in Decembre 1480, find ingro-pat, de sigur, in biserica romaneasca din §cheiii,care s'a prefacut insa cu totul.

Comunicare a d-lui Al. L'apedatu, dupa un hrisovnetiparit, in Archivele Statului.

1

gi-1

MORMENTELE DOMNILOR NOSTRI 9

15. Fiul sau, cu acelasi nume, peri in luptacu un pretendent, tocmai in Mehedinti, la Glo-gova, in 1482. Il vor fi ascuns in biserica dinacel sat.

16. Urmasului sail Vlad i, s'a zis Calugarulfiindca fusese Calugar, si ar fi meritat sa fietoata viata. El a murit in liniste la 1496, si fiulsau Radu nu 1-a asezat in biserica de la Dealin Tirgoviste, pe care el o drese, facind dintr'insanecropola cea noua, care inlocui Cozia, ci-1 lassla manastirea Glavaciocului.

17. Radu se stinse Inca tinar, in Mart 1508,si locul lui de Ingropare nu putea fi decit aidla Dealu. Piatra de mormint i-a fost insa sfa-rimata, si capul sau, dezgropat pe la 1830-40,statea pus Intr'o cutiuta saracacioasa, in mijloculstralucitei biserici.

18. Mihnea-Voda, fiul lui Tepes, si el un uci-gas de boieri, it inlocui : el fu omorit in Sibiiii,uncle fngise, de o ruda. Si azi se vede in bise-rica Sasilor de acolo cad el era catolicpiatra pe care sta.' scris in latineste :

cMormintul Mariei Sale Mihai, Domnul Teril-RomanestI, care a fost ucis aid in Sibiiu, in zivade 12 Mart 1510, de Iacsici,

Slavoneste era scris cam asa :Ou mila lui Dumnezeil Io Mihnea Voevod,

Domn al Teril-Romanesti...,19. In locu-I veni Vladut, fiul lui Radu-cel-

10 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURi SI ICOANE

Mare, numit dupa bunicul sau Calugarul. Turcili au taiat capul. A fost dus la Dealu de un ur-mas cucernic Si pe piatra lui se ceteste

anul 7020 (1512), luna lui Ianuar 23, araFosat robul lui Dumnezeii Io Vlad Voevod,fratele lui Io Radul Voevod, iar flu al prea-bu-nnlui si marelui Io Vlad Voevod ; si in virstade 16 ani a stat in' Scaunul Domniei, si a dom-nit ani 1 si luni 9 si jumatate. Si a venit DomnIo Basarab Voevod si, dupa ce a fost lupta_[intre el], a taiat capul lui Vlad Voevod, in ce-tatea Bucurestilor.D

Nenorocitul baietel domnesc a fost taiat, splinecronica, «supt un par sus la Mihai-Voda, in cetate.

20. I-a urmat Neagoe, ce zis Basarab dupa.tatal sau Basarab-cel-Tinar : vestit Domn prinevlavia si iubirea sa pentru arta. El a facut inArges, pentru neamul sail, o necropola rivalacelei din Dealu. Aid zace el supt piatra demarmura, facuta de el insusi si intregita peurma, care zice :

«A raposat robul Jul Dumnezeil lo NeagoeVoevod Si Domn a toata Tara-Romaneasca si apartilor dunarene, in luna lui Septembre 15 zile,anul 7029 (1521), crugul soarelui 26, crugul lunif15, temelia 18. A domnit 9 ani si jumatate. Sirog pe cei ce Dumrfezeil ii va ingadui sa viedupa noi, sa pazeasca adapostul acesta mic Silacasul oaselor mele, ca sä fie nestricatp

si-a


Tot acolo asezase el pe fiii sal loan si Petrusi pe fiica Anghelina, morti innainte de a segati biserica. Mama sa, Neaga, adusa Si ea laArges, a fost inmormintata de sigur, nefiindDoamna, linga biserica, supt o piatra ce s'a stri-cat pe urma. La Arges isi aflara odihna pe rindDoamna Stana a lui tefanita, IJomnul Moldovei,alts fats a lui Neagoe, si in sfirsit batrina luiDoamna Despina, moarta In Sibiiu, dupa ce secalugarise luind numele de Platonida. Si Preda,fratele lui Neagoe, ucis in lupta la 1521, trebuesa-si fi aflat aid odihna.

21. Neagoe si Despina avusera un fiu iubit, pecare-1 numisera Teodosie, dupa vechiul si inte-leptul imparat roman. El nu putu sa domneascainsa, fiind un copil si mai mic de cit Yladut.Dus in Constantinopol, el muri acolo innaintede 1526. Mama-sa, care e infatisata intr'o duioasaicoana cu trupul mortului pe brate; II va fiasezat spre adormire in biserica Patriarchiei pecare Neagoe o invelia din noil, adaugindu-1

22. Cine ar putea spune uncle s'a ascuns trupullui Dragomir Calugarul, care peri luptindu-seca sa fie Vlad Voevod, in 1521 ?

23. Un Radu-Vocla, numit ca boier Badica,se dadu ca fia al lui Radu-cel-Mare. Turcii iisfarimara capul cu buzduganu], in Februar 1524,in Bucuresti, cred. Urmasul sala, dusman pang

12 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE

atunci, avu mild. de trupul lui, si-1 auzim cindvorbeste astfel : «Am trimis capul lui Badica sialte cloud capete la Poarta; iar trupul lui Badica1-am luat Domnia Mea insumi, si m'am dusDomnia Mea la mandstirea Dealului, si 1-amingropat acolov.

24. Radu de la Afumatil din Ilfov, acest ur-mas milbs, mare luptator cu Turcii, nu afla insamild la boierii rasculati, cari-1 prinserd in Rim -nic, la 2 Ianuar 1529, «de 1-ail legat, si i -au

tdiat capul, si lui, Vlad-Voda». .Si elera fiul lui Radu-cel-Mare, dar alesul boierilor,Moise-Vodd, nu-1 duse la Deal linga tats, ci laArges, lingd socru, cad el tinea pe Ruxanda,fata lui Neagoe. Mormintul sau it infatiseaza ca-lare, cu mantia fluturind, impartitor de moarte sivinator de biruintd, iar dedesuptul chipului deviteaz std. scris :

A rapbsat robul lui Dumnezeii si mult-mi-lostivul Io Radul Marele-Voevod si Domn atoata. Tara- Romaneasca si a partilor dunarene,fiul marelui si [prea-bunului] Radul Voevod, inanul 7037 [1529], luna lui Ianuar 4 zile, crugulsoarelui 7, indictia 3.

Sa vä fie stiute rdzboaiele ce va voiu povesti,pe care le-am facut eu : cel d'intaiii razboiil cuAgarenii, al doilea la Gub[avi], al treilea la sa-tul tefeani lingd Neajlov, al patrulea la C[le-jani], al cincilea la Ciocanesti, al seselea la ce-

9i fiiu-saft,


tatea Bucuresti, [al septelea la cetatea Tirgo-vistei], al optulea la riul Argesel, al noulea la[satul Plata ; al zecelea la A]lamanesti, pe Te-leorman, [al unsprezecelea, cel mai iute si vir-tos], din toate razboaiele, la Gruma[zi, cu 7 san-geacuri], [al doisprezecelea] la Nicopol, al trei-sprezecelea la Sistov, [al patrusprezecelea] lacetate la Poienari, cu teranii, al cincisprezeceleala Gherghita, lal seisprezecelea iar la Bucuresti],al septesprezecelea la oras la Slatina, al opt-sprezecelea [la cetatea Bucuresti], cu VladislavVoevod, al nouasprezecelea la satul Rucar, aldouazecilea la Didrih. Atunci m'a daruit [Dum-nezeil cu stapinire si schiptru, si m'ati incinssi cu caftan mohorit si cu cununa m'ail incu-nunat si cu cinstea bogratiel si cu multa rnarirede dar aducatoare, si, cu multimea ostilor fiindincunjurat], si la multi am intins mina de aju-tor cu indurare. Acura zac singur aid in mor-mint mic, asteptind glasul arhanghelui, cea depe urma trimbita, invierea a toata lumea, pre-facerea stihiilor. Rog pe cei ce'Dumnezeii ii vaingaclui sä vie dupa noi, sä pazeasca acest micadapost si cash* a oaselor mele, ca sa fie ne-stricatP.

25. Tatal lui Moise, Vladislav-Voda, fusesesilit de Radu sa plece la Constantinopol, in1524. Dar el se intoarse de acolo, si veni inpArtile Mehedintilor, unde-1 ucise in Decembre

14 ISTORIA RODINILOR CHIPERt SI ICOANE

1525 Banul Pirvu. Unui Domn care se numiaVladislav i se cuvenia ingroparea la Dealu. Darnu slim daca s'a impartasit de dinsa, cu toateea, judecind dupd ingroparea acolo a lui Badica,e foarte probabil.

26. Cit despre Moise, el fu gonit, ucis inlupta de la Viisoara intre 18 si 24 August 1530,si Ingropat la manastirea Bistrita, intemeiata defratii Craiovesti, cu unul din coboritorii caroraisi maritase sora. Pe la 1750 se mai cetia Incape piatra sa aceste cuvinte :

«Raposat-a robul lui Dumnezed Moise Voe-vod, feciorul lui Vladislav Voevod, la anul 7038t1530].,)

Dar facindu-se din nod biserica, supt Vodil§tirbei, stricat toate pietrele de mormint,afard de una.

27. Vlad, care-i urma, se Inneca in Dimbovita,la Popestii din Ilfov, in toamna lui 1532. Era,fiul lui Vladut, si urmasul sad Vinfila, care -'izise tot Vlad, it duse la Dealul, ingropindu-1 laun loc cu tatar, amindoi morti la o vrista totasa de frageda.

98. fu omorit in vara anului 1535linga. Craiova, dincolo de apa Jiiului, acolo und(-e astazi manastirea cea noud a Bucovatului, lao vinatoare. El isi zicea «fiul lui Raduy), adecaal lui Radu-cel-Mare si urmasul lui era destulde evlavios ca sa-1 clued la Dealu.

Vlad-Vintila

s's5


29. Radu Paisie, fostul egumen la Arges, darfiii al lui Radu-cel-Mare, om foarte cucernic, carea mintuit cladirile bisericesti ale lui Neagoe, cadera sot al Domnitei Ruxandrei, visa o ingroparela Dealul sail la Arges, cad el unia in sine drep-turile aminduror ramurilor domnesti. Dar, scos in1545, el teal in Egipt. Mormintul Iul trebuie safie in vr'o biserica din Alexandria, poate intea.Patriarchiei.

30. Mircea Ciobanul, alt flu al Radului sicrunt omoritor de boieri, incepu sa cladeascabiserica domneasca din Bucuresti, care e astazi.Curtea Veche de linga Dimbovita. Cind crudulDomn isi mintui viata, in Septembre 1559, alsal, Chiajna, vaduva, si copiii II dusera in bise-rica Inca neispravita. Biserica a suferit pe vremealui Voda Stirbei o prefacere totals, si morminteleau disparut astfel si aid supt scindurile si mo-saicul din vremea noastra.

31. Fiii al lui Radu Paisie, Petrascu cirmuia inasa chip, incit i se zise cel Bun. El muri la Tir-goviste in ziva de 26 Decembre 1558, a douazi de Craciun. Alaiul de inmormintare sui dealulcu viile, $i Domnul raposat isi gasi pacea, netul-burata pind acum, in necropola lui Radu-cel-Mare.Inscriptia de pe mormintul sail are acest cuprins :

c A raposat intru Domnul Hristos credincio-sul loan Petrasco Voevod si Domn a toata Tara-Romaneasca, flu/ lui to Radul Voevod, si a mu-

16 ISTORIA ROMiNILOR, IN CHIP13111 SI ICOANE

rit in luna Decembre 26 de zile, in anul 7066[1558]).

32. Petru, caruia i s'a zis fiul celmai mare al lui Mircea, era menit sa se odih-neasca in aceia0 biserica. El trecu insa in Mol-dova, avu doua Domnil acolo, si, fugind, inApus, se stinse la Bozen, un departat oral dinTirol, la 1-ia Julie 1594. Calugaril franciscaniprimira ca ramasitile acestui oasriete sa se odih-neasca linga biserica lor. Pe piatra se cetia maide mult acest epitaf :

D . 0. M. Lui Io Petru, Domnul Moldovei,din familia regard, corvineasca, a MihneOlor,care, ca sa pastreze legea [cresting] in Stefan,fiul sau, parasind de bung. voie tam sa foarteintinsa, invrednicindu-se de ocrotirea AugusteiCase Austriace, a murit in vrista de peste §ei-zeci de ani, la 1-iti Iulie 1594: om, in nenoro-cire §i in fericire, prea - vestit, in razboia §i pace).

N4te Irlandese facura Inca pe acel loc o grotaa Madonei.

33. Alexandru, urma§ul lul Petru, a murit inScaun, la Bucure§ti, in Iulie 1577. El facuse inacest oral o biserica noua, pe dealul de lingaMihai-Voda. Acolo a fost ingropat, dar piatrasa de mormint nu se mai pastreaza. 0 fats a lulinsa, Elena, e ingropata in fundul bisericil, prefa-cuta peste vre-o patruzeci de ani, la mina dreapta.

34. Mihnea, fiul lui Alexandru, ingropa in a-

si

Schiopul,


ceasta biserica pe doi fii ai sal cu Doamna Neaga :Vlad si Radu. Mazilit in 1591 pentru a doua ()ark else facu Turc si muri la Constantinopol in 1601 :trupul sail de renegat se va fi odihnind supt unadin pietrele strimbe, impodobite cu turbane, carese ridica dese in cimitirele CapitaleI turcesti.

35. Petru Cercel, fiul lui Petrascu-cel-Bun, stra-lucitor Domn dupa moda Apusului, facu bise-rica domneasca din Tirgoviste, unde voia sa-Ifie mormintul. Dar fu mazilit si, luptindu-se pen-tru Domnie, innecat in Bosfor, la Mart 1590:scos din Mare, pielea-i umpluta cu paie se tri-mese dusmanului, Mihnea.

36. 0 ruda, un nepot, Vlad-Voda fiul lui Milos,cautase sa iea tronul lui Mihnea. El muri insainnainte de a pleca din Constantinopol, in Au-gust 1589. Tatal sail fusese inmormintat la Pa-triarchie, la 20 Februar 1577, si tot acolo vor fifost coborite in pamint oasele tinarului Voevod.0 sora a lui Vlad, Irina, maritata cu Albu Go-lescu, se odihneste insa la manastirea Vierosul, aGolestilor, savirsindu-se din viata putine sapta-minI dupa tatal el, ca vaduva tinara.

37. Stefan Surdul, flu al Moldoveanului Ioan-Voda cel Cumplit, statu putin timp in Scaun si,cercind sa cistige Moldova cu ajutorul Turcilor,fu ucis in lupta din Februar-Mart 1595, cu Aron-Voda, la Dunare.

38. Alexandru-cel-RH, flu al Moldoveanului

2

18 1STORIA ROMINILOR tN CHIPURI SI ICOANE

Bogdan Lapusneanu, avu o stapinire tot asa descurta. El fu spinzurat la Constantinopol in zivade 25 Mart 1597, fiind apoi ingropat in pripa."la vre-o biserica din Constantinopol.

39. Un mare Domn eroic iea apoi in stapinireTara-Romaneasca. El invinge pe Turci, nava-leste in Ardeal, in Moldova, le cuprinde, lepierde, e gonit si din mostenirea sa, dar se in-toarce cu osti imparatesti impotriva Ungurilorardeleni, invinge, si e ucis la 9/19 August 1601,din porunca unui general aliat. Trupul fu in-gropat in cimpia Turdei, unde se savirsise omo-rul, capul fu adus la Manastirea Dealului, cad.Mihai Viteazul era fiul lui Petrascu-cel-Bun.Scoasa ()data cu capul lui Radu-cel-Mare, stra."-mosul sau, trista ramasita care adapostise unsuflet ca acela, a stat pentru priveala intr'o biatacutie, pe care a inlocuit-o daunazi un relicvariiimeschin si card frumuseta.

Piatra ce acoperia capul lui Mihai se afla si aziinsa in mijlocul pronaosului. Pe ea se ceteste, dataaceasta in limba noastra, inscriptia ce urmeaza

«Aice zace cinstitursi raposatul capul cresti-nului Mihail. Marele Voevod, ce au fost DomnTarai-Rumanesti si Ardealului si Moldovel: cin-stitul trup zace in .canpii Tordei, si, cinducis Neamti, ani au fost 7109 (1601), in luna luA vgust 8 zil[e]: aceas[ta] piatra pus jupan Rh-dul Buzescu i jupanita eg. [=jupaneasa Preda. »

:

1-aii

lull,

31IHAt V1TEAZULDomn al tuturor Rom bailor (1693-1601).

Pupa o stamp din vremea 10.Beproducere facula cu chelluiala

«Societd fit Femeilor Routine..

*P4,7.

crimPr!


Nefiind o Doamna, mama lui Mihai, Teodora,n'a fost primita la Dealul. Cind ea s'a savirsit, in1605-6, fiul si fata lui Mihai o ingropara la Cozia,unde statuse, supt numele de calugarita Teofana,anil cei din urma ai vietii sale. Acest flu al cu-ceritorului,

40. Nicolae-Voda Petrascu (Petrascu era nu-mele bunicului ; Nicolae se adaugise ca titludomnesc) pribegi in lume, impreund cu familiasa. Dupd 1620 el se casatori cu Ancuta fata luiRadu-Voda $erban si trai mai mult in Unga-ria, umblind dupd Domnie pans in 1611. Untimp statu in Simbata-Mare (Tyrnau), dar, cindmuri, el fu dus la Raab, in «biserica sirbeasca,,unde poate ca i se vede si astazi piatra demormint.

41. Urmasul adevarat al lui Mihai Viteazul a fostun boier mai in vrista, vrednic de aceasta cinste.In boierie-i zicea $erban, iar ca Domn s'a nu-mit Radu. El a invins pentru Imparatul crestinpe un principe ardelean, a fost gonit de altul,dar s'a Intors si 1-a invins §i pe acesta. Insa intara n'a mai putut sa stea dupd aceasta, ci s'adus in terile imparatesti, stind mai mult tot acolo,Ja Tyrnau sau Simbata-Mare, in Ungaria. Moartea1-a gasit insa in Viena, la Mart 1620, dupaimpartise averea printr'un testament scris in ro-maneste. Intiiul loc de ingropare i-a fost in bise-rica Sf. Stefan din acel oras, insa pe urma rudele

ce-si


sale 1-ail adus in tars, asezindu-1 in biserica dela Comana, pe drumul Giurgiului. Inscriptia cese vede acum pe mormintul sail, nu-1 privesteinsa numai pe el, ci si doua rude, dintre Can-tacuzinesti. Ea are urmatorul cuprins :

cAceasta una piatra aceste trel tarine aco-pere: a batrinuluI $erban Basarab Voevod, a lullDraghici Cantacuzino Vel Spatar, de fatal nepo-tu-i, si a lull Costandin Vel Paharnic, iubit fill lullDraghici ; pre carif cum viata in dragostea sin-gelui i -au legat, asa moartea, aice aducindu-i,vecilor i-au raposat. Carii si, crestineste, cudereptate, cu dragoste, cu milostenri Si cu toatebunele fapte traind, s'aii savirsit, la anul dela Hristos spasitoriul [7128 = 1620], de virsta ,mosul, nepotul la [7176 = 1667], de virsta ,fiul la [ ], de virsta -.X.

42. Radu Mihnea era fiul lull Mihnea cel Turcitsail, cum Ii ziceail oamenil de pe atunci, Tur-cul. In timpul cit a stapinit ca un Domn bogatsi foarte pretuit de Turd, el a prefacut in multmai mare biserica bunului sail Alexandru-Voda.$i aid fu el Ingropat, in Februar 1626, fiind adusdin Moldova, de la Hirlail, unde murise cu ci:-teva saptamini Innainte, in Ianuar. $i astazicandela lumineaza urmatoarele rinduri sapatefrumos, romaneste, pe mormintul lull:

«Aciasta piatra de pre mormint o'il facut sio'il framsetat cela ce este, bine cinstit si de


Hristos iubit crestin Alexandru Voevod nasca-toriul dumniilui celuia ce pristavit intru fe-ricita credinta, celuia ce au fost bine cinstit side Hristos iubit Domn crestin Radu Voevod,ce at' fost Domn Terii-Rumanesti si Moldovel,si multe razboe au biruit, si iara au venit dela cinstita Poarta fost al doile rind DomnTerii-Ruminesti, lasat steagul fiu - sauce e mai sus scris, si iara dus de-ati fostDomn Terii Moldovei ; si acolo pristavitintru cetate in Hirlati, in luna lui Ghenarie 13zile, Simbata, si cu mare cinste 1 -at' adus tru-pul dumnelui, si 1 -at' ingropat in luna lu Fev-rarie in 5 zile, Dumineca. Aicea zac oaseledumnealui. Dumnezeu-1 iarte in imparatie ce-riului, adevarat. in anii 7134 (1626).»

43. Fit' al unui Ilias Voda Lapusneanu, co-boritor ticalosit al lui Stefan-cel-Mare al Mol-dovei, Alexandru fiul lui Ilias, sail AlexandruIlias, cum i s'a zis, stapineste pe rind in Tara-Romaneasca si in Moldova, necontenit supt ocro-tirea rudelor sale din Levant, Italieni greciti.Muntenil resping insa cu armele la 1632 pe fiulsau Radu, numit de Turd Domn al terii lor ;iar in 1633 o rascoa15. a Moldovenilor gonestesi pe tats. Bietul om se duse la Constantinopol,unde i se pierde urrna. Se stinse aid in saraciemare : cine stie unde va fi fost coborit in pa-mint trupul nevrednicului acestuia !

si s'ailse'ti

se'a

22 ISTORIA ROMINILOR 1w CHIPURI SI ]COANE

44. Luptind cu acest Alexandru-Voda, adecaluptind prin bani, st5.ruinte si fagaduieli, se vedefiul lui Radu Mihnea. Coconul, fiindcaera un copil, si tot copil a ramas pans Ia urma.Epitroapa i-a fost intaiii mama-sa Arghira. caremuri in Bucuresti, si trebuie sa fi fost ingropatala Radu-Voda. Si el pleca mazil la Turd, semai zbatu citiva ani dupa. Domnie, si muri IaConstantinopol in 1632. Isi pastrase bogatia sipoate cal el se odihneste in Patriarchie chiar,unde se mai inmormintasera rudenii de ale lui.

45. Un fill al Moldoveanului Stefan Tomsa,Leon, om Inca tinar, harnic la jocuri ostasesti,statu pe aceiasi vreme citiva ani in Bucuresti.Cazind prin mazilie, el unelti pentru tron, si-sipierdu nasul. Cind si-a perdut viata si in ceungher i ascuns ramasitile, nu se poate afla.

46. Iata acum un Domn cuminte, blind, bunjudecator, parinte al boierimii tinere, frate dearme al celel imbatrinite in lupte, priincios te-ranilor. Oltenii an adus in Domnie prin razboidpe Matei, boierul din Brincovenii Oltului, 01-tean si el deci. Odinioara ostas al lui MihaiViteazul, el a dovedit ca nu uita invataturilebune ale slavitului san inaintas in Domnie : la-comia, ura, setea de r5zbunare a vecinului sailVasile Lupu s'aii feint de voinicia lui inteleapta.Domnind ast-fel douazeci si unul de ani, el afost astrucat in biserica domneasca din Tir-

Yi ziceaii

NORMINTELE DONNILOR NOETRI 23

goviste, in luna lui April 1654. In fata acestulmormint noil era Inca din 1653 mormintul proas-pat al Domnei WI Matei, Elena, si in acelasiintunecos pridvor dormia singurul for copil,mort nevristnic, Matei. Peste citiva ani, Turciiail trecut pe aid pradind, si el nu crutara oaselelui Mattl..Ele furs stramutate apoi la nanastireaArnota, din Vilcea. Sus, pe o culme din preajmaCarpatilor, de-asupra manastiril Bistrita se in-nalta micul lacas in care se cuprind supt opiatra impodobita, sapata de mester din Ardealmoastele lui Matei Basarab din Brincoveni, in-semnate cu aceasa pisanie :

cAici zace Matei Basarab, cu mila lui Dum-nezeil odinioara stapin si Domn al Terii-Roma-nesti, barbat intelept, indurator si milostiv, in-temeietor si inn oitor a multe biserici si manas-tirl: nici-odata biruit, ci biruitor, si a multe in-vingeri invingator preaslavit, dusmanilor infri-cosat, prietenilor de folos, imbogAtitor al teriisale, cel ce, cu multa bogatie si intru toateindestulat, in lira pace a domnit douazeci sitrei de ani; a adormit intru Domnul la cinstitebatrinete, in anul Domnului 1654.'

Supt piedestalul de piatra, jos,e in gropat D an ciul,tatal lui Matei, pe care acesta a pus sal aduca inracla de la Alba-Iulia Ardealulul, unde el murise,inmormintindu-se intaiii in biserica Mitropolieiromanesti de acolo, facuta de Mihai Viteazul.

24 ISTORIA ROMiNILOR CHIPURt SI ICOANE

Stail numal ei doi acolo in pustietate, in paceamanastirii cu doi paznici, lard calugati, fara lo-cuitori, fara oaspeti ; din toate partile codrulinghite zarile, §i noaptea calatorii cari strabatdrumurile vailor vad lucind aceasta singura lu-mina de indreptare Si mingiiere, ca o raza por-nita din sufletul luminos al stramoplui.

47. U§uratec, pornit spre fapte nesocotite,fara putere a fost batrina ruda care a urmatlui Matei. Constantin-Voda era fiul lui RaduSerban cel de la Comana Si al fetei de preotdin Bucurqff, Elena, ingropata in anul 1656,paisprezece ani dupa moartea ei, in biserica desat de la Dobreni. Stapinirea lui Constantin,noul Basarab, inseamna rascoala, umilinta Si

mina. A incheiat ca fugar: in Ardeal intaiu, apoila Cazaci, cu cari umbla, lard nici-un drept, dupaDomnia Moldovei. Muri la Poloni dupa anul1674, Dumnezeil tie in ce loc anume, saracSi foarte itenorocit. Mai fericita decit el, Doamna-sa Bala§a zace in biserica Sf. Vineri din Tir-govi§te.

48. inlocuitorul sail a fost un Grec foarte ne-bun, Mihnea al III-lea, ce se zicea flu al min-drului Radu Mihnea. Si el se rascula impotrivaTurcilor, Si, taindu-§1 boierii, fugi, dar nu-I eralasat sä iasa din Ungaria pribegiel sale. La 23April 1660, a doua zi de Paste, el lam un marechef de sarbatoare cu acela0 Constantin Ser.

IN

MORMINTELE DOMNILOR NOVIII 25

ban, caruia-1 urmase. Veni infierbintat acasa latiitoarea sa, o TAtarca, si cazu trasnit de dambla.La Satumare trebuie sä i se caute deci mor-mintul, daca se va fi gasit cine sA-1 ridice unuiastfel de om. Unii ziceail ca a fort Turc, altii1-ail vazut insA sfintind biserici ortodoxe.

49. Citeva luni grele pentru toata lumea, dom--neste, stramutat din Moldova, un biet Arnautbatrin, care traise mult timp ca boier al luiVasile Lupu, Ghica, ce-si lua ca Domn si nu-mele de Gheorghe, zicindu-si Gheorghe-VodaGhica (Gheorghe se zice in albanesa : Ghica).Turcii it scoasera cu parapon si-1 minara laConstantinopol, unde se stinse in curind, fiulsail Grigore fiind Domn in locul lui. S'ar puteacauta in cetatea imparateasca mormintul ince-patorului maririi Ghiculestilor.

50. Acest Grigore sail Grigorasco, fiii si sotal unor Romince, avu un train tulburat, cu multeincurcaturi pe care si le pregati prin nepreve-dere si si le descurca prin viclenie. Si in 1673se credea ca el va mai putea cumpara Domnia.Ramas intre Turd, el muri peste putin. Loc deingropare si data precisa, necunoscute.

51. Radu Leon, fiul lui Leon-Voda. Om depetrecere, fara vointa. Mort la Constantinopoldui:a mazilia din 1669.

52. Antonie din Popestii Ilfovului. Mosneagcazut aproape in copilarie, hranit din leafa ce-i

26 1STORIA ROMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE

dadeati boierii si supravegheat de fiu-sail Neagu.Cind pierdu Domnia, in 1672, Turcii ii oprirala dinsii, si sarmanul patriarh n'avu parte nicide odihna in pamintul terif sale.

53. Duca-Voda, Arnaut ca si Ghica, ca siacesta intiiu Domn in Moldova, zice, tot casi acesta, Gheorghe-Voda, facind din numelesail de pins atunci uu nume de familie. Canta-cuzinestii izbutesc a-1 scoate in 1678. Domn inMoldova peste putin timp, a treia oars, ii prindPolonii, in razboiii. cu Turcii, si-1 due la Lem-berg. Aid moare acest om lacom si strasnic,la 31 Mart 1685, de dambla. A fost ingropat inbiserica ortodoxa din acel oras, zidita de ma-rele negustor Alexie Balaban, (in sclipul grop-nitei acestuia D.

54. erban Cantacuzino, om temut, mindru,cu apucaturi de rege, stapin al boierilor sal sirespectat de Turd. 0 scurta boala-1 rapuse la29 Octonabre 1688, si pe mormintul sau frumossapat, de la Cotroceni, ctitoria sa, se cetestepomenirea ce urmeaza :

Supt aceasta marmura odihnesc oasele a lu-minatuldi bun crestin Io §erban CantacuzinoVoevod, nepotul raposatului Sarban BasarabVoevod, pre carele miluindu-1 Dumnezeil cuDomnia acestei tali, de ail domnit 10 an" si ailchivernisit tara bine si vredniceste, cu tot cin-stit neamul lui, aparind-o de top" vrajmasii. Intru

isi

MORMINTELE DOMNILOR 'NOSTRI 27

carea iara de la Dumnezeil i savirsit viatacu cinste, aid, la Scaunul Domniei lui, lasin-du-si tara jai-A la cinstit si bun chivernisitor,neamul lui, intreaga si cu pace bund. A caruiai-a fost viata de ani 54, si asa pristavitintru Hristos la Octomvrie 29, leat 7197, 1689.,

Teal lui Serban, vestitul Postelnic Constantin,a fost ingropat la MArgineni, in Prahova ; acoloa stramutat Serban si trupul maicei sale Elina,vestita gospodind a celei mai marl' averi mun-tene din veacul al XVII-lea. Astazi de jur im-prejur e temnitA, si biserica, darimata de cutre-mur, arsa, a fost cu totul prefacuta de un egu-men grec, zvirlindu-se ca netrebnice pietrelectitorilor. Fratele mai mare al lui Stefan, Dra-ghicf, zace in mormintul lui Ra du Serban, bu-nicul sail, la Comana.

Dintre fratii ceilalti, Cotrocenii odihnesc peMate (1- 1685), pe Iordachi (-1- 1692). Mihai afost taiat la Adrianopol Si Constantin, invatatulStolnic, gituit in Constantinopol !

55. Constantin Brincoveanu, om bogat, bungospodar Si. parinte iubitor al unui neam im-bielsugat ; suflet intelegator de frumuseta Si spri-jinitor al invataturil ; tara intreaga a fost aco-peritd de dinsul cu biserici nouA si innoite. In zivade Sinter -Maria Mare 1714, avind impliniti 25 deani de Doninie, i se taie capul, innaintea Sultanu-lui, la Constantinopol, duper ce toate odraslele -i

sad

28 ISTORIA ROMhsTILOR IN CHIPURI SI ICOANE

singerasera supt sarmanii lui ochi batrini, salba-taciti, fara lacrimi, cea mai strasnica suferintaomeneasca ce se ridica din tot trecutul nostru. Searuncara in Mare trupurile Domnului, ale fiilordomnesti Constantin, Radu, Stefan, Matei, pecind capetele schimonosite treceati in virful su-litelor. Pescarii culesera din ape ramasitele Brin-covenilor, si crestini milosi le asezara in manas-tirea din Chalke. La Horez, frumoasa cladirea lui Constantin-Voda, gatita pentru Ingropareaintregului sail neam, se vede, supt chipurile defamilie ce ocupa paretii, numai mormintul demarmura nescrisa al Domnitei Smaranda; o soraa acesteia, Ancuta, maritata cu Nicolae Roset simoarta in pribegia de la Brasov, a fost adusaaici in primavara anului 1730.

56. Stefan Cantacuzino, fiul Stolnicului Con-stantin, a Intrebuintat Coate mijloacele pentruca sa aduca moartea acelul pe care-I inlocuise.Ca o rasplata dumnezeiasca i-a venit aceiasipeire silnica, dupd dol ani singuri de Domnie.Fu gituit in temnita la Constantinopol, impreunacu tatal sau foarte batrin. Capetele for flied ju-puite, umplute cu bumbac si trimese la Adria-nopol, uncle statea Curtea. Aici in Adrianopolfurs zugrumati Mihai, fratele lui Constantin, siRadu Dudescu, care Linea pe sora lui Stefan,Capetele fost puse in virful parilor. Celdin urma dintre Cantacuzini cari incunjurasera

MORAIINTELE DOMNILOR NO§TRI 29

lard credinta pe Brincoveanu, Toma, trecu laRusi in 1711, si muri peste zece ani acolo ladinsii. Numai Raducanu, fratele lui Stefan-Vod5,doarme in necropola cantacuzineasca a Cotro-cenilor.

De acum inainte, Moldova si Tara- Romaneascanu-si mai ail siruri deosebite de Domni. Aceiasioameni, mai mult instrainatt de cit straini, treede la Iasi la Bucuresti si de la Bucuresti la Iasi.Innainte de a vorbi de mormintele lor, sa po-menim pe ale Domnilor Moldovei,

2. DOMNII MOLDOVENI.

1. Bogdan intemeietorul si-a gasit odihna inbiserica, de lemn pe atunci, a Radautilor. in tim-puri neorinduite si shlbatece ca acelea, nici-opiatra nu s'a asezat pe mormintul celui carea dat Rominilor, ca o puternica cetate,, TaraMoldovei.

2. Latco, acel care a incercat sa." facd dinMoldoveni niste catolici, supusi episcopului latindin Siretiii, si-a luat locul linga parinteledupd 1372.

3. 0 clips Moldovenii isi adusera. Domn delegea lor, ce e dreptul, dar de alt neam, rusesc,din Galitia. Iurg Koryatowicz peri in curind. UncAlator din veacul al XVI-lea zice ca i-ar fi

sal,


vazut mormintul intr'o manastire de linga Birlad.0 astfel de manastire n'a fost insa nici-odatA.Anastasia, fiica lui Latco §i vaduva lui Iurg,zace in necropola Radautilor, unde a fost in-gropata la 1420, anul mortii ei.

4. Petru, fiul Margaretei sau Mu§atei, careavea drepturi asupra MoldoveI, e celDomn sigur dupa. un Stefan tatalpoate in urma lui Iurg. El a clAdit mandsti-rea Neamtului, in valea Neamtului §i a Ozanei,pe o innaltime pietroasa, intre paduri. Acolo vafi fost el ingropat prin 1390, dar nici-o urmanu s'a pastrat din mormintul

5. Roman, fratele lui Petru, fu Domn scurta vreme,apoi fugi in Polonia, Si la urma domni din nal :el fu inmormintat la Radaug. Roman cladise insabiserica lui deosebita in tirgul Romanului, inte-meiat de dinsul, si aid coborise el oasele so-tiei sale Anastasia, care a fost mama lui Ale-xandru- cel-B un.

6. Alexandru a facut cel d'intaid din Moldovao tars trainica Si cu viitor. Mai bine de treizecide ani a stapinit asupra el, fall nici-un fel desila sail viclequg, duhul sail bun, impaciuitor,rabdator, milostiv, cucernic. El a dovedit ca prinbunatatea adevaratA §i dreapta a inimii se potface lucrurile acelea marl pe care asprimea crudale poate incepe sau grAbi, dar nu duce la capat.Moldova a ie§it din minile lui gata, incununata

sati,

lui.


cu neatirnare si impodobita cu invataturi si mes-tesuguri.

El cladi vechea manastire Bistrita pe caretefan-cel-Mare a prefacut-o apoi din temelie.

Poate ca aid se inmorminta fratele sail luga,dar un flu Bogdan se astruca la Radauti.Atunci Bistrita nu se innalta Inca in raco-roasa vale de linga orasul Piatra. Dar la Bis-trita fu dus trupul Doamnei lui Alexandru,Ana, o ortodoxa, moarta in 1418, pe cind, cucitiva ani in urmA, cea d'intaill sotie a Voevo-vodului, o catolica, Margareta, era asezata suptbaptisteriul bisericil latine din Baia (1410).Poate ca tot Bistrita a primit si oasele fiilordomnesti morti innainte de vreme, odrasle aleAnel, Roman si Vasilisa. in iarna anulul 1433,se stinse, multamit intr'o tara noua scoasa dintoate primejdiile, Alexandru insusi. Mormintulsail fu cladit din piatra sapata cu podoabe go-tice. Dar poate nu s'a scris nimic pe lespedeacare i-a acoperit sicriul si, oricum, ea nu semai afla astazi, find inlocuita cu una care po-meneste o moarta din vremile urmatoare.

7. llie-Voda fiul lui Alexandru si al Anel,intra in lupta cu fratele sail tefan, stapini untimp alaturi cu el, si trebui sa fuga la urma,orbit de acest frate nelegiuit, in Polonia, deunde era Doamna lui. Acolo se stinse nenoro-citul orb Intre anii 1444 si 1447, si i se va fi


facut loc in vre-o biserica ruteana din Po Ionia,sotia sa fiind Si ea o Ruteana ortodoxa.

8. Fratele fail mila §i mustrari de cuget fuprins in 1447 de Roman, copilul foarte tinArInca al lui Ilie, Si ucis prin taierea capului. La16 Iu lie sosia la mAnastirea Neamtului nu laBistrita, care nu putea fi profanatA cu astfelde oase vinovate carul ce aducea trupul ma-celarit al Voevodului. In biserica manastiril,dreasa Si prefacuta apoi de tefan-cel-Mare, ladreapta, se InfundA un gang de intunerec. Peo piatra din acel colt negru se cetqte inscriptia,puss insa tarziii, de tefan-cel-Mare, Si astazInedeplina :

tAcest mormint 1-a Infrumusetat Io StefanVoevod, cu mila lui Dumnezeil Domn al teriiMoldovei, fiul lui Bogdan Voevod, . unchiululsail Stefan Voevod, fiul batrinuluI AlexandruVoevod, care a fost ucis.,

Piatra de mormint a unui Petru Voevod, fiulacestui Stefan, a fost stramutata din vecheamandstire a Pobratel, cladita pe acest timp, incea noua, at card ctitor e tot Stefan -cel-Mare.

9. Roman piere la 2 Iulie 1448, poate otravit.Mama-sa Marinka avea Inca tara in mina ei §icred ca ea va fi Inmormintat pe tinerelul Voe-vod la Bistrita lui Alexandru-cel-Bun.

10. Ea avea Si alt fiti, care incurca lumea maimulta vreme, ajunse un stricat §i peri, omorit

STEFAN-CEL -MAREDomnul Moldovel (1457-1504).

Dupi evanghelia de la Voronet.

MORMINTELE DOMNILOR N0qTRI 33

de boleti, in Cetatea-Alba, in primAvara anului1455. Biserica din acel oral, iara§1 innoita deStefan, primi trupul celui ce nu meritase numelelui Alexandru-cel-Bun.

11. Frati al lui Ilie qi Stefan se lupta totodatapentru dulcele rod al DomnieI. Iata un Petru,care dispare in 1452,

12. Apol Bogdan, flu din flori al lui Alexandru.Acesta e un luptator harnic, care secerA largin o§tile polone ce sprijina pe Alexandrel. tlucide insa unul care i se zicea frate, Petru Aron.in graba inmormintaril ucisultii, care fu wzatin biserica de lemn a satului unde pierise, nuse putea einfrumuseta, o piatra de mormint.Cind Stefan fiul acestui al treilea Bogdan fuDomnul Moldovei, el facu biserica de piatradin Rauserg, puindu -i hramul taierea capului Sf.Joan. insa trupul mortului fu dus la RAdauti,Si acolo o inscriptie it aminte§te in acelea§Icuvinte ca qi pe innainta§iI sal in ScaunulMoldovei.

13. Petru Aron se inching tuturor vecinilor Sifacu pe placul tuturor boierilor; pentru care avuparte sä domneasca Septe ani de zile. Stefan itgoni in Polonia, apoi la regele unguresc Matia§.Intr'o zi, cind pindia la hotarul Moldovei, in Se-cuime, o ceata navalitoare, avind in fruntea elpe Stefan, it ucise in 1468, lasind trupul faracap la mila teranilor strainI din satul rAsplatiriI.

3


14. in ce colt al Moldovel n'a innaltat Stefanbiserici Si manastiri, unde n'a lasat amintirealuptelor izbavitoare sail binefacerilor impartitecu dreptate, in cursul a jurnatate de veac deDomnie ? Tinarul i§.1 cuceri mo§lenirea, se lupta,invinse, facu tara neatirnat5. ; barbatul maturapara drepturile nouei Moldove glorioase, iarbatrinul stapini pans in zilele din urma cu sabiain mink gata sa apere §i sä intregeasca, ledbatrin care null uita vinatoarea.

Stefan a facut de piatra gropnita domneascaa Radautilor, Si me§terul sail sapator, (misterIan', un Polon sari un Sas, incunjura paretiibisericii cu o prispa de pietre mormintale, ap-zate una linga alta intru pomenirea stramoOlor(1479-80). La Bistrita el innalta mormint DoamneiAna, mama lul Ilie. Si, cind fiul sail se stinseInca in floarea vristei la Constantinopol, fiindostatec, Stefan aduse in tara pe iubitul sailSandrin sail Alexandru, §i in bratele strabunuluiel a§eza pe urmapl care venia la dinsul innaintede vreme (1496).

Dar el 41 facu si41 §i celuilalt neam al sailalt adapost al cenupi omene0i, in Putna, supto timpla imbracata cu brad a muntilor Bucovi-nei, linga o limpede apa de munte. Acolo in-trail in mormint tinerii Voevoz1 Bogdan i Petru(1479, 1480). Acolo IV apza el Doamna ceade-a doua, adusa din strainatatea Mangopului,

O. I iTtiMI011i'MUNTDITAICM.tiOMUi[1.-''

.140YM1111-VIIIMIJOIY1116,

MORMiNTIIL Ulf STEFAN-CEL-MARE.

Q-20 1 , $4-Erq

41:

47#/wiewamsea.-, =

IS NITna-liMP AW 1-FfICtE0EA.A.-

-._,},-"`-----

MORMINTELE DOMNILOR NOSTRL 35

Maria (t 19 Decembre 1477). Acolo primi el ra-m4itele credinciosului sfetnic batrin, §i de sigurruda, Mitropolitul Teoctist (1478). Numai sotiasa d'intaiii, Evdochia de la Chiev, care muri in-nainte de a se ispravi Putna, §i mama, Oltea-Maria, care nu fusese sotia lui Bogdan, ci avusealt sot $i, cu el, Si alp copii, nu se imparta§irdde morminte in Putna : Oltea, moarta la 1465,fu a§-ezata linga zidul Pobratei, la dreata.

tefan gati in Putna din marmura curata, im-podobita cu flori de acant §i sapata cu maiestreslove cirilice care au un caracter gotic, pietrelece trebuiail sá-1 acopere pe dinsul §i pe sotiaaceasta a batrinetelor sale, Maria lui Radu-VodaMunteanul. Pe lespedea care se ridica in Iulie1504 pentru a-I primi trupul, se cetesc acesterinduri, pe care lipsa de ingrijire a fiului. §i ur-ma§ului le rasa neispravite :

(Blagocestivul Domn Io tefan Voevod, cu milalui Dumnezeii Domn al teri! Moldovei, fiul luiBogdan Voevod, ctitor §i intemeietor al acestuisfint laca§, care aid' zace. *i s'a stramutat lave§nicele lacasuri in anul , luna §i al Dom-nieI sale an '.

15. Bogdan, fiul lui Stefan §i al Mariei luIRadu, muri Inca final-, dupa un lung zbuciumzadarnic cu Polonii §i Muntenii sal', dupa cioc-niri folositoare cu Tatarii,.la 18 April 1517, ccindera la miez de noapte,. Peste doua zile, adus de

N ISTORIA RONiNILOR iN CHIPITRi SI ICOANE

la Hull, el era inmormintat la Putna, prin grijaboierilor sal, cari incunjurati acuma tronul fiuluisail, nevristnicul §tefanita.

Pe o piatra cu linii de scrisoare fins, se ceteste :cAcest mormint este al blagocestivului Domn

Io Bogdan Voevod, Domn al terii Moldovd, fiullui Stefan Voevod, ctitorul sfintului lacasuluiacestuia, care s'a stramutat la vesnicele lacasurIin anul 7025 (1517), luna lui Aprilie 20, la miezulnoptii.,

16. §tecanit5, nu crescu decit pentru a se do-vedi crud, nerecunoscator si nedestoinic. Boieriisal, fiii acelor cari slujisera indelung, cu nepa-tata credinta, pe §tefan-cel-Mare, it uciserA laHotin, in ziva de 14 Ianuar 1527, otravindu-1.§tefanita, care nu era fiul Doamnei Ruxanda,ci al unei femei, Stana, nu i-a putut face locacesteia (t 28 Ianuar 1518) la Putna, ci in ve-chea necropola a Radautilor. El insusi fu dus deCartea ucigasa si de Doamna sa, Stana, fata luiNeagoe (ea a fost ingropata la Arges), la Putna,unde pe mormintul sail se vede aceasta inscriptie :

e Blagocestivul si de Hristos iubitorul Io PetruVoevod, Domn al terii Moldovei, a infrumusetatacest mormint nepotului sail Stefan Voevod ;care s'a strAmutat la vesnicele lacasuri in anul7035 (1527), luna... (,sters).2.

17. Acest unchiti Petru era fiul lui §tefan-cel-Mare si al unei femei din Hirlail. Data aceasta,


Moldova nu avea un Domn obipuit, ci o minteagera, o vointa neinfrinta §i o fire bogata in pla-nuri marl. Numai masura, socoteala mai trebuiapentru a face din Petru-Voda, zis Rare, parechealui Stefan -cel-Mare in viata terii cirmuite deamindoi. Aceasta a lipsit insa lui Petru, Si dinlungul sati zbucium cu Unguril din amindouapartidele, cu Polonil §i cu Turcil n'a ie§it decitpierderea pentru totdeauna a provinciei Pocutia§i o mai adinca injosire fata de Sultan. Acesta,Soliman-cel-Mare, goni pe Rare in Ardeal la1538, dar el izbuti &Ali capete iar4i Scaunul.In vederea ingroparii lui ,Si a neamului sail,Petru Rares cladWe noua gropnita Domneascaa Pobratel linga apa Siretiului, nu tocmai de-parte de Suceava. Inca la 1529, Domnul in-morminta pe sotia sa d'intaiii, Maria, la PutnaSi fiul acesteia, Bogdan, zace in biserica Sf.Dimitrie din Suceava. Pentru sine i pentru ceade-a doua sotie, care trai mai mult de cit dinsul,el pregati la Pobrata morminte de marmura, a§ade frumoase cum nu se mai vazusera. Cind, inSeptembre sail Octombre 1546, el se stinse,destul de batrin, it cuprinse acela pe care scrie :

c[Aceasta groapa e a] iubitorului de Hristosrobul lui Dumnezeil Io Petru Voevod, fiul ba-trinului Stefan Voevod, care [s'a stramutat laaceste] lacwiri Si la vesnicele lacwiri ; ve§nicalui pornenire.,

38 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURI §1 ICOANE

18. Doi Domni au tinut puterea in Moldovape vremea de restriste a lui Petru. Unul era fiullui Sandrin, nepotul de flu al lui Stefan-cel-Mare, si purta numele acestuia (poporul i-a zisLacusta, dupd una din nenorocirile scurtei luiDomnii). /1 ucisera boierii, in Decembre 1540.Cred ca trupul plin de rane a fost dus la Bistrita,unde mormintul lui Alexandru-cel-Bun primisi pe acest urmas nenorocit. In el se ingropala urma vaduva lui Lacusta, Cneajna, in 1542.Inscriptia ce se vede astazi pe acest mormint,o pomeneste numai pe dinsa.

19. Alexandru Cornea, fill din flori al lui Bog-dan, n'a trait decit pand la intoarcerea Jul Rares,care-1 taie la Galati (Februar 1541), fara sa sepoata sti in care din bisericile, azi cu totulschimbate prin innoire, ale acestui oral zaceacest Domn de citeva saptamini.

20. Dintre fiii lui Rares, unul a murit Turc,dupd ce-si batuse joc citeva luni de Moldova side boierii ei: tocmai la Brusa i-ar fi mormintul,in cimitirul turcesc al acestui oral din Asia-Mica.

21. Stefan, fiul cel mic, fu omorit de boieriin 1552, prin pravalirea asupra lui a cortului dela Tutora si strabaterea cu cutitele. Cind lucru-rile se lamurird in Moldova, sora lui Ruxanda,ajunsa Doamna lui Alexandra Lapusneanu, 11scoase din mormintul sail de acolo si-1 aseza laPobrata, linga tats si linga mama, care murise


§i ea, zugrumata de acest ginere grozay. In-scriptia celui din urma barbat din neamul Ra-ree§tilor e aceasta :

cDoamna Roxanda, fiica lui Io Petru Voevod,iar Doamna a lui Io Alexandru Voevod, infrumu-seta groapa aceasta fratelui ei Stefan Voevod,care s'a strimutat la ve§nicele laca§uri in anul7060 (1552), Septemvrie 1.1

22. Lapupeanu a fost un crunt tiran, .omo-rind pentru placerea lui. Dupa citiva ani tara,satula de dinsul, it lass a fi batut de un vintura-lume grec, lacob Vasilic. Intors dupa peireaacestuia, Alexandru-Voda multami lui Dumnezeilridicind o manastire in munte, §i mai aproapede Suceava, Slatina, care fu Si a patra necro-told a Domnilor Moldovei. Acolo-§i va fi ingropatfiul loan, §i acolo se mai vedeail sail se maivad Inca pietrele de marmura lucie care aco-periail cloud Domnite moarte tinere, Teofana §iTeodora. Zdrobit de boald in 1568, Alexandru1§1 la numele de calugarie Pahomie, cu care-ifu impodobita moartea prin otrava. Pe piatrasa mormintala din Slatina nu se pomene§te decidecit numele calugaresc ; astfel :

c[Aceasta groapa este a monahului] Pahomie,care s'a stramutat din viata de aici la ve§ni-cele lacapri, Si a fost ingropat aid in ctitorialui cea noud, in anul 7076 (1568), luna Maiii 5.),

23. Doamna Ruxanda muri in 1569 §i fu dusk'

40 ISTORI9. ROMINILOR IN CHIPURI st ICOANE

la Slatina, fara ca fiul ei, Bogdan, sa-i fi facutcinstea unei inscriptii. Bogdan insusi, mazil,fugar, se stinse in Moscova. Un frate, Constan-tin, pare sa fi murit la Constantinopol ; altul,Petru, a catat sa iea Domnia si a fost ucis inacelasi oral, de Turcii cari-1 prinsesera. Altefete ale Lapusneanului ratacira prin Polonia :una a facut manastirea Socola, linga Iasi, si eingrapata acolo. In Slatina, necropola in curindparasita, isi mai gasi locul, din acest neam, nu-mai un nepot de fiica al batrinului tiran.

24. Iacob Vasilic s'a numit loan-Voda, silumea i-a zis Despot pentru ca se zicea despotde Naxos si de Paros. Ucis in 1563 de boieriicari-1 incunjurasera in Suceava, el a fost in-gropat in grabs, Cara nici-un semn amintitor,in cimitirul cetatii. Poate sa fie el acel ca-davru de (om de cinstea care s'a gasit acolo,in sapaturile din unna.

25. Stefan Tomsa, inlocuitorul lui Despot, avuo stapinire de citeva luni numai. Fugind in Po-Ionia, el fu osindit la moarte acolo pentru a seface placere Turcilor, supt cuvint ca el ar fifacut pagube Polonilor ce fusese in slujba sade oaste si-i chinuise, precum si ca pradasemargenile regatului (Maid 1564). Cu el perirdvatavul de Iasi, Ioan Motoc, si Vornicul PetruSpancioc. Doamna Tomsei, Candachia, nu eracu dinsul. Osinditul fard dreptate isi alese ca loc


de ingropare biserica ortodola a Sf. Mari dinLemberg, unde i se tale capul.

26. Ioan Voda fiul lul Steanita (1572-4) a fostnumit cel Cumplit, pentru rautatea lul cu boierii,si ar fi meritat, pentru vitejia lul in lupta cuTurcil, pe acela de : Viteazul. Ucis dupa luptade la Roscani rupt de cloud Camille el nu s'ainvrednicit de o ingropare crestineascl Doamnasa Maria Huru trai mult timp si dupd 1600.

27. Petru Schiopul -era fiul lui Mircea Ciobanuldin Tara-Romaneasca si al fetei celei mai marla lul Rare's, Chiajna (moarta in Constantinopol).El fu intemeietorul celei de a cincea necropoledomnesti, pe care o numi Galata. In aceastamanastire, asezata pe o culme linga Iasi, elastruca pe Doamna sa, Maria Amirali din Rodos,'pe un fiii Vlad si pe o fats numit5. Chiajna dupabunica el. Dar el n'avu parte de ingropareain tars, ci am vazut unde-i zac oasele.

28. Multi Domnisori ajutati de Cazaci navalirain Moldova in zilele lul. Unul, Ioan-Voda Pot-coava, care se facea c.a. este Joan eel Cumplit,tinu cite-va saptamini Scaunul din Iasi. Si pedinsul it taiara Polonil la Lemberg, in ziva de16 Iunie 1578. Calaul se apropie cu sfiala deacest frumos tinar viteaz, si dupa moarte i secusu cu fire de matasa capul de trunchiii, si trupulfu ingropat in aceiasi cbiserica ruseascaD, unclese odihnia cellalt Domn ucis al Moldovel, Tomsa.

42 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURT SI ICOANE

29. Intre cele cloud stapiniri ale lui Petru dom-neste Iancu Sasul, flu din flori al lui Petru Ra-res. Fugi si el in Polonia, la 1582, si avu partesi el de sabia calaului in Lemberg, find dusapoi, de sigur, la biserica ruseasca.

30. Aron-Vodd, care se zicea fiul batrinuluiLapusneanu, a tuns des si de aproape oile salebirnice ; rdsculindu-se impotriva Turcilor odatacu Mihai Viteazul, a fost neasamanat mai micdecit acesta, si in lupta, si in faima, si in ne-norocire. Slujitorii sal unguri 1-aft prins, trime-tindu-1 in Ardeal, unde muti inchis la Vinti,castel vechift pe Murds, in mijlocul unui sat deRomini (1596). Doamna lui, o Cantacuzina, paresd fi ramas un timp macar in Ardeal. Mormintullui Aron nu se mai Oa astdzi la Vinti, undeam mers anume pentru a-I cauta.

31. TrAdatorul care-si vindu Domnul, ajunseDomn in locul lui. Fia de Tiganca, Stefan-Voda,care fusese pdnd atunci Hatmanul Razvan, eraunul care stia sa se lupte. Polonii it scoaserdinsa, pe cind ajuta pe Mihai Viteazul, si, cind elvoi sa iea Domnia de la ocrotitul lor, fu invinssi tras in tapd (1595). Aceasta salbatecd neo-menie s'a intimplat lingd Suceava, si pand pevremea lui Miron Costin, peste cincizeci de anidupa aceste imprejurdri, se mai vedea acolo,cuprinzind oasele celor cazuti, gmovila lui Raz-vanv, pe drumul spre Baia.


32. Omul lesesc, Ieremia Movila, stiu sa tra"-iasca de azi 'Ana mine. Altfel cucernic, si destulde bogat, el facu la Sucevita, lingd apa cu acestnume, manastire noua si necropola domneasca."cea de-a qesea. Aid isi ingropa el fata, Zamfira,in 1596, Ti aid isi gasi insusi locul de odihnain 1606. De mult timp un Domn al Moldoveinu mai era ingropat in ctitoria lui ! lath' ce scriepe mormintul lui, ridicat, nu de rude, care in-cepura un lung si salbatec razboiil pentru pu-tere, nimicindu-se intre ele, ci de un boier cre-dincios :

cAceasta piatra de mormint o facu Si infru-museta dumnealui G3vril ce a fost Stolnic, maide mult raposatului blagocestiv si de Hristosiubitor Domnului nostru Io Ieremia MoghilaVoevod, cu mila lui Dumnezeil Domn al teriiMoldovei : vesnica lui pomenire si fericita odihnalui ; in anul 7114 (1606), luna lui Iunie 30.»

33. Dup'd Movila Ieremia veni Movila Simion,care crezuse ca a rApus pe Mihai Viteazul sipieri in pulberea unei serf de infringere in-naintea lui Radu Serban. Mucezi si el crtivaani pe tronul Moldovei innainte de a muceziin mormint. Se crede ca 1-a otravit vaduva Ie-remiel (Septembre 1607). Fu dus la Sucevita,unde zace si fiica-sa Teodosia, dar nici lui nui se facu mormintul indata : abia la 1620, fiu-sail Gavriil, ajungind Domn muntean, se gindi

44 ISTORIA ROMMILOR ITT CHLPURI SI ICOANE

la datoria impodobiril locului uncle i se odihniaparintele, si astazi pe o piatra facuta intocmaica a lui Ieremia, cu bourul si sterna Moviles-tilor, se ceteste :

«A raposat robul stapinuluI Domnului nostrilIisus Hristos Io Simion Moghila Voevod, Domnal Teri'-Romanesti si, cu voia lui Dumnezea,Domn al terii Moldovei, in anul 7113 (1605 !),luna lui Septemvrie 14, si a ramas groapa luiin uitare, neinfrumusetata, pana ce vru Dum-nezed si ajunse prea-iubitul lui flu lo GavrilMoghila Voevod Domn in cel Scaun alparinteluI sail, in Tara-Romaneasca, impreungcu maica."-sa Melania Doamna ; atunci a facutaceasta.' piatra si a pus-o, in anul 7128 (1620);luna lui Martie in 15.>

Nici-unul dintre multi' feciori al Ieremiasi al lui Simion, impodobiti aproape tot' cuDomnia, nu se coborira in pamintul sfintit alSucevitei, ci vintul nenorociril ii batu pe altetarimuri. Iata cum trec el innaintea noastra, copifjertfiti mindriel mamelor, pribegi aruncati pentrutoata viata for in mijlocul strainilor :

34. Mihailas, fiul lui Simion. Dupd citeva lunide Domnie cu numele, e gonit la Raducare voia sa-I dea pe fiica-sa, si acesta-1 ingropala Dealul, supt piatra ce zice asa:

«Aceasta piatra de mormint a facut-o si a im-podobit-o Doamna Marghita fiului el Io Mihail

erban,

d'intail

lui

MORMINTELE DOMNILOR NO§TRI 45

Moghila Voevod si Domn al terii Moldovel, fiullui Simion Moghila Voevod ; si sfirsitul vietilsale i-a fost in locul Tirgovistei, si a fost ingropat aici, in sfinta biserica, lacasul Dealului,in zilele blagocestivulul Domn Io Radul Voevod,nepotul de fiu al lui Basarab Voevod, si a fostDomn trel luni in locul parintelui fosttoate zilele vietii ani 16 si jumatate; la anul7116 (1608), luna [Ianuar] 27.)

35. Constantin, al lui Ieremia, piere fara urma,dupd ce e fugarit a doua oars din tars, unde sta-pinise fara stralucire; nu se stie sigur nici felulde moarte a acestui tinar nenorocit (1612).

36. Gavril, al lui Simion, nu poate mostenidecit Scaunul muntean al tatalui sail. In 1620,el e silit sa fuga. in Ardeal, unde iea pe vaduvaunui nemes si se pierde printre Unguri. Poateca. mormintul i s'ar gasi in biserica satului so-tiei sale, unde-si serba, in 1626, si nunta:ungureste Solimonko.

37. Noise, frate cu Gavril. Fu in doua rin-duri un pasnic Domn moldovean. La urma fugiin Polonia, unde traia pe la mosiile familieiWielkie-Odzy si Muchoyedy (in Podolia si Pod-lachia). Intr'una din bisericile acestor localitatifu pus el in pamint, incheind o lungs viata farastralucire, dupa 1661.

38. Alexandrel, fiul lui Ierernia, domni, darfoarte scurt timp. El, fratele sail, Bogdan, mama-

sail:

:

i-au

Sintiea,

46 ISTORIA. ROMNILOR IN CHIPURI SI ICOANE

sa Elisaveta, furs prinsi de Turd in 1616 sidusi la Constantinopol: copili trecura la legeaIslamului, iar mama acoperita de rusine ajunsein haremul unui Aga. Bogdan era insa in Po-Ionia la 1655, de sigur pe linga surori.

Ioan-Voda, al lui Simion, n'a domnit. Pinsprin 1640, el pindeste in Ardeal, unde stateape linga Gavril. Cred insa ca la sfirsit el s'aintors in tars si ca a fost Ingropat la manas-tirea Todirenilor din Burdujeni, intemeiata deun frate al tatalui sari, Teodor Movila. Chipurileamindurora se vad si astazi pe pareti, dar nue nici urma de morminte. Fata lui loan fu sotiacronicarului Miron Costin.

Petru, fratele lui loan, ajunse Mitropolit deChiev, si fu reformatorul Bisericil rusesti dinPolonia. El fu Ingropat in mandstirea de lapesters (lavra pecersca) din residenta sa (De-cembre 1647).

Fete le lui Ieremia, Regina, Maria, Ecaterina siAna, murira ca sotii ale urmatorilor nobili po-loni : Mihail Wisznowiecki, Stefan Potocki, Sa-muil Korecki si Stanislav Potocki : pe mosiileacestor familif trebuie cautate mormintele lor.

39. Coboritor din Movilesti dupa mama-saElisaveta, Miron Barnovschi Movila, ginerele luiRadu Mihnea, peri la Constantinopol, unde mer-'sese ca sa ceara." a doua oars Domnia Moldovel(2 Julie st. n. 1633). El cladise bisericile Barnov-


schi si Sf. loan din Iasi, precum si manas-tirea Birnova, dar nu se poate spune sigur dacatrupul sail a fost adus din orasul de peire,pentru a fi asezat inteunul din aceste lacasuri.Elisaveta, mama lui Miron, se stinse in Polonia,pe mosiile Movilestilor.

40. Vasile Lupu (Vasile e un nume adaus lasuirea 'n Domnie; numele sail de botez e Lupu).Arnaut, dar din parinti asezati in tars, casa-writ intaiu cu o Rominca, om foarte bogat,cheltuitor si darnic, de o trufie si de o poftade a stApini ce nu-si afia parechea, a rivnit,luptind si uneltind, Tara-Roma' neasca si Ar-dealul chiar. Dusmanii 11 rapusera la sfirsit.Trai Inca* o bucata de vreme la Constantinopol,saracit, parasit de Doamna, incunjurat de copiiiunel tiitoare $i muri in 1661, avind insa acumlinga dinsul pe Doamna."-sa Catrina, care locuiaInca la 1665 casa for de linga Arsenal. De si fiulsau §tefanita era atunci Domnul Moliovel, el nucrezu ca se cuvine sa aduca trupul tatalui sailpentru a-1 Ingropa din nal in stralucita bisericace cladise acesta la Iasi, Trel-Ierarhii. Poate caunul din cei doi frati ai lui Vasile, Gavril Hatma-nul, mort innainte de schimbarea de Domn din1653, sa fi fost astrucat aice, precum se va fi facutsi cu fiul lui Vasile, Joan, si cu altele din rudele celemulte ale Lupului. Dar in Trel-Ierarchi pietrele demormint ale familiei domnesti lipsesc cu totul.

43 ISTORIA ROMINILOR IN CBIPTIRi SI 1COANE

41. Lipseste si a lui Stefanita, nebunateculfid al lui Vasile, care muri de friguri rele, dupao scurta Domnie, la 29 Septembre st. n. 1661. To-tusi fu dus la Trei-Ierarchi si acum citiva anizin cursul lucrArilor de «restaurare» un Evreri agasit pe malul Bahluiului inelul ce se crede caar fi stat pe degetul tindrului Domn Stefan.

42. Istrati Dabija, un bun batrin betiv, muriin Scaun pentru ca vrista-1 era prea innaintataca sa-1 mai poata atinge nenorocirea maziliei,Sotia sa, Doamna Catrina sail Dafina, 1-a dusspre ingropare la manastirea Birnova din Iasi,in mijlocul «codrului» Inca. Pe mormintul luise cetesc aceste rinduri :

«Aceasta piatra a facut - o si impndobit- oDoamna Dafina Domnului ei, raposatului IoEvstratie Dabija Voevod, Domn al Terii Mol-dove, si s'a pus in ctitoria lui, manastirea ceanoud ce se chiama Birnova, in anul 7174 (1665),luna lui Septembre in 11, ceasul al doilea.»

in aceiasi manastire a ingropat si urmasul luiDabija, Duca-Voda, care tinea pe Anastasia, fatacu Buhu§ a Doamnel Dafina, o fetita Maria,singurul copil al lui Istratie-Voda (1667).

43. Duca insusi isi gAtise ca loc de ingro-pare manastirea Cetatuia de linga Iasi: acolofind inmormintata fiica sa, numita tot Maria,alt tinar copil ramas in pamintul moldovenesc(1672). Poate chiar ca si un (rate al DucAi se

LLUSTRISSIMUS Ar<zCELSISSINR:S PRINCEPSAC DOMIN IXIMINUS

[FERR_ .R131 -NI-OLDANT-E PRINCEPS. ETC .

R lit LI

VASILt LUPUDomn al Moldovel (1634-1663).

pupa o stamp din vremea luT.Reproducere facutli cu cheltuiala

d -nel Ecaterina G. Cantacuzino.

fr.

w. ,r

G .

kr:-..411t r;14,t, 1(;41 fvulirc,,n; pcivikko S

MORMINTELE DOMNILOR NqTRI 49

odihneste in biserica, innoita mai daunazi, aCetatuii.

Fiul sau unic, Constantin, domni de cloud onin Moldova, dar fu chemat, la urma, in Cons-tantinopol, si aici i se pierde urma. Sotia luid'intaiil era fiica lui Constantin Brincoveanu,Maria, si cu dinsa avu el un fiu, botezat cunumele muntenesc de Serban. Maria muri deciuma, tot in capitala turceasca, si micul §erbanse stinse in Tara-Romaneasca, peste putindvreme.

Mama lui Constantin, Doamna Anastasia,prinse dragoste pentru un beiu grec din Maina,si ajunse de risul tuturora. In 1700 ea se aflainsa la Constantinopol, cu Constantin, cu unflu mai mic, Stefan al carui sfirsit e necu-noscut si cu fetele Anastasia si Safta. Altafats Elena, fu sotia lui Nicolae Costin, statu simuri in Moldova, dar nu se afla urme din mor-mintul ei la Cetatuia Duculestilor.

44. 0 Domnie scurta avu Iliac fiul lui Ale-xandru I1ias. Era un biet om sarac, care, cindosindia pe cineva la vre-o plats de datorie, pu-nea mina in punga lui si ajuta pe osindit. Saracs'a dus innapoi la Constantinopol, unde n'a maivenit nici-o stire des* dinsul (1669):

45. §tefan Petriceicu, boier de tara, curat lasuflet, nestatornic si gpiostz, a fost odata Domnde la Turd, a doua oath de la Poloni, in mij-

4

50 ISTORIA ROMNII,OR fig CHIPIIIII sI ICOANE

locul carora s'a adapostit apoi. In 1705, vaduvalui, Mariana, iscaleste ca starostina de Zwolin.Ca staroste accrio va fi murit deci sotul ei.

46. Antonie-Voda Ruset, din Grecii Constan-tinopolel, cazu de la putere in 1678, scos deDuca, si TurciI it chinuira in tot felul, batindu-1trestii stipt unghii si tragind afarA tulpanele ce-1silisera sa inghita. El muri peste putin dupa a-ceste suferinte, iar fill sal Alexandru si Iordachitraira ca beizadele prin terile noastre.

Un amanunt duios e acela ca la biserica Sf.Nicolae cel domnesc din Iasi, dreasa de dinsul,se vedea pans in ultimele tim purl o piatra demormint pe care Antonie si-o gatise in zadar.Ea purta aceste cuvinte :

IMinunatul Antonie Ruset... inteIeptul, si-aacoperit mormintul, lucru de mare cuviinta; totfericitul Domn de Moldaviia Antonii Ruset §'atiales aciia (?).,

47. Dumitraco Cantacuzino, varul bunuluiPostelnic Constantin, era un Grec desfrinat sifara inima. A murit mazil la Constantinopol, deo umflatura la git, dupa 1685.

48. In sfirsit iata un Domn dintre boierii teril :Constantin Catitemir. Batrin, betiv, glumet ca siDabija, om de isprava si viteaz ca si dinsul.Murind in 1693, el fu pus intaiii in groapa cellgatise Antonie in biserica Sf. Nicolae cel dom-nesc, ctitorie a lui Stefan -cel -Mare, pe care el


o innoise. Apoi it stramutara la Miera, o manas-tire de linga Milcov, pe care el o facuse dinlemn. Nici dintr'un loc, nici dintr'altul nu putemc5pata vre-o inscriptie. Si iarasi n'avem nici-una de la manastirea Casinului, unde zaceGheorghe Stefan -Vod5, mort tocmai la Stettin,in 1668.

49. Fiul cel mare al lui Cantemir, Antioh, adomnit de doua on in Moldova, si s'a stins inConstantinopol, destul de tirziii,

50. iar marele invatat Dimitrie-Voda, a cel carea vrut sa faca binele nostru punindu-ne suptascultarea ruseasca, muri ca pribeag la 21 Au-gust 1723 in satul sail de locuinta, Dimitrovca,la 420 de verste de Moscova. Nu still daca acestfruntas al vremii sale, scriitor vestit, Domn, fillsi frate de Domn, academician, senator, sfetnicrusesc, are pans astazi pe mormint piatra pecare i-o datoreste macar recunostinta noastra,a Rominilor.

51. Tot innainte de Fanarioti trebuie socotitaDomnia altul boier de tara. Fost ginere al luiCantemir batrinul, Mihai Racovita fu un om greoitisi lard caracter. Dupa cea din urma mazilie a sa,el moare la Constantinopol, dupa 1744.

Avu doi fii :52. Constantin muri de betie in Bucuresti, Ia

28 Ianuar 1764. Totusi nu se stie unde 1-a in-gropat fratele sail Stefan, care se afla cu dinsul

52 ISTORIA ROMiNILOR IN CRIPIJRI SI ICOANE

§i-i urrna in Domnie. El insuqi daduse sotieisale Sultana, a Carel moarte it arunca in des-nadejde, locul de odihna la Golia (1753). Aceastamanastire, intemeiata innainte de 1600, fuseseprefacuta de Vasile Lupu, si in ea dormia TomaCantacuzino, bunicul de spre mama al lui MihaiRacovita.

53. Cit despre Stefan, el zace in vre-o bisericadin Constantinopol,

3. DOHINI1 FANARIOV.

1. Nicolae Mavrocordat, cuminte scriitor decalf, Incepe §irul lor, de si singe romanesccurgea §i in vinele lui. Dupa multe schimbariintre marire si primejdie, el muri de ciuma laBucuresti, §i fu Ingropat in minunata manastirefacuta de dinsul, a VacareOlor. Piatra lui ce sevede, neatinsa, pans astazi, are aceasta inscriptiepe care o talrriacim din versuri grecqti :

«Vazindu-te, morminte, ma tern de priveli§teaCad ascunzi in tine pe Nicolae DomnulMoldovel odinioard, apoi al Terii-Romane§fi,Pe ace] care aceasta biserica a intreitei lumini

[a soareluiDumnezee§te a innaltat-o din temelia ei chiar,Pe cel prea-intelept si Scaun al intelepciunii,Oglinda inteleptilor in sfaturi,

tat

MO4MINTELE DOMNILOR NOSTRI 53

Al carui neam vestit e din al Scarlatilor:Parintele i-a fost Alexandru, care la a Ot-

[maniloimparatie era talmaciul eel de taina.Dar pe care Muse le 1-aii incununat cu-a gloriei

[cununa,Acest mormint de marmura-1 incunun' acuma,Pierind de ingrozitoarea board a ciumil,LAsind durere nesuferita la fiiiSi la sotia sa si la rudele multe :Pe care sa-1 fericim toff dupa cuviinta,Rugind pe Domnul, eel ce vede toate,

puie sufletu 'n livezi inverzite.»

2. La Vacaresti gindia el sa i se adune nea-mul dupa moarte, dar nu i se implini dorinta.Pe fratele sau Scarlat, sotul unei fete a luiConstantin Brincoveanu, 11 rasa la MitropoliaTirgovistei. Loan -Voda, fratele lui Nicolae, 11

inlocui pe timpul cind acesta era prins deAustriaci in Ardeal ; aceasta nu i-o ierta fratelemai mare, care nu-1 dezgropa de ]a bisericaSf. Gheorghe Vechiti, unde fusese ingropat la1719. Numai doi copii ai lui Nicolae sint in-mormintati, fara pietre amintitoare, la Vacaresti.Doamna Pulheria si un alt flu zac la Mitropolie.

3. Constantin-Voda, fiul lui Nicolae si omulcare avu indrazneala sä declare pe terani liberi,fu rinit intr'o lupta dintre Rusi si Turd, la 1769.

Sa -i


Dus la Iasi, ca prins de razboiil, el muri aici,«Si 1-ail ingropat cu mare cinste boierii in Iasi,ca pe un Domn), spune Cronica, fall sa arateinsa si locul de inmormintare unde se coboriacest biet mosneag, mai batrin si decit vrista lui,care n'avu parte de un sfirsit in liniste. tim insade aiurea ca sicriul, dus pe umeri de patru ge-nerali rusi, fu asezat la Mitropolie.

4. loan, fratele lui Constantin, muri la Con-stantinopol, iar fiul sail Alexandru fugi din Mol-dova, unde era Domn, la Rusi in 1787. Inca in1804 el si Doamna-sa sena(' din Moscova, undei se ridica mormintul, in manastirea Daniil, la1819, cu o inscriptie simpla.

5, Alt Alexandru, fiul lui Constantin, mazilitpentru a face loc precedentului, e ingropat laConstantinopol.

6. Ca neam vechiil, Inrudit cu Mavrocordatii,stall innaintea noastra, de la inceputul epoceifanariote, GhiculestiI. Grigorasco-Voda avusepe Matel (numit asa dupa bunicul de pe mama,Matias Sturdza.), si fiul acestui Matel fu al doilt aGrigore-Voda Ghica. Moartea-1 gasi la Bucuresti,si pe mormintul sail, in necropola cea noua, laPantelimon, se ceteste acest epitaf :

«Datoriia cea obsteascaDe pre firea omeneascaImplinind prea-fericitul,

MORMINTELE DOMNILQR NOSTRI 65

De-a pururea pomenitulGrigore cel prea-innaltGhica-Voda incoronat,Domn In Tara-RumaneascaSi in cea moldoveneasca,Care, cu minte nalta domnindSi cu dreptate carmuindDe pre vrema ce-aceste tar[i]Cu inteleapte Indreptar[1],La a doaolea Domnie,Data de la 'mparatie,Din Scaunul cel stramo§ascLa laca§u1 cel cerescS'ati mutat far de prihand,Cu pace si cu pohvald,Tar trupul sau cel de omCu cinste ca de un DomnAicea astrucatSi ingroparii s'ati datLa a sa domneasca zidireSpra veacinica pomenire :

Avgust 26 d., leat 7260 [1752].

t 1759, Mart 14, pristavindu-sa intru fericire§i Mariia Sa Doamna Zoita, s'ati pus oasele totinteaciastii mormant al raposatului intru feri-cire Domnu Grigorie Ghica Voivod, iubitu sotuMarii Sale, intru al saptelea an dupa raposa-

sail


rea Marii Sale, :viindu de la tam Moldovii cuprea-iubitul fiiu Marii Sale lo Scarlat GhicaVoivod cu Domniia Tariff-Rumanesti, si, insusiManila Sa viindu cu alaiu si cu toata boerimeasi cu toata oranduiala Domnii si cu Sfintia SaMitrop[olitul] taril chir Filaret si cu amandoiepiscopil si cu alti zeace arhierei straini, adu-candu-sa din Bucuresti pans aid, s'ati asazatintr'acest mormant cu mare cinste si cu multajale da norodu, pacum Maria Sa au pohtitu,pentru veacinica pornenire.)

Cum se vede din aceasta inscriptie, scrisanumai in romaneste, si Doamna-sa lua locullinga dinsul, in acelasi stralucit mormint demarmura. Un frate, Alexandru, taiat de Turd,al caror dragoman fusese, a fost insa ingropatla Constantinopol. Tot acolo se odihneste fiullui Grigore, Matei. 0 fats, Ruxanda, muri cumult mai tarzia, in 1780, si ea 41 gasi odihnain marea biserica-mausoleil ridicata de tatal ellinga Iasi, Frumoasa.

8. Scarlat, cellalt flu, murind la Bucuresti, einmormintat in biserica Sf. Spiridon Nou, si pemarmura lui cetim, pe greceste, ceta ce urmeaza:

«Pe marele'n sinu-iAcopere mica

oarba piatra,Pe .Scarlat Domnul,Fiu lui Grigore,

.i

MORMINTELE 'DOMNILOR NOSTRI 57

Din a Ghiculestilor mare vita,Care de boala naprasnicaA perit in Dacia [Tara- Romaneasca],Dupa ce domnise 'nfaill in Moldova,Iar a doua oarsDomn in Dacia,Avind virtutea aceiaCA pentru toff supusii salEra ca un parinte bun.Pentru care, cu puternicaDurere, dat sufletul,Cu lacrimi minglindu-1.Ci mormintul i-a 'nnaltatFiul sau vestitul,Si mostenitor al puteril,Si cti jalnice plingerlToff din toate partileCintam pomenireaCelui,splecat spre partile cerulul.

In anul 1766, Decembre 2.z

Acest flu Alexandru muri in Constantinopol.8. Grigore, fiul lui Alexandru, gospodar Idea

pareche, modest §i crutator, foarte mult cinstitde Turci, putea nadajdui soarta lui Grigore alII-lea. Dar in marea biserica domneasca a Sf.Spiridon din Iasi se ingropa numai trupul sadciuntit de capul pe care Turcii, cari-1 taiaserapentru tradare, it duser5 la Constantinopol. Peaceste jalnice ramasite se ceteste :

i-al

58 ISTORIA RomNiLoR N CHIPURi SI ICOANE

« 0 drasla a GhiculestilorLui Grigore-al Dacilor Domn vestit,Cu evlavie 'nvelit, din stram4-ca .acestia,Ascunde-acest mormint frumos trupu-i.El a fost smuls de-o naprasnica moarte,Iar acum in lacasul ceresc locuieste.»

9. A treia familie care a domnit pans la 1774,numai in Moldova, Callimachil (numele de lainceput, romanesc, al neamului e insa Calmasul)n'a lasat decit un singur mormint domnesc pepamintul terii,. de unde-si tragea obirsia. 0 in-scriptie greceasca, push in numele DoamneiElena, na'scuta Mavrocordat, pomeneste in bi-serica Sf. Spiridon, pe loan, copilul «cu fata demin, al ei si al lui Grigore-Voda Callimachi.Grigore, taiat de Turd, in 1769, zace in Con-stantinopol, ca si tatal saii Ioan-Voda. Fratelelui Grigore, Alexandru, muri dupa 1821, adus,de prigonirea turceascd, a cersi la usile cresti-nilor. Fiii lui, Scarlat si loan, full ucisi in Asia,la Boli si la Cesarea Siriei. Numai Doamna luiScarlat, Smaranda, fiica lui Nicolae-Voda Ma-vrogheni, si ea adusa de imprejurari la maresaracie, e inmormintata, la Iasi, in biserica Go-liei : moartea i s'a intimplat la adinci batrinete,in 1842 abia.

10 Dupa". 1774 se ridical familia Ipsilantilor,Alexandru-Voda, cel Domn dintre dinsii,d'intaid

MORMINTELE DOMNILOR NO RI 59

moare foarte batrin, prin osinda turceasca, la1807 abia, la Constantinopol. Fiul sail Constantinfugise atunci in Rusia, si el zace Inteo bisericadin Chiev supt un monument destul de simplu.Un frate al lul Constantin, Dimitrie, e inmor-mintat la Constantinopol, unde muri in cea

tinereta. Ipsilantestii lasat nici unuldin mortii lor in tars.

11. Tot asa si Moruzii. Constantin-Voda, in-cepatorul maririi lor, muri dupa 1782 in Con-stantinopol. Dintre fiii lul Gheorghe, fu ucis inCipru, Dimitrie si Panaioti perira taiati de dinsiipentru tradare, In 1812. Alexandru-Voda, ombun si nobil, se invrednici de o moarte obscurain mijlocul lor, la 4-5 Iulie st. n. 1816.

12. Mihal Sutu cel moare la Constan-tinopol si se ingroapa acolo. Alexandru NicolaeSutu fu dus, in 1821, cind muri de boala inBucuresti, tot la Sf. Spiridon, fara sa i se fi puso inscriptie deosebita, in mijlocul tulburarilorrevolutiel. Cellalt Mihal Sutu, din 1819-21, rataciprin Europa si se duse apoi in Atena, capitalaGreciei libere, si muri acolo. Nici el n'ail cutara noastra legatura trainica si sfinta a mor-mintelor.

13. Amindoi Domnii din familia Caragea, Ni-colae si Gheorghe, ramas la noi, ci unulin Constantinopol, altul in Atena.

14. Dintre Domnii intimplatori, Nicolae Mavro-

n'aii

n'aii

d'intaia

60 1STORIA ROMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE

gheni, care-0 cladise o biserica 'n Bucurestl,moare taiat in tabara turceasca de la Dunare,lard sa aiba parte de vre-o ingropare, iar trupullui Hanger li, injunghiat si decapitat, se aruncala Sf. Spiridon din Bucuresti, in mormintul luiScarlat Ghica. In sfirsit un Manole Giani-Rusetpiere 'n pribegie la Rusi.

4. DOMNIt CEI NOL

1. Dupa 1822, Rominii capatara iarasi Domnidin neamul lor.

Cel d'intaiil Domn national al Terii-Roma-nesti, cucernicul Grigore Dimitrie Ghica, e in-.mormintat la Colentina, supt un urit monumentde piatra innegrita, linga mausoleul de la Tel,unde venira la el pe rind fii si nepoti de fii. In-scriptia stingace de pe mormintul saracaciossuns astfel :

Pietrile dupa ulite cetatii vecinateMarturisit-ati calator[ilor] ce fapte laudateGhica Grigorie a lucrat, Domn plin de intelep-

[ciune :L'al lui mormint esti dator ismerenia-ti depune.

1835 [= =1834], No. 4.

2. Contemporanul sau moldovean, bunul pa-triarh Joan Sandu Sturdza, muri si el ca simplu

iinparticular tara unde domnise. El fu inmor-

MORMiNTIIL Lid ALEXANDRII VODA-GHICA (In minastirea Pantelimon, de ling& Bueureetf).Reproducere Meta cu cheltukaa d-uel tidings Oldnescu, niacin[ Ghica.

'4,1r;. '4

e. u-4

e- 4r ..v

, MR.1. ., VS -LI , 4.

4 '1'. .. f: sttR...R:.- FILFLIMIL- R..-7;.11LR. _

I'.

I_

1: ...1-.1. pc : \ Kin It t.11-11KA IK . II.' -

.

.:P

. . .

'

. .

60-"V&E.Alr=r=P,R1^

.)4

f . A.

0At

=1-

MORMINTELE DOMNILOR NOSTRI

mintat supt o simpla piatra in biserica Stur-dzestilor la Iasi, Barboiul. In versuri bunisoarese cuprinde aceasta pomenire a lui :

Intre muritoril lumel cind eram si eiz ()data,Dam povata.', sfat, porunca la oricare judecata.In a mea origins nobilu, in sfirsitil si domnitorii,Statuiti patriel si sprijina peste drepturi si po-

[porii :Vazuiii slava, cinste 'mpreajma-mi, avuiti schiptru,

[stapinireDar in sfirsif suferit-am si a soartei prigonire.Acum iata supt aceasta piatra staii eu muritoril,Caci viata amarita un desert e plin de nori.

S'a savirsit din viata la 2 Fevruarie 1842,domnind in Moldova de la 1822, lulie 1, pansla 1828, April 23.>>

3. De acum Domnil goniti de framintarilepentru alcatuirea unei noua orinduiri mor instrainatatea europeana, spre care-i chiama gus-turile for de oameni bcigati si doritori de o viata.placuta. Ramasitele lui Mihai Sturdza si GheorgheBibescu, acelea ale lui Grigore Alexandru Ghicaau rarnas in Franta sati Germania. Lui AlexandruGhica i s'a facut loc la Pantelimon, supt unimens monument de marmura sculptata, maifrumos decit oricare din ale Domnilor nostri.0 litografie, acum foarte rara, represinta con-voiul sail de ingropare. Adus de la Nizza, unde

61,

62 ISTORIA. ROMiNILOR IN CHIPURI SI ICOANE

murise, Barbu Stirbei se odihneste acum in mij-locul harnicei gospodarii moderne de la Buftea.Iar cel Domn al Romaniel unite, Ale-xandru Joan Cuza, a fast stramutat in bise-rica de la Ruginoasa, astAzi o mosie arendatala Ovrei.

Si astfel din mormintele vechi si noua s'a ri-dicat Innaintea cetitorilor lungul sir, glorios sinenorocit, al Domnilor Rominimii....

d'intain

II.

DOAMNELE ROMINE

II.

Doamnele romine.

Despre Domnii ce au stapinit aceste teri, des-pre luptele, tratatele si nenorocirile lor, s'a vor-bit destul, si bine si, mai ales, rail. Viata intregiiteri se cuprinde in faptele lor, care s'ail fa:cutin numele ei. Din potriva, o uitare nedreapta aacoperit totdeauna, ca o buruiana de Ora:sire,mormintele Doamnelor, ce au stat alaturi de sotillor, in mijlocul furtunilor unui train asa de zbu-ciumat, incit abia ni-1 putem infatisa astazi. Fi-gurile viteze, figurile dureroase, figurile bine-facatoare si sfinte, modestele figuri blinde seimpartasesc de aceiasi nepasare din partea scrii-torilor. §i ca si Doamnele sint date uitaril Dom-nitele, a caror copilarie si tinereta a trecut maitotdeauna printr'un lung sir de pribegil si rata-ciri si pe care nunta le-a stramutat in locuri

5

-N.gitteresveitMr." --"--4747"5'

66 ISTORIA ROMNILOR IN CHIPCIR1 SI ICOANE

foarte departate de noi, de unde adesea n'aumai venit nici-odata sa-si vada parintii si tara.

Despre Doamnele noastre se poate vorbi dincloud puncte de vedere : intaiii din acel al ori-ginil for si apol din acela, nu mai putin insem-nat, al rostului pe care-1 aveail la Curtea pe-trecerilor sail la Curtea afacerilor. Id si colo,se prind de la sine in aceasta batatura de ideiflorile stralucitoare, vii ale caracterelor, ispravi-lor si suferintilor acestor Doamne.

I.

In ceia ce priveste origina, neamul si rangulinnainte de casatorie al Doamnelor Terii-Roma-nesti si Moldovei, trebuie sa se tie sama de celetrei epoce, in care se desface, din punct de ve-dere politic, si nu numai din acesta, trecutulnostru. Cea d'intaiii e a neatirnarii de fapt, ceade-a doua a unei supuneri cinstite si crutatoarefats de Turd, cea de-a treia se deosebeste prinascultarea desavirsita de acesti stapini. Anil 1550si 1720 ar fi punctele de despartire. Iar dupa1859 incepe, fireste, epoca a patra, de neatirnarenoud, in care traim.

In cea d'intaiii epoca, originea Doamnelor va-riaza dupa." cum barbatii for erail Domni in Scaun,Domni legiuiti, El ai unor stapinitori, sat erailniste tineri copii din flori, cari nu stiail daca

DOAMNELE ROMINE 67

vor ajunge sa domneasca si el vre-odata. Faraindoiala ca acestia din urrna se insurati mai raildecit cel Domnil sau fill din casatorieal Domnilor. Bietii oameni traiail din greil, cres-cuti cu frica mare de mamele lor, feriti de ochiituturora, aratati, la on -ce prilej, ca feciori deboieri sati chiar de oameni de rind, ca odrasleale sotului cu care le maritase Domnul, iubitullor. In saracia si teama lor el se faceati calu-gari, negustori de blanuri, de stridii, ciobani,adeca oieri peste turme multe, si poporu], carenu uita ce fusesera ei mai innainte, li zicea sica Domni: Calugarul, Ciobanul, Stridiagiul.

De foarte multe ori, un astfel de om, care jert-fia toate numai pentru slaba nadejde nesiguraa Domniei, nici mai facea pacatul sa se in-soare. Cind insa el isi lua nevasta in zilele grele,se innalta odata cu dinsul in tronul terii o biatafemeie fara nici-o pregatire pentru mariri deacestea. Altfel era insa cu Domnii si tinerii Voe-vozi pe cari-I insurail parintii lor, Domnii. Acestia-si cautati sotii Intre neamurile marl ale terilorvecine si, daca se poate, intre neamurile stapi-nitoare ale lor.

Neaparat ca se cerea ca mireasa sa.' fie deaceiasi lege : ortodoxa deci, si nu catolica. Inaceasta privinta, Domnil munteni aveati alegereamai usoard. Dincolo de Dunare eraii, in adevar,ping pe la 1500, o multime de dinastii ortodoxe,

d'intaiii,

null

68 ISTORIA ROMiNILOR tN CHIPURI SI ICOANE

mai vechi decit acea de la Arges sad de laTirgoviste si Bucuresti, asa incit pentru ai nostriera o cinste sa se incuscreasca cu ele. Pe vre-mea cind se inchiaga Marele-Voevodat al Terii-Romanesti (1300-1350) erail trei neamuri de Tartbulgaresti, in cele trei Bulgaril ce se facusera peatuncea: una la Marea-Neagra, alta la Tirnova sio a treia la Vidin; &aid apoi neamurile regale sir-besti din Serbia si din Bosnia, mai tirzid si dinHercegovina ; veniad apoi o multime de stapi-nitori mai mici, tot dintre Sirbi, in Macedoniasi linga Marea Adriatica ; in sfirsit ceva maideparte straluci Inca pind la 1453 familia im-pardteasca a Constantinopolei, cu multe ramurilaterale.

Numele se luau de alte vremi dupa normecare nu se mai tin in sarna astazi une on seda copilului acela al sfintului serbat in zivacind el era nascut; dar de obiceid al unei rude,si anume se incepea totdeauna cu ruda careboteza sad cu aceia mai insemnata prin vristasad prin rangul ei. Domnii cel vechi de pesteOlt, cari n'avead inrudiri luminate, se chemadterdnqte Litovoi, Bairbat; unul de dincoace deOlt are numele de Seneslad, doi judeti, cdpeteniide judete, se numesc Joan si Faircas. La Dom-nii Voevodatului celui mare intilnim nume caAlexandru, care e al unui Tar bulgaresc, caMircea, care e al unui domnitor de la Avlona,

:

DOAMNEME ROMINE 69

la Marea Adriatica (Mrcsa), ca Mihail, al altuiTar bulgAresc, ca Vladislav (Vlaico), care amin-teste Bath si Voevozi bosniaci. Inrudirea din as-tiei noastre s'a facut deci neaparat cu Bulgariidin Vidin si cu Sirbii. Multe neamuri boieresti auvenit impreuna cu Doamnele de peste Dun Are.

Numele tuturor acestor Doamne mun-tene s'a pierdut, afara de al Calinichiei carepare sA fie Greaca sotia lui Radu si mamalui Mircea, daca nu si a fratelui sail Dan. Nuse cunosc decit putine Doamne muntene delegea Rasaritului din veacul al XV-lea. Stim peal Eupraxiei, sotia lui Vlad Calugarul : daraceasta pare sd nu fi fost de neam mare, ci sase fi calugarit ()data cu sotul ei innainte caa cesta sa fi ajuns, in 1481,1a Domnie. 0 fats aEupraxie, purtind numele drept romanesc deCaplea, lua intaiil pe boierul Staico LogofAtulsi, ramiind vaduva, tatal ei desparti de nevastape favoritul sail Bogdan Vornicul, din Moldova,insurindu-1 cu Caplea, care muri in 1511, fiindingropata la Dealu.

innaintasul si dusmanul acestui batrin calugar,Basarab-cel-Tinar, era insurat si el cu o femeiede rind, Maria. Despre dinsa se stie ca a statprinsa o bucata de vreme la Brasov. Acel cepusese mina pe dinsa era tatal lui Basarab,Basarab-cel-Batrin, si se stie ca el a tinut douasotii, dintre care insa nici-una de neam mare :

d'intaiii

70 ISFORIA ROMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE

pe fata unei Maria (aceasta sotie a fost mamacelul de-al doilea Basarab) si pe fica unui Grec,Sinadinos al Capitanului. Batrinul avea si ofata cu aceasta sotie, si, in ciuda lul, Basarab-cel-Tinar prinse si tinu in robie pe sora savitriga.

Sotia lui Radu-cel-Frumos se chiama tot Mariasail Maria-Despina, si era tot din rindurile fete-lor de boieri : ea a intovarasit pe fiica el, careajunse sotia lul Stefan-eel -Mare ; acesta o luasein robie la 1473. Ajungind soacra biruitorululsi a pierzatoruluI sotului el, ea muri in anul1500, la 11 Maitt, fiind Ingropata in necropoladomneasca a Putnel.

In manastirea Govora se vede linga chipullui Radu-cel-Mare, fiul lul Vlad Calugarul, oDoamna cu coroana pe cap, benzi de fir pepiept si lungi cercei cu pietre scumpe. EDoamna Catalina, ceia ce inseams Ecaterina.De si Radu se casatori ca flu de Domn, eapare sä fi fost tot mladita a unei familii boie-restI. Crudul Mihnea tinu pe o Voica, ce ra-mase vaduva tinara pe urma lui, dupa uciderea-Iin Sibiiil, la 1510 ; de la dinsa avem si o scri-soare care Brasoven1 si altele pe care i be scrieun flu al lui Mihnea, numit Mircea ; pe el si pea fata Ruxanda, maritata atunci cu Bogdanfiul lui Stefan -cel-Mare, Voica -i iubia Ca pefiiI el adevarati. La casatoria Ruxandel cu Bog-

DOPMNELE ROMiNE 71

dan, tinarul, dar uritul Domn moldovenesc, setrimesera cu mireasa 24 de a cesti de argint su-flate cu aurD, lucrate in Ardeal, care i se da-dusera de zestre. Craiovestil, boierii ce stapiniailOltenia si faceau Domnii, dadura creatiunil lor,copilandrul Vladuta, o tinara Doamna Anca.

Ast-fel ajungem la casatoria imparateasca alui Neagoe Basarab.

Acestea sint Doamnele ortodoxe, nascute inTara sail straine, ale Teril-Romanesti.

Intitnplator insa, pentru anumite scopuri poli-tice, DomniI munteni, cari ingaduiau, ba chiarsprijiniail, din acelasi motiv, propaganda ca-tolica, isi luau si Doamne de legea Apusului.Regil Ungariei erail, din partea lor, bucuroside asemenea incuscrirl, asa de folositoare dinatitea puncte de vedere.

Inca din veacul al XIV-lea se facuse o astfelde legatura de familie. Nicolae Alexandru-Voda,care avuse cu alta sotie, ortodoxa, pe Vladislav,urmasul sau, lua pe la 1350 pe o coboritoare avechilor Bani de Severin, Romini unguriti sitrecuti la religia catolica. Aceasta Doamna, Clara,avu cloud fete, care arata insa a fi fost orto-doxe amindoua : una, Anca, lua pe Strasimir,stapinitorul bulgaresc al VidinuluI, iar alta, Slava,ajunse stapinitoare in Serbia.

72 ISTORIA ROMINILOR IN OHIPURt SI ICOANE

Si Tepes se invrednici de o sotie catolicd. Eaera chiar ruda regelui unguresc de atuncea,Matias Corvinul, si casatoria se facu, cu toatdimpotrivirea Turcilor, la inceputul anului 1462,sail in cele din urma zile ale anului precedent,°data cu incheiarea unui tratat intre Tara-Ro-maneasca si Ungaria. Nu stim cum o chema peDoamna catolicd a acestul om strasnic. Cu dinsaavu Vlad dol fiu : unul statu pe lingd cel de-aldoilea Joan Corvin, fiul lui Matias, iar cellaltmuri in slujba episcopului de Buda. Mihnea nuera fiul catolicel, dar si lui i se impuse, la CurteaungureascA, o nevastd de aceasta lege, culeasdprintre multele rude romeinegi, dar catolice (find-ca erail nobile) ale regelui.

II.

Intemeietorul Moldovei, Bogdan-Vodd, va fivenit de peste munti cu sotia sa, o fats de cneazde acolo, fart indoiala, si cu acel flu Latco,care -i urmd. Dupd un vechia pomelnic, Mitro-palitul Dosoftei cid, in versurile sale adause laParimiile (Proverbele lui Solomon) din 1683,nurnele acestei d'intaid Doamne a Moldovei :Maria.

Latco tinu, de sigur, pe o Romincd, si poatesa fi fost si el insurat la coborirea din Mara-mures. Cind el se facu a trece la catolicism,

II u

pa u

n ta

blod

din

cas

telu

l Am

bras

in T

irol

-cu

E-

°g

Fas

VLAD TEPESDomn al Teril-Romiinesti (1466-62 ; 1470.

Duna un tablod din eastelui Ambras (in Tirol).

DOAMNELE ROMINE

nevasta-sa nu-1 urma pe aceasta cale, si despredinsa se vorbeste intr'o scrisoare pe care Papao indrepta catre noul convertit in 1372.

Din casatoria lui Latco cu aceasta ortodoxaindarAtnica se nascu o fats, Anastasia, care muriabia in anul 1420. Ea pastry legea mamei salesi dadu marea mosie Cotman manastirii din RA-anti. Cind muri Latco, i se cuvenia moste-nirea Moldovei. Boierii if cautara un sot, si-1 ga-sira in singura tara vecina, unde erail neamurimarl' de legea Rasaritului, in Litvania ruseasca,cu care se margenia Moldova de miazanoapte.Un tinar principe din vestitul neam al Korya-towyczilor, Iuga, veni deci in tail, se minutiacu Domnita si stapini, dar numai putin timp,caci fu ucis.

Acei cari luptaserA cu el gasira insa o altafemeie din neamul lui Bogdan intemeietorul,poate o sora a lui Latco. 0 chema Musata, dar,fiindca trecuse la catolicism, i se zicea Marga-Teta. Ea luase de ba'rbat pe un Stefan-Voda,cu care ava trei fil : Petru, Roman si Stefan.Acestia se razboira Infant, apoi domnira pe rind.Un act al 1M: Roman pomeneste pe mama-saMusata, la 1392. Petru era ortodox, dar mania-sa cladi, in Siretiii, biserica Sf. Joan Boteza-torul, unde fu si ingropata.

Nu §tim de unde venia Anastasia, sotia luiRoman, care fu ingropata in orasul si in bise-

73

el


rica facuta de sotul el, la Roman. Am banui caera fiica lui Iuga si a celei d'intaiil Anastasia.

Obiceiul inrudiril cu strainii urmeaza si maideparte, cautindu-se principese litvane sau chiarpolone, catolice. Cea Doamna a liii Ale-xandru-cel-Bun, ingropata la 1410, supt baptis-teriul bisericii latine din Baia, e catolica Mar-gareta, cu care el se casatorise Inca din Polonia,Hind pretendent numai la coroana Moldovel. Adoua sotie a marelui Voevod poarta numele deNeacsa sau cum talmaciail carturaril Ana,si era poate o fiica a lui Mircea-cel-Mare: ea nascu,la 20 Iulie 1409, pe mostenitorul tronului, Ilie, iar,la o data urmatoare, pe acea Chiajna, care muriabia in 1479, nemaritata, cad nu gasise un barbatde potriva el. Mormintul Anei se vede si astazI inmanastirea Bistritel, linga paretele din stinga :data mortii, insemnata acolo, e 2 Novembre 1418.Indata stapinitorul moldovean, care era destulde batrin acum, peteste pe o ruda, o vary aregelul Poloniel, Ryngalla, care era si ruda luiin al treilea grad», de pe bunica-sa Musata,

flied a vre unel Polone. Casatoria se desfacu,fara copii, in 1421, dupd cererea Ryngallel, carearatase ca sotul el nu vrea in ruptul capuluisa se faca si el catolic.

Dar, peste putin, o alts nunta cu mireasa ye-nita de peste hotare se seri:4 in Suceava. Vla-dislav, regele Poloniel, se casatorise a doua oars

dfintaiii

DOAMNELE ROMiNE

cu fata unui duce litvan, Sofia, si Alexandruceru pentru mostrnitorul sau Ilie pe Marinka,sora reginel. Mitropolitul cel d'intaiii al Moldovei,Iosif, o ruda a Domnuldi, facea slujba nuntii la23 Octombre 1425. Marinka fu o buns si cre-dincioasa sotie pentru bietul Ilie Voevod, caremuri orbit de fratele sau, si o mama plina deingrijire pentru fill sal, Roman si Alexandru,cari se luptara mult timp pentru Coroana simurira amindoi otraviti. Fata lui Ilie si a Marinkal

care era ortodoxa se numi Anastasia, casi bunica el. 0 sora mai mare a el a fost sotia JulVlad Dracul, si aceasta e casatorie si-gura intre cele doua Case domnitoare romanesti.

Doamnele urmasilor lui Ilie nu ni sint cunos-cute. Dar se stie ca unul dintre el, Petru Aron,lug. pe batrina sora a Jul loan Corvinul, o fe-meie de 50 de aril, si o RomincA din Ardeal,de lege catolica. Dec. aceasta e a doua casa-torie princiara intre Romini din ten. deosebite.

Stefan-cel-Mare era fiul lui Bogdan, flu elinsusl al lui Alexandru-cel-Bun si al unel Oltea,care se marita dupa scurta el iubire cu Domnulsi avu cloud fete (Maria, sotia Jul Sendrea, si So-rea) si trel fil, Ioachim calugarul, Joan si Petru,ce sint astfel flap: intregi al marelui Domn.

El lua puterea in 1457, neinsurat, callanevasta la Rusi ca si Ilie. Dar Stefan merse ping.

75

cead'intaiti

3i -si


la Chiev si de aid II sosi mireasa, Evdochia,fiica lui Olelko si sora lui Simion cnejii, cucare facu nunta la 5 Iu lie 1463. Viata ei a fostnenorocita si scurta. Ea muri in 1466, lasindnumai o fats, Elena, pe cind alte femei dadurabaieti lui Voda. Elena ajunse nevasta mosteni-torului tronului moscovit, Joan. La 1484 i senastea un fiu, Dimitrie, menit sa iea mostenireabunicului sail, Mare le-Principe, cad sotul Eleneimurise. Dar sotia cea de-a doua a batrinuluiPrincipe, Sofia, din neamul imparatesc al Gre-cilor, care si ea era mama unui fiu, se puseimpotriva. Elena si Dimitrie furs aruncati intemnita la 1502, si nu traira multa vreme dupace-si capatara libertatea. Fiica lui Stefan -cel -Marese stinse in durere la 1505.

A doua sotie a lui Stefan veni din Mangup,un orasel pe stinca, in Crimeia, unde stapiniao ramura a Comnenilor imparatesti din Trape-zunt. Maria Comnena fu cununata cu Stefan la14 Septembre 1472, de sigur in manastirea ceadin noti zidita a Putnel. Ea n'avu nici-un fel denoroc: cei doi frail ai sal se luptara intre sine,cel mai mic ucise pe cel mai mare ; Turcii lu-ara in 1475 Mangupul si nu lasara in viata, dintot neamul, decit un copil, care trecu la legealor. Maria simti zguduiturile primejdiei din 1475,

cind Stefan batu pe Turd la Podul-Innalt, siale nenorocirii din 1476, cind el fu invins la

DOAMNELE ROMtNE 77

Razboieni si cifava vreme nu stiu nici daca elmai traeste. Cu citeva zile innaintea Craciu-nului din 1477, ea muria, si trupul, acoperit cuun giulgiii imparatesc, fu coborit in gropnitaPutnel. Piatra ei de mormint poarta aceastainscriptie: «In anul 6985 (1477), luna lui Dechem-vrie 19, a raposat blagocestiva roaba lui Dum-nezeil Maria, Doamna blagocestivului Io StefanVoevod, Domn al terii Moldovei, fiul lui BogdanVoevod».

Pe atunci cresteaii la Curtea lui Stefan-cel-Mare, linga mama lor, cloud roabe domnesti,fetele lui Radu-cel-Frumos, care li lasase cazestre marea lui frumuseta. Stefan nu fu celdin urma care sal vada aceasta, si Inca din 1480el lua pe Maria, ca a treia sotie a lui. Ea-idadu un flu, Bogdan, care ramase singurul inviata si mosteni Domnia, precum si o fats,Maria, care se stinse, nemaritatA, ca si Cneajna,in 1518. Maria Doamna insasi, care traise cloud-zed si patru de ani cu gloriosul ei sot, se maiinvrednici de septe ani de viata, murind abia inFevruar 1511. Mormintul ei se vede pind astaziin necropola domneasca a Putnei.

Neagoe Basarab, Domnul Terii-Romaneti, 1u5.,de sigur dupa suirea sa pe tron, pe acea Des-

78 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURI. SI ICOANE

pina sau Milita, care e unul din cele mai cu-rate chipuri de Doamne romine. Foarte evla-vioasa, iubind ca si Neagoe cladirile, juvaierele,cartile pretioase aceste cloud insusiri sint in-trunite de inchipuirea poporului in legendacare o face sa-s1 vinda podoabele ca sä sepoata mintui .cladirea mandstirii de la Arges ,buns sotie si duioasa mama, ea nu-si dezmintianeamul innalt din care se coboria. Tatal sauera numit de Sirbl Tarul Lazar Despot si era unuldintre cei din urma representanti al neamuluice stapinise cloud sute de ani asupra Serbiei.Un vat- al el, Maxim, adapostit in Tara-Roma-neasca, al carei Mitropolit ajunse, facu lui Nea-goe scumpul dar al acestei femei alese.

Nici Despina insa n'avu zile fericite. Fiii elJoan si Petru, fiica, Anghelina, murird in vristafrageda. Dupa noua ani de casatorie, se stingeasi sotul el, Inca final.. Fiul Teodosie, dezbracatde mostenirea lui, muria la Constantinopol, farasa fi putut avea macar mingiierea ca i-a ador-mit pe brate. Apoi, ea fugi in lume, ratacindmulta vreme prin Ardeal, dezbatindu-se cu da-tornicii unul sot risipitor pentru lucrurile fru-moase. Doua fete ale el se aflaii linga dinsa,Stana si Ruxanda : si cea mai mica era asa defrumoasa si, inteleapta, incit amindoi Domnii ro-mini de atunci incepura.' ca in povestile cu fatade imparat razboiil pentru dinsa, in 1525.

DOAMNELE ROMiNE 79

Fu invins Moldoveanul, Stefan cel Tinar, flual lui Bogdan Orbul si nepot de flu al lui Ste-fan-cel-Mare (mama-sa insa nu era Doamna luiBogdan, Ruxanda, ci numai iubita lui, Stana, pecare o ingropa totusi in Putna). Sohi muntenivenisera la Sibiiu Inca de la 17 Ianuar 1526pentru a lua pe frumoasa Domnita Ruxanda.Nunta ei cu biruitorul, Radu de la Afumati, fuzabovita putin de razboiii, si ea nu se facu decitin Maiii-Iunie urmator.

Doamna Despina nu trecu insa in tara, cutoate Ca ginerele ei ceruse pentru aceasta siinvoirea regelui unguresc. Inca in 1528, ea stateatot in Sibiiu, trimitind numai din cind in cindstafete, in tara unde domnise. Fiica ei cea maimare fusese maritata cu Stelanita, care nu ur-mase exemplul tatalui sau, ce ruinase tara pe-tind mai multa vreme fara folos pe Elisabeta,sora regelui Poloniel. Inca din 1527 insa acestginere era ucis si se banuia ca Doamna, inte-leasa cu boierii, i-ar fi pregatit sfirsitul. Si eadisparea insa peste putin, la 1531. Cu doi aniinnainte, ginerele muntean era ucis si el deucigasi, de neam mare, impreuna cu un fiu alsail din intaia casatorie.

Basarabeasa rataci deci si mai departe intrestraini. Abia in 1535 tronul muntean era ca.'patatde Radu Paisie, care lua de sotie pe Ruxanda,cred. Radu facu nunta la 1541 ; copilul lui cu

80 ISTORIA ROMiNILOR IN CHIPIIRI SI ICOANE -

fata lui Neagoe primi numele de Marco, asa deobisnuit in baladele sirbesti. Batrina Doamnaveni si ea in tara, unde o gasim, stind in Bu-curesti, la 17 Novembre din acest an chiar. Darcaderea, in 1545, a lul Radu o arunca iarasi inpribegie. Acolo muri ea peste vre-o zecela unde -i placuse totdeauna sa petreaca.Numele el din urma fu acela, calugaresc, dePlatonida. Mitropolitul terii Anania merse de-1aduse oasele la 1554, punindu-le in gropnitaArgesului, de unde de curind le-a dat afararestauratorul cladirii, d. Lecomte de Noiiy.

0 nepoata a Despinei, Elena, fata 1TarulniJoan Despot), fu maritata prin 1530 cu Domnulmoldovenesc Petru Rares, a carui sotiefata vre-unui boier, Maria, murise in 1529, findingropata la Putna. Elena, careia i se mai ziceasi Ecaterina sau Catalina fu o Doamnadupa chipul Despinei. Ea a ridicat bisericileSf. Gheorghe Si Ospenia din Botosani si a da-ruit tuturor celorlalte odajdii lucrate cu minael, dintre care una, un aier, se pastreaza Incala Putna. §i el ii eta pastrata o viata bogatade multe primejdii 4i nenorociri. Navalirea, in1538, a Sultanulul Soliman o sili sä fugacu baietasil Ilie si Stefan si fetele Chiajna siRuxanda, in cetatea ardeleana a Bistritei, undemulta vreme ea nu stiu daca sotul el mai tra-ieste. Cind Petru se duse la Constantinopol sa

ani,Sibiid,

DOAMNELE ROMINE 81

ceard iertarea Sultanului §i Domnia, ea avuiarasi lungi zile de strasnica nesiguranta, qi lainceputul anului 1541 cineva cerea stiri des-pre «Maria Sa Petru-Vod5, pentru ca Maria SaDoamna Mariei Sale ma roaga sa intreb dedinsul, cad mult se intristeaza».

In Domnia sa cea de-a doua, Petru mai tilicinci ani. Doamna, ramasa singurA in 1546,avu durerea sa vada Ca fiul el cel mare, Ilie,se facea Turc. Peste doi anl, cel mic, Stefan,era ucis de boieri, la 1-iii Septembre 1552.Doamna avuse doua fete. 0 alibi Domnita, dinintaia casatorie a lui Petru-Voda, fusese sotiaDomnului muntean Vlad, un betiv, care se in-neca in Dimbovita. Cea mai mare din Domni-tele Elenel, Chiajna, lua cu putin timp innainteamortii tatalui el pe noul Domn muntean, urma-§ul lui Radu Paisie: Mircea Ciobanul. Cu dinsulavu ea, in 1550, un flu pe care-I numi Petru,dupa Petru-Voda Rare, apoi alti doi, cari pri-mirk' numele muntene de Radu (Mircea se ziceafiul lui Radu-cel-Mare) si de Mircea, dupa tats.Ea avu Si mai multe fete : una din ele, Maria,fu casatorita, in 1566, cu strabunul Cantacuz-nilor, Mihail, zis aitan-Oglu sail d fi ul draculuiD,dar, mirele fiind batrin §i urit, ea fugi de linga-dinsul in calea spre Constantinopol. 0 alta,Alexandra, o a treia furs maritate dupa boieri,iar o a patra cazu pradA ambitiei mamei sale §i

6

82 ISTORIA ROMINILOR SN CHIPUld SI ICOANE

trecu in haremul Sultanului Murad. Pe una dinele Chiajna voise s'o marite cu ciudatul GrecIacob Heraclidul Despotul, care luase DomniaMoldovel §i interesant amanunt ea tri-mese acestuia portretul miresei lui.

Condeiul lui Alexandru Odobescu a fAcut dinChiajna un tip de rautate indrazneata. De fapt,sotia cumplitului Mircea Ciobanul va fi invAtatceva din insu§irile sotuluI el. Dar din ceia cesaviqe§te ea, intr'o viata neobosita, dupA moar-tea acestui sot, se desface numai o nestinsa pa-tima de a stapini. Platind, uneltind, fagaduind,viclenind, ea face ca pl5pindul Petru

sa caute mo§tenirea lui Mircea, apoi tot ea -1pune Domn in Moldova, ea capata o clips tro-nul muntean pentru un Vlad Voevod, care luasein casatorie pe o nepoata a el. Ea se lupta in1587 pentru ca Turcii sä ajute pe un concu-rent la Coroana Poloniei, pe care dinsa it cres-cuse. Moare pe la 1588 abia, dupa ce cunoscusetoate cele bune §i rele ale vietii, de la Domniepans la negustoria cu maruntiquri pe care o facupentru a trai, in surgunul el de la Alep, in 1575.Ea lass Domn prin Moldova pe fiul el Petru, carenumise Chiajna pe o copila a lui, nascuta in1588. Ceilalti doi flu se turciserA de mult. Loculunde e ingropat acest zbuciumat trup de femeie,nu se cunoa§te.

Schio-pul

D PAMNELE ROMINE 83

Deci in 1552 linga Doamna Elena se afla nu-mai fata cea, mica, Ruxanda. Maical-sa o maritarapede cu un anume Joldea, care lua. Domniaca Ioan-Voda. Dar pribeagul Alexandru Lapus-neanu, fiul lui Bogdan Orbul si al frumoaseiAnastasia din Lapusna, iubita lui, navali in tarasi cuceri si Scaunul si mireasa. Elena fu zugru-mata din porunca lui, si ramasitele el incapurasupt piatra ce-si sapase de multa vreme lingasotul el iubit. Ruxanda, o femeie evlavioasa casi mama-sa, facu loc in manastirea Pobrata sifratelui el ucis.

Si ea putea sa. deprinda de la barbat ca sisora din Tara-Romaneasca toate tainele ram-tatil. Legenda o invinuieste ca s'ar fi invoit lamoartea prin Otrava, in 1568, a barbatului el. Cindacesta muri, fiind acum, de frica Satanei, calugarulPahomie, ea: ingriji de trebile Domniei supt fiulel, Bogdan. El era singurul care -i ramasese, cadurma altuia, Petru, se pierduse, iar fetele el semaritasera cu boieri romini si greci sail, ca Teo-fana si Teodora, trecusera supt lespezile de mor-mint ale Slatinei, ori, ca Sultana, se calugari-sera. Bogdan mai marita si el doua dintre dinselecu Poloni, cari-I placeail mai mult decit oriceneam pe lume si intre cari ca si Despot 41peti Doamna. Pana sa se Insoare, el fu atacatinsa peste Nistru de un nobil polon caruia-I fa-gaduise pe o sofa a sa fail sa se tie de cuvint.

84 ISTORIA. RONNILOR N CBIPURI SI ICOANE

Ruxanda nu trai insa sa vada ispravile nebuneale acestull cocon rau crescut din prea multa iu-bire: ea murise la 12 Novembre 1569, si in astfelde imprejurari nu se gasi cine scrie citevarinduri de pomenire pe mormint.

Petrascu cel Bun, tatal lull Mihai Viteazuldupa moartea Doamnei sale Voica, cu care aveao fats Maria, ce se marita in tara, iea, ca Domn,pe o alta fats de Logolat, Stana, care pribegimulta vreme prin lume, dupa moartea sotulull el.

Doamna lull Mihai Viteazul, fiul lull Petrascu,Stanca, fusese intaia nevasta altui boier, anumeDumitru. Si ea era Olteanca, si barbatul el a-cesta d'intaill : mama Stancei se chema Maria siea avea si un flu, Dragomir. Casatoria era facutaacum la 1588, si jupaneasa lull Mihai ca boier itvazu in 1593 ajungind Domn. Ea fugi in 1595,cind cu 'Ayala cea mare a lull Sinan-Pala, inArdeal, dar nu intovarasi pe sotul ell cind el na-vali, in 1599, in aceasta tara, ci ramase .1a Bucu-restI si Tirgoviste, linga fiul el Nicolae Patragcu,pe care Mihai it lasase aid ca Domn. Stanca venidincolo de munti numai in 1600, cind, dupa in-fringerea sa de catre Nemti si Unguri, nenoro-

I acesta cu o Teodora (calugarita : Teofana).Daca ar fi fost flu legiuit, nu putea ocupa boierii la due-manif neamultif sat, nici nu putea sa jure, cu marturi,ca Petrascu nu e tata. si el a facut- Si una si alta.

sa-1

Misc.

DOAMNELE RONINE 85

citul eroil avea nevoie sa dea zaloage ca sa fielasat sa -si apere tronul muntean. De atunci ean'a -mai vazut peN Mihai, care peri ucis in anulurmator. Intoarsa in tars la 1603, ea muri deciuma, si numai altii putura sa se ingrijeasca deramasitele Domnului el pe care le asezard laDealu Radu Buzescul si sotia WI Preda. Fata luiMihai, Florica si fratele el Nicolae inmormintad la1605-6 pe bunica for dupg tats, calugarita Teo-fana. Peste putin, Domnita hid pe Preda dinGreci, si o vedem ceva mai tarziii purtind jude-cati cu Marula, fata din florl a lui Mihai.

Urmasul lui Mihai, Radu-Voda erban, isitragea drepturile de Domnie de la bunica-sa,Anca, prubabil o fata din flori a lui NeagoeBasarab si vaduva Banului Barbu, cel din urmadintre Craiovesti. Ea statea in Ilfov, unde siastazi se vad de-asupra Argesului, la Coeni, ra-masitele stralucitului el castel. Fiica Ancai simama lui Radu fu Maria, mostenitoare a multemosiI. erban, fiind inca boier, luase pe Elena,care, din partea ei, foarte bogata, 41 trageaneamul din vechii boeri de la Margineni, la ca-patul carora se pomenia Udriste batrinul. CindRadu-Voda muri, pribeag si lipsit, la Viena, in1620, Doamna-sa era Inca in viata. Fata el maimare, numita Anca dupa bunica-sa, fu maritataapoi cu un tovaras de pribegie, fiul lui Mihai

86 ISTORIA RODINILOR IN CHIPURT SI ICOANE

Viteazul, si copilul lor, care muri ca final- vi-teaz si vestit, primi gloriosul nume al acestuibunic. Pe la 1640 numai, fata cea mai mica,Elena, care purta numele Doamnel, ajunsesotialui Constantin Postelnicul Cantacuzino.

Viata acestel Domnite e un curat tabloil depatriarcala bunatate. Bung gospodina, mama amulti copii, fie Si fete, can tote, afara de pati-mapl Serban, cel mai mare, care ajunse Domnin 1678, se indreptaii dupa sfaturile el diming,dud moartea sotului zugrumat o lass stapina acasei miloasa cu casnicii Si teranii ei, ea sedesface ca un chip blind din ScripturI in mij-locul unor aspre vremi viclene Si razbunatoare.In Domnia lui erban, ea facu drumul la Ieru-salim gi la Muntele Sinai, intovar4ita de fiul elMihai, ctitorul manastirii Sinaia. Moartea o prinala o vrista foarte innaintata, in ziva de 2 Mart1687, si ingroparea el linga sotul raposdt demulta vreme, In tinda bisericel den a dreaptax.,la Margineni, se facu cu o cinste §i o durereadevarata, care nu se vedeail adesea.

Doamne romince sent firqte Si ale Movilqtilor.Elisaveta, sotia lui Ieremia, pare sa fi fost fataunui boierinas cu numele de Ciomirtan. Fete leel se maritara tuate in Polonia. Regina lua peMihai Wisznowiecki, inrudit cu vechea dinastiemoldov'eneasca gi fu bunica uriui al doilea cu acest

,

DOAMNELE RONNE 87

nume, care ajunse rege al Poloniei. Maria fusotia lui Stefan Potocki, Caterina a lui SamuilKorecki, iar Ana, o femeie care se amestecain multe, stapini pe rind, cu desavirsire, patrubarbati. 0 alts fats, Zarofira, murise Inc h' din1596: mormintul el se vede la Sucevita.

Ana samana bine cu mama-sa, care nu erao femeie obisnuitA, ci se poate alatura cuChiajna in ceia ce priveste energia salbateca.Murind Ieremia, fratele acestuia lua puterea,pe cind Doamna gatise mostenirea fiului eiConstantin. Pentru a face Domn pe acest copil,ea otravi pe Simion si incepu o lupta inversu-nata cu cumnata-sa, Marghita, care innaltaseacum pe 11111 ei, Mihailag. Acesta fu gonit simuri in Tara-Romaneasck unde Radu Serban,care voia sd-1 dea pe fica-sa Anca, ii facu locla 1608 in necropola de la Dealu. Cind Turciiscoasera peste trei ani pe Constantin, ea navalicu acesta, care muri innecat, apol cu fiul luicel de-al doilea, Alexandru, si cu cel mai mic,Bogdan, cari furs prinsi in 1615 de Schender-Pasa si turciti. Doamna suferi atunci cea maimare rusine din partea paginilor, deslacude jale si parul, inchinindu-1 mandstirii Sucevita,unde se vede si asfazi, spune cineva care a fostacolo, «cloud codite castanii deschis, lungi deo palma si jumatate, impletite la partea de sus,

§i-§I

88 ISTORIA RODIINILOR IN CHIPURI SI ICOANE

fiecare in deosebi, Si legate la un loc cu unfir de sirma de arginb.

Elisaveta muri la Turd : aii cazutp, scrielMiron Costin, «dupa un Aga turc, pita lamoartea ei). Cumnata vdduva se invrednici demai multa si mai lunga fericire. Ea izbuti safaca pe fiul el Gavrilas, Domn al Terii-Romanesti,unde domnise o clips si sotul el mort, Simion-Voda,

adunind linga dinsa pe copiii ceilalti, sta-pini din mijlocul lor. Dar Gavrilas fugi la 1620in Ardeal, cu fratele sau Joan, si pierdu pentrutotdeauna nadejdea Domniel. Marghita, care da-dea porunci in numele el, intitulindu-se doDoamna Marghita, sotia raposatului Io SimionVoevod,, trecu atunci in Polonia, la Lemberg,cu cei doi coconi ce-i mai ramasese supt in-grijire. Moise Movila ajunse mai tarziii, de cloudori, Domn in Moldova, iar Patrascu se calugarisi innainta pans la innalta treapta archiereasca.de Mitropolit al Chievului, unde dadu o indrep-tare noua Bisericii fasaritene. i ea petrecu invesmint calugaresc cei din urnid ani ai vietil,numind-se astfel Melania.

Marghita avuse o singura fats, Teodosia, carese stinse in copilkie : piatra el de mormint laSucevita a pastrat data mortii: 1596. Deci Simionsi leremia pierdura in acelasi an doua fetite,carora singure li era lasat sa se odihneasca in.pamintul stramosilor lor.

11,

DOAMITELE ROMINE 89

Alte femei din neamul Movilestilor se intim-pina insa pe linga Elisaveta, in zilele el depribegie la Poloni, cind tinea Curte aproapedomneasca la mosia el, Uscie. Astfel, MariaPostelniceasa, vaduva lui Chirita Paleologulcare murise luptind pentru Movilesti ; aceastaMarie sail Maricuta, care se numeste in 1614

Maria de Lojna, din neamul Curicin», era in-sasi sora Doamnei, pe care o intovarasise in ne-norocirea el. Apol Logofeteasa Ileana, sora luiIeremia alta sofa luase pe Balica cel batrin, care Ileana pare sd fi fost vaduva dupa altsprijinitor al Movilestilor, mort pe cimpul delupta : Vasile, fiul lui Leon Stroici.

Alta tovarasa de pribegie, alts vaduva eraElena Barnovschi, care mosteni mai tarziil acestbogat adapost din Uscie. Ea pare sd fi fost ovara a lui Ieremia. Fiul el, Miron, Insurat cu ofats a lui Radu Mihnea, ajunse Domn in Mol-dova, fugi la Flotin, fu chemat din noil si mersepentru intarire la Constantinopol, unde Turciiit taiara, in 1633, ca sd se invete boierii Moldo-vel a nu mai face Domni. Durerea facu din E-lena o calugarita, monahia Elisaveta, si caseledin Uscie se umplura iarasi de jalea unei mamenenorocite. Dar sora lui Miron, Scripca, rä-mase poate in Moldova, unde fiica altei surorii(Marica), Safta, lila pe Costin, tatal lui MironCostin, pe cind o a doua flick Eftimia, se casatori

90 MORD). ROMINILOR IN CHIPURI si ICOANE

cu unul din bogatil si puternicii Cantacuzinesti,Toma.

Cu dinsa se mintuia Inca un neam de Doamnecarora soarta nu li-a crutat durerile cele maimail ale vietii.

II.

De-acuma, timp de 250 de aril', incep Domniide straini sail de Romini instrainatI. Cind nuail el tronul, el se gaseste in stapinirea vre unuiboier de tara, innaltat, in cicada Turcilor, cu spri-jin nemtesc sail unguresc la Munteni, cu ajutorpolon in Moldova.

Singur Mihnea-Vod5., fiul lui Alexandru sinepotul de flu al lui Mircea Ciobanul, iea pe oRominca, Neaga, fiica unui Logocat din partileBuzau lui, si mama Domnului scrie unel surorica o asemenea legatura nu scade pe fiul el,caci ebarbatul da pret femeiI) si, once ar fifost innainte, Neaga va fi de-acum Doamna teril.

Numele Doamnelor straine sint cunoscute, darnu si faptele lor, care nu exists. Cele mai multedin ele sint Grecoaice, din Constantinopol saildin Insule, dar intilnim si cite o Bulgarca sailPolona, ba chiar cite o Rusoaica, din Moscova.

Astfel Alexandru fiul lui Mihnea, ctitorul d'in-Mid al manastiril Radu-Voda", vine cu o Doamna.Ecaterina, care avea rude in Pera, in Venetia'

DOAMNELE ROMINE 91

Genova, care avea simpatii catolice, de si ra-masese ortodoxa ; mama el trebuie sa fi avutinsa un rost prin terile noastre, caci sora Eca-terinei, maritata cu un Vallarga, poarta numeleromanesc de Marioara. Ioan-Voda cel Cumplit(t 1574) fusese casatorit, in timpurile sale deaventuri prin Moscova, cu fata cneazului Ros-tovului, Maria, care -i dadu un fiu, Petru. JoanGroznicul ii propunea in 1574 sa iea pe altafata de cneaz, dar el se insura cu fata pircala-buluI Lupea Huru ; aceasta trai Inca multa vre-me dupa moartea sotului el, rupt de damile,avem de la dinsa o scrisoare romaneasca. IancuSasul e sotul MarieI Paleologa : ea traie§te savada pe Iancu taiat in piata din Lemberg §i-§Iduce apoi viata in intunerec, tot in acest ora§,incunjurata de prieteni, cunoscuti §i rude de-aleei, cu totii Greci din deosebite 041; Maria fusesemaritata Innainte cu un Grec §i avea cu el un

Filip, §i o fata, Chrysaphina. Petru Schiopul,a cdruI intaia sotie fusese fata de nobil arde-lean Elena Cherepovici fiica for se chiama Tu-dorita 1ua apoi pe Maria Amirali, din Rodos,§i in sfir§it, in pribegie, pe tinara roaba rascum-parata, Irina Doica, din care i se nascuse fiul§i mWenitorul, Stefan.

Stefan Surdul si Aron-Voda tin pe dota feteale lul Andronic Cantacuzino, casAtorindu-se cuele la apatarea Domniel sail in cursul acesteia.

§i

fiii,

si


Doamna lui Radu Mihnea se chiarni Arghira ;Radu insoara pe fiul sail Alexandru cu Ruxandafata lui Scarlat Saegiul sail furnisorul de vite pentrumacelaria imparateasca din Constantinopol. De0 fiul lui Alexandru Ilia§ se numeste Radu, ma-ma-sa Elena trebuia sa fi fost tot Greaca. MoiseMovila tine pe Ecaterina, fata grecisata a luiRadu Mihnea, si acesta cid alta fata lui MironBarnovschi, ce ajunse apoi si el Domn al Mol-dovei. Leon-Voda, fiul lui Stefan Tomsa sezice , e sotul unei Victoria, si tatal sail adusesecu dinsul in Moldova pe o Ginevra.

Matei Basarab din Brincoveni aseza pe tronlinga dinsul pe Elina, fata lui Radu NasturelPostelnicul din Fierastii Ilfovului. Mama Elineiera Calea Calomfirescu, §i tatal acestei Calea afost poate unul dintre cei mai straluciti ostasi ailui Mihai Viteazul, pentru care lupta impotrivaTatarilor si indeplini o solie la nunta lui Sigis-mund Batory. El cazu insa supt grele banuiell§i trebui sa fuga in Ardeal. Chemat innapoi deDomn, Radu se invoi numai cu greutate si, dupacitva timp, putu sa vada ca se temuse pe drep-tate, caci Domnul trimise, in urma unui ospat,patru slujitori ca sa-1 omoare. El peri, dar lup-tindu-se, caci, spune cel ce a pastrat amintireaacestor lucruri, «era om foarte viteaz si in toataTara-Romaneasca nu mai era altul ca dinsul.

DOADINELE RONNE

Poporul n'a uitat aceasta, si pana tarziii a cintattristul sfirsit al viteazului fara de noroc.

Foarte evlavioasa, Elina a ridicat doua bise-rici, la Negoiesti si la Fierasti. Iubitoare de in-vatatura, ca si fratele el Udriste, care a fost cel

carturar de slavoneste al timpuluiea a cheltuit pentru tiparirea unei carti de cin-tari, unui Triod slavon. Gospodina harnica, ovedem cerind odata de la cCatrina judeceasas.,sotia magistratului sasesc din Brasovul vecin,eizvoade de peteare, si mai marl, si mai mici,si de clip' si de tot fealiulD si, nu mai putin,samenti de flori de tot feliub>. Femeie indraz-

neata, ea purta de grija teril, in 1633, cind sotulel, care-si luase Scaunul cu armele, merse laConstantinopol sa-si capete intarirea, si avemInca o foarte cuminte scrisoare romaneasca pecare o indrepta ea atunci catre prietenul dinArdeal al lui Matei, Gheorghe Rakoczy

Elina n'avu noroc sa-1 traiasca fiul, care fu nu-mit si el Matei, dar batrina statu, aproape panala sfirsit, pana in 1653, linga batrinul el. Mor-mintul ei se vede la mina dreapta, cum intri inbiserica domneasca de la Tirgoviste, si in ins-criptia sapata pe marmura se pomenesc prinfrumoase cuvinte slavonesti toate insusirile sifaptele el bune.

Frumosul si impunatorul Vasile Lupu, dusma-

d'intaia

94 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURI F ICOANE

nul lui Matei-Voda, luase in boierie pe Tudoscafata lui Bucioc, un socru de viitor Domn carea murit tras in tapa de Turd'. Ea trece aproap4nevazuta innaintea noastra, raspindind milostetnil la biserici. Fiul el Joan nu tili multa vreme,fiind de la inceput de o fire bolnavicioasa ; darea nu ajunse sä 0-1 vada mort. Dar tot aa n'apucanici bucuria nuntil celor dota fete ale el, vestitde frumoase : Maria §i Ruxanda. Cea d'intaiiise marita cu Ianus Radziwill, unul din cel maimarl mag-nati al Poloniei, Si facu dupA casatorie

cea d'intaiii dintre Romince o calatorie inApus. intr'un portret la Academie ea apare in-tr'un bogat costum polon : o fata lungareata,obrajii rumeni, ochii marl negri §i parul bogat.S'a stins intre straini, dupA ce tot neamul el semintuise afara de sora Ruxanda. Aceasta n'avunoroc in toata viata el, §i a fost totdeauna jertfacelei mai brutale salbatacii. Ea trebui sa pri-measca de sot pe fiul de Hatman cazacesc Ti-muq, care o peti arzind satele Moldovei Si go-nindu-i tatal in codri, §i care veni la nunta,stingaciii in hainele ce nu-1 prindeaii, mic, cufata de Tatar stricatA de vArsat, §i prinse alltaia unghiile la fereasta pe cind sunail musicele§i se intindeali danturile pentru bucuria de nuntaa Domnitei. Se duse departe, ea luxoasa §i in-vatata fata a lui Vasile-Vocia, Si trai intre Cazaciibetivi, 2gomot4 qi lacomi de singe, intre fe-

DOAMNELE ROMINE 95

meile for tinute ca slugile. A poi i-1 aduserA mortde supt zidurile Sucevel, unde o ghiulea-1 ear-mase genunchiul, si adapostul ei de vacluvie fula Rascov, chiar pe malul Nistrului, asa incit pri-velistea terii ii era totdeauna supt ochi. in zadaro chend de acolo fratele ei vitreg, StefanitA, inscurta lui Domnie. Dar cind dezbinarile intrardin CAzacime si cind cumnatul eigurie peri si el,Ruxanda se intoarse in Moldova, uncle avea mo-sie la Delenil Botosanilor. Acolo imbatrini ea inapucaturi de stapinA. 0 moarte grozava o as-tepta. Fugi Innaintea Polonilor ce navalised la1687 in tars si se adAposti la Neamt, dar si aicirazbAtu o ceatA de Cazaci, cari diara pe pragcapul stapinel for din vremea lui Timus.

A doua sotie a lui Vasile a fort o rudA aHanului tataresc, o mare frumused circasiana,care, botezindu-se, lid numele crestinesc de Eca-terina. Cu dinsa avu Domnul singurul flu care-iramase pe urma, acel Stefanita. La caderea lui,ea fu incunjurad in Suceava, prinsa dupa uci-derea lui Timus, inchisa cu muld batjocura laBuciulesti si apoi lasata in sfirsit, sA plece lingasotul el la Constantinopol, in urma caruia maitrai o bucata de vreme, si dupA ce-1 mu-rise fiul.

Sotia lui Constantin Basarab, fiul lui Raduerban si a Elenei, fiica unui preot din Bucu-


resti, nu era din mare neam boieresc, ci aStolnicului Nicolachi. Numele e grecesc, daracest boierinas era de sigur Romin, cad altfeln'ar fi dat fiicei sale un nume drept romanescca acesta de Masa. Dupa ce fusese jupaneasade boier multi ani de zile, Masa avu parte safie si Doamna. Multami lui Dumnezeil pentruaceasta ridicind cladiri sfinte, Sf. Vineri dinTirgoviste si mandstirea Jitianul. In cea d'intaiilfu ingropata, cu pompa deosebita patriarchulde Antiochia facind slujba , la 1654, si, pesteciteva luni numai, sotul el pierdea Domnia siapuca un lung drum de nenorocire.

Odata cu dinsul cadea si vecinul sail moldo-vean, Gheorghe Stefan, om roscovan, grasuliil,plin de buns voie si gata de chefuri cu vin si decurte pe linga femei. Inca din boierie, Gheor-ghe-Voda tinea pe o jupaneasa din neamulBoestilor, Safta. 0 furase in mijlocul drumuluifiindca-1 placuse. Batrinul cronicar Neculce ziceasa : (Gheorghie Stefan-Voda cind era boier,murindu-1 giupaneasa, au ramas vaduvoiil, si,tilnind o giupaneasa saraca, frumoasa, tinara,anume Safta, ail timpinat-o pe drum, mergindcu radvanul la Iasi, si ail poprit radvanul cusila, si s'au suit. fail de voie in radvan, si auintors radvanul innapoi la casa lui. Si pre urmaau primit si ea, si cununat cu dinsub Ean'avu norocul Balasel de a muri in fericire.

s'aii

GHEORGHE-VODA STEFANDomn al Ho 'dove (1653-8).

Dupe o stamps din vremea lul.Reproducere ((Yenta Cu cheigniala

cSocieldrit .1, enteilor Routine,.

DOAMNELE ROMINE 97

Cu sotul el gonif ea trecu in Ardeal, unde nä-dajdui o clips sa vada iar41 stralucirea Domniei.Apoi Gheorghe Stefan porni tot mai departe intell straine, pang in Moscova, Ora la Marea Bal-ticA. Dar pe dinsa n'o tinu mult timp cu el,cad o fats din casa, Rusoaica de neam, Ste-fana Mihailova, ci§tiga prin tinereta el inima ba-trinului Domn izgonit. Cu Stefana, care se da-dea drept DoamnA, trai Si muri pribeagul, pecind Safta statea lini§tita in Moldova, intre cre-dincio§ii ce-I ramasesera din timpurile bune. Sicronicarul Neculce, pe care-1 auziram mai sus,a vAzut pe biata batrina, care pecetluia Inca scri-sorile el cu bourul Moldovei Si 41 zicea Doamnaa acestei terl.

Ghica bAtrinul, urma§ul lui Gheorghe Stefan,nu avea Doamna. Fiul sAil Grigore tinea pe oMoldoveanca, Maria, fiica lui Matias Sturdza, qiaceasta avu iara§i zbucium §i durere destula cubarbatul el. Trecu din Moldova la Munteni, depe tron in toate pribegiile i primejdiile. Nascuun copil in Ardeal, unde numai mila lui MihailApaffy, principele terii, o scapa de a fi data inmina Turcilor, pe cari Grigore-i tradase. Rata.-cirile ei ail dus-o i prin Venetia, de unde veniin Tara-Romaneasca purtind scumpe haine demods strains, pe care datina terii nu o ingaduisa le pastreze. Avu un singur fill, Matei, care

7

98 ISTORIA. ROMINII,OR N CHIPIIR7 SI ICOANE

nu domni, si doua fete, dintre care una lua unboier moldovean, pe Antohie, Jora poate, iarcealalta pe fiul lui Antonie-Voda Roset, Iordachi.Ele traira tot prin tars, 'Ana la moarte, si poatesi ea pe linga ele, dupd ce ajunse in vaduvie.

Istratie-Voda." Dabija, batrinul care ajunse Domnal Moldovel in 1661, avea linga dinsul petrina lui, Catrina sail* Dafina. Ea fusese maritatasi cu un Buhus, si avea din aceasta casatorie

o fata, Anastasia. Anastasia Buhus, fiastralui Dabija, lua pe Grecul rumeliot Duca, si lamoartea lui Istratie-Voda, Moldovenii avura peVoda Duca. Anastasia -i dadu mai multi urmasi,dar n'avu de loc grija numelui ei bun, nici fatOde sot in tinereta, nici la batrineta fata de co-pil. La Bucuresti, cind Duca se prileji a domniacolo, se zicea ca Doamna iubeste pe frumosulLogofat erban Cantacuzino cu lunga barbsneagra si frumosii ochi marl. Iar, dupa ce seduse la Constantinopol cu copiii, foarte putinscirbita ca e vaduva, ea prinse dragoste pentruun beiti de Maina.

erban Cantacuzino tinea ca Domn pe o Mariafiica unui boier Ghetea, de loc din Bulgaria, dinNicopol. stie atita cä Doamna Maria a fostfoarte evlavioasa si ca a stiut sa-si creascafoarte bine, daca nu baiatul, cel putin cele patrufete. Trel dintre ele se maritara cu boieri mun-teni, dar Casandra fu Doamna lui Dimitrie Can-

ba-

Se'

d'intaia

DOAMNELE ROMiNE 99

temir cel invatat. Domnita Maria impart4i soartafoarte schimbatoare a sotului ei, neastimparatulsi nenorocitul boier Constantin Balaceanu, ucisintr'o lupta cu Turcii.

Marica lui Constantin Brincoveanu si Patinalui Stefan Cantacuzino incheie rindul Doamne-lor de tars la Munteni, precum la Moldoveni seintilneste la urma Ana, a doua sotie a lui MihalRacovita. Marica se vede a fi fost o buns gos-podina patriarchala, darnica si harnica, bucu-roasa de multil cOpii patru baiati si septe fete

pe cari daduse Dumnezeil. Batrineta -i pre-gatia insa grozava veste a ucideril intregului eineam la Constantinopol, in 1714, de secureacalaului, intr'o zi de bucurie, care era tocmaiziva ei, Sinta Maria din August. Statu un timpsurgunita de Turd la Chiutaie, apoi ea se in-toarse cu fratele ei Pana in tam, unde fuseseraDomni si bunicul ei de pe tata, Antonie-Vodadin Popesti, si raposatul ei sot. Era acum obiata vaduva saraca si cu multa durere ea seroaga de Brasoveni, in douA rinduri, sa-1 pla-teased o veche datorie, ca sa scape si ea dedatornicii el. Niel moartea, nici locul de ingro-pare al Doamnei cucernice, care a facut depiatra la Bucuresti Biserica dintr'o zi, nu nisint cunoscute.

Fauna era fiica unui Greceanu. Inca innaintede caderea sotului el, se zice ca ea avuse ye-

i-i

100 ISTORIA ROMINILOR IN CRIPURI SI ICOANE

denii care prevestiail o nenorocire. La 1716Stefan-Voda era gituit, lasind in urma o femeiecu mintea slabita si dol copii nevristnici. Ace-stia se 'alesera rail. Iar mama lor, dupa ce yin-tura o buns parte din Europa, cersind ajutoarede drum, de la Imparatul, o pensie, se asezain Ardeal, iar unde avea mosia Recea, in TaraFagarasului. Acolo muri, batrina si singura, in-tr'un

** *

Doamnele veacului al XVI-lea stiil sa se luptepentru Domnie, sa porunceasca ostilor, sa pe-depseasca dusmanii, sa cirmuiasca tara si sajudece. Si de la Doamnele din cestalalt veac,al XVII-lea, pornesc porunci si, intimplator, ho-tariff de judecatd. Cind asa-numita «era fana-riotd, incepe dupa 1700, sotiile Domnilor, maimult straine, nu mai ail insa nici un amestec intrebile terii, ci lincezesc in gineceil, in seraiulCurtil, aparind numai la hramuri si la cite un

Despre cele trei sotii ale lui Nicolae Ma-vrocordat, despre cele doua ale fiului sail Con-stantin, despre sotia a doua a lui Grigore MateiGhica, Zoita, nu se poate spune nimic. Intimplareaface sa stim ca Ralita, Doamna celuiCallimachi, era o agerA stapina de casa. Niciacele Doamne pe care le atinge cea mai marenenorocire, sotul for fiind injunghiat sail deca-

tarzid.

Maid.

d'intaid

DOAMNELE ROM1NE 101

pitat, nici acelea nu fac sa se auda parka la nolo plingere.

Cu Loan Sturdza §i Grigore Ghica, cel d'in-taiii avind Inca pe batrina lul, Ecaterina Doamna(Roznovanu), cel de-al doilea despartit de sotiasa, Maria Hangerri, fiica Domnului cu acestnume, ucis in Bucure§ti, Doamna Marghioala,vestit de vorbareata, de primitoare §i de nea-stimparata , incepe vremea cea noud, la 1822.Doamnele acestui timp sint prea cunoscute, casa trebuiasca a se vorbi de dinsele. Adevaratelechipuri eroice sail duioase sint insa ale unor tim-puri acum departate.

DESPRE IMBRACAMINTE

$1 LOCUINTA

Despre imbricaminte §1 locuintA.

I.

imbracAmintea i locuinta sint strins legate in-tre dinsele. Ele pornesc de la acelea§1 foartevechi obiceiuri Si se supun, in desvoltarea tim-pului, la acelea0 mode §i inriuriri trainice ve-nite din strainatate. Boierii iubitori de Polonidin veacul al XVI-lea poarta ve§minte ca aceleade peste Nistru Si, in acela0 timp, aduc mobi-larii anumite schimbari care o apropie de a po-porului model. i mai de mult cei ce cladiail cume§teri sari, cum vedeail cladirile, in pribegiesail in calatoril, IA Brapv, la Sibiiil, la Bistrita,aceia autail sail potriveasca §i veFnintul ipodoabele ducd acelea, de forme apusene, carese intilniati In Ardeal. Turcii ail impus pe urmagusturile for in ve§mint ¢i in acela§i timp in im-partirea §i impodobirea casei. Cea din urma in-fluents, care tra'We i pins asfazi Si nu se maipoate inlatura, curentul apusean, a atins in ace-la0 timp, prefacindu-le, haina §i casa, elementelei podoabele uneia i ale celeilalte.

106 ISTORIA. ROMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE

Studiul acesta indoit se poate face deci inacelasi cadru, si din aceasta tratare imbinata nupoate sa ias'a decit folos, o intelegere mai de-pli n .

Cind se vorbeste insa de imbracaminte si lo-cuinta, trebuie sä se inteleaga acea imbracamintesi locuinta care se preschimba in urma joculuiinriuririlor straine. Deci e numai a Domnilor,boierilor, negustorilor mai bogati si a clericilormai innalti. Clasa numeroasa si hotaritoare inceia ce priveste munca si pastrarea insusirilorneamului, a teranilor, aceia a pastrat in multeparti pita astazi vechiul sail port si vechiul sailmestesug de cladire, pe care singura si le face.In imbracaminte, caciula, minteanul, sumanul, ze-ghea, cojocul, itarii, bernevecii teranului sint ace -iasi ca pe vremea lui Basarab si lui Bog-dan, intemeietorii, in al XIV-lea veac, ai prin-cipatelor. Tot asa de statornic si credincios aupastrat femeile satelor valurile, pieptanatura in cozisi conciuri, camasile inflorite cu cusaturi si flu-turi, pieptarele, cojocelele, fotele, zavelcile, opre-gurile celui mai vechiii trecut. Deosebirea ce sevede astazi intre Tinuturi si in ceia ce privesteinfatisarea pe din afara, impodobirea cu vapselisail forme aplicate asupra tencuielii, inpartireape din launtru, natura si croiala uneltelor sicioveielor cases, toate acestea suferit decitin timpurile din urma unele schimbari care sint

astazi

n'ail

DESPRE IALBRA.CAMINTE SI LOOU1NTA. 107

imbunatatiri, silinti catre mai frumos si maitrainic. In afara de aceste vechi forme, pe care

apucat in chip vadit, si care nu se poatetagadui, de la stramosil traci, ce au lasat partidin aceleasi obiceiuri de imbracaminte si locuintavecinilor no.stri slavi de peste Dunare, in afarade aceasta mostenire de cloud on milenara dela aceia cari au inceput, in Balcani ca si Car-pati, viata de cultura, poporul nostru n'a pu-tut crea. El a parasit pe alocurea mindreta sim-ply si practica a trecutului pentru a lua maida.'unazi din minile negustorului, evreil mai ales,forma cea mai proasta si mai ieftena a imbra-,camintii, ohiar cladirii si mobilarii apusene.Femeile imbodolite sail infasurate in barizuri,cusute grosolan in polcute si fuste de tire-, bachiar in rochii cu volane dupa jurnale de modsrasuflate, care primesc astazi in Moldova derasarit, cu oarecare mindrie, pe strain puindu-Iin fata paretelui captusit cu fotografii stingacesau mesutel de mods noud, inflorita cu cutii,stralucitoare de chipuri frumoase, pentru sapunsau ciocolata si cu card postale ilustrate, ace,lea au parasit o adevarata avere, fard a da 'inschimb ceva de la sine.

Portul si cladirea au evoluat, ajungind dinvreme in vreme la infatisari cu totul deosebitede acelea de la care se plecase, numal in acele

si

le-ad


clase superioare ca bogatie, ca neam sau cadregatorie, de care am vorbit.

Aceasta evolutie se poate imparti foarte netedsi sigur in citeva perioade. §i anume :

1. Intaiii avem inriurirea orientala bizantina.E cea mai veche si aceia pe care o putem cu-noaste mai grew prin cercetarea de-a dreptul.Ea a fost luata, prin Slavi, Sirbi si Bulgari, depeste Dunare, si a durat putin, fiindca focarelede influenta prapadit cu totul Inca dinveacul al XV-lea, prin cucerirea turceasca.

2. Paralel cu cea inlocuind-o incurind cu totul, e influenta Apusului, care trecela not prin Sasi si prin Poloni mai ales, intrucitva prin Italienii, mai ales Genovesi, cari fa-ceati negotul in partile Marii-Negre. Ea stapi-neste cu totul pans in a doua jumatate a yea-cului al XVI-lea chiar, amestecindu-se numaide la o bucata de vreme, dupa 1500, cu a douainfluenta bizantina. Moldova, care nu era -de-adreptul marginasa cu Rasaritenii, a avut-o in-tr'un chip mai deplin, mai desavirsit si maitrainic decit Tara-Romaneasca, despartita numaiprin apa Dunarii de Balcani.

3. Cea de-a doua influenta bizantina vine prinGrecii din Constantinopol si din insule, tot maimult amestecati in toate ramurile vietii noastre,apoi prin Rominii, vinatori de Domnie si boieri,cari petrec o mare parte din viata for in locu-

si

s'afi

DESPRE IMBRACAMINTE SI LOCUINT.A. 109

rile rasaritene. La sfirsit, aceasta influents capatao infatisare turceasca (in fond, insa, si aceasta,tot bizantina). Aceasta se intimpla in veacul alXVIII-lea, cind ne dam dupa asa numitii Fana-rioti, can si 'el se dadeail dupa stapinii lor,Turcii.

4. In sfirsit, Rusil mai ales, dar si Austriacii,cari au ocupat de atitea on principatele in vea-curile al XVIII-lea si al XIX-lea, mesteril nemti,negustorii brasovenl si lipscani, can ail patruns,de pe la 1774 mai ales, in tail, Evreii, canau napadit Moldova, consulii, calatorii, profe-sorii, actoril ambulanti, top acestia au impus fe-lul de viata al Apusului, in care trim astaziin chipul cel mai complet, cit priveste im-bracamintea si locuinta. Negotul Europei areinteresele sale ca sä adoptam la vreme toateraflnariile, adesea on urite, cOstisitoare, netreb-nice si nesanatoase, ale unei civilisatii pripite,zgomotoase, aspre si trufase, care n'are prinurmare numal parti bune.

II.

In veacul al XIV-lea, Bulgarce, Sirboaice,poate Bosniace, de sigur si vre-o ruda bizantina,faceail parte din familia domneasca a Munte-nilor. In boierimea for se gasiail atitia cari, inmultele nenorociri care cazusera asupra penin-

110 ISTORIA ROMINILOR iN CHIPURI SI I COANE

sulei balcanice, descoperisera ca e mai bine s'atraiasca cineva dincoace de Dunare. Prin acestifactori au patruns obiceiurile si datinele rasa-ritene. Acestea nu eraii altele decit cele impa-ratesti bizantine, in legaturd cu Imperiul romande odinioard. Din causa acestei innalte obirsila lor, ele nu puteail fi privite decit cu un res-pect, cu o admiratie fard de margeni de o so-cietate care incepea abia sa se desfaca din ma-sele poporului.

Pe de alta parte, Tara-RomAneasca, alcatuitamai de mult, a dat la rindul el Moldovel ceiace ea insasi primise de la vecinii de peste Du-flare, caci pe atunci era Inca acea culturaromano-greaca ce se intindea in chip firesc dela miazazi la miazanoapte.

Astfel, viata claselor noastre innalte s'a bizan-tinisat in parte, daca nu in intregime.

incepind cu locuinta, daca manastirile ce sedureaza in acest veac sint imitate dupa celesirbesti, daca Mitropolia Argesului e o umilacladire bizantina, putinele case mai bogate, in-naltate poate chiar de aceiasi mesterI, vor fiavut infatisarea exterioara obisnuita in Rasarit:cladirea umbroasa cu feresti mici, pridvor pestilpi si bogata grading imprejur. Ca si in cele-lalte parti rasaritene, mobilarea va fi fost detot neindestulatoare. Divanurile, lungile paturide odihna neintrerupta, care serpuiesc in jurul

Din

ast

oria

10

tefa

n-ce

l-M

arez

.

CE

TA

TE

A S

UC

EV

EL

CETATEA SUCEVEL

Din astoria lid tefan-cel-kIareD.

DESPRE IMBRICAIIINTE SI LOCITINTA. 111

paretilor, mesutele sapate si incrustate cu sidefsi fildes, multele covoare care captusesc intreagaincapere nu par sa fi patruns insa la noi. Caciele nu fusese primite nici de aristocratia bar-nica si razboinica a Sirbo-Bulgarilor.

In costum, moda bizantina a fost luata in in-tregime de Domni, cari voiaii sa se arate cit sepoate mai asemenea cu imparatil bizantini, mo-del vesnic al oricarei stapiniri in Rasarit. SiMarii nostri Voevozi au purtat de la inceput lazilele marl cununi de aur, lungi rochii de bro-card de aur, papuci de piele suptire, cu calciiulmic si virful rotunzit ; si el si -au lasat parul pespate, invirtit in bucle, cum cerea eticheta im-parateasca. Asa vor fi el infatisati de-acum inna-inte cu o singura deosebire, pe care vomvedea-o indata, in chipurile amintitoare dinbisericile si mandstirile cladite de dinil. E oimbracaminte care samana cu a sfintilor I'm-paratii bizantini si Tarii bulgari poarta chiaraureola in jurul capului si cu a arhiereilor.Briul lul Neagoe-Voda, acea bands de teseturadeasa si delicata de matasa si aur, lucrata laSluczk, in Polonia, care se arata si astazi suptacest nume in comoara de la Arges, samana cupatrafirul ce impodobeste pe preot in timpulslujbei, si, in jurul gitulul, Manuil Paleologul,contemporanul lul Mircea cel Batrin, are, intr'o

112 ISTORIA. ROMINILOR IN CRIPURI sI ICOANE

miniatura din 14081, un omofor ca acel ce sepoarta de preoti.

Un singur chip domnesc din acest timp a ajunspans la nos. E Mircea cel Batrin, avind lingadinsul si pe fiul sau, Inca nevristnic, Mihail, chipzugravit in biserica de la Cozia si in paraclisulde ingropare al aceleia§i manastiri. Zugravealanu e cea de la inceput nici intr'un loc nici in cel-lalt : in paraclis ea e facutd in veacul al XVI-lea,cind s'a innaltat aceasta bisericuta, luindu-sechipul dupe acela din biserica, iar acesta insuO"a cazut la reparatia din vremea lui Brinco-veanu si a fost facut din noil atuncea. 0 repro-ducere foarte necredincioasa, prin prea multaimpodobire, se da la Inceputul volumului I, par-tea a II-a, din culegerea de documente externe,zisa Hurmuzaki, a. Academiei.

Multi ar fi aplecati sa vadd in imbracamintealui Mircea numai o inriurire apuseana, deci un-gureasca. Pare, mai ales asa cum e reprodus,un cavaler in zale, cu mantia pe umeri §i sabiala coapsa. Cind 11 compari insa cu vre-un chipbalcanic din acelasi chip, precum e al Despo-tului Constantin, in miniatura reprodusa exactla sfir§itul volumului VII din colectia Sbornic,a Ministeriului de Instructie bulgaresc, vezi lesne

1 Hertzberg, Geschichte des byzantiner and des osmani-schen Reiches, in col. Oncken, la p. 516.

DESPRE INBRICAMINTE SI LOCUINTA. iIs

ca cele mai multe elemente sint totusi bizantine,Mircea are ca si Constantin cununita netnchisa,cu tree tamuri ascutite, care era pastrata pentrustapinitorii neatirnati ce n'aveal i. totusi dem-nitatea de Imparati. Acelasi e felul de a se lasaparul, Inca neimpletit, dar umflat cum it poartaastazi unii clerici tineri aceleasi mustati ple-cate in jos, aceiasi linie fins a unei barbi cecauta sa se asemene cu a Mintuitorului. Aureolatrebuie sä fi fost luata lui Mircea de catre imi-tators. 0 haina strinsa, rosie la Constantin, ro-sie cu cercurele negre impiestrite cu albastrula Mircea, infasura trupul. Benzi de fir cuprindbratul la mijloc Intre umar si cot, ear altele cer-cuiesc de mai multe on incheietura mines. Pa-pucii, ascutiti in acest timp, se dail ca o manusape picior : Constantin ii are, imparatWe, ro0i,pe cind la Mircea ei sint de fir aurit. Vulturiibizantini, can se vad pe genunchii lui Mircea,dovedind o nelndoielnica inrudire bizantina, im-podobesc doi cite doi o lungs haina, de pe de-asupra, pe care Constantin o imbraca, lasind sa sevada numal minecile de la cealalta. Din potriva,Mircea n'are peste aceasta din urma haind strimtadecit o manta rosie, brodata cu aur, care-i atirn5,pe umeri, asa incit se pot vedea margenile tuniciiscurte, sabia, infasurarea strimta a piciorului,ceia ce-i da. o infatisare razboinica, sprintena.Mircea n'are in mina sceptrul, precum i1 are

.s

114 ISTORIA ROMiNLLOR IN CHIPURI SI ICOANE

Constantin, flindca el Irebuia sa tie cu minadreapta biserica inchinata de dinsul lui Dum-nezeil.

Daca Mircea se imbra'ca astfel, de sigur caDoamna sa purta vesmintul Imparateselor si in-naltelor Doamne bizantine sail slavo-bizantine.

anume: coronita cu mai multe ramuri ascutite,haina de desupt croita larg, din brocard cu florideaur pe fond rosu, verde sail brun, in deosebitenuante ; ca podoaba a hainei acesteia odunga de fir la git Si o alta, tot asa de lata, CA-zind in lungul vesmintului, o a treia, in sfirsit, cupete ovale colorate tivindu-1 margenea. Une ondunga cea lunga din mijloc .putea sa fie inlo-cuita prin mai multe dungi paralee. Astfel, Teo-dora, sotia imparatului bulgaresc Sisman, aredoug dungi de fir la mijlocul hainei, pe cindalte doua se desfac din niste cercurele de aurce cuprind umarul de jur imprejur. Ca si in ves-mintul barbatilor, un cerc de aur infasura bratul,iar cel de la incheietura minii se prelungestede desupt pana la cot. Mantia e totdeauna dealta coloare si primeste une on si ea benzi defir ; fetele ascund minile in aceasta mantie, pecind ele agar in cealalta haina la femeile ma-ritate, fiind acoperite de mantie numal de-asupraurnerelor.

Acest costum, luat atunci, in veacul al XIV-lea,odata cu eticheta sail ceremonialul, odata cu

DESPRE iMBRA.CA.MINTE SI LOCUINTA. 115

limba de Stat si cu caligrafia, cu miniaturistica,in sfirsit cu toata." arta slavo-bizantina, s'a pa's-trat fard deosebire in toata epoca neatirnariinoastre, devenind pe incetul o sfinfa dating,care nu se putea clinti.

Cel Domn moldovenesc de la careavem chipuri autentice iarasi carti sfinte si inbisericile de ctitorie, Stefan -cel-Mare, poarta,in adevar, in evangheliariul de la Humor, undee infatisat innaintea Maicii Domnului, costumula carel descriptie urmeaza." :

Pe cap, cununa cu trei ramuri ascutite, im-podobita in cercul de jos cu pietre scumpe.Acelasi par lung, umflat, rieimpletit, ce cade peumeri. Mustata suptire. Barba infurcata, satna-nind cu a Mintuitorului, lipseste, ca si aureola.Haina de desupt e de brocard caramiziii: Dom-nul fiind ingenunchiat, nu se poate intelege lun-gimea acestui vesmint. Cea de-asupra e o lunga,largA mantie de brocard cu fundul visiniu, princare trec minecile. Pe margeni zugravul, carenu era tocmai priceput, a pus benzi de aur, dar,coloarea fiind slabs, ea s'a cojit si a cazut,sind pete albe, care s'ail talmAcit gresit ca omargene de blana de cacom. Papucii, mai largisi rotunzi, decit cel cari se purtail in veacul alXIV-lea, in toata Europa, nu sint nici aice decoloarea rosie a impAratilor.

Pe o dvera saix perdea de usa." de la Putna,

la-

116 ISTORIA. ROMiNILOR N CHIPURi SI ICOANE

unde liniile sint Inca mai stingace, dar colorileapar in toata desavirsirea lor, Stefan are aceiasicoroand, cu trel ramuri inflorite si o alta ascu-tita la margeni. Se vede numai mantia de aur,cu benzi de argint la git, la incheietura in lungsi pe margenea de jos. Dar acum o mineca gre-oaie atirna intr'o cadere solemna, maiestoasa.

Aceiasi dvera da unul din cele d'intaiii chi-,

purl de Doamne ale Moldovei care se cunoastepans acuma. Maria, fiica lui Radu-cel-Frumos,poarta tocmai aceiasi cununa. Un val lung silarg cade pe umeri. Mantia e intocmai ca a luiStefan. E incaltata cu papuci rosil ca si sotul el 1.

Pe un parete al bisericii Sfintului Nicola e dincladita de Stefan, sotia cea d'intaiii a lui

Stefan, Evdochia poarta cam acelasi vesmint, siel se vede si pe stofa cusuta cu aur care eramenita s5 acopere mormintul celei de a douaDoamne a lui, Maria de la Mangop : de la cu-nuna acesteia atirna niste podoabe in chip desuvite.

in cursul veacului al XV-lea apare, intaiu laMunteni, ca in portretul din Ambras al lui VladTepes, tiparit de mine innaintea volumului IIdin colectia Acte gi fragmente, gatirea paruluiin bucle. Astfel se desfac de supt coroand vi-

1 Revista pentru istorie, archeologie fi filologie. I.partea I.

Iasi,

DESPRE IMBRACAMINTE SI LOCITINTA. 117

tele intuncate ale lui Radu-cel-Mare in picturade la Govora si ale lui Neagoe in aceia, prefa-cuta datinazi, de la Arges. Tot in costumul luiTepes se vede pentru intaia oars obiceiul nod,luat de la Apuseni, de a infasura umeril cu undolman de blani scumpe, mai ales samur, ceamai cantata blana in Rasarit. Banda de fir dela git dispare, facind loc unui guler rasfrint.Inpodobirea cu siruri de margaritare, cu nasturiscumpi e iarasi un adaus din acest timp, incare s'ar putea recunoaste influenta asiatica aTurcilor. Cununa lui Neagoe are cinci ramuriinflorite.

Cit priveste inbracamintea Doamnelor, ea iri-fatiseaza totusi deosebiri. Haina de desupt eincretita fin in lung, si cam la mijloc ea pareca se desface printr'o cusatura in lat, formindun pieptar si o fusta. Greol cercel cu mai multeramuri, de our si margaritare, ajung aproapepans la umerl.

La lupta, in mijlocul afacerilor obisnuite, introai sai, neaparat ca Domnul nu 'Astra acest greoidcostum de pompa. Elemente apusene se ames-tecad in haina de toate zilele. Stefan va fi purtatin lupta coiful rotund cu un ac ascutit, care sevede, de pilda, pe mormintul, de la manastireaVierosul, al lui Albu Gole'scu, care se razboiestecalare cu dusmanii Domnulul sad. Tepes isi

118 ISTORIA_ ROMINILOR fN CHIPURT SI ICOANE

acopere capul cu o caciulita de catifea visinie,pe care de jur imprejur, in mai multe siruri, sintcusute margaritare.

Stofele ce se purtaii pe atunci sint bine cu-noscute. Le aduceau Grecii si Italienii cu posta-vuri raskitene, «de peste mare», Ragusanii carivindeau marfa de Venetia, adeca, in rindulbrocardul, Armenii si Nemtii din Lemberg si Cra-covia, Sasii din Brasov, Sibiiii si Bistrita.

Astfel, cit priveste cele cloud categoriide negustorii de la dinsii se cumpara «camhas.,pe care Italienii o numiau camocato, stofa ce selucra in Rasarit, adesea cu flori de aur, cusaturicu fir sail, cum se zicea pe atunci, de sirmaalte stofe de matasa, barhet, taft5, serasir de aur.Ceilalti vindeail postavuri flamande, de Ypres side Louvain, sail germane, din Colonia, dinBreslau, in sfirsit chiar fabricate silesiene, carese chemail de Cehia, fiindca Silesia fusese reu-nita o bucata de vreme Cu Boemia Cehilor, sipostav litvan 1. Sasii numiail in vecul al XVI-leacalitatile ce se treceail la noi: Scharlach, adeca.'ecarlale, postav stacojiii, Stamett, Berchkammersi mai ales postavul Schay, caruia si not 11 zi-

1 C. Stefulescu, Man. Tismana, ed. a 2-a p. 49.' V. I. Bogdan, Documente regeste privitoare la re-

latiile rcirii-Ruminefti cat Brafovul ¢i Ungaria, Bucu-re§ti 1902; ed. a 2-a, 1905.

ei

DESPRE iliBRACAMINTE SI LOCIJINTA. 119

ceam qai intrebuintam mai des decit pe toatecelelalte feluri I Dintre lucrurile confectionate,nu se aduceau decit palarii gata, lucrate in Apus.

Prin ele trebuie sä se inteleaga unele cum ea lui Tepes in portretul din Ambras, pe cindpalariile grecesti aveau virful innalt si margenilemarl, ridicindu-se tot mai mult spre ceafa, precumSint acelea, foarte urite, care s'ail pus la modsacum, de citeva luni de zile. Haine croite veniadune on din Polonia, ca si nadragi si poate ca.masi, care incep a se intrebuinta, ca articol deimbradaminte deosebit de haina, abia in veaculal XIV-lea. Briiele lesesti erail mult cautate. Sasilmai trimiteau, dar numai ca dar Domnilor, evan-talii de gene de paun.

Juvaierele si scumpeturile jucau un mare rolin podoaba, unul mult mai mare si mai trainicdecit astazi. Necontenit Domnii nostril cereatide la mestesugarii de peste munti pahare, vase,nastrape, cesti, si tot felul de argintarii, pentrupodoaba si infrumusetare. Ca s'a-si faca cineva oparere despre bogatia de lucruri scumpe ce cu-prindea casa unui om mare din Tara-Romaneascasail din Moldova la sfirsitul veacului al XVI-lea,pe timpul lui Mihai Viteazul deci, ajunge sä fa's-foiasca lista, in Intregime pastrata, a lucrurilor

1 Socoteli ardelete, in Apendice la vol. XI din colectiaHurmuzaki.

si-I

120 ISTORIA ROKTNILOR IN CHIPURI SI ICOANE

ce famasera in Tirol pe urma lui PetruDomn moldovean pribeag :

Gasim in acest stralucitor pomelnic, din carese desfac pareca focuri de pietre scumpe siscinteierea laptoasa a margaritarelor marl, ju-vaiere propriu zise, numite cele mai multe inturceste : inele, bilezicuri, zuliflicuri, cerceiPetru Cercel, venit din Apus, purta, dupa modade acolo, el insusi cercel halhale, zingire,nezghepuri, mutcale, tirniruri, hangere cu pietrescumpe, pazvaturi de cal, felegene de aur, lef-turi cu «iamanduri, sau diamante, rubine ba-lase (balais), «zmaragde), «olmazuri), (tot dia-mante), «zafiruri», liacuturi», lanturi sau lan-tuguri pe care Domnti le purtail la git pepe vremea lui Petru Rares ca un semn deose-bitor aI puteril for apoi: sinii, tipsii, talere,chipuri de dobitoace si lucruri de argint si aurbatut : qoimi, cerbi, bol, corabil, nastrape, sfes-nice, linguri, cupe, teascuri, chiar «calimari deargint cu cernealap, buzdugane, cutite cu tecide argint scumpe, friie de ematasa cu lanturi deargint), friie de argint cu piruzele, « scan' )),sele, zabali de argint aurite, «sabii de aurtratev, perne cusute cu fir, cearsafuri cusutecu matasa, gugiumane sau cAciuli de sobol,caftane imbracaminte turceasca de serasirde aur, acamasi rosil ale DoamneID, «15 cen-ghere muierestiv, eferegele de catifea ale Doam-

pa-

DESPRE IMBRACAMINTE LOCITINTA. 121

neiD, eferegele de atlaz ale aceleiasiD, «dulamede atlaz si taftaD ale Domnulul insusi, basma-lute turcesti, fin lucrate, mese de cristal, oglinziin patru colturi, cu cadrul de matasa rosie siturcoase, iacinte si granate prinse in aur, cea-soarnice care se atirnail la git si aveail formaunui ou, peceti, amulete, «nasturi de cristal prinsin aur, incunjurat de perle si pietre scumpeD,pins si verigi pentru picior, bratare, «o scufiefemeiasca cu rose de aur si margaritare mariD,«o scufie neagra de catifea, cu margaritare marlsi rose midi de aur, pe care e prins un juvaierde aur, cu diamante si rubineD, «surguciuri cupene de cocor, prinse in aur, garnisite cu mar-garitare si rubine>, «podoabe femeiesti culanturilungi si margaritare ce atirna de ele, pe care leintrebuinteaza femeile la cap, si inteadevarle poarta, in picturile de la Arges, Ruxandra,fata lui Neagoe, briie cu turcoase, rubine sicopci de aur cum se vede una, minunat lu-crata in filigrana de Venetia, intre odoarele bi-sericil Curtea Veche din Bucuresti «gulerecu margaritare pentru feciorasul Domnuluip,«gulere batute in aur, in chipuriD, cruel de purtatla git, .cu chipul Maicei Domnulul pe ele, «de-getare de aur,, felurite haine de atlaz si damasc,de brocard, toate in culori vii, «scufii ungurestiDpentru Domni, mantali turcesti, de sobol, cap-tusite cu rosu, manusi, albe, galbene, care se

SI


aduceail din Ardeal, si cite altele asemenea cuacestea.

Ni s'a pastrat chipul bietului om, care amurit, in 1594, de dorul terii sale intre atitabogatie care nu -i folosia la nimic, cad nu segasia nimeni sa i-o cumpere cu preturi cinstite I.Un mester apusean 1-a infatisat asa cum era el inviata de toate zilele, in viata fara stralucire si au-toritate a pribegiel intre straini. 0 caciula de sa-mur, destul de mare, isi pleaca motul de-asuprafruntil lui. Din imbracaminte se vede o haind dedesupt, care trebuie sa fi fost de atlas cu colo-ratia tare ; peste dinsa Petru-Voda a imbracato alta cu mined scurte, care n'ajung nici pan&la cot ; ea e prinsa numai sus si are pe amin-doua margenile chiotori cusute cu matasa sailcu fir ; se zareste briul, care stringe numaihaina cea d'intaiii. E un batrin slab, cu fatasperiata, cu parul scurt, alb si cu o lunga barbsascutita ; in mina, ca un neinvatat care iubiainvatatura, el tine o carte.

Fiul sail, Stefan-Voda, care fusese numit deTurd in toata forma Domn al Moldovei, e lingadinsul, infasurat intr'un singur vesmint intunecat,cu gulerul alb rasfrint. Poarta in cap, in locde aciuld, o lunga pala.'rie cilindrica, blanitajos, iar incolo cusuta in romburi ca o plapoma.

1 Hurmuzaki, 1112, la inceput. Tot acolo, pp. 90-1, ca-tagrafia averii lui Petru Cercel.

PETRU SCHIOPULDomn al Teril-Romilne01 §i Moldova (1659-68; 1574-9, 1682-1691).

Dupil o stampil din vremea lul.Reproducers 'Would cu chelluiala

d-net Ecaterina G. Cantacuzino.

DESPRE IMBRA.CAM1NTE SI LOCUINTA. 123

Cind acest frumos copil balan era in hainelesale domnesti, el parea insa cu totul altfel, sialt mester apusean, acesta un pictor de talent,ni 1-a zugravit asa. Pe masa sta o scufie un-gureasca, deosebita si de slicul copiilor, si decaciula luptatorilor. Are forma obisnuita a aces-tor palarii : rotunda, cu margenile ridicate insus, paralel cu fundul, dar mai putin innaltedecit acesta, si despicate in fats. Un maresurgucia de pene de strut rasfirate ca un evan-taliii e prins cu un juvaier. Din aceiasi stofaverde cu flori de our s'a facut tinarului Voevodpantaloni scurti si o haina lunga si larga, caree strinsa cu un brill lat. Tot din acelasi mate-rial e marea mantie aruncata pe umeri si fru-mos tivita pe margeni cu margaritare. Copilulare in picioare cizmulite turcesti, si tine minadreapta pe un scump hanger.

De acuma innainte costumul apusean, ungu-resc la Munteni, polon in Moldova, inlocuiestetot mai mult pe acel rasaritean, din care lua-sem atitea elemente, si mai ales filfiirea liberaa unui vesmint taiat ca o rochie. Cind capatanumirea de la Sultan, Domnii nostri, primitiprin aceasta chiar in ordinul ostases,c ales alIenicerilor, poarta o clipa lunga caciula de


pisla alba cu margenea de fir, cuca Ienicerilor,si vesmintul for albastru, cu copcile de fir ca-banita peste haina de desupt, roza ; un dol-man de bland li std pe umerl. Odatd ce auajuns insd in Scaunul Domniei, acest port eparasit ; pe cap el pun cdciula sail scufia, cal-pacul Ungurilor. Cdciula poate fi plecata pelaturi sail in fats ; e din deosebite bldnuri, darde la dreapta el nu lipseste scumpul surguciil depene rare si pietre stralucitoare. Astfel de caciuldail pe cap Mihai Viteazul, care i-a dat gloriasi a transmiso, ca o amintire de cinste, doro-bantilor nostri, Ieremia Movila, Matei bdtrinul simindrul Vasile Lupu 1. Un dolman de blandaparenta sail acoperita cu o stofa scumpd, cala Mihai Viteazul, acopere umeril. De supt else desface larga rochie de brocard sail de atlaz,care poate avea margeni de bland si sireturica ale caldrasilor si rosiorilor nostri, prinse cunasturi de pietre scumpe si our acolo unde, in

1 Hurmuzaki, IV1, IV2, Supl. II, vol. I. GasparGratiani, ibid., vol. II. Simion Movila, cu coroana, inKozak, Archiv far stavische Philologie, XIV. Zotu Ti-gara, ginerele lui Petru Schiopul, in Hasdeti, Cuventeden bdtrinf, I, la p. 184. Un Gheorghe Stefan un Con-stantin Basarab, putin cam de fantasie, in Papiu, Te-sauru, I. Tin Grigore Ghica in platosa., gravura deosebita,reprodusa de curind. Cf. si descrierea lui Matel-Vodamort, in calatoriile patriarchului Macarie de Antiochia,traducerea Cioran, p. 115.

si

DESPRE tMBRACAMINTE SI LocuiNTA. 125

uniforma de astazi, sint alamuri si noduri. Eae incheiata sus intr'un singur nasture sau in dol,si ca, in portretul lui Vasile Lupu, nasturil potface parte din siruri intregi de astfel de juva-iere, fin si bogat lucrate. Haina de desupt e dinaceiasi stofa, si poate sa aiba si ea ca in chi-pul boierului Zotu Tigara, ginerele lui Petru

chiopul nasturl scumpi o garniture deacestea poate face pins la 100.000 de scuzi deour 1 si benzi de fir. Pe podul minilor se in-tinde une on o prelungire a minecel, o clapaca o manseta. Briul nu poate lipsiin el e prins minerul de la hangerul scump,inchis adesea in teaca de catifea, cu oricit demulte margaritare si pietre scumpe. Cizmulitelesint totdeauna de mods rasariteana, moi, m15.-dioase, rotunde.

Intre Domni si boieri nu e alts deosebire inceia ce priveste imbracamintea decit bogatiamai mare la cel uniI si altii, mer-gind la razboiil, pun pe dinsii vesminte mai po-trivite pentru miscari rapezi. Astfel, doua gra-vuri germane pastrat, cu prilejul campa-niilor turcesti din Ungaria, in 1663-4, la careluara parte si Domnii nostri, doua chipurf in-

1 Calcitori, ambasadori ,Si misionari, in «Buletinul so-cietatel geograficez., sem. 11, an. 1898, p. 73 din tiragiulap arte.

nici-odata, si

ni -au

126 ISTORIA ROMINILOR IN CIDPITRI SI ICOANE

teresante, si pentru fete, si pentru costume. Ghica-Vodd, care facea o stdruitoare Curte crestinilor,dusmanii stdpinulul sau, e inchis intr'o plato§atocmai ca acele ce se obisnuiaii Inca de catregeneralii din Apus. Iar Dabija, calare pe unstrasnic cal Cu frinele.bogate, scoate fata -i ro-tunda, grass, cu mustata suptire alba si ochilmid, de supt un fel de coif jos, cu trei penede strut, dintre care una filfiie mindru in vint.Parul alb, bogat, atirnd In tufe groase. Un lunganteriii simplu, cu guler si cinci benzi de firasupra pieptului in curmezis, e legat cu un briulat. De- asupra -i aruncata mantaua, care se re-varsa asupra unel sell luxoase. Asa fel de eroua fost atunci bdtrinul Domn betiv I.

In imbracamintea Doamnelor nu e nimicschimbat, decit inlaturarea cerceilor celor marl$i hainelor Incretite. Altfel, aceleasi rochil lungi,aceleasi mantii de brocard si atlaz. Coroanadispare insa si din icoanele de ctitor, si in lo-cul ei se vede, la Cetatuia de pildd, care niarata cum se imbraca Anastasia, frum oasa Doamnaa .luI Duca, si fetele el, o palariutd de bland,joasa, cu citeva pene de strut formind surgu-ciil. Cind Doamna vine la biserica la o sarbd--Ware mare, ea porta rochii care, prin bogatia

1 Planse libere.

DESPRE 1MBRACAMINTE SI LOCUINT/ 127

blanilor de samur si numarul cel mare al mar-garitarelor, rubinelor si altor juvaiere, pretuiesc400.000 de scuzi de aur, adeca de patru oncit nasturil lul Voda. Sotiile boierilor celor marlai Sfatului se intrec prin chainele for prea fru-moase, impodobite cu lanturi de aur si blani decacoms. 1.

IV.

Epoca aceasta e Inca destul de stapinita deOrient, cu toate incercarile ce se facusera, dela Mihal Viteazul Incoace, in sensul unei apro-pieri politice de Apuseni, care ar fi adus si alteurmari. Din veacul al XVI-lea avem Inca unelecladiri civile, precum sint casele domnesti de lamanastirea moldoveneasca Slatina, cu pridvor,feresti neregulate si o colosala bucatarie cuhornul boltit. Mesterii can au lucrat aici, sintSasii. Yn curind insa marl" arhitecti vor fi, inamindoud terile, Oriental' : Greci si Armen', ma'tarzia Bulgari chiar. lenachi mesterul de la TrefIerarhi si Golia al lui Vasile Lupu, deschidedrumul pentru multi altil.

In forma de ruins ni s'a pastrat unul dinpalatele acestui timp, Curtea din Tirgoviste, fd-cuta de Mate' Basarab si innoita apol de Brin-coveanu. Se desluseste bine si astazi felul, cu

1 Cilleitori, etc., 1. c.

128 ISTORIA ROBItNILOR N CHIPURT SI 1COANE

totul rasaritean, turcesc, cum a fost alcatuitajos sint strasnice pivniti, care slujesc drept tern-nite si drept oddi pentru multele feluri de slu-jitori, de servitors innarmati ai Domnului. De-asupra for se boltesc odai midi, joase, cu putineferesti. Piete sint inchise intre zidurile lor, si unturn de straja, pastrat si astaii intr'o forma re-facuta, se innalta asupra intregii cladiri ca su-lita de rugaciune a unui minaret.

Cum se traia in acest palat la sfirsitul veacu-lui al XVII-lea si in cei paisprezece aniai celui urmator, stim foarte bine. Mobilarea ecu totul turceasca : divane, mesute, covoare. Pu-tine oglinzi de Venetia, un singur scaun : tronul.Pinzaturi de casa, covoare de Persia, de Agem,sau ghagemis», se vad pretutindeni. Cei de casasi musafirii stair, ca la tars, pe pernile de fir siatlas, pe cearsafurile cusute, pe plapomele dezarbaj5, halal §i alte strofe orientale, peste caree asternut un alt covor sau sdgedeaua.

In ceia ce priveste imbracamintea, Voda poartacalpacul unguresc cu surguciul de trei pene destrut, care a ajuns acum lucru de dating. Fru-mosul batrin cuminte isi lass barba intreaga; eras pe cap, dupa moda turceasca, si, ca si din-sul, tog boierii lui. E o moda". noud, careia nui se impotriveste nimic.

Inteo copcd scumpa, se prinde dolmanul de

:

d'intain

DESPRE IMBRACAMINTE SI Lou:INV. 129

bland de samur, haina de brocard se deosebegtede aceia pe care o purtail Domnil mai vechi,fiindca lash sa se vadA salvarii ro0i, iara0 taie-tura de Tarigrad. Din haina de desupt se vadminile : cind este un °spat de Curte, Domnul§i invitatii nu leapada mantia lor, dar o lass safluture pe umeri, tiindu-se numai in copca.

Stim numele unora din ve§mintele ce se ob4-nuiaii pe aceasta vreme, cind tot ceia ce for-meaza cfanariotismulD se gasqte in flinta, de§i deocamdata lipse§te Inca eFanariotub. Sedeosebiail sarvanalele de feregelele vechi, deconteqele de mods apuseana, de serhatlicurileconstantinopolitane noua. Stofa ce se punea inele era canevaful de fabrics italiana (canevazzo),postavul obi§nuit, matasa, atlazul. Colorile erailnumite tot cu numiri turcqti : ghiulghiulia=proses., turungii = «oranges., alagea = «verges.,s. a. Termenii de croitorie erail luati §i ei dinaceasta astfel, dintr'o blank' de samur seputeaii face limit; se alegea din esoroculb debland paceaua, piciorul, pentru anumite podoabe.Nasturii de matasa cart Incheie unde nu se punenasturele de metal scump cu pietre, se zice cea-praz, de unde acel care pregatWe astfel delucruri de galanterie e cunoscut de acum in-nainte supt numele de ceaprazar.

9

130 ISTORIA ROMtNILOR hi CHIPURI SI ICOANE

Pe cap, Doamna Marica, cele septe fete aleei, jupanesele si jupanitele pun lese de marga-ritar, care prind bath de our podoaba de capa fetelor sail valurile, cvaliturilem vechi, prinsein ace cu gamafie pretioasa. La sarbatori marlele obisnuiesc islicul pe care-1 cunoastem dinzugraveala de la Cetatuia, in care surguciul depene e tinut prin flori de pietre scumpe, avinduna mai frumoasa decit celelalte, ca jintd. Hainade desupt se chiama zdbun, daca e lunga, iar,daca tine loc de pieptar, ghiordie. Numele celevechi, pastrate in Moldova, mai putin inriuritade mods, sint sucnd ,i timbar. Cea de de-asu-pra, e dulama. Stofele sint orientale sail vene-tiene (pe atunci se zice : venetice): lasted, usoarasi grea, sarasir, sahmarand, canavat, tabin, ha-tai, belacoasa, tertanel, sandal de Venetia, atlaz,mai ales florentin, tafta leseasca (intrebuintatamai mult la captusell). Rochile sint impodobite cucopci, zise si icapa,"taiep, cu flori de fir si de ma-tasuri, cu sireturi, cu vechii nasturi scumpi, cumargaritare. Blanurile, fara deosebire de ano-timp, hotaresc tot asa de mult; samurul raminecea d'intaiii printre ele, paceaua sail pintecelede samur sail de sobol, dar pe linga dinsul ailpret risul si jderul. Un brill incinge mijlocul,si toara bogatia vechilor juvaiere : cercei cu gpi-ioare» si cu ecasutele), lanturi, lefti si lefti-

DESPRE i'MBRACAMINTE SI LOCUINTA 18]

sori, salbi, bratare, paftale stralucesc de luminasoarelui sail a f5.cliilor.

Viata absolut orientala a Rominilor incepe : eava tinea o suta de ani in capat, in care mai ni-mic din aceste lucruri nu va fi schimbat. Doarboierii vor capata, potrivit cu rangul lor, aceleislice-baloane, de care am ris inch' pindnazi si care eraii menite sa joace in ierarhianoastra rolul pe care-1 jucail in cea turceasca,prin marimea, coloarea si impletirea lor, tur-banele. Domnii insil luasera in locul vechilorcalpce si caciuli, pe care le purtail Inca Mavro-cordatii, cel putin Nicolae-Vodg, acele urite pa-laril nalte, cu fundul alb si o muche in fata,care-I deosebeste de sfetnicii lor in imbracaminte.in acelasi timp, ei schimba forma dulamii ve-chi si inlatura .une on gulerul de blana. Astfel,de pe la 1750 innainte, ei sint imbracati pe deasupra intr'un vesmint mai strimt, blanit si elpe margeni : stringindu-se on cit de mult acestvesmint nu s'ar putea atinge copcile si nasturiiscumpi cari se vad fara folos de o parte si dealta. De pe la 1800 in sfIrsit, cataveica blanita,avind minecile aproape intregi, cel mai uritdintre toate vesmintele domnesti ce au fostodata, apare : ea se vede in chipul lui Alexan-dru Ipsilanti, dar n'ajunse a inlocui cu totulhaina fara mined, ce o precedase.

dAu-

132 ISTORI9. ROMINILOR IN CHIPURI F ICOANEr-

imbracamintea negustorilor a fost totdeaunaintru citva deosebita de a boierilor. Dar n'avemde unde o cunoaste, pentru ca abia in veaculal XVIII-lea, negustori s'aii facut ctitori de bi-.sericA si ni -au lasat astfel chipurile for in zu-graveli de parete. In biserica bucuresteand aIcoanei, intemeiata la 1786 de boierinasul Pa-nait Babeanu, care avea o rad logofat de bresleyse vad intre ctitori barbati cu fesusoare rotundepe cap, ca acelea de supt islicul boierilor, cu yes-mintul de pe de-asupra tivit pe margenile inlung, precum si la mined cu bland neagra, sicu un dolman de acelasi fel de bland in jurulgitului. Femeile ail rochii largi cu flori, un gu-ler alb rdsfrint, precum si bendite de galon auritin jurul gitului ; un colan de bland se prelun-geste panA la mijlocul strins cu o cingatoare depaftale scumpe, discuri de our sdpat legate intredinsele ; pe cap ele poarta o a ciulitd de postav,.;./icu/, asezatd pe coditele impletite ale parululyprinsa printr'un galon cu flori vesele si avindla o parte o stea de margaritare sail pietrescumpe cu multe ramuri. Fetele ail in cap tot cA-ciulite de acestea, dar fard o asemenea stea, iarbaietii fesisoare, ca si ale boierinasilor negustori.

V.

Moda noud incepe prin anii 1770-80, sail chiarceva mai tArziii, in vesmint ca si in locuintd.

GRIGORE ALEXANDRU OHICADomn in amindourt principatele (1764-7 ; 1768-9 ; 177 t -7).

Dupit o stamp din vremea lul.Reproducere facula cu cheltztiala

d-ner Adam: Olcinescu, lease. Ghica.

DESPRE iMBRACA.EINTE st LoourNTA. 183

Pe la 1780, Doamna unui om asa de luminat,asa de «innaintab ca Alexandru Ipsilanti, ga-seste hazliti sa-si schimbe o clips hainele cu aleSasoaicei sotia lui Sulzer, cunoscutul calatorprin partile noastre. Petty, care veni la not peaceiasi vreme si vazu un bal la Bucuresti, nuspune despre nici-o rochie europeana ratacitaprintre cele bogate si stralucitoare ale Rasari--tuluT, ci numai de toalete dupa datina «greceas-ca» si cea «romaneascAD. 0 doamna englesa,care vazu Bucurestil lui Voda Mavrogheni si fuprimitA cu o deosebita cinste la Curte, LadyCraven, vazu in camarile DoamneT numai per-soane grecesti cu turban si o fata de boier ro-min cu co palarie de samur foarte innalta, prinsain dosul paruluT, care era ridicat drept in sus,peste un fel de legatura suptireD: era fata yes-titului Ban Dudescu. IIn Rus care trecu printerile, noastre la 1793, nu vazu nici el la un «balal Curtil>> din Iasi decit focurile diamantelor siapele margaritarelor, iar nu si cochetaria, Incanecunoscuta la noi, a costumului european dingatitul veac al XVIII-lea.

Pe atunci nici casa nu era Inca schimbata :aceleasi oda' multe, cu tavanul jos si ferestilemid supt stogul sindrilit sail, la Munteni, aco-petit cu olane de tin trandafiriti slab, al aco-perisului; aceiasi mare curte nepietruita, aceiasiminunata grading cu vechile flori ale acestui

134 ISTORIA ROMINILOR YN CIIIPIIRI SI ICOANE

pamint, acelea0 atenanse sarAcacioase pentrulocuinta unui intreg popor de Tigani. Rare oncite un architect grec, care' a invatat in Italia,are cuno0inta de casa vesela de 'lumina a Eu-ropei. Me0eril bulgari, cari lucreaza §i panaastazi in Dobrogea, sint foarte cautati acum, §iei cladesc pana §i palatul de la Mihai-Voda, allui Ipsilanti, solids casa, care a putut fi prefa-cuta astazi pentru nevoile unor Archive moderne.Para pe la 1774 furculita e Inca necunoscuta,0 se mininca de pe Divan, unde oaspetii staiirazimati pe perini, innaintea unei mesute ro-tunde, joase. Mobila e tot ass de rara ca inodaile din vremea lui Brincoveanu. Dar, ca semnede vremi noua, boierul moldovean Scarlat Stur-dza, Intors de la studii din Germania, 41 face ocasa ca acele din aceasta tars : me0eri din Bra -sov incep sa fie chemati de bogata0I cari sedeprinsesera in pribegie cu felul de viata dinArdeal, §i in curind in Gheorghe Asachi Mol-dova are cel d'intaiii architect romin pentru caseca in Europa. Curtea cea noua din Iasi, a luiAlexandru Moruzi, astazi Facultatea de meclicina,e, §i ca infat4are §i ca impartire, o zidire apu-seana. In sfir0t, Mavrogheni poate pofti, Incade pe la 1780, pe Lady Craven la un prinz cuscaune §i tacimuri de argint care se par visita-toarel a fi de obir0e englezeasca.

* * *

DESPRE IMBRACAMINTE SI LOCITINTA. 135

Cind, in cursul razboiului ruso-turc din 1806la 1812, generalul rus Prozorovschi i I lua rese-dinta la Iasi, Vistieria Moldovei trebui sa chel-tuiasca pentru ca Nemti si Evrei sa pregateascheuropeneste Curtea. Se cumparara escaune marlce sä numesc jilturi», ccrivaturi de lemn», ca-napele de plisa si scaune bune de plisa.», bachiar omaturi nemtesti» si aparate de veptilatie,grasuflatori la o same de ferestre». Dup5. ce Ru-sil plecara, boierimea noastra era in deplinastapinire a noului fel de trail Cuvintul de «mo-bile» era Intrebuintat Inca de prin 1821, si ococoana din Moldova 41 insemna pe atunci mo-bila de vinzare, in care gasim «paturI de mode=,canapele de culcat, de tisa», qscaune de tisa

cu jilturile for si cu citurile lor», scaune de lemnnegru, cu plisa, pentru sufragerie, toate pretuindpans la 2.000 de lei. Cum se vede, din toatepunctele de vedere, o cgarnitura» moderns. Ease potrivia cu casele noua ce rasariail din toatepartile de-a lungul stradelor, care nu mai sintpodite cu scinduri, ci pietruite, si primesc altslumina decit a felinarelor de la pravalii si amasalalelor. E, in sfirsit, mediul potrivit pentruospete pregatite de bucatarl francesi, dupe carevine -cafeaua alaturi cu inghetata si fetele dincase cinta din piano si din harps, cum le-a au-zit calatorul frances Lagarde, putin innainte de

136 ISTORIA ROMiNILOR IN CHIPITILI SI ICOANE4r

1821, in casa celui din urma dintre. Brincoveniidin ramura veche, Mare le-Ban Grigore.

Aceste cintarete de salon, care Impodobesc«balurile», de acum Innainte mai dese decit onunde aiurea, poarta pe atunci parul ridicat sussi «anglaisele», buclele lasate sa atirne lingaurechi ale domnisoarelor din Europa. Fara saparaseasca miscizile de blank obisnuite si inmijlocul verii, ele se imbraca in rochii de stofanoug, de coloare deschisa, rochii roze, albastre,foarte infoiate, cu minecile umflate, asa cumse pot vedea in portretele ctitoricesti din Schi-tul Icoanel, la Bucuresti. Femeile maritate punsaluri si valuri de dantele pe cap, si fiche -ulfrances inlocuieste pe incetul paceaua de samur.Salvarii si cipicil turcesti cusuti impreuna aufugit de mult innaintea botinelor, ghetelor in-vingatoare (ghete = guetres). Numai barbatiimerg Inca maret in rochii rasaritene, blanite siacoperite cu blanuri, avind pe capul ras turbanede sal, puse cochet la o parte la cei tineri.

Dar Domnii de dupa Regulamentul Organicmerg toti in uniforme de taietura ruseasca, siastfel ce deosebire mare Intre doi frati, cari ailtinut cirma in Tara- Romaneasca dupa incheiareaerei «fanariote» la 1821, Ghiculestin Unul, Gri-gore-Voda, are cuca, anteria, papuci, hanger,

DESPRE iMBRICAMINTE SI LOCIIINTA. 137

ca mai toata boierimea lui, care stropeste Insacu cordoane si decoratii, orduri) rusesti, acestvesmint parintesc si stramosesc. El poarta barbs,iar parul si-1 taie scurt, daca nu rade chiar.Ceva mai tinar, fratele sau Alexandru e bar-bierit lass paru'n bucle. Blana e numai undolman elegant. 0 stralucitoare uniforms degeneral european, strinsa pe talie, i1 infasura.

Moda venita de sus fu urmata. La mesele Di-vanurilor de supt Regulamentul Organic giu-beaua mai statu alaturi cu fracul sau redingota,barbile lungi cu suptirile mustati revolutionare,bunele capete smerite cu scafirlia rasa lingapletoasele capete increzatoare cu cirlionti bo-gati. Prin Divanurile ad hoc, care formara Ro-mania, se va mai fi ratacit vre-un anteriil dintimpurile moarte. Dar si acesta se pierdu in-tr'un zimbet de compatimire curioasa. Vremeanoua invinsese, si prin hainele, prin locuintamobilele sale.

si-1

IV,

VIATA SOCIALA. A TRECUTULUT

Viata socials a trecutului.

Viata socials si viata culturala sint doua lu-cruri care nu trebuie sa se amestece intre ele.Cind cineva cumpara de /a altul, cind it invatacarte, cind /I lucreaza ceva, atunci savirmteacte de viata culturala, care se deosebesc deactele politice, printr'aceia cal sint mai ob4nuite,cä se schimba mai greil Si ca n'ail insthrinatateistorica fiecare in parte, ci numai toate la unloc. Supt numele de viata sociall se inteleginsa alte acte, §i cele culturale fail indoiala, darcare se pot pune la o parte pentru a forma o cate-gorie deosebita. Germanii li zic gesellschaftlichesLeben, geselliges Leben. A merge la un prieten,a face o primblare la osea, a fi de fats la unbotez, la o nunta, la o inmormintare, a asistala o conferinta a o asculta e un act culturalde amindoua partile, dar e adevarat ca nu mi-ce conferinta poate fi ascultata , acestea sintacte sociale. Ele privesc societatea, nu ca in-

342 ISTORIA RONiNILOR iN CHIPIIRI SI ICOANE

tregul omenesc din care facem si not parte, ciacel cerc mai restrins care are si timp liberpentru a se vede mai des si a petrece impreuna.Insa chiar cine nu face parte din acest cerc,privilegiat in acel inteles ca traieste mai usor,trebuie sa savirseasca din cind in cind acte so-ciale, si anume cind anumite sarbatori ii dezro-besc pentru o zi sail mai multe sau cind inviata lui se petrec imprejurari care cer nea-parat bucuria sail mingiierea celorlalti.

Viata socials in trecutul nostru n'a fost tot-deauna aceiasi, si pins mai daunazi ea nu sa-mana de loc cu cea de astazi. Ea s'ar puteaimparti in trel epoce, care infatiseaza si treiinfluente.

I.

In cea careia nu-i putem statornici uninceput, cad e foarte veche, influenta aceastae a poporului, a multimilor teranesti. Cind Ro-minii au intemeiat Voevodate si apoi Domnil,ei au imprumutat multe lucruri de la vecini,mai ales de la vecinii de peste Dunare, repre-sintanti ai civilisatiei bizantine, romano-asiatice.De la dinsil au luat formele vietii de Stat,limba Cirmuirii si a Bisericii, costumul, arta, li-teratura. Dar, in ceia ce priveste viata socials,imprumutul nu pare sä se fi facut. Doar fami

yap. SOCIA.L.A. A TRECUTULDi 143

liile balcanice stramutate la not pastratfireste tot chipul de a trai din patrie.

In civilisatia bizantina*, inteadevar, viata so-cials se razima pe anumite principii, care nuse pot urmari si in trecutul nostru din vea-cul al XVI-lea. E luxul, pompa, dorinta de auimi, care porneste de la tron si merge pansla cel din urmA din oamenii cari poseda oare-care avere sail pot sa imprumute. Aurarii, pietrescurnpe, margaritare, blanuri rare, catifea, ma-tasa trebuie sa impodobeasca pe orice barbat,pe orice femeie cum se cade. Ele intovarasesctoate actele vietii sociale si Ie provoaca." chiar,fiindca nu se face o visits, o primblare, nu seasista la o representatie (de circ pentru aceavreme), pentru placerea de a vorbi, de a ra-sufla aerul larg al intinderilor sail pentru a vedeaspectacole mestesugite, ci pentru a face sa sevada bogAtii noua, de curind castigate sad pre-gatite.

Un al doilea caracter e isolarea femeilor. Gine-ceul e unul din pacatele cele mai marl' ale civili-satiel bizantine. Femeia nu e pretutindeni pentrua da vietil sociale elasticitate, discretie, stralucire.Nu: ea nu va sili prin autoritatea gratiei sale peinvatat a nu se pierde in amanunte, care nu pri-vesc decit pe foarte putini, a nu intrebuinta olimbs greoaie care miroase a atelier, a nu facecritice amare si grosolane care arata totdeauna

144 ISTORIA ROMiNILOR IN CHIPURI SI ICOANE

pe acel care tie de prea putin timp un lucrusi e prea fudul de aceasta ; ea nu va deprindepe razboinicI cu bunacuviintA a pacil, nu vapune pe omul de Stat in cuno0inta unor rea-litati care nu se vAd in locurile de adunare, inlocurile de lupta ale partidelor, realitati de bu-riAtate §i de milA ; ea nu va invata pe barbatia se privi intre ei cu alti ochi decit aceia carivreafl sa impuie s5. supuie ; ea nu va fi lasatasA acopere aspra realitate cu suptirea pinza al-bastra a unei ilusii, a unei prefacatorilzicem de impaciuire §i infratire. Intre roabe,la lucru ; Intre acelea0 roabe, Intre negustoresevenite din gall cu tot felul de stiff §i de in-trig'', la clevetire §i lene, a§a se Imparte viatafemeil in aceasta." civilisatie gre0ta, care a in-ceput cu despretul femeii pentru ca sa alba laurma barbati, din sufletul carora perise onceurma de barbatie.

Al treilea caracter al vietii sociale bizantine,e lipsa de noutate, de spontaneitate, de origi-nalitate, Intepenirea in forme moarte, in formulesea al caror inteles a pent de mult §i al carorfolos n'a existat poate nici-odata. Ea Mlaturade la o bucata de vreme tot sufletul ; cine-1 are,trebuie sä se tie la o parte, cAcI ar putea sApars ciudat, rau crescut. A celea0 gesturi, ace-lea0 vorbe, acela0 zimbet la acelea0 impreju-ran si in acelea0 ceasuri. Pare ca nu sint oa-

i

sa

,VIATA SOCIALA. A TRECUTTJUll 145

meni vii can se cauta pentru impartasiprisosul vietii sufletesti, pentru a-si desavirsiastfel educatia, ci preotii formalisti al unei re-ligii in care nu mai crede nimeni si din caren'ar raminea chiar nimic daca s'ar duce si ri-tualul sfint.

Cit putem vedea in cele mai vechi timpuridin trecutul nostru, nu e insa asa. Oamenii sintaspri, simpli, vorbesc raspicat si mult, intrebuin-teaza cuvinte tars cind se minie si vorbe blindecind au pacea sail cainta in sufletele lor. Scri-sorile for dintre care, din fericire, pas-trat destule, in archivele sasesti din Brasov, dinBistrita, din Sibiiu, chiar in archivele poloneacele scrisori, sense latineste sail, mai ales sla-voneste, dar dictate de Domn in romaneste catresecretariul sail, sint pline de juraminte csa mabats Dumnezeil) si mai multi sail mai putinisfinti, e sä beau singele copilului miens si citede acestea la vre-un Petru Rams sail Mihai Vi-teazul. El ameninta : va calca in picioarele cailorsamanaturile gata de seceris, va arde zidurilesi casele, va trece totul prin foc si sabie, vaface trupurile in bucati, fara sa crute nisi copiii,va arde, va trage 'n frigare. El face asiguraristrasnice : (nu las tarn in ruptul capulub, spuneStefan-cel-Mare, vorbind de Pocutia pe carePolonii i-a cereail innapoi. «N'am venit sa stall

10

a-si

s'ad

146 ISTORIA. ROMNILOIL IN CHIPURI SI ICOANE

trei-patru saptamini», striga Rams Brasovenilor,ci void sta pans se va face voia noastra) ;

Mihai fagaduieste, in furia sa, Ca va (bate infrunteaz acelor cari-1 clevetesc, scrisorile de pirasi ca, daca-1 supa."ra mult Imperialii, ase va vedeaunde va veni Viena si Praga». Nimic nu-i poateindupleca, nici infringerea : astfel Petru Raresbatut de Poloni isI cere drepturile cu Inca maimulta inviersunare, fiindca regele 1-a jignit,recunoscind infringerea, el o recunoaste numaica pedeapsa a lui Dumnezeil, pentru care nue dator a se umili Innaintea oamenilor, El sintneiertatari dincolo de margenile mortii : BasarabVoevod Neagoe afla de moartea unul fecior deDomn, Milos, care uneltia impotriva Scaunuluisail si el, omul cucernic, care avea atita bucuriesa tladeasca biserici si ma..nastiri, nu mai poatede fericire. Sultanul, amparatul turcescy, a luatpe Milos, si 1-a pus in temnita, in temnita grea,aspra, si Milos a murit acolo. De aceasta luiBasarab, ii pare foarte bine, cad nu-i va fi, capans acum, amenintata linistea in fiecare- clipa.

fiindca e bucuros, o spune si Brasovenilor.sa se bucure si ei, pentru a era si dusma-

nul for si ar fi adus si asupra for sabia tur-ceasca si peirea !

Erail acestia, cari luau numele lui Dumnezeilin desert jurind, batjocuriail dusmaniimorti, cari amenintail cu ce nici tiranul cel mai

si,

.

VIATA SOCIALA A TRECIITULIJi 147

impietrit n'ar fi fost in stare sa savirseasca, nisteoameni neasarnanat de rai, spre cari trebuie sane intoarcem cu o uimire ingrozita ? Contem-poranii ail numit cite pe unul Vlad Dracul, VladTepeq, Basarab Tepelus, Mihnea cel R5,ii, Joan-Voda cel Cumplit, Alexandru cel Rau, Aron ti-ranul ; sä fie de nevoie ca noi astazi sä maidaruim nume de acestea crunte si acelor carinu yin la noi, din timpurile lor, purtindu-le pefrunte ?

De sigur ca nu. Vremile eraii aspre la noi,ca in tot Rasaritul, si ca mai in tot Apusul.Dar oamenii nu ere' asa de grozavi, cum par.Numai cit el n'ascundeati gindurile for rele, sile intariail Inca prin expresie. Buna cresterebizantina ar fi cerut insa altfel: sä se scrie unbilet dulce aceluia caruia peste citeva ceasuri,daca se va increde, i se vor scoate ochii.

Traiul acesta nu e bizantin in nimic. Innainteanoastra n'avem sfinte mumil, legate cu pan-glicile convenientelor si formulelor, ci oamenineobisnuiti de viol, de nestapiniti in miscari,de slobozi in cuvinte. Nu e nici-un colt de tainaunde sä se ascunda, sfioase, femeile. Din po-triva, Doamna se amesteca in toate si, cindDomnul cade, ea e gata sa joace rolul lui. S'avazut ce femei ail fost Despina lui Neagoe,Elena lui Petru Rares, Chiajna lui Mircea Cia-banul, Ruxanda Lapusneanului, pentru ca sä

148 ISTORIA ROMiNILOR IN CHIPIJRI SI ICOANE

vorbim numai de cele mai vechi. E o vats ti-nara care zbucneste naiva si cruda. pretutindenea.

Tot traiul de sus e ca traiul de jos : o viatateraneasca. Legaturile dintre familiile Domnilorsi ale boierilor sint ca si acelea ale gospoda-rilor din sate. Viata socials de la Curte e deciindreptata intru toate dupa aceia din miile degospodarii ale sesului Si muntilor.

De la cel mai vechi Domni n'avem marturil,dar ce aflam pe urma ne ajuta a intregi. Dela Stefan -cel -Mare se pomenesc praznice demultamita ca singure petreceri, pe linga bote-zuri si cununii despre care nu ni se spune nimic.

insa un Domn muntean cam de pe aceastavreme, Neagoe a lasat sfaturi catre fiul«Invataturip slavonesti, care au fost talmacitesi in romaneste. Neagoe e de sigur celDomn romanesc patruns de cultura bizantina'.Din fiul sau iubit, pe care-I numise Teodosie,sperind ca va cirmui ca Teodosiu-cel-Mare, elvoia sa faca o minune de desavirsire. In carteasa, el it invata cum sä primeasca soli stealth,cum sa tie ospete, cum sä stea in fruntea os-tilor. Dar de petrecerile Curtii, de placerile in-gaduite ale ei, nu se vorbeste nici-un cuvint.Cad marile petreceri ale Domniei lui Neagoeinsusi ail fost cite o sfintire de biserich : laacestea el aducea, ca la Arges in ziva de 15August 1517 multi clerici stralucitori din toata

sail,

VIATA SOCIALA A TRECIITIMUI 149

lumea rasariteana, cari-i sfintiati cu cea maimare pompa patriarchala cladirea. Alte on eltinea cu acest prilej §i revista oqtilor qi poftiadin vecinatate senatori sase§ti, cari sosiaii cudaruri de bung vecinatate, infa§urati in blanilungi qi largi, cu gaitane inflorite.

Altfel petrecerile cele marl erau terane§teiara.0 betiile cele strasnice. Cind Mihal Vi-teazul cuceri Ardealul, se vazura astfel la Alba-Iulia ospete cu Mitropoliti si boieri marl caretineau noaptea intreaga qi rapuneati pentru cl-teva zile pe acel ce luasera parte la dinsele.Firqle ca jupanitele qi Doamnele nu se ames-tecati la aceasta straqnica bucurie a barbatilor.Mihal 41 lasase Doamna in tars si se mingiiaimpotriva povetelor Bisericil cu, o prietena, sotialui Genga; dar linga el se afla, fare sä se po-meneasca de dinsa in mersul furtunos al vietiide Curte, vaduva Inca tinard a lui Petru-VodaCercel, Velica, Si sora el, Zamfira, fete ale Vor-nicului Ivan. .i cite alte sotii de boieri if into-varaqisera, dar ele stateati acasa, fare paza bi-zantina de alminterea, tesind la furca, intre roabe,vise de fericire in clipele stranice ale razboiulul.

Cu pujin timp innainte de Mihai Viteazul,domnia in Tara-Romaneasca acel Mihnea-VodA,care s'a turcit in 1591 i a ramas in amintireaneamului ca Mihnea Turcitul. Mama lui, Eca-

150 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPIIRI SI ICOANE

terina, o Levantind din Pera, purta epitropia, siavem de la dinsa, printr'o intimplare fericita,scrisori indreptate catre o sofa a el, de lege ca-tolica si care se facuse calugarita in insula Mu-rano de linga Venetia. De aici se vede viatade Curte, in adevar, dar cit e de saracacioasa 1Linga Doamna se afla Inca o sore, Lucretia,maritata Cu. un Grec, si trei fete ale acesteia,una purtind numele romanesc de Patina ; mai

Mihnea-si aduse ca Doamna pe o Ro-mina, Neaga, si copilul domnesc Radu se juca."prin incaperile intunecoase ale resedintii ; fe-meie iertatoare, Neaga, se Ingrijia ca o mamade un alt Radu, fecioras nelegitim al sotuluiLevantinele, deprinse totusi cu viata moroca-noasa din Constantinopol, gasesc pe cea de lanot si mai nesuferita. Oamenii li se par inchisi,stapiniti de prejudecati. Singura bucurie o aucind soseste ceva din Stambul sail din Venetia :lucruri de gateala, peril si altele ca acestea, inschimbul carora trimet mai mult blani, bogasii,lighene de arama, plapome, pinze de in, ma-rame, batiste. Odata Mihnea, Inca un copilatuncea, cere a i se trimete doi catei de rasaapuseana, ca sa-si treaca vremea cu dinsii. Altadata trimesul suroril Marioara aduce doua carp,de sigur italienesti, pentru care se multamestein deosebi. Necontenit griji de bani, cu Turd,Evrei, Greci, cer datoriile, si amenintarea

ei.

cari-si

VIATA SOCIAL.A. A TRECUTULUI 151

vesnica a maziliel. (Aceasta tars nu e moste-nirea noastra», suspind °data Ecaterina : cazisintem si mine nu sintem, dupa voia lui Dum-nezeil, si ne aflam in mina Turcului si nici notnu stim unde vom fi pina la capat». §i, iatain adevar, peste citva timp, nenorocirea mazi-liei arunca pe bietii oameni tocmai in Rodos,linga Asia, apol pans la Tripoli, pe coasta deNord a Africei !

Yn acest timp Voda judeca, in fiecare. zi sipe oricine. Un calator frances vede la 1585 pePetru §chiopul; unchiul lul Mihnea, judecindsupt cort, intre ostasi, innaintea Curtii din Iasi :cDomnul statea pe scaun si toti boierii sal im-prejur» fie la sfiatele Mdriei Sale, zice for-mula oficiala, esi ascultail plingerile oricui i-arfi venit innainte ; cari toti, la o suta de pasi dedinsul, in genunchi isi aratail plingerile cu glastare, unul dupd altul, si el ii trimetea innapolcu hotarirea ce i se parea mai dreapta». Iar unRagusan in slujba lui Mihnea spune, din parte-i:4Doamna Ecaterina nu mai are tihna, fiindcatara e mare si alte judete (judecati) nu sint de-cit, on ea, on Domnul hotaresc toate : ci vezid-ta daca are on ba de lucru !»

De sigur .o Curte unde nu se petrece 1lath". acum Curtea Jul Petru Schiopul, pe care

o cunoastem din hirtiile privitoare la pribegialui in Tirol. Bietul Domn e vaduv; o roaba i-a

ca,

--

152 ISTORIA ROMINILOR IN CITIPURt SI ICOANE

dat insa un frumos at pe care 1-a botezat Ste-fan-Voda si-1 iubeste din toata inima. innaintede a fugi din tara, el o iea de sotie, dar peascuns de boieri si numai innaintea citorva cre-dinciosi. Dupa care scrie cu biata lui mina ne-dibace un act de marturie, pe care trebuie s5.-1traducem aproape pentru a-1 intelege :

c Ai 7099 (1591), luna Ghenar 17 zile, Dumi-neca sara, 3 ceasuri, ne-am cununat cu mumalui Stefan-Voda, anume Irina botezata. Adevaram zis : pada sint in tail, sa nu se spuie cuiva,sa stie toti, sa fie ascuns; sa nu stie nimele dincasa. Iar, daca void iesi in alts tara, atunci sastie toti cum ca cununati sintem. SA stie toti.Am marturisit cu adevarat. Marturi : Mitropoli-tul Gheorghie din Suceava si episcopul Ghedeonde Radauti si Anastasie egumen de Galata ma-nastire si Stroici Logofatul cel Mare. si IeremiaVornicul si Andrei Hatmanul si Gheorghe Hat-manul, Camarasul Hrisoverghi si CamarasulGheorghe si Vasilie Paharnicul si alp. multi,[care] nu este pus numele lor. Sa stie toti. Amscris cu mina mea, si am pus pecetea noastramai mare, marturie, sa se stie. IQ Petru Voevod,Gheorghe Mitropolit Movila.4

Si iata-1 in Tirol, cu tiara Doamna, cu (3Cerchesa, care urea sa fie si ea Doamna, cunepotul Gheorghe Hatmanul, cu cumnatul Gheor-ghe Camarasul si sora, Alexandra Camarasoaia,

VIATA SOCIALA. A TRECIITIILITI 153

impreund cu doi copii, apoi cu Mitropolitul, cuun ieromonah, invatator al copilului, cu maimulti boieri si copii de casa si cu un pitic, PetruBo lea, care e, cum am zice, de comedien ordi-naire de Son Altesse». Putina bucurie din acesteglume ale piticului ! Incolo, lipsind judetul detoate zilele, e o lene morocanoasa! Toti stagin casa, multi de tot in cite o singura odaie.Daca ar fi fost jocul de carti, si-ar fi trecutvremea asa, dar nu era. Copilul invata buchile,boierii beau si dorm, citiva mai viol fug sä facanegot la Venetia sail political la Constantinopol,in Polonia ; Doamna moare de urit, Domnul sestinge de dor.

Saracii oameni !

II.

Scrim acum cincizeci de ani si gasim altspriveliste. Prin Greci si mai ales prin Turd,Bizantul e acum stapin si pe viata socials, carepierde morocaneala, dar si cinstea, cumpatareaei teraneasca. E acum lux, un lux ruinator, pecare -1 tine munca unei teri intregi, sint acumaforme rigide, neinvinse, si zavoarele gineceuluiascund femeia.

E epoca procesiunilor de la Curte la biseria,epoca marilor audiente solemne, epoca petrece-rilor cu inatisare razboinica aduse din Cons-


tantinopol. Calatorul e uimit si nu uita sa in-semne minunatele privelisti de la Curtea Domnu-lui din Bucuresti sail, mai ales, ale celui din Iasi.

Matei-Voda domneste de o parte, Vasile Lupude alta. Si despre viata socials a timpului foraflam de la un Paul Strassburg, Trimes suedes,de la un Bandini, misionar catolic, de la unPavel de Alep, nepotul unui patriarch de Antio-hia, in calatorie pe la noi, cele ce urmeaza :

Trasuri cu sese cal primesc la intrarea inCapitals pe oaspetele Mariei Sale. Pe oaspetiide frunte Voda-i primeste indata in palatul«la Curtev. Si unii si altii merg la gazde, cadla Curte nu se gazduiesc decit rudele Voevo-dului. Doamna primeste totdeauna de-o parte,stind intr'un jet. 0 fats din cash', cdomnisoarade onoarev, duce la dinsa.

A doua zi sau peste citeva zile, strainul echemat la audienta si la °spat. Acel Suedes careveni la Leon-Voda, innaintasul lui Matei Basa-rab, fu luat de acasa de boieri cu radvane, injurul carora calariail pazitorii Domnului, Dal-matini (in Moldova erail Unguri, apoi Nemti),in numar de cloud sute, imbracati frumos ar-deleneste. Strassburg povesteste cum a trecutprin cstrade si piete pline de mArfuri scumpepe care le vindeail Italieni, Greci, Romini, Turdqi Armenix. Multa lume se aduna sa vada alaiul:t pare ca navalise acolo tot neamul romanescp.

sail,

EIISTRATIE DABIJADomn al Moldovel (1661-5).

Haul o atampit din vremea lul (portretulpoartit gmit numele luf Grigoracu Ghica).

Reproducers facia cu chelluialacSociettifit Fenteilor Romaine*.

.

"711 /Try :d

,4e,11464411,rs.:4;0271.,_

pl

.41-2;7;

VIATA SOCJALA A TRECUTULUL 155

Dregatorii Curtil ad pus hainele cele mai bune,care impun ; caii scutura friie scumpe.

Domnul asteapta in usd. in semn de consi-deratie pentru visitator, el tine capul plecat siminile pe piept. In odaia de audienta, douascaune stail asezate pe un loc mai ridicat. Ceidin stinga, loc de cinste la Turd, e pentru oas-pete. t La spatele Maria Sale» stall boierii cublAni de samur foarte scumpe, care sint, cumam zice, fracurile acelui timp. Talmaciul e defata : cite unul stie eturceste si greceste si ita-lieneste si latineste si nemteste»; calugAr cato-lic, nascut in Creta, el a facut studii la Witten-berg. Cind se arata scrisorile suveranului ce atrimes solul, ale patriarchului sail innaltului cle-ric ce a dat o recomandatie, Domnul se ridicade pe scaun si-si descopere capul.

Trimbite si buciume suns deodata afara. Esemnul ca masa e gata. Tacimurile sint de ar-gint pentru Voda, oaspete si boierii cei marl',de lut pentru boierii al' doilea, de lemn pentrucaracuda. TO stall pe laviti, dar cloud scaunesint gAtite, pentru Voda si acel ce a venit salcerceteze : scaunele sint imbricate cu catifearosie, pe care o prind cuie aurite. Lino-sa jiltuldomnesc se aseaza Spatarul-cel-Mare, tinind sa-bia domneasca in git, iar in mini cuca si schip-trul, Paharnicul-cel-Mare si multi useri cu toiegede argint. Postelnicul, Stolnicul, Clucerul, chiar

158 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPTJICI SI ICOANE

Vamesul stail gata de slujba, in haine scumpede parada.

Bucatele sint acum pe masa, acoperite cucapace, care le tin caldicele. Pe scaunase lingastapinitor, care domneste si la masa, asteaptasticle cu vinuri, cu rachiuri si chiar cu here,precum si pahare de tot felul, cele mai multede argint. Medelnicerul a duce felurile noua :daca Domnului nu-i plac, el face numai un semn,si ele sint lasate supt masa. Tipsiile pe caresail adus deosebitele mincari nu se ieail, pre-cum se iea de la fiecare blidul, ci ele se innaltagramagioare in mijlocul mesei, asa incit oaspetiipot sa.' stie totdeauna isprava ce au facut. Pealbele fete de mese lucrate cu flori de our sevad linguri si cutite, de argint, de os de cerbsail si de lemn.. Furculita' lipseste deocamdata.

Se bea in cu-rsul mincarii. Dupa ce s'a min-tuit aceasta, vine rindul toasturilor. Musica detrimbite si lobe nemtesti, care cinta Inca de lainceput, cum s'ail incheiat cuvintele binecuvin-tarii in camera candela arde supt icoanemusica aceasta tace. Domnul iea in mina un«pahar strasnicv (ingens scyfilius)§i vorbeste in-tru lauda suveranului strain din partea caruiaa venit poate oaspetele. CInd cuvintele lui, as-cultate in tacere, s'aii stins, tunurile bubuie a-fara, scuturind geamurile. Apdi sail ca Domnulinching pe rind aceasta se face la serbatori

,

VIATA SOCIALA A TRECIITULUt 157

pentru fiecare boier (ba chiar pentru tara in-treaga, la sfirsit) si acesta asculta respectuos, inpicioare, urarile ce i se fac, sail boierii inchingunul dupd altul pentru Maria Sa, si el se vadcazind atunci in genunchi, pans pomenesc nu-mele aproape sfint al Voevodului. La serbato-rile bisericesti, Domnul se inching intaiu, apoiel bea pentru cimparatul» 'Agin, de care atirnatara lui (in Moldova cel ce ridica paharul, Dom-nul, tace, de durere si rusine); numal pe urmavine rindul lul. In toate trei datile, bubuie tu-nurile si riplie pustile afara. Iar intre un toastsi altul cinta prdtopsaltul de la biserica dinCurte cum si astazi cinta pe la mandstiri unilcalugarI stiuti, la masa egumenului saii Ti-ganii intind arcusurile pe vioare, facind sa seauda cintecul dorii de Voda. El sint singuriilautarl la masa veseliei sail in triumfurile obo-site de dupd lupta: Mihal Viteazul insusi a in-trat in Alba-Iulia in sunetul vioarelor tiganesti,care stiail sa cinte pentru toate ceasurile dinviata omului.

In odaile vecine, cete vesele de boieri si bo-ierinasi mininca si beau mai in voie, din mincarianume gatite pentru dinsii. Slujbasi al Curtiiduc in toate partite fripturi si urcioare celor cestall pe la casele tor. Une off, la vre-o nunta,boi intregi se invirt pe frigari in Curte, pentrumultime, care bea yin noil din °ale' de lut.

138 ISTORIA. ROMINILOR IN CHIPIIIII SI ICOANE

0 petrecere ca aceasta se face la fiecare praz-nic si tine cel putin cinci-sase ceasuri, iar decele mai multe on se prelungeste pans in ziva.De la un timp ostasii din Curte se imprastie,dupa ce InsA fiecare ceata petrecut pankacasa boierul care o comanda.

Fiecare serbatoare mare isi are insa si petrece-rile el deosebite. Astfel, in ajunul Anului Noil,atuncl ca si acum, prin casele unde nu s'a introdusobiceiul strain al bradului de Craciun, se impartdarurile. Domnul primeste, in Spataria-cea-Mare,pe fiecare boier dupa rangul sau, cum se facesi astazi in palatul Imparatului german sail alPresedintelui Republicei Francese. Copiii decasa aduc in Camara de °spat paharute de vutca,cofeturi si cafea neagrA. la ospetele obis-nuite, vutca rosoglio si cofeturile, luate intr'oodaie anumita, merg innaintea mincarilor. AcumainSA, ele se dail si acelor pe cari Voevodul nu-Iopreste la masa. El mai ascultAi salvele de pustisi tunuri, musica induiosatoare a Tiganilor. Laurma, se infatiseaza innaintea Domnului si bres-lele cu capeteniile lor, dar poate ca acest obi-ceitl, democratic de altfel, n'a fost luat decit dela Turd, impreuna cu multe altele, abia destulde tarziil, in veacul al XVIII-lea.

Yn ziva de Anul Nou chiar, se impart, dupa da-tina oricarui firaznic de capetenie, haine scumpe

si-a

*i.

VIATA SOCIALA. A TRECIITULITI 159

de brocard scump, de brocard ieften sail desimplu postav chiar, caftanele. La iesirea din bi-serica, vinatoril domnesti, scutiti de multe sar-cini pentru ca aduc salbataciuni la Curte, itasteapta cu jertfa cerbilor, caprioarelor, mistreti-lor si deosebitelor feluri de paseri. Sovoanecovoare de parada basmali de matasa, toiegescumpe se intind supt picioarele stapinitorului

ale boierilor din alaiul sail, can le samanacu bani. Tratatia cea usoard din ajun se faceacum a doua oath. Urmeaza, dar nu pentru toti,ospatul acelei zile

El se deosebeste prin mai multe adausuripeste obiceiu. Toti se pindesc ca sa vada cineva stranuta intaiu, dar stranutul trebuie sa fieadevarat, nu adus cu tabac sail altcum, pentruca atunci cel ce ar fi stranutat g famine de bat-jocura3.. Un stranut autentic da dreptul la unpahar cu yin si la cloud caftane, unul de cati-fea si altul de postay. Daca Maria Sa insusi facesa se auda sunetul asteptat cu atita vesela ne-rabdare, atunci i se da un caftan, ba Inca unulde brocard de aur, dar platite din Vistieria terii.

Apoi in turta cea mare, care se da la masa,se ascund cine ar crede? bilete de pla-cinta. Ele nu cuprind insa versurile pe care lecunoastem. Ba nu .dail macar o propositie in-treaga, ci numal in citeva cuvinte o fagaduialade Anul Nod, care poate fi luata insa si ca o

,i

mail


constatare, de luare in ris sau mustratoare. Celce-si gaseste biletul, e dator sa-1 ceteasca cuglas tare, si ni inchipuim ce fata trebuia sa facaboierul neastimparat, nesupus, caruia, printr'opotrivire ironica a norocului, ii cadea tocmai«pofta de a fi Domn!).

De Boboteaza, Voda iese la girla, cu tot alaiul.Inca din ajun insa, el a primit trimesi al cle-rului din tot cuprinsul Domniei sale: e rindulfor sa faca daruri, si cel de la tara, cel de lamanastirile si schiturile din munte yin cu vina-turi, cu laptarii proaspete si cu pastravi. Pa-rintii se invrednicesc sa schimbe citeva vorbecu stapinul, dar el nu pot fi primiti la cinsteacu cofeturi, cafea si vutca, fiind numai smeritefete bisericesti. Dupa slujba la biserica, acestioaspeti al Bobotezel sint primiti in Spatarie,unde cinta psaltii prelung imnuri bisericesti.Plat si clerul strain, letinii, papistagii, Francis-canii italieni din Moldova, Franciscanii bulgaridin Muntenia, odata Iesuitii poloni din Iasi, ca.

secui de la episcopia Bacaului tree in-naintea Mariei Sale, precum la Anul Nou autrecut consulii, de cind sunt acuma consulateale Rusiei, Austriei, Prusiei in terile noastre.

A doua zi, la slujba, iata si Doamna ling&sotul el, iata domnitele si beizadelele intre lu-minarile lungi, grele ale Bobotezei. Numal -la

lugaril

VIATA SOCIALA. A TRECTITIILIA 161

aceasta serbatoare se mai vkl, in acest timpde orientalism banuitor, zavorit, sotia qi feteleacelui dupa voia caruia se miFa orice in tall.tnceputa cu sosirea in radvane vechi a batri-nilor stareti, urmind cu aceasta frumoasa petre-cere patriarchala, in care femeilor li se ingaduiesa se inchine lui Dumnezeil in acela0 timp §iin acela0 loc cu barbatii, mintuita, cum vomvedea, cu binecuvintarea cailor, serbarea Bobo-tezei are un caracter de alba fericire curata, carelipseqte celorlalte. CalugArii merg pe la case cuajunul, de-a valma cu preotil cei multi la numaral oraplui de reedinta. Lautarii tigani, lautariiturd chiar, nu lasA auzul sal se odihneascA oclips; nu numai ziva, ci §i in noaptea din spreBoboteaza, §i in aceia a serbaril iarAFii. ((Multi-mea §i bucuria poporului in Tara - Romaneascala Boboteaza», scrie un patriarch asiatic pe la1650, cintrece tot ceia ce tiii cä se petrcsce laCurti le celor mai marl Domni al cre0inAtalii.Oastea toata e in picioare, cad e si o serb5.-toare osta§easca, in jurul Curtii, in drumulspre biserica, pe strada, 'Ana tirzi5, cit ni maipastraram aparatoril, flutura steagurile de ma-tasa cu Maica Domnului, cu Sf. Gheorghe, cubourul §i corbul purtind crucea'n plisc.

Dupa ce se mintuie slujba in biserica, vineprocesia §i sfintirea apei. In Tara-Romaneascatot alaiul merge Vara la girls, Ialomita in Tir-

11

i

162 ISTORIA ROMNILOR ikT CHIPEIRI SI ICOANE

gov4te, Dimbovita in Bucureoi, odinioaraArge§ul la Curtea-de-Argq. in Moldova apa epusa intr'un vas de argint aurit, in curte, despre odaile Doamnel. ese sfe§nice de argintand imprejur; un copil de cash' tine in mina al§eptelea. Toata lumea e in picioare; la stingaVoevodului e Doamna, copiii lor se afla la dreapta;Camara§ul §i boierii la spatele lor. in straluci-rea geroasa a zilei de Ianuar, se innalta toateprapurile bisericilor, care se infratesc cu stea-gurile ost4lor.

Cadelnita se miFa de noua on innaintea fa-miliei domne§ti, de treI on Inca innaintea co-piilor. ApoI Mitropolitul, urmat de episcopi, sfin-te§te apa. Atunci iara§i puOile i tunurile saluta,in bucuria ob§teasca. La Munteni, copii se aruncin girla pentru a cauta crucea pe care Mitro-politul a lasat-o din mina.

Acum e binecuvintarea cailor de lupta, desigur ca in stravechiul Bizant, a carui icoanaslabita traie0e Inca aid. Un numar de cal cuar§ale scumpe, impodobite cu our §i margari-tare, sint adu§i de oamenii Comisului celui Mare,in mijlocul uimirii bucuroase a poporului. Uncalator a vazut In Moldova, la 1647, douazecii patru de cal foarte frumo0 pe cari Mitropo-

litul ii stropi cu aghiasma. Strainii ce incun-jurail pe Mihai Viteazul la 1600 avura prilejulsa-1 vada serbind astfel prin stropirea binecu-

4A19.. ..mteek

H oles terret,eAngenuaruelipradola urger Imago;

Quid .0ga t eos, hos quoque refpic fat.

MATEI BASARABDomn al Teril-Romlneati (1631-54).

pupa o stamp li din vremea lul..Reproducere Moan cu cheltniala

d-ner Eectlerina G. Cantacuzino.

11411110E1.3111SIONIUSUU 6117111C4AZ

tr4\4:

)

VI .TA SOCIALA A TRECIVITLUi 163

vintatoare a cailor Boboteaza acelui an unic,in Alba-Iulia, capitala Ardealului supus Romi-nilor.

Mai tirziu, aceasta parte din urma a serbarilse fa.'cu si mai bogata. Comisul aduse numai pepovodnicii, caii de calarie, pe cind Armasul iitrecuse innainte cu caii de trasura sau telegarii.Pe eel d'intaiu eraii suiti tineri boieri, can nuprimisera Inca slujbe. Calul daruit de Sultani se zicea tablabaqa, nume pe care poporul 1-aluat in batjocura, aplicindu-1 oamenilor molii siinceti, de parada, acest cal simbolic al lega-tura de vasalitate calca mindru la sfirsit, intreciohodari sau lachel. Mai de de mult se faceaun mare haz cind un Comisel mai zburdalnicvenia calare pe un catir, pe cind un tovarasal lui avea cinstea de a fi purtat de un magar.

Peste citeva saptamIni, yin Pantile. Din sap-tamina mare Domnul da faca bogata lu-minare pe care o va tinea in mini in noapte ade Inviere. Logofatul al treilea alege crucile pecare le va purta familia domneasca ; tot el mergecalare sa duca invitatiile.

Privelistile incep cu spalarea picioarelor. Joisara, un calugar batrin, sarac, trenturos, cel maiumil dintre umili, e spalat cu apa ce cade dinargintul ibricului pe argintul ligheanului facutla Brasov, la Danzig, poate in Rasarit chiar,de

sa-i


mina Mitropolitului. El e Iuda ; un Vladica, deobiceiii al Buzaului, infatiqeaza pe Petru ; altizece clerici implinesc pe aceia§i lavita de lemnnumarul celor doisprezece apostoli,

Sara invierii incepe cu sunetul sec al giam-paralelor, cu care se imbata de bucurie copiii,prin curti, pe strade, prin piete §i prin cimitire,Spre miezul noptil se miFA iar41 alaiul dom-nesc. Aurul, pietrele scumpe lucesc abia, scurt,in intunerecul noptil qi a micil cladiri care ebiserica Curtii. Cind luminkile se aprind defulgerul fericit al Invierii, u§ile sapate in lemnin vechiul cadru de piatra se clati in laturi §imil de stele miFAtoare prind a zbura in curteaintinsa a reqedintii domneti. Domnul sarutacrucea din mina Mitropolitului §i Mitropolitul IIrAspunde, sArutindu-1 de trei on pe frunte.

Intre petrecerile marl ale timpului eraii §i ala-iurile, serbarile extraordinare ale Domnului giCurtii. intre ele, mai ales alaiul Domnului noti.

Acesta era numit de cele mai multe on laConstantinopol. Ce solemnitati se obipuiaii a-colo, cum se savir§ia inqtiintarea noului numit,cum se ducea acesta la audiente, cum intra inbiserica patriarchala, salutat cu cintari de bu-curie slavire, aceasta nu trebuie aratat aice.ai

VIATA SOCIALA. A TRECITTIILITI. 165

Primirea stapinitorului in capitala sa ne privqtesingura.

Voevodul e intimpinat de boieri la vadul Dunarii,la Giurgiu, pentru Munteni, la Galati, pentruMoldoveni, dar fire§te numai de citiva trime0,dintre sfetnicii de frunte sau prietenii lui cunos-cuff, on rude, si nu de toata multimea boierilor,cari Weapta sa-1 vada intrind in Bucurqti. sauin Iasi. Al doilea popas 11 face la vre-o mands-tire din preajma cetatii de Scaun: la Vacare§ti,de cind se innalta aceasta zidire a lui NicolaeMavrocordat (popasul cel vechiti nu-1 §tim), iar,dincolo, inca din timpurile lui Petrula Galata. Iara§1 boierii yin la stapinitorul lor,dar tot citiva numai, cu cari se face intelegereaasupra alaiului.

Multimea nerabdatoare vede trecind in sfir§it«pompaD Mariei Sale. Boieri de toata mina, slu-jitori, calarl si pe jos, merg innainte si in urmaDomnuluI. in frunte sint Hatmanul si Aga, bo-ierii, osta§ii; apoi yin ceilalti, «cite doi, cite treiin sireaga, dupai rangul lor. El insu0 se infati-§eaza in portul sau cel mai scump si mai decinste, care-1 arata innaintea tuturora cine este.Cuca-i sta pe cap, caftanul dat de Sultan e prinsin copca la git ; calul pe care sta e un dar alimparatului ; de-asupra surguciulul prins intr'ofloare cu pietre scumpe flutura steagul de Dom-nie. Aga de Scaun, represintantul Sultanului, e

chiopul,

186 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURf SI ICOANE

la stinga lui, locul de cinste in Rasarit. CitiTurci 1-aii mai intovarasit, nu se dezlipesc de elin aceasta intrare, oricum, impunatoare si stra-lucita, pitorescci de sigur. Musica turceasca sunsin tot timpul drumului, o musics ce nu se audeinca decit la o imprejurare ca aceasta, cad in-data dupa ceremonie lautaril imparatesti se in-torc, bine daruiti, la Constantinopol.

Alaiul merge de-a dreptul, nu la Mitropolie,ci la biserica, mai mica, a Curtii. Acolo asteaptaMitropolitul si toti episcopil. Se face slujba demultamita, careia not ii zicem astazi, impotrivabunelor obiceiuri ale Bisericil noastre, Te-Deum,dupa catolici. Dus de suptiori de dol episcopi,Domnul incunjura pristolul, in timp ce, ca lanunti, se cinta gIsaia dantuieste?. Nu se aruncainsa ca la nunti daruri de bani, de flori, de co-feturi celor de fats; astfel de arnica fa-cut la Constantinopol. ingenunchind pe piatrade la dvera cea mare, care deschide altarul,Voevodul primeste acum din minile Mitropoli-tului mirul sfint. A mai fost uns odata la Con-stantinopol, de patriarch, dar principiul este case poate mirui cineva 4si de doua si de trel ori»cu mirul stapinitorilor sfintiti de Dumnezeil. Uneon Vladica sail unul dintre episcopi tine o cu-vintare, pentru a lauda insusirile, totdeauna a-lese, ale celul ce tine acum sabia si topuzul.

Actul al treilea e asezarea in Scaun. In Divan,

s'ail

VIATA SOCIALA. A TRECUTITLUI 167

sala cea mare a judecatilor din fiecare zi, as-teapta Turcii, cari n'aii putut calca pragul bi-sericii. Doud scaune, numai doua, sint gatiteacolo. Pe unul va sta Domnul, pe cellalt, ladreapta, Aga, ce tine locul Sultanului. Dar niciei doi nu se aseaza, ci stall cdreptx. acele scaunede cinste, pe cind la spatele for se insira ru-dele domnesti si toata boierimea cita poate in-ca:pea, precum si clerul innalt, si chiar negustoride frunte. Domnul saruta firmanul cu sloveleaurite care cuprinde numirea sa ; un Turc maitarziii Divan-Efendi, «domnul judecatiib, jude-catorul Turcilor ce yin in WA, ceteste actulin turceste. Nimeni nu intelege nimic, si nicinu e nevoie sa inteleaga, cad cuprinsul e ne-schimbat ; dar cea mai mare luare aminte sitacere, emilcomirep domneste. Cind s'a mintuitcetirea sfintelor cuvinte, pornesc pustile, tunurile,musica turceasca, cea de tara, esurlarii, trimbi-tasii, dobosii» sail tobosarii; clopotele vuiesc intot orasul. Mare cacofonie solemna. Pentru in-telesul celor de fata, firmanul e cetit acum peromaineste, de pe o talmacire scrisa cu slovemarl, pe hirtie larga, groasa, lucie rasariteana,de Marele- Vistiernic sail altul dintre boieri.Acum si Domnul si Aga stall in jeturi. Cind sia doua cetire s'a ispravit, e rindul impartirii descaftane sail chiar de blani la Turci si la cres-tini. La urma, se bea cafea in Spatarie.

168 ISTORIA ROKINILOR IN CHIPURI SI ICOANE

Une on chiar in aceia§i zi, alta data pesteciteva zile, nu rare on §i dupa citeva saptamini,Domnul sta in Spatarie §i face dregatorii cei noi,isi alege si orinduie§te Sfatul. E obiceiul dupaaceasta ospateze cMinisteriulo. Ospatulse face. dupa regulele pe care le cunoaqtem.Mara, aCurtea se foarte vesele§te), iar cei din-nuntru nu mai putin. Une off, de multa veseliea vinului vechiu, boierii iese la joc. Astfel, cindNicolae Mavrocordat a venit in Moldova ca Domna doua oath', in 1711, s'a cgiucat in casa ceamare), dindu-se mesele la o parte. Voda, carenu era asa de strain,. nici a§a de fudul cum secrede, a multamit dantuitorilor, dindu-li posta-vuri bune §i atlaze stralucitoare.

Cind Domnul a fost ales in tars, in urma mortilinnainta§ului sau, unele amanunte se schimba,neaparat. Primirea la vaduri, conacele, intilnireala mandstirea de linga Capita la nu se mai in-timpina. Dar boierimea toata §i mult norod seaduna pentru alegere §i aclamatie. Alesul merge§i la Mitropolie innainte de a fi miruit in bise-rica de la Curte. Aici, la Mitropolie, i se punepe umeri: un caftan oarecare, in a§teptarea celuiimparatesc. Dace. un Turc de sama e acolosi da pe al lui, atita mai bine : pare ca tot eceva din sfintenia vointil imparateti, fata de carenu se incape nici-o impotrivire. Ffind vorba deo fapta cu izbinda nesigura, Domnul are grija

Si

VIATA SOCIALA A TRECIITIILIA .169

sh cearh une on juramintul prin grain si scrisde la toti boierii. Cind Sultanul s'a Invoit cunumirea §i placut, deci, darurile trimese,primirea firmanului se face iard0 cu o marepompa, caci acuma se capata, de fapt, temeiulputerii. Voevodul si Curtea lui iese Inaintea tri-mesului destul de departe, avind une onaceasta nu strica fath de ni§te stapini ass devicleni I si «toata oastea». Nu e inch vremeade injosire in care ceremonialul impune ca Dom-nul romanesc sh sarute scara calului pe carecalareste un PaO, cu trei tuiuri qi sh-I meargaapoi pe jos Innainte pans -1 pofte§te acesta shIncalece, dar Aga e Intimpinat cu o cinstedeosebita. La Intilnirea cu dinsul, Voda pri-me§te pe cap cuca. Numai acum se face in Divancetirea firmanului, in mijlocul «milcomirii», §i onoua descarcare de puOi si tunuri intovar4itede musics. «Si de atunci inainte se .tie Domnadevarat.) Yn focmai aka se face la innoirea dintrei in trei ani a Domniei, afard de casul cindDomnul e chemat la Poarta chiar ca s'o primeaschqi adese on primWe in loc petecul negru almaziliei.

Doamna nu-§i face nici-o data intrarea odathcu sotul el, ci zaboveste macar citeva zile, po-trivind a§a incit sa soseasch mai thrziu. 0primesc jupanesele, sotiile boierilor, in cocii §iradvane, qi o duc la Curte de-a dreptul, undell

i -au

170 ISTORIA RODIINILOR IN CHIPURI. SI ICOANE

iea in primire odaile el. Ea nu va mai iesi de-cit la serbatorile cele marl ale Bisericii sauin primblari «pe ulita, la feredeilz la baiaturceasca, si la noI, ca si in tot Rasaritul, unadevarat club femeiesc cpe la andstiri sipe la vii si primblari». Carata Domneasca e ur-mata de ale tovaraselor de petrecere, purtindhaine de csahmarand», de ccanavite», de a be-lacoase,, codoare» si Isalbi de galbeni,, iar pecap «slicuri de sobol,. Seimeni, Vornicei, Co-misl calaresc in jurul trasurilor. La intoarcere,Doamna Imparte darurl jupaneselor.

Domnul mai da serbari supuOlor sal, cari leWeapta mai mult de la dinsul. De Sf. Gheorghe,dupa moda turceasca, si ea insasi o veche modabizantina, se scot caii domnesti la iarba, la«ceair». Voda insusi a iesit cu acest prilej laintaia primblare de primavara, pe la manastiri,de care sint pline vecinatatile aminduror Capi-talelor. Miei fripti se impart slujitorilor ; la bi-serica s'a trimes de la Curte un miel fript, inloc de coliva. Iata acum, pe cimpul incheiat cuiarba, aparind un «steag de Arnauff,, mindri Al-banesi cu mustatile negre dirze si susaneaua de-acurmezisul spatelor; iata vechii Seimeni, ostasicu plata. Dupa el yin telegaril, caii de trasurapegi, murgi, roibi, albi, negri, sargi, surf, im-partitl la ccarata Domnultth, a Doamnei, pe

VIATA. SOCIALA. A TRECIITULUI 171

la boierii marl; intr'un catastif de pe la 1670,am numarat 90 de cal din aceasta rinduiala.Armasul si ajutorul sau deschid al doilea «sirag*,urmati de trimbitas1 si sirmaci, «rasunind intrimbita si surld». Vin povodnicii, caii de calarie,si armasariI, tinutl de Comisei si Seimeni, toilinfasurati in stofe scumpe, mai ales calul Sul-tanuluI, invelit in «tafta naramzie,,, ca naramza.Comisul si ajutorul sau incheie defilarea : elda si ospatul cel mare pentru ziva aceia.

Alta data, sint oaspeti de primit : foarte rareon un Sultan, un Han at Tatarilor, innainteacarora se cade in genunchi, dese on Pasl, intim-pinati cu neobisnuita supunere. Nu lipsesc, cumam vazut, solii crestini, pe cari-I primeste, de-parte citeva ceasuri, Hatmanul, saluta inmargenea orasulul Postelnicul. Palatinul de Culm,care sosi la Iasi in 1677, Domn fiind Antonie-Voda Ruset, se invrednici chiar a vedea peDomn in locul Hatmanului. Boierii toti sintlinga dinsul si, facindu-se cerc, saluta. Oasteae aproape intreaga : 20 de companii, de stea-guff) de calarasi, sese de Seimeni pe jos, sesede alp pedestrasI; un mare steag rosu se in-nalta din mijlocul lor ; trimbitele, surlele sung.Corturile sint fa'cute din jos de frumoasa ma-nastire noua a Cetatuil. In audienta de a douazi, Trimesul polon gaseste intr'o odaie frumoasa,

§i-i

172 ISTORIA RODLINILOR IN CREPT:MI SI ICOANE

czugravita dupd moda olandesa), un divan, totfrumos, acoperit cu covoare scumpe, si sticlu-tele cu vutca, patru la numar. Se ieail dulcetisi se prinzeste in acea cdynavel. Peste 70-80 dean!, Mate! -Voda Ghica primi tocmai in acelasifel pe alt mare sol polon mergind la Poarta,contele Mniszek. Dar el nu prinzi numai fata infata cu Domnul, ci la o masa de 400 de tact-muri, (fail buns rinduialap. Ca adaus la place-rile mincarii si bauturii, se facu dant, de dan-tuitori de mestesug insa, cari venira cu lautarilfor obisnuiti, si distrard lumea dupa cafea.

Une or! Domnul merge la hram. Egumenul sailpreotii ii poftesc, aducindu-i un dar obisnuitpentru aceasta : cafea si zahar. In curtea bise-ricii Sf. Paraschiva, Sf. Spiridon ma! tirziil, laIasi, se intind saivane, locuri de coborire pentrustapinitor. Doamna, viind deosebit nu se potinchipui cel doi soft domnesti impreuna, aresi ea primirea ei. Din cCamarap se daft anumitepomeni cu acest prilej.

Sail se face un Vladica noir'. Din vechiti, Dom-nul statea de fata la biserica, intr'un scaun rosu,linga Mitropolit, la hirotonisire. El primeste apoipe ales in Spatarie. De aid! episcopul, Mitro-politul iese pentru a strAbate stradele Capitaleipe un cal impodobit cu 4astar) ; musica Ddm-nului cinta, si clopotele tuturor bisericilor suns.

VIATA SOMALI A TRECUTULlTi 173

Pe urma insa fu introdus obiceiul de a se aduceepiscopul cel nod in carata Curtii. Tot in Spa-tarie se face ceremonia de recunoastere si in-tarire. Vistierul-cel-Mare dal mantia si Voda cirja,pe care o aduce cu capul gol si o da sarutindmina pastorului sufletesc. Ceva din acest obi-cein a Camas si pand in zilele noastre. i la sfin-tirea de biserici, Domnul e poftit une ori, si ieaparte, indeplinind functiune de archiereu.

Din cind in cind, se daii vinatori marl. Odi-nioard Domnii, cind nu aveafi razboiu, straba-bateau tara in lung si in lat, prigonind dobi-toacele si miluind cu dreptate buns pe oamenl.Acuma e hotarit ca vinatorile de eticheta nu secuvin a se face decit innaintea celor tiatru pos-turi. Mil de terani sint adusi pentru a stirni vi-natul si a-1 ucide. Un pret e pus pe once capde fiara sail de salbataciune : 25 de aspri iepu-rele, 60 vulpea, 80 risul, un led mistretul, ungalben ursul. Sint de fata toti boierii, pe carii-a chemat Domnul, si la o vinatoare de dupaCraciun prin 1760, se insira in program Marele-Armas, Marele-Paharnic, Marele-Comis, Marele-Capitan de darabani, Marele-Stolnic, Marele-Me-delnicer, mai multi boieri de a doua treapta sia treia, vatafil de aprozi si de copil, mazili, ar-masei, paharnicei si multa gloata. Vinatul se im-parte intre vinatori ; pieile si blanile le leadpaicii, ce incunjura pe Domn,

174 ISTORIA ROMINILOR iN CHIPURI SI ICOANE

Cind pleaca la razboiti Bail in cercetareahotarelor, cind trece de la o Capita la la alta,Domnul deslasura o stralucita pompa, pe careabia ni-o putem inchipui astazi. Merg, pe vre-mea lui Vasile Lupu, 3.000 de cAlari, 2.000 de pe-destri. Domnul are nnaintea sa cele dou5. tuiuri :suliti avind in virf semiluna, un glob si o coadade cal, semnul oricarei dregatorii la Turd. Ur:meaza fiii Domnului, daca-i are si sint cu el.In vesminte stralucite, calareste Domnul ; paidpe jos incunjura calul, cu mina pe gitul lui ;comisei, vre-o douazeci, au pArul lung, hainerosii cu stele de argint aurite in el ; cu dinsiiimpreuna merg vatafii. Postelnicul, cu toiagulde argint in mina, sta gata sae primeasca po-runci. Spatarul e in urma, cu armele stapinu-lui : sabia de taiat si buzduganul de strivit. Copiiide casa, paharniceii, stolniceii slujbasi tinedzburda acum, innaintea marelui steag al Dom-niei, dat de Sultan. Tabulhanaua cinta sail, cumse zicea pe atunci, cu atita dreptate, bate. Bo-ierii, imbracati cit pot mai bogat, merg duparangul lor. DupA el* se duc fetrile, corturile, suptporunca Marelui-*rar, care cornanda si tunurile.10-12.000 de oameni, grosul ostirii, se deed-sura, in destul de buns orinduiala, pe urma.

Dar, la on -ce miscare prin oral, Domnul nupoate merge singur si nu poate atinge pA-mintul : trebuie sa fie calare si incunjurat. A-

VIATA SOCIA.LA. A TRECCTULUI 175

ceasta se vede necontenit, de la Stefan Tomsaal II-lea (1611), care alearga in vesminte rosiIcu buzduganul in mina, intre 500 de pus-casi, pins la Fanarioti, can trec in mijloculunui buluc de Arnauti salbateci. Gaspar -VodaGratiani intra in tabara polond la 1620 intreo suta de ostasI pe jos. il incunjura mai deaproape 17 satirgil (halebardieri) btirbosi, seseArmasI cu cizmulite galbene, lungi haine rosiisi islice de ursinic galben, puse la o parte siimpodobite cu stelute de argint; tolbe atirna dinlargile cingatori de argint ; arcele sint prinsede um'ar, impreund cu buzdugane argintate.Cit priveste pe Domn, calul sail pag are friiede argint suflate cu aur, late de trel degete sibatute cu pietre scumpe. Vesmintul sail, de bro-card de argint albastru, se coboara pins laglesne; peste dinsul e aruncata o indoita mantlede catifea rosie blanita cu samur; la fel e cuca.Seaua rosie, de Persia, are coburi si scarf de ar-gint aurit, si de la dinsa atirnascumpul buzdugan.

innaintasul lui Gaspar 41 imbraca pins siaprozii de Divan cu ursinic, blanI de jder sivulpe de Mosc la cabanita.". Era, scrie MironCostin, cde tot zburdata podoaba Curtilo siDomnul nu suferia nici la boierinasi chaine ce-vasI proaste).

Orice miscare a Domnului e deci un fel desarbatoare a ochilor, o bucurie a multimilor.


IV.

Un alt Sir de petrecerf sint acelea pe care lecere viata de familie, foarte strinsa, foarte unitsSi iubitoare pe acele timpuri.

N'avem asupra botezurilor de odinioara.Se vede insa ca ele erail foarte cercetate Si im-podobite cu ospete. Naul daruia de multe or'mo§ii intregi finului, pe care-1 privia ca pefiul

In nunta se intilnesc toate datinile poporului,infrumusetate prin bogatie i putere- la claselestapinitoare. Dupa intelegerea cu petitoriicaci tineril se casatoresc, dar nu se cunosc, Si,daca se vor iubi, se vede pe urma." o Duminecae hotarita pentru sarbatoare. Cu trel, cu §epte zileinnainte, incep insa ospetele, de-o parte pentrubarbati, de alta pentru femel ; Si o cash de sacriSi cealalta sint indatorite la aceasta Si cauta a seintrece. in toate aceste trel zile, lautarii dna 'nzori la fereasta mirelui Si la fereasta miresei.Cind vre-o nunta domneasca e sa se faca latara, se gatesc divanuri, case, cerdace), avaincit un nod sat pare ca rasare in mijloculcimpului.

Vineri si Simbata sint mese marl. Persoanelepoftite, Si ma' ales femeile, aduc multe, feluriteSi adese on scumpe daruri, pe care le poarta inurma radvanelor un intreg Sir de slug'. Anume:

stirl

sat.

VIATA SOMALI A TRECIITITLIA 177

«un berbece viu adus dupd gity, miei in brate,cobilite cu gaini, curcani, giste, rate, buti deyin, cosulete cu colaci si cosulete cu poame,

si unele si altele acoperite cu «fachiole>sau marami de matasa." cusute cu flori in celepatru colturi.

Ospatul, in casa on in grading, se d'a, dupddatinile celui de la Curte, pe care-1 cunoastem.Tiganii dna necontenit. Cite un pehlivan saucaraghios, Turc de neam totdeauna, sau «Haraph,bucura pe cel de fata prin ispravile, schimelesi vorbele lui. Ca sa.-si poata face cineva oparere despre mestesugul lor, care nu putea salipseasca la nici-o nunta de sama, lashm saurmeze descrierea pe care o dä un privitor ui-mit, Constantin Capitanul Filipescu, care vor-beste in Cronica sa despre logodna lui Stefanfiul lui Radu-Voda Leon cu Catrina lui Duca-Vodg din Moldova :

«La care logodna au fost aicea in tars cumare veselie ; au facut multe ospete, multe jo-curl ; care se potrivia cu o nunta domneasca,iar nu logodna. Strins-at toata boerimea terilcu toate jupanesele si au intins corturile in dealde spre Mihai-Voda, in drumul Cotrocenilor : acolofacea ospete in toate zilele. pehlivanide cei ce joaca pe funii, si de alte lucruri: adu-sese si un pehlivan hindiii harap, carele faceajocuri minunate si nevazute pre locurile noastre

12

Adus-ail

178 ISTORIA ROMINILOR IN CI:UPI:JR' SI ICOANE

iute om era si virtos. Linga altele, de nu le pu-tern lungi, facea acestea mai ciudat : punea derind opt bivoli si se rapezia iute, si, sarind pesteet, se da in vazduh peste cap, si cadea in pi-cioare de ceia parte. Alta, un cal domnesc, gras,mare, isi lega chica de coadaI, batea Comi-selul cit putea, si nu -1 putea sa-1 miste de loc.Alta, un copac mare din padure adusese,infipt, s'ail suit pe dinsul ca o maimuta ; deci,dupa multe jocuri ce au facut sus in virfu-1,

slobozit de acolo cu capul in jos si au datin picioare. Alta, un tulpan lung de multi coti,it tinea oameni in miini, cit era, si se repeziaiute, si mergea calcind pe tulpan, si nu se afunda.Alta, se prindea multi oameni cite dol in mini,si facea chip ca de o bute cu minile, si mailung, si s! repezia iute, si intra cu capul pringaura aceia, si nu-1 simtia oamenii, si de ceiaparte cadea in picioare. Ca acestea multe facea,care nu le tinem minte.»

Dupa al doilea rind de bucate, alegecciltunarul: el va merge in casa miresei pentrua-i duce ceiltunii de matasa alba cu flori si mar-garitare, precum si un islic cu pietre scumpe,un inel si o salba. Tiganii cinta innaintea lui,mireasa-1 primeqte in camara unde ea sta la oparte de veselia zgomotoasa a ospatului dincasa el"; la dreapta si la stinga -i staa cite seseprietene, cu retele de margaritare in cosite. In-

§i-1

§i,

s'aii

mirele-§1

OS BOE130'-

KNntrtis Kairrteocii,xscl,Elieripit ixico

ViSricin Xi911, eigAperat iv Vott;

ocirrfpnntrtfo; rpyy,

rte.Amourrof&amour;

JC0f.P.ANE

CONSTANTIN BRINCOVEANUDomn al Teril-RomineW (1688-1714).

Dupil o stamp dintr'o carte greceasei de pe vremea Jul

Reproducere Moan at chelittialad-uel Reaterina G. Cantacuzino.

40"..'44A u4,,A

Erf.

047,Crc c.EITO YI4Itc

,

u_i4LALI

Afrowscer enl

munirsPwritriv.wo'

Kett- tea tta 11-7: -

VIATA SOCIALA A TRECIITIMUI 179

data ce darul a fost primit, solul e rapit inodaia unde se petrece, si aici trebuie sa beaatita timp cit se inching, de unul si de altul,in sanatatea lui. Trebuie sa fie om tare ca sase poata intoarce singur acasa.

La rindul sau, Cu alti lautari, mirele pleaca,pe jos, intre prieteni, si merge la nun, tiin-du-Si capul descoperit pe strada. Darul pe care-1aduce celui ce-1 va cununa a doua zi, e un rindde blanuri si un covor.

A. doua zi drumurile ce unesc cele doua casesi acele ce duc la biserica sint impodobite cubrad. Pe aceasta cale de vesnica verdeata mergemirele, cu o intreaga ceata de tineri impodo-biti, prietenii si tovarasil sal' de vrista. CitivaSeimeni in haine rosii sint ceruti de la Vodaei deschid alaiul. Mire le poarta vesmintul saucel mai scump, cu dolmanul de bland aruncatpe umar ; surguciul flutura de-asupra islicului.Cali stralucesc de our si de pietre scumpe.

Se merge intaia la nun, care se alipeste laacest alaiii vesel. calarind, cit de batrin sa fie,la dreapta mirelui. Nuna, care a venit in trasuracu sese cal, asteapta in casa miresei, unde incade dimineata fete mai sarace, din vecini, joacanecontenit hora. Mirele famine in mijlocul cur-tii, si indata nuna, urmata de nun si de totinuntasii, se scoboara din cerdac, aducind mi-reasa, a carei fata e ascunsa de un lung val


de matasa cusuta cu flori. Acum si mirele, in-torcindu-I innapol spre casa, merge innauntru,ca sA asculte oratia urarilor si luatea de ramasbun in mijlocul lacrimilor.

larasi alaiul se alcatuieste pentru drum. Cape o prada, mirele viteaz duce in radvan pemireasa.: cind ea suie scara, nun a, care o into-varAseste, zvirle un covrig si un pAhar cu vin ;innaintea mirelui, alta urare de bielsug, s'a var-sat o cofa cu apa. Seimenii rosii stralucesc infrunte, surguciurile razboinice flutura, scinteise desfac din nenumaratele juvaiere ; Tiganii,neobositi, cinta.

in biserica, bani, de our sail de argint, sintaruncati pe covorul ce s'a intins pentru ca saingenunche mirii. 0 ploaie de bani, de cofeturi,de nuci, de castane, cade asupra celor de fats:o plateste nunul, care are si grija covorului, afacliilor, a islicului de ginere. Daca e o nunta.domneasca, ea se mintuie aici la biserica inpocnete de pusti si tunuri.

Urmeaza cel din urmA si mai mare ()spat, lamire acasA sail la socri. Dantul incepe in cash*,trece in curte si se intinde une on pe strada:douA siruri impodobite isi stail fata in fata sibat pamintul in hoed, miscindu-se, cind la dreapta,cind la stinga. Sirul barbatilor are in frunte cd-petenia jocului, un bkrin boier, cu toiagul inmina ; apol vine nunul si, in al treilea rind, mi-

VLATA SOCIAL:4. A TRECIITIILIII 181

rele ; intre femei sta.' in frunte nuna, avind lingadinsa mireasa.

Cite o nunta mare tinea cloud si chiar treisaptamini, cu masa intinsti 'n fiecare zi, de di-mineata pans sara. Cind se face ziud, bucatariiaduc un cocos fript cu pene, si unul din ei cintacucurigu supt masa. Dar a doua zi se Incepe lungapetrecere a unor timpuri sanatoase si voioase.

in Moldova, Inca de Dumineca se face cetireafoil de zestre ; ea cuprinde mosiile, vitele, tottemeiul gospodariei si cele mai scumpe podoabe,care trec astfel, fara a se invechi, din neam inneam. trite° foaie din 1678, gasim astfel, caimbracaminte: paccele de sobol, sucne de sah-marand si tabin, de atlaz, de hataia, de ada-masca, tambare si habacie de sahmarand, nä-frami de mini (stergare), naframi de brill (ba-tiste), camasi «Cu sirmaD (fir) si 4cu matasa,camasi 4de feredeip (saii de baie), briie. Apoi,albituri peschire de matase rosie cu fir, ser-vete ecu firD si 4cu matasap, cearsafuri tot «cufir» si «cu matasa», perne 4de ursinic cu fir»,pilote de atlaz, plapome de sahmarand, poloage4de atlaz cu fir >>. Juvaiere de tot felul : salbe,lanturi, bratari, sarje, inele, lefturi, 4gherdanede corals., cununi de our cu pietre scumpe, tecisi cepse, coboace, catui de afumat, 4ploscutede apa de trandafir >>. Ca unelte casnice, citeva

:

182 ISTORIA ROMINILOR N CHIPURI SI IO0AliR

de metal, pe atunci foarte scumpe : «linguri deargint poleiteD, piuliti de Brasov, tot poleite,talere (puteati fi de argint sail cositor). Nu lip-sesc covoarele persane. In sfirsit, sint darurilevoinicegi catre mire: rafturi, sabil, cal de ca-larie, telegari pentru radvane, hamuri, cuhniisi radyane.

Dupa cetirea actului, sotil plecaii in a calealba». In Joia urmatoare, parintii miresel yinde-i vad in «calea pre mare,), si tinara sotie -iprimeste cu marama alba pe cap.

In Tara-Romaneasca, ospatul de Dumineca seda." in casa mirelul. Luni, el pleaca la nun, du-cindu-i yutca si cofeturi. Intorcindu -se acasa, elafla aid si pe parintii sotiel lui, si indata, cumstart la mass, numai el patru, lautarii vestescsosirea talerelor, paharelor, maramilor, gospo-dariel Intregi. Hainele si juvaierele, mobilele,am zice asa de putine ! aft sosit Inca dinajun, °data cu sara.

Mai ramin «calul de ginere» si radvanul, carese daruiesc Joia, cind cer doi tineri prinzescintaia 'pars la aceiasi parinti ai nevestel.

Alaiurile de ingfopare intreceati si ele cu multobiceiurile simple, practice si grabite de astazi.Moartea unei rude domnesti aduce deschidereamai tuturor Inchisorilor, o larga iertare pentrumintuirea sufletului celul raposat. Seimeni, ail-

VIATA SOCIALA. A TRECUTULUi 183

banti, Cazaci merg inaintea lungului sirag ce in-tovara5, e§te pe acel ce este sa se ingroape. Tru-pul zace Intr'un sicrid descoperit pe care-1 incun-jurd rude, boieri de aceia0 treapta. Semnele dre-&oriel, o sabie cu virful in sus, sint duse in-naintea luptatorului si sfetnicilor. Tigance plin-gatoare, cu glas puternic si putinta de a nascocitot alte plingeri, hranesc jalea celor de fata.Pomenile sint cu adevarat marete.

Cit privqte doliul, Nicolae Mavrocordat amers dupd sicriul sotiei sale Pulheria in hainerosii. Cel mai multi vapsesc numai bainele vechiin negru. Si call se imbraca in negru, §i, ca saplinga, li se ung ochii cu ceapa. Pang pe la1700 se mai tinea Inca vechea dating ca aceice jelesc, sd mearga un numar de zile cu capuldescoperit.

Si ca adevarate distractii, vesele, Med scopserios sad trist, margenite in casa, ce era ?

Foarte putin si foarte grosolan.Am vazut ce erail pehlivanii si pehlivAniile.

«Represintatiile» for sint insa numai de zile marl.In celelalte, la serbatorile ob4nuite, iata camce se nascoce§te pentru placere :,

E jocul geridului sad al discului, prin carecaldretii cearca sä nemereasca tinta cu o mica.sulita, de fier. Strassburg 1-a vazut Inca in Bu-cure§ti la 1632, dar el nu fu cultivat multa

184 ISTORIA 11,01IiNILOR fN CHIPTIRI SI ICOANE

vreme. Domnul rasplatia cu daruri pe aceT cenemeriserl

E apol jocul banulul. Un 'Wigan dat pe fata cufuningine vine in odaia de oaspeti si, cu minilela spate, cearca sa iea niste gologani ascunsiintr'o gramagioarA de faina. Cine nu poate, faceloc altuia, tot Tigan si tot uns cu funingine.Alte orl, banii sint linga oluminare aprinsa, cusail fara faina imprejur.

E in sfirsit jocul oului, care atirna de o sfoarasi pe care Tiganul trebuie iea fugind.

$i atit.

V.

E putin de adaus in ceia ce priveste influentaturceasca, si lath' de ce.

Ea atinge numal viata acelor cari traiesc instrinse legaturi de toate zilele cu raspinditoriiei. Boierimea care nu sta la Curte capata maiputin aceasta notia spoiala strains. Dincolo demargenile boierimii, ea nu se simte de loc.

In ce sta aceasta influenta ?Ea nu priveste datinile de familie, care /Ana

tarzifi ramin acelea pe care le-am schitat maisus. Dar ea imbogateste, ca lux, ca felurime deamanunte, ceremoniile, alaiurile oficiale. Sluj-basil sint mai multi si numele turcesti ale celornot dintre muhurdari, divictari arata: de

sd-1

GRIGORE DIMITRIE GHICADomn al Teril-Ronanevti (1822-8).

DupA o stampa din vremea lul.Reproducere idcuR1 cu cheRuiala

d- nelAdina Olihiescu, Oseuki Ghica.

VIATA SOCIALA. A TRECIITULTJI 185

unde s'a facut imprumutul. Costumul turcesc,viata sedentara, molateca a Turcilor, desavir§itazavorire a femeilor par'ca trebuie sa invinga.

Un alaiii din aceasta vreme e ceva mai in-carcat, daca nu mai bine orinduit decit alaiu-rile vechi. Maretia de aka data s'a margenit acumnumai la pompa, §i aceasta trebuie sä fie deciorbitoare. Pe la 1820, popasul pomnului la Va-caresti e o ceremonie deosebitA, la care ieatiparte §i toff. episcopii. Cind se face intrarea inora, Aga merge in frunte, cu podarii, breslele(ca la Constantinopol), ArnautiI. Vornicul deoras 41 aduce zapciii, apoi pe negustori, pecrainicI sail telali §i pe judecatoriI starostiel. CuHatmanul trec zapciii de Divan si Aprozil. Lingaba-be0eaga care porunce§te be§iiilor, osta§ide politie turcesti e Portarbaqa, portareii bei-licului gazda Turcilor §i toata Turcimea cea-lalta. Spatarul duce, intre rAma§itele Seimenilor,tuiurile, care sint trel, dar nu fac cit cele douade odinioarA. Armwil are cu el nu mai putindecit 500 de lautari, citi sint de toff in ora§.Vin doisprezece cal domne§ti §i Comisul. Boie-rimea trece cu 4licele umfiate pe cap. Secre-tariul turcesc al Domniei, Divan-Efendi, merge inacela0 rind cu beizadelele. Iar41 apare fantomaDomnului trecator intre peici, pe calul tabla-bap, supt steagul Sultanului. Spatarul tine sabiacu topuzul §i, ca la Constantinopol, Carnaraul-


cel-Mare arunca parale prostimii. Tot ca la Con-stantinopol, se face, ca semn de veselie, uncurban-bairam, o jertfa de berbeci, si aceastachiar la scarile bisericii, unde a fost miruit beiul,«Curtea Veche». Intovarasita de Vornicul ei, carese chiama acum Vornicul haremului, Doamnase invredniceste de acelasi fel de cinste. Simehterhaneaua cinta !

Se mai vad innoiri si in jocuri. S'a mintuitacum cu hora de la Curte ; o bucata de timp,nu se mai dantuieste acolo, femeile neputind savadA alti barbati decit pe ai for si rudele forbarbatesti. Tiganii lui Brincoveanu nu-si maipirlesc parul si sprincenele. Jocuri curat turcestise intilnesc insa, lara ca pentru aceasta ele safie mai presus de vechile tiganii. «GiurginaD,care se cinta la Curtea lui Nicolae-Voda Cara-gea, pare sa nu fi fost altceva decit o grosolandnecuviinta, ce avea insa darul de a inseninape batrinul stapinitor, care-si facuse mai toataviata in Constantinopol. Maria Sa mai gasia pla-cere si in jocul papusilor. In sfirsit, o etrupap-de ceausi si alti slujitori greci ai Domniei, Im-bracati turceste si chiar europeneste, veniaudupa masa, pe- o scena improvisata, ca sa spuiegiumbusuri in bucati de frase luate din toatelimbile.

VIATA SOCIALA A TRECUTULIJI 187

VI.

lath' acum vremea noua, adusa de ocupatiilestraine i de legaturile cu Europa.

Lasind neatinse ceremoniile de Stat, serbarilebiserice§ti §i, in parte, datinile de familie, aceastainriurire apuseand, cevropieneasca), ziceail stra-moA inlatura foarte rapede o viata de socie-tate ap de putin dezvoltata in ceia ce privWeplacerile propriu zise §i puse in locul ei obi-ceiurile pe care le raspIndise, timp de doua-treIveacuri, Curti le moderne.

N'am putea spune cind anume Domnil Siboierii romini din veacul al XVIII-lea se supu-sera acestuI curent noil, dar biruinta lui apro-plata putea sa se prevada Inca de prin anil1760-70, cind formele francese prind a ne ispitiSi c4tiga, odata cu sosirea dascalilor de frau-tuzeOe un Carra, un Ledoulx pentru copiiide boieri. Pacea de la Cuciuc-Cainargi §i intro-ducerea epitropiei consulilor europeni corespundiaras1 cu inceputul acestel noua viete sociali.In 1773, cind regele Romani lor Iosif veni laBrasov, unde eraii gramaditi pribegii .munteni,el dori sa-I vada i-i pofti la o oassemblee*, carese tinu in casa generalulul de acolo : jupaneselevor fi venit numal cu oarecare sfiala §i vor fi fostuimite vazind ca Iosif sta de vorba cu dinsele.

La 1784, deci supt Domnia acelui4f Nicolae

188 ISTORIA ROMINILOR IN CIIIPURI SI ICOANE

Caragea, care era incintat de papuO, de giur-gina 0 de deatrul, ceausilor, un calator, deneam nesigur, dar care scrie in frantuze0e, Petty,cunoscut al poetului Vacarescu, petrecu citevazile la Bucuresti, si el poveste0e astfel cel

bal romanesc, romanesc curat 0 nu ru-sesc nemtesc, dat de ofiteri straini pe pa-mintul nostru despre care avem §tiinta pansacum :

cIeri seara, am fost la un bal dat pentrununta unui boier. Sala era plina de lume. Erailmulte doamne imbricate grece0e §i romane0e;gateala for era foarte bogata §i bine impodobitacu diamante §i alte pietre scumpe. Totul imipare o magie. Totul era pentru mine o altslume. Fiecare lucru era nor', §i mi-a placut. Ne-vasta mea si fiica au jucat menuetul §i apoi ca-driluri, destul de rapede. Pot sa to asigur ca numa puteam tinea de ris vazind pe domnii ceiacu barbile for siliti sa urmeze dantul dupa ma-sura pe care o dase sotia mea. La urma, Gre-coaicele se incalzira a§a, Incit puteati sa joaceca Englesele. Totul era vesel, totul in deplinaintelegere. A fost un §i apoi s'a inceputiara§i balul, care a tinut pand la miezul noptii.*

Aitfel de constatari fac de acum innainte toticalatorii ce yin pe la nol. Mai trec abia zeceani qi pentru intaia card ni§te Italieni fac ce-rerea de a li se ingadui sa joace la Bucuresti :

Calasau

supefi,

VIA TA SO CIALA. A. TRECUTULIII. 189

dar es venisera in timpul razboiului celui noti,pentru ofiteril rusi. Cererea nu se prinse. to noulrazboiii din 1806-12, actors rusi joaca la Iasi, suptconducerea Italianului Maggi, in casele clubuluiofiteresc. Pupa 1812, clubul din Bucuresti ra-mine si incep represintatii de teatru german cuvre-o suta de spectatori obisnuiti. Ba chiar otrupa de opera italiana cinta acolo pans la is-carea tulburarilor din 1821.

Dupa intoarcerea boierilor asemenea petrecerise facura si mai dese, si la 1826 o companiefrancesa se intimpina in Iasi ; unul din afisurilees zicea asa : c<Dupa cerire : Compania franto-zasca va aye cinste astazi Jos, in 17 Fevruarie,o mare aratare de mestesugurile for si o marearatare cu pantomind de scoborirea lui Ploton(sic) in iad. Dumineca va fi o mare aratare cupantomina italieneasca». E cel mai vechiti afisromanesc de teatru ce se cunoaste, si e ilustrat !

Era noua in viata de societate incepuse desigur si ea. se desavirsi rapede. Supt acest raport,Europa nu mai avea ce sa ne invete.

v.

ROMINIT IN STRAINATATE§i

STRAINIT IN TERILE ROMANEgi

V.

Rominii In strAinAtate §i strAinii in terileroman e§ti.

Pornim de la cloud constatari. AstAzi popo-ratia orarlor noastre e foarte amestecata : inMoldova-de-sus burghesia e aproape numai evre-iasca ; in partile muntene atitia dintre cel ceo alcatuiesc sint Greci, Bulgari, Sirbi, can nu

amestecat Inca deplin cu ai notri §i unilchiar mai ales dintre Greci nici n'aii degind sa se amestece, socotind ca neamul for ecu mult mai frumos decit al nostru. Aceasta arputea sa fie o primejdie mare, daca n'am aveanorocul ca locuitorii satelor, temeiul terii in maitoate privintele, sint numai Romini sau, ici §icolo, pilcurl de strAini cari nu mai privesc nici-oalts tars ca a lor, ci se deosebesc de Romininumai prin port §i, une ori, prin lege.

Pe de alts parte, multi dintre cel mai bogati13

sail

194 ISTORIA ROMNILOR IN CHIPURI SI ICOANE

§i chiar de mai vechifi neam dintre locuitoriioraselor Romaniei, le parasesc o buns parte dinan sail chiar mai totdeauna pentru a trai instrainatate, de la Brasov pans la Paris. Sintoameni crescuti de invatatoare straine, intr'ocase unde se vorbia frantuzeste sail nemteste,dati pe la liceiele Franciei, ispraviti prin Uni-versitatile acestei teri, cetind numai literaturefrancesa si avind astfel un suflet inchis pentrucele mai multe, dace nu pentru toate, aspiratiilenoastre. Dace n'am avea viata politica, din carese pot trage foloase de putere si dominatie,sail si altele, emigratia ar fi si mai mare. Acestioameni se due acolo unde-1 trage inima, undeviata e mai stralucitoare, mai vesela, mai vioaie.Aceasta ar fi iarasi o mare primejdie, dace prinea s'ar instraina o parte insemnata din bogatiasail din intelepciunea, din capacitatea nationala.Pentru a vorbi numai de cea d'intaill, din feri-.cire insa instrainatil ail grija sa piarda destulde rapede rostul for de stapinitori ai pamintuluiromanesc, care ajunge astfel in mini mai des-stoinice. Ramine insa marele pacat fats de neam,ca banul stors cu multa munca pamintului aces-tuia de minile teranului, acest our scump serisipeste an de an ca o pleava netrebnica peplaiurile, pline de bogatie, ale altor popoare.Cercetatoril deficitelor, ai ruinei amenintatoareasupra noastra, n'ar trebui sa cerceteze numai

RODINIf N STRAINATATE 195

importul si exportul, ce vindem si ce cumparam,ci si viata Rominilor din Paris si din oraselede bai si petreceri ale Europei, unde se savirsesteal treilea fenomen insemnator al economies noa-stre nationale, risipa noastra. La nos nu cheltuiestenici-un fel de calatori strains, pe cind nos zvir-lirn aur patat de nedreptate, aur ruginit desinge, aur intunecat de lipsa de patriotism, lapicioarele strainilor.

Si aici insa e un semn imbucurator. Vechiulsimt de gospodarie se trezeste in inimile boie-rimii de isprava. Un G. Gr. Cantacuzino, un N.Filipescu, un Barbu Stirbei nu parasesc, ca de-sertorii in ceasul de lupta crincend, pamintuldin care a pornit puterea si marirea neamuluilor, pamintul unde li zac, in multe generatii,stramosil. Exemple bune, care vor cistiga desigur tot ce e sanatos intre coboritoril vechilorneamuri si intre represintantii neamurilor celornoua, de curind irnbogatite.

I.

Napadirea de strains a oraselor noastre si ase-zarea sail lungile rataciri ale Rominilor in strai-natate nu se pot intelege, daca nu se cunoastesi felul cum ele s'ail statornicit. Printr'o expu-nere istorica se cistiga, nu. numai cunostintaunor parti interesante din trecutul nostru, dar

196 ISTORIA ROKINILOR IN CHIPITRI SI 100ANE

si adevaratele puncte de vedere din care acestefenomene trebuie privite pentru a fi intelese,pretuite si indreptate.

Orasele si tirgurile noastre at avut de la in-ceput, toate fara deosebire, si locuitori straini.Au fost astfel straini vechi ca si tam, si al carorurmasi de veacuri intregi nu mai sint straini,cu toate ca unii, ca Armenil, pastreaza minu-nata pilda de statornicie si credinta fats detrecut dupa peste cinci sute de ani vecheafor limbs de acasa, din Tinuturi pe care maimult de zece generatii nu le-ail vazut nici-odata,pe care poate nu le vor vedea nimeni dintre urmasi.

Iata cine ail fost acesti intemeietori nerominial asezarilor marl din terile romanesti.

Cei mai vechi sint Sasil, Nemtii din oraseleArdealului vecin. A ceste orase s'ail intemeiatin apropierea anului 1200, si ail avut in minktot negotul acestor parti, uncle terani de-ai nostritraiail ca birnici ai semintiilor turcesti din RA-sarit: Cumani, Pecenegi, Tatari. El aveail nevoiedincoace de munte de popasuri, si in ele s'aiiasezat gazde si fel de fel de ajutatori ai nego-tului. Pe urma, altii dintre Sasi au crezut ca ebine sa ramlie in Moldova sail in Tara-Roma-neasca pentru a vinde cu maruntisul satenilornostri. Ei isi facura case mai bunicele decit aleacestora, cladite din zid trainic, Ward stradedrepte si lasara la mijloc cite o 'plata. Aid' isi.

ROMINII IN STRAINATATE 197

ridicara biserica, neaparat una catolica. Domnilnostri, venind mai tirziu, dupa ce ni se alcatuiseraprincipatele, au dat carp de stapinire si de drep-tati, privilegii acestor folositori oaspeti straini,cari-i primird, in schimb, sa-si aiba Curti le intredinsii.

Asa s'ail facut inceputurile oraselor : Baia periul Moldova, Buzau, Tirgoviste, Cimpulung.

Linga Sasi, regii unguri au stramutat locui-tori orasenesti din nearnul lor. Ungurii aveailinsa mult mai putind pricepere si aplecare pentruviata de cetate cu mestesuguri si negot. Nici inArdeal ei putut intemeia orase infloritoare.La not ei ail fost ispititi de Sasi sau au fostadusi ca aparatori ai unor Tinuturi cucerite deregi. Astfel de la Unguri ostasi, pusi- cu de-asila ca sä pastreze partea dintre Carpatii Se-cuimii si riul Siretiului, pe care o cucerise Co-roana ungureasca, porneste obirsia unor loca-lita'ti ca Bacaul, Agiudul, Sascutul si cetatea,astazi cu totul stearsa de pe fata pamintului, aMilcovului, pe riuletul cu acest nume, precumsi a multor sate din valea Slanicului. Mai tarziii,lupte religioase si alte imprejurari adusera altepilcuri de Unguri, cari erail si ramasera sateni.Ii gasesti prin Tinutul Romanului sail dincolode Siretiil, in sate din Tecuci, in Corni lingaHusi, cari Husi, n'ai1 fost insa nici-odataguresti, si in unele parti din Basarabia, pand

sail

un.

nail

198 ISTORIA ROMINILOR N CHIPITRI SI ICOANE

Ia Ciubarciti, pe Nistru, de-asupraAlti Unguri au fost chemati sail cistigati deDomnil nostri cu scutiri de biruri si multe drep-turi pentru lucrul viilor mai ales, prin toatepartile unde marl dealuri de lut arse de soarefaceail cu putinta intemeiarea de podgorii. DeciUngurii au venit la not ca graniceri, ca pribegi,in timpurile miscarii religioase a Husitismuluisi ca viers din tara Tocaiului.

Prin veacul al XIV-lea incepe insemnatateaoraselor Galitiei, Cracovia si Lembergul. Regiipoloni facusera acolo ceia ce se indepliniseCu mult innainte de regii unguri in Ardeal:adusesera colonists germani si ii dadusera in-tinse drepturi de negot si de cirmuire prin sineinsisi. Nemtii galitieni se coborira si Ia nos, pevalea Siretiului. Astfel, innainte de a se pomeniun Domn al Moldovel, ei 10 aveail gazde sipravalii sail dugheni la ' Sireti5, la Suceava,unde s'a facut peste putin timp Scaun Domnesc,la Cotnari, unde erail vii de lucrat; si, in grupemai mici, si pe aiurea. Pe cind Unguriipastrat mult timp, acesti Nemti, ca si Sasii dinArdeal, se contopird foarte rapede, o aple-care caracteristica a poporului german, pe caresociabilitatea lui buns -I aduce de regula la des -nationalisare. Nemtii din Cotnari, can pe la 1750si mai departe scriau cu litere Iatine si mergeailla biserica catolic5, par a fi dintr'un curent de

s'art

Cetatii-Albe.

.

R011iNII IN STRAINA.TATE 199

emigratie mai non. lzvorul de unde porniailGermanil galitieni secase de mult in Galitia chiar.

to jumatatea d'intaiil a veacului al XIV-lea,musulmanii sirieni luar5. regatul Armeniei Mici,in apropierea Mediteranei. Locuitorii amenintaticu macelul, robia si cele mai neomenoase chi-nuri si prigoniri, fugird in lume. Corabii ii du-sera peste intinderea Marii-Negre la bogata ce-tate Caffa din Crimeia, care era a Genovesiloritalieni. Aici veniaii ins necontenit, peste stepaTatarilor, negustori din Lemberg. Armenil ne-gutara intaiu cu dinsii, apoi se dusera si ei inacea mare cetate a Galitiei. Numarul for fu incurind foarte mare. Urmind pe vecinii for Nemti,ei se coborird la rindul for in Moldova. Suceavaavu deci Armenii sal, ba chiar un episcop, caresedea mai tarzia in biserica intarita de la Zamca.Si in Siretiu, fireste, locuiau Armenii. Ei furaadusi la Roman de Roman-Voda, care intemeieacest oral la varsarea Moldova in Siretiii, in-nainte de anul 1400. Pe altii II va fi chemat laBotosani Petru Rares, care facu din acest satun tirg cu biserici domnesti si Curte de rese-dinta pe la 1530. In Iasi ei venires mai ales dupesce se stramuta Scaunul Domniel aice, iar nudin vechi timpuri, caci inscriptia cu data de1395 de la biserica for e mult mai notia. Iasiiemu popasul de catre Prut al negustorilor cemergeaii la vadul de la Tutora si treceail spre

200 LSTORIA ROMTNILoR hsT CHIPIIIIt sI ICOANE

Chilia, spre Cetatea-Alba, spre departata Caffa.Armenii nu lipsiau inca de prin anil 1350 laCetatea-Alba, marele port de la varsarea Nis-trului. Mal pe urma, el razbatura §i in Birlad,in Bacail, in Galati si prin multe alte locuri.

Armenii furs numai negustori : nici vieri, nicimecteugari, nici coloni militari, ci negustori.Legea, limba for §i pastrat pang astazi.Dar el luara nume romanwi, care infatipazaastazi cea mai veche forma a nomenclaturii fa-miliare : Pruncul, Teranu, Ciomag, Bolfosul,Manea. Cei ce se chiama cu nume turcWI: Bui-cliu (Boikli), Goilav, sint veniti mai in urma,dupa 1700, din Galitia sau chiar din Armeniaasiatica, cea mare. Cutare Armean dintre ceid'intaiil, trecind la ortodoxie, putu sä ajunga siboier mare, ca Petru Vartic. Cei mai multi nuse despartira insa de o lege pe care al notrio numiail cu despret shisma lui Arie : cu o mis-catoare pietate, ei pastrail vechile for carp sfinte,scrise in Caffa, din care se pastreaza astaziuna in Iasi, alta in Roman, o a treia in Botop.ni.

Greci eraii numai prin porturile Dunarii §iMarii : poate la Braila, §i de sigur la Cetatea-Alba, unde traia pe vremea lui Stefan -cel-Marevestitul negustor Caliani. Bulgari se intimpindin alte schele dunarene, precum la Floci ; desigur era ceva pansce acest oras se prefacu dupa 1400 Intr'o ce-

la £iurgiu,

le-ail

_Bulgarime si

ROMiIsTit YN STRAINATATE 201

tate turceasca, ce nu mai putea face negot. Te-rani de peste Dunare treceail dese on la notpe vremea strasnicelor lupte care adusera ch-derea Bulgariel ; locuitori de acolo veniti din-coace numira Vlasca sau epamint romanesc)partea din sesul dunarean in care se asezara.Cind Domnil munteni faceati o raita pradatoarepeste marea apa de hotar, ei nu uitati sa aduchmil de sateni de supt stapinirea turceasca, pecari-i statorriiciati prin locuri mai pustil. bo-ierilor li se ingaduia prin card domnesti shcheme locuitori de oriunde in satele ce infiintaupe mosiile lor, si, acesti locuitori straini fiind obucata de vreme slobozi de bir si de dajoli catreDomnie, satele cele noua se chiama slobozii.

Acestea erail pans pe la anul 1700, cind in-cepe a se pregati epoca moderns a vietii noastre,strainii din satele si orasele principatelor noastre.Nu erail prea multi, si nimeni dintre dinsii nuse infatisa amenintator pentru. noi.

SA vedem acum pe Rominil cari mergeailpeste hotar, pentru mai multa sail mai putindvreme, de buns voie sail de silh.

II.

Yn anul 1394, Turcil se aruncara asupra Teril-Romanesti si, pradind-o, ei inlocuird pe Domnulei, Mircea, cu un boier anume Vlad. Boierii si

202 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURt SI ICOANE

toff oamenii cu avere Isi trimeserd familii]e laBrasov. In curind si el, ba chiar Domnul, seadapostird

De aid innainte, se intilnesc dese on astfelde oaspeti romanesti in cetatile Sasilor, la fie-care schimbare de Domn, la fiecare iurus tur-cesc, la fiecare macel savirsit la Curte. Cara,carute, radvane, calaretI, cete de terani pe jos,ca niste turme inspaimintate, se indreapta sprehotarul Craiului ungur sail principelui ardelean.Pe drumul Prahovel, prin Valera, peste PiatraCraiului, se ajungea prin trecatoarea Branului laBrasov. Printre muntii josi, .de-a lungul Oltuluiingust, pe linga Turnul Rosu, pe care une onit mai inroseste singele tisnit, se ajunge in cea-lalta mare cetate primitoare, a Sibiiului. In suspe Jiiu, pe la plaiul Izvarnei, pe linga Tismana,se ajunge iarasi <la muntei si de acolo se atingeTara Hategului, cu micul tirgusor romanesc,foarte vechia.

In Moldova, Domnia buns a lui Alexandru-VodA orinduitorul are innaintea ei vre-o zeceani de zbucium. Domni sint batuti, gonifi dintara, si dupa mOartea lui Alexandru-cel-Bun 'Anala intrarea biruitoare, de tinar Imparat invingator,de Fat-Frumos ce-si iea mostenirea, a lui tefan-eel-Mare, douazeci si mai bine de ani tot ras-coale, tradari, lupte, nelegiuiri fara de nurne.de aici fug boierii, pe linga Domnul lor, sail in

aid.

§i

ROMINn IN STRAINA.TATE 203

cete razlete. El se duc in cutare castel, pe careregele Poloniei 1-a pus la indamina lor, la Ca-menita puternica, infipta la Nistru, in fata Ho-tinuluI nostru, sail prin marele cadre de lagi alBucovinel el patrund in Galitia sill fac culcu-sul de flare rinite la Lemberg. Altii apuca pela Oituz, pe la Tulghes, prin valea Cimpulun-gului, mai ales prin aceasta, care e in legaturaeu capitala, Suceava, si, razbatind in Ardeal, ne-meresc la Bistrita, alts buns cetate, bucuroasade oaspeti cari platesc bine.

A cesti fugari se chiama pribegi si fapta forde a-si parasi tara in pripa e pribegia.i strai-nil printre cari ei locuiesc de acum, ii numescdupa acest cuvint al nostru. Se pot face lungisiruri din numele pribegilor, dal; e mai intere-sant sa se vada felul for de viata in Ardeal siPolonia.

Pribegii 41 ieail case prin suburbiile romanestiardelene, prin satele vecine ; cine e mai maresi aduce scrisori de la Craiil sail principe e ti-nut chiar, spre mai mare siguranta, intre zidu-rile cetatii. In Polonia, orice cash" li sta deschisa.

Viata pe care o duc acesti oameni, nu e asade nenorocita cum s'ar crede. Ail adus cu elscule si, cind se mintuie banii, el be zalogesc peacestea. Se gaseste cite un prieten sas, ori, din-colo, neamt, armean, care-i imprumuta cu do-,


binzi marl. Cite un ajutor vine si de la Curte,cite un dar din partea oraplui. Barbatii beau,vineaza prin cimpiile si padurile din apropiere,pun tara la cale, se gilcevesc intre dinsii, serif'

primesc scrisori ; femeile tese ca acasa, intreroabele for tigance ; sint nunti strAlucitoare §ipompoase alaiuri de ingropare, cu cite 40 depreoti in sir qi mai multi Vladici in frunte; co-piii invata in casa de la cite un diac sau preot,dar une on se tocmeste si un invdtator pentrulimba latineasca. Portul, datinele, petrecerile sinttocmai cele de acasa.

De odafa in aceasta viata lini§tita, sose§tevestea ca a murit dusmanul sau ca scosTurcii. Rapede se pun in /521 sculele,hainele scumpe, maramile §i pinzaturile fine, lu-cru a multi ani de zile; rAdvanele trag la scars §ical inchiriati de la Brwveni umplu friiele scumpede spuma. Ochii inlacramati, dar scinteietori debucurie, par cä strapung cu privirile for muntiidin fata qi vad cele de acasa, coperemintul tu-guiat de-asupra cerdacului, odaile racoroase cuferWi midi, mo0a cu -p4unile nesfir§ite. Unlung de oameni se desra§ura spre pasuri.Sail e vorba de o navalire: Domnul pribeag, Dom-niprul dorit de Domnie, §eful, a dat poruncade a se gati armele. Sabiile sticlesc lacome desinge ; povodnicii foco0 freamata. Ulitile sintpline de privitori, §i la ferqt1 se vad femei fa-

si

sir

1-ad

ROMINII IN STRAINITATE 205

cute care privesc lung in urma cAlAretilor si sezguduie de hohotele plinsului. Peste citeva zilemoartealI va culege seceriul pe catare plaincu iarba stropitA de scumpa roux calda.

Aceasta e pribegia, dar mai este qi alta, carecalca tell: mai depArtate.

Inca de prin anul 1427 ajunsese tocmai laLondra, cergind ajutoare ca un cre§tin prigonitde pagini, Radu Banul, care slujise pe Mircea-cel-Mare. indatA dupes aceasta, vedem pe VladDracul, care era O. fie Domn in curind, mer-gind pans la Nurnberg cu impAratul Sigismund,rege al Ungariei, ocrotitorul sau statornic. Dupes1500 numarul acestor ratacitori prin cele maidepArtate ten ale Apusului se inmultWe. Undenu -i vezi ? In taberele Imparatului, el vorbescde credinta for fats de Casa de Austria, inFranta de suferintile pe care le-ail indurat dela Turd, el motenitorii cel adevarati al Scau-nului moldovenesc sail muntean, in Londra else dail drept buni reformati, cari au parasit cuto tul legea veche ; la Roma, in Spania el sintcatolici cu patima, cari vreall sa clqtige terile forratacite pentru credinta cea bund. In Ferrara, inVenetia, in Genova, in Geneva, ca qi in Nurnberg,.in Anspach, in Dresda, el yin, cu secretarialfor de limbi strAine, cu citiva boieri credincio0,cu putine slugi zdrentuite §i flAminde, stall la_


han, nu platesc, cer un dar si liberarea dinminile gazdei si se duc mai departe. Pecetluiesccu vulturul sail cu bourul, 41 zic Voevozi, auhaine scumpe rasaritene, lanturi de aur, cite odecoratie europeana, cite un Ordin, poartd parullung, si in ochil for frumosi lesne-crezatoril sailsi ceilalti pot ceti o lunga poveste de nenoro-cire. Vin top de la Mircea-cel-Batrin si de laStefan-cel-Mare, si merg to la Constantinopol.Multamesc din toata inima si pentru scrisori derecomandatie, catre un principe, un oras vecin,catre ambasadoril pe linga Sultan. $i te se in-timpla cu dinsii? Petru Cercel, fratele lui Mihai-Viteazul, autor de versuri italiene, desavirsit omde Curte, e Domn, mai rataceste odata, e in-necat in Bosfor, si trupul sail umplut cu paiesi tabacit se trimete dusmanului din Bucuresti.Alta merg la stanistea Cazacilor, in ostroaveleNiprului, iealt cu dinsii un nurnar de voinici,cuceresc Moldova, o pierd si mor de sabie, deglont, de chinuri. Pe altii pentru aceiasi soarta"ii ajuta haiducii unguri, ostasil cu plata al tu-turora. Cite unul intra in temnitele turcesti sail41 rascumpara viata trecind la Islam. Multi pierfail de urma, cu drepturile, visurile, genealogiasi biata for Curte framinda.

MultA vreme, strainatatea ne-a cunoscut prinacesti pretendenti spulberafi de furtuna luptelorpentru Domnie.

R0111'1411. IN STRAINATATE 207

III.

Apoi de la un timp speta for se face rara, siinceteaza. Strainatatea ambitiosilor nostri numai e &Europa», de la Germania pans in An-glia, ci numai Imparatia turceasca.

De multa vreme, doritori de Domnie, boieriprigoniti sail nemultamitI cu Cirmuirea fugiatiin orasele de la Dunare care intrase in stapi-nirea Turcild : la Bender (Tighinea), la Chiliasi Cetatea-Alba, la Braila, Giurgiu, Turnu sailSeverin, daca nu treceail Dunarea pans la ce-tatile. de pe malul cellalt. Pribeagul eraintrebat intaiu daca nu cumva ar fi aplecat sase turceasca, apoi daca n'are bani, si in sfirsitce vrea. Unii erati trimesi la Constantinopol,altii stateatt de pinda acolo, in raia.

La Constantinopol, acolo era marele loc deadunare. Se vedea necontenit in casele dinPera, mai tarziti numal in Fanar, in satele ve-eine, cu vii si gradini frumoase, cu case veselealbe si chioscuri ascunse, o multime vesnic ne-astimparata de oameni can uneltiati,fagaduiati, mintiail, cumparail, otraviail pentruDomnie. Erati Romini, dar si Greci destui, chiarArmeni, apoi Levantini de limbs italiana si legecatolica, to purtati ani de zile prin terile noas-tre. Prin regelele sail patronil lor, Viziri, PasiAgale, favoritl de Curte, negustori al Sera-

inselaii,

208 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURt SI ICOANE

iului, Sultane, femei care ail intrare la acestea,ei se framinta vesnic pentru un «beiilx, sail impo-triva acestuia. 0 interesanta societate de pri-begi si aice!

Dar Domni nu se vad in mijlocul lor, afar&de feciorul, fratele, ruda domneasca ce sta inpalatul tea la Vlah-Sarai sail Bogdan-Sarai,ca zalog, ca ostatec, raspunzator pentru pur-tarea celui ce domneste. Acesta n'are nici-unrost deosebit, caci spionarea dusnianilor, impie-decarea si urmarirea for o fac altil, oameniiDomnului ce stail totdeauna la Poarta, aceiacari-i tin locul acolo, cad: acesta e intelesulnumelui ce li se 61: capuchehaiele. Ostatecultrindaveste sail petrece : une on in petreceri elindrageste viata turceasca, si se face Turc caIlie fiul lui Petru Rams, poate ca innaintasulsail Stefan -Voda, caruia i s'a zis Lacusta.

Domilii mazili, Domnisorii ce rivnesc tronul,aceia sint trimisi prin deosebite locuri straine,unde trebuie neapArat sa se stimpere. Cutaresta la Chios si e bine, Constantinopolul fiindmai aproape sail la Lesbos, la Rodos, maidepartate, la Cipru. Alta se afla prin Siria, laAlep, de pilda. Trimeterea se face si in Africa:in Egipt, la Tripoli. In aceste locuri (beiulDgaseste odai in castel, in cetate, de unde nupoate pleca lara voie ; aici isi afla loc si toatafamilia lui, top insotitoril de restriste. Viata e

GIOVANNI. GRV.G0 RI 0 GI KA i

PRINCIPE DI VALACCIIIA. :1N NO 1663.

;/.

GRIGORE (GRIGORASCII) MECCA.Domn al Moldovel gi al Teri!-RomAneqtY (1868 -8; 1661 -4; 1872 -3)

(pribeag in Germania).

DupA o planaa contemporank.Reproducere 'Woad cu cheltuiala

d-uel Adina Oldnescu, 'ascend (Mica.

r.4.gik

g..17112111,%s--.i4

°a J

,Rnallreltfiv ,hrt

tY

it

_ .

ROMiN11 IN STRAINATATE 209

tristk foarte goals : scrisorile patrund numaipe furis, cu grew. Banii sint putini Sultanul ahotarit un tain, dar sint unii pentru cari nu seface aceasta «milA imparateascaD. Se hranescdeci din pescarie, din blanArie, din vinzare demaruntisuri. Temeiul cheltuielii vine insa de laimprumuturi pe care le fac Greci, Armeni,Evrei, Turd, macelari, Ieniceri. Cind surgunitulajunge a domni, toff acestia yin la el cu sine-tele in buzunar si formeaza In Capitalele noastreo colonie, vesnic preschimbata, a creditorilor.Mihai Viteazul, ca sa scape de cererile si obrAz-niciile lor, a trebuit sa-I puie supt foc si sabie.

IV.

Pans atunci, putini calatori straini ne cerce-tasera. in adevar, nici n'aveau de ce. Moldovasi Tara-Romaneasca cuprindeau insemnate dru-muri de negot, insa nu pe cele mai insemnatesi mai sourte intre Apus si Rasarit. Daca Po-lonii nu puteail trece spre Constantinopol far.a strabate macar o parte din Moldova, dacaArdelenii trebuiail pentru aceasta sa iea in lungTara- Romaneasca, Germanii, Italienii, Francesiise duceau prin valea Dundrii la Belgradul sir-besc si de aid apucail spre capitala turceascataind in diagonals peninsula balcanick prinFilipopol si Adrianopol. Noi ramineam deci la

14

Nis,

:

210 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPIIRI F ICOANE

o parte, §i, odata cu banul calatorului, am pier-dut §i povestirea lui.

Cele mai vechi descrieri de calatorii printerile noastre sint aduse numai de intimplare.Un hagiii, un pelerin german, care iea la in-tors drumul prin Tara-Romaneasca, un osta§bavares, multa vreme rob la Turd, care vineacasa prin acelea§i locuri, dupa ce luptasein preajma for chiar, la Nicopol (1396). Apoiceva mai tarzia atinge Moldova un cavalerburgund, care din Polonia voia sä mearga laLocurile Sfinte ale Patimei lui Hristos §i vedeastfel pe Alexandru-cel-Bun in Basarabia, la satulsail Cozia. Un alt cavaler din aceia§i tara plu-te§te pe Dunare pe corabiile cre§tine ale cru-ciatei din 1445 §i vede astfel pans la Olt amin-doua malurile Dunarii §i pe Vlad Dracul lup-tind cu paginii. Un Ienicer, Polon de neam, selupta in oastea Sultanului Mohammed al IIlea,cu agerul §i vicleanul Vlad Tepe§. Un.secretariiivenetian, un medic din Venetia sint trime§i laStefan-eel-Mare. Atita numal, pans la anul 1500.

Pentru veacul urmator, avem soli sass §i po-loni, mergind la Petru Rare§ sail aflindu-se incalea spre Constantinopol. Apar insa pe acesttimp doua alte feluri de calatori decit ratacitii§i ambasadoril. Pe de o parte, sint agentii pro-pagandei catolice, care se intete§te dupa ivireaprotestantismului §i e mai ales foarte vioaie §i

ROMINII IN STRAINATATE 211

increzuta intre anil 1550 si 1600. Astfel vine pela not vestitul Iesuit Mancinelli si calatorescalti frati ai Ordinului, veniti din Polonia. Apoitrec prin terile noastre cei d'intaiii oameni cariau numai dorinta de a cunoaste ten neobisnuite.Sint doi Francesi : unul, Bongars, un vestit in-vatat, care a tiparit culegerea cronicilor ce vor-besc despre cruciata, venise dupa inscriptil inUngaria si Ardeal si lua calea pe la Tirgo-viste si Bucuresti ca sa gaseasca alte inscriptiila Constantinopol, unde se duse impreuna cu«carele domnesti» ale birului. Cellalt, FrancoisPavie, baron de Fourquevaux, se intorcea dinRasarit si el ajunse in Polonia, strabatind Mol-dova de la Cetatea-Alba a Nistrului pand la cea-lalta cetate de la Nistru, Hotinul, si anume aba-tindu-se pe la Iasi, unde vazu buna judecata alui Petru Schiopul.

incurcaturile razboiului de treizeci de ani, incare full cuprinsi si Domnii nostri, adusera,dupa 1600, in aceleasi ten romine pe Welling sipe Strassburgh, amindoi agenti suedesi, dintrecan cel din urma a lasat o minunata descrierea Terii-Romanesti pe la anul 1630. Mai multisi mai bogati in stiri sint misionarii catolici siunul din ei, Bandini, pe rind oaspete al luiMat ai Basarab si al lui Vasile Lupu, a dat o ex-punere de calatorie de o insemnatate nepretuita.

212 ISTORIA ROMINILOR 3N CHIPURI SI ICOANE

V.

De pe la 1680 la 1750 am trait viata cea maiinchisci din tot trecutul nostru. Strainii nu mai_yin sä se aseze la not si not am intrerupt dru-murile noastre in strainatate.

Vechile elemente straine prefacut cu tim-pul in Romini, Nol Sasi, Armeni, Nemti, Un-guri nu mai yin in tara. Stramutarile de satenidin Bulgaria pe malul cestalalt al Dundrii nu semai petrec. Negotul sasesc it fac Rominil dinsuburbia romaneasca a Brasovului, din chel,cari vind marfa for de brasovenie in Bucuresti,Iasi si in alte orase ale aminduror terilor.

In schimb, imparatia turceasca ni trimete totmai multi mestesugari si negustori. Alaturi deBrasoveni tin pravalii in Bucuresti Chiprovicenii:acestia sint Bulgari din Chiprovat;- cari se bu-curl in Tara-Romaneasca de inlesniri foartemarl gi sint destul de multi la numar. Nu lip-sesc Armeni, Evrei din Turcia : acestia inte-meiaza pe acele timpuri colonia de Armeni dinpartile asiatice si aceia de Evrei Spanioli, carese intilnesc de acum innainte in Capitala mun-etana. Turcii se indeasa tot mai mult la nol, elsint imprumutatori de barii cu dobinzi grele,cumparatori de vite, si mai ales de ol, pentru.hrana Constantinopolel, cumparatori de sail, deiniere, de ceard. Vin din cetatea imparateasca.

eau

ROMINI1 IN STRAINATATE 213

sail din Asia Mica faimosii Lazi, negustori cude-a sila ; nu arare on el tin mosii in tars si in-grasa acolo, ca in raiaua lor, marl turme si ci-rezi pe care le exports apoi in primavard. Aseza-rile Turcilor se chiama cisle sail casabe; el insii audeosebite nume, dupa felul lor de indeletnicire:saigii sail pastori, gealefii sail macelari, zahe-regii cari string grinele ce se datoresc Sulta-nulul sail le cumpard tot pentru nevoile Capi-talei turcesti, mumbaiegii, «cumparatorlD, s. a.Prin bilciuri el se intilnesc totdeauna, cotind,stropsind, strigind. Prin orase el ail pravaliilelor, ca la Roman, la Focsani. Fiind oameni ne-ascultatori si tari de cerbice, Dommil trebuie saceara pentru a -i stapini un judecator turc, Di-van-Efendi, si ostasi turci, al caror numar se totinmulteste, beslii, cu capeteniile lor, beslegii §iseful lor cel mare, basbesleaga.

Aceasta stare de lucruri a tinut pans foartesi de multe on ail trebuit masuri energice

pentru a o imbunatati intru citva. Astfel °datase darima de ostasi turd asezarile turcesti dinMoldova, iar peste douazeci de ani, dupa 1760,se smulg de la arendasil turd toate mosiile cetineau, mai ales in sesul muntean si in Oltenia,oprindu-i, in acelasi timp, cu asprime de a mailua altele.

Romtnii nu mai calatoresc si pribegiile se im-putineaza, facindu-se acum doar dupa vre-un

tarzia,

214 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPURI §I ICOANE

razboiii, cind fug tradatorii, sail in mijlocul raz-boiului chiar, cind dose§te oricine poate. Vremeabuns in tars aduce mai pe toata lumea innapoi.Oameni can in alte imprejurari n'ar mai fi cal-cat prin patrie, se odihnesc, cu toata nacazurile,in cuprinsul el. in 1714 a fost taiat la Cons-tantinopol Constantin Brincoveanu, dupa ce suptochii sal cazusera capetele tuturor feciorilor dom-nWI, in 1716 era gituit Stefan-Voda Cantacu-zino, urma011 Brincoveanului. Doamna lui Ste-fan, Patina, rataci, nebund de durere, tinindu-0de mind copiii nenorociti, prin Neapole, prinRoma, Venetia §i Viena ; apol ea se a§eza pemulti ani de zile in Brasov. Copiii el Radu qiConstantin intrara unul in oastea germana, cel-lalt in cea ruseasca. Radu fu un tradator, scapaprin fuga §i pen in miserie; Constantin, pe care-1amestecase in afacerile lui necurate, ie0 ca- ba-trin pe moarte din temnita de la Graz, unde in-trase ca tinar nesocotit. Nepoatele Paunei se ma-ritara in familii irlandese, italiene, francese dinAustria. Dar Marica Doamna, vaduva Brinco-veanuluf, scapind din surgunul sail de la Chiu-taia, in Asia-Mica, 10 petrecu anii din urmain tara unde raposatul el sot domnise cu stralu-cire peste douazeci de ani de zile.

Domnia se da de la Turd', si once uneltiren alte parti e zadarnica. Domnul, care plate$ebine la Poarta §i in jurul Portii, a inchis or10-

RODIfIslIt IN STRAINATATE 2L5

cui drumul pirilor. Toata lumea stA acasa, sipe incetul piere neatirnarea sufletelor, piere ne-astimparul, vitejia, credinta in viitor. 0 linistegrea apasa asupra tuturora. Ca datini, imbraca-minte, petreceri simtim cum ne prinde amortealaTurcimii decazute.

Spiritul apusean ne scapa. El vine la noi, sinot mergem de la o bucata de vreme sa-1 ca'utam.

VI.

Mai ales dupa anul de prefacere 1774, e onoua mare navalire de straini in tars. Iata anumedin ce locuri si in ce imprejurari el ni sosesc,avind, fireste, cu totii, un singur scop, cistigul.

Ardealul nu mai trimete Sasi decit in numarfoarte mic ; vin insa mesteri gerinani, can lu-creaza mobile, articole de incaltaminte, ghete, lu-cruri de metal, ceasornice, dupd moda cea noua,a europeana». Sint lucratori buni, dar stricati,si mai ales foarte betivi si totdeauna fail bath.Negustori yin mai putini, ca unii ce-si tern ca-pitalurile ; dar acum fabricatele europene so-sesc lesne prin drumurile imparatesti ale Ardea-lului si Bucovinel, chiar pe Dunare.

Din Polonia yin Evreii, goniti de neconteni-tele zguduiri ale regatului, care se prapadeste.Odinioara, ei alergail la bilciurile de la hotar saildinnauntru si faceati contrabands de rachia, de


holircd sau holercd. Acum el se aseaza prinsate, vinzind tot rachili : orindaril dau pe da-torie si implinesc aspru, pentru care unii Domnifanarioti sint siliti a lua masuri impotriva dato-riilor pe bautura. In acelasi timp, ei smulg pe in-cetul din mina Nemtilor intreaga desfacere dearticole noua si intemeiaza linga circiuma ama-gasinul de galanterieo, in locul aftcilacciriei tur-cesti.

Aristocratia acestei emigratii o formeaza pre-ceptoril, invAtatorii de limbi. ()data ei fuseseraItalieni mai ales : Antoniu Epis, care invatacopiii lui Nicolae Mavrocordat, Raicevich, aba-tele Bancini, profesoril de casa al beizadelelorlui Alexandru Ipsilanti. Ledoulx §i Carra sintinsa preceptori in Moldova pe acela§1 timp,in curind, pe linga multi Francesi, abia se vededin cind in cind cite un Sirb cu cultura euro-peanA, ca Obradovici fabulistul, cite un Saxon,ca viitorul consul frances Konig, cite un Sile-sian, ca baronul de Kreuchely-SchwerdtbergTulburarile Revolutiei imputernicira numai uncurent, care e simtitor mai vechiii.

Linga acesti dascall dupd moda Apusului, sintsecretaril domnesti, de la Del Chiaro, autorulunei imbielsugate expuneri a imprejurarilor mun-tene pe la 1700, p5na la vicontele de Grammont,.adiutantul lui Alexandru-Voda Ghica de la 1832i acela pe proprietatea caruia s'a cladit up. In-

si,

ROMbilt IN STRAINATATE 217

treg cartier bucurestean. Ba rasa aceasta, de oincredere problematicA, a secretarilor strAini laBucuresti si Iasi a mers mai departe prin Keun,al lui Voda Stirbei, prin vestitul Liebrecht al luiCuza, etc.

In sfirsit, aceasta emigratie de la 1774-1850are sefil el politici in consuli, pe cari Turciitrebuie sä-i primeascd pe rind : al Rusiei, alAustriei, al Prusiel si apoi, mai tarziii, al celor-lalte teri.

* *

Calatoril europeni sint acum ceva mai desi.Pe unul 11 aduce nadejdea de a fi profesor laviitoarea scoald de drept din Bucuresti sar-casticul, dar patrunzatorul Sulzer , pe altul ca-ratoria vre-unui ambasador la alaiul Osuia s'aalipit : un Sestini, numismatul, un Boscovich,matematicul. Cite unul e un negustor, care nevede prin portul ce atinge, Kleemann. Sail unEngles, Hope, care a scris despre Voda Mavro-gheni, Ker Porter, dr. Neale, Mac Michael, unUngur, Karaczay, un Oriental germanisat Kos-meli, simt dorinta de a sti cum se petrec lucru-rile prin aceste locuri putin cercetate. Pgria sispirituala doamna Craven, din aristocratia in-nalta a Angliei, vine pe la not supt acelasi Ma-vrogheni si face mare haz de musica turceasca,ba chiar de musica Tiganilor, care i se pare

*

218 ISTORIA ROMINILOR IN CHIPITRi SI ICOANE

potrivita pentru a face sa danteze trunchiurileD.Francesii sint deocamdata putini. Celcare ne visiteaza fara scop, e vicontele de La-garde, un lion al timpului sail, care adauge lavolum chipul sail gatit si infasurat intr'o scumpabland. Apoi un limbut cara pareche, StanislasBellanger, care a scos din obiceiurile si paca-tele noastre material pentru cloua volume in-tree, carora li-a dat un titlu, barbar si in fran-tuzeste si in romaneste : Le Keroutza.

De cind tineril din Bucuresli si din Iasi seaprinsesera pentru idealul liberalilor francesi sieraii la noi protesturi, ziare, pamflete, framin-tail in Aduneirile si de la un timp sirevolutie de strada, simpatia calatorilor francesifats de noi crescu simtitor. Un ziarist de in-semnAtatea lui St. Marc Girardin se abatu pela noi. Vaillant ramase in tars ca profesor siapostol al noului crez politic. Ubicini intra inMuntenia la 1848 si, urmarindu-ne pana la sfirsitcu atentia lui, ajunse cel mai bun si mai serioscunoscator in lucrurile romanesti pe care 1-ailavut Francesii.

Calatorii mai noi, de la 1830 innainte, aucautat sa cunoasca si lumea in mijlocul careiavenisera si au spus ceia ce al) inteles din vor-bele lor. Afars de Ubicini, ei putut sa seInnalte totusi pana la o privire pe deplin cu-prinzatoare a oamenilor si lucrurilor. Cit pri-

Obystesti,

salt

Romibni N STRAINATATE 219

veste pe cei mai vechi, el nu fac altceva decitsa insire aparenfele pe care le-ail vazut, decorulterii, de la mehmendarul, trimesul domnesc, cu-noscator de frantuzeste, care-i prirnia la hotar,si de la caruta de posts, pe care astfel de ca-latorl au facut-o vestita, pars la audienta la Voe-vodul fanariot si plecarea, in aceiasI caruta deposts si cu acelasi mehmendar, spre Dunare.Oameni crescuti in felul deosebit al veaculuial XVIII-lea, increzut si usuratec, el nu cautailla not decit obiceiuri ciudate care sal se poatalua in batjocura, fara a fi citusi de putin cer-cetate si pricepute.

* *

Acum Incep si ai nostri a calatori.Mai intaiil se duc tineri pentru a face studii,

la Inceput in Germania (un Constantin Cantacu-zino Stolnicul iniatase insa la Padova). VasileBa ls si Scarlat Sturdza mersera pentru a se lu-mina, la Viena si Lipsca. Un nepot al Mitropo-litului moldovean Leon Gheuca si un diaconal Mitropoliei, Gherasim, erail prin 1780 studentiin Saxonia. Din boierimea munteana, Costachisi Grigore Cantacuzino merg la Viena Inca dela 1809 si un Nenciulescu fusese pe aici Innain-tea lor.

Un Gheorghe Bogdan invata dreptul la ParisInca din 1803, si in 1804 plecail tot acolo Iancu


Vacarescu, cel de-al patrulea poet din aceasta fa-milie, «cu Zaharia dascalul sau si Costache fiiuldumisale Paharnicului Ionita FalcoianuD. Acestiasint cei studenti romini la Paris, qi elvor fi fost tot asa de isolati acolo, cum fuseserainnaintasii for in Germania.

Aceasta intaie generatie de tineri romini instrainatate s'a intors numal cu folos in tail. Eiadusera din civilisatia apuseana ceia ce putea fimai folositor pentru noi, in starea in care eramatunci. Aparura astfel in principate case deschise,in care se vorbia de lucruri mai innalte, oameniin curent cu lucrurile si curentele Apusului, unavint catre intemeiarea de scoli si raspindireacelei mai bune parti din literatura francesa printraduceri. Dar dintre studentii romini cari venirape urma acestora, fratii Barbu Stirbei si Gheor-ghe Bibescu, fiii lui Dumitrachi Bibescu, cisti-gara la Paris cunostinti temeinice de drept, deadministratie, gust pentru lucrul metodic si oinnalta constiinta de datorie.

Cei d'intaiti studenti pentru stiinte plecara siei innainte de 1821. Intre dinsii era Marcovicisi preotul Eufrosin Poteca. Urmail la profesoride valoarea unui Arago, dar folosira mai putin.0 scrisoare foarte naiva a unuia din ei aratacit de slab erail ei pregatiti pentru a primi unastfel de invatamint.

Cea de-a treia generatie de studenti romini cazu

d'intaiil

ALEXANDRII GHICADamn al Teril-Romaneati (1884-42).

Dupit a stamp conternporana.Reproducere pima cu Matt data

d-nel Adina Olif nescu, ndsculd Ghica.

,.ROMTNII IN STRAINATATE 221

In mijlocul pregatirilor revolutiei de la 1848. Uniidin el, precum a fost Kogalniceanu, care plecasedin Moldo Va cu o larga cultura si o desAvirsisela Berlin, si care, pe linga aceasta, n'a mers inParis chiar, nu se lAsara furati cu totul de si-rena reformelor apusene. Toti ceilalti tineri,Balcescu, Golestil, BrAtienil, se prefacura cu totulin sensul tineretului revolutionar frances de peaceasta vreme si incercard a face la Bucuresticeia ce fusese cu putinta la Paris. Dupa inna-busirea Revolutiei tnuntene, el se intoarsera inacest oras si atunci se puse cea d'intaiii temeliea coloniel romanesti din Capita la Franciei. Ea de-veni pe incetul, dintr'o societate de pribegi pa-trioti, de si indepartati de traditiile lor, un cuibde instrainare permanents si nepatriotick

** *

Cei d'intaiil calatori pentru placere ail fost in1781 fill lui Alexandru-Voda Ipsilanti, can fugirade acask dar se oprira la Viena. Prin 1812,boierul Dudescu, cel din urma din neamul sail,uimi Apusul prin salurile si stingacia sa. Tot peatunci insa, inteleptul Dinicu Golescu, care-sicrescu copiii in Elvetia, se pricepu a scoate folosde intelepciune din ceia ce vazuse, si el scrise,intors acask acea minunata carte de caldurabatrineasca pentru marile idealuri nationale siculturale, care e cinsemnarea calatorieis. sale.

222 ISTORIA ROMNILOR IN CHIPURI SI ICOANE

Cu Golescu arta de a calatori a Rominiloratinsese culmea sa. De atunci 'Ana daunazicalatoriile provocat decit descrierl cu totulsarbede, fara originalitate si fara legatura cuimprejurarile si nevoile noastre. Ele se oprescde alminterea la Paris, si nu ating macar aceatars clasica a artel, care e Italia, sail, daca oating, nu culeg nici a mia parte din folosulpe care it poate da.

0 prefacere cuminte a obiceiurilor noastre,e de asteptat si aice. Ea trebuie sa derive dinconstlinta ca nici-o individualitate n'are dreptulde a lucra impotriva intereselor innalte ale teriIsi poporului sari, ci trebuie sa aduca acestorao jertfa de fiecare clips. Iar Statul are datoriade a infrina, prin ce mijloace-i stall la IndamIna,pe cine nu vrea sa inteleaga aceasta.

Noti. Pentru amanunte cu pnvire la morminteleDomnilor romini se poate vedea publicatia mea (Inscriptiidin bisericile Romanielo, unde se di textul original alins criMiilor.

Pentru cele mai multe din capitolele celelalte v. car-tile mele cIstoria literaturii religioase a Rominilor panO.la 16880 (Bucure§ti, 1904) dstoria literaturii romine insecolul al XVIII-leap (Bucure§ti, 1901),

n'au

si

TABLA CUPRINSULUI

Pag.

I. Mormintele Domnilor nostri 3II. Doamnele romlne 65

III. Despre imbfacaminte si locuinta 106IV. Viata sociala a trecutului 141V. Rominii in strainatate si stfainii in terile ro-

manesti 193,

..... . .

TABLA ILUSTRATIILORPag.

1. Mihal Viteazul 18 192. Stefan -cel-Mare 32 333. Mormintul lui Stefan-cel-Mare 34 354. Vasile Lupu 48 495. Mormintul 1uI Alexandru Ghica 60 616. Vlad Tepe 72 737. Gheorghe-Voda Stefan 96 978. Cetatea Sucevel 110-1119. Petru Schiopul 122-123

10. Grigore Alexandru Ghica 132-13311. Eustratie Dabija 154-15512. Matei Basarab 162-16313. Constantin Brincoveanu 178-17914. Grigore Dimitrie Ghica 184-18515. Grigore I-i5 (GrigoraOGhica 208-20916. Alexandru Ghica 220-221

Pretn1 Lei 2,50

VA

o '

-41

I

.

1STORIA ROMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE - upload.wikimedia.org · cuvinte slavonesti cu acest...

Documents

Transcript of 1STORIA ROMINILOR IN CHIPURI SI ICOANE - upload.wikimedia.org · cuvinte slavonesti cu acest...