SIMPTOME GENERALE

CEFALEEA

=durere resimțită la nivelul capului - Se datorează unei stimulări anormale a formațiunilor sensibile ale craniului și feței

- Mecanisme de producere: excitația receptorilor durerii de la nivelul durei mater, arterelor și venelor cerebrale; stimularea asociată a nervilor cranieni senzoriali și a ramurilor lor vegetative, prin procese inflamatorii; vasodilatație; vasoconstricție, presiune; tracțiune

(La pacienții care iau nitroglicerină sub limbă, durerea anginală trece imediat, dar este înlocuită de o cefalee puternică, care însă trece )1. Cauze vasculare a. Cefalee vasomotorie, frecvent legată de : - Surmenaj intelectual sau fizic, foame

- Situații conflictuale

- Intoxicație cronică (CO, metale grele)

- Consum de alcool, cafea, tutun

- Postmedicamentos (nitroglicerină- pt durerea din agină, nifedipin- inhbitor al canalelor de Ca, se administreză în tensiune)

Caractere: - apăsare, întepătură, sfredelire

- difuză, chinuitoare

b. cefaleea prin modificările TAHTA: - are apariție dimineața- asociază amețeli, tulburări vizuale (fosfene) sau auditive (acufene)- este localizată: occipital, temporooccipital (în cască) sau frontal

hTA: - are localizare frontală

- este declanșată de schimbările de poziție

c. cefaleea prin tulburări vasculare determinate de: - spasme de acomodare (localizare frontală, apariție consecutivă cititului sau scrisul)

- stază cerebrală – apare în CPC (definiție OMS-decompensarea cordului drept determinat de o boală pulmonară cronică) – cefaleea este bifază (miezul nopții și dimineața), are caracter difuz și se asociază cu somnolență

Migrena (hemicrania) – cefalalgie primară Determinată de vasoconstricție urmată de vasodilatație intensă a vaselor intracraniene- are caracter pulsatil

- localizare frontală și sau temporală apoi totală pe jumătatea capului

- prevalență la F

- accesele migrenoase sunt ciclice4 faze: 1. prodromul – pacientul este anxios și prezintă sau nu hiperfagie2. aura unilaterală – scotoame(pierdere a vederii pe o porțiune limitată a câmpului vizual), tulburări de vorbire, stări

confuzionale, de scurtă durată3. durerea de cap – unilaterală, accentuată de poziție, tuse, lumină4. revenirea la normal – de obicei după somnAsociază: hipersensibilitate la lumină și zgomot, hipersensibilitate a pielii păroase a capului, paloare a hemifaciesului de aceeși parte, amețeli, tahicardie2. Cefaleea prin procese intracraniene

a. tumori cerebrale cefaleea este progresivă, permanentăsimptoame asociate: tulburări vizuale, vărsături explozive neprecedate de greață(vărsătura de tip central), bradicardieintensitatea durerii poate fi influențată de schimbările poziției capului

b. alte cauze: encefalite, meningite, abces cerebral, hematoame cerebrale, după pcț rahidiană, boli ale cutiei craniene (boala Paget), mielom multiplu

3. cauze extracraniene de vecinătate: spondiloza cervicală – cefaleea este accentuată la mișcările capuluiotite, mastoidite – cefaleea este temporală, unilaterală, intermitentăsinuzita frontală, etmoidală, maxilară – cefaleea are caracter de durere persistentă, accentuată dimineața și la aplecarea capuluiafecțiuni dentare – durere locală cu caracter pulsatil, uneori iradiind și în zonele învecinatenevralgiile nervilor cranieni – localizare caracteristică și intensitate de obicei mare. Probleme cu ochii (defecte de refracție)La distanță: Boli febrile, hematologice (anemii –datorită hipoxiei, poliglobulii – apare sindromul de vâscozitate, apar mici obstrucții ale vaselor, inclusiv ale celor cerebrale), digestive (boala ulceroasă, suferințe hepatice și biliare, parazitoze), renale, endocrine (hipercorticismul), metabolice (hipoglicemie)

DUREREASimptom des întâlnit printre motivele internăriiCapătă denumirea organului sau părții de corp unde este localizată (dur precordială, toracică, lombară)Caractere:

- factori provocatori, de accentuare sau ameliorare

- calitatea durerii (junghi, apăsare, arsură)

- localizare

- iradiere

- durată

- severitatePoate sau nu să fie însoțită de : grețuri, vărsături, tulburări vizuale, digestive, neurologice sau de diureză

Exemple: durerea anginoasăFP: efort fizic, frigul . FAm: încetarea efortului, adiministrarea de nitroglicerinăC: arsură, menghină, lasă o amintire de neștersLocaliz: retrosternal, pacientul o arată cu toată palmaI: în ambii umeri și pe marginea cubitală până în ultimele 2 degete (mână de violonist), ceafă, mandibulă, în epigastru, niciodată sub centurăD: până la 5 minuteS: durere violentă, bolnavul este anxiosDurerea din angină este o durere sobră, se spune că bolnavul are respect și jenă pt durerea sa. ”privitorii de vitrină”Durerea din IM = durerea din aginăÎnsă se asociază cu prăbușirea TA, tahicardieDiagnosticul diferențial dintre angină și IM – EKG și dozări enzimatice (TGO, troponina, CPK-MB)Angina poate fi stabilă și instabilă. Stabilă este cea care apare la efort, este știută de bolnav. IM clasic – supradenivelarea segmentul ST. Angina instabilă: de novo, debutul sub o lună. Angina agravată, angina Prinzmetal (nocturnă) – are cauza spasmul arterelor coronare, nu ateroscleroza. Angina precoce postinfarctColica biliară Apare în hipocondrul drept sau epigastru. Iradiază la baza hemitoracelui și umarul dreptApare deobicei după prânzuri colecistokinetice (la 2,3,4 h)

Poate dura ore. Durere violentă. Se asociază cu grețuri, vărsături și hiperestezie[sensibilitate exagerată] cutanată (de multe ori nu suportă lenjeria de pe corp)Colica renalăApare durere în lombă. De obicei, când se merge pe teren accidentat, dar și spontan. Se zice că durerea nefretică este frenetică. Cu cât piatra e mai mică cu atât durerea e mai mare. Iradiază anterior pe traiectul ureterul până spre organele genitale externe. Asociază grețuri, vărsături, dar obligatoriu tulburări urinare: polakurie, disurieDurerea ulceroasă Apare de obicei în epigastru, postprandial. Cu cât ulcerul este mai sus situat, cu atât durerea apare mai devreme postprandial.Durerea este calmată de ingestia de alimente (la cel duodenal) sau alcaline.Junghiul toracic – este ritmat de inspir, expir și tuse

OBOSEALA

Reprezintă diminuarea capacității funcționale a unui aparat, a unui sistem funcțional sau a întregului organism. Forme clinice:

a) oboseala fiziologică (surmenajul fizic)- secundară unui efort fizic excesiv

b) oboseala patologică: - psihogenă – apare în situații de stres

- boli febrile (virale, bacteriene)

- boli endocrine: boala Addison – oboseala are caracter vesperal apoi devine permanentă neameliorată de odihnă și de somn (apare

înaintea tulburărilor de pigmentare și se asociază cu hTA, hipotermie, hiponatremie, hipocloremie) tireotoxicoza – bolnavul este mai obosit dimineață hipotiroidia – scăderea forței musculare, lipsa de energie și bradipsie hiperaldosteronismul primar (b. Conn) – cefalee, fatigabilitate musculară, hipopotasemie –criteriu diagnostic, HT

diastolică- boli metabolice: diabet decompensat (hipoglicemie)

- boli cardiovasculare: valvulopatii, IC

- boli hepatice: oboseala este postprandială

- boli renale: IRC – are caracter progresiv

- boli neurologice: Parkinson, miastenia gravis, polineuropatiile, scleroza în plăci

- tumori maligne

- boli hematologice: anemii, limfoame

- boli reumatice

- intoxicații cronice: alcool, Pb, nicotină

slăbește bolnavul cu tumori maligne, TBC, hipertiroidism, b Addison

TULBURĂRILE SOMNULUI

Necesitățile fiziologice de somn pentru un adult sunt de 7-9h/zi, ele variind cu vârsta și cu munca depusă în timpul zilei

Insomnia = reducerea duratei normale de somn prin adormire dificilă, trezire în cursul nopții sau trezirea foarte matinală

Cauze:

- ocazională (incidentală) – condiții excitante pentru SNC: interne (endogene): muncă intensă de concentrare până la ora culcării, oboseală fizică excesivă, preocupări,

anxietate, nelinișste, teamă

externe (endogene): ambianță excitantă (căldură excesivă, lumină, zgomote), condiții speciale meteorologice (vânt, furtună, ploaie), zgomot

- de durată (de fond) afecțiuni neuropsihice: traumatisme craniene, tumori cerebrale infecții acute sau subacute cu dureri și/sau febră toxice: etilismul cronic, abuz de hipnotice sau încetarea lor afecțiuni viscerale diverse: tusigene și dispneizante (bronșită cronică, bronșiectazii, astm bronșic, IVS-insuficiență

ventrală stângă), dureri nocturne (ulcer duodenal), tulburări urinare (cistită, adenom de prostată)

Hipersomnia = stare caracterizată printr-un exces de somn, care se raportează fie la tendinșa de a adormi cu ușurință, fie la durata prelungită a somnului, fie la profunzimea deosebită a lui.

Cauze:

- fiziologice: oboseală excesivă după eforturi, convalescență unor boli prelungite

- patologice: neurologice: ateroscleroză cerebrală, senilitate, tumori cerebrale, encefalite, epilepsie generale și viscerale: toxice exogene (alcool, barbiturice), toxice endogene (insuficiență hepatică, renală,

acidocetoză diabetică), infecții prelungite, traume fizice sau psihice, afecțiuni endocrine (obezitate, hipotiroidie)

TRANSPIRAȚIA

= creșterea secreției sudorale a pielii, semnalată de pacienții sau remarcată la EO

Cauze:

- boli febrile (cînd scade temperatura)

- menopauza – după valuri de călduri

- TBC, RAA[postinfecție streptocică – ”linge articulațiile și muscă inima”] (miros acru înțepător, deshridatează pacientul) boala Hodgkin – nocturnă

- Hipertiroidie, nevrotici, anxioși – la față, palme, plante

- Hemiplegii – unilaterală de partea paralizată

- Rahitism – în regiunea occipitală (semnul ”pernei ude”), frontală, perinazal

- Dureri paroxistice

- Intoxicații nicotinice

- Oboseală, frică, stări nervoase, efort mintal – fața palmară a mâinilor și plantară a picioarelor, pe frunte (sunt reci)

Transpirația acută (apare brusc): IMA(iradiere în brățară, măsea cariată – hipersecreție de catecolamine), HDS (colaps prin hemoragie abundentă), hipoglicemie(ud leoarcă. Criza este precedată de transpirații, agitație. Hiperglicemicul-uscat), intoxicație acută (CO, benzină, ciuperci), HT paroxistică (feocromocitom), acces de epilepsie, o criză de tahicardie paroxistică(tulburare cu ritm crescut), rău de mare, rău de mișcare

! Când transpirațiile sunt abundente pot produce pierderi importante de apă și electroliți

PRURITUL

=senzația subiectivă produsă de o stimulare de natură chimică, mecanică sau termică a receptorilor specializați situați la joncțiunea dermoepidermică

Cauze:

- Afecțiuni dermatologice: eczeme, urticarie, micoze, scabie, păduchi

- Afecțiuni metabolice: diabet zaharat

- Afecțiuni hepatice: icter (de retenție, insuficiență hepatică), colecistite cronice, ciroza biliară

- Afecțiuni renale: IRC (stadiul uremic)

- Afecțiuni hematologice: boala Hodgkin, policitemia vera

- Boli endocrine: hipertiroidia, menopauza

- Infestări parazitate: oxiuri, chist hidatic

- Neoplasme: prurit pareneoplazic

SUGHIȚUL

= simptom datorat excitației N frenic, care determină o contracție bruscă a diafragmului și un spasm al corzilor vocale, manifestat printr-un zgomot caracteristic

Tipuri

- Sughițul de lungă durată

- Sughițul trecător

Cel de lungă durată este condiționat organic. După mecanismul de producere poate fi:

- De origine centrală: meningită, encefalită, tumori cerebrale, ateroscleroză cerebrală, epilepsie, coma diabetică, etilism și uremie

- De origine periferică: adenopatii cervicale, adenopatii hilare, neoplasm bronșic, neoplasm esofagian, diverticul esofagian, gușă

- De orgine reflexă: peritonită, abcese subfrenice, necroză pancreatică, meteorism(aer mult în intestin), ascită, sarcină

Sughițul trecător

- După consumul de băuturi gazoase

- Tahifagie – cei care mănâncă repede

- Psihopați

- Isterici

SETEA

= senzație de uscăciune a mucoase buco-faringiene ce necesită ingestia de lichide

Traduce deshidratarea organismului și exprima nevoia fiziologică a acestuia de lichide

Modificările setei sunt :

- Cantitative : polidipsia, oligodipsia, adipsia

- Calitative: potomania, dipsomania, dipsofobia

Polidipsia – creșterea senzației de sete și a consumului de lichide:

- Incidentală, episodică: transpirații abundente, vărsături prelungite, repetate, hemoragie masivă, după administrarea de diuretice

- De durată, continuă, permanentă : stenoze pilorice, cu vărsături repetate; hipermenoree, paracenteze repetate, diabet insipid, diabet zaharat, polidipsie primară (dipsomanie), etilism cronic, stări nevrotice, hipertiroidie

Hipodipsia/adipsia : leziuni hipotalamice

Potomania: impulsul morbid de a bea în cantitate mare, orice lichid

Dipsomania : impulsul irezistibil de a bea, indiferent ce, mai ales alcool

Dipsofobia: este repulsia față de apă, lichide (în stările de hiperhidratare celulară)

MIROSUL

Are importanță ca :

- Tulburare senzorială percepută de bolnav

- Senzație olfactivă particularp perceputa de medica. Tulburările senzoriale olfactive sunt: - Anosomia – pierderea totală a simțului mirosului (cauze locale, nazale sau centrale)

- Hipoosmia – diminuarea senzației olfactive (fumători)

- Hiperosmie – perceparea exagerată a mirosului (cocainomani, histerie)

- Parosmia (halucinații olf) – confuzia mirosurilor – tumori cerebrale, tabes, isterie

- Pervertirea mirosurilor – este perceperea denaturată a mirosului care nu mai corespunde realității (parfum-ceapă)b. Senzații oflactive percepute de medic: - Foetor ”ex ore” – halenă fetidă: carii dentare, amigdaliăt, pioree alveolară, stenoză pilorică

- Miros de acetonă (mere fermentate) – diabet zaharat cu acidocetoză

- Miros amoniacal (urină); uremici, prostici

- Mirosul fetid al hepaticilor (fructe putrede )- ciroze

- Miros putrid – abces pulmonar, bronșiectazii

- Miros fecaloid – ocluzii intestinale sau fistule gastrocolice

- Mirosuri particulare apar în intoxicații : miros de migdale amare (cu cianuri), usturoi (organofosforate)

FRISONUL

Senzația bruscă de frig, asociată cu tremurături inegale, neregulate, de scurta durata si piloerecție

Tipuri:

- Frison psihic: provocat de frică

- Reflex: determinat de acțiunea bruscă a frigului asupra pielii

- Febril: pneumonie

- Iatrogen: după perfuzii sau transfuzii

FEBRA

Ridicarea temperaturii corpului de cauze patologice (fervere=a fi fierbinte)

Temperatura corpului nu depășește în mod normal 37˚C.

Temperatura periferică (cutanată) – se determină la nivelul axilei sau plica inghinală pentru copii

Temperatura centrală – se determină la nivelul cavității bucale, rectului, vaginului

Temperatura centrală este cu aproximativ 0,5˚ mai mare decât cea axilară

Cauze:

-infecțioase:

infecții generalizate acute sau cronice fără semne de localizare (viroze, bacteriene) infecții generale cu semne de localizare: TBC, endocardită infecții localizate superficial (celulite- tegument roșu și cald. Proces local la nivelul țesutului subcutanat) infecții localizate profund (flegmon, abces subfrenic) infecții fungice (aspergiloza) parazitoze (malaria, trichineloza)

-neinfecțioase:

neoplasme: pulmonare, digestive, renale, cerebrale hemopatii maligne: boala Hodgkin, leucemii

boli de colagen: LES- lupus eritematos sistemic, sclerodermie, dermatomiozită, PR - poliartritră boli neurologice: hemoragii cerebrale sau meningiene, edem cerebral, tumori cerebrale boli endocrine: hipertiroidism, hiperestrogenism boli metabolice: uremie, gută postmedicamentoasă distrugeri tisulare (hematoame, arsuri, infarctizări)

Grade de febră:

- stare subfebrilă (37-38˚)

- stare febrilă: moderată 38-39˚, ridicată 39-41˚, hipertermie 41-42˚

Creșterea temperaturii urmează 3 etape:

- perioada incipientă – de debut – stadium incrementi: febra crește brusc sau progresiv

- perioada de stare – fastigium – curba termică atinge apogeul

- perioada de declin – stadium decrementi – scăderea se produce încet (în lizis) sau brusc (în crizis)

Simptome asociate: cefalee, frison, transpirașii, mialgii, herpes labial, astenie, anorexie, tahicardie

Tipuri de febră

1. febră continuă (în platou): diferența de temperatură între dimineață și seară este sub 1˚. Apare în pneumonia francă lobară, osteomielită, erizipel

2. febră remitentă: diferența de temperatură între dimineață și seară este peste 1˚, dar nu scade sub 37˚. În TBC, septicemie, bronhopneumonie

3. Febră intermitentă: febră cu variații mari, bolnavul devenind uneori afevril. Survine la intervale diferite. - Cotidiană: febra apare după o zi de afebrilitate (septicemii)

- Terță: apare după 2 zile de afebrilitate – malarie cu Plasmodium falciparum

- Quartă după 3 zile de afebrilitate – Plasmodium malariae4. Febră hectică - Cu oscilații zilnice foarte mari, 3-˚5: tuberculoza cavitară, septicemii5. Febră recurentă : 2 sau mai multe episoade febrile separate de câteva episoade afevrile. Boala Hodgkin, infecții

urinare, infecții biliare, TBC6. Febră ondulantă = prezintă o curbă febrilă ascendentă până la apogeu apoi descrește până la afebrilitate. Hodking,

neoplasme, endocardite 7. Febră inversă. Temperatura matinala este mai mare decât cea vesperală. Unele forme de TBC pulmonară și

supurații închise8. Febră neregulată: nesistematizată, apare în TBC cavitară, supurații, septicemii

MODIFICĂRILE VOCII ȘI TULBURĂRILE DE VORBIRE

A. MODIFICĂRILE VOCIIFiziologice: graviditate, pubertate, periodă premenstrualăPatologice: laringite, neoplasm laringian, mixedemRăgușeala (disfonia) reprezintă diminuarea intensității și tonalității sunetelorCauze: Locale: laringite acute și cronice, noduli laringieni, edem laringian, tumori laringieneGenerale: mixedem, acromegalie, boala Cushing, miastenieVocea bitonală – disfonie care constă în dedublarea vocii prin concomitența a 2 suneteCauze:Locale: polipi, tumori a unei singure corziRegionale: afectare laringiană superioară prin adenopatii hilare, anevrism aortic, tumori și inflamații mediastinale

Centrale: encefalite, tumori cerebraleVocea nazonantă – caracterizată prin jena și alterarea pronunției consoanelor explozive (p,b,d,t) cu o nuanță particulară Cauze: paralizia sau pareza vălului palatin de cauze inflamatorii, tumorale sau centrale (encefalite,tumori)Afonia – caracterizată prin slăbirea până la dispariție a vociiCauze:

- Afecțiuni locale laringiene: laringite acute sau cronice, neoplasm laringian

- Paralizie de nervi recurenți în encefalite și tumori cerebrale

- Cauze generale: IC, IM, mixedem, cașexii, insuficiență renală, etilism cronicB. TULBURĂRI DE VORBIRE

Afazia este tulburarea de înțelegere și întrebuințare a cuvintelor. Bolnavul este incapabil să se exprime prin vorbă sau prin scris. Să înțeleagă vorba sau scrisul.

După cum tulburarea se referă primitiv la:

- Expresia limbajului (vorbire,scris) – afazie motorie sau de expresie

- Înțelegerea limbajului (audiție, lectură) – afazie senzorială ori de înțelegere

Apare în: encefalite, epilepsie, abcese cerebrale, tabes, accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale

Dizartria este perturbarea emisei și pronunției cuvintelor cu sau fără tulburări de deglutiție

Cauze centrale: ateroscleroza cerebrală, accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale, boala Parkinson

Cauze periferice: hipotiroidia, inflamații bucolinguale, tumori linguale, paraliza de văl palatin.