1.Razboiul Civil American.docx

8/19/2019 1.Razboiul Civil American.docx

http://slidepdf.com/reader/full/1razboiul-civil-americandocx 1/7

Razboiul Civil American, cunoscut si drept Razboiul de secesiune, a fost conflictul politic

si militar, despre care se poate spune ca a schimbat fata Statelor Unite ale Americii,

scotand la suprafata nemultumirile oamenilor, dar si problemele de rasa, din ce in ce

mai grave si cu consecinte nefaste asupra societatii americane. Cum sclavia inca mai

exista, tensiunile intre rase, cat mai ales intre oamenii politici atinsesera deja un punct

culminant, izbucnirea unui conflict de amploare devenind doar o chestiune de timp.

Razboiul Civil American a durat patru ani, mai cu seama din anul 1!1 pana in 1!",

conflictul militar si politic fiind intre Statele din #ord $Uniunea, cum mai era numita% si

Statele din Sud. S&a dus, asadar, o lupta intre Sud si #ord, timp de patru ani, Statele

Unite de astazi intrand intr&una dintre cele mai nefericite perioade din toata istoria lor.

Si totusi, istoricii au notat ca Razboiul Civil American a fost, inainte de toate si dincolo

de numarul mare de victime, o necesitate, pentru ca diferentele dintre #ord si Sud erau

din ce in ce mai evidente. Cu alte cuvinte, Sudul era 'sclavagistul(, pe cand #ordul,

'abolitionistul(. Abraham )incoln, care se afla in fruntea *artidului Republican, a inteles

necesitatea limitarii sclaviei, drept urmare, dupa ce a tinut un discurs istoric, 'Casa

dezbinata( $1"%, prin care cerea ca sclavia sa fie limitata, pana la disparitie, in anul

1!+, mai precis in timpul alegerilor prezidentiale, cand promisiunile electorale erau la

mare pret, )incoln, alaturi de *artidul Republican, au decis sa duca o lupta acerba

impotriva sclaviei, dar si raspandirii acesteia, cu atat mai mult cu cat problema

capatase proportii uriase, la fel ca tensiunile dintre Statele din Sud si cele din #ord.

Republicanii au castigat alegerile prezidentiale, prin candidatul )incoln, drept urmare,

chiar inainte ca Abraham )incoln sa fie investit, s&a infaptuit declaratia de secesiune,

bineinteles, din partea Statelor din Sud, sapte la numar. Curios sau nu, cele doua

administratii, cea a lui ames -uchanan, care oricum se afla la sfarsitul mandatului, cat

si cea care avea sa fie investita la martie 1!1, a lui )incoln, au respins, fara doar si

poate, secesiunea, catalogand&o drept un act de razvratire, de rebeliune impotriva

sigurantei statului. /n cele din urma, cum tensiunile se aflau pe un alt fagas, si&anume

pe cel al violentei, Statele Confederate ale Americii $Statele din Sud% aveau sa atace, la

10 aprilie 1!1, ort Sumter, aflat in Carolina de Sud. Reactia lui )incoln a fost unaasteptata, previzibila chiar, presedintele american cerand mobilizare generala. Urmarea

a fost, iarasi, una asteptata, declarandu&se secesiunea a 'inca patru state sclavagiste(

din Sud. /nainte insa sa izbucneasca acel conflict armat, s&a incercat inabusirea

nemultumirilor, rezolvarea crizei, toate acestea materializandu&se in cateva tentative

nereusite, de altfel. A avut loc chiar si o conferinta de pace la 2ashington, numai ca

aceasta nu a dus la niciun raspuns pozitiv din partea nimanui. -a chiar, atunci cand

presedinte era -uchanan, nu a existat niciun fel de proteste din partea administratiei,

presedintele neraspunzand militar. *e de alta parte, guvernatorii statelor *enns3lvania,

#e4 5or6 dar si 7assachusetts se pregateau pentru a intra intr&un conflict militar,

achizitionandu&si arme. 8upa ce Abraham )incoln a fost investit in functia de



presedinta, noul sef de stat si&a exprimat dorinta de a pastra orice forma de secediune

drept 'nula si neavenita(.

9otodata, )incoln a spus ca nu a avut in niciun moment intentia de a invada Statele din

Sus si, mai mult decat atat, de a interzice formele sclaviei. /nteresant este ca a

avertizat ca este dispus sa faca uz de forta acolo unde va fi nevoie, doar pentru 'a

pastra proprietatea federala(. Cum era si de asteptat, au fost trimisi la 2ashington

delegati, acestia avand o propunere mai mult decat legitima: un tratat de pace cu

Statele Unite. -ineinteles ca )incoln a respins din start aceasta propunere, de fapt, a

decis sa nu accepte niciun fel de negocieri, invocand un motiv oarecum previzibil, si&

anume ca guvernul Confederatiei nu este unul legitim. /mplicit, avea )incoln sa spuna,

semnarea unui astfel de tratat de pace ar fi insemnat recunoasterea sa ca guvern

suveran, ceea ce ar fi destabilizat situatia politica si nu numai. Revenind la atacarea

ort Sumter&ului din Charleston, Carolina de Sus, trebuie sa mentionam faptul ca

)incoln era dispus sa faca aproape orice sa pastreze controlul asupra acestui fort, drept

urmare, a cerut ;".+++ de voluntari. /nainte insa, nordistii i s&au alaturat apelului lui

)incoln, acela de a se restaura Uniunea, trimitandu&si oamenii pentru a recupera din

forturi. 8e fapt, principala intentie a nordistilor era pastrarea Uniunii. /zbucnirea unui

conflict armat, cum spuneam, era inevitabila, dovada fiind si pregatirea armelor de

catre Statele din #ord, cu luni bune inainte de inceputul razboiului. /n sfarsit, trupele

nordistilor au intrat in lupta, incercand sa recupereze din forturi.

Tabara soldatilor din Razboiul Civil American, Foto:

writingthroughthewoundsofwar.wordpress.com



/n acelasi timp, 9ennessee, Carolina de #ord, Ar6ansas si <irginia $situate la nord de

Confederatie% au refuzat orice propunere confederata si, mai mult decat atat, nu au fost

de acord sa trimita trupe care sa lupte impotriva vecinilor. /n cele din urma, si aceste

patru state au declarat secesiunea, alegand sa adere, tacit, la Confederatie. Richmond a

devenit la scurt timp simbol al Confederatiei, insa tot intr&un timp scurt, orasul avea sa&

si epuizeze proviziile. Si totusi, nu s&a dorit varsare de sange, incercandu&se aplicarea

unor planuri bine gandite. /n acest sens, avem ca exemplu graitor *lanul Anaconda,

propus lui )incoln de catre comandantul armatei Statelor Unite, 2infield Scott.

Abraham )incoln a acceptat aplicarea planului, care consta intr&o blocate a porturilor, iar

in cazul in care situatia degenera, se impunea confiscarea navelor, dar si a incarcaturilor

acestora. /deea planului era ca aceasta blocada avea sa paralizeze economia

Confederatiei, ducand, in cele din urma, la inabusirea conflictului. *lanul Anaconda, cam

pana la sfarsitului anului 1!1, a dat roade, multe dintre transporturile maritime fiind

blocate. Urmarea a fost cea sperata: Statele din Sud erau la un pas de faliment,

economia fiind aproape paralizata. 7ai mult decat atat, dupa ce incarcaturile erau

confiscate, ele tot erau vandute, numai ca banii incasati de pe urma lor le reveneau

unionistilor. Cum era de asteptat, Sudul a decis sa lupte impotriva blocadei, care deja ii

ajutase pe unionisti sa castige teren in conflict. )a martie 1!0, Confederatia a atacat

7arina Uniunii, cuirasatul CSS <irginia intrand in conflict direct cu blocada propriu&zisa.

Chiar si asa, -atalia de la =ampton Roads a avut un rezultat vag, necastigand batalia

niciuna dintre cele doua tabere, ceea ce pentru unionisti a insemnat o victorie, intrucat

blocada nu fusese invinsa de catre sudisti. Ceea ce avea sa se intampla insa in cea de&a

doua batalie de la ort isher $ianuarie 1!"% avea sa insemne o victorie clara pentru

Uniune, astfel inchizandu&se si ultimul port din Sud, care le mai putea asigura o mica

parte din transporturile Statelor din Sud. Cu toate acestea, pe teatrul estic, trupele

unioniste avea sa fie, la randul lor, blocate de fortele confederate, fapt consemnat prin

prima batalie de la -ull Run. 9ocmai datorita acestei batalii, in sfarsit, trupele unioniste

aveau sa fie obligate sa se retraga de indata la 2ashington. Rezistenta armatei

confederate in fata trupelor unioniste a fost incredibila, prima fiind condusa de generalul9homas ac6son, care ulterior a primit porecla de Stone4all $>id de piatra ? n.r.%.

Unionistii, pe de alta parte, speriati ca armata confederata ar putea iesi invingatoare, i&

au cerut generalului @eorge -. 7cClellan sa preia comanda armatei. /nainte insa,

Congresul Statelor Unite a decis sa adopte Rezolutia Criitenden&ohnson, menita sa

creeze confuzie in randului civililor. Aceasta rezolutie continea ideea ca, de fapt,

Razboiul Civil American ar fi izbucnit, nu pentru desfiintarea tuturor formelor de sclavie,

ci pentru pastrarea Uniunii. /mediat dupa ce 7cClellan a preluat armata unionista,

conflictul a capatat proportii uriase, razboiul intensificandu&se in violente. Chiar si asa,

comandantul armatei confederate, Robert . )ee, a reusit sa&l opreasca pe 7cClellan in

incercarile sale de a pune stapanire pe Richmond, fapt consemnat prin -ataliile de sapte



zile. Astfel, comandantul armatei unioniste s&a vazut nevoit sa se retraga. 8upa blocada

din *lanul Anaconda, se parea ca Sudul avea sa invinga #ordul, lucru dovedit si prin

victoria obtinuta tot de armata confederata in cea de&a doua batalie de la -ull Run.

O parte din batalia de la Fort Fisher in !"#, Foto: learnnc.org

/nvazia #ordului era, asadar, inevitabila, cu atat mai mult cu cat armata confederata, in

frunte cu comandantul Robert . )ee, fusese incurajata de victoria celei de&a doua

batalii de la -ull Run. Cu o armata de peste +.+++ de oameni, comandantul )ee a

trecut peste Raul *otomac, comandantul armatei confederate luptandu&se cu 7cClellan

la batalia de la Antietam $1; septembrie 1!0%, batalie incheiata cu o victorie pentru

Uniune. 8e mentionat, de asemenea, este faptul ca 1; septembrie din anul 1!0 este

considerata 'cea mai sangeroasa zi din istoria militara a Statelor Unite(. /nvadarea

#ordului de catre armata confederata a fost, astfel, blocata, la putin timp, Abraham

)incoln anuntandu&si *roclamatia de emancipare, la 00 septembrie 1!0, prin care a

declarat liberi toti sclavii din statele Confederatiei, insa pe aceia care, in cele din urma,



nu treceau sub controlul absolut al Uniunii pana la data de 1 ianuarie 1!B. -ineinteles

ca motive pentru a se genera un conflict si mai mare au existat, chiar din cauza acestei

*roclamatii de emancipare, deoarece Uniunea declara liberi doar sclavii asupra carora

insasi Uniunea nu a mai avut niciun fel de putere ori control. Si totusi, haosul generat i&

a determinat pe unii abolitionisti sa considere aceasta *roclamatie drept o decizie

neinspirata, de altfel, ca o decizie luata pe vremuri de razboi, respectiv o masura care

nu poate fi aplicata in vremuri de pace.

/n fine, dupa -atalia de la Antietam, comandantul armatei unioniste, 7cClellan avea sa

fie inlocuit, in cele din urma, de Ambrose -urnside, care a si fost invins la -atalia de la

rederic6sburg $1B decembrie 1!0%. Atunci, iarasi, 10.+++ de soldati din tabara

unionista au murit ori au fost raniti. Armata lui )ee era, dupa cate se parea, din ce in ce

mai puternica si mai hotarata in a invinge Uniunea. Si cum nici -urnside nu facuse fata

furiei armatei confederate, acesta a fost inclocuit de =oo6er, dar nici acesta nu s&a

dovedit a fi indeajuns de puternic cat sa&i faca fata armatei confederate. Abia apoi, a

intrat pe teatrul de razboi binecunoscutul @eorge 7eade, care l&a si invins pe )ee in

batalia de la @ett3sburg, lupta intinzandu&se pe trei zile, mai cu seama, din 1 pana pe B

iulia 1!B. Cea de&a doua incercare a lui )ee, comandandatul armatei confederate, de a

invada #ordul s&a dovedit si de aceasta data nereusita. uria noului comandant al

armatei unioniste, 7eade, dar si hotararea lui )ee de a invada #ordul s&a vazut prin

faptul ca -atalia de la @ett3sburg a fost cea mai sangeroasa lupta a Razboiului Civil

American. /n timp ce armata din Sud a pierdut 0.+++ de oameni, armata lui lui 7eade,

a inregistrat 0B.+++ de pierderi. Se acumulasera, si totusi, indeajuns de multe tensiuni

intre tabere, chiar si )incoln consideran ca armata unionista nu era condusa bine de

7eade, chiar daca il invinsese pe )ee. 8rept urmare, presedintele Statelor Unite a decis

sa caute un alt comandant. /n acelasi timp, pe teatrul vestic de razboi, trupele

confederate erau invinse.



$atalia de la %ett&sburg, Foto: ben'ritz.wordpress.com

Singura victorie obtinuta, in schimb, de Confederatie a fost inregistrata prin -atalia de

la Chic6amauga. 9otodata, statul 7issouri devenise un adevarat camp de lupta, unde

mii de oameni aveau sa&si piarda viata. /n sfarsit, anul 1! a fost marcat de numirea

lui @rant drept comandant al armatei unioniste. /ntentia lui )incoln, cand l&a numit pe

@rant comandant, a fost una previzibila: presedintele isi dorea ca razboiul sa ia sfarsit,

iar numai un razboi total, nu neaparat reprezentat de omorarea civililor, avea sa puna

punct Razboiului Civil American. -ineinteles ca atat )incoln, cat si @rant considera ca

doar daca va ataca mare parte din Confederatie, Uniunea va invinge, drept pentru care,s&a infaptuit un plan menit sa ofere o strategie prin care Confederatia sa fie atacata din

toate directiile. /n tot acest timp, singurul presedinte din istoria Statelor Confederate

ale Americii, efferson 8avis, vedea acest conflict drept unul cu un rost maret, insa fara

prea multe sanse pentru Confederatie. Cu toate acestea, a continuat sa lupte, iar in

fruntea armatei confederate a ramas tot Robert . )ee.

8upa mai multe lupte duse intre 1!B si 1!", capitala Confederatiei a fost ocupata de

Corpul de Armata <, ceea ce a insemnat, cel putin pentru )ee, sfarsitul Razboiului

Civil American, astfel ca, atat Armata <irginiei, cat si comandantul ei s&au predat, in

cele din urma, 9ribunalului Appomattox, la D aprilie 1D!". Cinci zile mai tarziu, mai



precis la 1 aprilie 1D!", Abraham )incoln a fost asasinat si Andre4 ohnson a devenit

presedinte. /nsa nu din acel moment a luat sfarsit sclavia, fiind nevoie de alti cativa ani

in care oamenii sa&si revina in simtiri si sa nu mai exploateze persoanele de culoare. 8e

mentionat este ca in timpul Razboiului Civil American, multi sclavi de culoare au evadat

din Sud, multi dintre ei ascunzandu&se dupa liniile inamice ale unionistilor. Unii, ba

chiar, au fost ucisi sau chiar inapoiati asa zisilor 'stapani(. Se facuse chiar si un program

de schimb intre prizonieri, mai precis intre sclavi. *lanul lui )incoln, exprimat prin

*roclamatia de emancipare, a fost vazut cu mare reticenta, Sudul considerand ca nu

mai exista absolut nicio sansa sa mai primeasca vreun ajutor din partea rantei sau

chiar a Regatului Unit. E interventie straina, cu siguranta, ar fi schimbat situatia finala a

Razboiului Civil American. 8e fapt, statele de dupa granitele teritoriilor americane au

ramas pe aceeasi pozitie, tocmai din cauza amenintarilor voalate ale lui Abraham

)incoln, cum ca este dispus sa intre in razboi cu orice tara care ar recunoaste oficial

independenta Statelor Confederate ale Americii. #u s&a luat in seama, de fapt, nici o

interventie straina militara, pentru ca )incoln se asigurase ca va inabusi de indata orice

dorinta straina de a interveni prin *roclamatia de emancipare, mai cu seama prin cele

doua decrete.

1.Razboiul Civil American.docx

Documents

Transcript of 1.Razboiul Civil American.docx