MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVALICEUL TEORETIC „ION CREANGĂ”, BĂLŢI

Profil Arte

„ A P R O B ” Director ________O. Elpujan

„_____” ____________ 2011

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei______________________Proces verbal nr._____din________Şef de secţie_________________

Marina Morari - : Literatura muzicală

Proiectare didactică de lungă durată a materiei de studiu pentru anul de învăţămînt 2011-2012

Specialitatea Instruire muzicală

Disciplina - Literatura muzicală

Profesor - Marina Morari

Orarul lecţiilor

Semestrul I Semestrul II

Luni Luni

Marţi Marţi

Miercuri Ora 14.10 - cl. XI „D” Miercuri

Joi Joi

Vineri Ora 14.10 - cl. X „D” Vineri

Numărul total de ore pentru fiecare clasă

Clasa Nr. de elevi

Nr. de ore Sem. I

Nr.de oreSem. II

Anual

Clasa X 30 32 36 68

Clasa XI 25 32 36 68

Clasa XII - - - -

TOTAL 55 60 72 136

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

NR. CLASA CLASA X CLASA XI CLASA XII1 Nr. total de ore

săptămînal 2 2 2

2 Nr. total de ore 2 2 23 Evaluare Lecţii de control Lecţii de control Lecţii de control

A. Competenţe trans-disciplinare Participarea afectivă în actul musical de interpretare. Utilizarea terminologiei musicale specifice pentru caracterizarea şi aprecierea muzicii. Identificarea limbajului muzical în redarea imaginii artistice şi a conţinutului ideatic al creaţiei

muzicale. Demonstrarea abilităţilor muzical-practice şi integrarea în activităţi cultural-artistice şcolare şi

extraşcolare. Cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii fenomenului muzical-artistic din perspectiva semnificaţiilor

emoţionale, estetice, sociale şi spiritualeB. Competenţele specifice disciplinei

Utilizarea corectă şi adecvată a limbajului muzical şi a noţiunilor muzicologice specifice, în cadrul analizei-caracterizări a unei creaţii muzicale;

Interpretarea unor evenimente cultural-artistice marcante şi prezentarea personalităţilor epocii respective care au condus la dezvoltarea artei muzicale (artelor);

Recunoaşterea, analizarea/compararea, explicarea unor creaţii muzicale reprezentative prin raportare la curentul epocii respective, stiluri muzicale, la teorii şi aprecieri considerate, la scara propriilor valori culturale;

Intonarea/fredonarea unor teme muzicale din cele mai reprezentative creaţii din literatura muzicală universală recomandate.

C. Subcompetenţe:A. La nivel de cunoaştere şi înţelegere Conştientizează evoluţia şi apartenenţa stilistică a creaţiilor muzicale studiate. Caracterizează genurile şi formele muzicale, imaginea muzicală şi mijloacele de realizare artistică a

creaţiilor muzicale. Intonează/fredonează teme muzicale din creaţii de referinţă din literatura muzicală universală. Determină elementele de limbaj muzical, care contribuie cel mai mult la expresivitatea artistică a

creaţiei. B. La nivel de aplicare Se orientează în curentele şi stilurile artistice, formele şi genurile muzicale. Percepe imaginea şi dramaturgia creaţiilor muzicale studiate. Identifică cu uşurinţă apartenenţa creaţiei muzicale unui compozitor, unui stil, unei epoci. Analizează exemple de literatură muzicală în baza unor criterii. Citeşte/urmăreşte partituri muzicale în cadrul audiţiilor muzicale. Compară opinii diferite privind valoarea artistică, estetică, spirituală etc. a creaţiilor muzicale. Comunică fluent aprecieri artistice şi valorice, diverse informaţii despre creaţiile muzicale studiate. Utilizează corect şi adecvat vocabularul specific (muzicologic) în cadrul analizei/caracterizării

creaţiilor.C. La nivel de integrare Utilizează independent diverse surse de cunoaştere a literaturii muzicale (enciclopedii, dicţionare,

partituri, surse on-line, digitale etc.). Manifestă opţiunile, aprecierile pentru valorile artei muzicale clasice, moderne, contemporane, de

avangardã, pentru problema kitsch-lui muzical (plan creator). Manifestă o cultură înaltă în arta de audiţie a muzicii în cadrul lecţiilor şi în activitatea artistică

extracurriculară. Stăpîneşte un repertoriu muzical academic (în plan operaţional). Îşi defineşte propria personalitate creatoare, prin raportare la stilurile artistice fundamentale şi la

reprezentanţii majori ai culturii muzicale naţionale şi universale.

CLASA a X-a

Subcompetenţe Organizarea conţinuturilorTehnologii de predare, învăţare şi

evaluare

OreData

1 2 3

— Să conştientizeze evoluţia şi apartenenţa stilistică a creaţiilor muzicale studiate—Să caracterizeze genurile şi formele muzicale, imaginea muzicală şi mijloacele de realizare artistică a creaţiilor muzicale— Să definească şi să explice în cadrul analizei muzicale mijloacele de limbaj muzical

1. Obiectul de studiu al literaturii muzicale universale:

- muzica – gen de artă;- rolul muzicii în viaţa omului;- principii şi criterii de sistematizare a

creaţiilor muzicale în decursul timpurilor;- elemente de limbaj muzical.

2. Originea, începuturile şi evoluţia muzicii:

- muzica în epoca primitivă;- apariţia muzicii la mai multe voci;- primele instrumente muzicale.- audiţii muzicale la alegere.

PovestireDiscuţie dirijatăApreciere verbalăExemplu muzicalAnaliza/caracterizare a muzicii

Povestire, explicaţieImagini pictograficeExemple muzicaleScara timpului

2

2

Să se orienteze în curentele şi stilurile artistice

Să urmărească partitura muzicală în cadrul audiţiilor muzicale

Să comunice verbal, fluent informaţii despre compozitori şi creaţii muzicale

Să identifice cu uşurinţă

3. Creaţiile muzicale în Antichitate:- muzica în Egiptul antic (arta muzical-

poetică, dramele misterii);- muzica în China antică (pentatonica,

instrumentele muzicale);- muzica în India antică (raportul muzică-

verb);- muzica în Grecia antică (pantomima);- muzica în Roma antică (teoria muzicală,

festivităţile muzicale).

Prezentare Power PointReproducţii de pictură, sculptură anticăHartaLucrul în grup/perechi

Comentariu muzicalAnaliza criterială

2

2

apartenenţa creaţiei muzicale unui compozitor, unui stil, unei epoci

Să analizeze exemple de literatură muzicală potrivit unor criterii

Să compare opinii diferite privind valoarea 5usicale, estetică, 5usicale5 etc. a creaţiilor 5usicale şi a creatorilor reprezentativi;

Să comunice fluent aprecieri artistice şi valorice, diverse informaţii despre creaţia muzicală;

Să utilizeze corect şi adecvat vocabularul specific (muzicologic) în cadrul analizei creaţiilor muzicale

♪ - melodii vechi chineze (bazate pe pentatonică), indiene;♪ - Imn vedic.TEST DE RECAPITULARE

4. Creaţiile muzicale din Evul Mediu:- muzica în răsăritul Europei (cântarea

ebraică, cântecul popular, ordinea şi sistematizarea noilor cântări, scara diatonică, structurile omofone);

- muzica în ţările din apusul Europei (reforma cântărilor bisericeşti, coralul Gregorian, modurile)

♪ - Hucbald. Organum.♪ - Adam de la Halle (c.1237). “Dieu soit en cette maison” – balada medievală.

5. Ars Antiqua – arte veche, (sec.XII-XIII):

- procesul de laicizare al muzicii;- scrierile muzicale ale lui Perotim

(Conductus);- organizarea intervalelor consonante şi

disonante (Franco din Colonia);- muzica populară şi artiştii populari

(jongleuri, menestreli, saltimbaci, spielmani, trebaduri);

- caracterele artei cavalereşti;♪ - Bernard de Ventaduor. Cântece cavalereşti.TEST DE RECAPITULARE CU AUDIŢII MUZICALE

Studiu de cazFredonare/intonare de temeAudiţii muzicale

Analiza scriiturii muzicaleAudiţii comentateAnaliza/caracterizare a muzicii

Lucrul cu dicţionarulAnaliza materialului video

PrelegereAudiţii comentate

Analiza de partituri

CaracteristicăAudiţii comentate

2

2

4

2

2

2

2

Să utilizeze independent diverse surse de cunoaştere

5.Renaşterea (sec.XIV-XVII):- condiţii social-istorice;- caracterele generale ale Renaşterii (ştiinţa şi Comparaţie stilistică

4

a literaturii muzicale universale (enciclopedii, dicţionare, partituri, surse on-line, digitale etc.)

Să manifeste opţiunile, aprecierile pentru valorile artei muzicale clasice, moderne, contemporane, de avangardã, pentru problema kitsch-lui muzical (plan creator)

Să manifeste o cultură înaltă în arta de audiţie a muzicii în cadrul lecţiilor şi în activitatea artistică extracurriculară

Să-şi definească propria personalitate creatoare, prin raportare la stilurile artistice fundamentale şi la reprezentanţii majori ai culturii musicale naţionale şi universale.

tehnica, literature, artele plastice, muzica);- reforme şi contrareforma (G.P.Palestrina);- dezvoltarea polifoniei vocale (motete,

madrigaluri, misse, balade);- madrigaliştii din Italia, Franţa, Anglia;- dezvoltarea muzicii instrumentale;

Creaţia compozitorilor:- Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525-

1594): spiritul umanist în lucrările religioase şi laice (madrigaluri); sciiturile contrapunctice; modul de integtrare a temelor în ţesetura polifonică din fugă; caracterul concertant al motetelor;

- Orlando di Lasso (1532-1594): activitatea la diferite curţi europene; metoda de compoziţie flamandă adaptată pentru madrigal, chanson, lied; creaţiile religioase (50 mise şi 1200 motete), lucrări laice (caracterul lumesc, bogăţia şi diversitatea tematică);

♪ - Philippe de Vitry. Motet.♪ - G.P.Palestrina. Madrigal.♪ - O.Lasso. Missa.♪ - Giovanni Gabrieli. Muzică pentru clavecin.- Rafael. Parnasul, frescă murală, Vatican.- Leonardo da Vinci. Gioconda, ulei pe lemn,

Muzeul Luvru, Paris.Albrecht Durer. Adoraţia Magilor, ulei pe lemn, Muzeul de Stst, Florenţa.

TEST DE RECAPITULARE ŞI AUDIŢII MUZICALE

Analiza formelor şi elementelor de limbaj muzicalAudiţii comentatePovestireExplicaţii, definireCaracterizarea genurilor

Povestire: date biograficeAudiţii muzicaleAnaliza de partiturăComentariul muzical

Povestire: date biograficeAudiţii muzicaleStudiu comparativ

2

2

2

2

CLASA a XI-a

— Să conştientizeze evoluţia şi apartenenţa stilistică a creaţiilor muzicale studiate—Să caracterizeze genurile şi formele muzicale, imaginea muzicală şi mijloacele de realizare artistică a creaţiilor muzicale— Să definească şi să explice în cadrul analizei muzicale mijloacele de limbaj muzical

Să se orienteze în curentele şi stilurile artistice

Să urmărească partitura muzicală în cadrul audiţiilor muzicale

Să comunice verbal, fluent informaţii despre compozitori şi creaţii muzicale

Să identifice cu uşurinţă apartenenţa creaţiei muzicale unui compozitor, unui stil, unei epoci

Să analizeze exemple de literatură muzicală potrivit unor criterii

Să compare opinii diferite

6. Muzica instrumentală în sec.XII-XIII:- creaţiile muzicale ale compozitorilor

Arcandgelo Corelli, Guzeppe Tartini, Antonio Vivaldi, Domenico Scarlatti;

- muzica pentu clavecin de compozitori francezi (Francois Couperin);

- arta claveciniştilor englegi (Dietrich Buxtehude);

- şcoala de orgă germană;- dezvoltarea muzicii instrumentale prin

genurile muzicale de concesto grosso, concert, sonata pentru trio, suita, toccata.

♪ - A.Corelli. Concerte p/u vioară; Concerto grosso.♪ - A.Vivaldi. Concert p/u vioară şi orchestră în a-moll; Albumul “Anotimpurile”; Concert p/u flaut şi orchestră;♪ - D.Scarlatti. Sonate p/u clavecin.♪ - F.Couperin. Piese p/u clavecin;♪ - I.S.Bach. Concertele Brandenburgiene, Nr. 1, 4,5.

7. Preclasicismul (Barocul) – anii 1600-1750:

- context istoric şi cultural;- caracteristici: mişcarea de mecenaţi,

revalorizarea imaginilor de artă religioasă;- creaţia compozitorului Claudio Monteverdi

(1567-1643): crearea stilului “concitato”;- creaţia compozitorului Alessandro Scarlatti

(1659-1725);

Audiţii comentateAprecieri valorice şi artisticeDiscuţii dirijatePovestire: date biograficeTest de cunoştineţe (bingo)

Audiţii muzicaleCitirea şi studiul de partituriAudiţie cu partiturăIntonare/fredonare de teme

Elaborarea secvenţelor noi pentru Scara timpuluiAnaliză comparativăPovestireExplicaţieAudiţii comentateApreciere artisticăExprimare de atitudini

2

4

2

2

2

2

privind valoarea 8usicale, estetică, 8usicale8 etc. a creaţiilor 8usicale şi a creatorilor reprezentativi;

Să comunice fluent aprecieri artistice şi valorice, diverse informaţii despre creaţia muzicală;

Să utilizeze corect şi adecvat vocabularul specific (muzicologic) în cadrul analizei creaţiilor muzicale

- formele barocului în creaţia compozitorului I-S-Bach: suita instrumentală, concertul instrumental, fuga;

- creaţia vocal-simfonică a Barocului: cantate, oratorii, pasiuni.

♪ - I.S.Bach. Suita Nr. 1, 2;♪ - I.S.Bach. Concertele Brandenburgiene;♪ - I.S.Bach. Concert p/u 2 viori, d-moll; concert p/u vioară în a-moll; Concert p/u vioară în E-dur;♪ - I.S.Bach. Pasiuni după Matei. (Matthaus Passion)♪ - I.S.Bach. Cantata Nr. 145.- Petrus Paului Rubens. Castor şi Pollux

răpind fiicele lui Leucippe, ulei pe pânză, Alte Pinakothek, Munchen.

Pietro da Cortona. Triumful Înţelepciunii Divine, frescă, Palatul Barberini, Roma.

8. Apariţia şi dezvoltarea operei (sec. XII-XIII):

- dezvoltarea noului stil omofonic (oratoriul, cantata, drama per muzica);

- izvoarele operei;- camerata florentină – Opera Seria;- opera la Mantua şi Roma;- opera la Vaneţia (C.Monteverdi);- opera în Franţa (Jean Baptiste Luilly);- opera în Anglia (Henry Purcell);- opera în Germania (Iohann Adolf Hasse);♪ - C.Monteverdi. Arii din opere.♪ - A.Scarlatti. Arie din opera Mitridate.♪ - J.B.Lully. Arie din opera Armida.♪ - H.Purcell. Cor din opera Dido şi Eneas.I.Hasse. Arie din opera Didone abbanndonata.Imaginea Teatrului de operă La Scala din Milano.

Lucrul cu dicţionarulStudiul de caz: analiză comparativă a genurilorAudiţii comentateAnaliza partiturilorComentariu muzical

Definirea genurilorPovestireDiscuţie dirijatăComentariu muzicalTest de cunoştinţeAudiţiiStudiul muzicii cu partiturăIntonare/fredonare a temelor muzicale

2

2

Să utilizeze independent diverse surse de cunoaştere a literaturii muzicale universale (enciclopedii, dicţionare, partituri, surse on-line, digitale etc.)

Să manifeste opţiunile, aprecierile pentru valorile artei muzicale clasice, moderne, contemporane, de avangardã, pentru problema kitsch-lui muzical (plan creator)

Să manifeste o cultură înaltă în arta de audiţie a muzicii în cadrul lecţiilor şi în activitatea artistică extracurriculară

Să-şi definească propria personalitate creatoare, prin raportare la stilurile artistice fundamentale şi la reprezentanţii majori ai culturii musicale naţionale şi universale.

10. Creaţia compozitorului Iohan Sebastian Bach (1685-1750):

- viaţa şi activitatea;- creaţiile pentru clavir (Suitele, Clavirul

Bine Temperat, Preludii şi fugi, Fantezia cromatică, Concertul Italian:utilizarea formele de dans în suită, influienţa artei claveciniştilor francezi, caracterul lirico-dramatic al Fanteziei, expunerea improvizatorie a mesajului în baza succesiunii epizoadelor contrastante).

- creaţiile pentru orgă (Toccata şi Fuga în d-moll): imaginile muzicale, stului monumental-patetic, palitra registrului, virtuozitatea în toccată, liniştea luminoasă a fugii, elementar de improvizaţie în intermediu, unitatea concepţiei ciclului polifonic.

- Creaţiile vocal-corale (Missa în b-moll): procedeele limbajului muzical, sursa de inspiraţie religioasă, construcţia neobişnuită a celor 6 părţi, corurile polifonice în stifugatto, însoţirea ariilor cu instrumentele solo (oboi, vioară).

♪ - I.S.Bach. Suita p/u orchestră Nr.2; Partitura p/u vioară în d-moll;♪ - I.S.Bach. Preludiul în C-dur, Preludiul în d-moll, Preludiul în es-moll; Preludiul şi Fuga în g-moll;♪ - I.S.Bach. Fantezia şi fuga cromatică, d-moll;♪ - I.S.Bach. Concertul Italian. Allegro. Andante. Presto;♪ - I.S.Bach. Toccata şi fuga în d-moll;♪ - I.S.Bach. Pasiuni după Matei: Corul (1, 78),

Film documentarAudiţii comentatePovestireExemple muzicaleCaracterizarea muziciiAxa timpuluiTest de cunoştinţe

Lucrul cu surse internetAnaliza partiturilorAudiţii comentateDiscuţie dirijată

Picturi, reproducţiiPrezentare Power Point a datelor biograficeArborele familiei Proiectul individual

2

2

4

2

— Să conştientizeze evoluţia şi apartenenţa stilistică a creaţiilor muzicale studiate—Să caracterizeze genurile şi formele muzicale, imaginea muzicală şi mijloacele de realizare artistică a creaţiilor muzicale— Să definească şi să explice în cadrul analizei muzicale mijloacele de limbaj muzical

Aria alto (47), Aria soprano (58), Aria basso (51), Recitativ (69);Missa în b-moll.

11. Creaţia compozitorului Georg Friederich Handel (1685-1759):

- viaţa şi activitatea;- opera şi oratoriul – punctual de greutate în

creaţia lui Handel: subiectele biblice, coruri polifonice monumentale, scrisul orchestral şi tematica populară, caracterele personagelor – lumea lor interioară, varietatea mijloacelor şi formelor în redarea conţinutului în oratorii, tipurile de arii (de bravură, patetice), canţonete, corul polifonic şi omofon, recitativul;

- oratoriul “Samson”: subiectul, structura, expunerea polifonică a temelor, portretul muzical al lui Samson (în Aria lui Manoa), graţia frminină în Aria Dalilei; comismul personajului Harafa; tema dragostei de viaţă şi bucuria libertăţii în Corul final.

- Muzica instrumentală: concertele instrumentale, concerte p/u orgă şi orchestră, muzica pentru clavir, muzica camerală; forma nedeterminată a concertelor.

-

Film documentarAudiţii comentatePovestireExemple muzicaleCaracterizarea muziciiAxa timpuluiDiscuţii dirijateTest de cunoştinţe (bingo)

Audiţii cu partiturăComentariul muzicalCaracterizare criterială

2

2

Să analizeze exemple de literatură muzicală potrivit unor criterii

Să compare opinii diferite privind valoarea 10usicale,

12. Creaţia compozitorului Christoph Wilibald Gluc (1714-1787):

- viaţa şi activitatea (întemeetorul bazelor artei dirijorale, reformatorul genului de operă);

Film documentarAudiţii comentatePovestireExplicaţie

4

estetică, 11usicale11 etc. a creaţiilor 11usicale şi a creatorilor reprezentativi;

Să comunice fluent aprecieri artistice şi valorice, diverse informaţii despre creaţia muzicală;

Să utilizeze corect şi adecvat vocabularul specific (muzicologic) în cadrul analizei creaţiilor muzicale

- principiile reformei genului de operă;- opera “Orfeu”: istoria creaţiei, subiectul

mitologic, simplitatea şi expresivitatea liniilor metodice (solo p/u flaut din muzica de balet), principiul contrastului la baza dramaturgiei opere, culminaţia lirică a operei – aria lui Orfeu “Am pierdut pe Euridice”, actul III.

Analiza/caracterizare a muziciiOrganigrama apectacolului de operăModelarea unei schiţe de libreto

Bibliografie selectivă

* * * Dicționar de termeni muzicali, ediția a II/a revăzută și adăugită, coord. Gheorghe Firca, Editura enciclopedică, București, 2008.* * * Dicţionar de mari muzicieni, Larousse, Ed. Univers eniclopedic, Buc., 2000. * * * Dicţionar de estetică generală, Ed. Politică, Bucureşti, 1972. * * * Dicţionar Enciclopedic, lucrare elaborată în cadrul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” din Iaşi al Academiei Române, Ed. Cartier SRL, Bucureşti, 2001. * * * Dictionnaire de la Musique, les hommes et leurs oeuvres,vol. I – II, publié sous la diréction de Marc Honegger, Ed. Bordas, Paris, 1970.x x x, Dictionnaire de la Musique: les compositeurs, Encyclopedia Universalis et Albin Michel, Paris, 1998. Berger René, Artă şi comunicare (traducere de Florin Murgescu), Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976. Berger Wilhelm, Imagini şi sens, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1971. Berger, Wilhelm Georg Cvartetul de coarde de la Haydn la Debussy, Ed.muz. 1970. Berger, Wilhelm Georg Estetica Sonatei Barocului, Ed. muz. 1985. Berger, Wilhelm Georg Estetica Sonatei clasice, Ed. muz. 1981. Berger, Wilhelm Georg Ghid pentru muzica instrumentală de cameră ,Ed. muz. 1965. Berger, Wilhelm Georg Muzica simfonică, volumele I-II, Ed. muz. 1967, 1972. Bernstein Leonard, Cum să înţelegem muzica, Concerte pentru tineret, Editura Hyperion, Chișinău, 1991. Biberi Ion, Romantismul german în cultura universală,prefaţă la vol. Nuvela romantică germană, Ed. pentruliteratură, Bucureşti, 1968.

Brâncuşi, Petre: Muzica româneascã si marile ei primeniri, vol. I, Bucuresti, 1978.Breazul, George: Muzica primelor veacuri ale crestinismului. In: Pagini de istoria muzicii românesti, vol. IV, Bucuresti, 1977, 338-48.București, 1999. Buga, Ana ; Sârbu, Cristina Maria , 4 Secole de teatru muzical,Ed. Style, Buc. 1999. Bughici Dumitru, Suita şi sonata, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1965. Bughici, Dumitru Dicţionar de forme şi genuri musicale, Ed. muz. 1978 .Călin Vera, Romantismul, Ed. Univers, Bucureşti, 1970. Călinescu George (M. Călinescu, A. Marino, T. Vianu), Clasicism, Baroc, Romantism, Ed. Dacia, Cluj, 1971. Caunu P., Civilizaţia Europei Romantice, Ed Meridiane, Bucureşti, 1989. Cezar Radu, Artă şi convenţie, Ed.Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1989. Constantinescu Grigore, Splendorile operei. Dicţionar de teatru liric, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2008.Constantinescu, Grigore Cîntecul lui Orfeu , Ed. Eminescu, 1979 .Cosma, Octavian Lazăr Hronicul muzicii româneşti, vol. I-III, Ed. muz. 1973, 1974, 1975. Cosma, Viorel: Cultura muzicalã româneascã în epoca Renasterii. In: Muzica Nr.12/1969, Bucuresti, 29-35.Cosma, Viorel: Douã milenii de muzicã pe pãmîntul României, Bucuresti, 1977.Cozmei Mihail, Existenţe şi împliniri – dicţionar biobibliografic, domeniul: muzica, Universitatea de Arte „G. Enescu” Iaşi, 2005.Dicţionar de termeni muzicali, Ed. şt.şi enciclop., Buc. 1984. edition, Macmillan Publishers Ltd., London, 2001. Gagim Ion, Dicționar de muzică, Editura Știința, Chișinău, 2008.Goléa, Antoine Muzica din noaptea timpurilor pînă în zorile noi, vol. I, Ed. muz. 1987.

Iliuţ Vasile, De la Wagner la contemporani, vol. I(1992),II(1995), III(1997), IV,(1998), Ed.Muzicală, Bucureşti,1997. Iliuţ, Vasile O carte a stilurilor muzicale, vol. I , Ed. Acad. de Muz. Bucureşti, 1996 Konen V.,Schubert, traducere de Theodor Bălanţi Alla Petrescu, Ed. Muzicală,Bucureşti, 1961. Menuhin Yehudi, Davis W. Curtis, Muzica omului, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1984. Negrea Nicolae, Cartea spectacolului de operă, Bucureşti,Ed.Muzicală, 1958. Ohanesian David., Sava Iosif, Patima muzicii, Ed. Muzicală, Bucureşti, 1986.

Papu Edgar, Despre stiluri, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1986. Papu Edgar, Existenţa romantică, Ed. Minerva, Bucureşti, 1980. Pascadi Ion, Artă şi civilizaţie, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1976. Pavel Amelia, Expresionismul şi premisele sale, Ed. Meridiane, 1978. Pius Servien, Estetica, Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1975. Popa E, Despre stiluri, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1986. Schonberg C. Harold, Vieţile marilor compozitori, Ed. Lider, 2004.

Schönberg Arnold, Fundamentele compoziţiilor muzicale, traducere şi adaptare de Neonila Negură şi A. Hrubaru, Ed. Institutului Naţional pentru Societatea şi Cultura României, 1998. Ştefănescu, Ioana O istorie a muzicii universale, volumele I-II , Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1994, 1996.teatru liric, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R. A., 1995. tineret), traducere de M. Ivănescu, Bucureşti: Ed. Muzicală, 1982. Trocan Lelia, Cârţu Emil, Enciclopedie de muzică universală,Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000. Vancea Zeno (coord.), Dicţionar de termeni muzicali, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984. Vancea Zeno, Enciclopedie muzicală, Editura Prietenii cărţii, Bucureşti, 1994.

Bibliografie internet (pagini web) www.andante.com www.audiophilia.com www.aktivmusic.com www.bad-bad.de (Brahms) www.brahms-institut.de www.classicalarchives.com www.classicat.net/schomberg_a www.dictionnaire.metronimo.com www.de.wikipedia.org www.encarta.msn.com www.forumopera.com www.gramophone.co.uk www.iclassics.com www.johannesbrahms.org www.karadar.com/Dictionnaire www.lamusica.emol.com

www.larousse.fr/dictionnaire_ de_la_musique www.lied.uk.net www.liedergalerie.de www.mahlerarchives.net www.mahlerfest.org www.musicalis.fr www.musicandarts.com www.muspe.unibo.it www.music.fas.harvard.edu www.music.vt.edu www.musicweb.uk.net www.recmusic.org/lieder www.richard-strauss-institut.de www.salzburgfestival.at www.schoemberg.at www.sistemamusica.it