1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

11
Popoare şi spaţii istorice ETNOGENE ZA ROMÂNEASCĂ 1.GETO-DACII Ramura de Nord a tracilor Creatorii Epocii metalelor in spaţiul carpato-danubiano-pontic În izvoare greceşti: „geţi” În izvoare latine: „daci” Primele ştiri despre geţi le avem de la Herodot în sec. V î.Hr. în lucrarea „Istorii” in care relatează expediţia regelui persan Darius din 514 î.Hr. împotriva sciţilor Nord-Pontici,ocazie cu care îi întâlneşte pe geţi care iau hotărârea „nesăbuită” de a se opune perşilor fiind repede învinşi „măcar că sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Strabon spune despre geţi şi traci că „reprezintă acelaşi popor şi sunt vorbitorii aceleiaşi limbi”. Organizare : Sunt organizaţi în triburi şi uniuni de triburi conduse de basilei=căpetenii militare,cu centrul în dava =aşezare întărită Spaţiul : carpato-danubiano-pontic: N-Carpaţii Păduroşi S-Munţii Balcani (Haemus) E-Bug SE-Marea Neagră V-Dunărea Mijlocie Societatea (informaţie de la Iordanes): - tarabostes (pileati)-aristocraţie -comati (oamenii liberi)

description

s

Transcript of 1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

Page 1: 1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

Popoare şi spaţii istorice ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

1.GETO-DACII Ramura de Nord a tracilor Creatorii Epocii metalelor in spaţiul carpato-danubiano-pontic În izvoare greceşti: „geţi” În izvoare latine: „daci”

Primele ştiri despre geţi le avem de la Herodot în sec. V î.Hr. în lucrarea „Istorii” in care relatează expediţia regelui persan Darius din 514 î.Hr. împotriva sciţilor Nord-Pontici,ocazie cu care îi întâlneşte pe geţi care iau hotărârea „nesăbuită” de a se opune perşilor fiind repede învinşi „măcar că sunt cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci.

Strabon spune despre geţi şi traci că „reprezintă acelaşi popor şi sunt vorbitorii aceleiaşi limbi”.

Organizare : Sunt organizaţi în triburi şi uniuni de triburi conduse de basilei=căpetenii militare,cu centrul în dava=aşezare întărită

Spaţiul : carpato-danubiano-pontic: N-Carpaţii Păduroşi S-Munţii Balcani (Haemus) E-Bug SE-Marea Neagră V-Dunărea Mijlocie

Societatea(informaţie de la Iordanes): -tarabostes (pileati)-aristocraţie-comati (oamenii liberi)

Religia: -politeistă,zeul suprem fiind Zalmoxis=zeul carpatic al nemuririi;

-credinţa în nemurirea sufletului(informaţie de la Herodot)

Statul la geto-daciÎn faţa pericolului roman şi celtic Burebista,basileu din zona munţilor

Oraştie,unifică pe geto-daci,creând astfel o mare putere cu ajutorul marelui preot Deceneu (82-44 î.Hr.).

Burebista se impune şi asupra populaţiilor învecinate (supune inclusiv cetăţile greceşti de pe litoralul Nord-Vestic al Mării Negre),devenind cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia.

După moartea lui Burebista statul se împarte în 4-5 regate mai mici (Strabon),unitatea statului fiind refăcută în sec.I d.Hr. de către Decebal în contextul primelor conflicte dintre daci si romani.

iarna 85-86 -dacii conduşi de Duras atacă la S de Dunăre pe romani,în provincia Moesia => sunt respinşi;

Page 2: 1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

87 -are loc expediţia de pedepsire condusă de Cornelius Fuscus învins însă de Decebal la Tapae;

88 -o nouă expediţie romană condusă de Teguis Iulicnus =>dacii sunt înfrânţi;

89 -pace foarte avantajoasă pentru dacii conduşi de Decebal şi împăratul Domiţianus deoarece Dacia devine regat clientelar Romei,dar primeşte în schimb bani,tehnicieni şi meşteri pricepuţi.

Între 101-102,105-106 au loc războaie daco-romane în urma cărora Dacia este cucerită şi devine provincie romană imperială.

2.DACIA ROMANĂTeritoriu:

Transilvania fără SE;Banatul;Oltenia fără fâşia estică.

Capitala: Ulpia Traiana Sarmisegetuza.Provincia Dacia era condusă de un delegat al împăratului numit

legatus augusti pro pretorae.Apărarea era susţinută de armată care cuprindea legiunile romane

(cetăţeni romani) şi trupe auxiliare(provincialii).Organizare: 1. În 118 Hadrian împarte Dacia în Dacia Superior si

Dacia Inferior 2.Între 167-168 Marcus Aurelius împarte Dacia în Dacia

Porolissensis,Dacia Apulensis si Dacia Malvensis.

Romanizarea=proces complex de lungă durată prin care civilizaţia romană pătrunde

în toate aspectele vieţii autohtonilor.Elementul esenţial – prelucrarea limbii latine.

ETAPE : 1.etapa preliminară (preromană) – sec.I î.Hr.-sec.I d.Hr.2.etapa propriu-zisă (romană) – cea mai intensă 106-271/2753.etapa postromană – romanizarea continuă după 271.

Argumente: Strânsele legături între romanitatea nordică şi sudică dunăreană Pătrunderea nestingherită a dacilor liberi în fosta provincie Dacia Migraţia daco-romanilor dinspre oraşe spre zonele rurale.

Retragerea aurelianăÎmpăratul Aurelian decide retragerea armatei şi administraţiei romane

la S de Dunăre(271-275) încercând astfel să ofere siguranţă imperiului printr-o graniţă naturală-Dunărea.

Page 3: 1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

Majoritatea daco-romanilor rămân însă la N de Dunăre.

FACTORII ROMANIZĂRII 1. Armata – factor permanent şi cu acţiune vizibilă 2. Administraţia – funcţionarii romani erau vorbitori de lb. latină

şi purtători ai civilizaţiei romane3. Veteranii – soldaţi care terminaseră stagiul militar şi care rămân

în continuare în Dacia având un important rol d.p.d.v. disciplinar şi administrativ.

4. Coloniştii – Colonizarea este organizată şi decisă de împărat.Coloniştii sunt aduşi din întreaga lume romană pentru „popularea oraşelor şi cultivarea ogoarelor deoarece în urma războiaelor cu Decebal,Dacia a fost secătuită de bărbaţi.”(Eutropius)-sec.IV

5. Viaţa religioasă – au loc 2 fenomene spirituale:o interpretatio romana =adorarea divinităţilor dacice sub

nume romaneo sincretismul religios =contopirea a 2 sau mai multe

divinităţi asemănătoare,dar de origine diferită,într-una singură.Alţi factori:

Viaţa economică Dreptul Cultura Urbanizarea (existau colonii -care imitau modelul Romei şi

municipii –oraşe cu autonomie administrativă).

Rezultatul romanizării => formarea popoarelor şi limbilor neolatine.Romanizarea in spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost ireversibilă.

Formarea poporului şi limbii române ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ

Să ne amintim! „Geţii şi dacii reprezintă acelaşi popor deoarece vorbesc aceeaşi

limbă”. (Strabon) Geto-dacii au intrat în istorie ca „cei mai viteji şi mai deştepţi

dintre traci”. (Herodot) Societatea geto-dacă se împarte în comati şi tarabostes. Religia geto-dacilor este politeistă. Geto-dacii au cunoştinţe de

scriere,botanică,astronomie,medicină,arhitectură şi artă.

Page 4: 1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

CRONOLOGIE 514 î.Hr. –geţii din Dobrogea se opun lui Darius I,regele perşilor. Sec III-II î.Hr. –uniuni de triburi 82-44 î.Hr. –primul stat dac sub domnia regelui Burebista 28 î.Hr. –Dobrogea intră sub stăpânire romană 85/86 d.Hr. –începutul marilor războaie cu romanii 87-106 d.Hr. –domnia regelui Decebal Diurpaneus 101-102 d.Hr. –primul război daco-roman 105-106 d.Hr. –al doilea război daco-roman 271 d.Hr. –retragerea aureliană

Etnogeneza românească

Etnogeneza românească se încadrează în progresul general european de formare a popoarelor şi limbilor neolatine.

Elemente etnice în formarea poporului şi a limbii române :- substrat : dacic- strat : roman => poporul român s-a format în urma unei - suprastrat (adstrat) : slav duble asimilări : dacii sunt asimilaţi de romani =>daco-romani;ulterior daco-romanii îi asimilează pe migratori,dintre care slavii au jucat rolul de final. Unde s-a format poporul român? – La N şi la S de Dunăre.

Când? – În secolul VIII.

LIMBA ROMÂNĂ este o limbă neolatină.Argumente : structura gramaticală şi cca. 60-80% din cuvinte care sunt de

origine latină.Slavii au avut o contribuţie importantă dar nu au schimbat caracterul romanic al limbii.

cca. 160-180 cuvinte dacice.

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Descendenţa românilor din coloniştii aduşi de Traian în Dacia. Latinitatea limbii române. Unitatea de neam a românilor.

Page 5: 1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

Sec. X Constantin al VII-lea Porfirogenetul(912-959)- „Despre

administrarea imperiului” -> „romani” Vasile al II-lea Macedoneanul(980-1020) -> „vlahi” Românii sunt numiţi de izvoarele medievale timpurii-

vlahi,valahi, olahi,volohi şi blachi =populaţie neslavă romanică.

Sec. XII Ioan Kynnamos-„Epitome“ : „sunt de mult veniţi din Italia”.

Sec. XII-XIV Anonymus-„Gesta Hungarorum”(„Faptele ungurilor”) afirma că

la venirea maghiarilor aceştia au găsit o populaţie numeroasă formată din blachi,slavi şi bulgari.

Simon de Keza-„Gesta Hunnorum et Hungarorum”(„Faptele hunilor şi ungurilor”)- recunoaşte continuitatea daco-romană şi romanitatea românilor.

Sec.XIV-XVI În contextul confruntărilor româno-otomane,umaniştii italieni sunt

fascinaţi de originea poporului român,atestând ascendenţa sa romană.Ex.:

Poggio Bracciolini care susţine printre primii umanişti italieni originea romană a românilor;

Ravio Blondo : românii din Italia „invocă cu mândrie originea lor romană”;

Enea Silvio Piccolomini (Papa Pius al II-lea)(1458-1464) introduce în circuitul european originea romană a românilor;

Antonio Bonfinius ,secretar al regelui maghiar Matia Corvin(1458-1490);

Nicolaus Olahus ,umanist transilvănean,este primul care susţine unitatea de neam,limbă şi religie a românilor în lucrarea „Hungaria” (1536);

Johannes Honterus care întocmeşte în 1542 o hartă a teritoriilor locuite de români,denumind-o Dacia.

Sec. XVII-XVIII Apogeul culturii medievale scrise româneşti.Cronicari precum:

o Grigore Ureche – „Letopiseţul Ţării Moldovei”-„De la Râm se trag”o Miron Costin – „De neamul Moldovenilor”o Ion Neculce o stornicul Constantin Cantacuzino – „Istoria Ţării Româneşti”

Page 6: 1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”,precum şi în „Hronicul vechimei moldo-valahilor” susţine unitatea de neam a românilor şi originea lor latină(teoria puristă).

Sec.VIIIApariţia teoriei imigraţioniste.

La sfârşitul sec. al XVII-lea Transilvania intră sub stăpânire habsburgică.Între 1699-1701 ia naştere biserica unită,promiţându-li-se românilor uniţi drepturi egale cu maghiarii,saşii şi secuii.(fără să se respecte în practică).

În 1744 episcopul unit Inochentie Micu Klein(1744) întocmeşte un memoriu numit „Supplex Libellus” solicitând egalitate în drepturi între toate naţiunile conlocuitoare ale Transilvaniei,inclusiv români,aducând ca argumente originea romană,vechimea şi continuitatea românilor.

1781- Franz Sulzer-„Istoria dacilor transalpini” elaborează teoria imigraţionistă susţinând că poporul român s-a format la S de Dunăre de unde ulterior a venit la N fluviului,unde erau deja aşezaţi maghiarii.

În preajma domniei lui Mihai Viteazu,Istvan Szamoskoszy manifestă inconsecvenţă faţă de originea poporului român.

Franz Sulzer este susţinut de istorici austrieci si maghiari,teoria imigraţionistă având în fapt un scop politic şi nu ştiinţific,acela de a ilustra de ce românii nu au drepturi în Transilvania.

Replica : 1791 Şcoala Ardeleană întocmeşte „Supplex Libellus Valachorum”,primul program politic modern al românilor din Transilvania,susţinând drepturile românilor,având ca argument originea pur latină a poporului român.

Împăratul Iosif al II-lea(1780-1790) al Imperiului Habsburgic spune că suntem „incontestabil cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei”.

Sec. XIX-XXÎn 1871 Robert Roesler dezvoltă teoria imgraţionistă în lucrarea

„Studii româneşti.Cercetări cu privire la istoria veche a românilor”. Idei

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… .

Replica B.P.Hasdeu care critică şi teoria puristă.Cea mai violentă replică : A.D.Xenopol-„Teoria lui Roesler.Studii

asupra stăruinţei românilor în Dacia traiană”.(1884,Iaşi)Aceştia sunt susţinătorii teoriei continuităţii sau autotoniei,care

consideră că poporul român este o îmbinare de element tracic,roman şi

Page 7: 1.Popoare u015Fi Spau0163ii Istorice-ETNOGENEZA ROMu00C2NEASCu0102

slav din care cel predominant este cel romanic,care dă poporului român caracterul unei natalităţi romanice.

Argumente: continuitatea dacică sub stăpânire romană: existenţa unităţilor

auxiliare formate din daci; continuitatea daco-romană după 275 evidenţiază atât în tezaurele

monetare de factură daco-romană descoperite în sec. III-IV,dar şi în inscripţiile latineşti: donariul de la Biertan cu inscripţia: „Ego Zenovius votum posui”.

Alţi susţinători ai teoriei continuităţii: Vasile Pârvan,Gheorghe Brătianu-„O enigmă şi un miracol istoric.Poporul român”,Nicolae Iorga-„Istoria românilor”,etc.

În perioada regimului comunistÎn perioada stalinismului se susţine mai mult rolul slavilor în formarea

poporului român(Mihail Roller-Manualul de istorie din 1947).În perioada Nicolae Ceauşescu la început se revine asupra factorului

roman,iar ulterior se pune accent pe rolul dacilor.După 1989 Lucian Boia consideră ca reper în identificarea originii

unui popor limba=>susţine romanitatea românilor pornind de la latinitatea limbii.