1.Geografie Regionala a Romaniei

7/30/2019 1.Geografie Regionala a Romaniei

1/19

10.11.20Geografie Regionala a Romaniei

Este o disciplina relativ noua a geogr care si-a facut loc cu greu in disciplinele clasice.

1. Tipuri de roci:- vulcanice- metamorfice- sedimentare

2. Structuri:

- structura orizontala

- structura cutata

- structura faliata

- structura monoclinala

I. Carpatii romanesti-caractere generale:

- repr prelungirea N-E a sist alpin ce se intinde pe o lungime de 1500 km intreBazinul Vienei si Valea Timokului pe o supr de 1400km2

- intregul lant carpatic cupr 3 sectoare (Carpatii Nord-Vestici, Mijlocii si Carpatii Sud-Estici ultimintegrali pe terit Romaniei=> ceea ce confera Romaniei un statut de tara carpatica)

- limitele carpatilor romanesti sunt dati in N de granita cu Ucraina si in S cu Valea Dunarii


2/19

- d.p.d.v litologic limita poate fi stabilita pe traseul de intalnire al formatiunilor de tip carpatic (sistucristaline, calcare mezozoice, formatiuni ale vulcanismului neogen) cu cele ale acumularilor din domeniul marin neogen

- altitudinal limitele medii sunt de cca 1000m, altit minima fiind de 65m pe clisura Dunarii- limita altitudinala dintre Carpati si Subcarpati este in general data de valoarea de 800m, limita Carpatil

cu Dealurile de Vest de 250m si 400m, iar in cazul limitei cu Depr Transilvaniei ecartu (=Distanta care sepadou obiecte ce pot fi ndeprtate sau care se ndeprteaz) este ft larg intre 100-800m

Caractere litologice si orografice:

Litologic: - tripla zonalitate longitudinala cu formatiuni vulcanice in Vest, sisturi cristaline in Centru formatiuni flisoide in Est ( flis=roca sedimentare cutata)- seismicitatea este o alta carac a Carpatilor- gradul ridicat de fragmentare- Carpatii rom avand 336 de depresiuni care acopera 23% din su

totala a acesteia- existenta culoarelor transversale (Culoarul Oltului, Timis-Cerna, Jiului)

- existenta unui glaciatiuni cuaternare ce a dus la o modelare glaciara in special in C. Merid.- diferentele altimetrice au impus diferentieri regionale ce definesc in cadrul Carpatilor grupa m

tilor inalti, mij, si a m-tilor josi- existenta unei modelari policiclice ce au avut ca rezultat aparitia pe supr extinse a supr d

modelare (ex. Supr de nivelare Borscu, Ru-es, Gornovia pt C Merid)

I.1. Carpatii Orientali-caractere generale :

- corespund partii estice a Carpatilor romanesti cu limitele clare la N (granita cu Ucraina), E (Pod Sucevei, SubMoldovei), V (C. de Vest si Depr Colinara a Trans) si o limita discutabila in partea S (Valea Prahovei, sCuloarul Bran-Rucar, Bran-Slavele)

- caracterele generale ce scot in evidenta urm aspecte:1. toate liniile tectonice importante se continua dincolo de Valea Prahovei2. litologia sedimentara a partii centrale si sudice a Orientalilor se continua si dincolo de V Prahovincluzand Masivul Bucegi si Piatra Craiului3. caracterele structurale evidente ce domina C. Orientali se continua si in grupa Bucegi (Masivul Bucee inversiune de relief, Masivul Piatra Craiului e flanc sinclinal suspendat)

4. caracterele climatice ale C. Orientali trec dincolo de V Prahovei, diferentierile aparand pe flancul vestcu cel estic- evolutia paleogeografica:

- fundamentul este cristalin cu o structura extrem de complicata (exista un mare semn de intrebare cuanume se realizeaza contactul soclului cristalin a C. Orientali cu Platforma Est Europeana)- incepand din Triasic, C. Orientali isi incep evolutia geosinclinala ce a avut ca rezultat depunerea uncuverturi sedimentare apreciata ce ulterior a fost cutata si fragmentata- ciclul orogenetic alpin a afectat puternic fundamentul cristalin si cuvertura sedimentara cauzand aliade mari dim comparabile cu cele din C. Merid.

- consecintele acestei evolutii paleogeografice sunt:1. dispunerea in fasii paralele a principalelor unitati tectono-structurale

2. cea mai mare extensiune a flisului din Carpati3. o remarcabila diversitate a resurselor(carbune-Codlea, Vlcan, Depr Comanesti, Depr Brasov saruri potasiu si sare:Costini si ocna Sugatag, Targu Ocna metale neferoase:M-tii Maram., M-tii Rodnei

- relieful:- valorile altimetrice medii sunt de cca1000m, iar gradul de fragmentare este ft mare- tectonica si friabilitatea mare sedimentarului a facut ca extensiunea supr de nivelare sa fie mult mairedusa ca si in cazul C. Merid.- influenta tectonicii si a eroziunii au generat vaste depr de eroziune numitecmpulunguri (DeprCmpulung Moldovenesc)- relieful structural este strans legat de cel petrografic- cele mai tipice forme aparand pe structurile cutate in Ceahlau, Ciucas, Rarau, etc.- relieful carstic este slab repr aparand insulat in Hmau Mare si in SV M-tilor Rodnei


3/19

- relieful glaciar este slab repr datorita altit mici si a friabilitatii litologice ce nu conserva forma (aparedoar in M-tii Maram si M-tii Rodnei)

- particularitatile climatice, hidrice si pedologice:- datorita orientarii mediane C.Or. prezinta o asimetrie ft clara a etajarii climatice, hidrice si de veg.- pe versantul Vestic fagetele urca pana la 1400m, iar ca pe versantul opus sa atinga maxim 1000m- regimul scurgerii este dif. pe flancul V mai uniform in timp (datorita influentei cl. temperat-oc) si

neuniforme pe versantul E (datorita influentei cl. temperat-contin)- dezv latitudinala apreciabila (cca 320km) si altitudinala impun mari diferentieri ale cl., veg. si solului

(amestecul de fag-molid urca in M-tii Vrancei la 1600m ajungand in M-tii Rodnei la 1300m)

- caracterele climatice si pedologice conditioneaza o mare raspandire a molidisurilor in comparatie cu altreg. carpatice- unitatile spatiale ale Orientarilor:

- se pot identifica urm. subunitati:1. M-tii axului cristalino-mezozoic2. M-tii flisului3. M-tii vulcanici4. Ulucul (=depr) Depresionar Central5. Grupa montana de tranzitie a Bucegilor

1. M-tii axului cristalino-mezozoic:

- se desf. intre Valea Tisei si Valea Sercaia, insa este neuniforma si intrerupta; astfel intre izv. Trotusulsi Defileul Oltului de la Racos unitatea cristalina este acoperita de sedimentarul cutat mezozoic si neozoic- sectorul N intre Tisa si Obarsia Trotusului constituie axul central al unitatii cristaline si cupr: M-

Maramuresului, M-tii Rodnei, M-tii Bistritei, Giurgeu, Rarau si Hasmas.- caract. acestui sector este data de masivitate si altit.- al 2 lea sector cristalin apare in S-V C. Orientali si este data de Masivul Persani

a) M-tii Maramures:- se individualizeaza in N cu granita cu Ucraina, in S cu Pasul Prislop, Valea Bistritei, Valibului, vai ce-i despart de M-tii Rodna si Suhard

- orografic au aspectul unui arc de cerc, avand 1937m in Vf. Pop Ivan in N si ajungand 1957m in Vf Farcau in S

- litologia este extrem de variata (r. vulcanice, r. cristaline, r. sedimentare ce asociaza resur

minerale imp. (metale neferoase))- clima este aspra, cu ierni lungi, pp peste 1400mm pe culmi si 1000mm pe depr cu cerinfluente scandinavo-baltice

- sunt doar 3 localitati permanente printre care una in curs de desfiintare in stransa legatura declinul ind. miniere

b) M-tii Rodnei: - este un horst cristalin asimetric care a evoluat sub impulsul unor linii de falii, cele mai imfiind: Falia Negru-Voda in N si Falia Somesu Mare in S

- litologic sunt dominant alc din sisturi cristaline, dar cu unele intruziuni vulcanice data riolite, andezite si dacite (mult mai reduse decat in M-tii Maramuresului)

- insular in partea S-V apar si calcare care au generat un relief carstic repr de doline, lapiezuri

pesteri de mici dim. (Pestera lui Schneider pe Valea Vinului)- relieful glaciar este ft bine repr. in contextul C. Or. prin circuri si vai glaciare- clima M-tilor Rodnei reflecta o neta etajare pe verticala a temp, 4 o la baza, 2ope culmi si cu p

de 900mm la baza si 1400 mm la culmi- relieful glaciar conditioneaza aparitia unor lacuri glaciare (L. Lala, Buhiescu, Galai)- veg este predominant ferostiera etajata altimetric cu o larga dezv. a molidisurilor, cu creste

naturale medii de 7,5 pana la 8,2 m3 /hectar- altit. favorizeaza larga extensiune a pajistilor alpine si subalpine (cu jnepeni, smrtari denum

local durzu)- umanizarea este redusa, iar ca distributie spatiala are acelasi caracter asimetric cu localitati

densitate mai mare pe versantul S comparativ cu cel N


4/19

c) M-tii Bistritei: - este o unitate montana controversata ce se individualizeaza prin M-tii Suhard, Culmeapului si Opcina Mestecni-Lucina

- localizarea in SE M-tilor Rodnei despartiti de Pasul Rotunda si NV Valea Conei cedesparte de Masivul Brgu, asociaza 3 culmi orientate N-NV, S-SE

- relieful este masiv, greoi, cu culmi netede larg bombate- litologic domina sisturi cristaline,calcare si dolomite triasice (ce asociaza scurte sectoare

chei pe Valea Moldovei)- veg este dominata in totalitate de conifere-molid, dar apar si bradul, tisa si zada- in Lucina, in rezervatia Rchitaul Mare exista cea mai mare rezervatie de Ursi (91hectare)

M-tii Bistritei Mijlocii:- sunt limitati in NV de Valea Putnei, in V de Depr Dornelor, Depr Drgoioasca Bilbor, in S de la Valea Bistricioarei ce-i separa de M-tii Hmau Mare- orografic este un ansamblu de culmi fragmentata de retele hidrografice Bistrita

afluentii lui de dreapta: Giumalu 1856m, Pietrosul Bistriei 1791m, Barnar 1778m, Budacu 1859m, GrinieMare 1758m

- litologic culmile sunt alc din cristaline epimetamorfic insa in extremitatea S-V apcalcare si dolomite jurasice, iar la confluenta cu Bistricioara chiar fli

d) M-tii Giurgeu: - continua spre sub axul cristalin, limita N fiind data de Valea Bistricioarei, in E Valea Putnspre V si SV Depr Borsec si Giurgeu

- relieful este sters, putin expresiv, altit. mai mari aparand in partea S in Vf ipoului 1567m

- umanizarea este destul de accentuata cu sate pe vai si culmi, de tip risipit pe culmi si adunape vai- exploatarea piritelor se face la Tulghe si Valea Cetii, iar prelucrarea primara la Balan

e) Masivul Raru:- este o unitate ce apartine sinclinalului extern al axului cristalin- repr cea mai pitoreasca arie a interfluviului dintre Bistria si Moldova

- litologic apar pe extensiuni largi calcarele (ce dau particularitatatea reliefului) dar conglomerat (ce dau un relief specific ruiniform cu turnuri, piramide, etc.)

- fondul forestier pur dpdv genetic a condus in 1905 la crearea rezervatiei forestiere Sltioara

f) M-tii Hmau Mare: - sunt situati intre Valea Bistricioarei in N si cursul superior al Trotuului

- se carac. sub forma unui ansamblu de culmi puternic fragmentata de vai- altit. maxima fiind in Vf Curmtura de 1792m- umanizarea este accentuata in special pe vaile marginale (Dmuc, Putna) si in Depr Tr

Fntni- particularitatea hidrologica este data de existenta L. Rou

g) M-tii Persani: - sunt izolati in partea SV de masivele vulcanice neogene intre Depr ara Brsei-Trei Scaune Depr Transilvaniei

- orografic este un ansamblu de culmi cu inaltimi de cca 1000m, doar in extremitatea S-atingand 1294m in Mgura Codlei

- litologia este extrem de variata si complicata prefigurand complexitatea litologica a Apusenil

(sisturi cristaline, calcare, conglomerate, mat. vulcanice, etc.)h) M-tii Flisului: - repr o fasie ingusta de culmi si masive situate preponderent pe latura externa estica a C.Or.

- singura exceptie este data de Masivele Baraolt si Bodoc situate pe latura interna V a Or.- litologic domina sedimentarul alc din gresii, marne, argile, conglomerate, strans cutate

timpul orogenezei alpine- cutarile recente au dus la o foarte buna adaptare a reliefului la structura- climatic pozitia E si SE conditioneaza pp mai reduse de cca 1000mm/an, cu certe influen

continentale ce se resfrang asupra vegetatiei si tipurilor de sol


5/19

i) Opcinele Moldovei: - sunt un ansamblu de culmi paralele separate prin culoarul depr. larg al Moldovei Moldovitei

- se individualizeaza 3 unitati distincte:- Opcinele Mestecanisului- Opcinele Feredeu

- Opcinele Mare (care include si OpcineMoldovitei si ale Humorului)

- relieful este dominant de structura si de litologie, existand insa sectoare cu ansamblu hot-back-uri (strate cutate aduse aproape in pozitie verticala) corespunzatoare succesiunilor de cute solide

- pe rocile moi eroziunea fluviatila a generat mici depr. (localizate pe Vaile Putn

Moldovei, Moldovitei, Valea Frumoasa)- clima opcinelor are acelasi fond central est european cu influentele boreale in partea dNV cu continentele in SE

- umanizarea este straveche din paleolitic, perioada evului mediu fiind perioada de maximdezvoltare a relatiei de asezari in special ecleziastice

- structura etnica este ft diversa, venirile alogene fiind date de huuli, austrieci Campulung,Prisaca, Dornei, polonezi la Cocica si Solca, evrei

j) M-tii Stnioarei: - continua structurile flisoide ale Opcinelor fiind limitati de acestea in N si de Valea Bistritin S

- in alc lor litologica participa toate unitatile flisoide dispuse in structuri orientate in N-NV,

SE (gresii, marne, calcare, grezocalcare, brecii, conglomerate)- orografic se prezinta ca o culme unitara vestica din care se desprind catre E culmi secundaseparate de afluentii Moldovei si Bistritei

- conglomeratele dau altit cele mai mari (Vf. Bivolul 1530m)- sunt bine umanizati cu sate rasfirate atat pe vaile marginale (Moldova si Bistrita) cat si p

vaile interne (Suha, Ozana, Cracau)

k) M-tii Ceahlau:- desi ocupa o supr restransa se disting net intre celelalte masive prin altit (Vf Ocolasu Ma1908m)

- in relief se impun conglomeratele masive dispuse in pozitie centrala intr-o structura dsinclinal suspendat puternic inaltat, aceste roci contrastand cu cele din aria montana periferica (gresii, marn

argile). Aceste 2 nivele litologice conditionand 2 nivele morfologice:- cel superior se prezinta sub forma unui platou structural, din care se desprinmartori de eroziune (Vf Toaca 1900m)

- cel de-al 2 lea nivel mai scund este reprezentat de culmi radiare de 1300-1400m- relieful este spectaculos dat de dezagregarea diferentiata a conglomeratelor (turnuri, coloane)

l) M-tii Tarcu:- se afla la S de Valea Bicazului respectiv la E de M-tii Hasmasu Mare si M-tii Ciucului- geologic sunt constituiti din formatiuni cretacice in V si formatiuni predominant paleogene in E- orografic sunt contituiti dintr-o culme principala Grindisul de 1664m si o culme secunda

numita Muntele Lung- climatic temp.medii multianuale sunt de 6-7o C la baza si cca 2o C pe cele 2 culmi. Reteaua de v

este relativ densa (0.49-0.56km/km

2

), densitate conditionata de litologie si de clima- asezarile sunt relativ rare pe culmi, dar dese pe vai, existenta lor fiind conditionata de exploatarforestiere si de rezervele de titei in depr. limitrofe

m) M-tii Ciuc:- cupr intre Valea Trotusului, Depr Ciuc si Valea Uzului- relieful este asemanator cu cei din M-tii Stanisoarei (altit maxime 1493m)- sunt strabatuti de o retea de vai orientate V-E care sculpteaza in roci mai mici bazine

depresionare (Depr Poiana Uzului)- umanizarea este diferita: in V la contactul cu Depr Ciuc, asezarile sunt compacte si locuite d

secui, iar in E asezarile sunt risipite si se numesc hodai


6/19

n) M-tii Oituzului:- cunoscuti si sub denumirea de M-tii Trotusului, sunt considerati de unii ca parte integrantaM-tilor Ciuc, individualitatea lor se constituie din litologia lor (dominanta flisului de Vrancea)

o) Depr Comneti:- este cea mai importanta si singura de origine tectonica din M-tii flisului; se dezv de-a lungTrotusului intre Culmea Verzunti si M-tii Ciucului

- a rezultat din prabusirea unui sector de flis in sarmatian=>un golf in care s-au depus depozde molas

- relieful este deluros cu altit de 500-550m pe interfluvii si cca 300-350 pe fundul vaii- Trotusul si-a sculpat in depr vaste sisteme de terase (7 nivele de terase, cea inferioara la 1

15m, cea superioara la 80m)- aici se afla singurul bazin carbonifer al Moldovei (carbune brun) valorificat in termocentralede la Comanesti si Dalmanesti

Cauzele nr mare de terase:1. structura litologica (roci moi)2. alimentarea (atat nivala cat si cea pluviala)3. varsta

p) Depr Cason:- este o mica arie depr. intre M-tii Ciuc in NE si Bodoc in SV

- este formata prin eroziune selectiva in sisturi negre cu un relief deluros, larg ondulat, adesemlastinit- rocile dure de la contactul cu Tara Barsei au deter aparitia unor chei pe Valea Casonului la iesir

in depr

q) M-tii Vrancea:-domina spre V Tara Barsei de-a lungul unui abrupt de falie pe linia Brecu-Covasna- sunt alc din flis paleogen, iar orografic se prezinta ca o culme principala orientata NS

alineaza urm altitudini: Vf Muat 1503m, Vf Guru 1784m, Lcui 1774m- din culmea principala se desprind culmi secundare (Magura Cain intre Valea Oituzului

Valea Cain; Zboina Neagr intre Cain si Zbala; Zboina Frumoasa intre Nruja si Zbala)- din culmea principala se desprind de asemenea spre S Culmea Pentele (1772m) afectata

tectonica si de o iminenta rupere de culmea principala prin eroziune regresiva (=eroziune care actioneaza in seinvers cu sensul de curgere) - relieful s-a format in cea mai mare parte prin eroziune exercitata de Trotus, Putna su Buzau

r) M-tii Buzaului:- situati la SV de M-tii Vrancei- sunt alc din aceleasi formatiuni ale flisului paleogen ca si M-tii Vrancei; culmile reflectan

fidel structura si litologia- in cadrul C.Or., M-tii Buzau exprima cel mai clar caracterul compozit de interfata multipla a

factorilor climatogeni in sectorul de curbura- este aria de interferenta a maselor de aer atlantic cu cele continentale a efectelor de feroniza

catabatica la contactul cu Subcarpatii Curburii si campie

Alimentarea: nivala (pp sub forma lichida)pluviala (pp din zapada)

Talveg=linia care uneste punctele cele maiadanci ale unui curs de apa sau a unei vai

Terasele fluviatile=foste albii majore ramasesuspendate datorita eroziunii pe verticalaTalveg

T3 70-80m

T2 40-50m

T1 10-15m


7/19

s) M-tii ntorsurii (Clbutele ntorsurii):- intre Depr Brsei sau Depr Braov si Depr ntorsurii; altit maxima d1922m in Vf Pilica

t) M-tii Ciuca:- se afla in V m-tilor Buzu, sunt separati de Valea Trlngului de M-tii ntorsurii si de Pas

Predelu de M-tii Baiului- repr un masiv conglomerat dar si sisturi cristaline ce definesc un relief spetculos format din

culmi: in NE culmea Ciucas-Zganu si Culmea Grohotis

u)M-tii Baiului:-situati in V Ciucaului, iar in NV se invecineaya cu Masivul Bucegi si Piatra Mare- relieful este orientat NS, iar litologic formatiunile apartin flisului intern (marne,calca

conglomerate, gresii)- culmea principala alineaza altit de cca 1900m, iar culmile secundare alimenteaza altit intre 130

1600m fiind fragmentate de afluentii Doftanei si Prahovei

v) M-tii Baraolt si Bodoc:- sunt 2 masive insulare rupte de celelalte unitati flisoide de mare scufundare ce a

generat Depr Brasov- cele 2 masive au un contur alungit pe directia NS cu altit maxime de 1241m in V

Bodoc

3. M-tii vulcanici:- formarea acestora este sincrona cu formarea flisului (cutarea acestuia) din C. Or.- activ. vulcanica s-a derulat in mai multe etape in miocen pana in pliocen- deoarece vulcanismul este unul tipic de subductie este posibil ca evolutia catenei vulcanice sa continue

a) Grupa m-tilor Oas-Gutai: - sunt rezultatul unui vulcanism complicat structurat pe 3 cicluri: 1. badenian, 2.

sarmatian, 3. pontian - rezultatul a fost un relief complex, cele mai bine pastrate forme sunt cele rezultate urma eruptiilor pontiene (caldere, platouri vulcanice, neck-urile vulcanice, etc.)

- altit. maxime sunt de 824m in Piatra Vascului in M-tii Oas, 1307m in Vf. Ignis- clima relativ calda datorita pozitiei vestice si datorita altit.- acest sector este cel mai bogat sector montan in zacaminte de sulfuri polimetalice

(sulfuri de Zn, Cu, Pb)Depr. Oas:- este situata intre M-tii Oas si Gutai comunicand cu Depr Maram cu Pasul Huta

- este o depr de eroziune fiind rezultatul sculptarii a 2 rauri: Turul si Tarna- relieful este amfiteatric structurat pe 3 nivele:

- nivelul superior- cu aspect colinar interpretat ca un piemont de eroziune; modelat atat insedimentar (fluviatil) cat si vulcanogen sedimentar

to 5o C

to 10o C

Feonul se desf descendentMasa de aer exercita o miscaredescendenta

v. cu character feonal-in partea V a DeprTransil/Jidvei

VE

masa de aer


8/19

- nivelul mediu- este format dintr-un ansamblu de glacisuri de acumulare- nivelul inferior- este dat de o zona subsidenta orizontala

- umanizarea Depr. Oas este foarte veche si de o remarcabila continuitateb) M-tii ible si Brgu : - sunt situati intre M-tii Rodnei si Gutai si se carac. printr-o evidenta lipsa de coerentateritoriala datorita faliilor profunde ce-i separa de M-tii Rodnei, Depr Transilv. si Depr. Maram.

- aspectul definitoriu aceste grupe este dat de multitudinea corpurilor subvulcanice cau strapuns sedimentarul flisoid (lacolite, batolite, dyk-uri, sill-uri, etc.)

- dominanta acestor formatiuni intrusive se rasfrange in relief, altit. maximecorespunzand corpurilor subvulcanice Vf.Tibles 1839m

c) M-tii Climani, Gurghiu, Harghita: - constituie sectorul cel mai recent si cel mai inalt ce se desf. intre ValeaSomesului in N pana la Valea Oltului in S- au rezultat in urma unor eruptii succesive ce pastreaza inca formele

aparatelor vulcanice- caract. reliefului este data de asimetrie cu versanti prelungi catre Depr.

Transilv, si scurit catre Ulucul Depresionar Central- corpurile vulcanice sunt formele de relief dominante ce conserva forma,

altit. (Pietrosul Calimanilor 2103m), au diametre mari (10-20km),etc.- veg. este puternic influentata de asimetrie pe versantul V dominante sunt

fagetele ce urca pana la 1400m, iar pe versantul E dominante sunt molidisurile ce coboara la 800-900m- altit. a generat in Calimani un relief glaciar incipient (2 circuri glaciare s

depozite morenaice)

4. Ulucul (=depr) Depresionar Central :- genetic marea majoritate sunt considerate de baraj vulcanic (Giurgeu, Ciuc, Dragoioasca, Borsec, Bilbo

partial Maram.); altele au origine tectonica fiind rezultatul unor scufundari recente (Depr. Brasov)- relieful este majoritatea sectoarelor de campie intramontanta (Depr. Brasov, partial Depr. Giurgeu)- climatul este aspru cu temp. reduse cu amplitudini termice mari, etc.- in celelalte depr. relieful este mai inalt si mai fragmentat cu aspect de deal (Depr. Maram, Bilbo

Borsec, etc.)a) Depr. Maram. : - una dintre cele mai complexe depr. intracarpatice rezultat al actiunii conjugate a tectonic(Falia Negru-Voda si al barajului generat de apartia lantului vulcanic Oas-Tibles)

- relieful este complex format din depozite sedimentare piemontane depuse intr-un medlacustru (Piemontul Izei, Botizei, etc.)- reteaua hidrografica a fragmentat aceste piemonturi generand un relief cu aspect deluros

altit de 400-600m- vechea zona de locuire umana si-a pastrat identitatea pana in prezent

b) Depr. Dorna:- situata intre Obcinele Giumalau si Suhard la N si M-tii Bistritei in S- este o unitate depr de mare intensitate, rezultat a unui complex de factori (tectonici structurali

erozivi) este axata pe Bistrita Moldava si cea Transilvana, cele 2 artere hidrogr. conditionand treapta prezenjoasa (ses aluvial)

- este una dintre cele mai vechi axe de legatura intre Moldova si Transil. si a conditionat transfe

demografice si ec.c) Culoarul Depr. Dragoioasca, Bilbor, Giurgeu, Ciuc:

- este un sector depr de baraj vulcanic aparand in urma ciclurilor vulcanice succesive ce au generat lantvulcanic Calimani-Burghiu-Harghita

- originea lor este mixta ( tectonica si baraj vulcanic), iar relieful actual este conditionat de existenareterelor hidrogr. majore

- Mures pt Depr Giurgeu si Olt, pt Depr Ciuc aluvionarile deter un ses aluvial stins, inmlastinit in toadepr

5. Grupa montana de tranzitie a Bucegilor :


9/19

- este o unitate ce inglobeaza trasaturi comune atat ale C. Or. cat si a C. Merid. (sedimentarul Or. cristalinul Merid.)a) Masivul Bucegi:- situat intre Valea Prahovei in V si Culoarul Bran Rucar-Dragoslavele in E este o imeninversiune de relief ce domina cu cca 1600m, unitatile de culoar invecinate

- litologic sunt alc din sisturi cristaline in baza peste care se suprapun calcare masive recifale conglomerate cretacice

- trasatura definitorie a reliefului este data de existenta cuestelor (tipice pe flancul Estic)- relieful carstic este ft reprezentativ pe Valea Ialomitei fiind repr atat de exocarst (Cheile Tatarulu

Cheile Zanoagei, Orzei) cat si endocarst (Pestera Ialomitei, Ratei, etc.)

- este o zona tur de prima mana cu infrastr. bine dezv (de-a lungul Vaii Prahovei)- d.p.d.v hidrografic Bucegii sunt un castel de ape, raurile dirijandu-se divergent dinspre rama montana- veg este ft bogata, cca 1185 de specii de plante si 68% din endemismele carpatice

b) M-tii Leaota:- situati in partea SV a Bucegilor- este prima unitate cristalina a acestei unitati de tranzitie (sisturi cloritoase) si conglomerate

calcare periferice in SV- relieful este monoton, greoi ce culmineaza in Vf Leaota 2133m- reteaua hidrogr. este divergenta si fragmenteaza radiar aceasta culme centrala- defineste 2 tipuri de ocupatii:

- pastoritul pt taranii braneni

- exploatarea lemnului pt taranii musceleni

c) M-tii Barsei:-includ 2 masive situate intre Pasul Predeal si Depr Brasov (Masivul Postavaru in V si Piatra Main E)

- relieful cel mai inalt s-a pastrat pe calcare (Vf Cristianul Mare 1799m) care in zonele joaasociaza fen. exocarstice (Cascada 7 Scari)

- turismul repr un real deosebit de important la baza Masivului Postavaru localizandu-se statiunea Poiana Brasov

d) Masivul Piatra Craiului:- situata intre Culoarul Bran-Rucar in E si Masivul Iezer-Papusa in V- litologic se aseamana cu Bucegi, dominanta fiind data de calcare

- orografic masivul este alc din 2 culmi:- culmea vestica- inalta (Vf La Om 2239m)masiva- culmea estica cu altit ce nu depasesc 1600m

- este un hogh-back tipic (un flanc de sinclinal suspendat cu o lungime de 8km si alde peste 2000m)

- climatul se diferentiaza net, un flanc vestic este mai umed si un flanc estic mai sarin pp; flancul estic este dominat de dezagregare la baza lui acumulandu-se 3 trene succesive de grohotis (prime2 din baza fosilizate)

I.2. Carpatii Meridionali-caractere generale :

- se desfasoara la V de Valea Dambovitei, Valea Barsei, Valea Sercaie, la N si S limita este clara data de u

contact tectonic atat cu Depr Transil. cat si cu Subcarpatii Getici- litologia:- predomina net rocile vechi metamorfice cu intruziuni magmatice- principalele orogeneze care au conditionat definirea morfologica si structurala a Merid. sunt orogene

austica si cea laramica- caract. Merid. este data de existenta panzelor; panza Getica constituie integral M-tii Fagaras, Parte

central nordica a Parangului fiind constituita din roci metamorfice- Autohtonul Danubian constituie baza unitatilor montane, a m-tilor de la V de Jiu si este alc din ro

cristaline slab metamorfozat- invelisul sedimentar al autohtonului apare pe arii extinse periferic in Valcan, Tarcu, Godeanu si in

Retezatului- depozitele sedimentare apar in unit. depr. Hateg, Petrosani, Lovistei


10/19

- relieful:- este masiv cu energie mare a fragmentarii data si de nr redus de depr- deosebita reprezentativa este aparitia relieful policiclic aici aparand ft. clar conturate supr de nivela

(supr. superioara Borascu la cca 2200m, supr medie Rauses cca 1600m, supr inferioara Gornovita cca 801200m)- particularitati hidrologice si climatice:

- alimentarea raurilor este mixta nivopluviala ce asigura un debit bogat fara fluctuatia anotimpuale ma(Arges,Lotru,Strei, Raul Mare, Cerna)

- fragmentarea tectonica trasnversala in 3 grupe montane distincte face ca distributia veg. sa f

concentrica, etajarea pe verticala a elem de veg. fiind disturbata doar de orientarea versantilor- elem de umanizare:- gradul de umanizare este relativ redus datorita masivitatii, datorita nr redus de depr., datorita inclina

versantilor- ariile cele mai repr. de locuire sunt: Depr Lovistei si Petrosani- grad mai mare de pop. se remarca de asemenea in unit. montane periferice joace (Valcan, Surean

Cernei)- subunitatile C. Merid.:

1. Grupa Fagaras:- se intinde intre Valea Dambovita , V. Sercaia, pana la culoarul transversal al Oltului

- este grupa ce defineste ft clar trasaturile generale alpine ale Merid.- este alc. aproape in exclusivitate de sisturi cristaline cu intruziuni granitice, intens modelate tectonic asociaza altit. maxima din carpatii romanesti

- este alc. din 4 subunitati: culmea principala a Fagarasului orientata E-V de cca 70km lungime in care desprind spre S o serie de masive (Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer)

- pozitia si altit. au favorizat o intensa modelare glaciara materializata prin circuri, vai, morene frontale

2. Grupa Parang:- se desf. intre Olt si Jiu, si domina spre N Depr Hateg, iar spre S Depr. Subcarpatice oltene- sunt alc din sisturi cristaline (partea C) dar apare si sedimentarul pe mari supr periferice in urean

Cpni, Vnturria-Buila

- ca subunitati se individualizeaza: M-tii Parng, ureanu, Lotrului, Cpni- modelarea glaciara a fost ft intensa aparand uneori asociatii 8-10 cicluri glaciare grupate radiar in jurunui varf central

- calcarele din masivele periferice au generat un ft spectaculos relief carstic (Pestera Muierii, HolovragCheile Oltetului)

3. Grupa Retezat:- se individualizeaza intre Jiu si Culoarul Timis-Cerna- cupr 3 aliniamente:

a. aliniamentul sudic- repr de M-tii Valcanb. aliniamentul central- individualizeaza M-tii Cernei, Godeanu, Retezat

c. aliniamentul nordic- M-tii arcu, Muntele Mic- litologic sunt definiti de sisturi cristaline in Godeanu, Retezat, dar apare sedimentarul pe largi supr in Mtii Valcan si Cernei

- grupa Retezat este aria clasica de aparitie a supr de nivelare din C Merid (Borascu, Rauses, Gornovita)- altit si extensiunea au favorizat in cuaternar intensa modelare glaciara, iar in prezent o ft inten

modelare periglaciara- biodiversitatea exceptionala a Retezatului a stat la baza declararii in 1935 a Parcului National Retezat

4. Depr din Carpatii Merid:- au origine tectonica, evolutia lor fiind conditionata de procele de prabusire ce au deschis accesul apel

din bazinul Getic si Transilvan in interiorul ariei montane favorizand ample procese de sedimentare


11/19

- cele mai reprezentative depr sunt: ara Lovitei si Depr Petroani (pe Jiu)

I.3. Carpatii Occidentalii-caractere generale :

- repr cel mai complex sector carpatic atat prin litologie cat si prin structura; aici intalnindu-se toate tipuriprincipale de roci si toate structurile- sectorul sudic al Occidentalilor (M-tii Banatului si M-tii Poiana Rusca) a avut o evolutie intim legata de Merid- evolutia sectorului central (M-tii Trascau, Metaliferi, Zarand) a inceput intr-o serie de tip rift in care s-a produs

intensa activ. vulcanica- sectorul nordic (Gilau, Bihor, Vladeasa, Pad. Craiului, Codru Moma, Plopis, Meses) s-au format prin implicarin tecto-geneza a unor structuri mai vechi hercinice supuse unor ample procese tectonice- relieful:

- reflecta fidel litologia, structura si tectonica- sub efectul unui regim tectonic deosebit de activ si ca efect a unor miscari tectonice finale mult m

reduse decat in cazu Merid., altit. generale sunt reduse, doar insular aparand altit. de peste 1800m (Vf BihoMare 1848m, Vladeasa 1836m, Muntele Mare 1826m)

- energia reliefului este mare ca rezultat a adancirii puternice a retelei hidrografice in relatia cu niveluride baza ft scazute in C.de Vest si a unei labilitati tectonice ft mari

- marea varietate litologica deter o ft mare varietate a tipurilor de relief (relief carstic deosebit de repr p

calcarele jurasice si triasice in M-tii Bihor, Pad. Craiului, Trascau, etc.)- particularitatile climatice si hidrografice:- pozitia, altit si orientarea conditioneaza particularitatile climatice definitorii pt M-tii Apuseni- cantitatea mare de pp este rezultatul abjectiei maselor de aer oceanic si a barajului orografic generat

M-tii Apuseni-cantitatea mare de pp se rasfrange in densitatea mare a retelei hidrografice (0.6-0.7km/km2 ) cu consecin

directe asupra modelarii si fragmentarii- altit si cond. climatice conditioneaza o veg. abundenta de mare valoare ec.- sub etajul foioaselor, molidisurile aparand in forma compacta, dar insular in M-tii Bihor, Vladeasa- influentele mediteraneene apar pregnant in M-tii Banatului cu modificari substantiale de ordin climatic

biopedogeografic

- subunitatile C. Occ:- diversitatea litologica, tectonica si structurala au impus individualizarea unor subunitati ft clar definite conturate1. M-tii Banatului:

- limitat la E de Culoarul Timi-Cerna, in S de V. Dunrii, in V de contactul sinuos Dealurile de V, NGolful Lugojului repr un areal de maxima complexitate tectonica si structurala din cadrul carpatilor rom.

- evolutiv sunt intim legati de C. Merid, fazele tectonice fiind sincrone, diferentierile altimetrice fiinconditionate doar de tectonica

- litologic M-tii Banatului individualizeaza toate cele 4 domenii ale Merid. (autohtonul danubian si panGetica cu invelisurile lor sedimentare)

- tectonica a dus la prabusiri interne a M-tilor Banatului si a dus la definirea unor depr. intramontante, e

Mehadica-Cornereva, Bozovici, Bahna, Balta-Baia de Aram- aceste depr au functionat atat ca depr. tectonice cat si ca depr. tectono-erozive- relieful : - suportul litologic variat si tectonica au generat un relief de m-ti mici si mijlocii

- altit. cele mai mari situandu-se in partea central-estica (Vf Piatra Goznei din M-tii Semen1449m, Vf Luistan din Mehedinti 1466m, Vf Zuinicea Mare din M-tii Almjului 1224m)

- principalele subunitati sunt: M-tii Semenic, Almj, Locvei, Aninei, Docneti- depr intramontane constituie arii de discontinuitate si fragmentare, acestea conturand clar subunita

montane- interfluviile sunt netede sau larg conturate ceea ce dovedese o dezv. larga a supr de nivelare si pot

racordate cu cele din C. Merid. (Semenic, Tomnacica, Almj)- clima: este clar influentata de bazinul mediteranean conditionand o veg. submediteraneana unica (spec

termofile, pinul negru, castan comestibil, nucul, liliacul, etc.)


12/19

- umanizarea a inceput in per. preistorica si a continuat neintrerupt pana in prezent2. M-tii Poiana Rusca:

- este un horst cristalin pus in evidenta de culoarele depr. si ariile inconjuratoare (Depr Hateg in Culoarul tectonic al Bistriei in S, Cul. Mureului in N, Depr Lugojului si Golful Becheiului in V)

- litologic este definit de sisturi cristaline in S ce confera o masivitate accentuata, in partea N afloreaza ucristalin mezometamorfic puternic tectonizat

- periferic in special in partea S apare un sedimentar puternic tectonizat (calcare si dolomite)- relieful: - este repr de interfluvii larg bombate, greoaie ce coboara treptat din centrul masivului cat

periferie (Vf Pade 1374m)

- vaile au sectionat adanc masivul sub forma unor retele divergente decupand interfluviile orientare radiara- calcarele cretacice au generat un relief carstic spectaculos (Cheile Lunca Cernei) sau pesteri d

mici dim. (Pestera Nandru)- locuirea umana este ft veche, azi din pacate se asista la un proces ft puternic de nepopulare, periclitan

existenta unei zone etnografice unicat in Rom. (inutul Pdurenilor)3. M-tii Apuseni:

- sunt situati intre V Mureului la S, V. Barcului sau a Someului la N- este un areal de mare complexitate- litologia:- este rezultatul unei evolutii indelungate si complexe (din bermian pana in pliocen)

- cristalinul apare insular in Gilu Muntele Mare, M-tii Zarand, Plopis, Mese

- intruziunile granitice afloreaza in Gilu, Zarand si Vldeasa- sedimentarul vechi jurasic apare in M-tii Bihor si M-tii Pdurea Craiului, Codru Moma Trascu

- in aria de contact intre Zarand si Metaliferi apar roci bazice, iar in Metaliferi apare o gamlarga de roci vulcanice

- rocile vulcanice se varsta neogena afloreaza pe aliniamentul Brad, Scrn, Zlatna, RoMontan, Bucium, Baia de Arie

- aceste vulcanite au generat o mineralogeneza ft importanta si au deter aparitia unor zacaminde minereuri aurgintifere si cuprifere imp.

- tectonica este ft complexa generand un relief faliat ft repr.- relieful: - reflecta fidel diversitatea litologica si tectonica

- in masivul Bihor, Gilu si Vldeasa culmile sunt masive, larg bombate, greoaie- in aceste unitati apar pe supr extinse supr de nivelare: supr superioara sincrona cu Borscare se numeste Frcaa-Crligai, supr. medie sincrona cu Rues care se numeste Mguri-Mriel si supinferioara sincrona cu Gornovia care se numeste Fene-Deva

- in partea inalta a Bihorului sub Vf Bihor (1848m) apar niste urme incipiente ale modelarglaciare sub forma unor circuri nivoglaciare

- in arealele carstice din M-tii Bihor, Trascu, Pd. Craiului si Codru Moma se evidentiazamorfologie carstica de supr. extrem de complexa cu doline, vale, polii, chei si deasemenea o morfologendocarstica deosebit de complexa (doar in jud Bihor exista 3500 de pesteri)

- clima- reflecta fidel pozitia in fata circulatiei Vestice- regimul pluviozitatii conditioneaza debitele retelei hidrografice facand ca Apusenii sa fie u

adevarat castel de apa cu o repartitie a debitelor relativ constanta tot anul- veg este preponderent central european cu elem. boreale in partea central-nordica si elesubmediteraneene in partea S si SV

- umanizarea este continua si uniforma datorita particularitatilor reliefului si a resurselor deosebit favorabile


13/19

II. Subcarpatii:

- repr o treapta pericarpatica situata in exteriorul arcului carpatic- trasaturile principlae sunt date de evolutia comuna cu arcul carpatic, formarea lor incepand in sarmatian continuand pana in cuaternar- sunt unitati sedimentare rezultate din trasp. de material aluvionar din Carpati (nisipuri, pietrisuri, maluri) depuin geosinclinalul de la marginea C Or si Depr Getica- caractere generale:

- dispunerea pe o fasie ingusta de 5-40 km formate din dealuri si depr cutate intr-un sist anticlinal sinclinal in fazele orogenezei alpine (orogeneza stirica, valaha si pasademica)

- dupa ridicarea lor fiind supusi actiunii agentilor externi, mare parte din depozitele piemontane initiale fost indepartate ajungandu-se in unele sectoare la dezvelirea structurii subcarp.- dispun de resurse nat imp. (petrol, gaze, sare, ligniti, ape min, chihlimbar)- ciclurile de evolutie, modelare, au condus la o mare variabilitate a reliefului- pozitia si altit deter. o mare variabilitate climatica, Subc facand tranzitia dintre unit. carpatice inalte

cele joase de campie- o retea hidrogr. ft densa ca urmare a pozitiei de contact cu unit. carpatice- o ft mare diversitate floristica si faunistica- un grad ridicat de umanizare si locuire inca din paleolitic

- subunitati majore:a) Subc. Moldovei:

- se localizeaza intre V. Moldovei in N si V Trotusului in S- s-au format prin depunerea unor imense cantitati de sedimente in geosinclinalul dintre C Or si PlatformMoldoveneasca

- structura este simpla, un rand de depr aflate in contact direct cu muntele : (Depr Neamului sau OzanTopolia ; Depr Cracu-Bistria ; Depr Tazlu Cain) inchise spre E de culmi subcarpatice (Culmea Pleul911m, Mgura Boitei, Dealul Corni 574m, Culmea Pietricica 740m)

- sirul magurilor si culmilor subc. este fragmentata de o retea hidrogr. densa (Ozana Topolnia, BistriTrotu)

- subunit.:1. Depr. Neamtului:

- este situate pe raul Moldova cu o altit gen de 400-500m si este inchisa spre E de Culmea Pleului, o culme ce

desprinde din M-tii Stnioara2. Subc. Bistritei:- au in alc Depr Cracau-Bistrita inchisa spre E de Culmile Corni, Mrgineni si Runcul- este o depr sinclinala de cca 50 km lungime, aflata pe 2 artere hidrogr. majore: Cracau si Bistrita

3. Subc Trotusului:- sunt alc din Depr Taslu-Cain (cca 70km lungime si 20 latime), Depr inchisa spre E de CulmPietricica- o culme de anticlinal formata din gresii si conglomerate

b) Subc. Curburii:- este cel mai complex sector subc, se individualizeaza intre V Trotusului si V Dambovita

- complexitatea acestui sector este data de patrunderea in zona subc a unor pinteni proveniti din zona montan(Pintenul de Vleni si cel de Homorciu)- caract. gen:

- este extensiunea mult mai larga si de-o mai mare complexitate a structurilor cutate- o larga raspandire a resurselor de tip lagunar (in special sarea)- inaltarea la sf. cuaternarului cu cca 1000m a Carpatilor, a avut consecinte imp asupra Subc- dispun de resurse lagunare imp si rezerve de sare de tip diapil- vaile sunt in general transversale, pe directia initiala a piemontului astazi aparand sectoare de largire p

sinclinal si sectoare de ingustare pe anticlinal- pozitia favorizeaza aparitia vanturilor foehnale- o ft mare complexitate a reliefului, a.i intre Trotu si Slnicul Buzului se pot diferentia 2 randuri d

Depr inchise de 2 randuri de deal


14/19

- cond de relief, resurse, accesibilitatea face din acest sector subc. o arie de veche locuire, astazi cu o madensitate a localitatii- subunit:

1. Subc. dintre Trotu si Slnicul Buzu (Subc Vrancei):- sunt dispusi pe 2 aliniamente: I alin. intern este alcatuit din formatiuni miocene, iar compartimentul extern dformatiuni pliocene si cuaternare

2. Depr interne:- sunt prezente sub forma unui uluc depr aproape continuu cu altit de 4-500m la nivelul vaii- cele mai repr depr. interne sunt: Depr Soveja, Depr Vrancea, Depr ntre Rmnice (sau Bisoca-Soveja)

- aceste depr interne sunt inchise de dealuri subc interne cu altit de cca 800m: Dealul Grbova, Rchitau, RiuRou, Bisoca, ect.3. Depr externe:

- sunt mai putin extinse ca cele interne fiind prezente de-a lungul vailor (Cmpuri-Rcoroasa pe Suia; Vidra- Putna; Mera pe Milcovi; Dumitreti pe Rmnicu Srat)

4. Dealurile subc. externe:- sunt mai fragmentate ca precedentele si sunt repr de Mgura Ouor 753m, Momia, Mgura Odobeti 986mDeleanul

5. Glacisul Piemontan:- este unitatea de racord intre unit. subc si campia Siretului inferior ( cu altit intre 150 si 400m)

6. Subc. dintre Slnicul Buzului si Dmbovia:

- repr un sector subc. complex structurata pe 2 aliniamente:I. zona interna:- este un aliniament dominat de patrunderea flisului paleogen prin intermediul Pintenulde Homorciu si a celui de Vleni

- patrunderea pintenilor conditioneaza aparitia unor depr interne Cerau, Bregu, FienCndeti (asociate Pintenului de Homorciu respectiv Depr Nehoiu, Telega, Cmpina, Pucioasa asociate P. Vleni)

II. zona mediana:- a acestui sector subc. este data de o alternanta de dealuri de cca 600m (Ciolanu, Salcisi de depr (Ptrlagele, islu, Berca)

III. zona periferica:- este o zona de tranzitie de la depozite miopliocene ce apartin Subc la depozicuaternare

- acest sector subc are imp. resurse de petrol, gaze, carbuni, acestea alaturi de con

biopedogeografice oferindu-i un imens nivel de dezv a acestui sectorc) Subc. Getici:- se intend intre V Dmbovia si V Motrului, limita N fiind contactul direct cu C. Merid, iar in S cu PiemontGetic- repr un sector subc care ilustreaza trasaturi generale atat ale Subc Curburii cat si ale Subc Moldovei- dpdv a complexitatii si a trasaturii generale se deosebesc urm. subunit:

1. Subc dintre Dmbovia si Bistria Vlci:- este un sector ce asociaya depr. subc interne (Ceni, Cmpulung, Brtia, Nucoara, Arefu, Jiblea-BerislvescCosteti-Bistria, etc)- dealurile subc inchid depr mentionate (local se numesc mucele); cele mai repr fiind: Mgura Mou 1018m (c

mai inalta culme subc a Rom), Ciocanu 885m, Ciuha- depr externe sunt axate pe vaile ce ies din dealurile subc; cele mai repr: Boteni, Godeni, Curtea de Arge2. Subc. Olteniei:

- se intind intre Bistria Vlci si Motru si prin caract. generale se aseamana cu Subc Curburii- dintre depr interne tipica este Depr Horezu si Depr Sltioara, Omovragi, Baia de Fier si Novaci- aceste depr interne sunt inchise de dealurile interne; cele mai repr fiind: Mgura Sltioarei 614m, Dealul SeciDealurile Trgului- depr subc externe sunt mai putin dezv, cea mai tipica fiind Depr Targu-Jiu-Cmpu Mare- unit depr externe sunt inchise de un aliniament de dealuri, de contact cu Pod Getic care fac acorcul cu aceasunit piemontana


15/19

III. Podisul Getic :

- este o unitate piemontana ce se desf. intre Campia Romana in S, Subc Getici in N, Valea Dambovitei in EValea Dunarii in V- litologic este o imensa acumulare de sedimente in cicluri diferite pe un fundament cristalin dar si granitic- unitatea mai este cun si sub denumirea de Pod Getic, deoarece apare evident dominanta spatiilor interfluaviale raport cu versantii- interfluviile sunt netede cu latimi de la 1km la 5-7km- altit descresc de la N la S (745m Dealul Puierilor in Platforma Cotmeana la cca 200m la contactul cu C.Roman- relieful structural este dominant in concordanta cu depunerile panzelor de pietrisuri pliocen-superioare

- monoclinalul domina in N (ce defineste un relief cuestic), iar spre N structura devine orizontala in concordancu depunerile sedimentare- subunitati:1. Pod. Strehaiei:

- se desfasoara intre Jiu si Dambovita- este o subunit. situata altimetric intre 200-350m, un relief dominat de interfluvii in N si cuestic in V- reteaua hidrogr. raspunde acestei structuri aparand tipica in special in arealele cuestice

2. Pod. Oltetului:- este cea mai mare subunit. a Pod Getic ce se desf intre Jiu-Gilort in V si Culoarul Olt in E- altimetric este situata intre 200-500m si in aceasta subunit. apar elem certe de adaptare a retelei hidrog

la structura (divergente hidrogr. in unit. de podis si convergente hidrogr. la contactul cu campia)

3. Platforma Candesti:- este situata intre Arges-Argesel si Dambovita- este un ansamblu de culmi si poduri interfluviale ce coboara de la 700m la contactul cu Subc. la cc

300m la contactul cu campia4. Platforma Cotmeana:

- este situata intre Olt-Topolog si Arges5. Muscelele Argesului:

- sunt situate intre Arges si Argesel si repr niste culmi deluroase simetrice orientate N-S- reteaua hidrogr. din cadrul piemontului este relativ deasa (0.3-0.5km/km2 ) cu un debit relativ constant

V de Olt si cu alternanta sezoniera la E de Olt- alimentarea raurilor este nivopluviala in V si pluvionivala in E

- reteaua de asezari este relativ rara deoarece nu exista un atuu (ec, agric, de pozitie, de infrastr) ce sa stela baza dezv acestuia

IV. Podisul Moldovei:

- este limitat la V de Obcinele Bucovinei si Subc Moldovei, in S de C Romana, in E si N de Prut- se suprapune de 2 unitati structurale majore in partea E Platforma Moldoveneasca de varsta pretorozoica alc dgnaise si bazalte si a II a Depr Barladului si acopera partea S si Centrala a Pod Moldovei; depr a functionat geonsinclinal de la sf mezozoicului pana in pliocen- diferitele etape evolutive si-au pus amprenta asupra reliefului a carui fizionomie este diferita in N (relief minalt) fata de partea centrala si S (relief mai sters fara mari diferente de nivel)- relieful structural este ft bine repr, caderea generala a monoclinului fiind spre E si SE

- relieful cuestic apare dominant in Coasta Iailor platourile structurale apar in Pod Sucevei si Pod CentrMoldovenesc- subunitati:1. Pod. Sucevei:

- este limitat de Valea Moldovei, Obcina Mare si Campia Jijiei- este alc din formatiuni sedimentare, pietrisuri, nisipuri, gresii dispuse intr-o structura netmonoclinale- struct. monoclinala imprima clar trasaturile reliefului ce capata trasaturi evoluate in concordanta

adaptarea retelei hidrogr. la struct. monoclinala2. Pod Central Moldovenesc:

- este dominat de Coasta Iailor ce confera un abrupt morfologic net spre Campia Jijiei- friabilitatea mare a sedimentarului confera proc. de versant o ft larga raspandire cu ravene uneori de

5km lungime si adancimi de 5-8m


16/19

- litologic domina argilele si nisipurile, iar orizonturile dure sunt repr de gresii calcaroase si calcare3. Culoarul Moldova-Siret:

- este aria de discontinuitate intre Subc Moldovei si Pod Moldovei cu certe trasaturi de asimetrie (sist dterasa pe versantul stang)4. Campia Moldovei:

- repr unit cea mai joaca a Pod Moldovei cu altit. maxima in Dealul Cozancea 256m- alc din 2 subunit:

a. Campia Jijiei superioare in Nb. Campia Jijiei inferioare in S

- hidrologic este dominata de Prut si de 2 afluenti principali: Bahlulul si Jiji- climatic se afla sub incidenta influentelor contin; aceste influente resfrangandu-se asupra veg. (stepa silvostepa) si asupra alim cu apa (acumularea Dracani)

V. Podisul Dobrogei:

- limitat la N si V de Dunare, E Marea Neagra, iar in S de Bulgaria- este litologic si evolutiv cel mai complex areal a terit Rom- evolutia acestui sector a inceput in proterozoicul inferior cand partea S a functionat ca si geosinclinal,continuat in proterozoicul-superior in timpul orogenezei baicaliene si s-a incheiat in paleozoicul mediu canaceste unit devin rigide si se extompeaza complet- diversitatea litologic este data de roci cristaline proterozoice, paleozoice (sisturi argiloase, granite, conglomora

cimentate), roci mezozoice (calcare) si roci cuaternare (loess)- altit medie a reliefului este de 125m, val maxima in Vf uuianu din Culmea Pricopagu 467m- diversitatea litologica face ca relieful petrografie sa fie ft larg raspandit- tectonica a afectat diferite compartimente si a deter aparitia unor diversiuni de relief (depr de anticlinal, eValea Frumoas, Peceneaga, sau depr tectonice (Depr Nalband,Negru-Vod)- dpdv climatic se afla in aria de interferenta a climatului contin cu nuante de excesivitate- durata de stralucire a soarelui este de peste 2200 de ori/an, pp 400-450mm/an- aceste conditionari deter o veg stepica tipica in zonele joase si insular o veg silvostepica- reteaua hidrogr. este direct influentata de cond. climatice si este tributara directa Marii Negre (Telia, TaiSlava, Casimcea, Golovia)- subunitati:

1. Dobrogea nordica:- este flancata in N de V Dunarii, iar in S de falia Peceneaga-Camena- se individualizeaza urm subunit: M-tii Mcin, Dealurile Tulcei, Pod Niculiel, la acestea se adauga P

Babadagului ce face trecerea intre complexul lagunar Razim-Gornovia-Sinoe si Pod Casimcei2. Dobrogea centrala:

- se desf intre 2 linii tectonice care au conditionat evolutia Pod Dobrogei, in N Falia Peceneaga-Camenin S linia Topalu-aaul

- se axeaza pe sisturile verzi, dar mai apar periferic calcare si depozite loessoide- in cadrul acesteia se individualizeaza 3 subunit: Pod Samincei in N, Pod Dieni-Hrova in V si Po

Histriei in E3. Dobrogea sudica:

- se individualizeaza la S de Falia Taaul-Topalu- in subasmen apar pachete groase de calcare peste care sunt depuse orizonturi de loess- misc neotectonice cuaternare au fragmentat acest areal conditionand aparitia a 3 subunit: Pod Medgidi

in N, Pod Olteniei in SV, Pod Negru-Voda in SE

VI. Podisul Mehedinti:

- este unit. de podis strand legata genetic de C Merid atat dpdv structural cat si evolutiv- structural se grefeaza pe 2 unitati: autohtonul danubian ce constituie fundamental pod. si panza geacoperitoare ce suporta orizontul sedimentar metamorforizat- a avut o evolutie complexa conditionata de contactul dintre orogenul carpatic si avanfosa getica


17/19

- relieful este complex fiind dat de 2 elem: platourile cu altit intre 600-750m din care se desprind varfudenumite local cornete (Vf Paharnicul 850m), panza getica asociaza depozite de calcae groasa si asociaza urelief endo si exocarstic ft repr (ex: Polia- Zton si Ponoare)- vai antitehnice: Topolnia, Onora- pesteri: Topolnia- unicate: Lacul carstic de la Zton- pod natural: Podul lui Dumnezeu

VII. Dealurile de Vest :

- se desfasoara intre Somes si Nera si repr. o prispa deluroasa de racord intre orogenul carpatic (C. Occ) siBazinul Panonic- repr. una dintre cele mai tipice areale de dealuri piemontane din Rom.- racordul cu campia este ft sinuos si se afla de regula pe curba de nivel de 150 m, dar uneori contactul serealizeaza la 200 m altit- marea majoritate a interfluviilor se desf intre 200-350 m cu versantii orientati spre sud si est cu aple proceseerozionale- litologia este data de un fundament cristalin situat la dif. adancimi si o suprastructura rezultata in urma dif.cicluri de eroziune (argile, nisipuri, pietrisuri si marne)- subunitatile:1.Dealurile si Depr Baia Mare:

- prezinta un relief variat si este format din urm subunitati:- Depr. Baia Mare situata la poalele M-tilor Gutai- Depr. Copain este un fost bazin tectonic sarmatian- Masivul Preluca (horst cristalin)- Dealul Prisaca (horst cristalin)- Dealurile Chioarului repr prin relief cuestic

2. Dealurile Silvaniei:- situate intre Somes si Barcau sunt dominate de cristalinul Plopi ului si Mese ului - se disting:- Colinele Meseului si ale Plopiului de cca 3-400 m altit, un relief monoclinal

- Culoarul Barcului situat in aval de defileul de la Marca- Depr imleul situata in amonte de defileul de la Uileac

- Depr Zalau situata pe raul Zalau- Dealurile Crasnei dominate de doua maguri cristaline imleu si Coeiul- Dealurile Codrului situate intre Crasna si Some, repr o culme inalta, cristalina (cu altit maxima in V

Lespezi la 580 m), inconjurat de sedimentarul Panonian in partea de nord si Pliocen in partea de sud3. Dealurile Criurilor:- situat intre Barcau si Crisul Alb- formeaza o prispa de racord de cca 200-250 m, fragmentata de culmile montane ale Zarandului, M-tii CodruMoma, Pdurea Craiului, Plopiului- subunitati: - Dealurile Pdurea Craiului- este unitatea de racord dintre M-tii Padurea Craiului si CampiaMiersigului; reteaua hidrogr a fragmentat aceasta unitate deluroasa conditionand aparitia unor subunitati mai mica de ex Dealurile Tadului, Hidielului, Rbganului

- Dealurile Codrului- alc un ansamblu de culmi intre Culmea Codrului si Culmea Cernei- Depr Gura Hon (depr tectonica si de eroziune)- sit la contactul dintre Culmea Mona si CulmeaHidi

- Dealurile Cigherului- situati la nordul Culmii Hidi4. Dealurile Banatului- alc o prispa deluroasa la contactul dintre M-tii Banatului si C. Timiului- trecerea spre campie este ft lina in acest areal, contactul fiind adeseori estompat- in cadrul lor se individualizeaza urm subunit: - Dealurile Lipovei, Surducului, Bogniului, Pod. Ezeri,Dealurile Tirolului, Oraviei- toate componentele complexului fizico- geografic (clima, veg, soluri) sunt conditionate de desfasurarea de cca lat. a Dealurilor de Vest


18/19

VIII. Depresiunea Transilvaniei:

- ocupa o supr de peste 26 mii km2 (11,2% sin supr Rom)-limitele sunt ft clare- exprimate fie tectonic, fie erozionalEvolutia paleogeografica:

- schitarea acestei arii depresionare incepe in Neozoicul superior prin dezvoltarea unor linii profunde de fracturace fragmenteaza Blocul Transilvan (microplaca transilvana)- miscarile tectonice de la sf Creatacicului si din Paleogen au fragmentat Blocul cristalin in mai multe subunitaticonditionand o scufundare inegala acestor compartimente cristaline (Arealul Blaj- Pogcea 3000m, ArealulFgra- Peran 1200-3000 m, Arealul Turda- Betlean 6000 m, Arealul Tarnavelor 8000 m)

- sedimentarul este alc din depozite Paleogene, miocene si partial pliocene, este alc din calcare, marne, argile,nisipuri si pietrisuriUnitati si subunitati geografice:

- in mod traditional Depr. Transilvaniei contureaza 3 mari unitati: Pod Somean in NV, Campia Transilvaniei incentru si Pod Trnavelora) Dealurile si depresiunile peritransilvane (perimontane)- se desf in cea mai mare masura la contactul cu Carpatavand latimi variabile, iar formatiunile sedimentare sunt de varste diferiteb) Dealurile si depresiunile peritransilvane din N si E- se desf la contactul dintre masivele Carp. Or, PodSomesan, C Transilvaniei si Pod Tarnavelor (se mai numesc si Subc Transilvaniei)- in cadrul acestei regiuni se disting:

- Subc Lpuului ce includ ara Lpuului si Culmea Breaza

- Dealurile Nsudului- sit la Sudul Masivelor ible si Rotnei pana la Someul mare, sunt preponderentmonoclinale cu altit intre 500 si 900 m- Dealurile Bistriei- sunt localizate la E de M-tii Climani, intre Somesul Mare si Valea ierului. Sunt al

predominant din formatiuni piemontane (argile, marne, tufuri) in cadrul carora se individualizeaza PiemontulClimanilor

- Subc Transilvaniei- sistemul de dealuri si depr situate in Bazinul Mureului fac ca dpdv fizico-geografigenetic si evolutiv acest areal sa se asemene cu unitatile subcarpatice tipice din exteriorul carpatilor. Sunt alc dindepozite sedimentare miopliocene cutate uneori acoperite cu aglomerate vulcanice; in cadrul acestui sector seindividualizeaza 3 subunitati:

- Subc. Odorheiului si Homoroadelor- Subc Trnavei Mici

- Subc. Mureului si ai Burghiuluic) Depresiunile peritransilvane sudice- se desf intre M-tii Perani in E si Culmea Mureului in V- repr o unitate dominata clar de M-tii Fagaras si Cibin, iar depr au preponderent caracter eroziv- se individualizeaza 4 depr: - Depr Fagaras situata pe Olt

- Depr Sibiu dominata de M-tii Cibin- Depr Slite situata intre Pod Anai in N (Subunitatea Pod Secaelor) si M-tii Cibin

in S- Depr Apold cu caracter de culoare ce cade in trepte dinspre M-tii Cibin catre Pod

Secaelord) Depresiunile si dealurile peritransilvane din vest:- se afla in contact cu M-tii Apuseni si s-au format la sfarsitul pliocenului si in cuaternar prin adancirea Mureul

- aici se disting: - Culoarul depresionar Alba Iulia- Turda este grafat pe Mures si pe Arie, rauri ce au avut oimportanta mare in sculpturarea acestui culoar- Dealurile Feleacului- includ masivul deluros cristalin (Vf. Pena 832 m), dar si culoare

depresionare la contactul cu unitatea montana (Iara- Hdate)- Depresiunea Huedin situata la contactul estic al Masivului Vldeasa- dominat monoclinal- Depresiunea Alna- Agrij situata intre M-tii Mese la V, Dealurile Clujului si Dejului

(Depresiunea preponderent de eroziune)

Unitati:

1. Podisul Somean:- situat in partea NV a Depr Transilvaniei intre M-tii Gilu la S pana la contactul cu Dealurile de Vest in parteaNV, culmea Brezei in partea NE si Culoarul Someului Mic- Someul Mare in partea E


19/19

- are un fundament cristalin foarte inegal scufundat, aproape de suprafata ceea ce a deter aparitia unor subunitaticlar exprimate, astfel se disting: - Pod Boiului

- Dealurile Ciceiului- Dealurile Someului- Dealurile Clujului

2. Cmpia Transilvaniei:- are o pozitie relativ centrala fiind situata intre Someul Mare, Someul Mic, Mure si Valea Dipa- termenul de campie se datoreaza aspectelor fizionomice mai estompate comparativ cu celelalte subunitati, dar datorita unor folosinte agricole dominanta a acestui areal

- se disting: - Dealurile Fizeului- conditionate de un diopirism ft activ- Dealurile Slmaului- situate in partea sudica, alc din domuri, un facies marnoargilos dominant si cample procese de versant3. Podisul Trnavelor:

- cea mai intinsa subunitate a Depr Transilvaniei situat intre Mures si depresiunile peritransilvane sudice- s-a format prin eroziunea sedimentarului de catre reteaua hidrografica, prin evolutii ciclice in Pliocen siCuaternar- caracterele geografice impun individualizarea a 3 subunitati:

a. Dealurile Trnavei Mici situate intre Mures si Tarnava Mare, au un fundament cristalin scufundatpana la cca 8000 m si o supra structura sedimentara influentata de diopirism si de evolutia retelei hidrografice

b. Podisul Hrtibagiu- situat intre Tarnava Mare, Olt si Cibin, este o unitate tipica de podis, podurile

interfluviale avand 600-650 m in V si 750-800 m in E- fiabilitatea mare a sedimentarului a facut ca adancirea retelei hidrografice sa fie foarte intensa, energia de reliedepasind pe alocuri 100 m

c. Podisul Secaelor- situat intre Mures, Tarnava Mare, Cibin si Depr. Apold- este alc dintr-un sedimentar miopliocen fie cutat sau monoclinal- monoclinalul a conditionat un relief cuestic cu ample procese de versant si cu o evolutie ft rapida a versantilor

1.Geografie Regionala a Romaniei

Documents

Transcript of 1.Geografie Regionala a Romaniei