198

Filnd sltuat in cea mal mare parte deasupra nivelulul da eroziune local, exploatarea carbonllor nu rldica prob lease de hidrogeologie deosebite. In galerlil de explorare exiata imldita-te optima care impledica formarea prafulul de carbune.

Macroscopic, carbunii de la Pregbeda au culoare neagra cenusie etr&lucitoare si se extrag adesea sub forma de pulbere. Cand sunt impregnanti cu plrlta si calcoplrita etc., se prezinta sub forma de bulgari cu durltate foarte mare si luciu usor meta-

lic.

Componentll microscopic! organlol sunt reprezentatl prln colllnlt (5o#), fuslnlt (54#), semlfuslnlt (6#), La aceatla se adauga component!! mineral! (argila, pirita, ouarfc ! calcopl-rita etc.) in propertl ie lo (I.Mateeacu, 1958; Cornelia Blfco-lano, 1985).

Anallzele cl. -ice efectuate pe numeroase probe indica urmfitoarele continuturl medllt C = 9oJ6; MV = 12,5 %\ Aanh- 43 %\ So = I,o56; Q = ?6oo kcal/kg.

Fe baza datelor mentlonate carbunii de la Fregheda se inoadreaza in oategorla huilelor antracltoase.

Ferlmetre de perspectivS

Cercetarlle efectuate de S.Naetaseanu de-a lungul tlnpulul, ooncretlzate intr-un report de slnteza (S.Nastaseanu et al.,1985) arata ca perspectlvele de a intalni zone cu carbunl de varsta Carbonlfor superloara in zona Sirinia, altele decat cele ca-noscute, sunt reduse la perlmetrul N Povallna si Raepntle, unde lucrarlle de exploatare efeotuate de I.S.E.M.(I.F.L.G.S.) si IPBG Banatul (Tr.Balabas, Crlstlna Stanou, G.Mooanu) au pus in evident^ depozltele carbonlfere cu strate subtirl de carbunl, cu treoeri laterale la arglle carbunoase al arglle propriu-zlse.

199

Spre V de zona mentlonatfi, pe pfiralele Povallna, Sta-ricica, lellsova etc., sub p&tura groasa de depozlte permlene exla-ta structurl cu depozite ca'rbonlfere, poslbll purtatoare de carbunl. 0 sonda sapata de I.F.L.G.S. pe paraul Fovalina, amplasata de depozite permiene a avut erup^ii de gaze inflamabile, a caror origi-ne nu poate fl pusa decat pe seama proceselor de carbonificare a MOV din Carbonifer (fig. 9-85).

Cat privete perspective de a gfisl nol zacaminte de carbuni de varsta llasica, acestea sunt mai promitatoare. In acest scop sunt necesare cercetari geologice minutioase, de suprafa^a si prln foraje, galerii de coasta etc., in extinderea zScamintelor cunoscute: zonele Cocaiu-Prigor (la N de Pregheda), flancul de V al sincllnalului Svinecea Mare, zona Sopot, Cozla-Camenita,etc. Nu trebuie omise nici zonele situate imediat la N de Dunare: Rav-niste-Coprlva si Svini^a (fig. 9.96), unde, cercetarile geologice au pus in evidenta strate de carbuni.

de formare a carbunilor

Dupa cum se cunoaste in zona Sirinia exists strate de carbuni const! *uite in zacaminte la nivelul Carboniferului superior si al Bheto-Liasicului.

Pormarea oarbunilor in Carboniferul superior a fost posibila datorlta fazei de orogeneza sudeta, manlfestata dupa Na-murian. In aceasta faza de diastrofism s-au format zone nuntoase si depresiuni intramontane in care s-au instalat medil acvatice, cu turb&rii pe zona litorala. Clima tropicala, solul nutritlv re-zultat prin eroziunea catenelor muntoase, vegeta^ia luxurianta de Cryptogame vasculare (Lycopodiale, Calamariacee, Pillcale etc.) si mlscarile epirogenice favorablle, au permls formarea unor strate groase de turba, transf ormata ulterior in carbuni. In general, la