MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEIALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE FILIALA PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A CALIFICARII PROFESIONALE DOMENIUL – SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA CALIFICAREA PROFESIONALA – ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

INDRUMATOR, ABSOLVENT, PROF. FARM.IONITA NICOLAE HARASIM FLORICA

PROMOTIA 2011 MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII ,TINERETULUI SI SPORTULUI MINISTERUL EDUCATIEI , CERCETARII , TINERETULUI SI SPORTULUI SCOALA POSTLICEALA SANITARA SF. VASILE CEL MARE

FILIALA PLOIESTI

MEDICAMENTE ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE

INDRUMATOR, ABSOLVENT, PROF. FARM.IONITA NICOLAE HARASIM FLORICA

1

Medicamente antiinflamatoare Nesteroidiene

2

MOTTO: “O inima vesela este un bun leac,dar un duh mahnit usuca oasele “ Proverbe 17,22 (Biblia)

3

CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………..pag.5

CAPITOLUL 1. Baze fizopatologice…………………….pag.6

1.1. Inflamatia………………………………………………..pag.61.2. Clasificarea inflamatilor………………………………pag.81.3. Clasificarea bolilor reumatice……………………….pag.8

CAPITOLUL 2. Baze farmacodinamice……………….pag.10

2.1. Cum actioneaza antiinflamatoarele………………...pag.10

CAPITOLUL 3. Farmacoterapie…………………………pag.11

3.1. Clasificarea antiinflamatoarelor…………………….pag.113.2. Clasificarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene…………………….pag.13

CONCLUZII…………………………………………………..pag.24

BIBLIOGRAFIE…………………………………………….. pag.26

ANEXE………………………………………………………..pag.27

4

ARGUMENT

Impactul pe care afectiunile reumatismale il exercita asupra societatii este mult mai mare decat pare la prima vedere. Este evident ca nu sunt implicate problemele de morta-litate care sunt puse de bolile cardiovasculare, sau de cele maligne, dar rasunetul socio-economic ramane considerabil.Pentru ilustrarea acestui fapt sunt suficiente cateva cifre statistice.

Cel putin 10% din consultatiile acordate in cabinetele de medicina generala sunt motivate de boli reumatismale; se apreciaza ca circa 5% din populatia mondiala sufera de artroza, boala prin excelenta dureroasa si invalidanta.

Se estimeaza ca in Germania prescrierea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) instrumenteaza circa 13% din totalul prescriptiilor medicale; in mod similar, in Danemarcaunde consumul de AINS s-a triplat in ultimul deceniu, cel putin 2% din populatie consuma macar un tip de AINS.

Problemele terapiei antireumatismale devin din ce in ce mai numeroase si dificile, daca se analizeaza implicatiile posibile ale tratamentelor recomandate.Nu este vorba numai despre dificultatile alegerii unui preparat corespunzator intr-un caz dat, ci si de consecintele acestuia, immediate sau tardive.

La sfarsitul secolului trecut farmacistul Hofmann descopera aspirina in incercarea de a gasi un inlocuitor al Salicilatului de sodiu, cu o toleranta mai buna. Timp de aproape 50 de ani acesta ramane singurul remediu eficace existent. In 1946 are loc primul progres important in terapia anti inflamatoare, prin aparitia Fenilbutazonei, substanta sintetizata de Stenzi. Urmeaza in anii ’60 introducerea Indometacinului si a Acidului mefenamic.

O noua era in terapie este deschisa insa de descoperirea derivatilor de Acid propionic, care, alaturi de eficienta introduc un nou standard de tolerabilitate. In sfarsit, in ultimii ani progresul cel mai semnificativ este inregistrat de produsii din clasa oxicamilor, care sunt la fel de bine tolerati si eficienti ca derivatii de acid propionic, dar au avantajul esential al unei durate lungi de actiune.

Problema influentei exercitata de medicatia administrata asupra unei boli devine mult mai complexa daca se iau in considerare efectele acesteia pe termen lung.Un exemplu bun poate fi Fenacetina, care este implicata in unele decese de cauza renala.

De asemenea, corticosteroizii sunt incriminati drept cauze de mortalitate pentru riscul de infectie, hipertensiune arteriala si boli cardiovasculare.

5 CAPITOLUL I. BAZE FIZIOPATOLOGICE

1.1.INFLAMATIA

Inflamatia este o reactie complexa, neurotropa,vasculara si metabolica declansata de patrunderea unor agenti patogeni – straini sau produsi de degradare ai propriului organism – in tesuturile sanatoase ale unui animal. Reactie de aparare a organismului, are unele mecanisme comune cu reactia imunobiologica, reactia febrila etc.

Inflamatia constituie naza procesului infectios. Prin acest fenomen organismul isi mobilizeaza fortele de autoaparare la locul agresiunii, pentru a elimina sau pentru a limita actiunea agentului patogen.

Formele inflamatiei:-seroasa, daca apare la nivelul seroaselor(pleurala, peritoneala), determinand formarea unui exudat;-catarala, daca apare la nivelul suprafetelor mucoase,traducandu-se printr-o intensa secretie de mucus;-purulenta, daca este foarte bogata in celule.

O forma particulara de inflamatie se constata in bolile de colagen: poliartrita cronica evolutiva si bolile reumatismale in general, periarterita nodoasa, lupusul eritematos, screlodermia. Aceste boli au comune anumite modificari histologice de tip fibrinoid, unele trasaturi clinice(manifestari cutanate si articulare), atingerea concomitenta a mai multor organe(inima, rinichi, plamani, musculatura) si raspunsul spectaculos, dar trecator la corticoterapie.

Inflamatia este un proces dinamic,care consta din modificari locale si generale, expresii ale tulburarilor provocate de agentul patogen, dar si ale reactiilor de restabilire a functiilor alterate.

1. Reactiile generale intalnite in inflamatie sunt: febra, modificari nervoase, endocrine, umorale;

2. Local, se pot distinge 3 tipuri de procese care se succed, intricandu-se:a)Tulburarile metabolice sunt expresia exaltarii tuturor proceselor biochimice, in focarul inflamator avand loc un adevarat “incendiu metabolic”. Sunt exacerbate glicoliza anaeroba, consumul de O2, produsele proteolitice si lipolitice, se produc alterari ale mitocondriilor si lizozomilor cu eliberari de enzime litice, activari sau inhibitii enzimatice.

Ca urmare, local se acumuleaza metaboliti acizi, cu tendinta de scadere a pH-ului tisular (acidoza locala), ceea ce determina aparitia in focarul inflamator a numeroase substante biologic active “mediatorii inflamatiei”:

1. amine (histamina, serotonina, acetilcolina);2. polipeptide (kinine – Kalidina, exudina, pirexina, necrozina);3. prostaglandine4. compusi adenilici (acid adenilic, AMPc, ADP, ATP)Substantele citate produc tulburari vasculare locale si inflameaza in grade diferite, starea generala a organismului, modificarile functionale ale unor organe sau sisteme.

6b)Tulburarile vasculare sunt dominate de arteriolo si capilarodilatatie, ceea ce determina aparitia a doua dintre simptomele clasice ale inflamatiei, roseata(robor) si caldura locala(calor).

Concomitent se produc tulburari ale permeabilitatii capilare cu extravazarea plasmei, cresterea vascozitatii sangelui, tendinta la trombozarea vaselor, aparitia endemului inflamator.

Leucocitele tind sa adere de perete (marginea leucocitara) si apoi migreaza, traversand peretele vascular (diapedeaza).

Procesele mentionate contribuie la manifestarea altor doua semne clasice ale inflamatiei: tumefiere (tumor) si durere (dolor).c)Procesele morfologice si reparatorii

Leucocitele neutrofile (microfage) migrate in focarul inflamator in stadiile initiale, faciliteaza microbii si resturile celulare.

Dupa neutrofile in focarul inflamator apar limfo si monocite, histiocite, fibroblasti.Fagocitele pot fi distruse prin actiunea microbilor si a mediului acid, eliberand enzime si substante bactericide. Aceste enzime, impreuna cu celelalte existente local contribuie la liza tesuturilor alterate a fibrinei etc, aparand puroiul, cu compozitie complexa. Evolutia la supuratie nu este obligatorie in toate inflamatiile.

Concomitent cu alterarile tisulare se produc procese de regenerare, mai accentua-Te in perioadele tarzii ale inflamatiei: proliferarea tesutului conjunctiv, aparitia tesutului de Granulatie, neoformarea vaselor sanguine.In final se poate obtine o vindecare completa sau cu cicatrice.

Inflamatia reumatismala patogena, diferentiata de raspunsul inflamator biologic de aparare prin intensitatea sa mai mare, durata mai prelungita si autointretinere, cuprinde urmatoarele etape:-faza vasomotorie-faza interstitiala mediata umoral-faza celulara mediata umoral-faza celulara tardiva-faza celulra de reparatie

Inflamatia incepe cu modificarile patului vascular arteriolo-capilaro-vascular din aria afectata de agresiunea infectioasa, imunologica, microcristalina: creste fluxul tisular, vasodilatatia la inceput venulara, stagnare circulatorie capilara cu marginalizarea leucocitelor circulante. Concomitent creste permeabilitatea vasculara pentru proteinele circulante, care parasind lumenul determina cresterea presiunii oncocite interstitiale, atragand pasiv apa si sarurile.

Aceste modificari se datoreaza mediatorilor circulanti cu greutate moleculara mare: histamina, serotonina, bradikinina, prostaglandinele si succesorii lor.

Procesul inflamator, privind global, se desfasoara dupa urmatoarele principii generale:-mecanismele patogenice actioneaza pe cai interferate, multiple, deseori compensatorii;-autocontrolul proceselor inflamogene se realizeaza prin “feed-back” biochimic, existenta precursorilor inactivi activati enzimatic, eliberarea de enzime sub forma “granulelor” citoplasmice celulare.

La procesul inflamator participa sistemul imun avand un rol deosebit de important in procesele cu tendinta la cronicizare sau in accentuarea specifitatii raspunsului de aparare.

7

1.2.CLASIFICARE INFLAMATIILOR

Inflamatiile pot fi:a)Inflamatii hiperergicohemoragice cu necroza tisulara si reactii generale intense;b)Inflamatii acute-exudative cu predominanta hiperpermeabilotatii capilare;c)Inflamatii cronice specifice(TBC, actinomicoza) si nespecifice.

In patologie, un loc deosebit il ocupa bolile reumatismale.

1.3.CLASIFICAREA BOLILOR REUMATICE

I.Boli reumatismale articulare cu caracter inflamator:

1. Reumatismul articular acut2. Reumatismul articular secundar infectios3. Poliartrita reumatoida a adultului, a copilului4. Spondilartrita anchilopoietica5. Sindromul Reiter

II.Boli reumatismale Articulare cu caracter degenerativ:

1. Artroze, poliartroze2. Discortroze

III.Boli reumatismale abarticulare cu caracter inflamator sau degenerativ:

1. Mialgii, miozite, polimialgia reumatica2. Tendinte tenosinotive3. Bursite4. Fibrozite5. Condrite6. Perioartrite7. Sindromul tunelului carpian si sindromul de tunel tarsian.

IV.Manifestari articulare de tip reumatic in alte boli:1. Colagenoze (lupus eritematos sistemic, poliartrita si arterite necrozante)2. Arterite alergice (reumatismul palindromic)3. Boli dismetabolice (guta articulara, candrocalcinoza articulara)4. Boli endocrine (hiperparatiroidismul, acromegalia, hipertiroidia)5. Poliartrita psoriazica6. Sindromul Sjorgreen7. Boli digestive (rectocolita ulcerohemoragica, boala Whipple)8. Purpura reumatoida Henoch-Schonlein.

89. Boli de sistem (saracoidoza)10.Hemopatii (hemofilia, agamaglobulinemia, boala Gaucher)11.Artropatii neuropatice (siringomielia, sindromul umar-mana)

12.Osteocondropatii ( osteoatropatia hipertrofica, osteocondrita juvenila, sindromul Tietze)

13.Sinovita hemopigmentara viloasa 14.Sindromul Behcet

9

Capitolul II. BAZE FARMACODINAMICE

2.1.CUM ACTIONEAZA ANTIINFLAMATOARELE

Medicamentele ntiinflamatoare sunt numite si antireumatismale, fiind utilizate mai ales in boli reumatismale. Ele au actiuni complexe, cu mecanisme diferite, sinergice. Pot actiona local, la nivelul focarului inflamator sau pot avea efecte generale la nivelul intregului organism. Diferitele actiuni se intalnesc cu pondere variata de la o substanta la alta.

Printre efecte generale mentionam: analgezic, antipiretic, activarea receptorilor -adrenergici, cresterea producerii de 3,5-AMP ciclic.

Ca efecte locale: stabilizarea membranei celulare, a proteinelor si lizozomilor, inhibitia enzimelor catabolice (tripsina, chimotripsina, kalicretina, colagenaza); interferenta cu mediatorii inflamatiei.

10

CAPITOLUL III. FARMACOTERAPIE

3.1. CLASIFICARE ANTIINFLAMATOARE

1)ANTIINFLAMATOARE STEROIDIENE – corticosteroiziiCorticosteroizii au actiune intensa, atat in fazele initiale cat si in cele tardive ale

procesului inflamator, inhiband reactiile exudative infiltrative si proliferative.Actiunea antiinflamatoare a corticosteroizilor apare de obicei la doze superioare

celor secretate fiziologic. Aceasta actiune este paliativa, procesul inflamator putand fi reluat dupa intreruperea administrarii, daca nu au disparut cauzele lui.

2)ANTIINFLMATOARE NESTEROIDIENEa)cu actiune imediata

Au in masura variata efecte antiinflamatoare, analgezice, antipiretice.-derivati de Acid salicilic: Salicilat de sodiu, Acid acetisalicilic-derivati de Pirazol: Aminofenazona, Fenibutazona, Oxifenbutazona, Kebutazona, Clofezon, Isopirin-derivati arilacetici: Indometacina, Ibuprofen, Ketoprofen, Diclofenac-derivati antranilici

b) cu actiune lenta, tardivaAceste medicamente au caracteristic faptul ca prezinta o perioada de latenta relativ lunga pentru efectele lor clinice, diferita in functie de medicament si bolnavi, iar in cazul in care se intrerupe tratamentul sau sunt administrate in doze de intretinere insuficiente, efectele nu diminua imediat, ci dupa un timp variabil. De aceea, pentru a se aprecia corect eficacitatea lor este nevoie sa se administreze doze suficiente pentru o perioada de timp convenabila.-antimalarice de sinteza(Clorochina, Hidroxiclorochina)-Saruri de aur-Penicilamina-Imunodepresive

c) Alte medicamente: Extracte de namol, Boicil

Antiinflamatoarele steroidiene sunt indicate in bolile reumatismale articulare si viscerale cu caracter inflamator si in colagenoze.

Cele nesteroidiene cu actiune imediata sunt active, in grade variate, in toate bolile reumatismale. Antiinflamatoarele nesteroidiene cu actiune lenta se prescriu in bolile articulare si viscerale cu caracter inflamator si evolutie lenta.

In poliartrita cronica evolutiva medicamentele utilizate pot fi grupate: 11

a) simptomaticeb) de baza

a)Tratamentul simptomatic se realizeaza cu substante antiinflamatoare care au efecte mai mulat sau mai putin evidente in toate bolile cronice inflamatorii.In aceasta categorie intra antiinflamatoarele nesteroidiene si corticosteroizii. Dozele zilnice maxime aleantiinflamatoarelor nesteroidiene depind de doi factori:-nivelul de dozare peste care nu se mai obtine cresterea efectelor adverse:-nivelul peste care se observa cresterea efectelor adverse.

Corticosteroizii trebuie rezervati pentru bolnavii la care antireumaticele nesteroidiene s-au dovedit nesatisfacatoare ca eficacitate sau au produs reactii adverse; nesteroidicele sunt contraindicate in formele lupoide ale poliartritei cornice, lupus eritematos.Corticoterapia are indicatie prima in forme de poliartrita cronica, complicate sau maligne.

b)Medicamentele de baza in tipurile cornice de poliartrita sunt: Clorochina, Sarurile de aur, Penicilamina, imunodepresive. Ele influenteaza mecanismele patogenice din artrita reumatoida.Alte boli inflamatorii cornice articulare au mecanisme patogenice diferite.

“Medicamentele de baza” au ca indicatie principal cazurile de artrita reumatoida in care modificarile secundare (anchiloza, deviatie, destructive, instabilitate) nu au devenit proeminente in tabloul clinic.

Reguli pentru terapia simptomatica cu medicamente antireumatice:

Inainte de prescrierea medicamentelor nesteroidiene bolnavul va fi interogat in legatura cu fenomenele de intolerant sau existent reactiilor adverse observate anterior in legatura cu medicamentele respective.-se va prescrie un medicament numai daca durerea sau inflamatia impugn acest lucru;-se va recomanda doza minima posibila;-se va urmari sa nu se subdozeze medicamentul pentru a nu fi considerat pe nedrept ineficace;-la bolnavii cu leziuni organice nu se vor folosi medicamente cunoscute ca avand efecte adverse asupra organului respective;-in cazul efectelor adverse se va schimba medicamentul;-in cazul efectelor inadecvate se va schimba medicamentul;

Medicamentele din clasa corticoizi se prescriu la bolnavii care nu raspund satisfacator la antireumaticele nesteroidiene administrate singure. In acest caz se va recomanda doza minima posibila. Tratamentul prelungit nu va depasi niciodata o singura doza anume stiuta sip e cat posibil se va administra intreaga doza zilnica dimineata fara a se folosi preparate retard orale.Tratamentul asociat nesteroidiene cu grupa corticoizi trebuie de asemenea sa respecte cateva reguli cum ar fi:-daca corticoterapia este necesara se mentine doza cea mai mica posibila, recurgand la tratamentul combinat cu un antiinflamator nesteroidian;-sa nu se foloseasca niciodata doua medicamente fara a se cunoaste potenta efectului si doza optima pentru cel putin unul dintre ele;

12-pentru a se ajunge la schema de dozare optima in tratamentul asociat se dozeaza glucocorticoidul treptat pana la doza minima necesara se adauga antiinflamatorul nesteroidian in doza zilnica potrivita, administrare de lunga durata, dupa cca 3 zile se

reduce in continuare doza de glucocorticoizi pana la atingerea unei noi doze minime necesare. In acest stadiu se face o noua incercare de a reduce treptat doza de nesteroid cat mai mult posibil. Se administreaza doze de glucocorticoid dimineata si se fractioneaza nesteroidul in timpul zile.

3.2.CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE (AINS):

1.Butilpirazolidiene2.Derivati de acid acetic si substante inrudite3.Oxicam4.Derivati de acid propionic5.Fenamati6.Coxibe7.Alte antiinflamatoare/antireumatice nesteroidiene8.Antiinflamatoare/antireumatice in combinatii9.Antireumatice specific

AINS sunt substante dein grupa analgezice-antipiretice antiinflamatoare la care predomina efectul antiinflamator si se utilizeaza aproape exclusive in acest scop.

ACIDUL ACETILSALICILIC-Reactiile adverse pe care le poate da: discomfort gastric, greturi, vome, ulcere, hemoragii digestive, reactii alergice, urticarii, eruptii cutanate si eruptii nervoase, cefalee, ameteli;-Indicat in tratmentul de durata, in reumatismele inflamatorii cornice, mai ales in poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, artroze dureroase;-Tratamentele in afara afectiunilor reumatice: otite, hemoroizi, unele afectiuni stomatologice, tromboflebite;-Contraindicatiile deriva de la reactiile adverse: ulcere gastro-duodenale, alergii, HTA

13

Derivatii de butilpirazolidina

Substanta: FENILBUTAZONAMedicamentul: FENILBUTAZONAFirme producatoare:

-Antibiotice, Romania;-Sintofarm, Romania;-Argesfarm, Romania;-Europharm, Romnia;-Biogalenica, Romania;

FENILBUTAZONA-Forme de prezentare: drajeuri, supozitoare, unguent-Indicatii: in afectiuni reumatice importante-Unguentul este indicat in afectiuni reumatice, flebite-Supozitoarele –antiinflamatoare sunt indicate in special in hemoroizi-Tratamentul nu va depasi 10 zile

Derivati de Acid acetic si substante inrudite

Substanta: INDOMETACINMedicamente:

INDOMETACINFirme producatoare:

-Antibiotice, Romania;-Arena, Romania;-Helcor, Romania;-Terapia, Romania;-Magistra C&C, Romania-Aesculap, Romania;-Europharm, Romania;-Iassyfarm, Romania;-Argesfarm, Romania;-Remedia, Romania;-Sintofarm, Romania;-Santa, Brasov-Romania

14INDOMETACIN-Forma de prezentare: Tablete, supozitoare, unguent-Actiune: intense, bine suportat la doze mici pe perioade limitate

-Reactii adverse: frecvente, uneori grave-Administrare: 3 tbl/zi dupa mese

Substanta: SULINDACMedicamente:

SINDAC 200 (Hikma, Iordania)

Substanta: DICLOFENACMedicamente:

ALMIRAL (Medochemie, Cipru)

DICLOFENAC-Antibiotice, Romania;-Terapia, Romania;-Bellona, Romania;-Argesfarm, Romania;-Helcor, Baia-Mare, Romania;-Magisra C&C, Romania;-Sintofarm, Romania;

DICLOFENAC RETARD (Terapia, Romania)

DICLOBERL-50 (Berlin Chemie, Germania)

DICLOFENAC DUO (Bristol-Myers Sqquib, Ungaria)

DICLOFENAC SODIC-Iassyfarm, Romania;-Promedic, Romania;-Santa, Brasov-Romania;-Remedia, Romania;

DIKLOFEN (Galenika, Iugoslavia)

N-DICLOFENAC (Nordfarm, Romania)

DECLOPHEN (Pharco, Egipt)

DICLOGESIC (Dar Al Dawa, Iordania)

15

EPIFENAC (Eipico, Egipt)

FORGENAC (Lab, Chim, Pharm, Italia)

NOVO-DIFENAC (Novopharm, Canada)

REUMAVEK (Faran, Grecia)

REFEN (Hernofarm, Yugoslavia, Rornania) SANFiNAC (Sanofi Synthelabo, Anglia) TRATUL (Gerot, Austria)

VOLTAREN (Novartis, Elvetia)

VOTREX (Hikma, lordania)

VURDON (Help, Grecia)

DICLOFENAC -Forma de prezentare: tablete, unguente, supozitoare -Unul dintre cele mai active antiinflamatoare nesteroidiene cu toleranta clinica deosebita -Exista si preparate retard administrate 1-2 /zi -Administrare: - forma injectabila -concentratie 75 mg/fiola, 1-2 fiole pe zi in cazuri mai grave;

- supozitoarele sunt indicate a fi administrate numai seara; - doza de intretinere- 3 tbl/zi

Substanta: KETOROLA C Medicamente:

KETOROL (Reddy’s, India)

KETOROL -Forme de prezentare: comprimate si solutie injectabila -Absorbtie rapida digestiva -Indicatii: folosit in tratarnentul de scurta durata al durerii -Administrare: 3 tbl/zi (cam Ia 8 ore) -Nu se administreaza mai mult de 5 zile

16

Oxicami

Substanta: PIROXICAM Medicamente: BLEDURAN (Anafarm, Grecia)

FELDENE (Pfizer, SUA)

HOTEMIN (Egis, Ungaria) MEDPIROXICAM (Medipharma Serv, Romania)

PIROXAL (Salvia Pharm, Romania)

POLIPROX (Nicofarm, Romania) SOTILEN (Medochemie, Cipru)

PJROXIAM-Mark Int., Romania, -Terapia, Romania; -Amiocen, Romania; -Promedic, Roamnia; -LabormMed Pharma, Romania; -Laropharm, Romania; -Fabiol, Romania; -Antibiotice, Romania; -Helcor, Romania; -Sintofarm, Romania.

PIROXICAM -Efecte intense comparativ cu Indometacinul -Indicatii: foarte bun in poliartrita reumatoida -Actiune de durata -Administrare: 1 doza/zi, dupa masa -Toleranta buna -Forme de prezentare: supozitoare, unguent, tablete

Substanta: TENOXICAM Medicamente: NEO-ENSUDIX (Anafarm, Grecia)

17TICLOTIL (Hoffmann La Roche, Elvetia) TENOKTIL (Eczacibasi Ilac, Turcia)

TENOXICAM (LaborMed Pharma, Romania)

Substanta: LORNOXICAM Medicamente:

XEFO (Nycomed, Austria)

Substanta: MELOXICAM Medicamente:

MOVALIS MOVAJIS -Forme de prezentare: comprimate, supozitoare, fiole -Se preziata in 2 concentratii: 7,5mg ; 15 mg -Indicat in: osteoartrita, artrita reumatoida, spondilita ankilopoetica -Administrare: oral, initial 7,5mg o data pe zi. Se poate creste la 15mg

Derivati de acid propionic

Substanta: IBUPROFEN Medicamente:

ANTIDOL (Europharm, Romania) FASPIC (Zambon, Italia) IBUGESIC (Dar Al Dawa, Iordania) IBUPROFEN (Arena Group, Romania)

IBUSAN (Sanofi Winthrop, Belgia)

MARCOFEN (Glaxo Wellcome, Egipt)

18

NUROFEN (Boots Co., Anglia) PROTOPEN 400 (Vogen, Cipru)

PADUDEN (Terapia, Romania)

PROFINAL (Julphar, Emiratele Arabe)

REUPROFEN (Helcor, Romania) RUPAN (Medochemie, Cipru) UPFEN (Upsa, Franta)

lBUFROFEN -Actiune: mai redusa decat Indometacinul, dar toleranta digestiva superioara -Administrare: 3 cpr/zi

Substanta: NAPROXEN Medicamente:

NAPROXEN-500 (Aegis, Cipru) NOPAIN (Hikrna, lordania) NYCOPREN (Nycomed, Norvegia) REUXEN 250 si 500 (Helcor, Romania)

SANAPROX (Sanofi Synthelabo, Franta)

NAPROXEN -Actiune: asemanatoare cu Ibuprofenul -Administrare: 1 tbl/6 ore apoi se poate injumatati doza

Substanta: KETOPROFEN Medicamente:

FLEXEN (Life Pharma, Italia) 19

KETONAL(Lek, Slovenia)

KETOPROFEN (Terapia, Romania)

PROFENID (Aventis, Franta)

KETOFROFEN -Efecte intense asemanatoare cu Indometacin, dar efect analgezic mai redus -Doza maxima zilnica: oral si intrarectal 200mg

Substanta: DEXKETOPROFEN Medicamente:

TADOR (Berlin Chemie, Germania)

TADOR - Tratament de scurta durata pentru durere slaba-moderata; dismenoree.

Fenamati Substanta: ACIDUL MEFENAMIC Medicamente:

VIDAN (Vianex, Grecia)

VIDAN -Administrare: 3cpr/zi

Coxibe

Substanta: CELECOXIB Medicamente:

CELEBREX (Pfizer, USA)

20

Substanta: PARECOXIB Medicamente:

DYNASTAT (Pharmacia EElG, Anglia)

Substanta: ETORICOXIB Medicamente:

ARCOXIA (Merck Sharp & Dohne, Elvetia)

Alte antiinflamatoare/antireumatice nesteroidiene

Substanta: NABUMETON Medicamente:

RELIFLEX

Substanta: ACIDUL NIFLUMIC Medicamente:

NOVOPONE (Santa Balanos, Grecia) NIFLURIL (Upsa, Franta)

NIFLURIL -Forme de prezentare: comprimate, supozitoare, unguent, gel -Efecte adverse - moderate -Administrare: 3cpr/zi

Substanta: NIMESULID Medicamente:

AULIN (Helsinn Birex, Irlanda)

LEMESIL (Anfarm, Grecia)

MESID (Bioprogress, Italia)

NIMESIL (Guidotti, Italia)

NIMESULID (Magistra, Romania)

21

NIMESULID -Absorbtie digestiva rapida -Indicatii: foarte bun in inflamatiile articulare si ale tesuturilor moi; in dureri postoperatorii post-traumatice; febra si dureri, inflamatii acute ale cailor respiratorii superioare -Reactii adverse: mai putine ca la celelalte antiinflamatoare -Administrare: 2 tbl/zi

Substanta: MORNIFLUMATE Medicamente:

NIFLURIL (Upsa, Franta)

Substanta: SERRAPEPTA ZA Medicamente:

BRASAN (Vianex, Grecia)

Antiinflamatoare/antireumatice in combinatii

ARTHROTEC ARTHROTEC 75 (Searle, Anglia) -Contine: Diclofenac si Misoprostol

BOICIL FORTE -extract total purificat de Heleborus species; -Utilizat in: afectiuni diverse reumatice, nevralgii, migrene

Antireumaticele specifice 1.Saruri de aur 2.Penicilamina 3.Agenti antireumatici specifici imunomodulatori

1.SARURI DE AUR -Actiunea acestui medicament se instaleaza lent in decurs de cateva luni -Indicatii: artrite reumatoide rezistente la antiinflamatoarele nesteroidiene amintite -Administrare: intramuscular saptamanal; la inceput doze mici crescute progresiv pana la doza totala specifica fiecarui produs -Tratamentul de intretinere este lunar -Durata — in functie de toleranta

22

Medicamente:

TAUREDON (Byk Gulden, Germania)

TAUREDON -Concentratie: 10mg, 20mg, 40mg -Se foloseste saptamanal o singura doza de 10mg, 20mg sau 40mg i.m. profund si tratamentul dureaza aproximativ 3 luni.

2.PENICILAMINA -Actiune: antiinflamatoare prin stimularea imunitatii celulare; -Utilizat in: tratamentuI de fond al poliartritei reumatoide in caz de ineficacitate a altor antiinflamatoare in formele progresive cu tendinte la anchiloza

Medicamente: CUPRENIL (Polfa, Polonia)

CUPRENIL -Administrare: 300 mg/zi in prima luna(oral), se creste la 600mg/zi in cea de-a doua luna -administrarea se face pe stomacul gol

3.AGENTI ANTIREUMATICl SPECIFICI IMUNOMODULATORI

Substanta: LEFLUNOMIDA Medicamen tul:

ARAVA (Aventis, Germania)

ARAVA -Actiune specifica: in artrita reumatoida -Reactii adverse: tendinta usoara de cresterea tensiunii arteriale -Concentratii: 10mg, 20mg, 100mg

23

CONCLUZIE

Cu toate progresele realizate in ultimii ani in domeniul bolii reumatismale, principalele probleme legate de aceasta afectiune continua sa fie dezbatute. Aceasta se datoreaza faptului ca nu este unanim admis agentul patogenic al bolii, iar mecanismele de producere sunt incomplet elucidate.

Problema bolii reumatismale este cu adevarat un exemplu de afectiune complexa, fiind pe drept considerata ca o problema sociala.

Aceasta se datoreaza, pe de o pane faptului ca rezolvarea el implica masuri de ordin social, care tin de ameliorarea conditiilor de munca si de viata, si, pe de alta parte, faptului ca actiunea de combatere a bolii presupune o buna organizare, care sa permita interventia medicului de Ia diagnosicul precoce pana Ia recuperarea functionala si reincadrarea in munci adecvate a fostului bolnav.

De asemenea stadiul actual al cunostintelor in domeniul reumalismului pun accent pe formele initiale ale bolii si pe profilaxie.

Avand in vedere ca boala reumatismala este o unitate, se resimte o unificare a cabinetelor de reumatologie din reteaua de pediatrie si adulti pentru a se putea urmari evolutia bolii reumatismale sub toate aspectele ei si la toate varstele.

Daca tratamentul in spital reprezinta un element foarte important terapeutic, un alt element aproape tot atat de important este urmarirea bolnavului in timp.

Problernele organizatorice ale bolii reumatismale constituie inca un obiect de studiu a numeroase centre si organizatii nationale si internationale.

Fenomenele imuno-biologice care au loc in boala reumatismala sunt influentate de starea functionala a glandelor endocrine. Cercetarile moderne asupra acestei probleme sunt numeroase si au dus la imbogatirea arsenalului terapeutic cu medicatii de mare eficacitate.

24

NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Activitatea din farmacii cu circuit deschis si inchis, puncte farmaceutice. drogherii si magazine tehnico-medicale:

Art. 373. Desfacerea medicamentelor in punctele si unitatile farmaceutice se va efectua in conformitate cu reglementarile M.S.

Art. 374. Depozitarea medicamentelor si a materialelor in dulapuri, pe rafturi, pe stelaje se va face in asa fel incat sa nu fie depasita sarcina maxima admisa pentru mobilierul respectiv.

Art. 375. Substantele inflamabile si explozive vor fi depozitate in spatii special amenajate, asigurandu-se aerisirea acestor spatii, precum si etanseitatea recipientelor.

Art. 376. Pastrarea substantelor toxice si a produselor care contin substante toxice se va face in recipiente de sticla etanse; recipientele fragile vor fi protejate cu cadre metalice sau din lenin, nuiele, plastic, spatiul dintre recipient si cadru se va umple cu materiale absorbante alese astfel incat la spargerea recipientului, continutul sa nu intre in reactie cu materialul absorbant.

Art. 377. Medicamentele prevazule in tabelul ,, Venena” vor fi pastrate sub cheie, intr-un dulap cu usi din lemn masiv, fara geam. Dulapul va purta inscriptia ,,VENENA “. Cheia dulapului va fi pastrata de catre seful unitatii sau de catre farmacistul desemnat in acest scop.

Art. 378. Medicamentele puternic active cuprinse in tabelul ,,Separanda” vor fi pastrate in dulapuri separate, purtand inscriptia ,,SEPARANDA “.

Art. 379. Medicamentele care contin substante toxice vor fi pastrate in dulapuri din lemn masiv sau metal, asigurate cu cheie. Dulapurile vor fi amplasate in incaperi special amenajate. Incaperile vor fi prevazute Ia usi si ferestre cu gratii metalice.

Art 380. Manipularea substantelor toxice se va face numai cu ustensile destinate acestui scop si care vor fi spalate si pastrate separat.

Art. 381. Toxinele care degaja vapori (acidul cianhidric si sarurile sale etc.) vor fi depozitate si pastrate in afara oficiilor de lucru, in incaperile separate, prevazute cu instalatii de ventilare.

Art. 382. La utilizarea toxicelor de uz se vor respecta prevederile prezentelor norme.

Art 384. Se interzice accesul cu flacari deschise in spatiile de lucru in care se depoziteaza si manipuleaza lichide inflamabile si volatile. Lichidele vor fi incalzile numai pe baza de abur. 25

BIBLIOGRAFIE GENERALA

1.Dumitru Dobrescu, “Farmacoterapie”, ed.Medicala, Bucuresti, 1981;

2.Malvina Naghiu, Dan Cristian Carp, “Tratamentul medicamentos al bolilor reumatismale”;

3.C. Borundel, “Manual de medicina interna”, ed.Medicala, Bucuresti, 1979;

4.R. Paun, “Terapeutica medicala”, vol.C, ed.Medicala, Bucuresti, 1982;

5.Memomed 2010;

6.F.R X;

7.Agenda Medicala 2011.

26

27

28

29

30

31

32

33

34