190659161-Epoca-Veche 41
1
40 | Pagină 40 Literatura Veche Asemenea lor, se va strădui „să umple diferitele goluri ale culturii române prin opere cu un caracter foarte variat”. După terminarea studiilor este un timp profesor la Blaj. Nu s-a hirotonit, a optat pentru Liov, unde, prin concurs, obţine postul de secretar juridic la Tribunalul provincial, apoi va fi judecător la Curtea de Apel. A rămas până la sfârşitul vieţii la Liov, unde , pe lângă obligaţiile profesionale, a scris lucrări – rămase în manuscris sau publicate – din diferite domenii. Notăm doar câteva titluri din lingvistică, istorie, pedagogie şi drept: „Temeiurile gramaticii româneşti” (manuscris), „Teoria ortografiei româneşti cu litere latineşti” (manuscris), „Lexicon românesco-nemţesc şi nemţesco-românesc” , Liov, 1812, „De originibus populorum Transylvaniae” , „Codul penal”, Liov, 1807, „Codul civil” , Liov, 1812, „Carte trebuincioasă pentru dascălii şcoalelor de jos” , Viena, 1786, dar s-a remarcat şi ca traducător. Literatura beletristică o începe cu poemul neterminat „Trei viteji”. Operei literare „Ţiganiada sau Tabăra ţiganilor”, poemation eroi- comico- satiric, îi rezervăm însă un spaţiu distinct. Prima variantă, mai stufoasă, a fost terminată la 1800, iar a doua, mai echilibrată şi armonioasă, la 1812. Publicarea operei s-a făcut însă târziu, în 1875 şi 1877, a primei variante, de către Th. Codrescu şi în 1925, a celei de a doua variante, de către G. Cardaş. Înainte de elaborarea „Ţiganiadei”, I. Budai-Deleanu a intenţionat să scrie o operă de mari proporţii, o epopee, posibilitate de a cânta eroii naţionali în poezie, dar îşi dă seama că pentru o asemenea lucrare „epicească” trebuie „o limbă bine lucrată”. Este motivul pentru care renunţă la o epopee eroică şi preferă să scrie „o lucrare poetică întru care am amestecat într-adins lucruri de şagă, ca mai lesne să se înţeleagă şi să placă”. Oricum, este conştient că prin „Ţiganiada” el „a introdus un gust nou în poezia românească”. În „Epistolie închinătoare…” care deschide opera, I. Budai-Deleanu încredinţează cititorii de originalitatea poemului: „...această operă nu este furată, nici împrumutată de la vreo altă limbă, ci chiar izvoditură noao şi orighinală românească”. Atrage atenţia că poemul este o alegorie, în multe locuri, „prin ţigani să înţăleg ş-alţii, carii tocmai aşa au făcut şi fac, ca şi ţiganii oarecând”, dar „cel înţălept va înţălege”. Era o practică în
-
Upload
anthony-brewer -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
description
u
Transcript of 190659161-Epoca-Veche 41
-
40 | P a g i n
40 Literatura Veche
Asemenea lor, se va strdui s umple diferitele goluri ale culturii romne
prin opere cu un caracter foarte variat.
Dup terminarea studiilor este un timp profesor la Blaj. Nu s-a
hirotonit, a optat pentru Liov, unde, prin concurs, obine postul de
secretar juridic la Tribunalul provincial, apoi va fi judector la Curtea de
Apel.
A rmas pn la sfritul vieii la Liov, unde , pe lng obligaiile
profesionale, a scris lucrri rmase n manuscris sau publicate din
diferite domenii. Notm doar cteva titluri din lingvistic, istorie,
pedagogie i drept: Temeiurile gramaticii romneti (manuscris),
Teoria ortografiei romneti cu litere latineti (manuscris), Lexicon
romnesco-nemesc i nemesco-romnesc , Liov, 1812, De originibus
populorum Transylvaniae , Codul penal, Liov, 1807, Codul civil , Liov,
1812, Carte trebuincioas pentru dasclii coalelor de jos , Viena, 1786,
dar s-a remarcat i ca traductor. Literatura beletristic o ncepe cu
poemul neterminat Trei viteji.
Operei literare iganiada sau Tabra iganilor, poemation eroi-
comico- satiric, i rezervm ns un spaiu distinct. Prima variant, mai
stufoas, a fost terminat la 1800, iar a doua, mai echilibrat i
armonioas, la 1812. Publicarea operei s-a fcut ns trziu, n 1875 i
1877, a primei variante, de ctre Th. Codrescu i n 1925, a celei de a
doua variante, de ctre G. Carda.
nainte de elaborarea iganiadei, I. Budai-Deleanu a intenionat s
scrie o oper de mari proporii, o epopee, posibilitate de a cnta eroii
naionali n poezie, dar i d seama c pentru o asemenea lucrare
epiceasc trebuie o limb bine lucrat. Este motivul pentru care
renun la o epopee eroic i prefer s scrie o lucrare poetic ntru care
am amestecat ntr-adins lucruri de ag, ca mai lesne s se neleag i s
plac. Oricum, este contient c prin iganiada el a introdus un gust
nou n poezia romneasc.
n Epistolie nchintoare care deschide opera, I. Budai-Deleanu
ncredineaz cititorii de originalitatea poemului: ...aceast oper nu este
furat, nici mprumutat de la vreo alt limb, ci chiar izvoditur noao i
orighinal romneasc. Atrage atenia c poemul este o alegorie, n
multe locuri, prin igani s nleg -alii, carii tocmai aa au fcut i fac,
ca i iganii oarecnd, dar cel nlept va nlege. Era o practic n
