190659161-Epoca-Veche 32.pdf
1
31 | Pagină 31 Literatura Veche Scris la o vîrstă înaintată, Letopiseţul Ţării Moldovei prezintă 82 de ani din istoria acestei provincii. E o perioadă la fel de dramatică precum a fost şi anterioară, culminînd cu instaurarea domniilor fanariote. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija-vodă pînă la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat este prima cronică ce n-a fost scrisă din porunca vreunui domnitor, autorul ei afirmîndu-se drept «scriitor artist». Spre deosebire de Grigore Ureche şi de Miron Costin, el n-a făcut studii şi, prin urmare, n-a avut un stil elaborat conform canoanelor, ci a narat faptele istorice în limba română vorbită, explorînd resursele de expresivitate ale acesteia şi, concomitent, minele de aur ale folclorului autohton. Cronica neculceană se constituie din situaţii simple, dar şi din fapte neverosimile şi fenomene miraculoase, ca lupii antropologi, lăcrimarea icoanei Precistei ş.a. Personajele plăsmuite de acest cronicar sunt mai bine individualizate decît în operele celorlalţi confraţi întru istoriografia medievală. Neculce a scris în limba română vorbită a timpului său, valorificînd scriptic - întocmai ca, un secol şi jumătate mai tîrziu, Creangă-resursele ei de expresivitate şi exploatînd implicit zăcămintele de înţelepciune ale creaţiei anonime. Sursele intelectual formative ale personalităţii cronicarilor erudiţi au fost Biblia şi scrierile clasice. Spiritul neculcean se nutreşte din Biblie şi din cultura de expresie orală a poporului său. Păstrînd sevele şi simpleţea vorbirii populare - învăluită în miresme de tămîie - limba lui Ion Neculce, punctată fatal de turcisme cînd utilizează termeni militari, se apropie mai mult decît a oricărui alt autor din epoca veche de limba română literară, cristalizată în secolul al XIX-lea, putînd fi, în consecinţă, receptată şi azi, fără nici o dificultate. Dacă nu face operă de curată ficţiune, Neculce este în orice caz un evocator autentic al trecutului şi cînd povesteşte întîmplări, în care el însuşi a luat parte, un neîntrecut memoralist. Ironia este calitatea principală a expunerii lui Ion Neculce, cronicar moralist ca şi Miron Costin, dar cu o predispoziţie mai mare spre jovialitate. Portretele lui Neculce realizează o imagine sugestivă a personajului, sub raport fizic şi moral: « Acesta Dosoftei mitropolit-scrie el despre traducătorul în versuri al Psaltiriinu era un om prost de felul lui. Şi era neam de mazil; pre învăţat, multe limbi ştie: elineşte, latineşte, sloveneşte şi altă adîncă carte şi-nvăţătură, deplin cărturar şi cucernic, şi blînd ca un miel.În ţara noastră pe-această vreme nu este om ca acela…» Letopiseţul Ţării Moldovei… a lui Ion Neculce este opera,în primul rînd, a unui scriitor care, fără îndoială, a devenit exploratorul modalităţii comunicării literare. De aceea, opera sa este ultima din şirul cronicilor cronicăreşti realizate la noi, aproriindu-se mai mult de ficţionalitate decît de arhivistica factologiei calendaristice, fiind o carte de mărturisire de adevăr, nu de stricta consemnare rigidă a acestuia. El
-
Upload
anthony-brewer -
Category
Documents
-
view
223 -
download
6
Transcript of 190659161-Epoca-Veche 32.pdf
-
31 | P a g i n
31 Literatura Veche
Scris la o vrst naintat, Letopiseul rii Moldovei prezint 82 de ani din istoria acestei provincii. E o perioad la fel de dramatic precum a fost i anterioar, culminnd cu instaurarea domniilor fanariote.
Letopiseul rii Moldovei de la Dabija-vod pn la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat este prima cronic ce n-a fost scris din porunca vreunui domnitor, autorul ei afirmndu-se drept scriitor artist. Spre deosebire de Grigore Ureche i de Miron Costin, el n-a fcut studii i, prin urmare, n-a avut un stil elaborat conform canoanelor, ci a narat faptele istorice n limba romn vorbit, explornd resursele de expresivitate ale acesteia i, concomitent, minele de aur ale folclorului autohton. Cronica neculcean se constituie din situaii simple, dar i din fapte neverosimile i fenomene miraculoase, ca lupii antropologi, lcrimarea icoanei Precistei .a. Personajele
plsmuite de acest cronicar sunt mai bine individualizate dect n operele celorlali confrai ntru istoriografia medieval. Neculce a scris n limba romn vorbit a timpului su, valorificnd scriptic - ntocmai ca, un secol i jumtate mai trziu, Creang-resursele ei de expresivitate i exploatnd implicit zcmintele de nelepciune ale creaiei anonime. Sursele intelectual formative ale personalitii cronicarilor erudii au fost Biblia i scrierile clasice. Spiritul neculcean se nutrete din Biblie i din cultura de expresie oral a poporului su. Pstrnd sevele i simpleea vorbirii populare - nvluit n miresme de tmie - limba lui Ion Neculce, punctat fatal de turcisme cnd utilizeaz termeni militari, se apropie mai
mult dect a oricrui alt autor din epoca veche de limba romn literar, cristalizat n secolul al XIX-lea, putnd fi, n consecin, receptat i azi, fr nici o dificultate. Dac nu face oper de curat ficiune, Neculce este n orice caz un evocator autentic al trecutului i cnd povestete ntmplri, n care el nsui a luat parte, un nentrecut memoralist. Ironia este calitatea principal a expunerii lui Ion Neculce, cronicar moralist ca i Miron Costin, dar cu o predispoziie mai mare spre jovialitate. Portretele lui Neculce realizeaz o imagine sugestiv a personajului, sub raport fizic i moral:
Acesta Dosoftei mitropolit-scrie el despre traductorul n versuri al Psaltiriinu era un om prost de felul lui. i era neam de mazil; pre nvat, multe limbi tie: elinete, latinete, slovenete i alt adnc carte i-nvtur, deplin crturar i cucernic, i blnd ca un miel.n ara noastr pe-aceast vreme nu este om ca acela
Letopiseul rii Moldovei a lui Ion Neculce este opera,n primul rnd, a unui scriitor care, fr ndoial, a devenit exploratorul modalitii comunicrii literare. De aceea, opera sa este ultima din irul cronicilor cronicreti realizate la noi, aproriindu-se mai mult de ficionalitate dect de arhivistica factologiei calendaristice, fiind o carte de mrturisire de adevr, nu de stricta consemnare rigid a acestuia. El
