190659161-Epoca-Veche 26

25 | P a g i n ă 25 Literatura Veche Se crede că s -a născut în jurul anului 1590 şi se ştie că a fost fiul unui boier ajuns mare vornic în Moldova pe la finel veacului al XVI-lea. Îşi face studiile universitare în Polonia ceea ce înseamnă că are o solidă cultură clasică, deoarece î Polonia, ţară catolică, se învăţa latineşte şi se studia cultura greco - latină. Gricore Ureche a scris o cronică istorică întitulată Letopiseţul Ţării Mold ovei (…). În această carte, el cuprinde evenimentele istorice de la descălecatul lui Dragoş Vodă pînă la a doua domnie a lui Aron Vodă, adică petrecute între anii 1359 şi 1595. Ureche şi -a scris cronica sub domnia lui Vasile Lupu, al cărui dregător de frunte şi sfernic apropiat a fost. Sub influenţa concepţiilor umaniste, cronicarul nostru va sublinia originea romană a neamului românesc, unitatea etnică a românilor din toate ţinuturile danubiano -carpatice, caracterul latin al limbii române: « de la Râm ne tragem şi cu ale lor cuvinte ni -s amestecate». «Rumânii, cîţi se află lăcuitori în Ţara Ungurească şi în Ardeal şi la Maramoroşu, de laun loc sîntu cu moldovenii şi toţi de la Râm se trag». În Polonia şi -a găsit Ureche principalele surse de informaţie: fie în cronici scrise chiar în poloneză, ca în special Kronika polska (Cracovia,1597) a lui Joachim Bielski sau în lucrări latineşti ale unor polonezi, fie în opere occidentale în limba latină, precum Cosmografia din 1595 a olandezului Gerard Mercator (Gerard Kremer). Printre surse, cronicarul însuşi menţionează şi un letopiseţ intern («letopiseţul nostrum cel moldovenescu»), atribuit de Miron Costin lui Eustratie Logofătul. Pentru perioada istorică mai apropiată, Grigore Ureche s -a slujit şi de amintirile tatălui său. Grigore Ureche scrie letopiseţul «din dragostea tării», cum observă Miron Costin, continuatorul său, şi cum, de altfel, însuşi mărturiseşte. Îi înţelege pe înaintaşi că nu «s -au nevoit» să facă începătura Cărţii Neamului, fiindcă «n -au avut de unde strînge cărţi», că, pe lăngă lipsa de instruire, n -au avut nici răgazul necesar şi « au scris mai mult den basme şi den poveşti» . Letopiseţul tre buie să f ie pent ru gener aţiile ca re vor urma u n izvor d e înţelepciune, să ofere oglinda vieţii strămoşilor, să fixeze, în memoria lumii, nu numai a neamului, «începătura» (adică actul de naştere ca popor ) momente importante ale evoluţiei. Relatarea istorică are finalitate morală (« să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să le fie de învăţătură» ), apără demnitatea ţării, a poporului. Un popor fără scrisoare ( istorie ca operă scrisă, dar sensul poate fi extins) ajunge « să se asemene fierălor şi dobitoacelor celor mute şi fără minte». De aceea, Ureche mărturiseşte efortul de « a afla cap şi începătură moşilor, de unde au izvorât în ţară şi s -au mulţit şi s -au lăţit, ca să nu să înece a toate ţările anii trecuţi şi să nu să ştie ce s -au lucrat… ». Letopiseţul lui Grigore Ureche înfăţişează evenimentele de la «descălecatul al doilea», întemeierea Moldovei (1359), pînă la a doua domnie a lui Aron Vodă (1594). Va fi publicat pentru prima da tă în 18 52 de către Miha il Kogăln iceanu. C ronicar ul este pe alocu ri

Upload
anthony-brewer
Category

Documents
view
212
download
0

Embed Size (px):

description

Transcript of 190659161-Epoca-Veche 26

25 | P a g i n

25 Literatura Veche

Se crede c s-a nscut n jurul anului 1590 i se tie c a fost fiul unui boier ajuns mare vornic n Moldova pe la finel veacului al XVI-lea. i face studiile universitare n Polonia ceea ce nseamn c are o solid cultur clasic, deoarece Polonia, ar catolic, se nva latinete i se studia cultura greco-latin. Gricore Ureche a scris o cronic istoric ntitulat Letopiseul rii Moldovei (). n aceast carte, el cuprinde evenimentele istorice de la desclecatul lui Drago Vod pn la a doua domnie a lui Aron Vod, adic petrecute ntre anii 1359 i 1595. Ureche i-a scris cronica sub domnia lui Vasile Lupu, al crui dregtor de frunte i sfernic apropiat a fost. Sub influena concepiilor umaniste, cronicarul nostru va sublinia originea roman a neamului romnesc, unitatea etnic a romnilor din toate inuturile danubiano-carpatice, caracterul latin al limbii romne: de la Rm ne tragem i cu ale lor cuvinte ni-s amestecate. Rumnii, ci se afl lcuitori n ara Ungureasc i n Ardeal i la Maramorou, de laun loc sntu cu moldovenii i toi de la Rm se trag. n Polonia i-a gsit Ureche principalele surse de informaie: fie n cronici scrise chiar n polonez, ca n special Kronika polska (Cracovia,1597) a lui Joachim Bielski sau n lucrri latineti ale unor polonezi, fie n opere occidentale n limba latin, precum Cosmografia din 1595 a olandezului Gerard Mercator (Gerard Kremer). Printre surse, cronicarul nsui menioneaz i un letopise intern (letopiseul nostrum cel moldovenescu), atribuit de Miron Costin lui Eustratie Logoftul. Pentru perioada istoric mai apropiat, Grigore Ureche s-a slujit i de amintirile tatlui su. Grigore Ureche scrie letopiseul din dragostea trii, cum observ Miron Costin, continuatorul su, i cum, de altfel, nsui mrturisete. i nelege pe naintai c nu s-au nevoit s fac nceptura Crii Neamului, fiindc n-au avut de unde strnge cri, c, pe lng lipsa de instruire, n-au avut nici rgazul necesar i au scris mai mult den basme i den poveti. Letopiseul trebuie s fie pentru generaiile care vor urma un izvor de nelepciune, s ofere oglinda vieii strmoilor, s fixeze, n memoria lumii, nu numai a neamului, nceptura (adic actul de natere ca popor) momente importante ale evoluiei. Relatarea istoric are finalitate moral ( s rmie feciorilor i nepoilor, s le fie de nvtur ), apr demnitatea rii, a poporului.

Un popor fr scrisoare ( istorie ca oper scris, dar sensul poate fi extins) ajunge s se asemene fierlor i dobitoacelor celor mute i fr minte. De aceea, Ureche mrturisete efortul de a afla cap i nceptur moilor, de unde au izvort n ar i s-au mulit i s-au lit, ca s nu s nece a toate rile anii trecui i s nu s tie ce s-au lucrat . Letopiseul lui Grigore Ureche nfieaz evenimentele de la desclecatul al doilea, ntemeierea Moldovei (1359), pn la a doua domnie a lui Aron Vod (1594). Va fi publicat pentru prima dat n 1852 de ctre Mihail Koglniceanu. Cronicarul este pe alocuri