190659161-Epoca-Veche 15

2
  14 | Pagin ă  14 Literatura Veche Treptat, apar personalităţi culturale de vază, care se afirmă ca autori de opere originale, marcate de talent, sau ca traducători şi editori înzestraţi: Mitropolitul Moldovei Varlaam, Mitropolitul Ardealului Simion Ştefan şi boierul muntean Udrişte Năsturel au contribuit esenţial la evoluţia limbii române pe întreg teritoriul Daciei Traiane. 2. “Scrisoarea boierului Neacşu” – primul document în limba română Scrisoare boierului Neacşu către Hans Benkner judele Braşovului (1521) este cea mai veche dovadă de scrier românească ajunsă la noi şi face parte din seria celor 120 d scrisori neliterare (se mai poate menţiona Scrisoarea lui Cocrişel , ostaş al lui Mihai Viteazul la 1600. Scr isoarea lui Ştefan cel Mare trimisă principilor europeni după victoria d la Vaslui) din secolul al XVI -lea elaborate în limba română. Spre deosebire de alte texte, scrisoarea boierului  Neacşu ar o limbă fluentă, presărată de expresii slavone care dovedesc anumită deprindere a scrisului în limba română. Datînd din 29 sau 30 iunie 1521, scrisoarea îl înştiinţează pe primarul Braşovului despr e pregătirile turcilor  pentru atacarea Ardealului şi Braşovului. Are valoare doc umentară şi literară.  Se mai păstrează în limba slavonă doar formulele de adresare, de încheiere, cîteva cuvinte ( ipac, iarăşi; za, despre). Boierul Neacşu foloseşte o limbă română curată, expresivă, apropiată de limba de azi. Rămîne greu de crezut că această limbă s-ar fi născut peste no apte, în mintea unui boier înspăimîntat:  «Ipac să ştii Domnia Ta că am frică mare şi Băsărab de acela lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre (…). Eu spui domnietale, iară Domniia ta esti înţelept şi aceste cuvinte să ţii Domniia ta la tine, să nu ştie oameni mulţi şi Domniele voastre să vă păziţi cum ştiţ i mai bine»

Transcript of 190659161-Epoca-Veche 15

  • 14 | P a g i n

    14 Literatura Veche

    Treptat, apar personaliti culturale de vaz, care se afirm ca autori de opere originale, marcate de talent, sau ca traductori i editori nzestrai: Mitropolitul Moldovei Varlaam, Mitropolitul Ardealului Simion tefan i boierul muntean Udrite Nsturel au contribuit esenial la evoluia limbii romne pe ntreg teritoriul Daciei Traiane.

    2. Scrisoarea boierului Neacu primul document n limba

    romn

    Scrisoare boierului Neacu ctre Hans Benkner judele Braovului (1521) este cea mai veche dovad de scrier romneasc ajuns la noi i face parte din seria celor 120 d scrisori neliterare (se mai poate meniona Scrisoarea lui Cocriel, osta al lui Mihai Viteazul la 1600. Scrisoarea lui tefan cel Mare trimis principilor europeni dup victoria d la Vaslui) din secolul al XVI-lea elaborate n limba romn. Spre deosebire de alte texte, scrisoarea boierului Neacu ar o limb fluent, presrat de expresii slavone care dovedesc anumit deprindere a scrisului n limba romn. Datnd din 29 sau 30 iunie 1521, scrisoarea l ntiineaz pe primarul Braovului despre pregtirile turcilor pentru atacarea Ardealului i Braovului. Are valoare documentar i literar. Se mai pstreaz n limba slavon doar formulele de adresare, de ncheiere, cteva cuvinte ( ipac, iari; za, despre). Boierul Neacu folosete o limb romn curat, expresiv, apropiat de limba de azi. Rmne greu de crezut c aceast limb s-ar fi nscut peste noapte, n mintea unui boier nspimntat:

    Ipac s tii Domnia Ta c am fric mare i Bsrab de acela lotru

    de Mahamet beg, mai vrtos de domniile voastre (). Eu spui

    domnietale, iar Domniia ta esti nelept i aceste cuvinte s ii

    Domniia ta la tine, s nu tie oameni muli i Domniele voastre s

    v pzii cum tii mai bine