Marf aTreben

SAnAtatedln tarmaclaDomnulul

PLANSA I

Turi!a-mare(Ag ri rno n i a e u pato ri a)

Cimbrul(Thymus serpyllum)

Satyq. .l$rri

l'SdV*a olt'mu'lanrs,,

l[" r"acte-oFbfurl,lurcarcafla@;r

PI.ANSA II

(Allium ursinum)

Filimica(Calendula officinal

Ofgarca, iinzienele(Wrn)

(Taraxacu m off i c i nal e)

Cagul-popii, nalpa(Malva vulgaris)

ffr

.'(

f ;

Podbalul Brusturele(P qbs ites otri c i n al i s)

Pedicufa(Lycopodium clavatum)flussilago fartan)

PLANSA III

Uzica(Urtica dioica)

Titlneasa(Sym phytum offici nal e)

Coada-goricelului(Achi I I ea mi ll efol i u m)

Porumbul(Zea mays)

Ciubolica-cucului(Primula officinalis)

(Equisetum aruense)Creligoara(Alchemilla vulgaris)

Mugelelul(M atri c ari a cham o m i I I a)

PTAN9A fV

Pufu I i!a-cu-flori-m ici(Epilobi um paruifloru m)

Uzica-moart5-galbend(Lamium galeobdolon)

(Veroni ca offi c i nal i s)

(Acorus calamus)Splinula(Soli dago vi rga-au rea)

Sunitoarea(Hypericum pertoratum)

Abcese 1 1,17,24,53,1 19- ale cavitAlii bucale 56,102- ale coapsei30- dentare 56

accese:- de isterie 58,72- de nebunie 20

aciditate gastrica 38acnee 35,40,88activitate:

- biliarA 39- cardiacd 19,73- hepatica 39,64- intestinald 22- renald22

adenom 119agitatie 73alcool (interdiclie stricte) 82alergie 66,99

- facial i 11alunite 80,99,1 15amenoree 33amigdal i t i 1 1,1 9,56,1 02amnezie 19anasarcd 48,69anchilozd 20anemie 24,64,66,84anghin5 64

- pectorala 22,86anxietate 73apoplexie 14,16,60,88

- atac de 55,88- metode profilactice 89

arsuri 10,24,28,59,84- de soare 58- la stomac (piozis) 22,32

arteriosclerozi 1 9,31,71,72arterite 66artrite (guti) 1 0, 1 6, 1 7,36,39,44,

48,60,66,71 ,79,89artroza 89atrof ie m uscu lari 1 4,24,62,63,90auz slab 34,78,81avoft 13,24,90

Balonare 31,33,55- intestinala 36- stomacala 22,36

bdtdturi 53,67,80,84belie 14,84bilbiiali 79boli (afectiuni, maladii):

- ale aparatului digestiv 60- ale aparatului respiratot 14,41

INDEX ALFABETIC

- ale auzului datorate rdcelii 90- ale bronhi i lor 47- ale cdi lor ur inare 44,65,69- ale fum5torilor 47- ale gingiei35- ale glandelor 42- ale lar ingelui35- ale m5duvei osoase 22- ale mdduvei spinirii 55- ale muschiului cardiac 24- ale organelor pelviene

(genitale) 23,33,44,56,69- ale pancreasului 94- ale singelui 66- ale uterului (uterine) 26- articulare (ale incheieturilor)

24,44,77- biliare (ale veziculei biliare)39,

53,66,80- cardiace (de inimi) 16,73,86,

91- cardiovasculare 32- circulatorii (ale circulatiei

singelui) 91- cutanate (de piele)

25,26,27,31,53,71- cronice 31,32,70,71

- de astm 47- brongic 14,41,42,46- cardiac 81,97-

pulmonar 41,42- de gft 35,56- de gugd (ale glandeit i roide)

25,26,97- de ochi 22- de prostate 49- gastrice (de stomac) 80,82- gastro-intestinale 29- hepatice (de ficat) 29,39,42,

53,64,65,66,71 ,80- intestinale 56- maligne (canceroase) 29,80,

83,122- musculare (ale mugchilor)

24,62- nervoase (de nervi) 13,25,58- pulmonare (de pldmini) 46,47,

66- renale (de rinichi) 17,26,53,

56,64,65,69,80- specifice femeilor 24,69- splenice (de splinl)

39,64,66,71- vezicale (ale vezicii urinare)

17,42,56,64

brongitd 1 1,42,46,47,60,7 1- cronicS 14.19.46

Calcul (piatrd) 17,42,48- bi l iar 39.91 .103- renal 18,102- vezical ' l 6,18. '1 02

cancer:- al esofagului 1 13- al f icatului 118- al gangl ioni lor l imfat ic i 111- al glandei t i roide 117- al glandelor 42- al intest inelor 37,80,81,111- al laringelui 12,27,113- al l imbi i26,113- al oaselor 113- al organelor pelviene 21,114- al ovarelor 1 14- al pancreasului 1 14- al pielii 26,29,53,54,114- al pl5minului 22,37,1 1 5- al prostatei 50- al r in ichiului 115- al s inului 28,118- al stomacului 32,68,116- altesticulelor 117- al uterului 114- alvezici i ur inare 50- mijloc profilactic contra 19,74

catar vezical 48cataracta 53,92cdderea pdrului35cdlcii cu strat cornos 18celiachie 36chist 1 19cicatrice 75,84

- de pe urma operaliei29- de pe urma rdnilor (semnele

rinilor) 75,84ciclu (menstruatie) 1 3,22,23,33,

62,69,73,83,101- in pubertate 23,62- neregulat 21,58,73

cirozl hepaticd 44,64,1 1 Iciumd 84circei45

- la picior 45clorozd 25.36.66coj i35colicd:

- apendiculard 93- renaf5 44,48,79

col ic i 31,36,80,82- la sugari s icopi i i mici33,58

colite de putrefactie 35comedoane 25concentratia colesterolului (in

singe) 70congestie cerebr ala 22,7 3conjunctiviti 33constipatie 31,35,44,82.93, 1 02contuzii 14,29,60copii:

- bolnAviciosi, debili 14,24,41- cu tulbureri de vorbire 109- handicapali 108- mongoloizi 108- paralizali, cu spasme 108

cord mirit 64coree 25coxartrozd 89crampe:

- abdominale14,33- menstruale 14- musculare 45- stomacaf e 1 4,22,29,66,82

crdpdturiale pieti i42cresterea pdrului:

- excesivd 54- frumoasd 94

crispare 13,76crize',

- bi l iare 19,78; de epilepsie 14,28- hepatice 19

cruste 115- in nas 30,82- la ochi 108

curi depurativi 16,30,31 ,67curatirea:

- ficatului 35.53- singelui (depuratie) 16,19,22,

29,29,32,35, 39, 53, 55, 65, 69,70,71 ,90,1 13

- stomacului35,g6

Debilitate nervoasi 71deceplii5Tdeformdri 44,76,77degerdturi 28,35,37,7 zdepresiune 1 4,20,31,58,83deregldri:

- ale ficatului 104- ale rinichilor 20- de pigment 99- glandulare 36,55

dezlipire de retina 53,79desosare (retragerea gingiei) 56,

94

diabet zaharat 24,35,99,7 2, 80, 94diaree 30,31,33,38,56,58,75dilatarea:

- intestinelor 64- stomacului64

dinli:- mobi l i56.94- stricali 102

discopatie 1 9,20,60, 1 0Bdizenterie 73durer i :

- abdominale (de burtd) 38,58- ale organelor pelviene 14- afe testiculelor 44- articulare 71- artritice 17,60,71- biliare 82- cardiace incipiente 86- de cap 16,65,67,76,80- de dinl i33,82- de discopatie 20- de ochi22,34- de prostata 49,51- de spate 22,59- de stomac 19,33,38- de tot felul 79,82- de urechi47,83- dupd amputare (la piciorul-

fantomd) 60,96- in ceafi 60- la inghilit 82- la oase 60- menstruale 69- nevralgice 17

- faciale 13- postnatale 83- renale 44,48,79- reumatice 17,22,60,7 1,94- spastice 17,83- vezicale 50

Echimozd (vindtaie) 77,78,84eczeme 29,32,39,4'1, 53, 65, 67, Z0

- la cap (la sugari) 35edeme 48,97emfizem pulmonar 11,1 4,M,97entorsa 10,14,60

- a glezneiS0epididimitd 33epif epsie 1 O,1 4,24,25,7 2,2 8,Bgepuizare 33,66erizipel 46,83,97erupf ii cutanate 1 8,32,33,35,39,

41,69,82escara 29,45

excrescente ale cdrnii 83expulzare (mai ugoari) a

placentei33elitraclie dentare (dupd o) 24Faringitd 46,56,64febrd 10,24,33,34,83

- din cauza leziunilor 24.33ficat marit (umftat) 80fimozd 98fistule 1 8, 1 9,28,84,99

- faciald (pe obraz) 67,98flebiti 1 1,28,30,47,8Oflux diuretic 13focar de puroi:

- in ureche 80- la dinli (abces dentao s6

formarea:- de calcul (formatie litiazicd)17,

42,49- de nodul i 1 16- gusei 98

fortificarea fibrelor uterine 24fracturd 11,60furuncule 25

Gastrita 1 1,80gaze 82genunchi:

- ?nfepenit 80- umflat g0

gingivitd 19,35,56glaucom 92greate22,83gripi (mdsuri profilactice) 79guturai34,79

- de fin 66.99

Hemangiom 29,80,99hematom 29,58,60,119hematopoeze 22,53,65hematurie 29hemofilie 99hemoragi i 17,18,62

- dupS nastere (metroragiipostpartum) 73

- intestinale 56,62,73,81- menstruale (menoragii) 62,Tg,

101- nazale 19,22,62,73-

pufmonare 19,22,73- renale 62- stomacale 1 9,22,60,62- uterine neregulate

(metroragii) 19,62

hemoroizi 1 8,1 9,22,34,44,53,62,80,83

hemostaza 17,19,22,73hepatitd 39,44hernie 24

- inghinal5 24,63hidropizie 1 6,1 8,25,29,31,36, 66,

82hipertensiune aneriala

31,45,62,73hipertrofia prostatei 49hipometabolism (metabolism

scdzut) 36hipotensiune arteriali 62, 73hipotonie (lenevie):

- intestinalA 36- stomacall35

lcter 32,35,39,53,71,75,83, 1 20,121

- infeclios 28,29inapetenla (lipsa poftei de

mincare) 22,35,36- la copii 100

incontinenla urinard 1 9,21,48,58,100

infarct miocardic 91infeclii bacteriene 29,66inflama!ii:

- ale bazinetului renal 18- ale burseisinoviale 19,46,79- ale cavit5lii bucale 56,64- ale cdilor urinare 65- ale colonului29,30- ale faringelui 56- ale ganglionilor 29,39,58

- limfatici59- ale gftului64- ale mtrduveiosoase

(osteomielitl) 109- ale sfircurilor 1 16- ale miocardului 16- ale mucoaseibucale 19,64- ale mucoaseloi 11,33- ale ochilor 33- ale organelor pelviene 24- ale ovarelor 21- ale pielii picioarelor 60- ale prostatei4S- ale traiectului stomacal gi

intestinal22- articulare 60- cu supuralii purulente 81- de tot felul33

- la venirea laptelui 83- purulente ale patului

unghii lor 18,100insecte (produse contra) 35insomnie 1 5,1 6,24,31,33,58,69,

84insuficien!d:

- cardiacl86- respiratorie 1 0,44,46,73,97

intoxicalie cu carne 75irigare:

- renald 57,69- sangvind 60,66

isterie 25,58,72istovire 79

inghelarea diferitelor pa4i alecorpului72,84

ingrijirea:- (cosmeticd a) tenului33- pdrului33,94

intlrirea:- facult5lii vizuale (vederii) 29,

53,54- memoriei 31,71,80,82

in1epdturi24,53- de insecte 56,77- deviespe 42,77- la inimd 86

Junghiuri intercostale 25

Keratozi senild (pete debetrinete) 29,99

Lapsus 71laringitd 1 1,12,35,46ldcrimare 22,101liuzie 83leprd 13legin 83leucemie 53,66,118leucoree (scurgeri, poal5

albi) 19,21 ,23,35,83leziuni24,60,71

- ale coloanei vertebrale 101- ale lesuturilor 46.-cerebrale 81- de pe urma rdzboiului45- de pe urma unuiaccident 45- nervoase 58- postnatale 24

- ulceroase ale sinului23- ulceroase canceroase 10

limbd:- b5gici pe 82- saburald (inclrcatd) 101

l imbric i 31,110lipsa chefului de munci 73lumbago 58,64,67lupus 18luxalie 10,60

Manii (ideifixe) 20matreate 19melancolie 71,83melanom 119meningitf 79menopauzd (indispozilii de) 21,

22,23,62,73,101metastaza 112,114micozA (ciuperci):

- in zona vaginalS 29- la picior 29,30- la unghii 67

migreni 16,22miom22mirosul guri i 101miini:

- inghelate 8+- reci37- umflate 11

mincdrimi:- ale pielii 18,39,67,70,78-vaginale22

molegeald 73mugcdturd 42,84

- de ciine 42,84- de garpe 42

mucozit{i36,55Nas inghelat 72nefritd 32,48,69,102neliniste interioard 22,31nervozitate 71neurodermita 105,106nevralgie 17,34

- faciald 13,1012- a trigemenului 58

nevritA22,67nevrozd 58nisip:

- la rinichi 17,18,25,44,65,102- la vezicd f;n cdile urinare) 17,

18,25,65,71,102noduli27,43

- hemoroidali 18- mici gitari pe piele 115

obezitate 24,94,96oboseald 34,66,67ochi:

- injectali32- sldbit i36- suprasolicitati 53,79

ocluzie intestinalA 75osteite (puroi la os) 60osteoporozA 17,1 8,22,30,9soxiuri 1 10

Paloare 41palpital i i73panariliu (suget) 103paralizie 1 3,1 4,47,7 6, 80, 83, 88,

120- a corzilor vocale 26- a membrelor 34,60- a vezicii urinare 69

paraplegie 60paratifos 29parkinsonism (boala lui

Parkinson) 39,103patima:

- beliei 14- fumatului36

pAduchi de cap 35pecingine 18pete:

- pe cornee 53,82- pe piele 29,67,80,99,1 15

picioare:- care transpird 19,35- ?nghetate 8+- ranite de prea mult umblat 1O- reci37- umflate 11,46

pionefritd (puroi la rinichi) 18,26,102

pldgi usturitoare 10pleurezie 46,60pneumonie 14,76polipi 19predispozilie la riceti 66prolaps:

- intestinal63- uterin (histeropioz e) 21 ,24,69,

100prurit senil (mincdrimi de

bitrinele) 70psoriazis 104

- rogu 104pustule 29,83

- de ciumi 84

- de v5rsat 82

Racordare la rinichi artificial 57,69rahitism 35rdceald 14,22,66,79r5celi vezicale 17,69rdgusealS 11,41,46,47rdni:

- care nu se vindecd 18- care se vindecd greu 31- de pe urma unei arsuri 84- de pe urma unei lovituri 58- de pe urma uneioperat i i29- deschise 42,45,58,91,1 1 4- de tot felul 11 ,24,2s,29,30,42,

60,64- dureroase 28,33- la cap79- la mini 81- necrozate 17,84,114- pe bonturile rimase dupi

amputare 42- prin impugcare 84- purulente Z4,gO,gg- singerinde 62- vechi 18,83,84- vindeciri de 28,42,58,84

relaxarea:- organelor pelviene

(genitale) 24- sfincterului63

- intest inalSlretenlie:

- de apA 122- in pericard '18- in pleur l 18

- urinard 25,65.69retina poroasa 79reumatism 1 4,1 6,1 7,22,32,99,44,

49,59,60,64,66,7 1,79,94- articular 34,60,71

rezultate gcolare slabe 106rofii (coji) 35ruptura musculari 29

Sarcini 83scabie (riie) 29,35scaun 22,93schilodire 76sciaticd 58,66,67sclerozi:

- in pldci (multipli) 14,24,107- renal i 26,57,69,1 15

scrofulozi 32,35, 64, 69

seboree 80secarea secretiei lacrimale 11secrelii abundente:

- ale aparatului respirator 41,66- ale bronhii lor 14- ale mucoasei nazale 102- intestinale 36- pulmonare 1 1,31- stomacale 33,36,66,70

semne din nastere 29,90,99senzatie de apdsare (la cap) 31sinuzitd 34

- frontale 76- purulentd 76

singe:- fluid 39- ingrosat 35,39- prost 41

singerarea:- gingiei 19,56- retinei53,79

s?niumflati62sldbiciune:

- a organelor digestive 36- generali 19,55,79- musculard si articulard 24- oamenislabi36

somn nelinist i t 58,109somnambulism 58spasm 55,72,83,

- alorganelor genitale 14-vascular 22- vezical45

stAri:- de epuizare 33,66- emolionale 57- melancolice 71- sufletesti5T

- stresante 57stenozd mitrali 66sterilitate 73stimularea circulatiei singelui 2g,

80stomatite ulceroasi 1 9,35,64suc gastric 38,39,102sughit 109suplrdri33supraponderali 48suprasolicitare intelectuald 71supuratii:

- purulente 24,81- maxilare 82

surescitare nervoasi 1 4surmenaj60

surzenie 81,83 tumefieri: - intlrite ale bratelor sau ale

soc arectiv s7 -fl?E:x3*'"'* "oJ:':?:i!"J

(ererantiazis) 111- la incheieturile miinilor 60 - vinete 35

TAieturi 24,42,75,84 - (reumatice) ale muqchilor 60 unghii:ten: tumoare 1 19 - accidentate 100

- aspru 58 - la cap 120 - friabile lcasante) t oo- ofil it 25 - la organele pelviene 1 12 - purulente 18,35,100

tenie 83,1 10 - la spl ind 66 uscdciunea:, tifos 13,73,75 - la tesutul conjunctiv al - gitlejului, gurii si nasului 12

topirea substanlei osoase 109 ficatului 44 - gurii 1 1transpiralie nocturnd 55,109 - malignd 19,27,30,42,53,68,120 - ochilor 12tremurul membrelor 55,84,1 10 - papilard 1 19trombozd 43,80 tuse 1 1,41,46,47 Varice 28,60,64,69tuberculi intestinali 37 - convulsivd 14,41 varicelS 83tuberculozA pulmonard 19,31 ,41 , varsat 82

46,83 Tiuit in urechi 80, vdrslturi 75tulburdri: - cu singe 17

- ale circulatiei singelui22,73 Ulcer: vedere slabd 53- ale irigaliei sangvine 60,66 - duodenal 38 vertii (ameleab) 22,31,71,73,79,- ale sistemului limfatic 25 - gastric (stomacal) 11,29,60, 80,82,83- cardiace 31,73 61,66 verucd (neg) 29,53,80,83,99- de metabol ism 39,72 - intest inal 1 1,66 viermi intest inal i 29,31,32,83,110- de vedere 18,73 - scrofulos 46 virozd 29,66- de vorbire 58,79,109 - varicos 1 1,18,28,30,42,43,60 viji it in urechi 53,73,80,83- digestive 32,35,64,69 ulceralii 69- hepatice 22,32 - ale gambei 64 Zona zoster 110- hormonale 72 - canceroase 10,18,26,27,29, zone albe de piele delimitate gg- intestinale 37,56,70 30,32- in ritmul activitAlii cardiace 73 - purulente 29 Cifrele tiperite aldin se referd- menstruale 23,33,69 umfldturi 14,19,29,60,77,83,119 la prezenterile detaliate de la- nervoase de tot felul 16 - ale genunchiului 90 capitolele "Sfaturi pentru diferite- renale 18,20 - din cauza relinerii de lichid in boli" gi "Sfaturi

.pentru boli de- stomacale 37 tesuturi 97 naturtr canceroasd"!

PrefatdDin Sf. Scr ipturS, Sirach 38, volumul 4:

?; fl' ;i,li :;,x::' 3i :7: ; : :"1:" a d i n P a m i n'[

in ciuda numeroaselor atacuri din diverse pd(i la adresa persoanei mele si a sfaturilormele din brogura ,,Gesundheit aus der Apotheke Gottes" (Siiniitafe ciin farmaciaDomnului), mulfimea de scrisori primite de la oameni sdndtogi gi bolnavi, de la medici sitdmddu.itori din tard 9i strdindtate. m-a determinat sd-mi pun ,si

'mai departe la dispoziliboamenilor cunostintele si cele mai noi experienle in legaturd cu plantele medicinale, intr-onoui editie, imbunaitAgtd gi largite, a Orogurii mehlionatE.

lntr-o epocd in care atft de mulli oameni se indepilteazd tot mai tare de modul deviald.naturist si sint ameninlali de boli grave din cauza unei false atitudini in fala vielii, artrebui sd regdsim drumul ce duce spre plantele noastre medicinale, pe care Dumnezbu nile ddruieste din timpuri strdvechi prin bundtatea LUl. Preotul Kneipp scrie in ca(ile sale ,,ciPln-tru fiecare boald a crescut o mici planti!" Astfel, oricare om $i poate ajuta propriasdndtate, dacd va culege cu griji gi la timp plante din ,,farmacia Domnului", dacd va beazilnic sau in timpul curei infuzia lor (sub formi de ceai), dacd le va intrebuinta extractele cafreclii sau comprese, inhalalii sau adaos la apa de baie. Cel ce se decide de intrebuintezeplante medicinale ar trebui sd inceapd cu cele depurative (care curSld singele), cum'ar fileurda, urzica, ventrilica, papddta 9i patlagina. Astfel de cure urmate eiact dupd prescriplienu pot face niciodatd rdu. Dacd ele nu aduc alinare gi ajutor sau le aduc doar foarte timid,este posibil sd existe in locuintd sau la locul de muncd zone geografice de perturbare.Atunci ar trebui chematd o persoand care cauti surse de apd subter-ane sau zdcdminte cuajutorul unei nuiele, pentru a gdsi nigte zone fdrd radiatii.

ln caz de indispozilie serioasd, de febrd 9i alte simptome clare de boalS trebuie cerutneap6rat sfatul medicului, consultindu-l la timp pentru stabilirea diagnosticului.Bineinteles cd desfdgurarea unei boli grele 9i consecinl6le eitrebuie urmdrite s6rupulos decdtre medic.

Faplul cd medicina predatd la facultate incepe treptat si se intereseze gi de medicinanaturistd reiese din cel de-al XXV-lea Congres International de Perfeaiondre al CamereiFederale Germane a Medicilor si al Camerei Austriece a Medicilor, dih rnai 1g80, de laBadgastein (landul salzburg), la care au participat in jur de 1500 medici.

Profesorul universitar dr. CarlAlken (Universitatea din Saarland, R.F.G.) argumenteazdo indreptare tot mai puternicd a medicinii predate la facultate spre fo(ele tdmdduitoare alenaturii in felul urmdtor: ,,Dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, medicii s-au aflat practicneputinciogiin fala tuberculozei sau, de exemplu, a proasteifunctiondri a rinichilor. A urmatmarea schimbare o datd cu introducerea antibioticelor, iar astdzi trebuie sd ne luptimde.19 ctl urmirile negative ale utilizdrii parlial exagerate, pa(ial gregite a acdstor.$inefdcitori". La aceasta se adaugd o cregtere de fo4a unei avalanse a micozelor de-clangate de o perturbare a echilibrului biologic normal, de prea multe medicamente Si dealte influenle ale mediului."

Urmdresc de ani de zile sesiuni si congrese medicale ale cdror rezultate apar giin co-tidiene. Multi medici cu consJiinta 'respo-nsabilititii pun in gardi in fata r.inei iolosiriexcesive a hedicamentelor.'Se'aratd lnai ales cft'dd pericrikoaJJ pot deveni catman-tele. Ele sint luate de nenumdrati oameni fdrd control medical gi pot dduna foarte seriosdiferitelor organe. Medicamentdle pentru scdderea tensiunii, 'd'e exemplu, luate timpindelungat, provoacd la femei cancer mamar, dupd cum au constatat trei grupe de cei-cetdtori care au lucrat independent unele de altele, la Boston, Bristolsi Helsinki.

A9 dori acum sd dau acces bolnavilor la forta lecuitoare si actiunea unor plante im-portante, prin experienla mea din ultimii doi ani si jumdtate, adicd din timpul scurs de la

aparitia broSurii ,,sdndtate din farmacia Domnului", 9i sd le intind mina pentru a seirisdn'6toqi. Este inilldtor ca omul sd poatd iegi din disperarea pricinuitd de boal5, P|i1 0ro-priile saleiforle gi propria sa voinld, gralie ajutorului divin al plantelor noastre medicinale.A-si recuceri'sdhitatea, a purta 6ingur hceastd rdspundere ridicd demnitatea omului intr-omdsurd care il scoate pe bolnav din lipsa de speranli a vietii sale.

Sint intrebatd tot mereu de undq mi-am dobindit cunogtinlele despre plantele medici-nale. Nu pot da un rdspuns precis. in copilirie imi petreceam vacanlele qcolare la familiaunui inspector silvic. Aici puteam trei gi simfi intens corelaliile din naturd.intr-un mod cedepigei posibilitdlile virstei mele. Astfei, copil fiind, eram deja in stare sd deosebesc oricepldntd, gtiinOu-i gi'numele; nu-i cunogteam insd impo$anfa ca plantd medicinald. Mamamea, o 'adeptd 6ntuziastd a lui Kneip'p, se strdduia sd ne creascd pe noi, copiii, in modnaturist, fdrd influenld chimici.

Doud evenimerite mi s-au intipdrit in mod deosebit in minte gi viala pe cind elam copil.O vdduvd in virstd de aproximatv +O de ani, mami a trei copii si bolnavd de leucemie,flsese trimisd acasd de ia spital ca fiind un caz incurabil. Mediciiii mai diduserd trei zile detrdit. Sora ei, gindindu-se disperatd la copiii ce urmau sd rdmind odani, a dus urina bol-navei la o vinzEtoare de buruibni de leac din apropiere de Karlsbad. Degi aceastd femeie aexclamat speriatS: ,,Abia acum veni!i!" - ierburile date au ajutat. La un consult clinic efectuatzece zile mai tirziu nu s-a mai gisit nici urmd de leucemie'

Un caz asemdndtor s-a inr=implat cu o femeie de 38 de ani, mami a patru copii. $i aiciera vorba de leucemie si medicii n-au mai dat nici o speranld. Femeia a cdutat sfat tot la ovinzdtoire de plante medicinale, procurindu-gi ierburile corespunzdtoare $i-a^ Prpgarqlzilnic cfteva ce$ti cu ceaiuri. De fiecare datd cind trecea prin {a!a lor lua gite o inghititurdzdravdnd. Chiar dacd n-ajutd, n-are nici ce sd-mi strice, s-a gindit. Zece zile mai tirziu, re-zultatul examenului medical a fost. Nici o urmi de leucemie!

Din aceste exemple se poate recunoagte cft de important _egte ga se bea in timpul

zilei o mare cantitat'e de ceai in cazul bolilor ce par incurabile. Mie mi-a fost clar deatungi cd plantele pot ajuta chiar giin bolile foarte grave, cum ar fi cele canceroase.

in 1961 . de ziui Intririi Maicii Dbmnului in biserici, a murit buna mea mamd. De atunciam avut sentimentul precis de a fiimpinsi citre fitoterapie. S-au addugat noi experienlegi treptat m-am integrat tot mai put6rnic in problemq plantelor medicinale din farmaciaDomnului. Era ca 9i 6um m-ar fi dirijat o forld mai inaltd, mai ales.Maicq Domnului, mareasalvatoare a tuturbr bolnavilor, gi 'mi-ar fi' indicat drumul cel sigur-

-lncrederea in EA,adoralia 9i rugdciunea in fala unei'icoane vechi, minunate a Fecioarei Maria, icoand ajunsdintr-un mod cludat in miinile mele 9i deciin posesia mea, au ajutat de fiecare datd in caz dedubiu.

Deci nu md strdduiesc sd indrept oamenii numai spre plantele medicinale si puterilelor, ci mai ales spre forla supremi a Creatorului in ale cirui miini se afld cuib-dritd viatanoastrd gi care o'hotardgte. t-b Et clutql ajutor gi mirng?iere, ia.r la boald grea ludm smerilisi cucernici ierburi din fai'macia LUl. De EL depinde sd ne conducd, sd ne umple cu darurigi sd;ne dirijeze viala dupd voin!-a LUI!' in incheiere ai mai vrea s'i subliniez ci m-am strdduit in toate privinlele si includtoati fraitica r"I inl.ti"tl u.r, rii revlzuita 91 goqnletati, peniru a d oferi in modfolosiior omenirii. Lirgirea voluminoasi a mateiiei o leg de- o rugiminte: Nu-mi tele-fonatisi nu-miscrielidcrisori! Nefiind medic practician, nu dau consultatii!'-"'rh.jl*rT;1il;i;;'i;;;;;";f;'d va indicd drumul corect pentru a fblosi planteleadecvate. Ag mai dori sd vd indrum spre brogura..,Maria Treben's Heilerfolge" (VindecdrileMarieiTrebe'n - Scrisori 9i relatdri despre reugite temeduitoare), apdrutd la aceeagi editurd.giinci ceva. Nu vini plante medicinale'9i nu primesc comenzi de plante medicinale!

Grieskirchen, mai 1980MARIA TREBEN

CuprinsPrefat i . . . . . . .3

PARTEA GENERALADespre culegerea, pistrarea si prepararea corecti a plantelor medicinale:Culegerea.Uscarea . . . . . . .6Moduri de preparare: Prepararea ceaiului (Opdrire sau infuzie . Extract rece) .Tinctura (Esenta) . . . 7Suculproaspet.Terciulde plante'Compresele cu aburidin plante . . . . . .7Preparareaal i f i i lorgiauleiur i lor . . . . . . . . . .7Bdi ledeplante(Baiecompleta.Baiedegezut) . . . . . . . . . BCompreselecuierbur isuedeze . , . .9

PLANTELE MEDICINALE DIN FARMACIA DOMNULUIBrusturele . . . .10 Musetelul . . . . 33 Spl inuta . . . , . .56Casul-popi i , nalba. 10 Nucul . 35 Sundtoarea . . .57Cimbrul 13 Obligeana 36 Tateneasa . . . . 59Ciubot ica-cucului . . . . 15 Pdpddia 39 Traista-ciobanului . . . .61Coada-calului . . . . . . . 17 Pdt lagina- ingusta. . . . . . . . . 41 Tur i ta-mare . . . .64Coada-gor icelului . . . .21 Pedicuta . . . .44 Urzica . . . . . . . .65Crel igoara . . . .23 Podbalul . . . .46 Urzica-moand-galbend.. . . . .69Drdgaica, s inzienele . . . . . . . . 25 Porumbul 47 Ventr i l ica . . . . .70Fi l imica 28 Puful i la-cu-f lor i -mici . . . . . . .48 Viscul . . . . . . . .72Leurda . . , . . . .30 Rostooasca . . . . . . . 52Mdcrigul- iepurelui . . . . 32 Salvia, ja legul 54ferbur i fe suedeze ( inclusiv releta, ,Miculbi t tersuedez" s i , ,Manuscr isvechi") . . . . . . . . .74Vinulpentruinima. . . .85 Unamestecdeceaiur ipentru masadefami l ie. . . . . . . .86

SFATURI PENTRU DIFERITE BOLIAcneea .Apoplexia (dupd un atac de apoplexie cu fenomene de paral iz ie) , . . . . . . . . 88Apoplexia (metode profilactice) .Artroza, artrita, coxartroza.Atrofia musculari ' Avorturile . Boalaorganelor auzului datoratA rdcelii . Bolile cardiace 9i circulatorii . Calculul biliar . Cataracta siglaucomul Colica apendiculard Constipalia . Cresterea frumoasd a pirului Desosarea(retractarea gingiei) si dinlii mobili . Diabetul zaharar. Durerile dupd amputare (dureri la piciorul-fantomd) . Edemele . Emfizemul pulmonar ' Erizipelul Fimoza . Fistulele Formarea gusei .Guturaiul de fin . Hemangiomul . Hemofilia ' Histeroptoza . Inapetenla la copii . Incontinentaurinari . Inflamaliile purulente ale patului unghiilor . Ldcrimarea . Leziunile coloanei vertebrale .Menoragiile . Mirosul gurii gi limba saburali . Nefrita 9i pionefrita . Nevralgiile faciale ' Nisipul larinichi 9i la vezici 9i calculul renal . Panarifiul . Parkinsonismul . Psoriazisul . Rezultatele gcolareslabe . Scleroza in pldci ' Somnul nelinigtit ' Sughilul . Topirea substantei osoase . Transpiralianocturna . Tremurul membrelor ' Viermii - Zona zoster

SFATURI PENTRU BOLI DE NATURA CANCEROASACancerul gangl ioni lor l imfat ic i ' Cancerul intest inelor . . . . 111Cancerul laringelui . Cancerul limbii ' Cancerul oaselor . Cancerul organelor pelviene ' Cancerulpancreasului Cancerul pielii Cancerul pliminului Cancerul rinichiului Cancerul sinuluiCancerul stomacului Cancerul testiculelor Cancerul tiroidei Ciroza hepaticd si cancerulf icatului . Leucemia. Tumori leSfat important. . . . . . . . . . . .122Fermentarealact icd . . . . . . .122lndexal fabet ic. . . . .123

PARTEA GENERAI-.A

Despre culegerea., pisJrarea 9.i prepararea corectia plantelor meolclnale

CULEGEREAPremisa culegerii este cunoagterea plantelor medicinale. Dacd ea este indeplinitd,

atunci se pune problema culegerii plantelor la timpul potrivit, la locul potrivit gi inmodul potrivit.

Cele mai bune efecte lecuitoare au, conform experienlei, ierburile proaspdt culese;ele sint neapirat necesare pentru o reugit5 in cazurile de imbolniviri grave,

lerburile proaspete vi le puteli culege singuri, incepind cu primdvara timpurie,uneori deja inainte de sfirgitul lui februarie, pind prin noiembrie. Unele pot fi gdsitechiar in timpul iernii sub pitura de zdpadd, dacd li s-a relinut locul (de exemplu:rostopasca).

Pentru iarnd se face o provizie nu excesiv de mare de ierburi. ln acest scop, tre-buie sd le culegem in perioada conlinutului cel mai mare de substante active.

La FLORI aceasta este la inceputul perioadei de inflorire.La FRUNZE - inainte gi dupi perioada de inflorire.RADACINILE sint scoase din pimint la inceputul primdverii sau toamna.FRUCTELE se culeg in perioada coacerii.

A se respecta urmdtoarele indicalii: Sd nu se adune decit plante sdndtoase, cu-rate, fdrd insecte! Sd se culeagd plantele in zilele insorite, in stare uscatd, atunci cindroua s-a dus.

Nu sint locuri bunc de cules urmdtoarele: cimpurile ingrdgate chimic, cimpiile gimalurile de ape murdare, infestate, terasamentele de cale feratd 9i locurile apropiatede strizi cu circulalie intensd, de autostrizi 9i instalalii industriale.

Cruli natura! (Nu rupe plantele cu riddcind cu tot,. nu face pagube!) Unele specii- monumente ale naturii - sint ocrotite de lege. Existi destule plante medicinale cuacelagi efect care nu se afld sub ocrotire legali (de exemplu: urechea-ursului -ciubolica-cucului).

A nu se strivi florile 9i frunzele in timpul culesului 9i a nu se util iza pungi gi sacogede plastic pentru adunat! Plantele incep sd transpire gi se innegresc mai tirziu, in tim-pul uscatului.

USCAREAPlantele nu se spal5 inainte de a fi puse la uscat, dar se taie mirunt. Ceea ce s-a

cules se agazd afinat pe bucdli de cirpd sau de hirtie netipdritd gi se usucd la umbrdsau in incdperi aerisite, cdlduroase (poduri) clt se poate de repede. Pentru rdddcini,scoa(e sau po(iuni foarte zemoase ale plantelor este adesea indicatd o uscare cuc5ldurd artificiald. Temperatura nu are voie sd depdseascd 35 grade. Rdddcinile caresint spdlate temeinic, viscul gi pufulila ar fi bine sd fie tdiate inainte de uscare.6

Numai plantele foarte bine uscate pot f i pdstrate pentru iarnd. Cele mai indicate inacest scop sint borcanele sau cutiile de carton ce pot fi inchise. A se evita recipienteledin plastic 9i cuti i le de tabld! Plantele ar trebui ferite de lumind (a se folosi borcanecolorate, cele verzi sint cele mai bune).

Aprovizionali-vd doar pentru o singurd iarnd! Plantele igi pierd cu timpul forlatdmdduitoare. Fiecare an ne binecuvinteazd cu o noud generatie de plante.

Moduri de preparare

PREPARAREA CEAIULUIOpirire sau infuzie: Se taie plantele proaspete 9i se pun intr-un vas de sticld

sau alt recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foc 9i se toarnd peste plan-tele pregdtite. Plantele proaspete nu se lasd sd stea in vas - pentru ca ceaiul sd ,,tragd"- decit foarte scurt t imp (ajunge 112 minut)! Ceaiul trebuie si f ie foarte deschis la cu-loare: galben deschis sau verde deschis. Plantele uscate se lasd sd stea ceva maimult t imp (repaos: 1-2 minute).Un ceai astfel preparat este mult mai sindtos gi maioldcut ochi lor .

Rdddcinile se introduc in cantitatea de apd rece indicatd, se pun sd dea citevaclocote 9i se lasd sd stea 3 minute.

Ratia de ceai pentru o zi se introduce intr-un termos gi se bep din cind in cind cfte1 inghil iturd pe parcursul intregii zi le, corespunzdtor indicaliei. In general se pune 1lingurild (cu virf) de plante la 1 4litru de apa (:1 ceagcd), altfel conform indicaliei de lafiecare planti in parte.

Extract fce: Unele plante medicinale (de exemplu cagul-popii, viscul sau obli-geana) n-au voie si fie opdrite, intrucit gi-ar pierde forla curativd prin acliunea cdldurii.Un ceai din aceste plante se obline prin extract rece (numit 9i macerat). Cantitatea in-dicati la fiecare plantd in parte se lasd in apd rece la macerat 8-12 ore (in generalpeste noapte), apoi maceratul se incdlzegte doar ugor (pind la temperatura bund debdut), iar ratia pentru o zi se pdstreazd intr-un termos care a fost cldtit in prealabil cuapd fierbinte. Amestecul de extract rece cu infuzie este considerat cel mai bun mod deutil izare a plantelor medicinale: Plantele se lasd peste noapte la rece, in jumitate dincantitatea de apd indicatd, iar dimineala se strecoard. Plantele rdmase se opdrescacum cu cealaltd jumdtate a cantitelii de apd (fierbinte) gi se strecoard din nou. Seamestecd extractul rece (maceratul) 9i infuzia. Prin aceastd preparare a ceaiului seoblin substanlele active care sint solubile fie numai in apa rece, fie numai in ceafierbinte.

TTNCTURA (ESENTA)Tincturile sint tot extracte oblinute de data aceasta din rachiu de secard sau de

fructe de 38-40%. O sticld sau alt recipient ce poate fi astupat se umple cu respec-tivele plante pini la git, fird a se indesa, iar deasupra se toarnd rachiu de fructe saude secari. Sticla este ldsatd sd stea, bine inchisd, la loc cdlduros (cca. 20 grade) 14zile sau chiar mai mult, timp in care se agitd des, apoi se strecoard, iar ceea ce riminese stoarce bine. Uz intern: amestecate cu ceai, tincturile se iau sub formd de picdturi;uz extern: frectii sau comprese.

SUCUL PROASPATSucurile proaspete de plante se iau sub formi de picdturi sau se folosesc pentru

tamponarea zonelor bolnave de pe corp. Se oblin cu ajutorul storcdtorului electric deuz casnic care mdrunlegte plantele, presindu-le in acelagi t imp. Sucurile ar trebuifdcute proaspdt in fiecare zi. Totugi, introduse in sticlule si bine astupate, pot l ineciteva luni dacd sint pdstrate la frigider.

TERCIUL DE PLANTETulpinile gi frunzele se zdrobesc pe un fund de lemn cu ajutorul unui sucitor de

tdilei pini se formeazd un terci. Acesta se intinde pe o pinzd care se aplicd pepo(iunea bolnavd, se leagd cu o bucatd de cirpd 9i se menline cald. Aceastd com-presd cu terci se poate pdstra 9i peste noapte.

COMPRESELE CU ABURI DIN PLANTESe fierbe apd intr-o oald, se atirnd deasupra o sitd in care se introduc plante

proaspete sau uscate 9i se acoperd. Dupd cltva timp se iau plantele calde, muiate, sepun intr-o pinzd cu tesdtura rard 9i se aplicd pe locul suferind. Totul este acoperit apoicu un postav de lind 9i legat strins cu mai multe cirpe. N-are voie sd apard nici un felde senzalie de rece. Foarte eficiente sint compresele cu aburi de coada-calului. Com-presele cu aburi sint ldsate sd-gi facd efectul timp de 2 ore sau chiar peste noapte.

PREPARAREA ALIFIILOR 9l A ULEIURILORSe mirunlesc de 2 ori cite 2 miini pline de plante, Se incing 500 grame de unturd

de porc, ca gi cum s-ar pune gnilele la prdjit. Plantele se amesteci in aceastd grdsimefierbinte, se lasd si sfiriie scurt in tigaie, se amestecd in continuare, se trage tigaia depe foc, se acoperd 9i se lasd la rece peste noapte. A doua zi se incdlzegte totul u9or,se filtreazd printr-o bucatd de tifon, iar crema astfel oblinuti se introduce cit este calddin borcanele pregdtite dinainte.

Prepararea uleiurilor are loc astfel: Florile sau plantele se bagi fdrd a se indesaintr-o sticld pind la git gi se toarnd deasupra ulei de mdsline presate la rece, in a9a felincft uleiul sd acopere plantele cu un strat gros de 2 degete. Se lasd 14 zile la soaresau in apropierea maginii de gdtit.

BAIIE DE PI-ANTEBaie Completd: Plantele respective sint puse peste noapte la macerat in apd

rece. Pentru 1 b-aie este nevoie de 1 gSleatd (6-8 litri) plind cu plante proaspete sau de200 grame de plante uscate. A doua zi, cantitatea respectivd este incdlzitd, iar extrac-tul este turnat in apa de baie. Durata baii - 20 minute. Inima trebuie sd stea in afaraapei. Sd nu vd gtergeli dupd baie, ci sd vd bdgali in pat in halat sau prosop de baie casd transpirati timp de 1 ord.

Baie de gezut: Pentru 1 baie de gezut se iau numai tlz gd.leatg dt planteproaspete sau 'aproximativ 100 grame de plante uscate 9i se procedeazd ca la baia

8

completd. Apa trebuie sd ajunga pind deasupra rinichilor. Trebuie respectate indicali i lede la fiecare plantd in Parte!

Apa reincdlzitd a biii complete sau a celei de gezut poate fi folositd incd de 2 ori.

COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE(CoMPRESELE CU BlrrER SUEDEZ)in funclie de dimensiunea locului suferind, se ia o bucatd mai mare sau mai micd

de vatd sau celofibrd, se umezegte cu bitter suedez 9i se aplicd pe porJiunea bolnavd,care a fost unsd inainte in mod obligatoriu cu unturi de porc sau pomadd de fil imicd,pentru ca alcoolul sd nu tragd grdsimea din piele. Se poate pune deasupra_o bucatdbeva mai mare de plastic, penlru a menaja lenjeria, iar abia apoi se leagd o cirpdcald6, eventual o fa9d. Compresa este ldsati sd aclioneze 2-4 ore in funclie de.. boaldsau de modul in carb este suportatd. Dacd pacientul suportS, compresa poate fi linutachiar intreaga noapte. Dupd indepirtarea ei, pielea se pudreazd. Dacd apar totugiiritdri ale pielil ta persoanele mai sensibile, atunci compresele trebuie fo-losite timp maiscurt sau scoase din cind in cind. Persoanele alergice nu trebuie sd utilizeze plasticul,ci vor lega direct cirpele peste bucata de vatd sau celofibrS. Sd nu se uite in nici uncaz ung6rea pielii cu grd'sime inainte de aplicarea compresei! Dacd apar mincdrimi,ungeli locul cu pomadd de fil imicd.

-Cu aceste comprese nu este obligatoriu sd stali la pat; dacd sint bine fixate, sepoate gedea sau chiar umbla cu ele prin casd.

PLANTELE MEDICINALE din farmacia Domnului

BRUSTURELE* (Petasites officinalis)Brusturele creste pe maluri de riuri si piraie, in ganluri gi

l iziere. Se mai numegte si broscdlan, brustur, buedea-ciumei, captalan, clococean, guld-de-baltd, l ipan, podval-mare, smintinici. Este sensibil mai mare decit podbalulgalben, din a cdrui familie face parte. Frunzele sale devinmari cit pdlSria, sint ugor dinlate 9i acoperite cu un puf gripe partea inferioard. Flori le, in nuanle de la alb murdar pindla roz pal, au forma unor cogulele gi sint dispuse des peport iunea super ioard a tu lp in i i .

Rdddcinile, care au actiune antitermrcd gi au fost foartecdutate in timpul epidemiilor de ciumd, se culeg incd inaintede perioada de inflorire. Ceaiul sudorif ic se administreazdincaz de febri, insuficienli respiratorie, artriti (guta) gieoileosie. Se beau zilnic. incetul cu incetul. 1-2 cesti. Frun-epilepsie. Se beau zilnic, incetul cu incetul, 1-2 cegti. Frun-zele mari 9i proaspete se aplicd sub formd de comprese,

nu doar la entorse, luxatii 9i picioare rinite de prea mult umblat, ci 9i in orice fel dearsurd, in leziuni ulceroase canceroase si in pldgi usturitoare.

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: 1 l inguritd rasi de riddcini de brusture se pune pestenoapte la macerat in t/+ l itru de apd, se incdlzegte dimineala gi sestrecoari.

Comprese: Frunzele proaspete sint spdlate, zdrobite gi aplicate sub formd decompresd. Aceastd operatie se repeti zi lnic de mai multe ori.

CAQUL-POPIl, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)Cagul-popri cu frunze mici (M. vulgaris) - numit si bdnuli, cag, coldcel, covrigel,

nalbd-sdlbatici, nalbd-rotundd, turtele - creste pe lingd garduri, margini de drum,ziduri vechi si grohotiguri de pantd, insd numai in imediata apropiere a unei regiunipopulate. Dacd este gdsit vreodatd departe de orice agezare omeneasc5, este sigurcd acolo au fost odatd o curte, o fermd sau o casd. Cagul-popii cu frunze mari (Malvagrandifolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalb6, eventual nalbd-albd, nalba-de-cimp, nalbd-micd. Aceste plante, ca gi alte varietali de Malva, sintrdspindite prin grddinile de flori gi zarzavat. Ele conlin in frunze, flori 9i tulpini substanlemucilaginoase 9i tanante. Cagul-popii cu frunzele mici este o plantd tiritoare, pulinlemnoasd labaza rizomului. Ea are frunze cu lujer lung, zimlate rotund gi flori mici, dela violet la roz pal. Fructul rotunjor aratd ca o roatd de ca9, de aceea numele de ,,cagul-popii". Nu existi probabil decit pulini copii cresculi la tard care n-au mincat aceste

' Am trecut plantele in ordinea al fabet icd a denumir i i lor pr incipale romAnegt i . Celelal te denumir i populare de circulal ie mairestr insd sint enumerate tot in ordine al fabet icd, in cadrul subcapi to lu lu i (ezerval f iecdrei p lante in pade (n. t r , ) ,

10

roti le de cas" sau nu s-au jucat cu ele. Flori le,frunzele 9i tglpinile se culeg din iunie pind inseotembrie. Intrucit la uscat se pierd din sub-stantele mucilaginoase, planta ar trebui uti l izatdcit se poate de proaspdtd. Dar gi planta uscatdmai are suficiente puteri t imdduitoare.

Nalba se dovedegte beneficd mai ales subformd de ceai in inflamatii le mucoaselor din in-teriorul organismului, in gastrite, in inflamalii lemucoaselor vezicale (ale vezicii urinare),gastro-intestinale 9i ale caviti l i i bucale, ca gi inulcerele gastrice (stomacale) 9i intestinale. Inacest scop se poat^e prepara o supd din frunzeamestecate cu orz. Intii se lasd orzul sd fiarbS, iarcind s-a rdcit, se adaugd frunzele de nalbd.

Nalba este indicatd gi in caz de secretiepulmonari abundenti, bronsiti, tuse gi

rdgugeald puternicd (deci in laringitd), amigdaliti 9i gu16 uscatd. Ca sd nu se dis-trugi'suOstanlele mucilaginoase, planta se lasi peste noaptein apd re-ce, pentru a qeforha aga-numitul extracl rece. Ralia pentru o zi este de 2-3 cegti celdule, biute ininghilituii mici. Chiar 9i in cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea in-cu-ia6il, care provoaiS grele insuficienle respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Sebeau minimum 3 cegti pe zi, dupd cum am menlionat mai sus, iar frunzele 9i florile,zdrobite, strecurate $i Oine incdlzite, se pun peste noapte sub formd de comprese inzona bronhiilor 9i pe piept.

Excelente sd dovedesc bdile de ochi gi compresele la ochi fdcute cu ceai de nalbdc6ldu!, pentru cazurile rare cind apare o secare a secretiei lacrimale, care creeazdbolnavului o oarecare indispozitie 9l senzalia de neajutorare.

Spdldturile cu nalbi cdldutd sint benefice in alergiile tenului, care provoacdmincdrimi gi usturimi faciale. Nalba este folositd, extern, pentru rdni, a_bcese,^picioaresau miini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. ln acestecazuri se prescriu bdi de picioare sau de miini (a se vedea ,,Moduri de folosire").

Aceste bdi au dat in practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sint foarte indicatetocqnai dupd o fracturd la picior, cind acesta este tot mereu suprasolicitat 9i se umfld.

in vecindtatea noastrd locuia o femeie care-gi rupsese cu nigte ani in urmd glezna.Avea permanent probleme cu piciorul gi intr-o zi a trebuit sd se interneze iardgi- inspital. Am inti'lnit-o dupe ce a fost externatd, gchiopdtind tare, iar piciorul era umflatpind peste genunchi. Degi mergea cu baston, inainta intr-un ritm de melc. Am luatimpreund nalbe proaspete. A doua zi gi-a inceput bdile. Nu exagqrez cind povestesccd dupd o sdptdmind n-a mai avut nevoie de baston

-si piciorul alafa din nou normal.La fel a fost 9i cu o altd femeie care-gi fracturase incheietura miinii drepte s, t qce-asta ojena tot merbu. Ce gospodina 9i mamd i9i poate me^naja mina dreaptd? In fiecarehoapte, mina ii zvicnea gi mult timp i s-a umflat zilnic. intilnind-o, am sfdtuit-o sd facdbdi de nalbd. $i acest caz s-a ameliorat grabnic.

Un picior Lrmflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat,. nici chiar la bdtrinele. $i_aiciajutd bdile de nalbd combinatd cu frunze proaspete de pdtlagind. Acestea din urmd sesilala bine 9i se aplicd umede pe rana deschisd. Rana se inchide pes_le noapte 9i nusb mai deschide, chiar dacd era veche de 10-15 ani sau 9i mai mult. Dacd vi chinuilicumva cu o astfel de rani deschisd, urmafi-mi sfatul in legdturd cu frunzele proaspetede pdtlagind. Veli fi surpringi cft de repede se va inchide leziunea. 9i !u v-e!i mai gindi,citind ac-este rinduri: ,,Aici doamna Treben exagereazd rdu de tot!" Dacd afirm toateacestea, este in urma experientei adunate in ultimul timp.

11

Acum vreau sd relatez o istorioard care, degi pare miraculoasd, corespunde totusirealitdti i : Este realmente uimitor ce performanle poate avea aceastd miculd plantdmedicinalS care se tirdgte pe pdmint. Sedeam intr-o zi in Linz, singurd la o masd acazinoului teatrului, pentru a minca de prinz. O doamnd s-a asezat la masa mea si,intrind in vorbd, am aflat cd-si face grij i in legdturd cu sotul ei care trebuie sd se ih-terneze periodic in spital, iai Oe cuiinO gi-a"pierdut gi vbcea. Medicii tot evitau sdrdspundd la intrebdrile ei si i i era teamd sd nu fie vorba despre un cancer laringian.,,Nu fi l i descurajatd", i-am ipus. , incercati cu plante medicinale. Doar existd minunatanalbi care ajutd in laringite. Se face cu ea gargard de mai multe ori pe zi, iar resturi leplantelor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu faina de orz - se aplicd pestenoapte sub formd de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplat intr-o joi. Lamasd ne-am imprietenit 9i am fdcut schimb de adrese. Sdptdmina urmdtoare, miercuri,respectiva doamnd mi-a telefonat: ,,Un inger pdzitor v-a scos in calea mea gi m-a trimisla masa dumneavoastrd. Sotul meu este mai bine. Am fdcut exact asa cum ali spus.Fiica noastrd este medic la Viena. l-am comunicat intenlia mea de a-l dcoate pe'taidl eidin spital, ca sd incerc sd-i tratez cu plante medicinale. ..Dacd asta te l inigtegte,mamd, incearcd!"mi-a spus. Apoi am vorbi t cu doctorul nostru care a z is 9i e l cdn-are in principiu nimic impotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat solul acasd; elfdcea gargard, iar eu ii puneam compresele calde la git. De citeva zile si-a recipdtatchiar gi glasul." Dupd o sdptdmind a venit un al doilea telefon: ,,So1ul meu e bine gisperd s5-9i poatd relua curind orele 9i sa-gi l ind cursurile. As vrea doar sd vi maicomunic ce a zis medicul primar care-l consultd pe bdrbatul meu, cind i-am povestittotul:

Comprese: Resturile de plante de dupd prepararea ceaiului se incSlzesc ugorin pulina apd gi se face un terci, amestecindu-le cu fdina de orz; terciul seintinde pe o bucatd de pinzd gi se aplicd local, cit e cald.

CIMBRUL (Thymus serpyl lum)Numit g i buruiand-de-balsam, c imbrigor, c imbru-de-

cimp, cimbru-sdlbatic, iarba-cucului, lamiila, sirpun, tdmiild,timian, cimbrul cregte pe pdguni insorite, pe povirniguri gipe l iziere inguste 9i preferd muguroiul mic de furnici de pecimpii. Are nevoie de multd cdldurd qi mult soare; de aceeaii plac suprafelele pietroase gi pSgunile alpine unde cdldurapdnlintului radiazd in mod special.

ln arsila soarelui amiezii, din pernilele flori lor violete serevarsd un parfum foarte aromat care atrage insecte gi al-bine. Dintotdeauna m-au ademenit aceste flori minunate cumireasma lor cu totul aparte; simpatia 9i dragostea mea leapa(ine incd din copildrie.

Cimbrul a venit la noi in secolul al Xl-lea din ldri lemediteraneene, iar specii le cultivate 9i iardgi sdlbdticite se

gasesc in gradinile noastre mai cu seamd ca cimbru-de-gridind (Thymus vulgaris),numit 9i cimbru, cimbrigor, cimbru-mirositor, iarba-cucului, lamiiJd. Acesta, spredeosebire de cimbrul-de-cimp, ajunge pind la o indll ime de 50 centimetri. Ambele auacelagi efect curativ.

Cimbrul era renumit incd din antichitate. Traditia spune: ,Cimbrul este mai alesrepezit, infierbintat gi aprins. El stimuleazd fluxul diuretic gi ciclul lunar, accelereazdavorturi le, iar la o nastere normalS grdbegte iegirea piuncului din trupul mamei.Bdutura preparatd din el curdld pirt i le interne ale organismului."

Starela Hildegard von Bingen menlioneazd cimbrul ca leac tmpotriva leprei, aparaliziei 9i a boli lor de nervi. Cine bea diming-at? in loc de cafea o ceagcd.cu ceaide cimbru'va resimli curind efectul sdu binefdcdtor: o prospelime a spiritului, osenzalie pl5cutd in stomac, l ipsa tusei de dimineald gi o stare generald bund.

Cimbrul, mugelelul gi coada-goricelului culese in soare gi aplicate ca pernd uscatide plante, la caie'se bea simultan un ceai fdcut din aceste plante, ?juta in alinareadurerilor nevralgice faciale. Dacd acestea sint insolite de crispdri ale felei, sefolosegte suplimentar o pernd uscatd de pediculd. Un ldran in virstd de 79 de anisufer,eb de 27 de ani de o gravd nevralgie faciali. Fusese operat deja de cfteva ori lafa1a. i9i atrdsese boala cind venise intr--o zi acasd ud leoarcd de la cimp gi, fiind che-mbt in calitatea sa de primar la p gedinli urgentd, nu avusese timp sd-gi schimbehainele, plecind cu ele ude pe el. In ult imele luni ale boli i, gura i se retrdsese cu durerimari aproape pina la ureche. Compresele cu ierburi suedeze i-au adus la inceput ougoard ameliorare. Abia cind plantele enumerate mai sus gi cul-ese in soare i s-au apli-cat ca pernd, s-a vdzut fulgerdtor o schimbare in bine. A mai bdut din acest fel de ceai9i dupd ce i-a trecut nevralgia faciala.' Cind copilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea reface dupa un tifos. Doi ani am totincercat fdrd rezultat diferite metode. Dupd o singurd baie de cimbru, cu durata de 20minute, la care fusesem sfdtuitS, a iegit un alt copil din cadd. Ca 9i cum s-ar f i apdsatun buton, a cdzut de pe el tot ce era bolnav asemenea unui palton gi din acea zi ainceput sd infloreascd in mod vizibil.

13

Cimbrul se culege in perioada infloriri i, din iunie pind in august; cel mai bun estecel cules in soarele amiezii. Florile pot fi puse intr-o sticld umpluta pind la gft gi ldsate10 zile la macerat in ulei sau se poate face un sirop. Uleiul de cimbru se foldseste con-tra paraliziei, in apoplexie, sclerozd in pldci (multipld), atrofie muscularS,'reuma-tisnl 9i entorse.

In cazul crampelor abdominale, stomacale si menstruale, ca 9i in spasmele or-ganelor pelviene (genitale), este indicat cimbrul'atit in uz intern cit'si in uz extern. Sebeau 2 cegti pe zi. Florile culese in soargle amiezii si uscate se aplicS'extern sub formdpe perne de plante in cazul crampelor. inainte de iulcare, aceastd pernd se incdlzesteintr-o tigaie si se pune pe stomac sau bazin. Se recomandd pernele de plante si' inumfldturi, contuzii si reumatism vechi

Asociat in parti. egale cu pdtlagina-ingustd, cimbrul si-a dovedit eficacitatea incombaterea afectiunilor cii lor respiratorii, a secletii lor abundente ale bronhiilor sia astmului broniic, ba chiar a tusbi conuuliiue. inii o ceagcd

", "piiiJr'ori"' i i ' iX:troduc o felie de ldmiie si 1 lingurila de amestec cimbru-pdt[agind. Repaos: 1/2 minut.Ceaiul trebuie bdut foarte fierbinte si in inghilituri mici. Se prep=ara probspat de 4-5 oripe zi, dacd ameninld pericolul unei pniuinonii, acest ceai luat din ord-n ord ininghilituri mici nu-gi va rata efectul. Din-fericire, mai existdincd multe mame care n-auuitat cimbrul. De foarte multe ori nu se tine insd seama de faptul cd dacd se dd copiilorbduturd direct de la_frigider se poate ajunge la o bronsitd cronic6, iar aceasta dube inanii urmdtori la emfizem cu grea insuficienld respiratoiie.

Tinctura de cimb.ru (a se _vgdea ,Moduri de folosire") serveste ca frectie pentrufortificarea membrelor la copiii slab dezvoltali; dar gi bolnavii ite sclerozbii plici(multipl6) ar trebui sd apeleze la aceastd frictioriare.

De cft chin ar putea fi crutate unele familii 'dacd un copil bolnav ar fi tratat la timo cucimbru, fie sub formd de ceai, fie de bdi. Mulli copii agitati sau nervogi au cdpdtdt unsomn sdndtos printr-o baie de cimbru. Dar si oamenii suferind de surescitire ner-voasi 9i depresiuni se insdndtogesc la scurt timp dupd ce fac asemenea bii.N-ar trebui trecut cu vederea faptul cd aceastd planta medicinalS este un remediuindicat contra patimei betiei. Se toarnd. 1 litru de apd clocotitd peste 1 pumn plin decimbru, se acoperd si se iasa 2 minute in repaos. ieaiul se pune intr-un termos si sedd alcoolicului la fiecare sfert de ceas cite '1 lingurd plina. lJrmeazd greturi, vdrsdturi,purggjie gi urindri puternice, valuri de sudoare, o mare poftd de mincale ii senzatie desete. In caz de recidive, care la inceput sint inevitabile,'iar mai tir.ziu tot rhai rare. curase repetd.

. -9i i l crizele de epilepsie se recomandd cimbrul. Ceaiul, 2 cegti pe zi, nu se bea incrizd, gi pe tot parcursul anului sub formd de curd de 2-3 sdptdmini, gu intreruperi de

cite 10 zi le. Minunat gi foarte prielnic este siropul de i imbru. in r icel i , 'el seadministreazd inaintea meselor.

MODURI DE FOLOSIRE

fnfuzie: O lingurila{cu virf) de plante este opdritd cu i lqlitru de apa proaspdtfiarta 9i se lasd sd stea putin.

Adaos la baie: Pentru 1 baie completd - 200 grame de plante (a se vedea,,Bdi complete" la capitolul ,,Partea generalS").

Tincturi de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple osticla pind la git, fdrd a se indbsa, se toarnd rachiu de secari sau defructe de 38-40% si se lasi sd stea 14 zile la soare.

14

Ulei de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple o sticld,fdrd a se indesa 9i se toarnd deasupra ulei de mdsline presate la rece, inaga fel incit uleiul sd stea peste flori intr-un strat gros de 2 degete. Selasd 1 4 zile la soare sau in apropierea maginii de gdtit.

Perni de plante: Se umple o pernd cu plante 9i se insdileazd.Sirop de iimbru: Florile 9i tulpinile culese in soare se umezesc cu miinile ude

la introducerea intr-un borcan. Se pun in straturi cu zahdr nerafinat si seapasd pentru a se indesa in borcan. Se lasd totul cca. 3 sdptdmini la locinsorit. La filtrare, florile 9i tulpinile imbibate cu zahdr. trebuie spdlate doarcu pulind apd, care se toarnd apoi la sirop. Se pune siropul la foc mic sdse evapore fdri a-l ldsa sd fiarbS. Siropul n-are voie sd devind nici preasubfire, nici prea gros, deci este ldsat sd se rdceascd o datd sau dedoud ori, pentru a se face o Prob5.

CIUBOTICA.CUCULUI(Primula cifficinalis - P. veris)Florile galben-aurii ale acestei specii de ciubolica-

cucului rdspindesc o mireasmd pldcutd, asemdndtoaremierii qi formeazd o umbeld dispusd pe o tulpind inaltdde 10-20 centimetri, care se ridicd din centrul uneirozete. Aceastd varietate se mai numegte gi aglicd,anghelind, calce, cinci-foi, cizma-cucului, talpa-gigtei,tila-caprei, !i!a-oii, urechila-ursului. Ea cregte cuprecddere pe cimpiile din zonele deluroase 9iprealpine.

Foarte rdspindita Primula eliator, cunoscutd tot subnumele de ciubotica-cucului, dar 9i de aglici, agrigelsau lifa-vacii, cregte pe mai toate cimpiile, la margini depiduri gi sub tufiguri 9i poartd pe tulpina inalti o um-beli florald de un galben deschis, cu un parfum slab.Fo(a ei curativd este egald in valoare cu cea a Primuleiofficinalis, putind fi folositd exact in acelagi fel.

O alti subspecie, Primula auricula, cunoscutd subdenumirile cje urechea-ursului, ciubolica-cucului,ciubolica-ursului, urechea-goarecelui, urechiuge, este oplantd alpind, care se afl6 sub stricta ocrotire a legii,neavind deci voie sd fie culeasd.

Aflindu-md intr-o societate, vecinul meu Qe masd mi-a povestit cd este la Gallspachla curd. Aceasta fusese ultima sa speranld. intrucft cura se apropia de sfirgit probabilfdrd nici un rezultat, nu stia ce sd mai facd. In ciuda somniferelor foarte puternice, nuputea dormi. Neurologii din Linz gi Viena nu l-au putut elibera de acest calvar: Cind seintinde seara in pat, mort de oboseald, il cuprinde o durere de parcd i-ar stinge cinevao ligard aprinsd pe partea anterioard a labei piciorului. Din aceastd cauzd este fizic 9isrflEtegte'la pdmint ii in pragul disperdrii. l-am spus ci gtiu un c_eaiexcelent contra in-somni6i. Dai va ave'a el oare efect imediat din pricina administrdrii indelungate a unorsomnifere dintre cele mai puternice? - A incercat. Am fdcut cunogtinld pe 7 decembrie1976. $apte zile mai tirziu am mers in vizitd la nigte amici de-ai lui care mi-au comuni-

15

cat incd din ugd bucuria cd prietenul nostru comun igi recapdtase somnul. in acelasitimp_ fi dispiruse s, i durerea din laba piciorului. Ceaiul i l ajutase s5-9i regdseascbsdndtatea in cel mai scurt t imp, inldturind si toate tulburiri le nervoase. Medbul care-ltrata l-a rugat apoi sd-i dea reteta acestui ceai special contra insomniei:

Se opdregte 1 linguritd (cu virf)din acest amestec cu 114litru de apd9i se lasd sd stea 3 minute. Ceaiul sebea foarte cald, in inghil ituri mici,inainte de culcare. Se poate indulcicu pulind miere dupd gust.

Ceaiul ar trebui preferat oricdrui somnifer chimic. Acestea din urmd distrugsistemul nervos, in timp ce ceaiul inldturd toate tulburirile nervoase.

Mama mea culegea in fiecare primdvard ciubofica-cucului pentru cd gtia ce influ-entd linistitoare are asupra inimii gi a nervilor. Se aduni intreaga umbeld florald su-perioard. Preotul Kneipp a fost un mare adept al acestei flori. Exista o fotografie de-alui in care poate fi vdzut cu ciubotica-cucului in min5. Prin efectul ei depurativ,ciubolica-cubului elimind toate subsianlele toxice care duc la artriti tgutei'gi aoiireumatice. Preotul Kneipp afirmS: ,,Cine are predispozilie spre boala articulafii lbr sauafecliunea membrelor (intelege prin aceasta artrita 9i reumatismul) sd bea zilnic o pe-rioadd mai lungd de timp una pind la doud cegti cu ceai de ciubotica-cucului. Durerileputernice se vor atenua 9i cu timpul vor dispdrea complet."Ceaiul de ciubofica-cucului este in plus gi un mijloc excelent de intdrire a nervilor side tonifiere a inimii, 'calmeazd migrena 9i di.rrerile de cap pe bazd nervoasi, are uhefect iegit din comun asupra inflamatiei miocardului, a hidropiziei gi a tendinlei spreapoplexie. O fierturi de rdddcini, amestecatd cu miere, dd un ceai pentru rinichi careajutd la eliminarea calculului vezical (pietrei la vezici).

Se recomandi urmdtorul ceai depurativ de primivari:Se folosegte 1 lingurild (cu virf) din

acest amestec la 114 litru de apd, plan-tele se opdresc gi se lasd sd stea 3minute. Se beau in timpul zilei 2 cesti,inghifiturd cu inghiliturd; ceaiul se

50 grame de ciubotica-cucului25 grame de flori de levdnlicd10 grame de sundtoare15 grame de con de hamei5 grame de rdddcini de odolean

50 grame de ciubofica-cucului50 grame de mladite de soc15 grame de frunze de urzici15 grame de rdddcini de papddie

indulcegte eventual cu pulind miere.(Prin mlSdife de soc se inleleg mugurii tineri, care tocmai rdsar primivara!)Performanle foarte bune in afectiunile inimii realizeazd vinul de ciubolica-cucului,

pe care ni-l puiem prepara singuri piimavara. Se umple o sticld de 2 litri cu flori proas-pete de ciubofica-cucului (umbelele florale intregi), fdrd a se indesa, iar deasupra setoarnd vin alb natural, curat. Florile trebuie sd fie acoperite. Sticla se lasd, astupatdugor cu un dop de plutd, si stea 14 zile in soare. in afeiliunile cardiace se ia Oin 'cinOin.cind cfte 1 inghititurd de vin, cardiacii pot sd bea pind'la 3 linguri pline pe zi.

MODURI DE FOLOSIRElnfuzie: Se opdregte 1 lingurild (cu virf) de plante cu 1t4litru de apd gi se lasd

se stea pulin.

16

Vin pentru inimi: Modul de fabricare gi folosire se cautd la fragmentulrespectiv din text!

Ceai pentru dormit: Modul de amestecare si de uti l izare se cautd la fragmen-tul respectiv din text!

Geai de primivari (depurativ): Modul de amestecare si utilizare se cautd lafragmentul respectiv din text!

COADA-CALU LU | (Equisetum arvense)Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului,

brddigor, coada-iepei, coada-minzului, noddficd, opin-tici, pirul-porcului, siruglild.

Primdvara timpurie, din rizomul care creste adincies mai intii tulpinile fructului, colorate maroniu, rodr-toare gi purtdtoare de spori. Abia mai tirziu apar frun-zele verzi gi inalte de pind la 40 centimetri, care seaseamdnd cu nigte brdduli cu formd regulati, Coada-calului se gdseste pe cimpuri, terasamente de caleferati gi povirniguri. Acea varietate care cregte pepdmint argilos este cea mai tdmdduitoare. Conline, infunclie de locul de amplasare, 3-16% acid silicic careproduce un efect curativ foarte bun. Bineinleles ci seva evita planta de pe ogoarele ingrdgate chimic.Coada-calului cu rdmurelele foarte fine creste cuprecidere in pdduri gi liziere. Si aceastd varietate areputqre de leac.

ln medicina populard, aceastd plantd medicinald afost apreciatd incd din timpuri indepdrtate, in specialdatoritd fortei sale hemostatice (care are proprietatea

de a opri hemoragia) qi a reugitelor in cazul bolilor renale si vezicale grave. Totusi,ea a fo'st data uitaiii in becursJl vremurilor. Chiar preotul Kneipp, mareleiostru medicnaturist popular, a fost acela care a readus coada-calului la importanta sa anterioari.El o declard drept ,,unic5, de neinlocuit gi inapreciabilS" in cazul hemoragiilor, alvirsiturilor cu singe, al afecliunilor vezicale si renale, al pietrei 9i nisipului. ,,ln omie de afecliuni", scrie el, ,,io rini necrozate, chiar in abcese canceroase sauosteoporozi, coada-calului obline performanle iegite din comun. Ea spald, curdtd,dizolvd, arde, indepdrteazd tot ce este stricat. Adesea, planta umedd, caldi esteinvelitd in cirpe ude 9i pusd pe locul care trebuie sd se vindece."

Preotul elvelian KUnzle afirmd ci toli oamenii incepind de la o oarecare virstd artrebui sd ia zilnic ca b5uturd permanenti o ceagci cu ceai de coada-calului. Atuncitoate durerile reumatice, artritice si nevralgice ar dispdrea, fiecare om ar avea unapus de viald sdndtos. Povestegte cd un bdrbat de 86 de ani a fost eliberat datoritdunei bdi cu aburi de coada-calului de o durere ingrozitoare provocatd de o formarede calcul 9i cd a mai trdit incd mulli ani. Preotul elvefian mai spune: ,,Cele mai puter-nice hemoragii 9i virsituri cu singe le va vindeca planta, luatd intern sub formi decear, in timp scurt, ba chiar aproape pe loc."

In cazul ricelilor vezicale si al durerilor spastice nu existd un remediu mai bundecit o infuzie de coada-calului ai cdrei vapori'sint lasali sd aclioneze asupra vezicii,invelindu-se bolnavul 10 minute intr-un halat de baie. Repetind aceastd proceduri de

17

citeva ori, se produce o disparil ie treptatd a rdului. Bdtrinii care deodatd nu mai poturina s,i se zvircolesc de durere, intrucit urina nu iese deloc sau doar picdturd cupicdturd, sint eliberali de chin gralie acestor aburi f ierbinli de coada-calului, fdrd camedicul s6-i sondeze.

i ,In cazul n is ipului la r in ichi , a l calculului renal s i vezical (p ietrei la r in ichi s i lavezicd) se fac bdi de gezut f ierbinli cu coada-calului, bindu-se in acelasi t imp ceai caldde coada-calului in inghil ituri mici gi l inindu-se urina, pentru a o goli in cele din urmdcu presiune. In acest fel, piatra se elimind de cele mai multe ori. In legdturd cu acesteindrumdri am orimit scrisori care nu fac decit sd confirme cele de mai sus: Metoda adus la eliminarea calculului renal, respectivii oameni se simt bine gi nu-i mai leneazdnimic.

in situali i in care alte mijloace diuretice nu au avut efect, coada-calului a ajutat, cade exemplu in retenli i le de api in pericard, in pleuri sau in tulburiri le renale dedupd scarlatind 9i alte boli infeclioase grele cu deregldri in eliminarea apei. Dupd cebolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mijlocexcelent atit intern cit si extern pentru a ajuta funclionarea normald a rinichilor gi avezicii urinare.

O singurd baie de gezut cu coada-calului face minuni in inflamalii le bazinetuluirenal si in pionefritd. Pentru aceasta se folosegte - deci numai ca uz extern - coada-calului cea inaltd, care are nigte tulpini de grosimea degetului s,i cregte in cimpii lemldgtinoase gi pdgunile alpine gi care aduce o ugurare in cazul acestor maladii. Obund cunogtinld de-a mea a zdcut sdptdmini si luni intregi in spital la Innsbruck cu ogravd inflamalie a bazinetului renal. Neintrezdrind nici un sfirgit al suferinlei, mi-a trimisde-acolo un semnal de alarmd. Am sfdtuit-o sd faci o baie de sezut cu coada-calului.La puline zile a sosit o scrisoare: ,,Mi-ai salvat viafa. Sint acasd. Baia de gezut cucoada-calului mi-a luat tot rdul, dindu-mi forle noi. ' Coada-calului cea inaltd, cu tulpinigroase cit degetul, culeasd de pe cimpii mldEtinoase gi pasuni alpine are voie sd fiefolositd numai pentru bdi de gezut. Pentru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ianumai planta culeasd de pe ogoare, drumuri de lard 9i l iziere.

Dupd o nagtere grea se poate intimpla ca la tinerele mame sd apard tulburiri devedere, cauza constind bineinleles in faptul cd la nagterea unui copil rinichii femeii auavut de suferit si ei. Bdile de gezut cu coada-calului aclioneazd din exterior in sensulprovocdrii unei ir igiri sangvine a rinichilor, care trage presiunea rinichilor din ochi, ina9a fel incft tulburiri le de vedere dispar treptat.

Marele medic german dr. Bohn, adept al lui Kneipp, laudi coada-calului 9i puterilesale: ,,Pe de o parte, coada-calului este un mijloc impotriva hemoragii lor, pe de alta -gi aceasta in mdsura cea mai mare - un leac pentru rinichi. Dupd consumul infuziei decoada-calului se elimind cu ugurinld gi din abundenld o urind inchisd la culoare. ln cazde hidropizie este un remediu rapid 9i eficace." Cind nici un alt mij loc diuretic nu-gimai face efectul, se dau deoparte toate celelalte ceaiuri de plante gi se beau 4-5 zile (incazuri rer,lre pind la 6 zile) in gir cite 5-6 cegti cu ceai de coada-calului, dar numai ininghil ituri mici, repartizate pe parcursul intregii zi le. Practica aratd ci in cele mai multecazuri urina se va elimina.

in cazul unor erupti i cutanate (de piele) insolite de mincdrimi, chiar dacd sint cucruste sau cu puroi, ajutd spdlituri le gi compresele cu infuzie de coada-calului.Spdldturi le gi bdile cu coada-calului sint de folos 9i in cazul inflamalii lor purulente alepatului unghii lor, in cel al picioarelor cu ulcer varicos, al osteoporozei, al rinilorvechi si care nu se vindecd, al ulcerali i lor canceroase, al stratului cornos de lac6lcii, l l f istulelor si pecinginei 9i al altor eczeme, clt 9i al lupusului. Se poate aplica9i planta opSritd, invelit i caldd in cirpe. Pentru a combate hemoroizii durerogi_9inoduli i hemoroidali se aplicd un terci de plante proaspete, care se face astfel: Se

18

spald coada-calului proaspdta si se fdrimileazd bine pe un fund de lemn pind seforn^reazd un tercr.,

l,n. hemora.gii nazale continue se pune o compresd cu infuzie rdcitd de coada-c.alului. Ca. miiloc hemostatic, ea ajuti in hemoragii le pulmonar", -in r"tioldi(hemoragii uterine neregulate), in h-emoragii lg stofiacal'e si ale hemoroizilor. Aici::11T",919,,,1'1":1", de un ceai mai concentrit. ln mod normdt se tatiuteaza pentru Icea.gca (1/4 litru) 1 lingurifa cu virf de plante, in cazul hemoroizilor se pun insd i-C iin-gurite cu virf la '1 ceascd. Coada-caluiui ajutd, combinatd cu ventriti i", in .orOaGr"uarteriosclerozei gi a.amneziei prin efectul.ei depurativ. Poate fi caracterizatd drepimijlocul cel mai bun de prevenire a cancerului.

Tinctura de coada-calului este 9i un- remediu deosebit de bun contra picioarelorcare transpird (a se vedea ,,Moduri de folosire'). picioarele spdlate 9i uscate bine sintfriclionate

-cu aceastd tincturd.. in plus, trebuie s5 se bea zilnii, diminbala, pe stomaculgol,.tlz oriinaintede micul dejun, 1 ceascd cu ceai de coada-calului. t-d tel de bine?jyta contra transpiraliei picioarelor.si bdije de picioare cu coada-calului (a se u"O.i,,Moduri de folosire'). Pentru a combate mitreata, pdrul se spall =ifnic cu infuzie decoada-calului, dupd care se maseazd cu ulei be'mdsline cje calitaie. Mdtreata vadispdrea foarte curind.

Coada-calului amestecatd cu sunitoare, ppiriti si c-onsumati 1-2 cegti peparcursul zilei, in timp ce seara se mdnincd hrand'soliOd, 'aluta impotriva incontinenieiurinare. se recoma.ndd ca apd de gargard in amigdalitb, intrjrmitii; i;;;;;3;;bucale, stomatite ulceroase, singer5ri i le gingigi.gi gi1gi"it", nliuie 9i poiifi i" ;;:rul gurii gi 9ft: Femeile care au sculgeri ar treibui-sd facE oXi oe s"rri cu coada-calului.Nu trebuie uitat cd aceastd planta medicinald este unul Oin feacurile pulm;;;cele mai bune, atit in caz de bronsiti cronici, cit si de tuberculozi putmdnara. piinconsumul regulat de ceai se obfine,g insanatogire a ptdminut;ii"b;;dtos prin jportride acid silicic, dar gi inldturarei sldbiciunii gLn"iai" existente in decursut bolii pul-monare.

Noile rezultate ale cercetdrilor indreptdlesc, conform botanistului austriac RichardWillfort, sd se.presupuni cd prin util izarea mai indelungatd a ceaiului de coada-calului,Hn9t,j9,ffli^O1e sint stopate in creqterea lor si in c6le din urmd fdcute sa dispari.Unlar polipii organelor^pelviene sau cei rectali 'sau inflamatiile bursei sinoviaie Jecombat in acest chip. in plus, se folosesc in anumite cazuii comprese cu aburi decoada-calului si bdi de gezut cu coada-calului. Aceste comprese iu aburi ajutd 9i indurerile stomicale spa'stice, in ciizeig ft.p"tirJ (Ae tcat) si biliare (ale veziculeibiliare) si in blocajele dureroase care ddune'azd activiti l i i carOiace prin presiunea lorascendentd.

La 19 decembrie 1977 am primit un telefon de prin zona Steier. Era vorba de unfermier de 49 de ani, cdruia ii^apdruse in talpd o umfleturi tare Cirei pricinuia dureriTSI| , N{mai putea sd calce. ln spital.a fost'tinut citeva zile gi trimii iardgi acasd. L-amsfdtuit s5-rsi Ouni comprese- cu aburi de ccjada-calului care dizolvd chiar gi tumorile[1i91::Y1 Oyteli ima^gina cit am fogt de surprinsd cind mi s-a tetefonat pe 22 decem-brie, deci 3 zile mai tirziu, cd umfldtura dispdruse complet. Pielea era nitel flascd simoale la.pipdit, iar umfldtura tare nu se mai simtea. Un nou miracor Jin i"h;ihDomnului!

.Am putut constata din experienld cd 9i cele mai grave discopatii dispar foarterapid cu ajutorul Pdilor de..gezut cu'coada-calului, dac? nu au-fuli nlgterd prin blo-carea unui nerv. Radiografiile aratd coloane vertebrale uzate din cauza virstei, fi careinsd nu se vede nici o Cauzd care sd stirneascd dureri. Presiunea unui rinichi deiegiit,care, dupd cum a dovedit-o experienfa, actioneazd ascendent, se plaseazd in nervii Oela suprafald care- melg de-a lungul girei spinarii gi pricinuiesc acbste dureri. Deci nueste vorba de discurile intervertebrdle, ci de prdsiunea exercitatd de rinichi asupra

19

nervilor care sint deschigi. O baie de sezut cu coada-calului indepdrteazd imediat, prinefectul sdu in profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascendentd.

O femeie in virstd de 38 cie ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. in locsd simti o ameliorare, durerile se accentuaserd 9i femeia a inlepenit atit de tare inzona umeri-git, inc$ dimineata nu se mai putea ridica din^ pat decit cu ajutorul uneibare pe care solul ei i-o fixase de plafon deasupra patului. In perioada aceea am linuto prelegere la Steyr gi cu aceastd ocazie am cunoscut-o. Vd veli mira desigur aflind cdfemeia a scdpat, dupi o singurd baie de gezut cu coada-calului, de toate durerile 9i deanchilozi.

Acelagi lucru este valabil in legiturd cu discopatia pricinuitd de mersul cu trac-torul. Migcdrile zguduitoare nu vit imeazd discurile intervertebrale, ci rinichii sint ceidereglali din cauza acestui ritm sacadat. la nagtere de indatd o presiune ascendentd,pe care biile de gezut cu coada-calului o indepdrteazd.

O doamnd din Elvefia era de ciliva ani leapdnd ca un bd! din cauza vertebrei cervi-cale. Curele anuale la dr. Zeileis din Gallspach au adus o ameliorare pasagerd, nici pedeparte insi o vindecare. Am cunoscut-o din intimplare. Mi-a promis pe un ton nufoarte convingdtor cd va face o baie de gezut cu coada-calului dupd intoarcereaacas6. Foarte repede a sosit apoi telefonul, plin de bucurie. Dupd numai 10 minute debaie caldi de gezut cu coada-calului a trecut orice anchilozd. $i nici n-a mai revenitvreodatd, dupd cum am avut ocazia sd aud dupd mulli ani.

Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune in scrieri le sale: ,,Doui treimi dintoli bolnavii de nervi nu ar aiunge in sanatorii, daci rinichii lor ar f i sinitogi," Datunci am putut sd sfdtuiesc mulli oameni nefericifi, care din cauza deregldrilorrinichilor sufereau de depresiuni, manii (idei f ixe) 9i accese de nebunie, s5 facd bdide gezut cu coada-calului gi sd-i feresc de spitalul de boli nervoase. Aici trebuie folositintern, pe l ingd urzicd gi coada-goricelului, gi ceaiul de coada-calului, dimineala qiseara cfte 1 ceagcd.

In tulburiri le renale grave insolite de toate efectele lor secundare trebuieintrebuinlatd pentru bii le de gezut coada-calului proaspdtd; cel mai bine, dupd cumam mai mentionat, cea inalti de pe cimpiile mldgtinoase. Pentru 1 baie este necesardo gdleatd de 5 l itr i plind cu plant^e (a se vedea ,,Moduri de folosire" ca gi ,,Bdi de sezut"din capitolul ,,Partea generald"). In timpul bdii de gezut, rinichii trebuie sd stea sub apd- durata bii i : 20 minute! A nu se gterge dupd baie, ci a se intra in halatul de baie gi atranspira 1 ord in pat, abia apoi a se imbrdca lenjeria de noapte uscatd. Reincdlzitd,baia de gezut mai poate fifolositd de 2 ori.

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: 1 lingurild (cu virf) de coada-calului la 1 litru de api - se opdreste, selasd sd stea pufin.

Compresd cu aburi: 2 mfini pline de coada-calului se pun intr-o sitd care seagale peste un recipient cu apd clocotit5. Cind plantele sint fierbinli gimoi, se invelesc intr-o pinzd de in gi se aplicd pe locul suferind. A seimpacheta neapdrat cald! A se lisa sd aclioneze mai multe ore saupeste noapte.

Tincturi: 10 grame de coada-calului se lasd la macerat cu 50 grame derachiu natural de secard. Se lasd sd stea 14 ztle la soare sau alti sursdde cdldurd. Se agitd zilnic!

20

Bii de sezut: '100 grame de coada-calului se lasd peste noapte in apd rece,in ziua urmdtoare maceratul se infierbintd pind'dd in clocot gi se adaugdla apa de baie. Durata beii - 20 minute. A nu se gterge dupd baie, ci a seintra umed in halatul de baie, a transpira '1 ord in pat. Apa baii trebuie sdacopere rinichii.

Compresi cu terci: Coada-calului proaspdtd este spdlatd bine 9i farimilata peun fund de lemn oind se formeazi un terci.

COADA-SORICELULUI (Achi l lea mil lefol ium)Alte denumiri: alunele, brdddtel, ciuresicd, crestdtea,

crivalnic, garva, iarba-oilor, iarba-strdnutdtoare, prishel,rotdtele-albe, sorocind.

Coada-goricelului este o plantd medicinald cdreia nuputem sd nu-i rezervdm un loc in viata noastrd. Desi eaconstituie sprij inul nostru de bazd in unele maladii grave,este consideratd in primul rind o plantd de leac pentru fe-mei. Nu am cuvinte suficiente ca sd recomand femeilorcoada-goricelului. Preotul Kneipp este de pdrere in scrieri lesale: ,,De multe nenorociri ar f i crutate femeile, dacd arrecurge din cind in cind la coada-soricelului!"

C5 este vorba despre o fatd tindrd care are tendintespre un ciclu neregulai sau de o femeie mai in virstd aftaidin plind menopauzi sau care a trecut de aceastd perioadd,pentru oricare, fie tindrd, fie bdtrind, este important sd beadin cind in cind cite o ceagcd cu ceai de coada-goricelului.El influenleazd in toate privinlele in mod favorabil organelepelviene (genitale) ale oricdrei femei, aga cd o femeie nupoate face nimic mai bun pentru sindtatea ei decit sd-si

culeagd, cu ocazia unei plimbdri prin pddure gi cimpie, un buchet proaspdt de coada-soricelului. Ea creste in cantitdli mari pe cimpii gi drumuriinguste de tard, pe la marginide pdduri gi de lahuri de cereile. Fldrile sini albe sau trandafirii si au in soare un par-fum aromatic, acrisor. Florile trebuie culese in soare puternic, cdci atunci le cregtecontinutul in uleiuri volatile si deci forta lecuitoare.

bunosc o tindrd hangilb despre care s-a spus deodatd cd ar avea cancer la or-ganele pelviene. I s-au prescris raze cu cobalt. Rudele sale au fost ingtiinlate demedici cd boala este incurabild. M-am gindit la preotul Kneipp gi la indicalii le sale inlegdturd cu tulburdrile organelor pelviene gi i-am recomandat tinerei femei sd bea atitaceai de coada-goricelului pe zi cit putea sd suporte. Ce miratd am fost cind am primit,nici trei sdptdmini mai tirziu, prin pogtd vestea cd se simte excelent 9i ca incet, darsigqr, a inceput sd-gi recapete greutatea normald!

in cazul unei inflamalii a ovarelor se intimpld adesea ca prima baie de gezut cucoada-soricelului sd si alunge durerile, iar inflamalia sd se retragd treptat. La fel deeficiente sint aceste 6ai in incontinenla urinard a bamenilor bdtrini 9i a copiilor, ca 9iin feucoree (poal6 albd, scurgeri). In aceste cazuri trebuie sd se bea suplimentarceai de coada-goricelului, gi anume 2 cegti pe zi.

$i la prolaps uterin se fac o perioadd mai indelungatd de timp bdi de gezut cucoada-goricelului, se beau in plus 4 cegti cu ceai de creligoard pe parcursul intregii

21

zile, inghititurd cu inghititurd, gi se maseazd cu tincturd de traista-ciobanului zonapelviand, pornind de la vagin in sus.

Miomurile sint fdcute sd dispard cu ajutorul bdilor zilnice de sezut cu coada-goricelului continuate o perioadd mai lungd de timp, pind ce controlul 'medical va con-stata retragerea lor total6.

O tindra fatd de 19 ani nu avea ciclu. Medicul specialist ginecolog i-a prescrispilula. Ciclul tot nu i-a venit, in schimb i s-a mdrit enorm volumul sinilor. A refuzat sd iain continuare pilula. Ingrijoratd, mama ei a venit la mine. Am sfdtuit-o sd-i dea fetei.zilnic, dlmineala pe stomacul gol, o ceascd cu ceai de coadg-soricelului. Dupd patrusiptdmini, totul a fost in regulS 9i asa a r'dmas gi pina astdzi. imi amintesc 9i de o altdsituatie asemindtoare, care a ajuns insd un caz pentru spitalul de boli nervoase caurmare a faptului cd nu i-a folosit nici una dintre doctorii le administrate. Din pdcate, pevremea aceea n-aveam atita experientd in materie de plante medicinale..

9i in menopauzd femeia ar trebui sd recurgi hotdrit la ceaiul de coada-goricelului.Ar f i crulatd de neliniste interioari gi de alte stdri nepldcute. Si bdile de sezut cucoada-goricelului au iniluenfd favorabi' ld asupra sdndtdti i. Baile db picioare ci.r adaosde coada-goricelului fac bine si in nevritele de la brafe si picioare. Coada-qoriceluluitrebuie insd culeasd la ora insoritd a amiezii. ln cele mai multe cazuri, aceste bdi aiutadeja dupd prima dati, luind toate durerile,,cu mina".

Ceaiul de coada-goricelului este recomandat de Dr. med. Lutze in cazul"congestiei cerebrale insotite de dureri de parcd ar vrea craniul sd pocneascd, apoiimpotriva ameteli i, a greluiitor, a boli lor dd ochi insotite de l5crimdri, a dureriloracute de ochi si a hemoragii lor nazale..." O migren6, cauzald de schimbarea vremiisau de foehn, este inldturatd de o singurd ceascd cu ceai de coada-so,;celului, bdutdfierbinte. si incetul cu incetul; consumindu-se acest ceai in mod regr lat, migrenapoaJe sd treacd de tot.

Intrucit coada-soricelului este numita in vechile carli despre plante medicinale,,leacul tuturor relelor", ea poate fi folositd acolo unde orice altceva pare a fi de prisos.Ea va alunga din organism prin forla ei depurativi diferite boli care se instalaserd deani de zile. Totul este sd se facd incercarea.

Nu_este in general cunoscut faptul cd aceasta plantd are o influenld pozitivd asu-pra miduvei osoase si cd stimuleazd acolo hematopoeza (formarea singelui). Eabluta in afectiunile mdiuvei osoase, in care orice i lt medicament clacheazd si chiarin osteopere,z6, dacd se fac cure de ceai de coada-soricelului, bdi gi frecli i cu tincturide coada-goricelului. Aceasti plantd medicinald esie un mijioc hemosiatic bun inoprirea hemoragii lor pulmonare 9i poate vindeca, impreund cu rddicina de obli-geani, cancerul pulmonar. Radacinile de obligeand sint mestecate pe parcursul zilei,iar din ceaiul de coada-soricelului se bea dimineata si seara cite o ceasc6, inghil iturdcu inghifitur5. Ceaiul esie de un ajutor foarte ra[io pentru hemoragii ie stoiratale,pentru he^moroizii care singereazd puternic, ca 9i pentru greuti l i le si arsurile lastomac" In riceli, dureri de spate sau reumatice trebuie biui ceai de coada-goricelului in cantitate mare gi cit se poate de fierbinte. Ceaiul stimuleazd 9i activitatearenali regulatd, inldturd inapetenla, baloniri le si crampele stomacale, tulburiri lehepatice, inflamalii le traiectului stomacal si integtinal, stimuleazd activitatea intes-tina_ld gi are astfel 'gri jd ca scaunul si f ie re!ulat. intrucit ajutd 9i in tulburiri circula-tori i 9i sp?sme vasculare, poate fi recomandat cu multd cdldurd in anghina pecto-rali. illincdrimile nepldcute din vagin se indepdrteazd prin efectuarea rinor sjeteturigi bai de gezut cu infuzie de coada-goricelului.

Pentru tratamentul hemoroizilor se poate prepara o alif ie deosebit de bund dinflori de coada-goricelului (a se vedea,,Moduri de folosire',).

22

MODURI DE FOLOSIRE

Infuzie: se opdregte 1 l ingurild (cu virf) cu jt4 l i tru de apd gi se lasd pulin inrepaos.

Tincturi: Flori le de coada-soricelului culese in soare se introduc, fdrd a leindesa, intr-o s!i9]e pina la git, se toarnd deasupra rachiu de secari saufructe de 38-40%; se rasd sd stea 14 zile in loare sau in aprop,"r"urnaginii de gdtit.

Alif ie de coada-soricelului: Se infierbintd bine g0 grame de unt nesdrat saude unturd de porc, se adaugd 15 grame dellori de coada-soiicelutuiprlaspete si tdiate mdrunt si 15 grame de frunze de zmeurd tdiate fin, s^elasd sd sfiriie scurt^in grdsime, se amestecd si se dd tigaia Oeoplrte. lnziua urmdtoare se incdlzeste totul usor, se stbarce print-r-o Oucdte de ti-Ign ?i se introduce in borcane uscaie, pregdtite dinainte. n se pastra lafr ig ider!

Bdi de sezut: A .^" ldsa 100 grame de coada-soricelului (intreaga plantd)peste noapte in apd rece, a se da a doua zi ' in c locot 9) Jr" iodrg","apa de baie (a se vedea gi ,,Bdi de gezut' la capitolul ,,partea g"noaia,,;.

CRETISOARA (Atchemii la vutgaris)cunoscutd in limbajur popurar si ca brumdrie, cretdrer,faina-de-.in, palagca, pleagcd, rdiunjir, umbra_muntelui,

umbrarul-doamnei, crelisoara cregte mai ales la marginide paduri 9i drumuri, povirnisuri gi 'c impi i umede din zonemai inalte. gi muntoase. planta dre frunze semicirculare,cu 7-9 lobi, o tulpina tare care nu este foarte inaltd si florigalben-verzui fdr6, strdlucire, ce pot fi vdzute din iprilieoing il.iunie 9i ch.iar mai tirziu. De ziua Trupurui oomhutui(Joia Verde - sirbdtoare a bisericii catolice, n. tr.) seimpletesc in anumite regiuni coronite din ea, p"nti, uimpodobi apoi fruntea -Mintuitorulii i, acasd,' in coltulicoanelor. Frunzele creligoarei stau uneori culcate la sbl,iardimineala se vedg in mijlocul lor o piciturd de roud,strdlucind ca o perld. La indllimi de peste 1000 metrigasrm o varretate a creligoarei care are partea inferioard aIt^rl::Pr_q_e _o;tielgcire argrntie si care inftoregte

"tirt p"teren calcaros, cit^9i pe cel de rocd primard. in timpul iinorrrif print"

"rt" ;Lr"}a"i.intregime, iar mai ti iziu numai frunzele; plantele sini ttsate apoi sd se usuce in poO.-Cretigoara este renumitd mai ales ca plantd de leac pentru femei (in germana ."numeste 9i ,,Frauenmantel" : mantou de damd, ,Frauenkraut,, : ptania femeilor sau

,Frauenhilf" : ajutorul femeilor). Cretisoara n-ajutd numai in tultiurdri menstruale,leucoree (poali albi, scurgeri), afecliuni.ate organetor petvi;i l j inaispozili i rJvjrsta menopauzei, ci, luatd la inceputul pubertdlii impreund cu coada-soricelului, in-fluenleazd benefic aceastd perioad5. Pentru cazriile tinerelor fete cdrora nu le vine ci-clul menstrual in ciuda medicamentelor prescrise de doctor, cretisoaru i,rp*uni .,coada-soricelului (amestecate in pdrli egale) vor fi cele care vor'rbglementa aceastdproblemi' Crelisoara are efect astringeht si vindecd foarte rapid, -Jsie totosita si ca

23

#iff"*tetic si cardiotonic, in febri pricinuitd de teziuni, rini purutente si abcese

In urma unei extractii dentare este foarte indicat ceaiul de cretigoard. Dupd maimulte cldtiri ale gurii, rana se inchide in oeCuii;t ;*i;it;. i l i;r de creligoardfix"ffiu""zd

slibiciunile musculare laoinamiir!,'rtopatiite) gi articutare gi ajutd inin leziunile postnatale, in relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avutnagteri srele r"'l:p,::1::pgiril

"qre uygrtrrt (pentru fixarea ."r"inii; 9i fortificareafibrelor uterine, cretigoara este de_mare toroJ.lri lpind cu luna a treia, astfel de femeiar trebui sd bea ceai de cretisoard..Este ,n rnijro-J atottdmdduitoi in toate bolile defemei si ajutd, impre^und cu iraista-ciobanutui, ;hL; m nirtri"p,*a lprotaps uterin)si hernii inghinale. in aceste cazuri se consuma irn timpur zir'ei-incetul cu incetul, 4cegti cu ceai de creligoard pregdtit.pe cit se po"t" oin ptanie;t;;p; cutese. In afardoe aceasta, se maseazd locurile afectate cu'tincturd de traista-ciobanului (a se vedea"Moduri de folosire", la articolul ,Traista ciooanutur, pag.-o+), iar in cjiurite de prolapsuterin se incepe frictionarea extern, $i1 z91i u"ginlrr' i in sls ni.iu. folosesc, supli-mentar' bai de sezut cu coada-goricelului lsint neEesare i 00 grame de plante pentru 1flHl|r,:li, . bai pe 'epiilffi, cdci aira oe-b;;,,.intariiu, rJi-po"te ri utirizatd

strimosii nostri..intrebuintau ?.ceste plante atit intern cit si extern, pentru vinde-carea rdnilor, la epilepsii si hernii. latd Ln ciiai Jintr-o carte foarte veche de plantemedicinale: ,,Dacd un om a avut o hernie, fie el tindr sau bdtrin, sd pund sd fiarbd unffIl

de creligoard intr-o mdsuri de apa'atit cit rugi rn ou tare sii fiarbd 9i sd bea fier-in medicina populard actuald,, aceastd plantd igi ocupa iar locul binemeritat. inspecial medicul naturist gi preotul.elvel ian'xJnzte-relevd aceasta: , ,Doud treimi dintoate operatiile femeiegti ar deveni d_e oribos, d;;t ptanta asta de leac ar fi fost folositddin timp si vreme mii indelungatd;'cdci ea vinleca toate inflamalii le organelorpelviene, febra,.lrs.Yra'. supurilia purulenti, abcesele si herniile. orice lauza artrebui sd bea 8-10 zile din acest'ceii; multi copii-ar mai avea parte de mama lor simulti viduvi de sotii le lor, dacd ar fi cunoscut acest dar dumnereiesc. npri."i?'"1t"1.'-zdrobitS si fdcutd.compresd

- crelisoara vindecd rini, inJepituri, ti ieturi. copiii care,in ciuda alimentatiei bune, ",

o tirtculaturd rr"oa, se intdresc prin uzul continuu alacestui ceai."Crelisoara care-cregte la indllimi maimarr si are partea inferioard a frunzelor argin-tie se intrebuinteazd mAi ales in obezitate: z-s cegti zilnic au un efect deosebit de fa-vorabit. Ajut6 si ta.ins.om"1i; 9i d-iab.dii-"i,[[ri ra u." des din acest ceai. Gopiiidebili gi bolndviciosi se fortifice vezirnd

",

o"[ii Ja"a li se adauga in apa de baiecrelisoard' La 1 baie se folosesc cca. 200 grame oelerouri (" t" orJ1i,,Bdi complete,,,la,,Partea generald").Combinatd cu traista-ciobanului,

_dupd cum este explicat in capitolul ,,Traista-cio-banului", cretisoara ajutd contra atrofiei'musculare-gi in bolile rr!.rr"re grele, in-curabile' Aceastd plantd medicinald extrem d;;ro;asd se toroseiie 9i in sclerozamultiplS.Mi s-a relatat dintr-o zond a tirii cd ceaiul de cretiso ard (uz intern - se bea; uz ex-tern - se fac sodldri in zona.inlmii; a adus o

"r"riorii" substanliala a starii bolnavuluiin cazul unor graue afecliuni "ie

itrgchiurui cardiac.creatorul nostru, in hita sA neniirginiti, a rirai ra creascd pentru fiecare boaldcite o plantd; n-o sd putem niciodatd sa:i ;;i i; 'mTnoe"irns pentru aceasta.

?-4

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Se folosegte 1 l ingurild (cu virf) de plante la tlq l i tru deap5, se opdregte doar, se lasd sd stea putin.

Compresi cu plante: Se spald o cantitate corespunzdtoare de plante proas-pete, se zdrobegte pe un fund de lemn cu un sucitor de taitei si se aplicdsub formd de compresS.

Adaos la baie: Pentru '1 baie completd se iau 200 grame de plante uscate sauciliva pumni de plante proaspete, se lasd intr-o gdleatd in apa rece pestenoapte, se incdlzegte totul a doua zi gi se toarnd l ichidul peste apa debaie (a se vedea 9i ,,Bdi complete la Partea generald").

Toate flori le amintiteacelagi mod.

DRAGA|cA, SiNztEN ELE (Gatium)Existd mai multe soiur i de Gal ium: l ip ic ioasa (Gal ium

aparine), numitd 9i asprigoard, corndtel, iarbd-lipitoare, turitd,este rdspinditd pe ogoare, cimpii gi de-a lungul gardurilor, f i indde aceea combdtutd de ldrani cu erbicide. Atinge o indltime de60-160 centimetri, are rdddcina frunzelor vertici latd (agezata injurul unei axe la acelasi nivel) si umbele alb-verzuipedunculate. Datoritd tulpinii cu pdr aspru, aceastd plantd esteo cdtdrdtoare", f i ind numitd de aceea ,,l ipicioasa" sau ,, iarba-lioitoare".

Dr igaica (Gal ium verum), numitd s i f loarea- lu i -Sf. - lon,inchegdtoare, sinziene, sinziene-galbene, smintinicd, preferdine[imile, se l ine drept, ajunge la o inall ime de 30-60 centimetri9i are flori galben-aurii cu mireasmd puternicd de miere. Plantainfloritd este culeasd in iulie.

Sinzienele (Gatium mollugo), numite si drbgaicd, peteala-reginei, sinziand-albd, au flori le delicate, de culoare alb-gdlbuie, asemdndtoare flori i-miresei, un parfum amintind usormierea si se inti lnesc foarte des pe povirniguri gi margini dedrum, mai mult culcate la sol decit in picioare in timpul infloriri i .

sint aproape identice in puterea lor lecuitoare. Se gi uti l izeazd in

Planta aceasta care creste in cantitdli mari a fost datd tot mai mult uitdrii. Dartocmai ei ar trebui sd i se a