1901 10

tAs

=r1UXECCE1212*7

BISERICA ORTODOXA ROMANA

DESBATERILE

S-TULUI SINODDIN SESIUNEA DE TOAMNA

ANUL 1900.

Revista Periodidi EclesiasticA

A NUL AL XXIV -Iea, No. 10.

BUCURIMI

TIPOGRAFIA OXR,TILOR BISERIOEVI

1901_

C"--- .......N10."10.-

malls Nab

II

S

zs

(!ECT!''s 1STORIE

j

a.

a% c- anmsemp-o-

'V*

03,L1 Fed,

ti

4-6WP- -9

www.dacoromanica.ro

SANTUL SINODAL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE ROMANE.

0,m__...94,e,,,._÷.

www.dacoromanica.ro

Procesele Verbale ale pdintelor Santului Sinoddin

Sesiunea de Tolima a anului 1900.

qedinta, din 12 Octombrie 1900.

Sesiunea de TOmna a S-tulul Sinod s'a deschis cu solem-nitatea obicinuita, facendu-se in Catedrala S-tel Mitropolil unTe-Deum de catre P. S. Arh. Nifon N. Ploe§tenu, vicarul.S-telMitropolii, la orele 10 a. m., la care ail asistat P. P. S. S.Membri al S-tului Sinod, fata fiind §i Dl. Ministru al JustitieiTitu Maiorescu; lar la orele 101/2 s'a facut sfintirea apelin sala §edintelor S-tulul Sinod, dupa care d-nul Ministrual Justitiei da citire Mesagiului Regal de deschiderea se-siune1 in urmatOrea cuprindere :

Prea Sa'nfici Parinei,Santul Sinod al SanteI Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-

mane, find convocat prin Decretul Nostril No. 3470/1900,in sesiune ordinara de TOmna pe diva de 12 Octombrie a. c.,conform art. 13 din legea pentru alegerea Mitropolitilor §iEpiscopilor eparhioti cum si a constituirel S-tului Sinod alSantei Biserici Autocefale Ortodoxe Romane;

declar deschisa sesiunea acestui Sant Sinod.Dat in Castelul Pele* la 12 Octombrie 1900.

(ss) CAROLMinistrul Cultelor

Instruetiunel Pnblice(ss) G. C. ARION.

No. 8614.

ES,

gi

www.dacoromanica.ro

4 DESBATERILE SF. SINOD

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Sesiunea detOmna a S-tulul Sinod este deschisa. (D-1 Ministru Titu Ma-iorescu se retrage din sala sedintelor).

Se citeste apelul nominal al P.P. S.S. Membri. Presentl14, fiind absent P. S. Episcop al Romanulul, lar P. S. Epis-cop al Husilor in concediii.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Rind Innumer, P. S. Secretar este rugat a da citire sumarulul ul-timei sedinte din sesiunea de prima-vara.

P. S. Arh. Fimen Piteqtenu, Secretar, citeste su-marul sedinteI de la 12 Mai 1900 a sesiunel de prima-varaa S-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Cere tine -vacuvintul asupra sumarului?

P. S. Arh. Conon Baca, onul: Cer eu cuvintul asupraunui punct din sumar. Dupa cat eu mi-aduc aminte, in aceasedinta, cand in S-tul Sinod s'a vorbit cu atata entusiasmdespre luare de mesuri pentru facerea unel noul catedrale,D-1 Dr. Istrate, Ministru de atuncl la Culte fiind de fats, apromis ca tntre altele va ajuta si D-Sa cu 1000 lei ctitorie;acesta nu o ved trecuta in acest sumar.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar. Nu'mi aducaminte data D-1 Ministru clis acesta.

I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pe cat 'm1aduc aminte, D-1 Ministru de atunci oferea 1000 lei ca pre-

pentru istoria bisericesca, lar nu pentru catedrala.Pun la vot sumarul sedintel de la 12 Mai. Cine este pentru

sii bine-yolasca a ridica manaS'a primit.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: P. P. S. S.

Parintl, mai inainte de a procede la lucrari, sa-ml dati voea ye aduce la cunostinta, ca dupa alegerea facuta de S-tulSinod la 8 Mat in persona Protosinghelului Sofronie Vul-pescu ca candidat pentru Arhiereu, cu titlul de CraIovenu,s'a seyirsit hirotonia in Catedrala Santel Mitropolil in clivade 18 Mat i acum noul hirotonit Arhiereti Sofronie Cra-lovenu vine in mijlocul nostru in S-tul Sinod.

P. S Arh. Sofronie Cralovenu. I. P. S. Stapane, P. P.S. S. Parinti si Frati. Propus in rindul candidatilor pentrulocul de Arhiereu cu titlul de Craiovenu, de catre I. P. S.VOstra, votat prin glasul S-tulul Sinod in sedinta de la 8

miil

www.dacoromanica.ro

DESBATERILR SF. SINOD 5

Mal din sesiunea trecuta; apoi recomandat fiind de catrebine credinciosul si Inaltul Sfat al Tronulul Majestatei SaleRegelul, care, prin decretul ce s'a citit In sedinta de la 12Mal sesiunel de prima-vara, a bine-voit de m'a intarit;si pecetluindu-se acesta alegere si confirmare cu hirotoni-sirea mea In Arhiered in cliva prasniculul (Inaltarea Dom-nulul* (18 Mal) de dire I. P. S. Arhiepiscop si MitropolitPrimat si P.P. S.S. Episcopi al Argesulul si al RimnicululNoulul Severin, carii bine-voind s'ad ostenit cu hirotonia meain biserica Catedrala a SanteI Mitropolit a Ungro-Vlahiel.

'Rote acestea find fapt indeplinit asta-dl, cu profund res-pect si cu netarmurita recunostinta multamesc S-tului Sinodpentru buna vointa ce a avut de a me rindui la Inaltatrepta a Arhieriei.

Fagaduesc Inaintea lui Dumnecled si a S-tulul Sinod, dincare si smerenia mea m'am invrednicit a face parte, ca Wtaactivitatea mea void inchina-o bisericil si ca tot-d'auna voidfi supus hotaririlor Sinodale, indreptandu-ml carma activi-tatel mele dupa inteleptele si parintestele sfaturi ale P. P.S. S. VOstre, avend pururea in suflet si in minte a tot man-tuirea mea intru Domnul cat si pe a drept slavitorilor cres-tinl, pentru ale carora duhovnicesti trebuinte m'a rinduitS tul Sinod; Tar pentru 1.1. P.P. S.S. V6stre si pentru P.P.S.S. VOstre me void ruga bunului Dumneded sa ye hara-zesca cu imbelsugatl ani, drept Indreptand cuvintul ade-verulul.

Se comunica de la biurod:Telegrama I. P. S. Mitropolit al Moldovei prin care mul-

tameste I. P. S. Presedinte al S-tului Sino.:1 de amintirea siinvitarea de a participa cu comisiunea S-tulul Sinod la pre-sentarea cartel de rugaciuni Altetel Sale Regale PrincipelulCarol.

Se la act.Telegrama P. S. Episcop al Husilor prin care rOga pe S-tul

Sinod a-I acorda un concedid de done Bile. S-tul Sinod a-corda concediul cerut.

Adresa Santel Mitropolil a Ungro-Vlahiel cu No. 2678 pelanga care inainteza un dosar cu ,actele privitOre la recu-nOsterea tunderei In monahism a fratelul bin Barzotescu dinMonastirea Cernica, calugarit in cas de bOla si primind nu-mele de Isichie monahul.

-a

www.dacoromanica.ro


Se trimite la comisiunea de petitiunl.Adresa Ministerulul Cultelor cu No. 54212/5484 pe langa

care inainteza in copie adresa Ministerulul de Justitie cuNo. 13799, relativa la :reclamatiunea a doui preoti supuslla amenda pentru refuzul de a presta juramintul pe santatruce.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa acelulasi Minister cu No. 2784 pe langa care ina-

inteza in copie adresa cu No. 5691 a Ministerulul de Ex-terne relativa la calendar.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa aceluiasi Minister cu No. 3785, pe langa care ina-

inteza petitiunea locuitorilor din catunele Unghiu si Tampestidin comuna Uscatil, judetul Nemtu, prin care cer deslipireade la parohia Dragomiresti si alipirea la parohia Uscatii.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa acelulasI Minister cu No. 3807, pe langa care Ina-

int6za done petitiuni ale locuitorilor din catunul Balosanl,comuna CaprenI, judetul Doljiu, prin care cer a se face pa-rohie in acel catun.

Se trimite la aceeasi comisiune_Adresa aceluiasi Minister cu No. 3808, pe langa care ina-

inteza in copie procesul verbal al consiliulul comunel ru-rale Priboenil din judetul Muscel, prin care cer a se formao noua parohie in acea comuna.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa aceluiasi Minister cu No. 5821, pe langa car e ina-

inteza in original petitiunea D-lul I. Ionescu din comunaGa esti, judetul Dambovita, -prin care cere a nu se infiiintaInca doue parohii in comuna Cobia din acel judet pe langacele doue existente.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa Santel Mitropolil a Ungro-Vlahiel cu No. 2846, prin

care arata ca. P. C. Protoereu al judetulul Teleorman prinraportul cu No. 518 cere a se infiinta o noua parohie dincatunele Rata si BacalestI pendinte de comuna Basesti, fiindrecunoscute de comuna noua prin Monitorul Oficial cu No.20/900.

Se trimite 1a aceeasi comisiune.Adresa aceleeasi Sante Mitropolil cu No. 3691, prin care

cere a se infiinta prin decret Regal, conform legit clerului

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SINOD 7

o noua parohie compusa din cktunele Rata si Baca, les%pendinte de comuna Basest', judetul Teleorman, unde s'ainfiintat o comunti noua.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa aceleeasi Sante Mitropolil cu No. 3177, prin care

arata, ca Protoereul judetului Dambovita prin raportul cuNo. 897 cere Itnfiintarea unel noul parohii din catunele CiupaManciulescu, Ciupa Mavrodolu, Potlogil Deal si PatrOia Deal,care depind de parohiile Balotesca si Patr Oita.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa Santei Episcopil a Romanului cu No. 938, prin

care respunde la adresa S-tului Sinod cu No. 122 din anulcurent, relativ la cererea locuitorilor din catunul Valea Rea,judetul Tecuci, de a se infiinta o noua parohie in acelcatun.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea locuitorilor din comuna Carpen, judetul

prin care cer a se infiinta Inca o parohie in acea comunala biserica Carapancestl, actualmente Bala la parohia Te-culestl, avend o populatie destul de numerOsa.

Se trimite la aceeasi comisiune.Raportul No. 6 al Epitropiel bisericei St. Nicolae Vladica

din Bucuresti, prin care cere a se da un vot de S-tul Sinodca din suma de lel 136,000 depusl la casa de Depuneride Epitropia Aseqamintelor Brancovenest1 pentru exproprie-rea locului bisericei St. Nicolae din Prund sa se constru-lasca o biserica noua in locul vechel biserici St. NicolaeVladica. Se trimite la aceeasi comisiune.

Petitiunea preotulul I. Plevianu din Craiova, prin carecere a se lua mesurile necesare de a se indeplini hotarireaS-tulul Sinod pentru a i-se achita salariul cuvenit pe timpulcat a fost paroh la biserica Obedenu din Craiova, spre ai-se 1g muri situatiunea sa moray, si materiala.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea preotulul caterisit Gheorghe Caprescu din co-

muna Valea Sarel, judetul Putnel, prin care cere a fi ju-decat din note din consistoriul Eparhiel Buzeulul.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea preotilor Preda Ionescu din comuna Obislav

judetul Vlasca si Joan Bratescu din comuna Petrestl, jud.Dambovita, prin care rOga. pe S-tul Sinod a le acorda gra-tierea fiind caterisip.

Do 10,

www.dacoromanica.ro

8 DESBATERILE EF. S1NOD

Se trimite Ia aceeasI comisiune.Petitiunea preotulul Pavel Moraru, prin care cere a fi

ertat de S-tul Sinod si a i-se reda preotia.Se trimite la aceeasI comisiune.Petitiunea preotulul Nicolae Oprisorenu din comuna Oro-

delul, judetul Dolju, prin care face apel contra sentinteldata de consistoriul Eparhiei Ramniculdi Noulul- Severin.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa S-teI MitropoliI a Ungro-Vlahiei cu No. 3175, pe

Tanga care inainteza petitiunea D-lui Nicolae Vasilescu Ro-meo, student al scOlel de Bele-Arte din Bucuresti, Insotitade o icOna «Maim Domnului cu Domnul Iisus in brate» sicere a i se da autorisare de a zugravi biserica cu hramul«Adormirea» din comuna Panduri, judetul lalomita.

Se trimite la aceeasl comisiune.Adresa aceleeasi S-te Mitropolil cu No. 3176, pe langa

care inainteza petitiunea D-lui Nicolae Georgescu, studental scOlei de Bele-Arte din Bucurestl, insotita de o icOna«St. Mare le Mucenic Gheorghel si cere a i se da autori-sare sa zugravesca biserica «Adormirea» din comuna Pan-duri, judetul Ialomita.

Se trimite Ia aceeasi comisiune.Adresa aceleeasI St. Mitropolil cu No. 3216, pe langa

care inainteza petitiunea D-lui- Anghel Exner si o icOna«St. Treime» spre a se cerceta de S-tul Sinod si aproba,pentru a putea sa zugravesca biserici.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea D-lui lorgu Dimitrescu din comuna Podu Bar:

bierulul, judetul Dambovita, prin care Mg a i se da inaltabine-cuvintare de a tipari cartea «Urmare dupa, Iisus Hristos»tradusa in romaneste de G. Muntenu, spre a o Imparti indar crestinilor. Se trimite la aceeasi comisiune.

Adresa Ministerului Cultelor si Instructiunel Publice cuNo. 2564, prin care comunica ca diurna Directorului can-celariel S -tulul Sinod va fi de 500 lel pe sesiune.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiei cu No 3909, pe

langa care inainteza, dosarele cu actele relative la tundereaIn monahism a surorilor: Maria Vasilescu, Virginia Dr6ghiclPopescu, Vasilichia D. Popescu, Teodora T. Nicolau si E-caterina Vasile Causchi din M-rea Tigane§ti,

www.dacoromanica.ro


Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa S-tel Mitropolii a Moldovei si Sucevei cu No.

1L11, pe langa care inainteza un dosar cu actele privitOrela tunderea in monahism a fratelui Gh Rusu din M-reaSlatina. Se trimite la aceeasi comisiune.

Adresele S-tei Episcopii a Argesulul cu N.N. 941, 942si 943, pe langa care inainteza dosarele cu NN. 18/900,71/99 si 68/900 cu actele privitOre la tunderea in mona-hism a fratilor: Gheorghe Ion Popa Radu, 'On Cot Ora siNicolae Predescu din M-rea Turnu.

Se trimite la aceeasi comisiuneAdresa aceleeasi S-te Episcopii cu No. 466, pe rang

care inainteza un dosar cu actele privitOre la tunderea inmonahism a fratelui Eraclie Vasilescu din M-rea StanisOra.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa S-tei Episcopii a. Dunarei de jos cu No. 1313, pe

Tanga care inainteza un dosar cu actele privitOre la tunde-rea in monahism a sorei Lucheria Ichim Samoil din M-reaCelic-Dere, judetul Tulcea.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresele S-tel Episcopii a Buzeului cu N.N. 673, 674,

675 si 676, pe langa care inainteza dosarele cu actele re-lative is tunderea in monahism a fratelui Gh. Christea dinM-rea Varzaresti, a surorilor Paraschiva Georgescu din Ma-nastirea Rogozu, Uta Al. Bratosin si Alexandrina Filipescudin M-rea Cotesti.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea preotului C. Man din comuna Vata, judetul

Oltu, pe langa care inainteza spre cercetare si aprobare unmanuscript intitulat «Calendar vecinic), si cu rugaciune dea se tipari in Tipografia cartilor bisericesti si a fi consideratca proprietate a S -tulul Sinod.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresele S-tel Mitropolii a Ungro-Vlahiel cu No. 3799

3803, pe langa care inainteza dosarele cu actele privitOrela tunderea in monahism a fratilor: Gheorghe Anghel siGheorghe Rotaru din M-rea Caldarusani; Nicolae I. Dusescudin M-rea Predeal; Nichifor Negara, Petre Lazar, FlorianGrigorescu, Petre P. Marian si G Dumitrescu din M-reaCernica; a surorilor: Ecaterina I. Saulescu, Ana Dumitrescusi Anastasia G. Sterescu din M-rea Samurcasesti, precum si

www.dacoromanica.ro


recunOscerea calugarirei efectuata in cas de Ma, a fratilor:Nicolae Oprea si Nicolae Zaharia din M-rea Caldarusani.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresele S-tel Mitropolii a Moldovei cu N.N. 2180-2185,

pe Fang care inainteza dosarele cu actele relative la tun-detea in monahism a fratilor: Vasile lonita, Nicolae VasilievSobieschy, Gheorghe Stan, IOn Stan, Mihail Dumitriu siIon Dumitriu din M-rea Nemtu si Secu; Vasile Dumbra-v6nu, Mandii Faso la si Gheorghe Constantinescu din M-reaVorona; Teodor Cerbu din M-rea Slatina; a surorilor: Dom-nica C. G. Maxim, Maria Luca, Ecaterina Gafeiu si MariaConstantin Gorea din M-rea Agapia; Ecaterina Grigorie Preo-tul Christea din aceeasi Manastire si Teodora Spiridon dinM-rea Varaticu.

Se trimite la aceeasi comisiune.Raportul Directiunel Tipografiei cartilor bisericesti cu No.

90, pe langa care inainteza prolectul de budget al aceleiTipografii pe exercitiul financiar 1901 1902 spre a se cer-ceta si aproba.

Se trimite la comisiunea pentru luarea socotelelor Re-vistei si Tipografiei.

Raportul aceleeast Directiuni cu No. 76, prin care supuuela eunostinta S-tului Sinod ca cheltulala facuta pentru car-tea de rugacluni, dedicata Altetel Sale Regale PrincipelulCarol, a qostat suma de lei 9056, bani 50.

Se trimite la aceeasi comisiune.Raportul cu No. 28 al Societatei Clerulul roman Aju-

torul,, sectiunea Turnul Magurele, prin care Mg& pe S-tulSinod a face donatie pentru biblioteca acelei societati cateun exemplar din cartile aparute in Tipografia cartilor bi-sericesti. Se trimite la aceeasi comisiune.

Adresa St. Episcopil a Husilor cu No. 1445, prin careroga pe S-tul Sinod sa daruesca *Ole' de cantareti dinurbea Barlad un rand de carp de ritual si o cazanie dinTipografia cartilor bisericestl.

Raportul No. 50 al Epitropiel Parohiel Chior-Cisme dincomuna Taspunar, judetul Constanta, prin care cere a ise da gratuit un corp de 12 Minee pentru serviciul bise-ricei St. Gheorghe, neavend mijlOce sa si le procure.

Se trimite la aceeasi comisiune.Raportul No. 50 al parohiei Treime din comuna Star--.St.

www.dacoromanica.ro


Chiojdu, judetul Prahova, prin care cere pentru bibliotecaparohiala cart' religiOse esite din Tipografia cartilor biseri-cestI. Se trimite la aceeasi comisiune

Adresa Ministerulul Cultelor si Instructiund Pub lice cuNo. 58279/5418, pe rang care inainteza 20 exemplare dincartea intitulata : 20 cuvintari, compuse dupa insarcinareaMinisterului de D. Dr. C. Chiricescu si Prea Cucernicul E-conom C. Nazarie, spre a se cerceta si aproba de S-tulSinod sa, se citesca in biserica, fiind deja tiparite in 10,000exemplare cu cheltuiala Ministerulul, spre a se trimite indar scOlelor si bibliotecelor parohiale din tOta Cara.

Se trimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor deinvetamint religios, cursul secundar.

Petitiunea D-lui Dr. D. G. Boroianu si V. Oiaga, pe tangcare inainteza spre cercetare si aprobare cartile intitulate:Invetatura Mantuitorului Iisus Christos si Istoria bisericelRomane. Se trimite la aceeasi comisiune.

Petitiunea cucernicului Diacon Nicolae Mateescu, profesorla Seminariul din Rimnicul-Valcel pe Fang care inaintezaun manuscript in dublu cxemplar, intitulat: 4storia Ve-chlulul Testament», spre a se cerceta si aproba.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea Prea Cucerniculul Protopresbiter Simion Po-

pescu, prin care cere a) SA se aduca in desbaterea S-tuluiSinod raportul comisiunei privitor Ia cartea sa: .tExplicareaEvangeliilor» si b) SEI se cerceteze manuscriptele inaintatesi daca nu se vor gasi bune de aprobat, sa i se inapoeze.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea autorilor cartel de citire cu motto: =fine scie

carte are patru ochl» pentru clasa II primara, insotita si deun manuscript in doue exemplare, cuprinc,Mnd materia deReligiune, spre a se cerceta si aproba.

Se trimite la comisiunea pentru cercetarea cartilor deinv6tamint religios, cursul primar.

Petitiunea D-lor Herman Fast, Directorul scOleI Germano-Armene si Patvacan Taraiantz, librar din Constanta, pelangl care se inainteza spre cercetare si aprobare 11 brosurlcu subiecte morale, spre a se vinde prin orase, garl, in tre-null, in sate si pe Ia balciurl.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea preotului Alexandru Popescu din corn. Cernica,

www.dacoromanica.ro


pe langa care se inainteza un manuscript in dublu exemplar,cuprinclend parabolele in versuri, spre a se cerceta si a-proba ca carte de lectura pentru teranl si

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa Ministerulul Cultelor si Instructiunel Pub lice cu

No. 5420, prin care respunde la adresa S-tului Sinod cuNo. 184/900, ca s'a Infiintat noua parohie Mircea Vodadin judetul Dambovita prin Decretul Regal No. 3394.

S-tul Sinod decide a se comunica S-tei Mitropolii a Un-gro-Vlahiei.

Adresa aceluias1 Minister cu No. 3805, pe Lang care seinainteza petitiunea D-lui Gheorghe Cazana, cantaret la ca-pela romana, din Constantinopole, insatita de trei volumemanuscripte de cantarl bisericestl intitulate: «Albina bise-ricesca,, spre a se cerceta si aproba.

Se trimite la comisiunea pentru cercetarea manna lelorde Musics bisericesca.

Petitiunea preotulul Nicolae V. Paveliu de la biserica ca-tedrala din Constanta, pe langa care se inainteza spre cerce-tare si aprobare un manuscript cupringend: «Randulalainmormintarel mirenilon pe psaltichie.

Se trimite la aceeasl comisiune.Petitiunea D-lor Mardarie Gheorghiu, cantaret la biserica

St. Spiridon si Grigorie I. Banescu la biserica St. Teodor dinIasi, pe langh care se inainteza un protest asupra brosurelD-lui G. Musicescu, relativa la sedinta S-tulul Sinod din 25Mal 1.899, in care s'a discutat cererea D-sale relativa lainlocuirea semnelor Musicel Orientale cu acelea ale MusicelOccidentale in cantarile bisericestl.

Se trimite la aceeasi comisiune.Petitiunea preotului C. Balan din comuna Vata, judetul

Oltu, pe Lang care inainteza spre cercetare si aprobare unmanuscript intitulat: «Cantarile inmormintarel virstnicilor sipruncilop. Se trimite la aceeasi comisiune.

Raportul Directiunei Tipografiel cartilor bisericestl cu No.91, pe MO, care inainteza, 17 exemplare legate din editiaIII a Apostolului spre a se distribui P. P. S. S. Membri sipentru biblioteca S-tului Sinod.

Se is act.Petitiunea D-lui Iorgu Dumitrescu din comuna Podu Bar-

bierulul, judetul Dambovita, cu care inainteza 20 exemplare

aeon.

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SINOD

din cartea tiparita de D-sa intitulata: cMantuirea pacato-silor», spre a se distribui P.P. S.S. Membri si pentru bi-blioteca S-tulul Sinod.

Se la act.Raportul DirectiuneI Tipografiel car tilor bisericestl cu No.

75, pe tang care inainteza cartea de rugacIunI pregatitapentru a se da Altetel Sale Regale Principelul Carol siInca un exemplar legat In plele.

Se la act.Raportul aceleeasi Directiuni cu No. 51, prin care co-

munica ca a indeplinit ordinul S-tulul Sinod cu No. 81/900pentru desfiintarea debitulul fostulul Protolereu Radu Ba-descu, acum repausat.

Se la act.Raportul aceleeasi Directiunl cu No. 53, prin care co-

munica ca a eliberat cartile cerute de P. S. Arhiereil NifonPloestenu pentru biblioteca scOlei Normale de InstitutOredin Capitala, despre care trateza ordinul S-tului Sinod No.161 / 900.

Se la act.Raportul aceleeasi Directiuni cu No. 55 prin care comu-

nica ca a inregistrat cele 1000 exemplare din cartea 1Paneaspre fiinta> daruite Tipografiel de catre P. S. Episcop alHusilor, despre care trateza ordinul S-tulul Sinod cu No.172/900.

Se la act.Raportul aceleeasi Directiuni cu No. 54, prin care comu-

nica ca a eliberat cartile cerute de societatea cantaretilorbisericestI din Bucurestl, despre care trateza ordinul cu No-164/900.

Se la act.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Comunica-

rile s'ail terminat. Acum rog sa procedem la alegereasecretarilor biroului.

P. S. Episcop al Argegului. Eu propun sa se alegaprin aclamatiune tot fostii secretarl.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: $i eti suntde acesta parere. Pun dar la vot propunerea P. S. Episcopal Argesului. Cine este pentru sa bine-volasca a ridica maim.

S'a primit.Prin urmare P. S. Episcop at Rimniculul si P. S. Arhiereti

Pimen Pitestenu se proclama de secretari al biroulul.

13

v

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Nifon Ploeste.nu. I. P. S. Presedinte, D-1Iorgu Dumitrescu prin petitiunea pe langa care depune cele20 exemplare din cartea Man tuirea pacatosilor} se rOgaIn partea a 2-a a cererei sale ca sa, 'i se dea voe de topP. P. S. S. Chiriarhi, ca tot In mod gratuit sa dea cate ocarte din acestea si pentru bibliotecile parohiale din MU,Cara, ca ast-fel sä fie mai la indemana. crestinilor, doritoride a citi carp religiOse. S'a luat act numal de partea primaa petitiuneI, iar pentru a doua nu s'a pronuntat S-tul Sinod.Rog dar respectuos pe S-tul Sinod a se pronunta si asuprapArtel acesteea.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: In vedereacelor exprimate de catre P. S, Arhiereti Nifon Ploestenu,relativ la petitiunea D-lui Iorgu Dumitrescu, rog pe S-tulSinod a se pronunta si asupra pallet a doua din acea pe-titiune. Cine este pentru aprobare sä bine-volasca, a ridicamana.

S'a primit cu unanimitate.P. S. Arh. Niton Ploeqtenu. I. P. S. Presedinte, in

sesiunea trecuta de prima-vara a S-tului Sinod si anumein sedinta de la 12 Mal a. c., am citit in calitate de raportordou6 rapOrte ale comisiunel de petitiuni; unul privitor lasuplica preotului Gh. Caprescu din comuna Valea-Sarei, ju-detul Putna, prin care facea apel contra sentintel de cate-risire, pronuntata de spiritualul consistoriti al Eparhiei Ro-manului si altul privitor la suplica preotului Teodor Ionescudin comuna arul Dornei, judetul Suceva, prin care faceaapel contra sentintel de caterisire, pronuntata de spiritualulconsistoriti al Eparhiel Sf. Mitropolii a Moklovei si Sucevel.S tul Sinod a aprobat conclusiunile ambelor rapOrte, careerati pentru casarea acelor sentinte de caterisire. Dar cumin acea sedinta au fost multe lucrari si Mesagiul de inchi-derea S-tului Sinod era gata a se citi, s'a strecurat o micascapare din vedere si anume: S'ati casat ambele sentintede caterisire, dar nu s'ail hotarit de S-tul Sinod de careconsistorii liniitrofe sa se judece din noti acele procese.

Comisiunea de petitiuni in rapOrtele sale nu putea fixade care anume consistoriu sa se judece casul din noti, cadnu ne da dreptul legea sä hotarim nol, comisiunea, anumeunde sa, se judece cutare proces, ci numai sa aducem lacunostinta S-tului Sinod data in cutare sail_ in cutare proces

www.dacoromanica.ro


apelat, legea si regulamentele In vigOre au fost on nu bineaplicate, rem'a.nend ca dupti casarea sentintei de caterisire,S-tul Sinod sä hotarasca consistoriul limitrof, care sa ju-dece casul din not, potrivit art. 88 din regulamentul con-sistoriilor. Sunt sese luni de cand acesti preoti sta.') cu sen-tinta casata, dar Mr& trimitere; si deci rog pe S-tul Sinodsa hotarasca la care anume consistoril sa se judece din nouprocesele preotilor Gheorghe Caprescu din Eparhia Roma-nului si Teodor Ionescu din Eparhia Sf. Mitropolit a Mol-dova

P. S. Episcop al Duna-re-do-jos. Eu sunt de opiniesä se judece de consistoriul Eparhiei Buzeului.

P. S. Episcop al Argesului. Eti as propune sa se ju-dece de consistoriul Eparhiei Dunarei-de-jos.

I. P. S. Mitropolit Primal, Pregediz2te: Et v'as rugasa se hotArasca chiar acum, find-ca s'a ridicat acesta ces-tiune.

P. S. Episcop al Dimarel-de-jos. Et propun pentrupreotul de la Patna, consistoriul de la Dunarea-de-jos, iarpentru cel de la Sarni Dome, consistoriul de la Roman.

I. P. S. Mitropolit Primal, Presedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Dunarei-de-jos. Cine este pentrusa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Acum ye

rog sa procedem la alegrea comisiunitor. Pentru comisiuneade petitiuni eu as propune ca membri tot pe P.P. S.S. E-piscopul Romanului, Nifon Ploestenu si Calist Botosenenu.Pun la vot acesta propunere. Cine este pentru sä binevoiasco.a ridica mama.

S'a primit.Proclam asa dar membri in comisiunea de petitiuni pe

P. P. S. S. Episcopul Romanului, Nifon Ploestenu si CalistBotosenenu

I. P. S. Mitropolit Primal, Preqedinte: Acum pro-cedem la alegerea comisiunel pentru luarea socotelilor Ti-pografiei si Revistei. Si la acesta et propun de asemeneasa alegem pe P.P. S.S. Episcopul Husilor, al Argesului sial Rimniculul, cari at fost si in sesiunea trecuta.

Pun dar la vot acesta propunere: Cine este pentru sabine-voiasch a ridica mana.

S'a primit.

www.dacoromanica.ro


Prin urmare proclam membri in comisiunea pentru lua-rea socotelilor Tipografiel si Revistel pe P.P. S.S. EpiscopulHusilor, al Argesului si al Rimnicului.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum trecemla alegerea comisiunel pentru cercetarea manualelor de in-vetamint religios, cursul primar. i in acesta comisiune pro-pun sa alegem pe P.P. S.S. Episcopul Husilor, al Argesuluisi al Rimnicului, cari au fost si in sesiunea trechta. Cineeste pentru sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Prin urmare proclam membri in comisiunea pentru cer-

cetarea manualelor de invetamint religios cursul primar, peP.P. S.S. Episcop al Husilor, al Argesului si al Rimnicului.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Trecem acumla alegerea comisiunel pentru cercetarea manualelor de in-vetamint religios, cursul secundar. Si la acesta comisiunepropun de asemenea pe P.P. S.S. Arhierel Pimen Pitestenu,Meletie Galatenu si Conon BacaOnul. Pun la vot acesta pro-punere. Cine este pentru sa bine-voiasca a ridica mama.

S'a primit.Asa Or proclam de membri in comisiunea pentru cer-

cetarea manualelor de invetamint religios, cursul secundarpe P.P. S S. Arhierei Pimen Pitestenu, Meletie Galatenu siConon BacaOnul.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum maiavem de ales comisiunea pentru cercetarea manualelor demuzica.' bisericesca. Si la acesta comisiune eti propun totpe P.P. S.S. Membri car] au fost si in sesiunea trecuta.

P. S. Episcop al Argesului. Eil as propune ca in loculmeu sa fie ales P. S. Arh. Sofronie Craiovenu, fiind-ca nuface parte din nice o comisiune, lar eu mai sunt ales si inalte comisiuni.

P. S. Arh. Sofronie Cralovenu. Ca cel mai de curindmembru al acestui sfant corp, cu adinc respect rog pe S-tulSinod sa bine-voiasca a me scuti de asta -data, fiind-ca nusunt versat pe de ajuns in biurocratia S-tului Sinod.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu. I. P. S. Presedinte, amprimit tot-d'auna cu multa.mire si cu multa bunk-vointa salucrez in on care comisiune m'a ales si m'a orinduit S tulSinod. De data asta ins, rog respectuos pe S-tul Sinod sabine-volasca a'mi primi demisiunea din comisiunea pentru

www.dacoromanica.ro


cercetarea manualelor de musics; si lata motivul puternic,care me face sa rog pe S-tul Sinod sa'rni primesca demi-siunea. D -1 Musicescu, tntr'o brosura ce a publicat, se plangecontra mea si me acuza ca ass fi denaturat adeveratul sensal unel petitiuni a d-sale, atribuindu -'ml char intentiuneaca prin raportul ce am citit in sedinta din 25 Mat 1899 assfi indus pe S-tul Sinod to er6re. De aceea rog pe S-tul Sinodsa primesca demisiunea mea din acesta comisiune_si sa alegg,in locul meu un alt membru, care 'Ate sa alba alte vederlasupra cererei D-lui Musicescu de cum am avut

P. S. Ark. Pimen Pitestena. Ar fi bine ca P. S. Nifonsa rernae in comisiunea pentru cercetarea lucrarilor de mu-sica, intru cat P. S. Sa a dovedit ca are pricepere asupraacestel lucrari.

Daca P. S. Sa invOca motivul pe care '1 -at] audit pentrua se retrage din acesta comisiune, dupa mine nu trebue sase formalizeze de obiectiunile si critica ridicata de D-1 Mu-sicescu, cast pe calea acesta vom ajunge a ne retrage fie-care din not din comisiunile din care facem parte. Trebuesa avem curagiul opiniunet nOstre si sa ducem pang. Insfirsit insarcinarile ce ni se impun de S tul Sinod.

P. S. Ark. Nifon Ploqtenu. Rog din noil pe S-tul Sinodsa bine-volasca a'ml primi demisiunea numal pe timpul se-siunel acestia. Sunt si altt P.P. S.S. Membri in S-tul Sinodmai superiort in cunostinte musicale si cart pot sa lucrezein acesta comisiune, cum este P. S. Episcop al R.amnicului,de asemenea P. S. Episcop at Argesului, cum si membri,cart se pricep fOrte bine in ale musicei si deci pot sa lu-creze. Cestiunea propusa de D-1 Musicescu fiind o cestiunefOrte seriOsa, rog sa se alega an alt P. S. Membru in loculmeti; si cred ca ar fi bine sg, se alegg. P. P. S. S. Episcopi deRamnic, de Arges si de Roman, can cu competinta incon-testabila ce au in ambele music], vor stadia cestiunea sio vor elucida asa de bine, ca. D-1 Musicescu nu va maiavea motiv a se jelui. Nu sunt insubordonat fata de or-dinele S-tulul Sinod, dar voesc sa se trateze si de alte per-sOne cestiunea D-lui Musicescu, spre a se convinge or] -tineca n'am avut intentiunea a denatura cererea D-lui Musi-cescu si nici a induce in er6re pe S-tul Sinod. Primesc cumultamire sa flu ales In sesiunea acesta in on -care altg.

2

alisi

ea.

www.dacoromanica.ro


comisiune si promit a lucra cu tbta sarguinta, cum am lucrat si pana acum.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel. Eu sunt de opinieca tine -va este dator a's1 sustine ideea, credintele sale panain capat. P. S. Arh. Nifon este In casul acesta, si cred ca nueste bine sa se retraga sub diferite cuvinte mai mult sailmat putin intemetate, ci sä merga pana in capat sustinen-du-0 ideile sale, credintele sale in acesta cestiune.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Dupre cumvedep Prea Santite, S-tul Sinod ye refusa demisiunea.

P. S. Episcop al Ramniculul: Rog pe P. S. NifonPloestenu sa primesca a remanea In comisiune spuecu tbta francheta parerile care le are in acesta cestiune,cu atat mat mult ca in cestiunea acesta au venit elementeflout, a venit un fel de protest de la niste cantareti din last,prin care, pe cat inteleg, et se raliaza la parerea emisa deS-tul Sinod, si niment altul nu va putea sa cerceteze cu matmulta competenta cestiunea acesta a cantarilor bisericestlde cat P. S. Arh. Nifon Ploestenu. Deci dar, sa'l mem saremane In comisiune si sä lucreze cum it dicteza consciinta.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Dad. si I. P. S. Mitro-polit al Moldovel cum si alp P.P. S.S. Membri me sfatuescsa reman in comisiune, me supun, ca sä nu se clica casunt neascultator si pe cat volt]. putea 'mi voiti face datoriain consciinta.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Daca pri-mitt a remane in comisiune, pun la vot propunerea mea,ca comisiunea pentru cercetarea manualelor de musica sase compuna din P.P. S.S. Episcopi al Romanulut si al Ar-gesulut si din P. S. Arhiered Nifon Ploetenu. Cine estepentru, sä bine-votasca a ridica mana.

S'a primit. Asa dar proclam membri in comisiunea pen-tru cercetarea manualelor de musica pe P.P. S.S Episcopial Romanulut si al Argesulut si pe P. S. Arhiereil NifonPloestenu.

Ne mat fiind nimic la ordinea ridic sedinta. CeaviitOre va fi pe Luni, 16 Octombre, ora 9 a. m.

Sedinta se ridica la ora 12 din di, anuntandu-se cea vii-tbre pentru qiva de 16 Octombre ora 9 a. m.

Presedinte Iosif Mitropolit Primat.Secretar: t Athanasie al Rimnicalui:

t Pimen G. Pite;stEnu.

t

pi

dilel

www.dacoromanica.ro

DESSATERILE SF. SINOD 19

gedin(a din 16 actombrie 1900.

edinta se deschide la orele 9 a. m sub presedentiaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se citeste apelul nominal al P.P. S.S. Membri. Presenti16 P.P. S.S. Membri.

Se citeste sumarul sedintei precedente, care punendu-sela vot se primeste.

Se comunica de la biuroti telegrama P. S. Episcop alRomanulul, prin care cere un concedid de la 12 Octombriepana. la 16, find retinut la Episcopie, pentru hramul biserci!.

S-tul Sinod acorda concediul.Idem, adresa S-tel Episcopil a Husilor cu No. 1462, pe

Fang' care se tnainteza in copie procesul verbal al ProtolerielJudetulul Vaslul relativ la cererea de a se alipi schitul De-leni la parohia Delenil de jos Tar nu la parohia Delenil desus si se trimite la comisiunea de petitiunt

Idem, petitiunea Preotulul I. Iordachescu. profesor laSeminariul Central din Bucuresti, cu care inainteza sprecercetare si aprobare un manuscript in dublu exemplar,inlitulat : «Teolo_gia Pastoralal si se trimite la comisiuueapentru cercetarea manualelor de invetamint religios, cursulsecundar.

Idem, raportul Directiunei Tipografiel cartilor bisericesticu No. 73, prin care comunica, ca cartea de rugaclunt des-tinat.a a se presinta Altetel Sale Regale Principele Carol,este gata. Se Ia. act.

Idem, petitiunea D-lut LazAr P. tefanescu din Turnu-Severin, pe tang care inainteza spre cercetare si aprobaretrel exemplare intitulate Utrenierul.

Sr' trimite la comisiunea pentru cercetarea manualelor demusics.

1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Comunica-rile terminandu-se, intram in ordinea

La ordinea c ilei avem rapOrte ale comisiunea de petitiunl.P. S. Raportor este rugat a-le da citire.

P. S. Ark Calist Botosenena, raportor, citeste urma-tOrele rapOrte ale comisiunea de petitiunI: a) Pentru tun-derea In monahism a surorilor: Domnica C. G. Maxim, MariaLuca, Ecaterina Gafeiii si Maria Constantin Gorea din M-reaAgapia.

Comisiunea este de opiniune a se admite calugarirea nu-mitelor surorl.

dilel.

www.dacoromanica.ro


Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc,b) Pentru tunderea in monahism a fratelui Eracle Vasi-

lescu din schitul StanisOra. Asupra acestul Irate, comisiuneaeste de opiniune a i se ama'na calugarirea pang va satis-face legea recrutarel.

P. S. Episcop al Argesului: I. P. S-tite Presedinte,fratele Eracle Vasilescu se afla in serviciul Episcopiel deaprOpe trei ani ca paracliser si este fOrte trebuitor Episco-

bisericel catedrale. Astfel fiind, rog pe Stul Sinoda-1 aproba calugarirea de si a implinit anul a,cesta 20 ani.Dad, i se cere certificatele, atunci se pOte intimpla sA fieluat in armata si in casul acesta perdem un tiller, care estefOrte devotat bisericel si monahismului.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Argesului, ca cea mai depar-tata si care este pentru admiterea numitului Irate In mo-nahism. Cine este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.

S'a primit.c) Pentru tunderea In monahism a fratelui Gheorghe IOn

Popa Radu din M rea Turnu. Asupra acestuia, comisiuneaeste de opiniune a i se respinge calugarirea ne avend sa-tisfacuta legea recrutarei.

P. S. Episcop al Argesului: De cati ani este?P. S Arh. Calist Botosenenu: De 30 ani.P. S. Episcop al Argesulul: Rog pe S-tul Sinod sa

admits si calugarirea acestul Irate, care este cu totul ne-propriti pentru armata find infirm, dar fOrte devotat servi-ciului manastirei, unde se si afla de mai mult timp, fora safie reclamat de autoritati pentru a-si face serviciulVe rog dar sa aprobatl si calugarirea acestul Irate fiind tre-buincios monastirel.

P. S. Arh. Pimen Pitesteuu: S-tul Sinod in lucrarilesale trebue sa fie calauzit de legile tarei. In. cazul de fatasa nu se ulte obligatiunea ce se impune cetatenului pentruindeplinirea serviciului militar. De sigur ca P. S. Episcop alArgesului cum5ste nevola de cutare sau cutare persOna casA intre in tagma monahala, dar se pOte intimpla si mi separe ca s'a si Intimplat cu un liner, care a lost admis inmonahism, mai Cargill sa fie chemat la consiliul de recrutaresi recrutat chlar fara sa se tie setna de intrarea Jul in mona-hism, nefiind acesta o stare priviligiata fats de legea re-crutarei.

militar.

piel ci

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Argesului: Dad. ar fi capabil de apurta armele asi intelege si eii, dar am spus ca este infirm.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Infirmitatile trebue safie constatate printr'un certificat medical.

P. S. Episcop al Argesului: Un om drilla nu i secerea un asemenea act n'a putut sa se duca ca sa procure.

P. S Episcop al Husilor: Cestiunea acesta s'a tratatde multe on si chiar si to regulament se prevede, ca, trebuesa presinte bilet de tragere la soli. Dar nu este mai putinadeverat ca tOte monastirile de calugarl sunt pustil, nu Nsemai gaseste un om cum se cuvine pe care sal pill ingrijitorla o monastire. Apoi data vom perde si pe Cate unul deacestia, care cum lice P. S. Episcop al Argesului nu estetocmal

P. S. Episcop al Argesului: Este infirm si acestia nusunt buni la armata.

P. 8. Episcop al HuOlor: Eu cred ca S-tul SinodpOte sa admita si pe acesta la monahism cum a primit sipe cel-l-alt, cad avem lipsa de Omen' in manastirl. Eti amavut nevoe sa pui unul ca superior la schitul Rafael, darn'am gasit; am cautat in tOte partite, am trimis si la mo-nastirea Nemtului sa taut unu sal pun ca sa pazesca schitul,dar n'am gasit. Cel care este bun la cele -I -alte monastirt,superioru nu -i da voe sa piece de acolo. Apol pe tine sapunem sa ingrijasca de acele sehitulete? Pentru aceste motiveye rog sa primim si calugarirea acestui frate.

P. S. Episcop al Argesului. Avindu-se in vedere in-firmitatea acestui frate, care nu Ole fi luat in armata, verog sa-1 votati calugarirea.

I. P. S. Mitropolit Primat, .Presedinte: Pun la votpropunerea P. S. Episcop al Argesului ca cea mai depar-tata. Cine este pentru sa bine- volasca a ridica mana.

S'a primit.Prin urmare s'a primit calugarirea numitului frate.d) Pentru tunderea In monahism a fratelui Nicolae Pre-

descu din M-rea Turnu. Asupra acestula, comisiunea este deopiniune a 'i se admite calugarirea.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.e) Pentru tunderea in monahism a fratelul IOn Cata na

din M-rea Turnu.Se pun la vot conclusiunile raportului, care sunt pentru

admiterea numitulul frate la monahism si se primesc.

pi'l

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Niion Ploestenu raportor, citeste urma-tbrele rapOrte ale comisiunel de petitiunI:

a) Pentru tunderea In monahism a fratilor, Nicolae Oprea,Nicolae Zaharia, Gheorghe Anghel si Gheorghe Rotaru dinM-rea CAldArusanl. Comisiunea este de opiniune a se recu-nOste calugArirea efectuata In caz de bO1A a fratilor NicolaeOprea, cam% i s'a dat numele de Nifon Monahul si NicolaeZaharia cam% i s'a dat numele de Naftan Monahul si a seadmite calugArirea fratilor Gheorghe Anghel si GheorgheRotaru.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.b) Pentru tunderea in monahism a sorer Lucheria Ichim

Samuel din M-rea Cilic-Dere. Comisiunea este de opiniunea se admite calugarirea numitel surorl. Se pun la vot con-clusiunile raportului si se primesc.

c) Pentru tunderea In monahism a surorilor: EcaterinaI. Saulescu, Ana Dumitrescu si Anastasia G. Sterescu dinM-rea Samurcasesti. Comisiunea opineza a se admite calu-gArirea numitelor surori.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.d) Pentru tunderea In monahism a surorilor, Maria Va-

silescu, Verginia Draghici Popescu, Vasilichia D. Popescu,Teodora T. Nicole si Ecaterina Vasile Causchi din Monas-tirea Tiganesti. Comisiunea gasind indeplinite actele cerutede regulament este de opinie a li se acorda calugarirea.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.e) Pentru tunderea in monahism a fratilor Nicolae IOn

Dusescu din M-rea Predeal. Comisiunea gAsind indepliniieactele cerute de regulament, este de opinie a i se acordacalugarirea.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S. Episcop al RA mniculul citeste urmAtorul raport

inreg. la No. 309 al comisiunel pentru cercetarea man ua-lelor de religie, cursul primar, cu Motto cIgnotus",

Inalt Prea San ite Stiiptine,

Comisiunea alesit de Sf. Sinod in aedin0 din 12 ale curentelpentru cercetarea car ilor de inv60.m'int religios, cursul prima; landin cercetare manuscrisete trimise on adresa Onor. Minister de CulteNo. 23602, seria A din 9 Masiti a. c. on motto Ignotus" a &it ain ce priveqte fondul, luorarea ar fi bunii i deci comisiunea opinieza

Inns,

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF, SINOD 23

a se aproba acest manuseris in ceea ce priveqte fondul, atragandu-seatentia autorului ca la imprimare sa ins shig de indreptgrile pe carele-a fgcut comisiunea in text.

Acesta opiniune cu respect o supun la deliberarea Sf. Sinod.

Raportor (ss) Athanasie al Elmnicalra

I. P. S. Mitropolit al _Moldova Ed as dori ca macarcat de putin sa se semnaleze aci notificarile comisiunel inprivinta acestel carp.

P. S. Episcop al P San1ite, in vedereascurtimel, n'am mat pus in raport corectarile pe cart au-torul este dator sa le fats in text; totusi supun cu smereniela cunostinta S -tului Sinod ca Indreptarile ce trebue sa lefats sunt de asa natura in cat nu schimba intelesul textu-lul. Diferitele bucati, luate din S-ta Scriptura si Insirate incartea de lectura ca sa serve pentru inv64amintul religios alcopiilor din clasele primare sunt reproduse de autor cat se'mite de bine. Iar unele cuvinte trebue sa le Indrepteze, asade exemplu numele Mantuitorulul este scris numal cu uni Isus tar nu cu doul i. Pentru niste copil din cursul pri-mar n'ar fi fost de trebuinta sa le cerem imperios ca sarostesca numele Mantuitorului Iisus cu doul i nu cu unu;totusl, nol am ereclut de datoria nOstra sa punem in ve-derea autorului sa fats aceste Indreptart. Mal departe au-torul dice, ruga domnulul pe and trebue sa gild. (Raga-clunea Domnesca,. Asupra acestui punct de asemenea l -amatras luarea aminte.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Cine este autorul?P. S. Episcop al RArnniculul. Autorul nu ne este cu-

noscut. Dupa regulamentul Ministerulul Instructiel pentruaprobarea cartilor didactice textele respective trebue s6 setrimita la Ministerul de Culte fara sa se cunOsc6. numeleautorului ci numal cu un «mottox.. In textul nostru mal ecate un cuvint icl colea care se pOte privi numai ca sea-pare din vedere. Noi am insemnat bite indreptarile ce autorultrebue sa fats si le supunem la aprecierea S-tului Sinodspre a decide cele ce va crede de cuviinta.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Aceste mid obser-vatiunl trebue sa serve de temelie a ideilor de credinta cese del In mana copiilor si nu trebue sa trecem asa usorpeste dinsele, ca nu le am crede de multa gravitate Nol,

Ramnicului. I.

si

www.dacoromanica.ro


de, cari cundostem , dar lumea care nu cunOste trebue skalba exemple si nu trebue sa le toleram ca sa dica asa sadasa, cad va veni un timp cand vor veni unit cari vor dice:late in cutare timp membrii S-tului Sinod au aprobat car-ticica cutarula cu alt-fel de numiri. Prin urmare nol nutrebue sa dam de cat exemplele cele solide si bune. Acesteaam avut de zis.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Pe langa observa-tiile I. P. S. Mitropolit al Moldovei adaog si ell pe ale mele.Eu n'am sa votez acesta carte pentru ca nu still tine esteautorul, si in cestiunl de ast-fel de carp religiOse, care trebuesa se introduce in scOla, S-tul Sinod trebue sa stie tine esteautorul. Pentru aceste cuvinte ell nu volu vota precum amcis cartea acesta care are de autor pe un necunoscut sicare p6te fi pagan.

P. S. Episcop al RA/arnica/W. Ve marturisesc ca mecuprinde mirare ca se face atata discutiune asupra acestellucrarl mid si as putea dice fOrte neinsemnata. Nol am pri-mit asa manuscriptul de la Minister cu adresa No. 23602seria A. Iata ce dice Ministerul (citeste adresa Ministerulul).Ce am facut not.? N'am facut de cat sa urmam pe de oparte, InsarcinariI ce ne-a dat S-tul Sinod de a cerceta tex-tul ce ni presentat; iar pe de alta sa urmam acesteladrese a Ministerulut

be alt-fel sa-ml dea voe P. S. Episcopul Dunarel-de-jossa-I atrag bine voitOrea atentiune, ca nu pentru prima datase face lucrul acesta, ci de mal multe ori, si atunci allvotat.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Me iertati. Ell nu

P. S. Episcop al Ramnicului. TOte manuscriptele dein vetamint religios pentru cursul primar, care se trimit laS-tul Sinod, de cand este noua lege pentru Invetamintul pri-mar, Vote acestea se trimit cu un motto, iar numele auto -rulul sigilat. Unele au fost cu motto francez ca: Lin peupleest grand quand it salt lire etc...., si S-tul Sinod le-a votat.

acesta este, data imi permitet1 s'o spun, o cestiune deprecautiune. Se p6te intimpla ca unit autori sa influenteze,fie asupra comisiunei de la Minister, fie asupra celel de laS-tul Sinod.

EA nu still tine este autorul acestel text, Ina ved pe a-

salt

sti0....

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF, SINOD 25

dresa cu care ni s'a inaintat o insemnare ca D-1 Nego-escu de la Ministerul Cull elor l'a luat inapoi de la S-tulSino 1 dupa inchiderea sesiunel de prima-vara. Prin urmarenu cred ca ar fi un motiv sa se respinga manuscriptul pentrucuvintul ea autorul este necunoscut, caci acesta este o dis-positiune luata de autoritatea supremA a invetamintului dintara, si not suntem datorl sa ne supunem acestei disposi-tiunl. Dar mai insemnat este considerentul pe care l'a adusI. P. S. Mitropolit al Moldovel. Da, not suntem datorl A.privighem cu tOta scrupulositatea ca bucatile de invetamintreligios care se predail in scolile primare, mai ales ca elecum fOrte bine a observat I. P. S. Mitropolit al Moldovel,slujesc de temelie pentru invetamintul religios. SA observamca aceste texte sa se predea cum sunt in Sf. Scriptura siin Sf. Evangelic, si de aceea am facut indreptarile cuvenite.Ace le indreptari sunt trecute in text, dar pentru scurtimenu le-am pus In raport. Cand insa se va comunica auto -rulul resultatul luerarel S-tului Sinod asupra cartil sale, 'ise va semnala in acea adresa si Indreptarile facute in textspre a le avea in vedere, cand se va imprima cartea. Rogdar pe S-tul Sinod ca pentru aceste consideratiuni sa aprobeconclusiunile raportulul.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Repet din not ca,nu voiii vota conclusiunile acestul raport, pentru ca. se pOteintimpla ca plicul ce ascunde numele, sa ascunda un numenecrestin, tine stie, de ce rit sa fie autorul; de aceea nupot sa votez, pentru ca cartea acesta va purta pe coperta:4Aprobata, de S-tul Sinod) si dedesupt sa se vada autorcutare, un evreii. Iata motivul pentru care nu voiu vota simarturisese ca -pans, adi n'am votat asemenea lucrari de catp6te din nestiinta, sail surprindere.

P. S. Episcop al Husilor. Am cerut cuvintul nu pentruca sä combat ceea ce am afirmat, fiind-ca sunt In comisiune,dar fiind-ca s'a deschis acesta, cestiune, ca nu trebue nolsa votam pe nume nestiute S'ar putea, cred eil, sa se cellde la Minister ca textele de religiune sa nu fie combinatede fie-care asa cum s'ar intimpla, cad si acestia, cari lefac, alerga pe la unit si pe la altii, pe la cunoscuti si inurma se dail de autori dar in felul for sunt necompetinti.

Ar fi dar natural lucru ca S-tul Sinod sa tears de laMinister ca textele de religie, in on ce carte de lectura s'ar

www.dacoromanica.ro


pune sA se fact de niste persOne cunoscetere de materie.F. S. Episcop al RAnankulul. SA comunice numele

autorulul.P. S. Episcop al limp' lor. In felul acesta dar me unesc

si et, cA aceea ce este pus In cartile de citire de invetAmintreligios sa fie pus de un om cunoscetor.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Nu se pOte.P. S. Episcop al Hug' lor. De ce sã nu se OM_ SA se

fact incercare si et cred ca se va putea.P. S. Episcop al RAmnicului. Nol avem sa cercetam.P. S. Episcop al Husilor. Dad( vine de la unul care

nu stim tine este si a carul lucrare nol am votat-o. Act staar face o necinste S-tului Sinod.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Aud pronuntandu-seo numire cu calificare de fignotus).

P. 8 Episcop al RAmniculul. Un motto.I. P. S. Mitropolit al Moldova Se 'Ate intrebuinta

asa, de cat inteleg ca numele autorulul sa fie sigilat.P. S. Episcop al Ramnicului. Este sigilat; latA plicul.P. S. Episcop al DunArel-de-jos. Se pOte desface.P. S. Episcop al RAmniculul. Nol am aprobat-o prin

urmare '1 putem desface.I. P. S. Mitropolit al Moldova St fie numele au-

torulul sigilat si de- asupra gignotus, ca comisiunea sa-1 pdttdesface, cad alt-fel nu inteleg st primim on -ce tignotus*.

P. S. Episcop al Ra,mniculul. Putem sal desfacem,cad comisiunea a aprobat cartea desface).

Iata cine este: Mihail Ionescu institutor la scOla No. 2din PloestI.

P. S. Episcop al Dunarel-dejos. Vedeti di nu esteD-1 Negoescu?

P. S. Episcop al .RAmniculul. Prin urmare nu este niclevret, nicl necredinclos, ci este institutor in Ploesti si ast-felcartea este in conditiunl de a fi primita.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos. Este bine ct s'a des-chis plicul in timpul sedintei, si s'a cunoscut cine este au-torul. SA se trecA acestea in procesul verbal si atuncl potsi a sa votez conclusiunile raportuluT.

P. S. Arh. Conon Bacadmil: I. P. S. Presedinte siP. P. S. S. PArinti, fiind-ca prin raportul acum discutat alcomisiunel pentru cercetarea manualelor de Religie la cursul

www.dacoromanica.ro


primar, a venit din noti cestiunea studiului Religiunel InscOlele nOstre, cu acesta ocasiune eii cred ca este bine dea se observa aci mat de aprOpe cum Ca studiului ReligiunelTerel atat la invetamintul primar cat si la invetamintul se-cundar, cu deosebire, i se face multa nedreptate in raportcu alte studil de catre acel ce fac si executeza programele,atat ca aranjament de materie dupa clase, cat si ca intinderedupa orare ;din causa programului seu defectuos. Ca sase WA mat bine aprecia acesta, ell pot numal aduce aminteca aci in S-tul Sinod, simtindu-se nevoia de indreptarea r6-ului s'a facut multa discutiune in acesta privinta si prinsesiunile trecute. Religiunea atat in scOlele publice cat siin cele private nu se preda cum trebue a se preda. i a-cesta o repet, atat ca aranjament de materie si obiecte dupaclase, cat si ca intindere dupa numerul de orele necesareel. Ca material lipsesc din program chiar objecte intregi cear trebui sa se predea in modul sistematic, precum /do-rala cresting, ca studid special absolut necesar tinerimei,atat de imbuibata cu naturalismul; tar ca intindere mat multeore s'au, dat obiectelor de mat putina tiisemnatate, precumgimnastica, etc. i acesta o spun aci din not', pentru ca euca profesor special sunt in curent cu ceea ce se petrece sim d6re inima cand gandesc la consecintele funeste pentruviitorime. Un fost D. Ministru de Culte, carele se afla defao. in S-tul Sinod, anume intr'o sedinta de la sesiunea dintOmna anului 1897, pe cand din motivul petitiunel profeso-rilor de Religiune se discuta pentru prima data acesta ces-tiune, tot de catre mine, fOrte detailat aprofundata acolea,a fagaduit solemn ca pentru programele de Religie, can sevor face pe viitor, se va cere o anume comisiune aS-tului Sinod, ca ea sa, le faca si sa, indite modulcum sa se predea religiunea in scOlele secundare. A trecuttimp. Acel Ministru atat de angajat s'a schimbat si urma-toril n'ati tinut sema de cele fagaduite cu progra,ma in pri-vinta religiunel. Apoi s'a numit o comisiune pentru facereaprogramelor in genere, la can a luat parte si numal unmembru din S-tul Sinod, carele cu tOta, marea buna-vointace va fi avut'o, dar nefiind nici o data profesor de acestobject la sc61e pentru care era chemat a lucra lipsia ex-perienta lucrului practic, si acel membru al S-tulul Sinod,dupa cat s'ail veclut din publicatii a fost In neintelegere cu

www.dacoromanica.ro


majoritatea acelei comisiuni, cad pre cat stiu, majoritateacomisiunel ca de obicelii a lucrat asa cum a credut ea siast-fel programele analitice to ce priveste Religiunea nu s'atifacut precum ar fi dorit'o S-tul Sinod. Curind dupa acestea,primul program analitic, pentru scdlele secundare, s'a prefacutdin notiiu asupra mat multor objecte, lar in ce priveste Re-ligia, de si preveduta prin lege a fi pana la clasa ultimade Liceil, nu s'a aplicat cu acesta infindere, si nici profe-sorilor el nu li dat adausul de ore, ce ar fi adus dupasine si imbunatatirea salariilor, ca si la alti profesori, ca-rora aratat favoruri simtitOre. Cu programa de asta-disi cu orariile atat de reduse nu -putem face maihimic cumar fi trebuit, caci religia din causa chestionarului analiticrestrins nici nu este preveduta in total si metodic asa cumar trebui sa se predea: bunacira Istoria Vechlului Testamentnu are in program de cat bucati neregulat culese de id decolea, nepuse in legatura unele cu altele, ca continuitate, asaca profesorul zelos este nevoit sa complecteze cu noticecu manuale scurte partile cari nu sunt trecute in program,dar cari sunt necesare pentru formarea complectulul. Deaceea eu rog pe S-tul Sinod ca supremul supraveghetor alintereselor bisericel ortodoxe si ale Religiel domnitOre inacesta Cara sa tinem mai de aprOpe lucrul acesta; ca sanu lasam a se ocupa de cestiunea religiunei fie-care cums'ar intimpla, ci S-tul Sinod insusi sa hotarasca ca studiulReligiunel sa nu se predea in stole de cat dupa programulfacut de acest Sf. Sinod. Cad intre alte rele, dupre cumvedem in fie-care sesiune a S-tului Sinod, ne vin atatealucrarl sau manuale pentru scoll, facute «conform progra-mulul analitic) asa cum se afla el defectuos; dar pe carilucrari suntem nevoiti de a le aproba, nu pentru ca ar fibune in tOta puterea cuvintulul, ci numal pentru ca sa nuse clic& ca facem greutati scdlei, siguri find ca actuala pro-grams analitica nu este complecta nici bine alcatuita, duprecum cer interesele Bisericel si ale Religiel stramosesti. Onor.Minister data voeste, ar putea si de acum Mainte prin consilih faca din noti programa de predarea mai deplina aReligiunel, dar care sa fie reveduta si aprobata de S-tulSinod. lei una ca acea programa acomodata cu cele-l-altestudil si obligatOre autorilor de carp religiose atat pentruinvetamintul primar cat si pentru cel secundar, sä fie pa-

li s'ad

sati

sa

s'ad

www.dacoromanica.ro


zita nestramutata, pentru mai mutt timp pe viitor. Acestaeste parerea mea in cestiunea predarei Religiunel mai cufolos si de aceea am luat cuvintul din noh in acesta im-portanta cestiune, fiind-ca tit ca predarea Religiunel nudin causa profesorilor sei nedreptatiti, dar din causa lipseide protectie si a programelor si orariilor defectuOse mergereu in tote scOlele din Cara, lucre ce va avea consecintifuneste pe viitor, etc.

P. S. Episcop al RA mniculul: Rog pe S-tul Sinod,ca mai intai sa puna la vot raportul ce este in discutie sipe urma \rola rectifica ceva din cele Oise de P. S. Conon.

I. P. S. Mitropolit Prima& Pregedinte: Dupa ex-plicarile urmate asupra acestel cestiuni, pun la vot conclu-siunile raportului de admitere.

Cine este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.S'a primit.P. S. Episcop al 124mniculul: Malt Prea Santiti si

Prea cestiunea pe care P. S. Arhierea Conon Ba-cacinu, a ridicat'o aci in mijlocul nostru nu este netnsem-nata. S-tul Sinod firesce, in trecut ca si in present s'aocupat si se ocupa, de acesta cestiune, cad este misiuneasa D-cleesca ca sa se ocupe de predarea invetamintului re-ligios atat in suite cat si afara din scOle. Dar eu vreati sarectific numai doue puncte din cele pe care le-a inaintatP. S. Arh. Conon

Intai a spus lucrand intr'o comisiune, care seocupa de alcatuirea programelor pentru invetamintul religios,am fost in desacord cu eel 1 -altI membri al comisiunel.

Da, am lucrat, in adever, dar am fost in perfect acordcu comisiunea. Si nu de la comisiune a provenit disensiu-nea, ci de la Minister. Ministerul nu a voit sa primesca,lucrarea turn o intocmise comisiunea, cad comisiunea in-tocmise programa analitica a studiului religiei pentru biteclasele din liceele de baeti si fete. Dar Ministerul, cum amcps, nu a voit sa primesca acesta programa sub cuvint canu ajunge timpul material de a preda materiile cafe pre-veclusem in program si pentru alte consideratiuni. Si ast-fel, a aprobat numai programele cum se intocmise pentru6 clase.

Acesta este adeverul adeverat. Prin urmare asupra acestuipunct am dat lamurirea cuvenita.

Santitl,

ca, eti

www.dacoromanica.ro

30 DFSBATERILE SF. SINOD

Mai este un alt punct care voesc rectific.Ati lis ca D-nu Ministru, care a fost aci In randul trecut,

a fagaduit cum ca va trimite S-tului Sinod programele a-nalitice ale invetamintului religios spre a se ocupa de ele.

Dupa amintirea mea, nu a cps acesta D nu Ministru. D-nuMinistru a spus numai atat, ca s'ar putea sa se trimitaaci acele programe, lar pentru alcatuirea for deja este unmembru al S-tului Sinod, care face parte din comisiunea,care se ocupa cu alcatuirea programelor, si acel membruera P. S. Arh. Pimen Pitestenu, si dar cred ca cu acesta,dice D-nu Ministru, s'a satisfacut dorinta S-tului Sinod. A-cum, data s'a satisfacut sail nu dorinta S-tului Sinod estealta cestiune. Dar ceea ce a dis D-nu Ministru atunci, esteacesta, aceea ce spun ea, nu aceea ce ati inaintat P. S.VOstra ; procesul verbal al sedintel de atunci este de fga.

Acesta am avut de observat. Remane ca S-tul Sinod sahotarasca cand va crede de cuviinta asupra mesurei caretrebue luata pentru intocmirea programelor de Invetlmintreligios din clasele primare.

P. S. Arh. Conon Bacadnul: I. P. S-cite Stapane siP. P. S. S. Parinti, voesc a respunde P. S. Athanasie Epi-scop de Ramnic, asupra acestor done cesfiuni, pe cari ne-asteptat P. S. Sa le a detailat acum la adresa mea. In ceeace priveste prima cestiune, ca ar fi lucrat in deplin acordcu comisiunea, care se ocupa cu programa analitica pentruReligiune, acesta rectificare o primesc cum sustine, desiprin publicitate vedut contrarul ; si not am puteaIntrebam, ca data precum sustine, a lucrat in intelegerecu majoritatea acelei comisiuni, apoi pentru ce programulde Religiune a esit atat de laconic si nemetodic ? In catpriveste cestiunea alcatuirei programel analitice, eu nu aminaintat nimic, ci am aratat numal curatul adever, cand amsustinut ca. DI. Ministru de pe atunci a dis cum ca lavreme se va cere S-tului Sinod sa faca programaanalitica. Acesta o sustin din resputeri, si eta voiti do-vedi cu insusi textul discupor urmate atuncea, aflatOre inprocesul-verbal de care pomeneste, dar despre care pe P.S. Sa, cum se vede, '1 insala memoria. Pentru care lucru,Iata, cum sta adeverul : In sesiunea de tdmna a anului 1897,cand prin o petitiune a profesorilor de religiune, pentruprima data s'a adus in S-tul Sinod acesta cestiune, not cu

sal

s'al

www.dacoromanica.ro

nESBATERILE SF. SINOD 31

top tratandu-o in mod cu total serios, la discutiunea ca-rela ad luat parte mai multi dintre P. P. S. S. VOstre, anluat cuvintul si D-nul Haret, Ministru atunci, i mai la finea promis, dicend aprOpe cuvintele acestea: Tinend socotelade insemnata discutiune urmata, in ceea ce priveste ces-tiunea cum se preda religiunea in scdlele terei, ell la timpvoiu cere, ca S-tul Sinod sa'si akatulasca programasa, pe care sa o supun consiliulul general, carele sese va ocupa de acesta cestiune. Dar in restul anulu11897nu s'a facut lucrul acesta, atat de solemn fagacluit, fiindca s'a intimplat schimbarea Ministerului.

Aceste cuvinte Ministeriale, aprOpe textual reproduse, seafla tiparite in procesul verbal al sesiunei 8-tului Sinod dintOmna anului 1897, si S-tul Sinod in urma acestor cuvinteatat de bine voitOre '1-a si multamit D-lui Ministru Haret.Ed deci acum me mir cum P. S. Episcop de Ramnic A-thanasie nu stie acesta, sad mai bine 'rni vine a crede caa uitat. Drept dovada a acestora promit a ye aduce, chiaracum, insusi text ul desbaterilor respective spre a'l controlaimpreuna.

P. S. Episcop al Husilor. MI-aduc aminte ca, ed sin-gur, in sesiunea trecuta am ridicat incidentul acesta asupraprogramelor, si am intrebat, mi se pare biuroul, daca s'atrimis de Onor. Minister programele amanuntite ale tuturorcursurilor de religiune din Cara, fiind-ca cerusem acesta notmai inainte D-lui Ministru, care era atunci, nu'ml aduc bineaminte ce Ministru era; P. S. Conon dice ca era D-1 Haret.

Iata ce am dis atunci: (citeste)i de lucrul acesta trebue sa ne interesam, trebue s.

avem programele cursurilor de religiune.Dad. D 1 Ministru de atunci a dis ca este deja un mem-

bru al S-tului Sinod in comisiunea insarcinata cu alcatui-rea programelor, si ca, daca S-tul Sinod s'a multamit cuacesta, cum a dis P. S. Episcop de Ramie, este alts, ces-tiune; ed insa dic ca nu sunt multumit, pentru ca pOte safie un membru al S-tului Sinod In comisiunea aceea careva fi compusa din 5, 6 membri, P. S. Sa va remanetot d'auna in minoritate, si ast-fel nu se va putea facenimic.

Not lush' trebue sa cerem sa ni se comunice aceste pro-grame, si observandu-le, vom vedea daca materia are o le-

si

www.dacoromanica.ro

32 DITSBATERI E SF. SINOD

gatura Ore-care, ceea ce este trebuitor, cacl daca se puncrampee din religiune fara sa fie In legatura, nu insemnezanirnic. Asa de exemplu, mal ales invetatura Mesianica, caretrebue sa fie de la fagaduinta data de D-defr in rain, si samerga pand la Domnul nostru lisus Christos.

De aceea, rog pe S-tul Sinod sa bine-volasca a lua ho-tarirea acum, sa se cera negresit acele programe de laMinister, ca sa ne putem orienta ce religiune se predd inscOlele nOstre.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Religiunea ortodoxa. Noltrebue sa stim ce materie se predd din invetamintul re-ligios.

P. S. Episcop de Hug'. Chiar daca nu sunt ortodoxe,si acelea sa ni se dea, cum si acelea unde sunt flu de pa-rinti ortodocsl.

P. S. Arh. Conon Bacaonul. L P. S. Stapane si P.P.S.S. Parinti, am dis mal tnainte cum ca D -1 Ministru al Cul-telor in sesiunea de tOrnna a anului 1897, cand au luatparte la discutiune in cestiunea inv6tamintului religios dinscOle, I. P. S. Mitropolit al Moldovel, P. S. Episcop de HusiSilvestru, eIi insumi, si all P.P. S.S. Membri aI S -tulul Sinod,D-1 Ministru Haret a r6spuns cu totul contra afirmarilor demal sus ale P. S. Atanasie al Ramniculul Am sa citesc in-sasi cuvintele Ministeriale din procesul verbal al sedintel dela 4 Noembre 1897, publicate in desbaterile S-tulul Sinod,pag. 155, drept la mijloc, unde vedem urrnatOrele: «Vedeti

(Religiunea) este pusa pe acelasi piclor ca si cele-l-alte.x(studil). Acesta nu este treba mea sa o fac acum; darvolt!' da autoriatilor competinte, cari dupa legesingure sunt in drept sa se ocupe cu programa.PADA atuncl, se va interveni la S-tul Sinodea sot aleettuiaseet programa sa, pe careasA o supun consiliulul general" etc., etc. Text citatdin carele se vede lamurit ca D-1 Ministru de Culte nu adis ca s'ar putea sa, se trimitA aci (la S-tul Sinod),acele programe" (ale Invetamintului religios), dupre cumgresit sustine P. S. Athanasie, ci a dis categoric cum cd,se va interveni la S-tul Sinod ea sct'fi aka' tu-lased (singur) programa sa". Aceea ce vrea sadica cu totul alt ceva. Acesta am voit sa o dovedesc, casa nu se creda cum ca eu asI fi avansat on inaintat lu-

,ca

www.dacoromanica.ro


cruri neadeverate, precum atata de nedrept mi-a dis'o P.S. Episcop de Rimnic. Ed nu am obiceiul avansarilor; ci,despre acele ce nu still, on nu sint sigur, mai bine tac.

P. 8. Arh. Pimen Pitestenu Cestiunea ridicata de P.S. Conon BacaOnul, cu ocasiunea discutiunei asupra rapor-tului comisiunei pentru cercetarea cartilor de Invetamint re-ligios, merita MIA atentiunea din partea S-tului Sinod.

Este vorba de invetamintul religios In sc6lele n6stre side alcatuirea programelor dupa care urmeza a se preda acestinv6tamint. P. S. Arh. Conon a sustinut sus si tare, cumca invetamintul religios In scOlele mistre publice si privatear fi tratat nu tocmai asa de bine si cu asa importanta,precum ar urma sa fie tratat acest invetamint, atunci candprogramele analitice ar fi alcatuite de S-tul Sinod, singurindreptatit a se rosti. P. S. Sa pentru a sustine acesta pa-rere a cps un. D. Ministru ar fi declarat ca programeleanalitice pentru acest Inv6tamint se vor elabora de S-tul Sinod.A lis mai departe ea in comisiunea alesa de D-1 Ministrupentru alcatuirea programel analitice a Invetamintului se-cundar a fost nu membru al S-tului Sinod si anume P. S.Episcop de Ramnic. Lucru asa s'a petrecut asupra acestuial doilea punct. P. S. Episcop Atanasie a facut parte dincomisiunea respective, dar dup. aratarile ale insusi P. S.Episcop, n'ar fi fost nisi o deosebire Intre sine si zei-l-altimembri ai comisiunei. Se intelege, a putut avea loc multediscutiuni asupra cestiunilor de detaliii; conclusiunile au fostadmise de intrega comisiune. Dace facut Cate va mo-dificari, acestea s'a2O facut de D-1 Ministru.

Si eti am avut onOrea a face parte din o comisiune for-math. de D-1 Ministru de atunci D-1 Dr. Istrate. In urma mo-dificarii legel invetamintului secundar si superior trebula sase face modificari si in programele analitice.

In principiu trebue sa recunOstem invetamIntului re-lfgios in sc61e1e nOstre secundare, i s'a dat o extindere multmai mare prin legea actuala, de cat era preveclut prin legeadin 1864. Ac6sta o sustin, intru cat invetamintul religiosprin vechea lege se Intindea precum stiti din clasa I pangtntr'a IV-a de gimnazill, pe cand In actuala lege a inveta-mintului secundar, i s'a dat Intinderea pana In clasa VIinclusiv. Va sa clica a pasit Inca In dou6 clase de liceu pecart nu le avea prin legea din 1864.

3

ca.:

s'aii

ca:

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop de Husi. A posit dar s'ail luat din ore.P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Acesta Prea Santite este

o alt6. cestiune Destul cum ca legea introducend 4110'0.-mintul religios inca in done clase, este un castig enorm, carese face invetamIntului religios prin actuala lege fata de ceeace era in legea din 1864.

P. S. Episcop al Duna,rel-de-jos. S'd aratati lucrul.Spuneti ca a urmat legea D -lul Haret.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Despre acesta vorbesc.Fac o comparatiune intre legea din 1864 si cea din 1898.

Este precum am dis un castig, si trebue sa ne bucuramde acesta.

Dupa modificarea legel, de catre D-1 Dr. Istrate, am fost che-mat a face parte din comisiune si ye pot comunica lucrurlimbucuratOre; clack' in comisiunea din care a facut parte P. S.Episcop de Ramnic in urma argumentaril Prea Sf. Sale fOrteintemeiate, inveV.mintul religios a Castigat Inca doue clase,clasa V-a si VI-a, in intrunirea comisiunei convocatA. de D-1Dr. Istrate am reusit ca InveTamintul religios sa fie introdussi In clasa VII-a. Asa am alcatuit programa analitice si asasper ca se va aplica. Vedeti a acestui invetamInt i s'a dato estindere si se va preda in tOte septe clase din liceti, cadprin modificarea legei noui, liceul are septe clase. Apol a-cesta, dupe mine si dupa tote lumea, cred cä este un castigenorm. Ast-fel on cat ar fi Invetat elevul din disciplinelereligiOse in primele patru clase de liceil si nu mai pasindinainte in clasele urmetOre se dicea ca invetamintul religiosnu mai are important:a. Acesta era o mare paguba pentruadeverata valOre a invetamintului religios. Prin noua legei s'a dat cuvenita important si deci este in tot cursul liceal.Iata dar castigul. P. S. Conon dice: dar programele anali-tice nu sunt bine alcatuite.

La acesta respund: Programele analitice sunt alcatuite decomisiuni speciale. Aceste comisiuni se intrunesc si discuta sica conclusiuni se aclaoga sail se scade ceva. La alcatuireaprogramelor analitice trebue sa se aiba, in vedere importantamaterii: (de si tOte materiile sunt importante); timpul de caredispune elevul este marginit; cu URA dori* ce am avut dea i se da invetamintului religios mai multe ore, nu s'a putut,pOte alta-data se va putea mai mult. Pentru acesta eii amconsultat pe P. S. Episcop de [tannic care fusese in co-

www.dacoromanica.ro


misiune cum §i pe unit dintre profesorit de religiune dinBucurestl cum am putea alcatui o programa mat buns pentrucursul secundar. Se sustine insa ca numat S-tul Sinod sase pronunte asupra acestet programe. De, bine ar fi; dar eticred ca acesta este imposibil §i tea pentru ce: Alcatuireaunlit program cere atat de multa discutiune, §i atat de Inuitstudiii, in cat a aduce o asemenea lucrare in S-tul Sinod,dupa mine este a nu avea timpul material de a discuta asu-pra Intregulut cadru al programelor analitice, fiind ca acestaprograms se intinde asupra tuturor amanuntimilor. S-tulSinod va alege atunci o comisiune care sä se ocupe cu acesteprograme §i resultatul final ar fi acela§1. Programele acestease publics in Monitorul Oficial §i fie-care din not nu arede cat sa citesca programele §i atunct cand ar avea cevade dis, nu are de cat sa vina sa faca propunerl S-tului Sinod.Alt- fel ar fi nu numat nerealisibila intentiunea, dar dati-mtvoe sa die, ar fi p6te chlar o absurditate.

P. S. Episcop al Huqilor: Cum ? Absurditate ca S-tulSinod sa cerceteze programele de religiune ?

P. S. Arh. Pimen Pit Wenn: Ar fi o absurditate cands'ar pretinde acesta, cad S-tul Sinod are un membru, careface parte din comisiune.

Ceea ce ar trebui, este lucrul urma.tor: Ca din parteaprofesorilor de religiune sa fie mat multa nasuinta, matmulta voeatiune, fapt de care nu me Indoesc, pentru ca nuprogramele fac pe profesor, ci profesorul face programa;nu programa nu to lasa sa urmaresci cursul, ea este numaio indrumare.

Ast-fel stand cestiunea, si ve rog Inca o data, sa nu nealarmam ca prin legea actuala nu s'ar da religiunit parteace i se cuvine, din contra, trebue sa fim recunoscetori caprin actuala lege i s'a dat estindere mult mat mare decat in legea cea veche.

P. S. Episcop al Husilor: Nu a fost acesta cestiunea.P. S. Pimen a voit sa compare modul de predare, s'ati ca-timea de materie din religiune dupa legea cea noun, cucea din legea din 1864. Apot aci ye Daca vett luaprograma din legea de la 1864 pang la 1876, vett vedeaate ore avea religiunea atunct, si nu vett mat dice a§a.

Daca voitl sa facet! comparatiune Intre ceea ce este as-tacit si ceea ce era in legea din 1864, vett vedea cate sea-dell de ore la religiune s'ait Meat.

inselati.

www.dacoromanica.ro


Acum, nu ca nu ne place acesta, ca a trecut si In cur-sul superior, cad mi se pare ca not am staruit pentru a-cesta, nu numai P. S. VOstra, cad a fost cestiunea adusain Senat cand s'a votat legea; si in Camera se scosese, sieu m'am dus acolo cand se vota si am rugat pe D. Ministruca sa o puna la loc. Not suntem recunoscetori pentru in-troducerea, care diced ca s'a admis de a se preda religiu-nea si in clasa VII, de si pana acum nu se vede nimic,cad profesoril la liceti pana acum au numai 6 ore pe sep-tamana; se vede ca nu este aplicata acesta programa Inca.Pe not ne bucura ca s'a pus religiunea in tote clasele, darcestiunea era de ore intaiti Profesoril de religiune, ca sapOta da o norma de credinta si moralitate crestina aceloracart invata grin stole, spun ca no au timpul material. Apoivedem, ca pentru desemn s'a dat 14 ore pe septamana, pen-tru gimnastica 8 ore si pentru religiune numal cate unade clasa? Cc proportiune este acesta? Este atat de nefolo-sitbre religiunea in cat sa i se pund numai o ora, §i atatde folositor desemnul i gimnastica In cat sa, le puna atateaore? Et1 nu sunt multamit numal cu atatea ore. Dar altaeste cestiunea. Not am cerut ca sa se comunice S-tului Si-nod de catre D-nu Ministru al Cultelor programele atria-nuntite. Apol ce lucru mare este acesta, ca sa se trimitaS-tului Sinod programele.

De ce ye opuneti la acesta? Tocmai de acesta a fostvorba si in sesiunea trecuta. Daca le vom avea aci, le vomstudia mult mai bine.

De aceea, rog Inca odata pe S-tul Sinod sa, cerem D-luiMinistru sa trimita programele ca sa le avem aci.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: malt Prea S-tite Pre§edinte, mie imi pare bine' ca a venit in discutiune programainvetamintului religios, fiind-ca cele ce se vor face asta-41nu le stiu, dar cele ce s'ad facut dupa legea de la 1898sunt schilOcle; pentru. ca In clasa II se vorbeste de viatalui lisus Christos pe coperta si Incepe cu activitatea Apo-stolilor si apol vorbeste de lisus Christos. Nu §titi, cum c,lic,ceea ce se va face acum, pOte vor fi bone, si nadejduimca vor fi bone, mai ales ca in comisiune avem un membrual S-tului Sinod, care a consultat mai multi membri at cor-pulul didactic religios din capitala.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Si P. S. VOstra ati lostchemat, dar nu ati venit si reti ati facut.

www.dacoromanica.ro

DISSBATERILE SF. SINOD 37

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Nu am putut venidin diferite imprejurari.

Insa sa nu ne magulim c. s'a facut mull, fiind-ca panaIn clasa VII avem 7 ceasuri acum si inainte aveam 6 cesurI.P. S. Arhiereil Pitestenu a dis ca este destul ca avem cateun ceas pe septamana de clasa, ca nu programele stint de

ci totul depinde de la maestria dascalului.P. S. Arh. Pullen Pitestenu: Nu am Os ca este des-

tul, ci am clis ca atat s'a putut realisa acum, all& data 'Atese va putea mat mult. Eu miam facut datoria.

P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Asa ate afirmat. Esteadeverat ca s'ar putea face ceva intr'un ceas pe septamana,dar cum la scOla mai sunt si alte daraveri infra cat in ceasulaceea profesorul va trebui sa faca apelul nominal, dataeste profesor diriginte trebue sa vizeze -Vote fituicile celorearl nu ail venit la scOla, sa examinezi si pe urma sa explicilectiunea, si in asa fel ca sa fie priceputa de elevi, conformnoilor metOde de predare. i apol mai esi profesorule dereligiune din cadrul programel, care to tine incatusat! Pen-tru ca eu nu cred ca vom forma pe elevi religiosi numalintiparindu-le prescriptiunile programa si cu atat mai multcu cat in scold copiil fac diferite gresell asupra carora pro-fesorul de religiune ar trebui sa le faca morala si pentruacesta nu are timp, cad nu'l lash programa si apol si ceasulde esire a sunat.

De aceea ne bucuram de ceea ce s'a facut, dar eu Stinttrist ca stain tot asa cum am fost pana, la 1898. Un ceaspe septamana este prea putin la clasa III la liceul Sf. Savade exemplu, unde sunt 100 de elevi si Ministru iti puneconditiunea, ca la done Inn! sa dal notele la acesti 100elevi, cacl profesorul este amendat data nu'si da. notele, asaca nolens volens va trebui s& treca mecaniceste WO. materiadin programa si sa si examineze pe elevi.

Un Domn Ministru a declarat o data, ea ar fi bine sanu mai fie religiunea in scOlele statului; si 1-am spus:Pentru ca estl Ministru, D-le, poti sa tad treba acesta, findca a avea o ora pe septamana, pentru religiune, este si cacum nice nu am avea nimic.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Cine este acelMinistru?

P. S. Arh. Calist Botoqenenu: Nu vreati spui.

vina,

sa'l

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Dunarel de jos: De aceea nu sepreda religiunea bine

P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Este D-nu Haret, carea spus acesta.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Vedetl ca l'atl spus.P. S. Arh. Calist Botosenenu: Dad. S-tul Sinod in

sedinta de asta-dl gaseste nemerit sa sustina studiul reli-giunei, de Ore-ce discutiunea, care a urmat nu cred sa re-mand zadarnica, asl fi de parere ca sa se intervina pe langaD-nu Ministru, ca sa prevada cel putiri doue ore de classpe septamana si acesta cu atat mal mutt cu cat chlar P. S.Episcop de Husl a dis ca la gimnastica avem doue ore, lamusics trel ore pe septamana si la desemn trel ore. TOtesunt bune In lumea acesta, numal studiul religios nu estebun. De aceea, ca discutiunea sa nu remand zadarnica, rogInca o data pe S-tul Sinod sa intervina, pe Lang D-nu Mi-nistru, ca sa se prevada doue ore pe septamank si progra-mele analitice sa se redacteze In vederea acestui timp.

P. S. Arh. Conon Bacadnul: 1. P. S. Stapane si P.P.S.S. Parintl, cand am adus acesta cestiune din noti In S-tulSinod, am fost dator sa o fac ca vechiiz profesor de Reli-giune si ca membru al S -tulal Sinod, credend ca studiulReligiunel, la nol atat de bantuit de catre furtuna timpu-rilor nOstre, are mare nevoe de a fi mal de apr6pe protejatde catre insusl S-tul Sinod, singurul strajarul neadormit alMorale! poporulul Roman.

Imi pare fOrte bine ca cestiunea acesta s'a discutat asaIn amanuntime, luand parte la discutiune P. S Episcop deHusl, P. S Episcop al Dunarel-de-jos, P. S. Arh. Calist, P. S.Pimen si alt! P.P. S.S. Membri a! S -tulut Sinod, ca sa sevada cum stam cu InvetamIntul religiunel nOstre, ce trebuea fi basa Morale! publice. De aceea multamesc P. P. S. S.Membri, carI a luat cuvintul si doresc ca s5. se la o ho-

cerend sa ni se trimita programa aci, ca sa vedemcum se preda religiunea in sc6lele publice si sa chibzuimce maI putem face spre mal bine, etc.

I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: In urmacelor vorbite pans acum, P. S. Episcop de Husl a exprimato opiniune de a se face mijlocire la Ministerul Cultelor. casa se trimita la S-tul Sinod programele analitice.

Pun la vot acesta propunere. S'a

Mere,

prima.

www.dacoromanica.ro

DESBATgRILE SF. SINOD 39

I. P. S. Nlitropolit Primat, Preqedinte: Se va facemijlocire din partea biuroului la Onor. Minister de Cultepentru acesta.

Ina It Prea Sante, Prea Santiti, gasesc de datoria mea aye aduce la cunoscinta, de §i sunteti cunoscetori de ces-tiune, ca In diva de 3 ale lunei acesteea membril S -tuluiSinod, earl eraii de fata, presentat la Majestatea SaRegele §i au presentat o carte de rugaciune pentru AltetaSa Regala Principe le Carol.

Acesta m'am credut dator a ye aduce la cunoscinta casa, fie cunoscuta in public. Cu acea ocasiune I. P. S. SaMitropolitul Moldovel insarcinat, prin telegrams, a pre-senta Majestatei Sale felicitare din partea I. P. S. Sale siMajestatea Sa a bine-voit a me insarcina exprima mul-tamirile Sale cum §i P.P. S.S. VOstre.

Mal 'mate voci: Traesca Majestatea Sa.P. S. Episcop al Rimniculul: I. P. S. Sal:dile, dupg.

ce S-tul Sinod acum §1-a implinit o datorie de inalta pas-torie sufletesca fata de micul Principe Carol, acesta odraslaa case! nOstre Regale de religiune ortodoxa, de religiuneadomnitOre a terei, eii socotesc ca ar fi potrivit vi chiar obli-gatorit pentru S-tul Sinod. ca acest frumos exempla de pur-tarea de grije pastorale, ca acest precedent asa de instructiv,nu numai pentru tinera mladita. din Casa Regala, ci pentrutaa Cara, reinoiasca la anul viitor fga de principesaElisabeta, care va implini la Octombrie 1901, 7 an! si cumAlteta Sa Regala este tot de religiunea dominants a tem.!,shit de parere, dad. S-tul Sinod gase*te nemerit, ca chiarde acum, din timp, sa se la cuvenitele mesuri pentru pre-gatirea §i impodobirea unel OM de rugacludi §i pentru Al-teta Sa Regala Principesa Elisabeta.

Rog dar pe S-tul Sinod ca sa bine-volasca a hotarl celece va crede de cuviinl1 asupra acestei propuneri.

Mal multe voce. FOrte bine.Se pune la vot acesta propunere §i se prime§te in una-

nimitate.P. S. Arh. Calistrat BArladenu: Rog pe S-tul Sinod

sa bine-volasca a-mi acorda un concedin de 5 dile.Se pune la vot si se admite.P. S. Episcop al Dungrel-de-jos: Ve este cunoscut

ca localul Episcopiei din Galati urmeza sa se mute in noul

s'ati

m'a

a'l

sS'l

www.dacoromanica.ro


palat care s'a cladit, cu tote ca nu este inca gata, dar im-prejurarile ne silesc sa ne mutam. Presenta mea find tre-buitOre acolo, v'as ruga sa-mi acordati un concediii de Mer-curea viit6re, pana la finele sesiunel.

Se pone la vot si se incuviinteza.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai a-

vend nimic la ordinea dilei, ridic sedinta.edinta se ridica la orele 11 a. m., anuntandu-se cea

viitOre pentru Mercury 18 curent, orele 9 dimineta.

Presedinte t Iosif Mitropolit Primat.Secretari: Atanasie al Rimnicalal.

Pimen G. Piteftenu.

,,,Svedinra, din 18 Octombrie 1900.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m sub presedentia I.P. S. Mitropolit Primat. Se citeste apelul nominal. Presenti13 P.P. S.S. Membrii, find in concediti P. S. Episcop alDunarel-de-jos, P. S. Arh. Calistrat Barladenul si P. S. Arh.Ni fon Ploestenu.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar, citeste suma-rul sedintel precedente.

P. P. Arh. Conon Bacadnul: I. P. S. Stapane, asu-pra propunerei facuta de P. S. Episcop al Husilor, pentruca Onor. Minister sa, ne comunice programa relativa la in-vetamintul religios din tarn, ei urmarind lucrarile din des-baterile S-tului Sinod, am gasit, ca atunci cand s'aii admixpropunerea P. S. Episcop al Husilor, ca sä se trimita pro-gramele S-tului Sinod, se mai Meuse si se mai admisese oasemenea propunere si In sesiunea trecuta, cand se adusesesi propunerea, ca sa se trimita scolarii la biserica. Asa caacum P. S. Sa pentru a doua Ora face acesta propunere.Acesta am avut de dis spre constatare.

1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: De si acestacestiune n'ar fi asupra sumarului, cad sumarul a reproduscele ce au fost ieri, dar le primim ca Oise asupra lot Acumdati -mi voe sa fac si eii o rectificare. Cand am anuntatleft S-tului Sinod, ca cu ocasiunea presen tare! carp de ru-gacluni Altetel Sale Regale Principele Carol, am adaogat caI. P. S. Mitropolit al Moldovei, neputend veni, am expri-

www.dacoromanica.ro

DFSBATESILE SF. SINOD 41

mat din partea I. P. S. Sale Majastatel Sale Regelui feli-citarile mele si acesta nu \Ted trecut in sumar.

P. S Arh. Pimen Pitestemz: Sun t trecute in procesulverbal. Acolo se noteza ca. S-tul Sinod a luat act si seva trece in procesul verbal.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votsumarul sedintei precedente cu aceste rectificari. Cine estepentru sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.P. S. Arh. Rifon Ploestenu: I. P. S., inainte de a se

face comunicarile rog sa-mi acordati un concediti pen-tru

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votcererea de concediil a P. S. Nifon Ploestenu. Cine estepentru sa bine-voiasca a ridica mana.

S'a primit.Se comunica de la birod petitiunea Preotulul C. Ionescu,

parohul bisericei Sisestii-de-jos din judetul Mehedinti, princare propune ca in Joe de a se face pomenirile si paras-tasele cu mancari si beuturi ar fi mal bine a se tnlocui cuofrande pentru biserica

P. S. Episcop al RA mnicului: Acesta cerere as rugape S-tul Sinod s'o. Inainteze mie, de Ore-ce m'am si rostitin acesta privinta, ca nu este drepta acesta cerere.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte Se va rostimai int= comisiunea conform regulamentului.

Se trimite la comisiunea de petitiuui.Se mal citesc urmatOrele comunicari:Raportul cu No. 168 al comitetului redactor al Revistel

«Biserica Ortodoxa Romans) cu care inainteza spre cerce-tare si aprobare proectul de budget al Revistel pe exerci-tiul financiar 1901-1902 si se trimite la comisiunea pen-tru cercetarea socotelilor Revistel.

Raportul cu No. 1926 al Primaries comunei Carpenu,judetul Doljiu cu care inainteza un proces verbal si cereinfiintarea unel noui parohil Carapancest1 si modificareacelor doue parohil Carpenu si Geblesti din acea comunasi se trimite la comisiunea de petitiuni.

Adresa Sf. Episcopil a Romanulul at No. 1336 cu careinainteza dosarele cu actele privitOre la calugarirea fratilorConstantin Sandu si Spiridon Enciu din M-rea Bogdana sise trimite la aceeasi comisiune.

veadt.

www.dacoromanica.ro


Adresa Sf. Episcopil a Ramnicului cu No. 2851 pe Lingcare inainteza, dosarele cu actele privitOre la tunderea inmonahism a surorilor, Maria Iamandi I. Ticea, Elena Ni-colae Stroe si P. S. Bordencel din Monastirea dintr'un lemnsi se trimit la aceeasl comisiune.

Petitiunea D-lui Pandele Mateescu pictor, cu domiciliulin urbea Ploest1, prin care inainteza o icOna «St. ArhanghelMihail) si cere autorizarea de a zugravi biserici si se tri-mite la aceeasl comisiune.

Adresa Sf. Episcopii a Ramniculul cu No. 2852 prin carecomunica, ca a mijlocit la Ministerul de Culte de a se trecedin oficiU in budgetul parohiel Mdntulesa din Craiova sa-lariul cuvenit preotulul IOn Plevianu ,pe timpul cat a fostparoh la acea parohie adica: de la 1 Aprilie 1895 pand la1 Aprilie 1899 si nu s'a primit nici un resultat pand acumsi se la act.

Adresa Sf. Episcopil a Ramnicului cu No. 2834 prin carecomunica ca cererea locuitorilor din catunul Socotenl, co-muna Slavuta, judetul Doljil, cum si raportul parohulul dincomuna Slavuta nu sunt intemelate, de Ore-ce parohiilevuta si Tolaga sunt bine formate, afara numa1 ca la parohiaTolaga sa se alip6scd catunul Balosani de la parohiapreni, care s'a si admis de S-tul Sinod in sesiunea trecutasi se Ia. act.

Adresa Sf. Episcopil a Ramnicului cu No. 2835 prin carearata ca in urma cercetarilor facute de Protoereul judetuluiValcea la parohiile Petren si Costestl, a aprobat modificareaacelor parohil si rOga a se recum5ste acea modificare si deS-tul Sinod si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Adresa Sf Episcopii a Ramnicului cu No. 2833 prin carecomunica ca cererea locuitorilor din catunul Ilovita, comunaVarciorova, judetul Mehedinti de a li se face parohie in acelcatun este neintemefata si se trimite la aceeasl comisiune.

Petititiunea comitetulul societatil culturale «Viitorul» dinlasl prin care inainteza un exemplar din statutele acelel so-cietatl si cere bine-cuvintarea si sprijinul S-tului Sinod sprea se recomanda acea societate clerulul si poporului crestindin tad Cara ca sa contribue la prosperitatea el si se trimitela aceeasl comisiune.

Petitiunea preotulul Ion Haidin din comuna Patesti, ju-detul Putna, prin care arata ca facend apel la S-tul Sinod

Sla-

Ca-

www.dacoromanica.ro


in contra sentiWY de caterisire a consist oriului Eparhiel Ro-manului, a fost gra fiat de S-tul Sinod si in urma P. S. Epis-cop Eparhiot a bine-voit a-i da voe sa servesca cele preotestiunde va fi cerut si inga.duit de parohii respectivi.

Acum relga a se decide de S-tul Sinod asupra positiei salecanonice ca preot, clandu-i-se o parohie fara Wa ca preotsupra-numerar si a nu mai fi preot ambulant far& enorie.

Se trimite la aceeasi comisiune.Adresa Sf. Episcopii a Rimnicului cu No. 2860 prin care

comunica ca in vederea necesitatei a aprobat trecerea ca-tunului Jarostea de la parohia Vat. len], judepil Valcea, laparohia Oltenca Glavele find mai in apropiere si r6ga a serecum5ste si de S-tul Sinod acOsta modificare de parohie.

Se trimite la aceeasi comisiune.I. P. S. Mitropolit Prima& Presedinte: Comunica-

rile fiind terminate intram in ordineaLa ordinea oilei avem rapOrte ale comisiunel de peti-

tiunei.P. S. Episcop al Romanulul, raportor, citeste ur-

matorul raport, inreg. la No 333, al comisiunei de petitiunirelativ la cererea preotului Plevianu din Craiova.

Ina lt Prea &Mite Stiipans,Preotul Ion Plevianu din Craiova, prin suplica ce s'a primit la Co-

misiunea de petitiunI a Sf. Sinod, se plinge din non ca," epitropia bi-sericel Miintulesa din acel oraq nu voe0e sa-1 achite onorariul de parohal numitel biserici de la 1 Aprilie 1895 qi pang la 1 Aprilie 1899r6g4 sa se chibzuesca cele ce se va crede de cuviinO, pentru a i seface dreptate.

Comisiunea, avend in vedere ca. Sf. Sinod asupra acestel cestiuni anhot6rit, in sesiunea de prima -vary a anului acestuia, a se trece la or-dinea 4ilel, 'far afacerea sa se lase la aprecierea P. S. Episcop respectiv,e de parere actin' a se trece asupra acestel petitunI la ordinea clilel.

Raportor: (ss) Gherasim al Romanalai(ss) -I. Ca list _Miami lena Botofenena

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Ace last P. S. raportor, citeste urmatorul raport, inreg. la

No. 334, al aceleeasi comisiunl relativ la cererea locuitorilordin comuna Deleni-de-sus.

Inalt Prea Santite Stapfine,La comisiunea de petiiun1 a Sf. Sinod, trimis adresa, sf. Epi-

scopii a Huqilor sub No. 1462 din a c. impreung cu o copie dupli

si

sif

s'ail

www.dacoromanica.ro


Procesul Verbal de constatarea gout& la fata loculni de eatre Proto-ereul jud. Vaslui asupra cererei locuitorilor din corn. Deleni, plasaMijloc-Crasna, acel Jude'(, de a i se _incuviinta deslipirea bisericei desfi-intatului Skit Deleni de Ia parohia Delenii-de-sus si alipirea el la aDelenilor-de-jos, de carea se afla cu mult mai aprOpe.

Comisiunea veclend atat din adresa P. S. Episcop al Husi lor cat sidin procesul verbal incheiat de Protoereul jud. Vaslui cg in adev6r lo-cuitoril din Deleni, au dreptate cand oh biserica desfiintatului &hitDeleni este mai aprOpe de parohia Delenii-de-jos de cat de a Deleni-lor-de-sus, la care acum se afla alipita, este de opiniune a se deslipibiserica Schitului Deleni de la parohia. Delenii-de-sus, si a se alipi laa parohiei Delenilor de-jos, de care se ail& mai in apropriere.

Raportor: (ss) Gherasim al Romanulcil.(as) Calist Ialomiterm Botosenena.

Se pun la vot conclusiunile raportulul se primesc.Acelasi P. S. raportor, citeste urmatorui raport al aceleeasi

comisiuni, Inreg. la No. 335, relativ la done petitiuni ale lo-cuitorilor din catunul Balosani, corn. Capreni.

Inalt Prea Santite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a Sf. Sinod s'ati primit adresa Onor. Mi-nister al Cultelor si matt. Publice sub No. 3807 din a. c , pe ling&care s'ail inaintat doug petitiuni ale locuitorilor din catunul Balosanicomuna Gapreni, jud. Do]j si cere ca sä fie supuse Sf. Sinod relativla cele afatate in privinta deslipirei for de Ia parohia Capreni.

Comisiunea 'nand in cercetare aceste petitiuni, au veclut ea locuito-riI din Bb.losani sunt nemultumiti de hotarirea dup5, carea biserica fore deslipita de Ia parohia Capreni, de la carea sunt departe distant& deopt chilometri, si alipita la Toiaga de sus, departe de la el tot on optchilometri, si cer sä se is masuri, biserica catunului for sa fie de-clarata parohia16, ori, clack nu se pOte acesta, sa fie alipita la parohiaB&cestii, care este in jud. Gorj, si de care aunt in apropiere, nefiinddeparte de acolo de cat cu un sfert de chilometru, si neavend nici ape,nici dealuri, nici vii, earl desparta de ea; dar avend in vedere eaacesta cestiune au mai fost adusa inaintea Sf. Sinod si in sesiunea deprima-varg prin adresa Sf. Episcopii a Rimnicului sub No. 946, princarea P. S. Episcop respectiv au cerut deslipirea catunului Balosani dela parohia Capreni si alipirea lui la parohia Toiaga, ca mai apropiat&de numitul ditun, si intemeiat6 pe lamurirea P. S. Sale au opinat sase aprobe oererea gent& in acest sens, si considerand ca biserica fornu intruneste conditiunile cerute de lege pentru a fi declarata paro-hiala, este de opiniune ca sa li se aprobe cererea cea din urma, adecade a fi alipiti la parohia Bacesti din jud. Gorj, dac& P. S. Episcoprespectiv nu are nimic de zis.

Raportor: (ss) Gherasim al Romanului(ss) Calist Ialomiteim Botosenetm

tic

tj

on -ca

sail

.i

www.dacoromanica.ro


Se pun la vot conclUsiunile raportului si se primesc.Ace lasi P. S. raportor, citeste urmatorul raport al aceleeasi

comisiuni, inreg. la No. 336, relativ la petip locuitorilordin comuna Carpen, judetul Do ljti.

malt Prea SA' ntite Srapane,

La comisiunea de petitiuni a Sf. Sinod s'aa primit petitiunea loon-itorilor din corn. Carpenu, plasa Jiul-de-sus Dumbrava, judeOil Do Oil,enoriasi al bisericel Carapanoesti, filiala a parohiel Carpeni, prin carese piing ca din erOre biserica Carapancesti, construita de lemn, petemelie de p6tra si bine incapatore, avend si 17 pogone de pamint dupalegea rurala, s'aii alipit la biserica Theculesti, deli are o populatie de908 suflete en 241 enoriasi, adica mat populata de cat cea parohialaTheculesti, carea are numat J.25 enoriasi au o populati e de 494 su-flete, se afla mat veche de cat a lor, mai incapatore si fara pamint, sicer sa se to disposiOuni ca biserica for sä fie declarata de a doua pa-rohie in comuna, cact le este cu neputin0 a merge la serviciul divinla biserica Theculesti, din causa motivelor prevedute in incheerea con-siliului comunal Carpeni sub No. 14/95, pe care Iic ca o inainteza pelanga menOonata petitiune, spre a se avea in vedere, dar in petitiuneea nu se afla.

Comisiunea, spre a fi pe deplin luminata asupra aratarilor num4ilorlocuitori, este de opiniune sa, se trimita petitiunea for P. S. Episcoprespectiv spre a da lamuririle necesare.

Raportor: (ss) t Gherasim al Romantik%(ss) t Calist Ialomitena Botofenena

Se pun la vot conclusiunile raportuluT si se primesc.Acelasi P. S. raportor citeste urrnatorul raport al aceleeasi

comisiuni, inreg. la No. 337, al comisiune1 de petitiuni, re-lativ la petitiunea locuitorilor din catunele Unghiu si Tam-pesti, catunele Uscartii, judetul Nemtu.

Inalt Prea Slintite StgpAne,

La comisiunea de petitiunl a S-tului Sinod s'ati primit adresa D-luiMinistru al Cultelor si a] Instructiunel Publice sub No. 3785 din a. c.,pe langa carea inaintka petitiunea locuitorilor din catunul Unghiu siTampestii, comuna UscatiT, jud. Nemtu, cart cer deslipirea for de la pa-rohia Dragomirestii, comuna Dragomiresti, si alipirea la parohia Uscatii,comuna Uscatii.

Comisiunea avend in vedere ca catunele numitilor locuitori sunt maiaprope de comuna 17scaVI, de care se tin politiceste, de cat de comunaDragomiresti de a careea parohia se tin bisericeste, si tinend soma dealiniatul 3 de sub art. 2 al beget Clerulul mirean, care arata ea norma

for

www.dacoromanica.ro

46 DESBATERI.1.1 SF. SINOD

dup5, care se vor putea face modific5,rile va fi, pentru parohiile rurale,pe cat posibil comuna, este de opiniune a se aproba cererea for de ase alipi si bisericeste de parohia Uscatii cAreea apartin politiceste.

Raportor: (ss) -I- Gherasim al Romanulai.(ss) f Ca list botoqevenu.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.P. S. Arh. Calist Botosenenu, raportor, citeste ra-

portul aceleeasi comisiuni pentru tunderea in monahism afratilor Vasile Dumbravenu, Mandi Faso la si Gheorghe Con-stantinescu din M-rea Vorona. Comisiunea gasind in _lepliniteprescriptiunile regulamentulul, este de opinie a se acordacalugarirea numitilor frail.

Se pun la vot conclusiunile raportulul comisiunel si seprimesc.

Ace lasi P. S. raportor, citeste raportul aceleeasi comisiunipentru tunderea in monahism a fratilor: Vasile Ionita, Ni-colae Vasile Sobieschy, Gheorghe Stan, Ion Stan, Mihail Du-initriu si Ion Dumitriu din Monastirea Nemtu si Secu.

Comisiunea gasind indeplinite dispositiunile regulamentu-lul, este de opinie a se aproba calugarirea numitilor frati.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Ace Iasi P. S. raportor citeste raportul aceleeasi comisiunl

pentru tunderea in monahism a fratilor Gheorghe Rusu siDicier Constantin Cerbu din M-rea Slatina Comisiunea ga-sind indeplinite prescriptiunile regulamentulul este de opi-nie a se aproba calugarirea numitilor frati.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Ace lasi P. S. raportor, citeste raportul aceleeasi comisiuni

pentru tunderea in monahism a surorel Teodora Spiridondin M rea Varaticu.

Comisiunea in urma cercetarel actelor, este de opinie ase aproba calugarirea numitei surori.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Ace Iasi P. S. raportor, citeste urmatorul raport al aceleeasi

comisiunl, inreg. la No. 338, relativ la adresa Ministerululde Culte prin care cere reducerea diurnel Directorulul Can -celariel S -tulul Sinod.

Malt Prea Sanfite Stdpane,

La comisiunea de petitiuni s'a primit adresa D-lul Ministru al Cul-telor qi Instructiunel Publics No. 2564 din 27 Mall a. c., prin care

www.dacoromanica.ro


intervine pe laugh' halt Prea Santitul Presedinte al S-tului Sinod, cain viitor sa tr6ca, in statele pentru diurnele S -tului Sinod Par. Directoral Cancelariei S -tulul Sinod, pe fie-care sesiune cite 500 lei.

Comisiunea, avend in vedere ca nimenea altu nu eunOste mai binegreutatile caneelariei S -tulul Sinod de cat Ina ltul sen Presedinte;

Avend in vedere Art. 8 din Regulamentul Interior al S-tului Sinod,prin care se stabileste, ca diurnele personalului caneelariei S-tului Sinodse fixeza de Ina lt Prea Santitul Presedinte al S -tului Sinod in lute-legere en D-1 Ministru al Cultelor si Instructinnei Pub lice.

Avend in vedere oil, de &and exista S-tul Sinod, atari lucrari tot-d'a-una sat transat de Malt Prea Prea Santitul Presedinte.

Avend in vedere ea in trecut Directoril Cancelariei S-tului Sinod allfost platiti on 1200 lei de fie-care sesiune;

Avend in vedere ca suma de 500 lei pe sesiune ar fi prea mica inraport on greutatile cancelariei S-tului Sinod, pentru un Director.

ROga pe malt Prea Santitul Presedinte al S-tului Sinod, ea sa in-tervina pe MAO, Onor. D-1 Ministru al Culte lor si Instructinnel Pub lice,ea pe viitor sa se fixeze un stat aparte, pentru slujbasil CancelarieiS-tului Sinod, asa dupa cum exista la Onor. Camera si Senatul Roma-niei, unde se va fixa salaril sail diurne slujbasilor conform en grenta-tile serviciului; cat priveste pentru actuala sesiune, iarasi rOga pe MaltPrea Santitul Presedinte, ea sa bine-voiasca a chibzui acum, ass. dupgcum a facut si in trecut.

Acestea fiind parerile comisiunei in privinta celor stipulate in adresaD-lui Ministru al Cultelor mai sus indicata, en respect le supune laeunostinta S-tului Sinod, spre a decide cele ce va erede de cuviinta,

Suntem al Ina lt Prea Santiel VOstre prea plecati si supusi servitors.

Raportor: (ss) t Ca list lalomi4em2 Botosenena.(ss) Gherasim al Romanultd.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:Ea cred caopiniunea comisiunei este forte bine justificata, si deci rogpe S-tul Sinod a aproba conclusiunile raportulul.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S. Arh. letie Galatdnu, raportor, citeste urma-

torul raport, inreg. la No. 343, al comisiunel pentru cerce-tarea manualelor de invetamint religios, cursul secundar,relativ la manualul cucernicului Diacon Nicolae Mateescu.

Inalt Prea Santite Stitpane,

La comisiunea pentru cercetarea cartilor de invetamint religios, cur-sul secundar, s'a trimis nn manuscript in dublu exemplar, lucrat deDiaconul Nicolae Mateescu, profesor la Seminariul din Rimnicn Valcea,

inaintat S-tului Sinod prin petitia inreg. la No. 265 din 4 Octom-brie a. c.

Mannscriptul este intitnlat: lstoria SiInta a' Vechialui Testament

si

f

pi.

www.dacoromanica.ro

48 DE SBATERILE SF. SINOD

Comisiunea avend in vedere, ca deja in sesiunea trecut5, a corectatsi a revedut acest manuscript precum se vede din raportul s66 cu No.192 din 11 Mai a, c.

Si mai avend in vedere, eft autorul a tinut semg de observatiunilefacute, conformfindu-se in total, opinez5 a i se da cuvenita aprobare.

Acesta cu multa smerenie s5 supune S-tului Sinod.

Raportor: (ss) t letie Gal:40nm(ss) Conon Bacadnal.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Ace lasi P. S. raportor, citeste urmatorul raport al aceleeasi

comisiuni, linreg. la No. 344, relativ la manuscriptul Cucer-niculul preot Alexandru Popescu, Cernica.

Malt Prea Santite Stapttne,

La comisiunea pentru cercetarea cartilor de invetAmint religios cursulsecundar, s'a trimis un manuscript intfun singur exemplar, Incrat depreotul Alexandru Popescu, Cernica, si inaintat S-tului Sinod prin pe-titia inregistrat5 la No. 79 din 3 Mal a. c.

Manuscriptul este intitulat: Distractmni Sacre din Psaltirie. Dincercetarile facute s'a constatat cele ce urmez5.:

1) Comisiunea observand eft autorul intrebuintezil in lucrarea sa ter-men1 ce nu se obicinuesc nici nu sunt potrivitl cu demnitatea sfinteinOstre Religiuni, cum de exemplu: Distractiuni Sacre; impiul sfat (pag.5); sinedriuri nocturne (pag. 7); rug5, in be de rugaciune (pag. 11);implorare; desolarea IerusalimuluI (ps. 101); lamentele poporului (ps.102); magnificent (ps. 112) si altele.

2) Observandu-se, ea, autorul scliimb5, in total sensul frumuseteI sti-lulul in compunerea lucrareI sale, cum se 'Ate vedea din urmatOreleversuri ale psalmului 50: Dumnecleule putinte, milueste-me pfirinteMe spate., me cur-4We si de rele me fereste..... Ins5. and vet judeca,gra. an me ins'arcina; cad* de si negru in p5cate si nascut in reutateStropeste-me cu isop si me spa15, de potop; ca zapada de curate, curft-t6.2mI fata patata etc.

Pe temeIul acestora, comisiunea opinezil a i se inapola lucrarea au-toruluI en observetiunile Acute

Acesta cu smerenie se supune S-tului Sinod.

Raportor: (ss) Me letie Galgtenu,(ss) -I- Conon Bacaonal.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: V6 rog sä bine-voitia-mi da voe sa fac o observatie. Parintele acesta pe cat sevede nu'si simte positiunea, nu's1 simte caracterul, fiind-caomul trebue sa vorbesca mai mult dupa positiunea ce oocupa in societate, dupa serviciile care le face in societate.Se and cuvintele .<Distractiuui Sacre) ! Apol distractiuni se

f

www.dacoromanica.ro


dice pentru aceia earl au plecat la preumblare, ca sa seduct la gradina cu tail, cum era vorba inainte; dar aid eticred ca nu este permis sit se servesca de un asemenea ter-men. Inteleg in loc de distractiuni sacre «Mangaeri sufle-testi) si altele asemenea, dar distractiuni! De aceea, eta suntcu totul in contra acestei procedari si acestul curent de idel,care nu sunt potrivite cu misiunea si dact iml dap voe safac o comparatie, este cum al vedea pe un om, in diva de

imbracat nemteste, cum licem nob, si mergend pe ulitacu o cealma in cap, cu un clubuc lung, cum era mal 'na-inte si cu o punga cu tutun. Tot asemenea si acesta. Prinurmare eu nu me pot invoi cu cele expuse.

P. S. Episcop al Rimnicului: I. P. S. Presedinte, cumfOrte bine a observat I. P. S. Mitropolit al Moldovel,nu pot sa nu incuviintez conclusiunile raportului, date fiindobservarile facute de comisiune destul de intemebate. Dareh socotesc ca pe langa aceste consideratiuni, mal mult saumai putin exteriOre, data am lua in consideratiune, dataam tine sema de bunele intentiuni si de nasuintele acestuipreot ca sa respandesca., sub o forma usOra si mai aprOpede inteles poporulul de rind si in deosebi copiilor, acelefrumOse, inalte si mantuitOre invetaturi, earl sunt cuprinsein psaltire. Daca dic am avea in vedere acestea, apoi preo-tul este demn de incurajat tntru cat-va, dar nu de desapro-bat. Acesta cu atat mai mult, ca chiar ea citesc acum olucrare a acestui preot intitulata: (Parabolele Evangeliel inversuri, si ye marturisesc, cu multamire sufletesca, ca bu-catile ce am citit !Ana acum, cad am citit vre-o 8-, 9 pa-rabole, sunt expuse in versurl fOrte usurele, destul de bi-nisor alcatuite, in piste termeni fOrte apropiati pentru inte-legerea copiilor. Nu voffi sa anticipez cu acesta, voiti citi Vitalucrarea si voitt supune la cunostinta S-tului Sinod resultatulla care am ajuns, totusi din cele ce am dis, cred ca preo-tul in cestiune merita si Ore-care atentiune buna-voitOre dinpartea S-tului Sinod pentru indeletnicirile lab, ca unul carese ocupa a respandi, fie intre copii, fie intre Omen' virstnicb,ideile sanatOse ce se cuprind in psalmi si in evanghelie. Deaceea, unindu-me cu conclusiunile raportului, am tinut safac si aceste observatiuni in privinta silintei ce-si (la acelpreot pentru respandirea moralei in popor.

4

si efi

adt,

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh, Pimen Pitestenu: Me unesc cu opiniuneaP. S. Episcop al Ramniculul.

P. S. Episcop al RAmnicului: Eu cred, ea ar trebui sase clica In conclusiunile raportulul, sa se inapoeze autorulullucrarea, ca sa o cerceteze si sa o Inainteze- din nou S -tuluiSinod, spre a se rosti asupra el.

P. S. Arh. Conon Baca6nul: I. P. S. Stapane, ca mem-bru In comisiunea acesta, eti cred, ca este bine asa cum s'afacut raportul, ca sa i se inapoeze autorului lucrarea sa,fiind ca. se Intelege de la sine ce trebue sa faca acesta pentruopera sa, cad de alt-fel facend ar insemna ca la -kite lu-crarile sale comisiunea trebue sa spue autorulut si ce anumetrebue sa faca el pentru interesele lor, lucre ce mi se parede prisos.

P. S. Episcop al Husilor: Avesta trebue s'o facem.P. S. Arh. Ca list Botosenenu: I. P. S. Preedinte,

dupa cum P. S. Episcop al Ramniculul a adus la cunos-tinta S-tulul Sinod, ca preotul Alexandru Popescu este unuldintre preotil care H place sa se ocupe, fie in directiuneainstructiunel publice, fie in directiunea religiunei, eu credca casul acesta trebue sa ne bucure, intru cat preotul acestacauta sa se indeletnicesca cu lucrart propril cu misiunea lutsi acesta cu atat mai mult cu cat not stim, ca avem reclameadese-ori ca majoritatea preotilor nici nu se gandeste laacesta.

Daca s'ar primi conclusiunile raportului comisiunei asacum s'a exprimat P. S. Conon, mie mi se pare ca suntemprea aspri, intru cat ii trimetem manuscrisul fara sa i semat dea nadejde a se mai tntOrce, si eu cred, ca. nu trebuesa descurajam pe Omen!, carora le place sa lucreze. Re-cunosc intrebuintarea de termeni impropril, dar Ore not aci,ca pazitorl at depositulul sacru al religiunel nOstre, nu sun-tern datori sa atragem autorilor luarea aminte or! de cate orlau Intrebuintat termeni, cart nu sunt bisericesti, pentru caIn urma sa se presinte lucrarile S-tulul Sinod din Dal sprea se rosti in mod definitiv? Ina cum cred eu ca sa se ur-meze si cu preotul in cestiune

P. S. Arh. Meletie GAM renu. Apol tot asa sunt si con-clusiunile raportului, iata-le (citeste conclusiunile).

P. S. Episcop al RAmniculul: Dar In conclusiunt nuspunett ca sa se faca indreptarile cuvenite si la ocasiune sase pea rosti S-tul Sinod asupra el.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mal ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportululcu observatiile facute de P. S. Episcop al Ramnicului. Cineeste pentru, sa bine-volasca a ridica mana.

S'a primit.Ace Iasi P. S. raportor, citeste urmatorul raport al aceleeasl

comisiuni, inreg. la No. 345, relativ' la tipicul bisericesc Ina-intat de Prea Cuviosul Arhimandrit Melhisedek $tefanescu.

Ina lt Prea Sanfite Stitpane,

La comisiunea pentru cercetarea cartilor de inv6tamintul religios,cursul secundar, s'a trimis un manuscript Intr'un singur exemplar, lueratde Preotul Melchisedek tefinescu, de la sf. Episcopie a Dungrei-de-jos,

Inaintat Sf. Sinod prin petitiune a inreg. la No. 56 din 29 Aprilieanul curent.

Mannscriptul este Intitulat: Tipicul bisericesc, relativ la serviciilecele mai de capetenie ce trebue sa observe preotul in conducerea ser-viciului divin

Comisiunea, avend in vedere ca autorul nu presinfo, o lncrare binedesavirsit5, pentru rinduiala dumnecleestilor serviciuri si a grbatorilorde peste tot anul, ci numai pentru cele mai de cgpetenie, precum singurarata in prefata lucrgrei sale.

Mai avend in vedere, ca chiar pentru serviciile indicate de autor,lucrarea Inca nu este clark ci prea concisa; neobservend nisi regu-lele gramaticale, asa de ex. in multe locuri, confunda subjonctivul sacu reflecsivul sec punend plural in be de singular; si mai avend invedere, ea, nu s'a conformat decisiunel Sf. Sinod, care a hotkit in se-dinta sa din 12 Mai anul 1897 ca: Autoril sa presinte lucrarile forSf. Sinod spre aprobare in dublu exemplar;

Comisiunea opinoza a se Inapoia lucrarea in cestiune antorului cuobservatiunile facute.

Acesta eu smerenie se supune Sf. Sinod.Raportor: (ss) t Me letie GA1461211

(es) f Conon Bacadnul

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primese.P. S. Episcop al Ras mnicului: I. P. S. Presedinte,

fiind-ca chiar- acuma a fost vorba de a se da cuvenita a-tentiune celor ce se gandesc a respandi si in popor cunos-tinte sanatOse, religiose si morale, cred ca este momentuloportun sa rog pe S-tul Sinod a-ml permite sa atrag bine-voitOrea sa atentiune asupra urmatorului fapt, ce si pe notmembri ierarhiei superiOre si pe eel-I-alp membri al ierar-hiei inferibre trebue sa ne bucure. Data fiind I. P. S. Sta.pane si P.P. S.S. Parinti, situatiunea fOrte trista si ingriji-

www.dacoromanica.ro


tore in care se gaseste adi societatea nOstra romana cresti-nesca, in ceea ce priveste vieta familiars, casatoria, candvedem anume ca se pertracteza 50 de procese de divortpe di la fie-care tribunal din tara, se pOte usor intelege cefel de crestere pot A. alba copiii nascuti din asemenea ca-satoril, copiii acestia fare indoiala ea reman cu desavirsirelipsiti de o educatiune sanatOsa, de o educatiune in spiritulcrestinesc, si cel mat Multi din el nu vor putea ajunge altceva de cat a inmulti numerul facetorilor de rele sail nu-merul declasatilor. Pe cat asemenea stare de lucruri trebuesa ne inspire seriOse ingrijiri, pe atat trebue sa ne bucu-ram forte mutt, cand vedem ca inalte institutiuni de cul-tura din tara nOstra lau masuri ca sa se dea la lumina

lucrari literare, car' sa tinda tocmai a combate acestadirectiune nenorocita si a contribui spre intarirea moralitatiiIn familie si spre a se da o educatie sanatOsa, o educatiereligiOsa si crestinesca copiilor. Am citit in monitorul ofi-cial un anunclu, ca Academia Romana a luat in acesta pri-vint6 o mesura vrednica de WA lauda, publicand un marepremit pentru o lucrare privitOre la educatiunea morala sicrestinesca a copiilor. lata anume acel anunclil. AcademiaRomana va concerne in sesiunea generals din 1902 iirma-torul premitl.

Premiul Principesa Alina Orbei se va da in sesiunea generalg1902 pentru cea mai bung scriere despre:

Principrile morale fli creOineW de car' trebue sd se conduceparintii in educatia copiilor kr.

Acestg scriere va argta in mod metodic legile morale, earl trebuesä condueg pe om in viata si mijlocele ce trebue intrebui*te de pg-rinti si de creseatori, pentru ea germenil oerintelor morale sä fie des-voltati si intgrip treptat in inima copiilor si a tinerimel, pentru cavointa acestora sa fie indrumatg en constants, spre tot ce este mai bunsi virtuos, precum si spre indeplinirea datoriilor multiple ale °milli,in fine pentrn ca copiii si tinerimea sa fie de timpuri ast-fel condusi,ca germenil celor bune sa nu fie slgbiti inteensii, far germenil celorrele sa -nu fie oplosip. si incuragiati" (din sofa! de donatirzne).

(Monitorul Oficial No. 38 din 21 Maid 1896).

Asa dar intre cartile pretniate de Academie va fi si olucrare despre educatia morala si crestinesca a copiilor. A-cum datoria nOstr5 a pastorilor bisericestl este ca pe de oparte sa ne silim not insine, Jar pe de alta parte sa in-demnam si pe eel ce sunt sub conducerea nOstra pastoresca

carts,

www.dacoromanica.ro

DESIATERILE SF. SINOD 53

sa, se silesca a lucra cu cuvintul si cu fapta in acesta di-rectiune; tot odata vom saluta cu bucurie scrierile ce voraparea in acesta directie, cad ele vor fi ca o doctorie man-tuitOre in starea cea ingrijitOre de asta-c11 a educatiunelcopiilor nostri. De aceea vote inchela, ca not membri! S -lu!Sinod trebue sa ne bucuram din Wta inima pentru mesuraluata de Academia Romans, si eu asi fi de parere, data.S-tul Sinod incuviinteza, ca sa se faca din partea S-tululSinod o adresa de multumire Academiel Romane, pentrusolicitudinea ce are de a inlesni prin publicare de premit,compunerea de card morale si religi6se pentru educatiuneatinerimel. Acosta propunere cu smerenie o supun la cunos-tinta S-tulul Sinod si'l rog a se rosti asupra el.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Me unesc pedeplin cu parerea emisa de P S. Episcop al Ramniculul.Acosta ar fi o incurajare mai mult acelora cart ist propunsa faca o asemenea lucrare.

P. S. Episcop al Ramniculul: Eti am creclut, a a-cesta este o datorie pentru mine ca pastor bisericesc, cumcred ca cu totif ne ingrijim in acesta directiune, ca sa sestie ca si S-tul Sinod, ca si fie-care din not cunOstem totce se petrece in privinta educatiunea morale si religiOse acopiilor nostri; iar preotii membri al bisericelluand cunostinta despre acesta mesura asa de salutary aAcademiel Romane, sa se silesca fie-care a face eel sty prinputinta in acesta privire.

I. P. S Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mal ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot propunerea P. S. Episcopal RamniculuI. Cine este pentru, sa bine-voesca a ridicaunarm. S'a prima in unanimitate.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Presedinte, voiu savorbesc cam tot in aceeasl ordine de idel, adica in ordineade ideI a morale! publice din Cara de la not. M'am interesatsi eti pentru a vedea mersul stare! morale in Eparhie lamine si am I/Nut un lucru, pentru care trebue sa flu re-cunoscetor si cu totil trebue sa fim recunoscetorl D-lul Mi-nistru de Culte, ca s'au luat mesuri pentru educatiuneamorals a copiilor. Adica s'a interesat pentru moralitateapublica si a Indemnat pe de o parte Dl. Ministru de In-terne pe autoritatile ce depind de dinsul, le-a indemnat casa dea concursul for in acesta privinta morale! bisericei

si ce1-1-alt1

www.dacoromanica.ro

54 IRSBATERILE SF. SINOD

nOstre ortodoxe in modul acesta, ca adica, Dl. Prefect, subPrefect, primarii, consiliile comunale etc. sa indemne siinscris si cu cuvintul si cu fapta la a merge la biserica,la a se aduna in casa tut Dumnecleti spre a se ruga Domnulul. Acesta a facut pe de alta parte si Dl. Ministru deCulte. A insarcinat pe invetatorl sa tie si el conferinte con-tra alcoolismului si sa indemne pe popor a fugi de alcoolisiusi a intrebuinta timpul in ocupatiuni folositOre, pe de altaparte a luat mesuri, ca in viitor la 4i I-a a fie-caret luntpreotul comunel respective sa faca sfintirea apef la sc6lasi invetatorul sa merga in tote Duminicile si serbatorile labiserica cu copiii.

Prin urmare cred ca, nu avem de cat sa. multamim D-lutMinistru pentru aceste mesfirt luate pentru moralisarea po-porului.

Mi s'a spus de multi, ca, cu deosebire lucrul acesta, dea se face sfintirea apel la inceputul fie-caret luni, a facuto fOrte buna impresie copiilor si Omenilor din comun.. Amobservat insa alt-ceva, care cel putin pe mine m'a nemul-

Pentru sc6lele din comunele rurale s'a luat mesuraposibila, ca copiii si invetatoril sa merga la biserica inde Duminici si serbatori, nu s'a luat ins nici o mesurapentru cel din scolile primare din orase si nu s'a luat a-cesta mesura nici pentru cel din cursul secundar, asa canimeni nu are grije despre acesta. Am infrebat pe unit dinInstitutort: Nu aveti nici o dispositiune in acesta privintasi nici prin regulament MI este prevedut ca sa ve duceticu copiii la biserica? Nu avem, respuns. Si deci nuye duceti? Nol ne ducem, mi-au respuns, dar pentru copilnu avem nici un ordin. Am intrebat si aid In Capita la peunit si pe altil din profesoril de cursul secundar si amaflat ca in oras, nu se due la biserica nici copiii de cur-sul primar nici eel de cursul secundar. Acum not negresitin particular putem indemnam, putem sa-i sfAtuim sicart ne asculta bine, cart nu, nu; dar et. cred, ea s'ar pu-tea lua o mesura din partea Guvernului in acesta privinta,o mesura fasa ca sa impieteze asupra credintelor sat. con-vingerei cutarut sat. cutarui profesor. Se p6te intimpla, caacestia sa Ilea: Dar cum o sa-mt impue sa merg la bi-serica? Nu li se impune, dar Cara are mare nevoe de men-tori, de conducetorl moral' de a forma tinera nOstra gene-

tamit.dilele

sal

www.dacoromanica.ro


ratiune de asta-di, cu o dose de moralitate mal mare cain trecut, cad dupa tote observarile tinerimea a degenerat.

De aceea, nu cred ca ar fi sa se face din parteaS-tului Sinod mijlocire la D-nu Ministru de Culte si Ins-tructiune publica, ca indemne sau sa la o mesura 6recare, ca profesoril, fie al gimnaziilor si Liceilor, fie al sc6-lelor primare urbane, sa merga Duminica si serbatorile cucopiii la biserica. Cum este profesorul obligat de a se ducela clasa, tot asemenea sa fie obligat sa merga si la bise-

Profesorul dupa ce face lectiunea, sä dice copiilor:Dragil me' copii, sa stiti ca eq mane me duc la biserica,acolo sa venitl si voi. cu acesta 'I va deprinde pe copila merge la biserica si a fi mal moral'. Eu cred ca acestaar fi o mesura buna, si ar fi eel mai laudabil lucru, ca pro-fesorul s'o fac6 din ideea lul. Dar pana cand acesta s'arface, n'am putea no' mijioci la D1 Ministru de Culte siInstructiune publica ca s& cera profesorilor sa merga cuscolaril la biserica?

Acesta am avut de Os.P. S. Arh. Pimen Piteqtenu. Ina lt Prea Santite Pre-

sedinte, dol prea santiti Episcopi, patrunsi de inalta for mi-siune episcopala, aft atras atentiunea S-tului Sinod asupraunor imprejurari din vieta nOstra sociala bisericesca, careimprejurari stall in cea mai intima legatur& cu chemarea'Astra, cu rostul si menirea sfintel nOstre biserici. P. S. E-piscop de Ramnic, in zelul ce are pentru buna propasirea nemului nostru Romanesc, a adus la cunostinta S-tuluiSinod frumOsa si crestinesca mesura luata de AcademiaRomana, pentru a premia o lucrare care va avea de stopPropAsirea, morale' in poporul nostru Roma' nese".Mesura despre care avem cunostinta din publicatiunile Onor.Academii, dar adusa acum aici, urmeza ca S-tul Sinod saexprime a -sa multamire acestel Inalte institutiuni culturalenationale. Prea Santitul Episcop de Husi patruns de acelaslzel, de acelasl interes si activitate Episcopal, care activitateo desfasura mai in fie-care an, prin tinere de conferinte inEparhia Sa, care conferinte de sigur vor aduce marl imbu-n&taliri si temeinice invetaminte clerului nostru pastoral,facendu-1 din ce in ce mai propriti chemaril lui in lume.Am citit cu mutt& placere parte din conferintele cars aiifost publicate si ye marturisesc ca sunt mandru de o ac-

reti

rica.

i

sal

www.dacoromanica.ro


tivitate episcopala asa de rodnica ca a Prea Santiel Sale.P. S. Sa ingrijat pentru educatiunea religiose a tineretuluInostru scolar, carl vor fi maine membri societatel si statuluinostru, ne a impartasit stirea cum ca guvernul, care si elare datoria, ca cetatenil s61 sa fie bunl crestin! si bun! Ro-mani, a luat hotarirea a trimete pe copiiI de clasele primarerurale la biserica in qilele de Duminica si serbatori sub con-ducerea invetatorulul.

Rode bine -a facut D-1 Ministru, ca in numele guvernulula luat acesta mesura, de si precum adinea-orl ca pentruGuvern este o datorie de ca'petenie, de a se ingriji de o bunseducatiune crestinesca a cetatenulul sett; pentru ca un crestinbun este si un cetacean bun.

P, S. Sa a observat insa cum ca acesta dispositiune, estenumal pentru sc6lele rurale, si cl ea nu s'a luat si pentruscOlele primare urbane, precum si scOlele secundare. Asaeste, Prea Santia Sa s! -a dat sema, ca aci este multimeatineretulul nostru Roman, in scOlele primare urbane si inscOlele secundare.

S-tul Sinod trebue sa fie fOrte multamit de acesta gandirea P. S. Episcop de Husl, si trebue sa o la in discutiune,si sa decide a interveni pe Tanga Guvern, sa dispuna a sepune institutorilor primari urban! si profesorilor de cursulsecundar indatorirea ca sa merge si el la biserica, ca ast-felsa fach pilda scolarilor lor. Asa se urmeza in alte parti alelumel culte. Acolo de la profesorul cel mal invetat, care facepod6ba natiunil si pane la cel din urma invetator satesc,toil, dar top, considers o datorie a for de a se manifestaca bun crestin cu cuvintul cu fapta, de aceea merg de-parte. Ett me unesc in totul cu acesta propunere, dar credintru cat-va, ca dorinta Prea Sfintiei Sale va remane nerealisata, de Ore-ce legea oblige pe profesori de a's1 face lee-tiunile for conform programel scOlei. Bine ar fi ca corpulprofesoral, convins de a sa chemare, sa face acesta. Dar salasam pentru un moment dispositiunile, car! profesoriinostril pentru biserica si educatiune religiose, nadajduind eaintr'un timp apropiat vom vedea o mai stransa legaturaintre biserica si scOle, pentru ca amandoue sunt ale popo-rului si nemulul nostru. Sa venim la alt ceva, sa studiemputin modul cum in scOlele nOstre, se da elevului culturacrestinesca, vol sa dic invetamintul religios, obligator prin

disel

si

le-at

www.dacoromanica.ro


lege si cum se face educatiunea religiOsa morala sau aplica-Ounea asupra celor ce se preda in scOla. Mare ingrijire sepune in alte parti pe modul cum invetamintul religios safie in adeve'r folositor. Profesorul de religiune, sau asa nu-mitul Catihet de la un Gimnasiil sail Liceil, este obligat le-galmente, ca in fie-care Duminica si SerbatOre sa faca oconferinta, numita exorta, elevilor din intregul Liceu sariGimnasiu asupra Evangeliel sati Apostolulul sau alte pa'rtidin serviciul bisericesc, care se face in aceeasl di. Acestadatorie a profesorulul de religiune si a elevilor se intindepana acolo in cat elevil au obligatiunea a veni la exortacum sunt obligati a veni la cursurl in Allele de lucru si pro-fesorul este obligat a fade exorta elevilor, precum este o-bligat a face si lectiunile. Invetamintul religios acolo nu semargineste numal in a cultiva, a inavuti pe elevi cu nistecunostinte ale religiunel crestine si a istoriel, sail numal ina-I da o mica cultura religiOsa dupa catedra, fiind ca sc6lelesecundare nu all de scop a forma teologi, ci bun! crestinl,pentru acesta profesoril trebue sa fie in contact cat mai deapr6pe cu elevil, ca ast-fel sa pOta influenta asupra inimellor. Iata ce se face in alte parti: La un Liceil unde suntcopil de diferite confesiupl si religiuni, Duminica dimineta,tot! elevil Liceulul din clasa IVIII se string la Liceil, fieei crestini ortodocsl, fie romano-catolici, fie protestant!, fiechiar evrei, toil se string la scOla.

P. S. Episcop de Husfi. Unde-1 acesta?P. S. Ark Pimen Pitestenu: In Austria. Profesoril de

religiune ai tuturor acestor elevi, can si el sunt de diferiteconfesiuni, asa profesorul de religiune crestina ortodoxa, celde religiune romano-catolicti si cel de religiune protestantasi rabinul Evreesc, fie-care vin la Liceil si apol elevil dinclasa IVIII, totl de aceeasl confesiune, concentratl in o sala,asculta conferinta profesorului sal respectiv, dupa care por-nesc in ordine fie-care la biserica sa, sub conducerea pro -fesorulul. Aci asculta serviciul religios, dupa care se reintorciarasi la Liceu in aceeasl ordine si facOndu-se apelul nominal,merge fie-care la casa parintilor lul. Notap ca absentile dela biserica sunt pedepsite mal aspru ca cele de la clasa.rata pe scurt metOdele prin care se O. o educatiune mo-rals religiOsa tineretulul, nu numai din cursul primar darsi din cursul secundar din alte state si alte scoll.

www.dacoromanica.ro

5S DESBATERILE SF. SINOD

De aceea socot, ca in scOla nOstra nu se va putea realisanici ()data o educatiune religiOsA morala mat ingrijita, dachsi de aid inainte profesorul de religiune se va margini savie odata in cursul septamanel in atingere cu elevul; prinacesta de sigur nu vom ajunge la nici un resultat bun. Eleviltrebue sa fie cat de des in contact cu profesorul de reli-giune, care profesor sä se ingrijasca ca tata-sufletesc al ele-vilor lui. Invetamintul religios trebue sa tinda in prima lullinie la cultura inimel si not trebue sa ne intrebam, cums'ar putea face acesta, data elevul .vede o singura orape s6ptamana, pe profesorul adica cel mult de 4 orlin cursul unel lunl? Mat dati-va sema, ca in familie nu seprea intereseza totl parintiI asa cum ar frebui de educatiacopiilor lor, ci multi lash acesta pe sema scOlel Profesorulde religiune insa numal atunci va aduce acest servidu candel va fi pus pe picior de egalitate cu profesoril de cele alteobtecte. Acesta egalitate se impune cu atat mai multa drep-tate cu cat si but pentru ocuparea acestel positiunI i se ceraceleeasi conditiuni si cunostinti ca si celor-l-alti. In stransalegatura cu acestea sta o alta cestiune, adica profesorul dereligiune sa fie numal profesor si sa nu fie preot de paro-chie. Parochia lui sa fie scOla. Dupa cum preotul de pas-torie este obligat a se ingriji de educatiunea morala a tu-turor parochienilor luI, tot ast-fel si profesorul de religiunesa fie nu numal invetator ci si un pastor sufletesc al tine-rei generatiuni, sa se ingrijasca in mod parintesc de elevilset. Un pas in directia acesta este deja facut prin lege, intrucat cel ce voeste a fi profesor de religiune, pe Mug celel-altecerintl de- indeplinit, apol este si aceea de a fi hirotonit.

Multamindu-ve de atentiunea ce ati bine voit a -mi da pen-tru a ye expune aceste modeste ale mele parerI, ye rog sacredeti ca dupa mine, data in scOla nostra se va urma totasa, apol ye asigur ca cu Wta buna-vointa ce stid ca, adprofesorii nostri de religiune de a face ceva, el nu vorputea nici odata, nici chiar atunci cand prin program lise vor da cat de multe ore de lectiunl. Trebue sa albatimpul si locul de a pune in practica aceea ce in lectiunefac teoretic. Am clis.

P. S. Arh. Cahst Botosenenu. Inalt Prea SfintitePresedinte. Sunt adinc miscat in sufletul meu, ca sf. Si-nod, pe langa afacerile curente de la ordinea a gasit

silt,

dile",

www.dacoromanica.ro


timp ca sa's1 arunce privirea si afard din cercul activitatelsale de aci. M'am bucurat pentru cestiunea sulevata deP. S. Episcop de Husi, dar in cuvintarea sa chiar s'a ye-Out o mahnire, ca unil din invetatori drept credinclosi auvenit la mine, lice Prea Sfintia Sa, si exprimat pa-rerea, ca bine a facut D-nu Ministru de a cerut ca la cli'ntalti. a fie -carer luni sa se face. sfintirea apel la scOla.

Vedeti ca numal aces drepti credinclosi sunt multamitlde faptul acesta. Dar din cuvintele P. S. Sale mai reese sialt-ceva, ca mai sunt si nedrept credinclosi, si cu dreptcuvint, sunt multi, pentru ca acestl nedrept credinciosl allfacut pe Romani se, ajunga in calea religiOsa morals undese gasesc asta-ql.

A lost o idee nenorocita de a se incredinta instructiuneaprimara, nu numal preotilor ci si laicilor, pentru-ca s'atinfiintat sc6le ad-hoc cum aunt scOlele normale si s'ai'l gasitconducetorI nereligiosl, si nu au tinut nereligiositatea nu-_mal pe sema lor, ci In virtutea marel libertatl ce li s'a dat,au cautat ca sa o dea si tineretului: si ca probe despreacesta eu cred ca P P. S. S. Episcopi au observat si au doveditchiar, ca in Eparhiile P. P. S. S. Lor, sunt invetatori call nunumal ca nu merg la Biserica, dar nici boteza copiii,au cate 5 6 copil lass singurl religiuneacand se vor face marl.

P. S. Episcop de Hug). Acesta e gray, trebue denuntat.P. S. Arh. Calist Botosenenu: Dar nu numal atat,

dar de cate orl ved ca preotul savirseste in enorie dife-rite servicil religi6se, pe t6te le lag In ris. Afars de Inv&tetori insa, mai sunt si profesori cars nu's1 boteza copiil.

P. S. Episcop al Husilor: Trebue denuntati.P. S Arh. Calist Botosat2enu: Trebue denuntatl, lice

P. S. Episcop al Husilor, dar ce sa be facem, data unii dinel sunt si inspectori scolarl?.

P. S Episcop al Husilor: Sa fie chiar Ministru tre-bue denuntat.

P. S. Arh. Calist Botosenenu: Fara ca sal denunt,stitl ca au lost directors de scOle normale.

Acesta a contribuit mult la stingerea respectulul religios,fapt care a facut pe tineret, ca se, nu alba nici sentimentenationale, nici sentimente religiose, si ast-fel a ajuns cudrept cuvint ca copiil tarel Romanestt se. fie considerati cafill cel vitregi as mam-el nOstre patril.

nu-sisalt alega

al-ad

si -1

www.dacoromanica.ro

60 DESBATERILE SF. S1NOD

Asupra punctulul pe care l'a ridicat P. S. Pimen, ca a-did profesorii de religiune sa tina desertatiuni in lilelede Duminica si sarbatori in sc6la si la biserica, asa dupacum se gaseste alte parti, apoi pOte ca intru cat-va si-argasi acolo aplicarea, pentru ca, dupa principiul protestant,orl ca se explica la biserica on la scOla tot acolo ajunge.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Acesta nici nu mi-a tre-cut prin minte. Nu am dis ca dupa principiul protestant,cad P. S. Ta cunostl, ca cu totul in alta parte este prin-cipiti protestant din punct de vedere doctrinal si despreacesta nici nu ne ocupam not aid asta-dl. Nu confun-datl una cu alta. Not ne ocupam pur si simplu despre in-vetamintul religios al sfintei nOstre biserici, si despre mij-16cele prin care am putea face ca acest invetamint sa-sidea rOdele sale bine-facetOre pentru societate si statul nos-tru romanesc.

P. S.' Arh. Calist Botosenenu: Ail vorbit de tote. Att.dis ca profesorii sa faca disertatiunl la scOla.

Mie mi se pare ca prin asemenea disertatiuni tocmal nus'ar capAta dorul de biserica; remane tot acolo unde se ga-seste asta-11. Dad. este vorba sa se faca acesta, as crede caprofesorul de religiune sa acompanieze pe copil la bise-

acolo sa faca predict regulat in fie-care Duminicasi sarbatOre.

Dar cum a dis P. S. Episcop al Husilor nu se p6te aplicaasta-11, ca avem profesori de religiune, femei si laid.

P. S. Episcop al Husilor: i romano catolici.P. S. Arh. Calist Botosenenu: i romano catolici fie,

dar intru cat in lege s'a stabilit, ca profesori) de religiunesa fie cleric'', pOte ca propunerea P. S. Pimen sl-ar gasi a-plicarea el intr'un timp mai departat. L'as ruga lush sa nelamuresca maI bine asupra acestui fapt si sa ne dea otale prin care am putea ca sa intram chiar de acum inlucrare.

Acesta am avut de dis asupra propuneril P. S. Pimen.P. S. Episcop al Husilor: Acum profit si de cele ce

s'a mat vorbit, cad cuvint pe cuvint aduce.A venit P. S. Pitestenu si ne-a spus, ca ar fi bine

sa se fad, In scole saU biserica conferinte de catre profe-sori) de religiune. Eu nu ca m'as opune la acesta, dar pen-tru un moment, cred ca nu se !Ate aplica. Intal, ca. pro-

rica, si

in

www.dacoromanica.ro


fesoril nostri de religiune nu sunt numal profesori de re-ligiune, ca sh pOth face acesta el trebue sa se ingrijeschtOth septamana ca sa'si face. explicatiunea asa cum trebue,se, fie inteles de top. Si al doilea, ca se. face. explicatiunileinainte de a se duce la biserica. Acesta insa este posibildupe, alte riturl, cars se duc la biserica la 11 ore, dar lanot nu se pOte.

P. S. Ca list nu a facut, dupe mine, de cat ne-a expustot o stare de plins care este in invetamint, ca sunt pro-fesori earl nu se duc la biserica, sunt necredineiosi Acestaeste o stare de regretat. Noi trebue sh cautam ca me carCu putin sa, incepem asta-di, si sh cerem si de la altiiincepa. S'a parut prea greil P. S. Pimen, ca sh se obligeprofesorii se. merge. la biserica. Ap dis ca el isl facecursul lui, pentru acesta este obligat de lege, dar ca sa, seduce la biserica nu e prevedut in lege. Fiind-ca s'a disacesta, si eu clic di nu se va putea aplica de o cam data,pOte mal tardiu. Noi sa cerem mai putin. Eu staruesc nu-mai in a se mijloci pentru asta data la Ministerul Cultelor,ca sh prevade, prin regulamentele, ce se fac acum la legeanoun, dispositiunea ca sa merge, la biserica si scolarii dinscOlele secundare si cel din cele primare urbane, eh a-cela nu merg. Lashm timpului in sfirsit ca sa revina pro-fesoril de la ei insist si se recunOsch Ore cum, eh ar fibine ca se, fie imitati si pe calea acesta religiOsa, ducen-du-se singuri la biserica, si usand de parerea ce'ml dail eusa se duch si sa spuna scolarilor: Eu me duc la bisericain cutare loc, se. veniti si voi. Eu insa numal acesta cer, casti, se intervina la Minister, sh se prevade in regulamentulsc6lelor secundare si primare urbane, ca si acesti elevimerge. la biserica.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: Eii, dace. nu me in-sel, stir eh in regulament este prevedut, ca la sedintelenOstre, ale S-tului Sinod, sa. asiste un representant al auto-ritatil (al guvernului), Ministrul insusi, saiz tine -va insarcinat.Not discutam ad singuri, batem apa in piul, sh mi se lertecuvintele acestea. Pentru ce se dice, ca se. asiste aci Ministrul

Directorul? Pentru ca se. vada de ce sentimente suntinspirati parintil conducetorii morali at poporului. Eft nu\red pe nimeni aci si'ml pare fOrte rea de acesta. Si sh'mtfie permis a dice, ca perdem timpul in zadar.

sä

sa

saa

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor: Rog pe I. P. S. Mitropolital Moldovet sa me erte, cand dice ca not am bate apa inpina, cad stiil si eil, pie ca nu -ar fi folositor chtar candva fi aci D-nu Ministru, verba volant, si ort ar tine semaort nu de acesta, dar cand vom pune pe hartie si vom rugacu taa staruinta pe D-nu Ministru at Cultelor. chlar D-sacand face o propunere trebue sa o faca tot inscris. Not sainaintam D-tut Ministru dorintele m5stre inscris si data nuva lua act, D-sa va fi respundetor, dar not sa ne facem odatorie in felul acesta. Ve rog sa nu ye suparatt de acestadeosebita parere a mea Ina It Prea Santite.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Am o propunere sub-scrisa de tret Prea Santitt membri, cari imbratiseza in totulparerea acesta. Iata acea propunere. (citeste).

I. P. S. Mitropolit al Moldovel; Ved din acesta pro-punere ca se incerca a se face un pas cu totul strein denot, ca profesoril sa tina cuvintart si in biserica. Nu elocul for acolo, locul for este la catedra, in scOla. SA de-partam ideea acesta de not. In biserica, este dator preotulsa, tina cuvintari

P. S. Episcop al Argesuldr Legea dice, ca toti pro-fesoril de religiune sa fie preott.

P. S. Episcop al Ra,mniculul: Propunerea nu dicenumal in biserica, ci dice: fie In scOla, fie In biserica, Bacaeste mirean va tine acele sfaturi in scola, data este preotare drept sa le tina in biserica.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Da, dar sa, se ex-plice lucrul.

P. S. Episcop al Ra,mnicului: Se explica lucrul acesta.P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Observatiunea facuta de

Inalt P. S. Mitropolit at Moldovei este drepta, dar sa nu seuite, ca prin lege profesoril de religiune trebue sa fie hirotonitlpreoti sail diaconi. Numat spre multamirea nOstra, conformleget actuate, nimeni nu va fi profesor de religiune de catpreotul. Cea dintal conditiune, se cere ca sa fie preot hi-rotonit, prin urmare pOte sa tina predict.

P. S. Arh. Calist Botosenenu. Propunerea facuta deP. P. S. S. membri at Sf. Sinod, ca preotil profesori de reli-giune sa conduca pe copit la biserica, Duminica si in di-tele de serbatOre, si sa le faca predict asupra Evanghelielsail Apostolulut, bine inteles nu numal for ci Yi celor cart

Si

www.dacoromanica.ro

DESBATEBILE SF. SINOD 63

vor fi in biserick, este bine facuta, insa sa vedem data sepOte aplica, pentru ca profesorit de religiune, dupa. cumP. S. Pimen a aratat mat dinainte, sunt si preott de enoriesi ast-fel find, pOte ca propunerea acesta gasi espli-carea numal atunct and preotul ar re'manea pur si sim-plu numat profesor. Dar pentru acest sfirsit as ruga, caprin propunerea acesta sa se intervina pe langa guvern, calefurile profesorilor de religiune sä se maresca mat multde cat la cel l'alti profesorl, adica sa li se fixeze 400 delet lunar, intru cat for li se cere mat mult In casul acestasi atunct cred Ca vom putea folosi to interesul religiunet,Ba Inca eiz as cere si mat mult, ca O. se oblige si top a-cet cart asta-c11 sunt profesorl miren1 sa intre in cler, faptcare ar corespunde si cu studiile religiOse pe cartfacut. Cact numat asa cred etz propunerea in cestiunear avea adeveratul ecoil, adica cand Ministerul ar incu-viinta un salariu mat mare profesorilor de religiune, pentruca sa pOta trai fsra enorie, si ca tote sa fie clericl; dar pecard vreme va fi si profesor de religiune si preot de enorie,sa nu avem bucuria ca se va realisa acesta. propunere.

P. S. Arh. Conon Bacaonul: S'a vorbit destul in a-cesta cestiune si urma ca eU sa nu mat clic nimic, insa amluat cuvtntul pentru ca stiff, ca in adever profesorul de re-ligiune fiind un preot are si trebue sa alba cea mat mareinfluents morala atat asupra scolarilor lui, cat si asupraprofesorilor de la sc6la lut si chiar in localitate. Cact preo-tul prin tnsust caracterul sett. apostolic adauga, mult la a-cesta influenta moralk, care trebue sa o exercite in scOlasi societate.

Pentru aceea s'a prev6dut de o vreme tncOce si chiaranume in lege ca profesorl de religiune, tocmai In privintacaracterulut si a influentel morale ce trebue sa alba, sa fienum@ clerici hirotonip. Din nefericire insa mesura a-cesta nu s'a aplicat si nu se aplica cu rig6re; sunt Incao multime de scolt in tara uncle pentru religiune sunt pro-fesorl laid.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Acestia sunt profesorlinainte de aplicarea actualet legl.

P. S. Conon Bacaonul: Sunt chiar profesOre femet,dar nu mat citez casul, ca se stie acesta de mult. Se (lice,ca mult mat dinainte a fost obicetul acesta, bine, fie pen-

'sl-ar

'i

le-aa.'si

www.dacoromanica.ro


tru cei vechL Dar de, voi mai Vice un cuvint, citand uncas nal, care me priveste chiar pe mine insumi. Asi ta-cea, dar sunt nevoit sa spun aci, in sensul de protestarecontra unul abuz prea batator la ochl. $i lata despre ceeste vorba: Eti singur sunt profesor de religiune ca clericde atatla ani, anume la catedra de religie ce am la scOlaNorma la de Institut Ore din Iasi; dar pe laugh acesta,sunt mai mult de cinci ani acum de cand supliniam si ca-tedra de religiune de la Liceul din Iasi, unde stint vr'o400 elevl, asupra carora nu pOte usor influenta on tinear fi, dar asupra carora eti, fara sema luand, castigasemprin munca o influents morala si autoritate, cum mai rarse intimpla.' pe la scOlele de baeti marl, cu deosebire. A-cum ins., cand trebuia si me asteptam ca sä fits numitdefinitiv si chiar cerusem catedra si ca adaos de ore, duprecum prevede si legea, cad eram de acelasi obiect si totin aceeasi localitate si cu inlesnire puteam bine functionala ambele scoli, nu mi s'a tinut sema de tote acestea, si

vechiul profesor Arhiereq, am fost inlocuit, fara de niciun motiv, cu un civil profesor, stramutat numal dupa, sta-ruintele ascunse, anume de la Husi la lasi, si acum acelaeste profesor de religiune la Liceul internat din Iasi, undeinca de la inffintarea liceului era un cleric, cum cere silegea, ba un Arhiereti si Membru al Sf. Sinod, ye place ?.Va sa. Vica este inlocuit pe tacutele tin Arbiereii, carenu face politica electorall, cu un civil mai indemanatic, lascOla secundara cea mai insemnata din Iasi, daca nu sichiar din tail, unde era nevoe de o autoritate religiOsa.Eti veVend cum merg lucrurile si neavend nimic in con-tra persOnel nu am is nimic, daca este sa se faca asa;ulmit pentru moment am trebuit sa tac pans acum. Daracum insa, uTtandu-me la principiul vatamat, accentuez a-cesta, ca daca vrem ca prolesorul de religiune sä albainfluenta morala dorita in sada si in societate, atuncea tre-bue sal sprijinim mai simtitor, ca sa fie el cleric hirotonitsi ca sa nu se mai faca repetitie usului din Iasi dupa minesi cu altil, cad nu este acesta spre folosul invetamintuluireligios nici de cum De aceea eti asl ruga pe Sf. Sinodin privinta acesta, ca adica sá alba ochiul supra ye-ghetor mai aprope asupra casului, ca adica prole-sorul de religiune in scOlele teril sa fie preot, cum cere

ed,

www.dacoromanica.ro


si legea. Preotilor li se potriveste acesta profesiune; el suntanume pregatiti si pot influenta mai mutt si mai cu succesexercita autoritatea morals necesard, atat in societate catsi in scOla, si el sa fie incuragiati, lar nu Omeni neprega-titi, cars vedut cum de multe orl chiar zeflemiseza silei In ris, data imi este fermis a spune aceste cuvinte,fnsasi cele mai gingase cestiuni de credinta si de moralsreligiOsa, aceea ce preotul roman, cred ca nu va cuteza sao face vre-o data.

P. S. Episcop al Husilor: Rog pe sf. Sinoi sa bine-voesca a amana acesta cestiune pentru sedinta de maine, casä ne consfatuim ce anume sa facem la formarea propunerel.

Se pune la vot propunerea de ainanare si se primeste.P. S. Episcop al RAmnicului: Propunerea ce am a-

vut onOre a o face verbal, ye rog sa 'ml dap* voe sa o ci-tesc, spre a o vedea cum este redactata.

Iata acea propunere.PROPUNERE

Avem onOre a propune ca S tul Sinod sa face Academiei Romdne oadresa de multAmire, pentru laudabila m6sura ce a luat ac6st5, inalt6 in-stitutie culturarti a tkei de a publica un premin, pentru cea mai bunsseriere despre: Principiile morale- fi crestinsstl de care trebue sase conducii pfirinfil in educafiunea copiilor for ".

0 asemenea lucrare va fi ca o dottorie mantuitOre a tristei st'ari a-normale in care se afla actualminte vieta nOstra familiarg si prin urmaremersnl educatiei copiilor; Tar pe de alta, 'Ate ea un puternic ajut'atoral silintelor ce pAstorii bisericesti trebue sk'si dea in acest5, direetie.

Athanasie al Rimnicului.Gherasim al Argeplui.Pinion G. Pite#enu.

Se pune la vot propunerea si se primeste.P. S. Arh. Conon Baca6nul: Rog pe Sf. Sinod sa

bine voesca a'mi acorda un concediti pentru diva de mainesi polmane.

Se pune la vot cererea de concediC si se incuviinteza.I P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai a-

vend nimic la ordinea lilei ridic sedinta.edinta se ridica la orele 11 a. m , anuntandu-se cea vii-

tdre pentru a doua di 19 curent orele 9 dimine(a.Presedinte t Iosif Mitropolit Primat.

Secretari: Athanasie al Rlmniculal.Pimen G. Piteftena.

5

s'an

www.dacoromanica.ro


Sedinca de la 19 Octombrie 1900.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m. sub presedentia lnaltPrea Santitulul Mitropolit Primat.

Se citesce apelul nominal. Presentl 13 P. P. S. S. Membri,fiind in congediu P. S. Episcop al Dunarei de jos, P. S.Arhiereti Calistrat Rarla.'clenu si P. S. Arhiereil Conon Ba-caOnul.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Fiind In nu-sedinta e deschisa.

P. S. Episcop al RAmniculul, Secretar, da citiresumarulul sedinteI precedente.

Ne cerend nimeni cuvintul, se pune la vot sumarul si seprimeste.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar, da citire ur-matOrelor cornunicarl:

Adresele S -tel Mitropolii a Moldovel si Sucevei cu N.N.2235-2237, pe langa care inainteza dosarele cu actelepentru tunderea in monahism a doI frati din schitul Durausi a cincl surorl din M-rea Agafton.

Se trimit la comisiunea de petitiunl.Adresele S-tel Episcopil a Argesulig cu N.N. 1024 si

1025, pe langa care inainteza done dosare cu actele de ca-lugarire a done surori din M-rea

Se trimit la aceeasl comisiune.Raportul Directiunel Tipografiel cartilor bisericesti cu No.

93, cu care inainteza 17 exemplare brosate din cartea derugacIimi imprimata pentru a se presenta Altetei Sale Re-gale Principe le Carol, din care 16 pentru P.P. S.S. Membrisi una pentru bibliotec6. Se la act.

Adresa Direct lei scolel secundare de gradul II de fetedin Capita la cu No. 257, prin care aduce multamiri S-tululSinod pentru cartile oferite bibliotecel acelel scOle in urmamijlocirel facuta de P. S. Arh. Nifon Ploestenu.

Se is act.Petitiunea D-1111 tefan Greceanu, prin care cere a se

face o noun parohie din catunele Balamuci si Balta Negra.,jud. Ilfov. Se trimite la comisiunea de petitiuni.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. En, inainte dea se ridica sedinta, s'a luat hotarirea ca in sedinta de as-ta ail sa se continue discutiunea asupra cestiuneI ridicata

Went'.

mer,

www.dacoromanica.ro


de P. S. Episcop al Husilor. Void a continua acum, sau sao lasAm mat pe urma?

Voci: SA o lasam pe urma.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: RemAne dar

mal pe urma.Acum intram in ordinea dilei. Avem mai multe rapOrte

ale comisiunilor. P. S. Pimen Pitestenu, raportor, are cuvintul.P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Raportor, dA citire ur-

matoruluI raport al comisiunei pentru cercetarea cartilor deinvetamint religios de cursul secundar, inreg. la No. 349,relativ la adresa Ministerului Cultelor, cu care inainteza 20exemplare din cartea Pr. Nazarie si D-nu Chiricescu, sprea se distribui bibliotecilor parohiale:

Inalt Prea Banfite Stapane,La comisiunea pentru cercetarea cartilor de invqamint religios, curs

secundar, s'a primit pe langg adresa Onor. Minister de Cults on No. 58279din 29 Septembre trecut, seria C, o broqura intitulata 20 cuvintrtri"alcatuite de D-nul Dr. C. Chiricescu, profesor la Facultatea de Teologiei Iconomul C. Nazarie, Director in Seminarul Central, dui:4 indemnul

Ministerului, cu scopul de a se imp5,4i in dar tuturor bibliotecelor pa-rohiale din tOtg Ora.

Comisiunea citind aceste cuvinfari, le-a easit aunt fOrte bine al-eatuite qi destul de instructive pentru viata religibsa-moral5, sociataeconomics a poporulul nostru rominesc, c3i ca pot fi citite in bisericripentru edificarea credincioqilor, de preotul respectiv.

Acesta fiind resultatul cercetarilor Comisiunei, on respect 11 supunemaprecierei Sf. Sinod.

Raportor: t Pimen G. Piteftenn..Meletie GA-1461m

Ne cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportulul si se primesc.

P. S. Episcop al RAmnicalui. Asl rugs pe S-tul Si-nod, ca in vederea acestel generOse ofrande din partea Mi-nisterului de Culte, de a tipari cu cheltuiala sa si a impartigratuit pe la bibliotecile parohiale o carte asa de instruc-tive, cum a constatat'o comisiunea pentru cercetarea cartilorde invetamintul secundar, sa bine-volasca S-tul Sinod, caluand act de acesta, se aduca multamiri Ministerului Cultelor.

P. S. Episcop al Husilor. Pare O. Ministerul ar fi da-tor sa face acesta.

P. S. Episcop ad RA mniculul. Nu e dator ca sa o im-parts gratuit, acesta este o bine-facere.

cagi

gg

t

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor. Punga bisericilor este inmana Ministerului, prin urmare ale tale dintru ale tale, darin sfarsit sa, lasam cestiunea acesta.

Se pone la vot propunerea P. S. Episcop al Ramniculuisi se primeste.

P. S. Episcop al Romanului. da citire urmAtoruluiraport al comisiunei de petitiuni, Inreg. la No. 350, relativla adresa Ministerului de Culte, prin care inainteza adresaMinisterului de Justitie In alaturare cu petitiunea preotilorD. Vlad si Sp. Focsenenu din corn. Giurgiu6na, jud. Tecuct

Ina lt Prea SA' ntite Stgpane,

La comisiunea de petitiuni a Sf. Sinod s'a primit adresa en No. 5484din a. c. a Onor. Minister al Cultelor qi Instr. Pub lice, pe lane. care ina-intka in copie pe cea de sub No. 13799 a Onor Minister al Justitiel,cu rugaminte sa se dispuna a fi supusa Sf. Sinod qi a i se comunicaresultatul.

Onor Minister al Justitiei, pre langa mentionata adresa inapoezacelui de Culte qi Instr. Pub He'd o petitiune a preotilor D. Vlad qiFocsanenu din corn. Giurgiuona, jud. Tecuci, prin care se plang, ca aufost amendati de Judecatorul de instructie al Trib. Tecuci, pentru-cain calitate de martori au refuzat sa presteze juramint pe Sf. Cruce.

D. Ministru al justitiei, dupa ce spune parerea ca, fats cu art.42 din Regul. Sinodal pentru disciplina bisericesca din 7 Iunie 1873,D. Judeeator de Instructie r6ti a facut ca au pretins juramint de lapreoti qi ca qi comunicat pgrerea Domniel Sale, arata ca, fats cnjurisprudenta chiar a Inaltel Curti de Casatie, care a variat asupraacestel cestiuni, nu e de mirare dad instantele judecatoreqti inferiOreapnea qi ele din and in cand o parere pe care Domnia Sa repeta can'o crede basata in drept, si adaugind ca se teme ca vor fi incurajateacele autoritati in ac6sta." directiune prin discutiunea urmata. in Sf. Sinod

(pdinta din 15 Febr. 1895) unde, din initiativa a insaqi fe-telor biserieevti celor mai inalte, s'a propus modificarea art. 42 citatca neintemiat pe canone, Sf. Sinod a adoptat conclusiunile raportululce i s'at facia in acest sens, sfarqeqte prin a scrie ea pote ar fi opor-tun ea Sf. Sinod la o viitOre sesiune, sa pung capat discutiunel ince-pute, cand va fi Ministerului mai lesne de a obtine nnitate in practicamagistratilor asupra acestui punct. In ce priveqte scutirea de plata a-mendei la care stint condamnati preotii, s'o cars autoritatilor jidiciare,singure competinte.

Comisiunea, cautand in Procesele-Verbale ale qedintelor Sf. Sinod dinsesiunea extra-ordinara pe anul 1895, publicate in revista Si. SinodBiserica Ortodoxa Roraima", gasit qedinta din 15 Febr. acel an,in carea arata D. Ministru al Justitiei ca Sf. Sinod s'a ocupat de ce-stiunea juramintului preotilor, cad in acea di Sf. Sinod n'a tinutgedinta, dar in cea de la 16 pag. 111 a gasit vorba despre alegereaa doug comisiuni, intro cars una pentru juramintul preotilor inaintea

Sp.

chiar,

¢i

Int

g

n'at

www.dacoromanica.ro


instantelor judecatoresti, si la pag. 115 ultimul aliniat P. S. Episcop alArgesalui, luand cuvintul, arata, ea cestiunea juramintului preotilor esteforte importantii; ca preotul, ca demnitar al bisericel, nu trebue sit de-punk juramintul comnn; ea cestiunea juramintului s'a pus de multe oriin discutiune si s'a admis de mult de unele dintre tribunale, ca preotulsit depung juramintul feta de Chiriarhul sea si in biserica nu in comunCu cei 1-alti; i in fine e de parere ca sit se alOga comisiunea propusa.Din desbaterl insa se vede, ca nici comisiunea nu s'a ales si nici vre-nnreport al comisiunea nu a putut sit aiba be in cestiunea juramintuluipreotilor. Prin urmare a ramas in vigOre art. 42 din Regul. Sf. Sinodpentru discipline bisericesea, care prescrie ca PersOneIe din trepteleierarhiei bisericesti se seutese de juramint, fiind in de ajuns simple foraratare verbal* dupa cuvintul Alantuitorulul: Sit fie cuvintul vostruasa, asa; nu nu".

Sf. Scripture si Biserica, priveste la juramint ast-fel: Mud Domnulat Sit fie cuvintul vostru asa, Elsa, nu, nu" all inteles ea Omenii,in purtarea for unii catre altii, sa fie atata de lubitori de adevar sisineeri, in cat sit n'alba trebninta, ca sit alerge la juramint. Dar pentruca se intimpla, ca nu tot- d'auna vorbele si faptele nostre sunt expre-siunea launtrului nostru, de aceea adese-ori suntem nevoid sit cerem dela apropele nostru ca We ne dea dove0 despre nefatarnicia lui in ex-punerea adevarului.

Dacii, persona aprOpelui ne inspirit increderea, suntem multamiti candnumal ne marturiseste cu totdinadinsul ca spune adeverul, sail punela mijloc constiinta si onOrea lui; data nu ne inspire incredere, atunciii cerem juramint, dupa cuvintul Apostolulul: Oamenii se jura preeel mai mare, si juramintul slujind spre adeverire, el este sfirsitul atots certa" (Ebr. VI, 16), precum Mantuitorul Christos a jurat cand

cerut Iudeii (Math. XXVI. 63) si sf. Ap. Paul a cis celor de cu-rand crestinati: Martur lea pe (II. Corinth. I, 23).

Intre persOnele sari ne inspire incredere sunt, fare indoiala, membrilierarhiei bisericesti, ea unii cari prin instituirea for dumnel.eiasea si prinmarea insemnatate ce as fate de Omeni, pentru moralisarea si mantu-irea acestore, aunt scutiti de prepusul ca n'ar marturisi drept ade-varul si n'ar fi sinceri, mai ales cand e vorba data e tine sat nu adepune juramint inaintea nu a altora, ci a judecatorilor lumesti, cartaunt fiii for duchovnicesti.

Pentru aceste cuvinte, Comisiunea este de parere ca sit se respecteprescriptiunile art. 42 din citatul regulament.

Acesta fiind resultatul desbaterilor Comisiunel, sub-semnatul raportor,cu respect it supnn chibzuintel si aprobarei Sf. Sinod.

Raportor: (as) Gherasim al Romanalui

I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Discutiuneaeste deschisa.

P. S. Episcop al RAmnicului. I. P. S-trite Stapane.In edinta de la 8 Mai 1895, comisiunea ce era instituitaatunci, tot in acesta cestiune, a opinat, ca preotil pot depune

cis:

D

f-

3i

I'dden...."

www.dacoromanica.ro


juramint chiar fara bine cuvint area prealabila a Chiriarhu-lui, fiind dat ca juramintul este un act religios, o martu-risire a celui care'I depune, cum ca crede in Dumneeleil,care apart, adeverul si pedepseste minciuna. Iata ce citimin desbaterile S-tulul Sinod din sedinta de la 8 Mal 1895:

_Malt Prea Scan Fite StApane,

Comisiunea alesa de S-tul Sinod in Sedinta de la 16 Februarie a. e.spre a studia cestiunea concordantei legel civile Cu S-tele canone rela-tiv de Juramintul preo%ilor, intrunindu-se in majoritate in ziva de 2Malt sub presedentia I. P. S. Mitropolit Primat;

Pe temeiul S-tee Scripturi, care ne spune in cartea Facerel XXII,16-17: Juratn-m'am pe mine insutml, zice D-nul (catre Avram) pen-tru ca al facut acest lucru qi nu ti s'a facet mile. de flul tat eel iu-bit pentru mine, cu adeverat bineouvintand te volt bine-euvinta." InDeuteronom VI 13: De Domnul Dumnedent tat sa te teral, Lui unula

slujesti i pe numele Lui se. te juri". In psalmul LXII, v. 10; Taraimperatul se va veseli de (D -null Dumneqet, lauda-se-va tot eel ce se jure.intru El;" si iarasi Ps. CXVIII. v. 106: Juratu-m'am si am pus ca sapezesc judecatile dreptatel tale". Si iarasi Ps. CXXXI, v. 11: Jura-tu-s'ati Domnul ha David cu adeverinta si nu se va lepada de dinsa".,poi in cartea profetulul Ieremia IV, 2: Si vel jura: vit. este Dom-nul, intru adevar, cu judecata si cu dreptate". In eartea cea catre Corin-teni a doua a S-tului Apostol Pavel I. 23: si et martor pre Dumnedetclam asupra sufletului met, ea crutandu-ve pre vol n'am venit pine.acum in Corint". In cartea catre Evrei VI 16, 17: Oamenii pe eelmai mare se jura si sfirsitul a tot cuvintul for cel de prigonire spreadeverire este juramintul. Pentru acasta vrand Dunaneq.et se. arate malmolt mostenitorilor fagaduintel neschimbarea sfatului set, a pus la mij-Ice juramintul";

In vedere ce, la inceputul crestinatatei vista cea imbunatatita i sfintace inflorea in enul el, faces de prisos on -ce juramint, intre crestini,dar cu timpul increderea dintre el slabind, au trebuit sä is si el sea-pare la juramint ca Iudeil si Paganil, ceea ce a indemnat pe invea-toril Bisericei ca se. apere legitimitatea juramintului fata au erestinilearl' start la indoiala de trebnie se, jure sat nu, Asa fer. Augustin zice:Data ar fi pecat a jura, legea veche n'ar zice: sa nu juri strarab, ci sa dalDomnului juramintele tale. Decl nu este pacat a jura, ci a jura strfimb".

In vedere deci, ca juramintul ni se iafatisaza de sfintele Seripturl eaun lucru bine plicut Jul Dumnedeil, fiind intelesul set eurat chemarealui Dumnedet ca martor i garant despre adeverul unei spuneri, pen-tru care nu aunt indestule dovecli, prin urmare este o m'arturisire a ere-dintei in Dumne4eil, o fapte. a Inehinerel care Dumnedet, cel ce stietote si pedepseste pre eel ce nu umbla intru adever;

In vedere ca Domnul nostru fleas Christos (Mat. c. VI; v. 33), ApostolulIacob in eartea sa sobornie4sca (e. V, v. 12) si unei dintre sfintii Parinti(Atanasie Apolog. e. Const. n. 8. Vasile e. M. Epist. 22 a. o. Chriso-stom in omiliile sale en deosebire catre Antioheni sat asupra statuelor

se;

www.dacoromanica.ro


3 15. 19 si 20) precum si unele canOne (25 apost., 94 sin. VI, 29a marelui Vaal le a. a.) rostindu-se in contra juramintului nu opresc ab-solut on -ce juramint, cad atunci Mantuitorul in particular respingeajuramintul ce i-a deferit arhiereul Caiafa (Mat. XXVI, 63) ci numai reauaintrebuintare ce Iudeil fgceau de juramint pe timpul sail, de asemeni1.6111 obiceifi streeurat intre crestini de a se jura cu juraminte elinesti,de a se jura on usurintg, cu nedrept si de a Wee. juramintul Aegstase vede atgt din cuVintele S-tului Ion Chrisostom in omil. V catre An-tioheni n. 7. Fereste-te de jurgmintele deserte, farg de nisi o trebuintg,ce le faci acasa, ce le fad catre prieteni, ce le fad' catre tovargsi",cat si din ean6nele mai sus amintite, cart tote opresc numai juramin-tul strgmb, iar nu on ce juramint. Afarg de acesta, Mantuitorul oprinda jura, a voit a arata idealul la care urmgtorii s61 trebue sg, tindg pecat le sta prin putintg, idealul la care cresting primari ail ajuns inparte, iar in totul nu se va ajunge cat vor fi patimi intre omen. A-postolul Iacob apoi prin aceeasi oprire voeste sa atragg luarea aminteca eel ce se servesc de juramint aunt in primejdie de a pgegtui, du-pre cnvintul inteleptului Sirah XXIII, 10: Bgrbatul, care mult jura,se va umplea de farg de lege". De alt -fel, cum arata sintitul Augus-tin, Mantuitorul n'a zis ca ceea ce este mai mult de cat asa, asa, nu,nu, este rail... ci a zis ca este de la eel rgg, de ore ce suntem nevoitia jura din pricina patimel altora si ac6sta este un 1.61

In vedere ca dupre marturia S-telor Scripturi, juramintul e intrebn-intat nu numai de Patriarhi si de Sig Apostoli, ci de insusi Durane-4eti, ceea ce dovedeste ca juramintul intru adevgr, cu judecatg, si ondreptate nu jieneste intru nimic vrednieia moralg a celui ce jura si prinurmare nu 'Ate fi oprit nimgrui, deei nici preotilor.

In vedere ea legiuirile nostre vechi, cum e indreptarea legei la glavaXXIV si codicele Ipsilante la art. IV indatoresc si primes° pre preotia jura ca martori sail ca imprieinati; ba codicele Ipsil. chiar accentuezg,ca pravilele nu'i sentese de juramint, si ea °data ce judecgtorul hotg-A:0e, juramintul are a fi depus de catre preot, dupre tots buna orin-duialg pusg de Mitropolit la Mitropolie sail de Episcop la Episcopie.

In vedere ca forma juramintului dupre legea civilg art. 240 proc.civ. care sung: Jur pe S-ta Cruce si inaintea lni Dumnedeg, de a spuneadevgrul si nimic de cat adevgrn1 etc " pastr6zg nestirbit caracterul re-ligios al juramintului, ca mgrturisirea credintei in Dumnecleti, si ea a-tare 'Ate fi cu totul corespundeten e si pentru preoti;

In vedere ca trebue a se puns capgt confuziunei ce domneste intrepreoti Inca de in intrarea in vigOre a Codului Penal, de pot sa juresau nu, si spre a nu mai fi siliti sa recurgg (in acest seop) la Chiri-arhi ea sa le dea bine-euvintare, de Ore-ce Tribunalele nostre tot-d'a-una i-a obligat sa jure;

In vedere ca dupg art, 238 si 239 proc. civ, juramintul deferit area fi sgvirsit in o aItg zi afarg numai dug nu este urgentg, preotil che-mati a jura pot sa depung juramintul in bisericit inaintea parohuluirespectiv qi a delegatului Judecatorului;

Pentru aceste consideratiuni, comisiunea este de pgrere ca S-tul Si-nod sg, decidg:

www.dacoromanica.ro


I) A se ineuviinta preotilor juramIntul dupre formula stability inprocedure

II) A interveni la Onor. Govern spre a dispune ea preotii, earl vortrebui sy depung juramint s5:1 depung in biserieg in fata parohuluirespectiv si a delegatului Judeatorului.

III) A modifica in sensul acesta art. 42 din regulamentul pentrudiscipline bisericesck

Acesta fiind resultatul lucearilor sale, comisiunea cu smerenie i1 an-pune la aprobarea S-tului Sinod.

(as) Ghenadie Mitropolit Primat, Silvestro al Hafi lor, Pimen GPiteftentz, Ath. M. Craiovena.

Prin urmare, cum vedelI S-tul Sinod s'a ocupat de a-cesta cestiune si a, dat un vot asupra ei. Nu stim din ceimprejurare nu s'a comunicat Guvernului acest vot. Nu stitldad. s'a comunicat sail nu, sa ni se refere de la cancelarie,ca in urma sa stim ce trebue sä mai discutAm in privintacestiunei de fata.

De aceea asl ruga pe S-tul Sinod sa se mai amine a-cesta cestiune pang ni se vor da lamuririle cuvenite de lacancelarie.

Se pune la vot propunerea de amanare si se primeste.P. S. Arh. Calist Botoqenenu, Raportor, da citire

raportului comisiunel de petitiuni, relativ la calugarirea su-rorel Caterina Gheorghe Christea din M-rea Agapia.

Se pun la vot conclusiunile raportului, cart sunt pentrucalugarire si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor, da citire raportulul aceleasi co-misiuni, relativ la calugarirea surorei Paraschiva Georgescudin M-rea Rogoz.

Ne cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportului, earl sunt pentru admitere, si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor, da citire raportului aceleasi co-misiuni, relativ la calugArirea fratelul Gheorghe Christea dinM-rea Varzhestl.

Ne cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportului, cad sunt pentru admitere, si se primesc.

Acelasi P. S Raportor, da citire raportulul aceleasi co-misiuni, relativ la calugarirea surorilor UIa Alexandru Bra-tosin si Alexandrina Filipescu din M-rea Cotesti.

Ne mai cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclu-siunile raportului, si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor da citire urmAtorului raport al

www.dacoromanica.ro


aceleeasi comisiuni, inreg. la No. 374, relativ la infliatareaunel parohii in catunul Valea Rea.

Ina lt Prea Sangte Stapane,

La comisiunea de petitiuni s'a primit adresa Sf. Episcopii a Roma-nului en No. 938 din 26 Iunie a. c, prin care r5spunde la adresa S -tululSinod en No. 122 din 12 Mail a. c , relativ la infiinturea unel flout pa-rohii in catunul Valea-Rea, pendinte de comuna Ca'liman6sa, jud. Tecuci,fapt cerut Onor. Minister al Cultelor Instructiunei Publice de loon-itorii numitului catun, prin suplica inreg. la No. 82615 din 10 Noem-brie 1899.

Din cuprinsul adresel speeificate mai sus reese urmatbrele: Ca nu-m5rul locuitorilor numitulni catun nu pOte forma num5rul cerut de legeaparohiilor pentru o parohie, ea biserica numitului catun este in starerea, ca serviciile religiOse nu suferaintru cat seviciul divin se face al-ternativ in bisericile din Calim5,n6sa si din Valea-Rea, de ore -cedistanta intro amandou5 nu este de cat de 2 chilometri; ca petitiaindicata nu este cunoscuta de un mare num5r de locuitori din acelatun, fiind sub-scrisi in lipsa si ca cererea indicata a fost pornitamai malt prin insistentele preotului local, care iysi are locuinta in susnumitul calm.

Pe consideratiunile de mai sus, comisiunea de acord Cu P. S. EpiscopEparhiot este de parere a se respinge cererea numitilor locuitori, rela-tive la inflintarea unei noul parohii in catunul lor, ea nefondata.

Acesta find rezultatul cereetarilor Comisiunel asupra celor de maisus, on respect it supune la cunostinta Sf. Sinod spre a decide cele ceva crede de euviinta.

Raportor: (ss) t Calist Ialomitena Botofenena(ss) Gherasim al Romanulal(ss) Nifon Ploeftena

Necerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportulul si se primesc.

P. S. Arh. Niton Ploestenu, .Raportor, da citire ra-portulul aceleeasi comisiuni, relativ la calugarirea fratilor :Ion Barzotescu deja calugarit, Nichifor Negara, Petre Lazar,Florian Georgescu, Petre Marian si Gheorghe Dumitrescudin M-rea Cernica.

Necerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportulul, cars sunt pentru admitere si se primesc.

Acelasi P. S. raportor, da citire urmatorulul raport alaceleeasi comisiuni, inreg. la No. 352, relativ la raportulProtoiereulul jud. Dambovita, privitor la parohia Ciupa-Man-ciulescu.

9i

www.dacoromanica.ro

74 DESBATEBILE SF. SINOD

Malt Prea Santite Stgpfine,

La comisiunea de petitiuni a Sf. Sinod s'a trimis adresa Sf. Mitro-poll a Ungro-Vlahiei, sub No. 3177 din 21 August a. c, prin carearata ca Prea Cucernicul Protoiereii al jud. Dambovita prin raportulNo. 897 din 1900, cere ea de ore -ce in acel judet s'a format din ca.-tunele: Ciupa Manciulescu, Ciupa Mavrodolu, Potlogii-Dealu qi PA-trdia-Dealu o noua comuna sub numele de Ciupa Manciulescu, sa seinfiinteze si o noua parohie in acesta comuna noua, sub denumireade parohia Ciupa Manciulescu.

Comisiunea, observand din studierea actelor, ea inteadever la 10 A-prilie a. c. s'a infiintat noua comuna Ciupa-Manciulescu, compusa dincele patru catune mentionate mai sus; si

Avend in vedere alias. 3 de sub art. 2 din legea Clerulul mirean,care glasueste ca atunci sand se inifinteza o comuna noua SI. Si-nod fn de acord cu Ministerul Cultelor pdte infiinta fi o parohie

numal prin simplu Decret Regal.Comisiunea in basa acestor temeiuri este de opiniune a se aproba

de St. Sinod inffinfarea and no& parohii sub denumirea de pa-rohia Ciupa 11Ifinciulescu din jud. Dambovita si fn consecinfa a seinterveni prin biroul SI. Sinod la Onor. Minister al Cultelor qiInstr. Publics pentru a ()Nine ctrvenitul Decret Regal privitor laInflintarea acestel noui parohil.

Acesta find resultatulul cercetarilor si opinia comisiunei in casul defata, en cel mai prOfund respect le snpune la cunostinta Sf. Sinod, sprea decide cele de euviinta.

Raportor: (ss) j Nil on N. Ploe,stentz(as) t Gherasim al Romanultif(ss) t Calist lalomifenu Botofenenu

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Acelasi P. S. Raportor da citire urmatorulul raport al

aceleeasi comisiuni, inreg. la No. 353, relativ la suplica preo-tului Gheorghe Caprescu din comuna Valea-Sarii, judetulPutna.

Malt Prea Siintite SttipAnc,

La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod s'a trimis suplica inregin No. 253 din 8 Octombrie a c., data de preotul Gheorghe Capreseudin comuna Valea-Sarei, judetul Putna, prin care arata ca facend apelin termenul legal, contra sentintei de caterisire pronuntata de SpiritnalulConsistorifi al Eparhiel Romanului, n'a primit nici o instiintare relativala sorta apelului ce a facut la S-tul Sinod.

Comisiunea avend in vedere ca S-tul Sinod in sedinta de la 12 Maia. c., pe basa raportulul comisiunei de petitiuni, a carat sentinta de ca-terisire pronuntata asupra suplicantului preot;

Considerand, ca in sedinta de la 12. Octom. a. c., S-tul Sinod a ho-grit ca proceed numitului preot sa se judece din nal, potrivit Regu-

nor*

www.dacoromanica.ro

DE SBATERILE SF. S1NOD 75

lamentului Consistoriilor, de Spiritualul Consistoriti al Eparhiel Dunarei-de -j os ;

Considerand in fine ca suplicantul preot vs fi incunoqtiinat in curinddespre aorta prooesului i apelului Safi, comisiunea este de opiniune capresenta cerere sh se pung la dosar.

Raportor: (ss) f Nifon Ploestenu.(ss) f Gherasim al Romanului.(ss) j' Calist lalomitenu Botosenenu.

Necerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportulul si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor, da citire urmatorului raport alaceleeasi comisiunl, inreg. la No. 354, relativ la adresaMinisterului de Culte, Insotita de un proces verbal incheiatde membril consiliulul comunel Priboeni, jud. Muscel.

Inalt Prea Sanrite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod s'a trimis adresa OnorMinister al Cultelor Instructiunei Publice sub No, 3808/900 insotitade un proces-verbal Incheiat de membril ecnsiliulni comunel Priboenidin judetul Muscel, prin care se cere a se infiinta Inca o parohie incomuna Priboeni, pe motivul ea in acesta comuna fiind dou6 biserici cuo populatiune de peste 500 enoriayi, nu pot fi servitl de un singurparoh.

Comisiunea, avend in vedere, ca asupra acestel cereri nu s'a floutnici o cercetare locals prin organele administrative eclesiastice, spre ase qti intru cat aratarile locuitorilor gi consiliului comunal cunt adev6-rate, este de opiniune a se trimite actele Inalt Prea Saotitului Mitro-polit Primat, Kiriarhul respeotiv, spre a orindui o cercetare locals inacesta ehestie.

Raportor: (es) t Mien N Ploestenu.(ss) f Gherasim al Romanulal.(as) f Calist Ialomitenu Botosenenu.

Necerend nimen1 cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportului si se -primesc.

Acelasi P. S. Raportor, da citire urmatorului raport alaceleeasi comisiuni, inreg. la No. 355, relativ la adresa Mi-nisterului de Culte, prin care inainteza petitiunea D-lui binIonescu, cerend a nu se mai face parohil noul In comunaCobia, jud. Dambovita.

Inalt Prea Santite AStgpttne,

La comisiunea de petitiunt a Sf. Sinod s'a trimis adresa Onor Mi-nister al Cultelor sub No. 5821 din 9 Oct. a, c. insotita de o suplicaadresata acelui Onor. Minister de D-1 I. lonescu din comuna

si,

Graesti

pi

www.dacoromanica.ro


judetul Dambovita, prin care suplic5, numitul dome rOga pe Minister,a interveni la Sf. Sinod, a nu se mai face alte paroliii din not in co-'canna Cobia, afara de eels done existente.

Comisiunea, cercetand tabloul general de modificari de parohil votatde Sf. Sinod, a constatat ca ce e done' parohii formate la punerea in a-plicare a legei elerului in comuna Cobia, jud. Dembovita, avend septabiserici si mai multe atune, a fost impartite in alte done parohii, for-mind in total din comuna Cobia si cele septe ce.tune ale sale patrnparohii si anume: Parohia Cobia, Gura-Porcului, Frasinei Mislea.

Asa dar, parohiile fiind deja formate dupe, chibzuinta Onor Comisiunia Sf. Sinod si votate deja de Sf. Sinod Inca din tomna anului 1898,nu se mai pot face si reface dup5, capriciul fie-caruia si deal dar co-misiunea este de parere a se pune cererea numitului down la dosar.

Raportor: (ss) t Nilon N. Ploestenu(ss) t Gherasim al Romanului(ss) t enlist lalomi(enu Botofenenu

Necerend nimeni cuvIntul, se pun la vot conclusiunileraportului si se primesc.

Acelas1 P. S. Raportor, elute urmatoruluI raport alaceleeasi comisiuni, inreg. la No. 356, relativ la adresa Mi-nisterului de Culte, insotitg. de o copie dupa. adresa Ministe-ruluI de Externe, In cestiunea calendarului.

malt Prea Santite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod, s'a trimis adresa Onor.Minister al Cultelor sub No. 2874 din 1 Iunie a. c., insotita de o 'copiedupe adresa No. 5691 a Ministerului nostru de Externe, in chestiuneacalendarului, si prin care Onor. Minister al Cultelor educe la cunostintaS tului Sinod, care ar fi parerile Guvernului si Sinodului Rusesc in ches-tiunea calendarului.

Pentru interesul ce comporta acesta chestiune, comisiunea a creclut dea sa daturie de a reproduce in raportul set in intregime coprinsul a-cestei comuniceri: hid dar ce comunice Stului Sinod Onor. Minister:

Am on6re a vd informs, ca in urma until raport ce s'a primitnde la Legaciunea n6stra din Petersburg, CA intr'o convorbire ceD-1 Rosetti Solescu, i3iinistrul nostru In Rusia a avut cu D-1Sabler, ajutorul Procurorului General al S'-talai Sinod, venindvorba despre calendare, D-1 Sabler a afirmat ca pentru momentguvernal Rus nu este decis sa face vre-o reforma in oacesta pri-vinta. 0 comisiune a foal insarcinata sa studieze chestiunea, darnumal din punch& de vedere pur stiintific, de ore-ce D-1 Pobedo-nostzef si S-tul Sinod sant cu total opufi la, on -ce schimbare 0Imparatul In cele din urma ar fi lost ae aceeasI parere.

Dupa D-1 Sabler, masa poporului rus este Ma prea pufin fna-intata, pentru a primi Para inconveniente, mainte de o vita' de an!cel pufin, cea mai mica schimbare in sarbatorile biserice01.

dä

gi

www.dacoromanica.ro

DRStATERILE SF. SINOD 77

,Pe de alts parte insa o mare parte dintre fancfionaril ina4 ga-,sesc intarzierea datelor superstore pentru afacerl, si data o schim-,bare partials ar trebui sa se fats cu timpul, acesta nu s'ar facedupe cam spun° D-1 &abler, de cat in afara de Biserica.

,Propunerile comisiel tind la on -ce cas nu a stadia adoptarea,calendarulul Grigorian, ci a stabili un al treilea calendar, mainesact, dice -se, care via trebui scc fie cu clone cite inainte,,fats cu cel" Gregorian. Dar. aceste propunerl Riad de,cat sa complice fara de lobos chestia.

lnainte de on -ce alto considerag Sinodul Ras e de parere ca,,nice o schimbare nu s'ar putea introduce in alccituireacalendarului fcirci o intelegere prealabilci intre Sinodeletuturor ortodoxe".

Comunicandu-ve acestea ve rog se primiti, etc. etc.

Ministru (ss) I. N. Lahovary.p. Director (ss) Gr. Bilciurescu.

p. Comform. (ss) Gaponiu.

Fata de acesta chestiune, comisiunea este de parere ca 8-tul Sinodsa la act ae cele ce i se comunica de Onor. Minister.

Raportor: (ss) t Nifon N. Ploeftenu.(ss) t Gherasim al Romanulul.(so) j- Calist Boto.,senenu.

P. S. Arh. Pimen Pitestonu. Eu cred, ca S-tul Sinodtrebue sa. 1-a act de acesta. Si pentru a se putea face cu-noscut si 4n afara. de S-tul Sinod opiniunea S-tului SinodRusesc, ar fi bine s'a se publice In analele S-tului Sinod.

P. S. Episcop al RA 'Lite acestea se public5.in Revista.

Ne mai cerend nimeni cuvtntul, se pun la vot conclu-siunile raportului si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor, da citire urmatorului raport alaceleeasI comisiuni inreg., la No. 357, relativ la petitiuneapreotilor. Nicolae lItrzenu, Teodor Dobrotescu si I. G. Bar-s6nescu, din jud.

_Malt Pres San(ite Stapane,

La comisiunea de petitiunI a S-tulul Sinod, s'a trimis petiViunea in-registrath la No. 141 din 8 Mai a. c. adresafa S-tului Sinod de preotii:Nicolae Barzeanu, Theodor Dobrotescu si Ion G Barsanescu dinjud. Dolj, prin care numiVii preq: cer de la S-tul Sinod cele ce urraezii:

1) C. preotil adesea-ori aunt chemap de ehrestini, s'a le eitescil ru-g'aciuni speciale pentru rodire de prima' si usurinta de nastere; si din-

neavend rugiiduni propril, pentru asemenea ocaziuni cer sa se al-catuiasa niste asemenea rugacluni oeasionale.

terilor

n'ah

pit

www.dacoromanica.ro


2) Intrebh, dach chnthretii, earl se ating de shntele vase si de sin-tele vesminte, n'ar trebui hirotesitl.

3) Intrebit dach vre un tigan, care ar avea ambitia de a inveta carte,s'ar putea hirotonisi preot san nu?

4) Mai intreba dach e_ bine sail nu ca crestinil sa se salute intredinsii cu expresiunea Christos a fnviat" in timpul de in Paste pangla Inaltare si cu. expresiunea Christos s'a fnal(at" in diva de inaltare.

5) Numitii preoti mai spun in fine ca copiii de scola, clind rosteseSimbolul Credintel zit; Tata/ la tot pitoral" in lot de; Tata/ atot 7i/tom/a si in 4ilele Jul ,Pila din Pont" in lot de in dilele lui,Pontia Pilat" si ca ar trebui ca Simbolul Credin(el si Taal nos-tril sh fie imprimat cu litere marl si afisat pe la usile bisericilor.

Comisiunea, avend in vedere ca in Evhologiu, editia S tulul Sinod,sunt rugaciuni pentru tote trebuintele din viata omulul, si eh preotilar putea la ocazinni de usurari de nasteri, sa citesch Raga cianea la tdtgneputinfa pag. 387 din Evhologiu si chiar 1?agicianea de la Mask,Tar pentrn rodirl de prunci ar putea citi Ragicianea la tdta litia, sailpentru fmplinirea cererilor, pag. 509 din acela,s1 Evhologiu, si decidar nu ar mai fi trebuinth de rughciuni speciale pentru rodirea pante-eeluT usurarea la nasteri, fiind-ch, acestea aunt momente prea delicatedin viata omenesch, care nu trebuesc prea mult scOse in evidenta.

Avend in vedere ca cantaretil si paracliseril prin faptul numirel forin aceste functiuni de chtre Chiriarhul respectiv, li se da bine-cuvin-tarea de a citi si chute in biserica; si prin urmare a intra in Stul Al-tar; Tar in cazul de vre-o necuratenie Ore-care se pot curati prin mar-turisire si prin citirea moliftelor de ertaciune si curatire; si deci dar,nu e nevoe de o hirotesie specialh, care nu se pOte face de eat numalde Arhiereu.

Avend in vedere ca vasele sfinte nu se pot da pe mane paraclise-rilor si canthretilor de a le curati, cad acOsth datorie le incumbh preotilor.

Avend in vedere, ca tiganii, prin faptul dezrobirei, an devenit cetateniromhni; Tar prin botez au intrat in sirxul crestinismului; si deci dar a-ceia dintre fiii de tigani, care din most stramosl sunt nascuti in tarssi aunt botezati in religiunea cresting ortodox6 de reshrit, dach an ap-titudinea la invetatura si inlrunesc conditiunile de admisibilitate de aintra in cler, nu pot fi exclusi de la preotie;

Considerand ch, expresiunile crestinesti de: Christos a Inviat" side , Christos -1-nal(at" sunt usitate printre crestini din timpurileprimitive ale crestinismului, si ca preotii aunt datori ca prin predicelesi sfaturile lor, sh indemne pe crestini a phstra cu sfintenie niste ase-menea frumbse obiceiurl crestinesti, si

Considerand in fine, eh dace copiii din scOlift nu pronunth ass, cumtrebueste Simbolul Credintei si Rugaciunea Domnesch, vina este a In-vetatorilor in prima linie, si in a &ma linie este si a preotilor, earl artrebui prin predicile for sa indrepteze niste asemenea 'greseli, ce spanca se practich de unit in pronuntarea Credal& si a Tataluf nostrilsi deci dar nu e absolut necesar a se imprima aceste rughciuni cu li-tere marl si a se afisa la usa bisericel.

Pe baza aoestor temeiuri si consideratiuni, Comisiunea este de opi-

si

s'a

www.dacoromanica.ro

DESSATERILE SF. S NOD 79

nie pe de o parte a se pane suplica numitilor preoff la dosar, carezi indreptata is S-tul Sinod; Jar pe de alta a se face o asprii do-jana suplicantilor preog, prin P. S. Chiriarh respectiv, ca snit cartail gisit de caviinp a ocupa Pe S-tul Sinod cu asemenea intrebailde forte pu(ina importanfa, pentru car! puteau care lamuriri is Pro.toiereul respectiv, si in caz de nelndestulare is Kiriarhul lor, si anu mai fngreuia lacrarile S-tulal Sinod cu asemenea nimicurl.

Raportor: (ss) f Nifon N Ploeqtenu(ss) f Gherasim al Romunalui(ss) t Calist Ialomikanu Botofanenu

Necerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportului si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor, dpi citire urmktorului raport alaceleeasi comisiuni, inreg. la No. 358, relativ la petitiuneaD-lul Anghel Exner, prin care inaintezA o icons, «Sf. Treime.

Malt Prea Santite Stapane,

La comisiunea de petitiuni a Sf. Sinod s'a trimis adresa sf. Nitro-polii a Ungro-Vlahiel, sub No. 3216 din 24 August a. c. insotita, deo suplieg ei nu model de idea on imagine Sf Treime" inaintate aceleisf. Mitropolil de D-nul Anghel Exner, care este angajat so, picteze bi-serica M-rel Sinaia.

Comisiunea, observand icona model on imagine. Sf. Treime, presentatsade D-1 pictor Exner gi gasind 0a e luerat'd in stilul Bizantin,stil careeste adoptat in zugravirea bisericilor nostre, ei,

Avend in vedere ca numitul deja este angajat de Onor. Eforie a 4pi-talelor civile sa picteze biserica ce s'a recladit la M-rea Sinaia, estede opiniune a i se da de catre Sf. Sinod Thalia bine-cavintare, dea pitta bisericl, avend bine inkles si invoirea specials a fie caratP. S. Chiriarh in a anus, Eparhie va fi chemat a pieta biserici;

Raportor: (ss) Nifon N Ploeftenu(ss) Gherasim al Romanulul(ss) Calist Ialomitenu Botosenenu

I. P. S. Mitropolit al Moldovel. Prea SAntitul rapor-tor dice in raportul P. S. Sale: Stitul care prevalezA inBiserica nOstra.

Pentru ce sA dicem acest cuvint prevaleza? SA se clic&care este adoptat de Biserica resaritului.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu. Prea bine, voitt rectificaasa in raport.

Ne mai cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclu-siunile raportului si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor, da citire urmAtorului raport al

www.dacoromanica.ro


aceleeasi comisiunl, inreg. la No. 359, relativ la adresa Sf.Mitropolii a Ungro-VlahieT, prin care se mijtoceste la S-tulSinod ca in cg.tunul Rata si Baca lesti sa se infiinteze onoua parohie.

Inall Prea Stintite Stapane,

La comisiunea de petitiuni. a Sf Sinod, s'a trimis adresele sf. Mi-tropolii a Ungro-Vlahiei sub No. 2846 ai 3691 _din 1900, prin carese mijoceate la Sf. Sinod ca din catunele Rata ai Baca leati, care prinDecretul Regal No. 2200 din 16 Aprilie a. o. s'a format o noua co-muna in judetul Teleorman, sa se infiinteze ai o noua parohie in ac6sta.comuna Ilona sub denumirea de parohia Baca left!.

Comisiunea din cercetarea actelor observand ea, catunele Rata ai BaWWI, care politiceate au fost ataaate provisoriu de comuna Base Stijudetul Teleorman, prin decretul Regal sub No. 2200 din 16 Apriliea. c. ai publicat in Monitorul Oficial No. 20 din 26 Aprilie expirat,s'a format o noua comuna,

Si avend in vedere cererea locuitorilor acestor dons catune, de a seinfiinta ai o noua parohie sub denumirea de parohia Bacale ti, nudeel cd-ail zidit o Doug biserica.

avend in vedere in fine alin 3 de sub art.. 2 din legea clerululmirean, care glasueate ca Sf. Sinod in de acord eu Ministerul Cultelorai Instr. Publice pOte sa infiinteze prin simplu decret Regal, o noulparohie intr'o comuna din not infiintata.

Comisiunea in basa acestor temeiurl ai consideratiunI, este de opi-niune ca Si. Sinod sa aprobe infiintarea unei noul parohii corn-pusa din catunele Rata fi Bacalegti, sub denumirea de parohiaBacalefti din jud. Teleorman, si in consecinta sa mijlocesca prinbiuroul Sf. Sinod ob(inerea cuvenitului Deoret Regal relativ la In-Bintarea acestei noul parobil.

Acesta fiind resultatul cercetarilor ai opiniunea Comisunei, eu celmat profund respect 11 supune In ennoatinta Sinod spre a decidecele ce se va credo de cuviinta.

Raportor: (ss) Nifon N Ploe0ena(ss) Gberasim al Romanulul(ss) Calist Ialomitenu Botoqenenu

Ne maT cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusi-unile raportulul si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor, da citire urmatorului raport alaceleeasi comisiuni, 'Dreg. la No. 361, relativ la raportuladresat S-tului Sinod de Epitropia Bisericel Sf. NicolaeVladica.

Inalt Pres Santite Saipan°,

La comisiunea de petitiunl a S-tulul Sinod, s'a trimis raportul Cu No.6 din a. c.; adresat S-tulul Sinod de Epitropia biserioel Sf. Nicolae (1711-

Sf.

$

www.dacoromanica.ro


dice) din Bucurestl, prin care numita epitropie, se jelueste S-tului Sinod,ca de si acest matur Corp bisericesc a dat un vot, in sedinta din 18Octombre 1899, ca cu suma de 136000 lei depusi la casa de Depunerii consemnatiuni, de Onor. Epitropie a Alec amintelor Brancovenesti, ea

despagubire pentru terenul desfiintatel biserici Sf. Nicolae din Prund,spre a se zidi o noua biserica in locul bisericii Sf. Nicolae (Vladica)si care sä porte numele de biserica Sf. Nicolae Vladica din Prund; to-tusi nig 'Ana asta ci numita Epitropie n'a putut execute votul S-tululSinod, ba din contra, en ocasiunea votarel budgetului pe anul financier1900 1901, Epitropia bisericel Sf. Ilie din Calea Rahovei, de eareaapartinea ca filiala desfiintata biserick din Prund, preve'dnse in budge-tul sat suma de 40 mil lei, din fondul depus la Casa de Depuneri, caon acesta suma sa face imbunatatiri la imobilele acelel biserici; a tre-buit ea Epitropia bisericel Sf. Nicolae (Vladica) sa afle la timp despreacesta; si numal gratie protestarei energice ce s'a fault de halt PreaSanOtul Mitropolit Primat, fondul de 136 mil lei a remas neatins, larvotul S-tului Sinod neviolat.

Feta dar, cu dificultatile ce numita Epitropie intampina in executareavotului S-tului Sinod, cu profund respect nigh' pe S-tul Sinod din not,ca sa dea un vot executoria, dispunend clar si categoric, ea suma de136 mil lei, depusi la casa de Depuneri sa nu fie intrebuintatl pentrualt-ceva, de cat sa se ridice o none: biserica in locul bisericel Sf. Ni-colae Vladica asa precum a hotarit S-tu] Sinod.

Comisiunea, avend in vedere votul dat de S-tul fiinod, in gedintade la 12 Mal 1898, pe bass raportului comisiunei de peti(iunl, careconchide, ca baniIdepusi la Casa de Depuneri ca despagubire pentruterenul 91eslliqatel biserici Sf. Nicolae din Prund, nu se vor putearidica de cat numal cu invoirea malt Pres SA ntitului MitropolitPrimat, si numal spre a se construi o nerd biserica, undo se vagasi cu cale Si care sg, pcirte namele Nicolae din Prund.

Mai eyelid in vedere, ca numal en mega conditiune de mai sus s'aineuviintat de 5-tul Sinod darimarea bisericii Sf, Nico]ae din Prund.

Si mai avend in vedere, ea S.tul Sinod, pe basa raportului comisiuniide petitiuni, a hoteirit fn unanimitate, in sedmta de la 18 Octombre1899, ca cu sums de 136 mil lei, sa se construlasa o north" bise-rica in local bisericii Sf. Nicolae Vladica, care sa, parte namelede St. Nicolae Vladica din Prund.

Si considerand ea Epitropia bisericii Sf. Ilie, din Calea Rahovei, ende la sine putere si in contra votului hotaritor al S. tului Sinod, a voitsa ridice 40 mil lei din fondur amintit, spre a le intrebuinta cu totulla alta destinatie;

Si mai considerand in fine, ca a se mai amana inceperea cladireibisericii Sf. Nicolae Vladica din Fraud, este a mat tine in ruing ac-tuala biserica si a rasa ca banii hotariti de S-tul Sinod pentru recla-direa bisericii, sa fie intrebuintati cu totul la alt ceva.

Comisiunea basata pe de o parte pe raportul Epitropiei; tar pe dealta pe temelurile qi consideratiunile expuse mai sus este de opiniunea se interveni prin biuroul S-tului Sinod la Onor. Minister de Interne,spre a pune in vedere Ones. Primarii, ca conform hotarirei S-tului Sinod,

6

bisericil Sf.

www.dacoromanica.ro


fondul de 136 mil lei depusi la Casa de Depuneri de Orion Epitropiea Asedamintelor Brancovenesti, drept despagubire pentru terenul desfiin-tatel biserici Sf. Nicolae din Prund, nu perte avea nici o aks destine-tiune, de cat a se recladi o noug biserica si anume Biserica Sf. NicolaeVladica, care va purta numele de biserica Sf. Nicolae Vladica din Prund,conform hotaririlor S-tului Sinod, din 12 Mal 1898 si 18 Octombrie1899, si ea at dispung inceperea luerarei la prima vara.

Acesta fiind opiniunea comisiunei cu eel mai profund respect o su-pune la cunostinta S -tulni Sinod, spre a decide cele ce va crede de on-viinta.

Raportor: (as) f Nifon N Ploeftonu.(as) Gherasim al Romantik:IL(ss) f Calist Ialomitena Botapnenu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Me credBator a aduce la cunostinta Sinod, ca void staruica on -ce incercari s'ar face si chiar facut, nu vor puteareusi a deturna acesti bani de la destinatia ce li s'a dat dea se construi o biserica.


Acelasi P. S. Raportor, d6 citire urm6torului raport alaceleeasi -comisiuni, inreg. la No. 362, relativ la petitiuneaD-lui Stefan Radu, prin care inainteza 9 modele de icOne.

malt Prea Santite Staptine.

La comisiunea de petitiuni a Sf. Sinod s'a trimis suplica inreg. laNo. 40 din 24 Aprilie a. c. adresata Sf. Sinod de D-nul Stefan Radu,in numele Societatei Generale Jaquot & C-nie din Moscova, pe rangacare inaintdza Sf. Sinod none modele de Rolle, lucrate in zinc smal-tuit si montate pe lemn, de la o fabrics ce functioneza in Moscova.Preturile acestor icone, deja cunoscute in tots Rusia, aunt escesiv deeftine, asa ca permite si celel mai modeste si umile case de crestinisa le ampere.

Comisiunea observand icOnele presentate de numita Societate a con-nOstrestatat ca aunt artistic lucrate si corespund stilului Bisericei

crestine ortodoxe.si avend in vedere ea imaginile sfintilor fiind pictate si smaltuite

pe zinc si apoi montate pe lemn pot dura forte mult 'Astramulta vreme frumusetea Tor;

Mai avend in vedere ca asemenea icOne se vind de numita companiepe preturi fabulos de eftine, asa ea se pot cumpara cu inlesnire si deeel mai scapatati crestini;

si eonsiderand in fine, ca Societatea Jaquot & C-uie se angajazaformal, ca numele sfintilor pentru icOnele ce se vor vinde in Romaniavor fi scrise cu caractere latine in be de slavone;

S-tuluts'aii

si a'si

t

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. SIN 0 D 83

Comisiunea pe basa acestor temeiuri qi consideratiuni este de opi-niune a se incuviinp de St. Sinod Societapi Jaquot & C-nie dinMoscova autorisafiunea de a vinde icone in Cara ndstrii; cu con-ditiune insa, ca titlurile iconelor ce se vor vinde in Romania safie scrise cu litere latine; far vinclarea for in Cara- nostra sa seMali la anumite magazine al caror patron' sa Be Romani, 0 cuprep] fiat de Societate.

Acosta fiind opiniunea Comisiunei in casul de fate, en eel mai pro-fund respect o supun la cunoqtinta Sf. Sinod spre a decide cele ee seva erode de euviintfi.

Raportor: (ss) t Nifon N Ploe0enzz(ss) t Gherasim al Romanulrzi(so) t Calist lalomitenu Botosenenu

P. S. 'Arh. Calist Botoqenenu: De si am facut partedin comisiune, insa voesc sa intreb pe S-tul Sinod, dad,Jaquot este ortodox sail jidan

P. S. Arh. Nifon Ploestenu. Din actele aflate in dosar,nu se pOte sti dace Jaquot este ebreii, Rus on Frances; debung soma ca dupd nume mai mult semana a fi Frances,dar nu imports ce este proprietarul fabricel, ci lucrarile carees din fabrics. Aceste icOne sunt deja aprobate de SfintulSinod al Rusiei, si se vind de mult timp pe la not asemenea.icOne.

Representantul fabricel cere insa autorisatia S-tului Sinod,fiind-ca nu le mai da voe autoritatile vamale sa le mai in-troduce la not in tart. Rog pe S-tul Sinod a acorda inaltasa incuviintare, mai ales ca fabricantul se oblige a imprimatitlurile icOnelor cu litere latine.

P. S. Episcop al RArnnicului. I. P. S. Stapane, sesal incercarile ce s'aii facut la Tipografia S-tului Sinod,de a se institui un atelier de iconografie, spre a face ic6necrestinesti ortodoxe, care sa se respandesca in poporul nos-tru. De si acele icOne erau aprobate de S-tul Sinod, ca unelece pe cat posibil intruneati conditiunile cerute de iconografiaBisericii si se respandea in popor, totusi mijiOcele finan-ciare nu at putut permite Tipografiei S-tului Sinod ca stcontinue si mai departe a litografia ic6ne, asa ca asta diexemplarele care fusesera litografiate s'atl imputinat si se im-putineza pe di ce merge, si eu cred ca in vederea trebu-intel de icOne in stilul bisericil nOstre ortodoxe, ce se simtein poporul nostru, cred ca S-tul Sinod ar putea aprobaconclusiunile raportului, cu observatiunea insa, ca numele

www.dacoromanica.ro

84 DESBATIRILE SF. SINOD

sa se seri nu numal cu litere latine, ci sa fie chiar ro-manesti.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Me unescsi eti cu opiniunea P. S. Episcop al Ramnicului, ca nu-mele sfintilor representati prin acele icOne sa fie date ro-maneste.

P. S. Episcop al Ramnicului: Daca ar dice preobre-janie si ar fi scris cu litere latine, nu ar insemna nimic.

P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu, Raportor, sa se scrieromaneste bine inteles si titlul icOnelor si on -ce alte cu-vinte.

P. S. Episcop al Ramnicului: Sa se puny bine punctulpe i, asa ca icOnele potrivit invetaturel dogmatice sa pOrteinscriptiunea nu numai Latina, dar si romanesca.

P. S. Arh. Sinn Ploeqtena, Raportor, sa se aprobeconclusiunile raportului cu observatiunile facute de P. S.Episcop al Ramnicului.

P. S. Episcop al Ramnicului: Si numai aceste icOne,care vor fi scrise cu litere latine si anume romanesti sa seautorise a fi puse in vindare, cele cu inscriptii streine nu.Caci nu trebue nol sa neglijam pe de o parte desfacereaic6nelor nOstre romanesti, pe care le posedam, si pe dealts parte sa respandim icOne cu termeni streini in popo-rul nostru. Cu aceste observatiuni me unesc cu conclu-siunile raportului.

Ne mai cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclu-siunile raportului cu observatiuuile facute de P. S. Episcopal Ramnicului si se primesc.

P. S. Arh. Niton Ploestena, Raportor, da citire ur-rnatorului raport al aceleasi comisiuni, tnreg. la No. 363,relativ la petitiunea D-lui lorgu Dumitrescu de a i se da voesa tipa'resca cartea intitulata: «Urmare lui lisus Christos,.

Inalt Prea Santite StAptine,

La comisiunea de petitiunl a Sf. -Sinod s'a trimis suplica inreg. laNo. 282 din 12 Oct. a. c., adresatsa Sf. Sinod de D-nul Iorgu Dumi-trescu, domiciliat in comuna Poduaarbierulul, judetul Dimbovita, princare roga pe Sf. Sinod, ca dup5. cum i -a dat bine-euvintarea de a ti-pari cu a sa cheltuIala Minunile Mabel ,Mantairea Pei-catosilor", tot asa dea Inalta bine-euvintare de a imprima si carteaintitulath Urmare lal 'isms Christos", dupa o brosuril tradusa qitiparita in Bueuresti de D-nul G. Muntenul la anul 1845; care carte

D -luI" gisa'l

www.dacoromanica.ro


tiparind-o in mai multe mil de exemplare, se obliga a o imparti inmod gratuit elevilor premianV ai .scOlelor rurale cum si crestinilordoritorl, de a ceti asemenea caql folositore de suflet.

Comisiunea cercetand carte a presentata pe langa suplica D lul IorguDumitrescu, a constat ca e de cuprins moral, ca are an stil fluent sio limba curet biserices a.

Comparand insa cartea ou originalul din limba franceza, dupa caree tradusa de Dnul Muntenu, a constatat ea la fie care capitol it lip-seste reflexiunile (cugetarl) explicative, earl se gasesc in textul frances,

i comisiunea in dorinta de a se retipari o asemenea carte folosit6rede suflet, cat se 'Ate mai complecta, a rugat pe Ina lt P. S. MitropolitPrimat, prin subserisul raportor, ca Ina lt Prea Santia Sa, care se ocupaon traduceri de opere, spre a inavu%i literature n6stra, bisericesca, sabine-volasca a traduce si aceste reflexiuni explicative, care lipaeso din tra-ductiunea D-lui Muntenu, pentru a se da la lumina o opera complecta,si halt P. S. Sa a bine-voit a primi sa traduca aceste reftexiuni.

Avend in vedere, ca D-1 Iorgu Dumitresca fare nici o umbra de in-teres, ci numal din rivna si dragoste catre religiunea stramosesca a ti-

cu bine-cuvintarea Sf. Sinod si alte carts de coprins moral, petare le-a distribuit, in mod cu totul gratuit, elevilor premianti al sc6-lelor rurale din Vita tare, bibliotecilor pan:oh:ale si deiniAilor din in-chisori.

Cobsiderand, ca respandirea prin popor a unor asemenea carts folo-sitOre de suflet, este de mare folos, mai ales in timpul de feta candblandul popor roman este subminat cu fel de fel de idel subversive; si

Considerand in fine ca piosul crestin D-nul Iorgu Dumitrescu educeun mare serviciu sfintel nOstre Biserici;

Comisiunea, pe base acestor temeluri si consideratinni, este de opi-niune, ca pe de o parte 8.1. Sinod sa acorde Malta bine-cuvintareD-lui Iorgu Dumitrescu, spre a tipari si freest:4 carte de cuprins

intitulata Urrnare lui lista Christos ", dupii, traductiuneacuta de D-nul Gh. Mantena, adangIndu-se lnsa si rellexiunile ex-plicative, traduse de Ina lt Pres Santitul Mitropolit Prima, daptextul frances, la finale fie-ciirai capitol; lar pe de altti parte säsá exprime D-lul Iorgu Dumitresca multAmiri prin biuroal 81.Sinod pentru pidsele si laudabilele sale lapte.

Acesta find resultatul cercetarilor si opinia Comisiunel in casul defa0, cu eel mal profund respect le supunem to cunosti* Sf. Sinodspre a decide cele ce va crede de cuviinta.

Raportor: (ss) f Nifou N. Ploestdnu(so) t Ca list Ia 10121461ra Botosenenu(ss) t Gherasim al Romanulal

P. S. Episcop al Ramniculal: Cu multa bucuriemultamire sufletesch ell, si creel ca nol top, luam act dedorinta si nhzuinta acestul crestin pins de a r6spandi a-cesta, carte religiOsa si morard, pentru edificarea poporuldi.EIS si in Senat am avut odata prilejul a pune In relief

parit

mo-ral, Id-

1i

www.dacoromanica.ro


fapta buns a acestul om. Atunci ca si acum nu am des-tule cuvinte de lauda pentru el.

Me unesc cu conclusiunile raportulul, de a se multamidin partea Sf. Sinod D -lul Iorgu Dumitrescu, pentru gene-rositatea si caritatea cre$tinesca, de care da dovada asa destralucita. Dar, pe langa multamirea ce Sf. Sinod o aduce,sail se hotdreste a o aduce D-lui Dumitrescu, este de cu-viinta a aduce multamirile nOstre si malt P. S. MitropolitPrimat, care a bine-voit a se Indeletnici cu traducerea re-flexiunilor, cari .sunt de o frumusete netagaduita, si a seimbunatati lucrarea ce este gata a se tipari.

Dati-mi voe insa, a face o observatiune In acesta ces-tiune.

Ar trebui ca Sf. Sinod sa la o mesura de a se unifica,ca sa clic asa, limba din traducerea Muntenu, cu limbadin traducerea malt P. S. Mitropolit Primat si in acest stopar fi bine ca sa se delege din partea Sf. Sinod unul dihP. P. S. S. membri, $i as crede ca P. S. Nifon Ploestenucu placere ar lua acesta insarcinare ca sa alba, cand va esidin tipar, unitate in cea ce priveste limba.

Cu aceste observatiuni, me unesc In t9tul cu conclu-siunile raportulul.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: In urmapropunerei, care 'ml-a facut-o P. S. Arh. Nifon Ploestenuin acesta cestiune, ell am $i tradus deja acea parte. Esteadeverat ca limba romanesca, care este in traducerea de la1845 facuta de D-nu Muntenu, este fOrte romanesca, insaeta recunosc ca nu posed acea limba si nu sunt In stareca sa o posedez. De aceea m'am hotarit ca atunci cand P.S. Arh. Nifon Ploestenu va bine-voi a lua acea traducere,facuta de mine, sa se insarcineze sa pund o limba cat sepOte mai apropiata de limba traducetorului din 1845. Pen-tru acest sfirsit am vorbit cu P. S. Sa si mi-a promis cava primi sarcina acesta; data Sf Sinod va bine-voi, dupd,propunerea P. S. VOstre sä orinduesca o comisiune, eusunt gata a da inscris....

P. S. Episcop al Ramnicului: Avem Incredere.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ve asigur

ca tot ce priveste dogma, nu este atins, numal ca limbacred ca e necesar a se revedea. Remane dar ca. P. S. Arh.Nifon Ploestenu sa se ocupe cu acesta lucrare.

Jul

www.dacoromanica.ro


Voci: Da, da.Se pun la vot conclusiunile raportulul, cu propunerea

Malt P. S. Mitropolit Primat si a P. S. Episcop al Ramni-cului si se primesc.

P. S. Arh. Elton Ploesterm, Raportor, da citire ur-matorului raport al aceleasi comisiuni, Inreg. la No. 360,relativ la cererea D-lor Nicolae Vasilescu Romeo si NicolaeGeorgescu, elevi al scOlei de Bele-arte din Bucuresti.

Malt Pres, Santite Stapane,

La Comisiunea de petiOunl a S -tului Sinod s'a trimis adresele S-telMitropolii a Ungro-Vlahiei sub No. 3175 si 3176 din a. o. insotite desuplicele D-lor Nicolae Vasilescu Romeo si Nicolae Georgescu, amandoiin sae de Belle-arte, cum si de dont icone model, una cu imagineaMaica Domnului i alta cu Santal Mare Macenic Gheorghe, prin carenumitii rega pe Stul Sinod, ca fiind angajap a zugravi biserica Pan-dull din jud. Ialomica, sa li se dea bine-cuvintare de S-tul Sinod, doa zugravi biserica.

Comisiunea avend in vedere, ca suplicantil able sunt elevi in scalede Belle-arte; si deci nu presinta garantil destul de seriOse pentru ali se incredinta biserici de zugravit.

Avend in vedere ca nu presinta nisi macar un Certificat de la scOlade Belle -ante prin care sa incredinteze pe S-tul Sinod, ca aunt eel pu-

in al numitei sae.Mai avend in vedere ca numitil nu presinta nici vre un Certificat

prin care sa dovedesch ca at mal lucrat la picture bisericesca.Si avend in vedere in fine, ca iconele presentate ca model nu cores-

pund cerinOlor artel si se cunosc ca aunt acute de incepttortPentru aceste motive si consideratil, Comisitznea este de p5rere

nu li se acorda de care 8-tal Sinod bine-cavintarea de a zugriivibiserici, plizza ce mai Mai nu vor presenta certificat ca as ter-minat scOla de Belle-arte, si 'ca prin urmare sunt in mgsurei de amAnai penelul bine, spre a nu lace tablouri si sfinti AWL' chip 0asemanare prin biserici.

Ackta find opiniunea Comisiunnel, en eel mai profund respect o su-pune la cunostinta S-tului Sinod, spre a decide cele ce va crede de cuviinta

Raportor: (ss) fi Nifon N. Ploesteanu(as) t Gherasim al Romanalal(as) t Calist Ialomifeana Botaraneana

Ne cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportulul si se primesc.

P. S. Episcop al lamnicului: Ve rog sa bine-voitia -mi permite sä dau citire propunerel ce am avut onOre aface, relativ la cartea imprimata de Ministerul Cultelor siaprobatA de Sf. Sinod.

Iata acea propunere:

elevi

a

www.dacoromanica.ro


PROPUNERE

Avem onbre a propune ca Sf. Sind s5, exprime prin biroti mu4umireOnor. Minister al Cultelor, ca a imprimat si dispns a se imparti in darbibliotecilor parohiale lucrarea intitulata 20 euvIntgri" pe care Sf.Sinod a aprobat o, in urma raportului Comisiunel pentru cercetaroac'estilor de inviStamint religios cursul secundar, ca o carte instructivitproprie a se citi biserici pentru edificarea moralfi a credincioOlor.

(es) -I- Silvestro al linfiler(as) f Athanasie al RElmniculul(as) f Pimen G PiteftOra.

Se pune la vot si se primeste.I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Ne mal find

nimic la ordinea 014 ridic sedinta.Sedinta se ridica la orele 101/2, anuntdndu-se cea viitOre

pentru a doua chi 20 Octombre curent orele 9 dimineta.

Presedinte t losif Mitropolit Primat.Secretar: f Athanasie al R1mnicultzl.

f Pimen G. Piteftenu.

qedinta, din 20 Octombrie 1900.

Sedinta se deschide la orele 9 a. m., sub presedentia I.P.. S-titului Mitropolit Primat.

Se citeste apelul nominal. Presenti 12 P.P. S.S. Membri,fiind in concediti P. S. Episcop al Dundrel-de-jos si P. P.S.S. Arhierel Calistrat Barladenu, Conon Bacaelnu si CalistBotosenenu.

1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Fiind in nu-me'r, sedinta este deschisd.P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar, citeste sumarulsedintei precedente.

I P. S. Mitropolit al Moldovel: Cer cuvintul asuprasumarului.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Aveti cu-vintul.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Malt Prea SAntitesi P.P. S.S. PArinti si Frati; o mica observatie am de Mcutin espunerea lucrarilor, care sunt pentru aprobarea de cd-lugdrirl. V6d ca se lice: S'a primit sa se tumid in mona-

si inqi

www.dacoromanica.ro


hism fratele cutare din monastirea cutare, surorile cutaredin M-rea cutare.

Nol, Romanii, pe cat cunOstem, ne-am obicinuit a numimonastirl, pe cele numite marl, cum sunt: Cernica, lda-rusanl si altele; in Moldova: M-rea Nenatului, Varatecul sialtele. Dar monastirea Rogozu!

P. S. Episcop al Buzeului: Este un schitulet mic.I. P. S. Mitropolit al Moldovel: De asemenea slit'

In Eparhia Buzeulul: M-rea RatescI, Ciolanu si altele. Ro-gozu dar este un schitulet mic. Acesta am avut de observat.

P. S. Episcop al Romanulal: Am audit spuin iu-se insumac, ca eu in sedinta de erl pe langa raportul relativ fajuramintul preotilor, asl fi citit si alte rap6rte.

In adever, am citit si alte rapOrte, dar nu in sedinta de erl.En am citit numal raportul relativ la juramintul preotilor;Tar pe cele-l-alte le-am citit in sedinta de alaltaerl. Rog darsa se fad, acesta rectificare.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Se va rec-tifica.

Pun la vot sumarul sedintel precedente, cu rectificarilecerute. Cine este pentru, sä bine-volasca a ridica mana.

S'a primit.P. S. Arh. Calist Botosenena: I. P. S-tite Presedinte,

Ve rog sa bine-voitl a'ml acorda un concediti pentru divade 20, find nevoit sa merg in dim aceea la liceul Sf. Sava.

1. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votconcediul cerut de P. S. Arh. Calist Botosenenu. Cine estepentru, sa bine-volasca a ridica maim. S'a primit.

Se comunica de la biuroil petitiunea preotulul NicolaePopa, paroh al parohiei Vadu Rosca, com. Vulturu, iudetulPutna, prin care cere a se mijloci la Guvern sa se permitapreotilor a cumpera *pint rural pentru a's1 face casa delocuit.

ldem, petitiunea D lui Iosif Hofrichters Sohn, pictor do-miciliat la Reichenau in Boemia, prin care cere a i se In-cuviinta sa introduca icOne in Romania si a zugravi bisericlin stilul bizantin, pentru care inainteza o icOna model:

Domnul Iisus Christos,.Ambele aceste comunicari se trimit la comisiunea de pe-

titiunl.Idem, petitiunea D -lul Ieremia Vladescu, institutor in Plo-.

www.dacoromanica.ro


esti, prin care arata, ca D-sa este autorul cartil de citireInaintata S -tulul Sinod sub motto: «Cine stie carte, are pa-tru och1' si se trimite la comisiunea pentru cercetarea car-tilor de invetamint religios cursul primar.

Idem, petitiunea D-1111 Liviu D. Ratiu, prin care arata ca.in anul 1898 a inaintat compositiunile musicale ale deceda-tulul Ciprian Porumbescu spre a se aproba, si ca danclu-sela o comisiune spre cercetare, nici pans acum nu'i s'a co-municat resultatul cercetarii comisiunei din cari facead parteD. G. l3ratianu, Al. Podo lenu si P. S. Arh. Pimen Pitestenusi se trimite la comisiunea pentru cercetarea manualelor demusica.

Idem, petitiunea Societatil: Cercul cultural 1GheorgheLazar», fondata de elevii liceulul Lazar din Bucuresci, princare cer a li se da gratuit din Tipografia cartilor bisericestipentru biblioteca acelei societatl Revista Sinod sialte carp religiOse, si se trimite la comisiunea pentru cerce-tarea socotelilor Revistei.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Comunica-rile terminandu-se, P. S. Raportor al comisiuneI de petitiunteste rugat a da citire rap6rtelor pe care le are pregatite.

P. S. Arh. Ni Ion Ploeqterm, Raportor, citeste ur-ma.torul raport al comisiunel de petitiunl, inreg. la No. 386,relativ la cererea D -Iul Tache Oprescu, fost profesor demusica.

Inuit Prea Santite Sttipane,

La comisiunea de petititiuni a Sf. Sinod s'a trimis suplica inregis-tratit la No. 100 din 4 Mal a. a., adresatA Sf. Sinod de D-1. Tache 0-prescu, fost profesor de musica la liceul Matei Basarab din Bucaresti,prin care raga pe Sf. Sinod a interveni pe lenea Onor. Minister al Cul-telor si Instructiund Pub lice, care deja a fost sesisat de D-sa prin pe-titia inregistrata la No. 16,152 din 27 Martie a. c. ca s'a publice con-curs, spre a se presinta toil acel maestri de musica, cari vor fi instare sa transpue notatiunea psaltichiel pe note liniare, ca ast-fel

A, nu fie ascuns5, sub obroc.Comisiunea avend in vedere ca publicarea until stare concurs nu

este de competinta S-tului Sinod, ci de a Onor. Minister al CultelorInstructiunei Publice este de opinie a trece la ordinea

Raportor: (ss) -1- Mien N. Ploeqtenu.(ss) Gherasim al Romanula

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.

f

mina

gttlilel.

www.dacoromanica.ro


Ace las1 P. S. Raportor citeste urmAtorul raport al aceleeasicomisiuni, inreg. la No. 387, relativ la petitiunea preotilorPreda Ionescu si loan Bratescu:

Ina lt Prea Sanfite Stiiptine,

La comisiunea de petitiunl a S -lul Sinod s'a trimes suplica inregis.la No. 216 din 13 Mai a. c., adresatil S -lul Sinod de caterisitii preotlPreda Ionescu din com. Obis lav, judetul Vlasea si Ion Bratescu dincom. Petresti, jud. Dambovita, prin care se rOga ca S-tut Sinod sa semilostivesca asupra sorter lor, si gratieze; de ore -ce in timp de '7ani de &and sunt caterisiti au ajuns inteo stare demna de plins, ne-avend nisi panea de tote 4ilele.

Comisiunea, avend in vedere ca numitii preoti, fiind acusati ea afifost tainuitori al unel halide de falsifieatori de bilete de band:, ait fostoondamnati de Curtea cu Jurati de Ilfov, la un an inchisore, pedepsacare a suferit-o in penitenciarul Vacaresti.

Avend in vedere, ca acesta sentinta remaind definitive numitil preotiati fost caterisitl de Spiritualul Consistorit al S-ter Mitropolii a Ungro-Vlahiei.

Considerand, ca caterisitil preoti, facend apel la S-tul Sinod contrasentintel de caterisire, ci S-tul Sinod gasind ea la judecarea procesululfor s'ati indeplinit tote formalitatile cerute de legea si regulamentelein vig6re, pentru materie de judecata bisericOsea, afi remas definitivoaterisiti.

Ma! considerand a in sesiunea de tomna a anulul 1897, numitiipreoti au mai eerut gratierea de la S-tul Sinod, si S-tul Sinod pe basaraportulul Comisiunei de petitiuni, deja le-a mat induloit sorta, lii-sandu-i de a purta hainele preotesti si a putea fi numiti ca canfareti.

Si considerand in fine, ca deja preotul Bratescu a fost numit can-taret, de dare S-ta Mitropolie a Ungro-Vlahiei.

Comisiunea, en destula parere de rail, este de opiniune a se pune su-plica de gratiare a numitilor preoti la dosar, de Ore-oe S-tul Sinod arveni in contra4icere cu legile statulul, daca ar introduce in rindulpreotilor pe acecti fosti preoti, earl prin hotaririle atator instal* of-vile ci bisericesti, ati fost esclusi ca vatamatori ai ordinel morale instat ci spre a servi de pilda i altora, earl ar indrasni sa comita ase-menea fapte.

Acosta fiind opiniunea Comisiunel, en eel mar profund respect o en-pune la cunostinta Sinod, remaind ea S-tul Sinod ca suveran, siea cea mar inalta autoritate bisericesea in statul Roman, sa hotaraselin a sa inalta chibzuint'a ci intelepclune cele cc va crede de euviinta.

Raportor: (ss) Nilon N. Ploeftena.(es) j- Gherasim al Romanalrzi.

1. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Pe Mug,conclusiunile raportulul in a adaoga, cA amandoi preotil

Slut

f

stel

www.dacoromanica.ro


au acum rocul de cantaret si prin urmare nu sunt peritorlde Vane.

Pun dar la vot conclusiunile raportulul. Cine este pentru,sä bine-voiasca a ridica maim. S'a primit.

Ace lasi P. S. raportor citeste urmatorul raport al aceleeasicomisiuni, inreg. la No. 388, relativ la cererea D-lui StefanD. Greceanu.

Intik Prea San Fite Stapane,La comisiunea de petiiunl a S-tulni Sinod s'a trimis suplica inreg.

la No. 364 din 19 Octombrie a. c., adresata S-tului Sinod de D-nul StefanD. G-receann in calitate de ctitor, proprietar si enorias, in numele lo-cuitoriloi din catunele Balamuci si Balta Negra din judetul Ilfov,prin care rOgg pe S-tul Sinod, ea sa revina asupra votulul dat in se-dinta sa din 5 Malt 1900, en privire la formarea unel noui parohil dinmenVionatele catune, eyelid ca biserica parohiala Schitul Balamuci, fostmetoc al bisericel Sarindar din Bucuresti.

Comisiunea, al card raportor a avut onOrea se. fie tot subscrisul in se-.sinnea de prima-vara a anulul curent, basandu se pe motivele luate dinprotestele preotilor de la parohiile Grecii.de -jos si Micsunesti-Mari, aopinat ca nu se pate face o none parohie din catunele Balamuci si Balta-Negra, pentru ca s'ar depopnla cele doua parohii, de care tine cele cloudcatune si ea revarsfindu-se riul Ialomita ar intrerupe comunicatia Introaceste comune; si deci cererile locuitorilor an fost clasate la dosar.

Acum rose., avend in vedere suplica D-lui Stefan Greceanu, cam siexplicatinnile date comisiunei, ca adica comisiunea neounoseend situa-tia topografica a loealitatel si fiind indusa in erore de aratarile nedrepteale preotilor parohi, earl ingrijesc de aceste doua catune si cars din mo-tive numal de pur interes material s'ail opus la formarea nouei parohii.

Mal avend in vedere, ea dada se reverse riul Ialom4a (cum afirmaapreotil), apol eu atfit mai mult preotil din parohiile Grecii-de-jossunesti-Mari, nu pot da la timp si en inlesnire ingrijirile religiose lo-cuitorilor din catunele Balamucil si Balta-Negra;

Considerfind ca podul de peste Ialomita, care spuneafi preotii ca in-lesneste comunicarea intre parohil si aceste cicala catune, este forte de.parte, dupe. aratarile D-lui GrecOnu si prin urmare cu gret parohii dinGreci si Miesunesti, vor ingriji de locuitorii celor (lona catune.

Mai considerdnd ea aceste doila catune all o populatie de 152 con -tribuabili, cars fiind isolati de cele dout parohii se servesc de 1m:the onde preoi monahi de la M-rea Caldarusani, pentru casurl de inmor-mintari.

Considerend in fine ea dace, nu se va forma o nona parohie din celedoua catune, sehitul istoric nnmit Balamuci se va ruina cu desevirsire,ne fiind eine sa slujesca inteacea biserica si prin nrmare se. o mal in-grijasca.

Comisiunea, pe basa acestor noui temeluri si consideratiuni, este de-opinie si rOge, pe S-tul Sinod se. revie asupra votulul dat in sedinta sadin 5 Mail 1900 si se. aprobe a se forma o noua parohie din catunele

ai Dino-

www.dacoromanica.ro


Balamucii si Balta-Negra din judetul Ilfov, avend ca biserica parohialabiserica sehitului istoric Balamuci, fost metoc al desfiintatei monastiriSarindar din Bucuresti.

Aeesta fiind opinia comisiunel cu profund respect o supune la eunos-tinta S -tulul Sinod spre a decide cele ce va crede de cavil*.

Raportor: (ssQ t Nifon N Ploestenm(ss) t Gherasim al Romanalal.

I P. S. Mitropolit al Moldovel: Adi desfiintata mo-nastire. SA ne pronuntam asa cum este adeveratul lucru.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu. Se va rectifica in raport.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vot

conclusiunile raportulul cu rectificarea cerutA de I. P. S.Mitropolit al Moldovel. Cine este pentru, sa bine-voiascAa ridica mAna. S'a primit.

Ace lasi P. S. raportor citeste urmAtorul raport al aceleeaslcomisiunl, inreg la No. 389, relativ la suplica societateiCulturale «Viitorul) din Iasi.

Raft Prea Saqite Stapane,La comisiunea de petitiuni a S-tului Sinod s'a trimes suplica inreg

la No. 320 din 17 Octombre a. c., insotita de un exemplar de statuteale societatei culturale Viitorul" din Iasi, adresata S-tului Sinod deoomitetul acelel societati compus din D-1 Dr. D. G. Borolanu ea presedinte,Economu Gotha ca easier, Arhimandritul Teodosie, Arhimandritul Miron,Arhimandritul N. Muntanu, Economul Savin, Economul I. Mitescu si D4Vasile Oiaga ea membri; Tar Economul Gr. Florescu ca secretar, princare suplica r6g5. pe S-tul Sinod a lua sub aripile sale acesta soeietate,indemnand pe cler si popor sa contribuiasca cu ceva pentru prosperi-tatea acestei societati, care este infiintata spre binele sfinteI nOstre bi-serie folosul nemulni Romanese.

Comisiunea avend in vedere suplica comitetului acestei soeietatl, dincare transpire un mare respect si o deosebita deferents pentru S-tulSinod.

Mai, avend in vedere ea scopul societatei Viitorul" din Iasi' este:desvoltarea respandirea literature) teologice; si ca pentru ajungereaacestul frumos scop societatea va intrebuinta ca mijb5ce: Intruniri, con-ferinte publicatiuni.

Si considerand ca asemenea soeietati data vor fi incurajate, pot a-duce .foliose reale sfintei nostre biserici nemului Romanesc.

Si considerend ca societatea Viitorul" fiind condusa de niste personedemne de OM increderea si stima, merits Vita atentitmea S-tului Sinod.

Pe temeiul acestor eonsideratiuni comisiunea este de opinie ca S-tulSinod sa la act en multamire de infiintarea societatei Viitorul" dinIasi.

Raportor: (ss) t Nifon N Ploevtenu.(ss) f Gherasim al Romanulal.

si

Qi

1t

1i

www.dacoromanica.ro


Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S. Episcop al Romanului, Raportor, citeste ur-

matorul raport al aceleeasi comisiuni, 1nreg. la No. 390,relativ la suplica fostului preot Pavel Moraru:

Ina lt Prea Sfintite Stapano,

Fostul preot Pavel Morariu, scum stabilit in Ferma Laza, jude.01Vaslui, prin petitiunea adresata S-tulul Sinod, inreg. la No. 242 din22 Septembre a. c., primita la comisiunea de petitiunl, smerit si plecatvine si ()ere milostivirea S -tulnI Sinod sa bine-voiascl a numi o anchetaatat in locul nude a oficiat pre(4ia cat si nude se afil, muneindspre a's1 castiga palnea de tote ;Melo, si dug ancheta se va coavingede inocenta lul, smerit se rOgl a fi primit spre a slvIrsi cele preotestl.

comisiunea, avend in vedere ca S-tul Sinod a aprobat in sedinta din11 Mall a. c., conclusiunea raportului comisiunea de petitiunl, prin carese respinge pentru tot-d'auna cererea de gratiere si de readucere intrepta preociel a sus numitulul, respectuos opineza ca asupra cererellui sa se trecl la ordinea

Raportor: (ss) t Gherasim al Romano lat(ss) Nifon N. Plo We=

P. S. Episeop a RA =Venial: Me unesc cu conclu-siunile raportului, cu atat mal mult, ca chiar acti P. S. Arh.Nifon, raportorul comisiunea de petitiuni ne-a citit o cereretot de asemenea natura, a unor fostl preoti; asi adaugi nu-mai sa se observe in raport, ca preotul se recomanda aten-tiunei si blandetel ce caracterisa pe P. S. Episcop at Hu-silor ca la cerere sa i se dea vre un loc de cantaret.

P. S. Episcop al Hugilor: Ii daa loc de cantaret, darn'a cerut nisi ()data.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Pun la votconclusiunile raportului cu adaugirile facute de P. S. Episcopal Ramniculul. Cine este pentru, sa bine-volasca a ridicamans. S'a primit.

Acelasi P. S. raportor, citeste urmatorul raport, inreg. laNo. 391, relativ la petitiunea locuitorilor din catunul Hovita,jud. Mehedintl.

Inalt Prea Sanfite Stapane,

La comisiunea de petitiunl a S -tulul Sinod s'a primit adresa sub No.2833/900 inreg., la No. 311/900 a Sf. Episcopil a RamniculuI NoulSeverin, pre langl care inapolazl adresa Onor. Minister al Culteloral Instrnetiund Publice No. 4161 insotita de o anexlpetitiunea 10-Onitorilor din catunul Ilovi a jud. Mehedintl, prin care arata ca regu-

seta -(it,

fillet

qi

pi

f

www.dacoromanica.ro

DESBATIIRILE SF. SINOD 95

larea celor patru sate insirate pe valea rinlui Bahna prin munti in sus,in don6 parohii $i anume: Varciorova cu Ilovita si Bahna en Moisestie firesca, corespung.end situatiunei for topografice si on ce modificare enesus.tinuta, i ea cele aratate prin petitia locuitorilor din &Munn.' I10-vita Bunt ecoul dori*lor preotulni I. Boboidnu, parohul parohiei Bahna-Moisesti, care locuind in catunul Ilovita se teme a nu fi fortat A' semute in parohia sa Bahna -Moisesti.

Comisiunea, avend in vedere netemeinicia cererei locuitorilor, dove-dita prin lamuririle P. S. Episcop respectiv, respectuos opinOza a rema-nea parohiile Varciorova Ilovita si Bahna- Moisesti in starea actuala.

Raportor: (ss) f Gherasim al Romanultn.(ss) f Nifon N. Ploeft6na.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Acelas1 P. S. Raportor, citeste urmAtorul raport, inreg.

la No. 392, relativ la adresa Primariel comunel Carpenu,jud.

Malt Prea Sitn(ite Stapane,La comisiunea de pet4inni a S-lui Sinod s'a primit adresa sub

No. 1926/900 a Primariei comunel Carpenu, plasa Jiu de sus Dumbravajudift. Doljiu, inreg. la No. 3221900, care cere ca in acea comuna, pelane+, cele dou6 parohii existents sa se formeze si o a treia anumerapancestl, pentru euvintul ea comuna este forte intinsa, fiind alca-tuita din trei oatune si patru mahalale departe unele de altele, lucrecare ingreueza indeplinirea serviciilor religiose la biserica Carapancesti.

Comisiunea, spre a fi deplin luminata asupra cetera' din ac6stil a-dresa, respectuos opinka sa se trimita P. S. Episcop respectiv spre ada lamuririle necesare.

Raportor: (ss) t Gherasim al Romanulul(ss) Nifon N. Ploeftenu.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Acelasi P. S. Raportor, citeste urmatorul raport, Inreg.

la No. 393, al acelea.1 comisiunl, relativ la suplica locui-torilor catunului Jarostea.


La comisiunea de peti#unI a S-lui Sinod s'a primit adresa cu No.2860/900, inregistrata la No. 318/900, a 8-tel Episcopil a RamniculuiNoul Severin, prin care P. S. Episcop respectiv arata ca in catunulJarostea din parohia Verleni, jud. Valcea, situat in niste infundaturlde munti si locurT anevoiOse de strabatut, serviciile religiose se lade-plinesc eu multa greutate, pentru ea este prea indepartat de centralparohiei uncle locueste parohul, i pentru inlaturarea reclamatiilor, pro-pune sa se treca catunul Jarostea la parohia Oltenca-G lavile al careea

ca-

t

www.dacoromanica.ro


paroh este cu locuinta la o distan0 del /2 or'a, de in acest cAtun qi facerugtiminte a se aproba acOsta modificare.

Comisiunea, avend in vedere ca prin acesa modificare se inlesneateexacta indeplinire a serviciilor religiose din cgtunul Jaroqtea, respec-tuos opinOza sg se aprobe cererea facutti. de P. S. Episcop respectiv.

Raportor: (ss) f Gherasim al Romany, 1121:(ss) t Nifon N. Floe Oenu.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Ace last P. S. Raportor, citeste urmatorul raport al aceleasi

comisiuni, inreg. la No. 394, relativ la suplica locuitorilordin comunele Costesti si Petreni din Eparhia RAmnicului.

Ina lt Prea Santite atipane,

La comisiunea de petitiunI a S -tului Shied s'a primit adresa SfEpiscopil a Ramnicului Noul Severin sub No. 28351900 inreg. la No.313/900, prin care P. S. Episcop respectiv area eä la parohiile Cos-tegtil propriti i Petrenil din jud. lees, s'ail gout niqte schim-bar!, fie din erOre thrtipar sail din alts eau* prin care s'ati adus ma-rirea unei parohil in detrimentul alteea, lucru care educe greutate pa-rohului parohiei marl in indeplinirea serviciilor religiose, facend prinacOsta i pe locuitori sa sufere, ai propune egalarea celor dou6 parohilin modul urmator: In parohia Coste0I s'a intre catunele Varatici, Fere-gele, Gruptul pans la punctul unde se ineepe limita parohiell Petreni;Iar in parohia Petreni sa intre catunul Tigania, Petreni, Ciorobeqt160 locuitori din mahalaua Sectiturile pana, la limita parohiel Coste$1.

Comisiunea, avend in vedere ca prin acOstb: modificare nu se formOzho Ilona parohie, ci numal se inlesneqte exacta indeplinire a serviciilorreligiose, in amendou6 parohiile, respectuos opinOz'a sa se aprobe modi-ficarea cerut5, de P. S. Episcop respectiv.

Raportor: (ss) j- Gherasim al Romano le.(as) j Nifon N Ploeftenu.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Ace lasi P. S. Raportor, citeste urmAtorul raport al ace-

leasi comisiunl, inreg. la No. 395, relativ la suplica preo-tului Nicolae Oprisorenu.

In alt Prea Sfinfite Staptme,

La comisiunea de petitiuni a 5-tului Sinod s'ati primit petitiunea preotulni Nicolae OpriprOnu din comuna Orodelu, plasa CAmpul, judeolDo IP, inreg. la No. 276/900, prin care se plange el a fost qters dinstate, in urma sentintei cu No. 305195 pronuntata de Spiritualul Con -sistorih al Eparhiel RAmnieul Noul Severin pe motivul ca a refusat ina-intarea sa on paroh in comuna CalugArel, ceea ce el tagadnete, sus-

4

die

www.dacoromanica.ro


tinend ca a ffieut servieiI regulate in acea parohie, dovedeste ac6staprin certificatul Primaries Cilugareil ou No. 783/95.

Comisiunea, avend in vedere ca casul nu este de caterisire, respee-tuos opinezi a fi lasat la aprecierea P. S. Episcop respectiv.

Raportor: (ss) Gherasim al Romanulal.(ss) Nifon N. Ploeftena.

Se pun la vot conclusiunile raportulul §i se primesc.P. S. Episcop al RAmnkului, Raportor, citeste ur-

matorul raport al comisiunel pentru cercetarea socotelilorRevistel si Tipografiel, Inreg. la No. 345, relativ la costulornamentaret cartel de rugaciune, dedicata A. S. RegalePrincipelul Carol.

Inalt Prea &Mite Stapane,Comisiunea pentru luarea socotelilor tipografiel si ale Revistel S-lui

Sinod, observand raportul DirecOunel. Tipografiel inreg la No. 279 din12 a. o. asupra costului ornamentarei si legaturei carVei de ruggeIune,dedicata de S-tul Sinod Altetei Sale regale Principelul Carol, aratandoa lucrarea in total a costat lei 9056 bani 50, cheltuiV din venitutileordinare ale tipografiel pe exereitiul curent in basa ord. No. 27/900,opirieza cele ce urmezi:

I) A se aproba eheltala ficuta, Amaind ca sit se presinte aotelejustificative, pe care de alt-fel Comisiunea le-a controlat in Out de 17a. e. odati on gestinnea financiara pe 1900/1901.

II) A se obliga comitetul redactor al Revistel sa contribue din casaRevistel la costul lucrarel on lei 4528 bani 25, adiel pe jumatate, deore-ce ar fi impovarator, in imprejuririle de fati, pentru easa tipogra-fiel sa suporte singura costul intreg al luorirel, si apoi Revista fiindinstiti4ia S-lui Sinod ca si Tipografia, va fi un merit pentru ea a ficontribuit la des6virsirea unui ass. monument.

Acesta fiind resultatul cercetarilor comisiund, subscrisul on smereniesupune la deliberarea S-luI Sinod.

Raportor: (so) j Atbanasie al RiMniculut

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Acela0 P. S. Raportor, cite§te urmatorul raport al ace-

lea0 comisiunI, inreg, la No. 327, relativ la cererea socie-tatel CleruluI Roman oAjutoruli sectia Turnu Magurele.

malt Prea SaNite Stiipane,La comisiunea pentru luarea socotelilor Revistel i tipografiel s'a

trimes cererea societbleI Clerului Roman Ajutorul", seetiunea TurnuMagurele de a se darui bibliotecel aceiel soeietati cite un

Comisiunea,exemplar

din &Lille tiparite in tipografia cartilor bisericesti. in ve-dere el S-tul Sinod a hotarit deja ca imprimatele disponibile de la ti-

7

qi

tt

www.dacoromanica.ro

98 DESSATERILE SF. SINOD

pografia eartilor bisericeqti sa se trimitg pe la P. P. S. S. Chiriarhi,earl' sg le impartg unde trebuinta va cere, opinkg ea petitionarii sase adreseze la P. S. Chiriarh respectiv.

Adsta fiind opiniunea Comisiunel, cu respect o supune delibergrelS-lui Sinod.

Raportor: (se) f Athanasie al Rilmnicrilre.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Voiu sa taco Intrebare. Nici un P. S Chiriarh nu dispune de atateacarts, cate cereri se fac necontenit, asa ca, de unde dar sepot satisface tote cererile?

P. S. Episcop al RA mniculal: Respund cu smereniela intrebarea I. P. S. VOstre. Tot acest lucru se va puteadice in deosebi si de casa Tipografiei. Comisiunea insa pen-tru a preintimpina asemenea cereri, a opinat Inca, in o se-dinta din sesiunile trecute, ca cartile ce s'ar afla disponibilein depositul Tipografiei sa se pOta imparti in tarn, sa setrimita la P.P. S.S. Chiriarchi, ca P.P. S.S. Lor sa le dis-tribue unde vor gasi de cuviinta si unde va cere trebuinta.Acum data vor fi mai existand la P P. S S. Chiriarchi carpde acestea, nu ne indoim, ca P.P. S.S. Lor vor da cu maremultamire la eel ce vor cere; iar data nu vor mai exista,nu vor da si atunci Tipografia va fi scutita de asemeneacereri.

Acestea am avut a respunde la intrebarea I. P. S. Mi-tropolit Primat.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: In urma a-cestor esplicatiuni, pun la vot conclusiunile raportulul. Cineeste pentru, sa bine-voiasca a ridica mama. S'a primit.

Acelasi P. S. Raportor, citeste urmatorul raport al ace-leasi comisiuni, inreg. la No. 330, relativ la adresa P. S.Episcop al Ilusilor, prin care cere a se da un rand de cart'de ritual scOlei de cantareti din urbea Barlad.

malt Prea Santite Stapane,

La Comisiunea pentrn luarea socotelilor RevigteI gi Tipografiei s'atrimis adresa SAO Episcopil a Huqilor sub No. 1445, inreg. la No.244/900, prin care se mijloce0e a se dgrui de S-tul Sinod din Tipografiacartilor bisericegti un rind de cgrtT de ritual qi o cazanie prin Pro-toeria de Tutova qcOlei de cgntgreti din Birlad, neavend mijloce s, gile procure. Comisiunea in vederea neapgratel necesitati ce geOlele deeintgreti all de card de ritual qi in vederea mijlocirel fgeutg de P.

www.dacoromanica.ro


S. Episcop al Huqilor pentru ycOla de cantareti din urbea 13fir lad, opi-n6za a se satisface cererea de faVa.

Acesta fiind opiniunea Comisiuvel cu respect o supune deliberarelS-lui Sinod.

Raportor:: (ss) t Athanasie al Rionniculal:

P. S. Episcop al RAmnicului: S'ar !Area ca comi-siunea in casul de fatd a facut o favOre sc610 de cantaretidin Barlad. dar In realitate nu este ast-fel. Cele-l-alte ins-titutiuni au mijlOce spre cumpera cartile ce cer la St.Sinod a li se da gratuit, pe cand scOla din Barlad nu dis-pune de mijlOce; afara de acesta, S-tul ySinod in sesiuniletrecute a acordat la mat multe scoff de cantareti carp deritual, In interesul si solicitudinea ce are de a se formabun! cantareti si de a se respandi mestesugul cantarilor bi-sericesti, S-tul Sinod clic, a creclut de cuviinta sa satisfacaaceste cereri, daruind scOlelor respective cate un rand decarp de ritual. Acestea, au. fost consideratiunile pentru carecomisiunea a cerut sa, se satisfaca si cererea P. S. Episcopal Husilor pentru scOla de cantareti din Barlad.

P. 8. Arh. Nilon Ploestenu. Eram sa lad cuvintulInca de cand s'a citit raportul privitor la cererea SocietdteiClerului Roman «Ajutorul* sectia din Turnu-Magurele, sprea ruga pe S-tul Sinod cu URA' smerenia sa bine-volasca ada aceste! societati Ore-carl carti de cuprins moral, cart sevor gasi disponibile la Tipografia cartilor bisericesti. andam v6clut Insa ca prin conclusiunile raportulul se trimitecasul la Chiriarhul respectiv, o forMula comodd de a se trecepeste on -care cestiune, v6 marturisesc ca cu regret mi-ampus streja gurel; cad de si s'aii dat la Prea Santitii Chi-riarhl un numer Ere -care de carp aflate !n depositul Tipo-grafiel, totusl Prea Santitii Chiriarhi, doritori de a se res-pandi asemenea carp prin eparhii, distribuit demult, asa el actualmente numai au ce sa dea celor ce cer.Deci, trimiterea cererel societate! Ajutorul* la I. P. S. Chi-riarh respectiv este tot una cu a se clasa la dosar, fiind-caChiriarhia nu are de unde sa dea carp. S'ar fi cuvenit credca unel societati de preoti, ca societatea clerulu! roman«Ajutorul* din Turnu-Magurele sa i se dea 6re-care carpmorale spre edificarea preotilor cum se da unel societati decultura.

P. 8. Episcop al Hugilor: Nu societate, ci scOla decantareti, care se tine cu pantacusa.

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu. Ceea ce'i trebue noelstole de cantarep, nu sunt carp riluale si de cuprins moral,ci manuale de musica pe care sa cante; si cum Tipografianu are asemenea manuale, cad autorit cart le imprima laTipografie le si la; declar ca sunt contra conclusiunilor a-cestui raport si cer a se trimite cererea tot la P. S. Chiriarhrespectiv cum s'a trimis si cererea preotilor, ca ast-fel sanu ni se dica ca partinim pe unit si nedreptatim pe altil.

P. S. Episcop al Rgmnicului. P. S. Arh. Nifon Plo-estenu in dorinta de a sustine cererea sectiunet SocietatelClerului Roman «Ajutorub> din Turnu Magurele, crede caeste potrivit sa combata si sa se declare in contra opiniunetcomisiunet pentru luarea socotelilor Tipografiet, de a se sa-tisface cererea scOlei de cantarep din Bar lad. Votil respundeP. S. Sale ca nu pentru intaia data comisiunea procedezaast-fel fata cu cereri de asemenea natura.

Mai anal trecut sail acum dot ant ne-a venit o aseme-nea cerere de la societatea preotilor din Ploesti, care cereatot feint de carp de ritual si comisiunea atunci ca si acums'a credut indreptatita, fata cu o societate care dispune deOre-care mijlOce sa nu indeplinesch cererea; tact data vomtine sema de aceste cereri, atuncl mane, poimane nu vamat remane nimic in depositul Tipografiel. Inteleg acolounde este vorba de a se incuraja sail a se inlesni nistetinert ca sa invete randutala serviciului divin, sa. invete aciti pe carp bisericestl, cum se intimpla la scOlele de can-tareti; dar ca sa impartim not cu mana larga carp la tOtebibliotecile, care ne-ar face cerert din depositul Tipografiel,bine ar fi data am avea, dar trebue sa ne gandim si laexistenta acestet institutiune, cad data vom da ast di, vomda mane si anume, acolo unde nu este mare trebuinta, nuva mai remane nimic din acea Tipografie, si ya trebui sa,inchidem acesta institutiune. Eil cred, ca dorinta S -tuluiSinod este ca acesta institutiune sa prospere, sa -st marescadin ce in ce mijlOcele de activitate si de aceea, am cautatsa ingradim in cat-va avutul et.

Pentru aceste motive, rog pe S-tul Sinod a incuviintaconclusiunile raportului.

P. S. Episcop al Huqilor Find- ca acesta scOla, pentrucare se mijloceste a i se da cate-va carts bisericestt estein Eparhia mea, in orasul Barlad, am luat cuvintul pentru

www.dacoromanica.ro

DESBATERILE SF. S1NOD 101

a supune la cunostinta S-tului Sinod, ca acesta sc61a setine cu fOrte mare greutate. Mai tnainte i se da o mica sub-ventie din partea judetului; an i s'a taiat si nu avea cuce sa platesca pe cel clout profesori, nici nv avea localde scOla, n'avea nimic; asa ca am fost ett nevoit a face ocolecta in Senat, pe la unit pe la alp, ca sa pOta existaanul trecut. Pentru anul acesta s'a preveclut de consiliuljudetean, mai bine clis D-1 Prefect de atunci, la timp agasit un bun mijloc ca sa se cera de la Omeni Cate o micacontributie, asa ca s'ati mai facut 5-600 let si cu acestiasi cu ceea ce da comuna vre-o 400 lei face 1000 lei. Dinacestia trebue pentru local de scOla, pentru lemne si dedat ceva si profesorilor, bine inteles ca nu se pot cumparasi cartile necesare pentru practicarea serviciului divin, cetrebue sa se faca in scOla. De aceea, rog pe P. S. Nifon,sa nu se alarmeze contra acestei cereri si contra bunel vo-inte a comisiunei pentru a Inlesni acesta, ci sa se convingaca acestea sunt de mare necesitate pentru scOla de canta-rep. Rog de' asemenea y i pe S-tul Sinod sä primesca con-clusiunile raportului ca sa se pOta da aceste carp sae' decantaret.i.

P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu: N'am de ce sa me supar;numal am facut o constatare.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportului.Cine este pentru, sa bine-volasca a ridica mans.

S'a primitAcelasi P. S. Raportor, citeste urinatorul raport al ace-

leeasi comisiuni tnreg. la No. 328, relativ la cererea paro-hiel Starchiojdu din jud. Prahova.

In alt Prea &Mite Stapane,

La comisiunea pentru luarea socotelilor Revistei gi Tipografiel s'atrimis cererea parohiei sf. Treime din com. Star-Kiojd, jud. Prahovade a se d'arui de Sf. Sinod pentru biblioteca acelel parohil -duff reli-giose ea Bilblia de Buz6ii, Arhiologia biblic5, de Onciul, cartea psalmi-lor de acela0 autor, marturisirea ortodox5, ed4ia Sf. Sinod, tesele delicen0 ale licentiatilor in Theologie qi altele din Tipografia CarilorBisericegti. Comisiunea aved in vedere ca Sf. Sinod a hotarit deja caimprimatele disponibile de la Tipografia Carcilor bisericeqti sa se tri-mita pe la P. P. S. S. Chiriarhi. earl sa le imparts unde trebuinta vacare, opineza ca petitionarul paroh al numitei parohil Fla se adresezecu cererea sa P. S. Chiriarh respectiv.

si

www.dacoromanica.ro


Acosta fiind opininnea comisinnei, cu respect o supune deliberfirelSf. Sinod.

Raportor: (ss) t Athanasie al lamnicalui

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte:Eti voili votaconclusiunile raportului, dar v'e spun ca sunt in principiu cutotul contra acestui act de darnicie. Ar trebui acestia sin-gurl sa'si procure cartile de care aii necesitate, cad cu dar-nicia, care a aratat-o S-tul Sinod de la inceput, dad. vomcontinua tot ast-fel, ye asigur ca Tipografia va cadea indeficit.

P. S. Episcop al _Ra' mniculul. Din nou atrag atenti-unea S -tulul Sinod ca not am avut in vedere ca, p6te vorfi existand asemenea cart], cart scos din depositul Ti-pografiei inaintat chiriarhilor. De vor fi si de se vaface cereri, sa se dea; data nu vor fi S-tul Sinod nu vaexecuta pe nici un P. S. Chiriarh. Acesta insa va servi denorma pe viitor, ca sa mat curmam drOia unor asemeneacereri.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la votconclusiunile raportului. Cine este pentru, sa bine-volascaa ridica mana.

primit.Ace last P. S. Raportor citeste urmatorul raport, inreg.,

la No. 329, relativ la cererea parohiel Chiorcisme, judetulConstanta:

Ina lt Prea Sanfite Stapane,

La Comisiunea pentru luarea socotelilor Revistei si Tipografiei s'atrimis petitia epitropilor parohiel rurale Chiorcisme, corn. Taspnnar, jud.Constanta, prin care rOgfi a se dfirui de Stul Sinod pentru serviciulbisericel acelel parohii un rind de Minee din Tipografia Cartilor Bise-ricesti, neavend mijloce sti si le procure. Comisiunea, in vedere ca con-form legei elerulni se prevede in budgetul comunelor pentru parohiI osumfi din care treptat s'ar putea injgheba costul efirtilor cerute, opi-ned:6 a nu se admite cererea si a as trace la ordinea dileI.

Adsta fiind opininnea Comisiunel on respect o supune deliberfirelSinod.

Raportor: f Athanasie al Ramnica kg.

Se pun la vot conclusiunile raportului.S'ail primit.Ace lasi P. S. Raportor, citeste urmatorul raport al ace-

si s'afi

S'au

S-lul

s'ad

www.dacoromanica.ro


leeasi comisiuni, inreg. la No. 384, relativ la proiectul debudget al Revistel «Biserica Ortodoxa Romana), pe anulbudgetar 1901-1902.

_Malt Prea incite Staprine,

Comisiunea pentru luarea socotelilor Tipografiei si Revistel S-tululSinod, observand raportul Comitetulul redactor al revistel, inreg. la No.325 din 17 Octombrie a. c., pe Tanga care inainteza proectul de budgetpe exercitiul viitor 1901,1902 a constatat urmatOrele:

Comitetul redactor nu s'a conformat votului S-tului. Sinod din sedintade la 18 Octombrie 1899, ca adica la intocmirea proectulul de budgetsa la de norma veniturile realisate in un an precedent, adica de la 1Octombrie 1899 pans la 1 Octombrie 1900 si potrivit sumel ce ar re-sulta din aceste venituri, sa fixeze atat veniturile cat si cheltuelile peanul urmator;

Comitetul redactor cauta a se desvinui in raportul sat pentru neur-marea ordinulul in cestiune, insa justificarea sa nu e intemelata. Cacldin dou6 una, sail a realisat ore care venituri de la 1 Octombre 99-1Octombre 900 sat nu.

Mica a realisat, atuncl trebuia sa arate ce anume venituri a realisat,lar dad). n'a realisat, atunci trebuia sa aduca la cunostinta S-tului Sinodsituatia financiara cea nag a Revistel ca barbs* cu devotament pentrubunul mere al revistei sa indite S-tuluI Sinod mesurile ce se cuvin sa la.

Pentru aceste consideratiI comisiunea opineza:I. A se inapola budgetul revistel spre a se alcatui conform votului

S-tului Sinod si a se trimite ast-fel de urgentb.sS-tuluI Sinod spre apro-bare.

II. Pentru a se facilita echilibrarea budgetului revistel si in vedere canumOrul membrilor redactori este mal mare de cat cel prevNut in re-gula ment, Comisiunea opineza a se reduce prin budgetul anulul viitor1091,1902 remunerariul membrilor redactori la oath 200 lei lunar, si,

III. A se inscrie in proiectul de budget intre cheltueli, sums. de 4528lei 25/, jumatatea costuluI ornamentareI si legatulul cartel de ruga-aunt dedicata Altetei Sale Princepelul Carol, conform votului S-tululSinod din sedinta de la 20 Octombrie, ce urmeza a se varsa in casaTipografiel, precum si un fond de 3000 lei pentru a se acoperi juma-tatea costulul ce va necesita executarea votului S -tului Sinod din se-dinta de la 16 Octombrie a. c.

Acesta fiind resultatul cercetarilor comisiunel, subscrisnl cu smerenieit supune la deliberarea S-tului Sinod.

Raportor: (as) j- Athanasie al Ramniculal.

P. S. Arh.Niion Ploestena:Inalt Prea Santite Presedinte,dupa rnodesta mea parere ar fi trebuit ca comisiunea in-sarcinata cu cercetarea budgetulul Revistei S-tulul Sinod,nici sa pomensca in raportul seil \despre costul sail plataornamentatiunei canes de rugaciune, oferita de S-tul Sinod

pi

www.dacoromanica.ro


AlteteI Sale Princepelul Carol, necum sa respinga budgetulRevistei pentru a se prevedea in noul proect de budget ju-matate din suma costului cartel, si mai ales spre a se re-duce salariile Comitetului Redactor. Preyed ca o mare a-larm& se va face pe cestiunea acesta, data se va reducesalariile membrilor Redactorl, spre a se plati jumAtate dincostul cartel.

Malt mai bine ar fi ca asupra acestei cestiuni sa ne de-clara.m fn sedinta intima, si printr'un vot saii o incheere aS-tului Sinod sa descarcam Tipografia si Revista de aceasuma cheltuita cu invoirea S-tului Sinod, si suma sa fietrecula la cheltuell extra-ordinare; lar nu nominal in bud-getul si compturile tipografiei, cad data se da publicitatelasemenea lucruri delicate, se plerde din valOrea actului facutde S-tul Sinod,

A se refusa budgetul Revistel numai pentru ca comitetulRedactor nu a preveclut cutare sat. cutare suma in proectulde budget nu cred ca. ar fi bine, caci lasam revista fara bud-get, pentru cat-va timp din anul financiar viitor.

tim cu totil ca actuala sesiune a S-tului Sinod se vainchide LunI on Marti si deci comitetul Redactor nu vaavea timpul necesar pentru a face un alt proect de bud-get, care sä se voteze in actuala sesiune de Om* ci varemane tocmai la Mal, cand se va deschide S-tul Sinod insesiune de primavara; prin urmare doue lunl Revista vamerge cu vechiul budget, care lucru e anormal pentru obuns administratie.

In privinta membrilor Redactorl, iarasi nu sunt de pareresa, li se reduca salariile. Ce s'a facut in trecut nu mai tre-bue amintit, duca-se trecutul intr'a lui vecie.

Dad. numit dap& vremurl 5 membri redactors inloc de 3, apol l-a consfiintit rand pe rand t6te comisiunileinsarcinate de S-tul Sinod cu luarea socotelilor tipografielsi ale Revistel.

A se reduce salariile comitetulul redactor tocmai in mo-mentul cand se impune cases revistet a plati jumatate dincostul cartel de rugaclune este prea batator la ochi, si amnemultami si pe membri redactorl.

Sunt de parere, dar ca S-tul Sinod sa respinga conclu-siunile raportului Comisiunii pentru cercetarea socotelilorTipografiei si ale Revistel S-lul Sinod, si sa aprobe pro-

s'al

www.dacoromanica.ro


ectul de budget al revistel pe viitorul an financiar asa cuma fost intocmit de comitetul redactor al revistel 4BisericaOrtodoxa Romana, spre a nu se lasa revista fait budget.

Acesta am avut de dis cu privire la raportul comisiunelpentru luarea socotelilor tipografiei si ale revistel «BisericaOrtodoxa RomanA».

P. S. Episcop al Hug' lor: Am luat cuvintul pentrua respunde la tote punctele atinse de P. S. Arh. NifonPloestenu. Consideratiunile aduse de P. S. Sa, ca prin mult1vorba ce se face asupra cartel, pe care S-tul Sinod a pre-sentat-o A. S. Regale Principe lul Carol s'ar miesora va-lOrea lucrulul, et dic ca, nu se micsoreza valOrea lucrulul,fiind-ca aceste doue institutiunl, si a tipografiel si a revis-tei, sunt ale S-lui Sinod, si S-tul Sinod din institutiunilesale a luat si a facut ceea ce a trebuit sa fac5., din parteabisericel. Prin urmare de ce s'ar gasi jicnitor Ore-cum lucrulacesta, cand nu s'a jicnit nimenea? Nol am luat de la in-stitutiunile S-lui Sinod si am intimpinat cheltuelile sale.

Rog dar -pe P, S. Arh. Nifon sgi la lucrul asa cum este,pentru ca aceste doue institutiuni sunt ale S-lui Sinod siveniturile for se intrebuinteza de S-tul.Sinod in scopuri bunecum si in interesul bisericel.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Rog pe P.S. Raportor a ne da o lamurire. Conclusiunile raportululsunt pentru a se inapoia budgetul?

P. S. Episcop al RAmnicului. Conclusiunile rapor-tulul sunt urmatOrele: I). A se inapola acest proect de budgetspre a se intocmi din not, luandu -se de norma veniturilerealisate in cursul anulul precedent. II) A trece in noulproect de budget ca salaril Cate 200 lei, in vederea sca-dereI simtitOre a fondulul Revistel. Bine inteles, ca acestanu va fi ceva definitiv, ci cand fondul va ajunge intr'ostare mai prospers, li se vor trece din not remunerariileactuale; III) A trece in noul proect de budget al revistelsumele necesare pentru aducerea la indeplinire a votululS.lui Sinod din sedinta de la 16 a. c. si din sedinta deasta-di relativ la cartile de ruggcluni pentru micil Principl.

I. P. S. glitropolit Primat, Presedinte: Budgetuleste presentat?

P. S. Episcop al RAmnicului: Da, dar nu e intocmitin conditiunile -cerute de S -tui Sinod.

www.dacoromanica.ro


J.13. S. Mitropolit Prirnat, Presedinte: In urma la-muriret care De-4 dat, eu v'asi ruga ca sa lasati budgetulpresentat de comitetul redactor al revistel pang la bud-getul viitor.

Daca inapoiati budgetul nu va fi timpul necesar de a sereface si a se presenta din noli, avendu-se to vedere capeste vre-o 2-3 Vile se inchide sesiunea S-lul Sinod, siatunci cum remane cu budgetul revistel? Ramane institu-tiunea fara budget.

P. S. Episcop al Radnnicalui. Trebue sa constat dela inceput ca S-tul Sinod spre lauda sa cu acelasi interescu care a discutat alle cestiuni privitOre la interesele mo-rale ale bisericei si aselemintelor el, cu acelasi interes, cuaceeasi solicitudine vegheza si asupra intereselor materialeale institutiunilor pendinte de el, institutiuni cars sunt: Ti-pografia si Revista (Biserica Ortodoxa Romana)

Ina It Prea Santite 'Stapane si Prea Santiti parinti, este odatorie de inalta prevedere ce se impune acestul Sf. Corp,data e vorba sa aiba grija de bunul mers al institutiuni-lor pendinte de el; si aci trebue sa'mi exprim parerea meade WI ca lipseste Presedintele Comitetului Redactor dintrenoi. Este inc'o data Vic, o datorie de prevedere pentru noi,ca sa luam din timp mesurile cuvenite pentru bunul mersal acestor institutiuni. In adever, in sesiunea trecuta, candam avut om5re a presenta S-tului Sinod raportul asupra ges-tiunel financiare a revistel, am aratat ca soldu de la 1 A-prilie 1900, era cu 4-5000 lel mai mic de cat soldu dela 1 Aprilie 1899. i acum, cand ne-am aruncat ochii inbudget, stip ce numerar am veVut ? 1000 de lei.

Apoi, pentru tntimpinarea cheltuelilor revistel, si nu suntmici aceste cheltueli, sunt cheltuelile imprimarei Revistei,cheltuelile de redactare, espeditiune, si altele. i cand ainumal 1000 de lel, atunci me ertati a spune. ca. situatiunearevistel este mai mutt de cat precara.

In raportul cu care Comitetul Redactor Inainteza proec-tul de budget, si care raport, cu parere de rea constat, cani s'a inaintat tocmai la 17 Octombre, cand noi ne-am in-trunit la 12, si trebula ca atunci sa se inainteze, ca sa sepOta lua cunostinta de dInsul, cum s'a inaintat raportulDirectiunei Tipografiei, las a mai aclaoga si lipsa de acuma PresedinteluT Comitetulul Redactor dintre not, remane

www.dacoromanica.ro


ca sa dica fie-care ce va crede, dar dupa mine era de da-toria P. S. Sale, ca representant al Comitetului revisteiaici sa fie de fata si sa ne arate care este situatia reala aRevistel. Prea Santia Sa s'a dus, Ne remane not* si canddic acesta, odic cu tOta sinceritatea si in deplina consti-inta despre datoria ce mi se impune mie ca pastor biseri-cesc, a avea grija pentru bunul mers al trebilor Bisericei,ne remane dic, datoria de a pone bariera until reu ce a-meninta a deveni din ce in ce mai mare.

Anul acesta, soldul este cu 5-6000 lei mai mic de catera la Octombre trecut, fara sa, mai spunem ca nu s'a pia-tit pe 4-5 luni costul imprimatului Revistei, ceea ce sevede din raportul cu care Directiunea Tipografiei ne inain-teza proectul de budget al ei, calculati deci Inca 4-5000lei datoria catre casa Tipografiei, si veti vedea atunci casoldul Revistel e cu mult mai mic. Deosebit de acesta, nuni se spune ce s'a Inca sat pe acest an. Apoi pe ce bassmergem noi? Cum putem sa ne dam parerea asupra unuibudget alcatuit asa in vint? Mai mult de cat atat, In rapor-tul cu care se Inainteza S-tului Sinod proectul de budgetal Revistei, Comitetul redactor califica de nelogica si nepractica mesura luata de S-tul Sinod, ca pe viitor sa se in-tocmesca proectul de budget pentru un an Ore-care luan-du-se de norma veniturile Revistei din anul precedent. Dincontra eu cred, ca acesta este mesura cea mai practica, simai logica, pentru ea numai din o premisa justa putemtrage o conclusiune justa. Daca am realisat In cursul anu-lui trecut 100,000 lei apoi atunci vom putea pe acesta bazaevalua si veniturile si cheltuelile anului viitor; alt-fel situ-tia financiara a Revistei se va incurca.

Ve rog sa credeti, ca nu suntem animati de cat de do-rinta bunului mers al acestei institutiuni. Asa s'a facut altsdata si la casa Tipografiei, cand am vedut si ne-am con-vins ca nu merg bine lucrurile, am adus leacu trebuitor siacum veti vedea din proectul de budget al Tipografiei, caacesta institutiune merge destul de bine. Iar cand nu vamerge bine, tot asa vom proceda, data vom mai aveaonbre a face parte din acesta comisiune, vom face eco-nomil, vom reduce salariile functionarilor si ale lucratorilorca sa ajungem ast-fel a putea compta pe un escedent lavenituri, din care Incetul cu incetul acesta institutie sa pOta.

www.dacoromanica.ro

108 DESBATBRILE SF. SYNOD

avea un fond pentru trebuintele eventuale ale bisericel, cuma fost anul acesta. n'a fost bine ca acesta institutiunea dispus de mijlOce pentru a se intimpina cheltuelile ce anecesitat cartea de rug5.ciune daruita Altetel Sale RegalePrincipelul Carol ? Etir cred ca a fost bine, de Ore-ce taraintrega a luat act cu mare multamire pentru acest act se-virsit de S-tul Sinod. De ce ar trebui sa ne ascundem not.dupe deget, cand jurnalele ail respandit stirea ca pentruacesta s'ar fi cheltuit 70000 lei? De ce sa nu spunem lucru-rile cum sunt, si sa voim a rii se atribui merite ce nu le-arn avea ! Iata consileratiunile din care comisiunea pentruluarea socotelilor Tipografiel si Revistel a ajuns la conclu-siunea de a se inapota proectul de budget al Revistel, side aceea rog pe S-tul Sinod, in solicitudinea ce are, ca siRevista sa prospere ca si Tipografia in present, sa bine-votasca a aproba acesta conclusie. Ce priveste temerea I. P.Santiel VOstre, ca ce va face Revista fara budget, respundcu smerenie urmatOrele: Avem precedente cand si Tipografiaa mers cu budgetul anulul trecut si cand s'a intrunit St.Sinod a luat in cercetare proectul de budget noir intocmit,l'a modificat si aprobat si apoi Tipografia a mers cu acelbudget. Acum ce se pOte face? Sa admit ca nu are sa sepOta reveni asupra budgetulul acum, desi este de datoriaComitetulul Redactor sa pOta, ca de aceea este platit, saaiba tOta grija pentru bunul mers al Revistel, deli suntInca multe de his in privinta Revistel, dar not cautam pa-cea si urmam pe ea, si de aceea lasam acum acest lucru,OiC insa ca mane chiar pOte sa se intrunesca Comitetul re-dactor sa intocmesch proectul de budget al Revistel, con-form vederilor emise de comisiune si sa ni'l inainteze pen-tru ca pe luni S-tul Sinod sal is in considerare sI salaprobe.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Daca nueste aci P. S. Director?

P. S. Episcop al RA mnicului. Dar ce ne priveste penot acesta dory Sf. Evanghelie nu lice: Pastorul celbun ist pune sufletul pentru ol, si numal naimitul lass oilesi fuge.

I. P. S. Mitropolit al Moldovel: a cerut concediii.P. S. Episcop al RAmnicului: Dar I. P. S. VOstra,

cum veniti aci si luati parte la lucrarile S-tului Sinod si

Au

www.dacoromanica.ro


ye interesati de tote? Asa trebue sa facem si nol toti cel-l-alti. Apol data vom cere toti concediti, tine va mai lucrain S-tul Sinod?

Eu cred de datoria nOstra cand ne intrunim aci, ca pelanga multamirea sufietesca ce trebue sa avem de a nerevedea si a fi impreuna sa ne cousultam impreuna inDuhul Wel si al dragostei, pentru bunul mers al Bisericei,dandu-ne fie-care opiniunea duph puterile nOstre; cu uncuvint sa ne facem datoria, acesta vorba am invetat'o de laI. P. S. Mitropolit al Moldovei, pe care la on -ce ocasiuneiml aduc aminte de ea cu cuvintul si cu fapta; deci, sä nefacem datoria; de acesta povata me vola tine cat voitiVoiti fi cel dintal cand va fi vorba a'mi face datoria, sicel din urma cand va fi vorba de interesele mele perso-nale. 'MA cuvintele pentru care ye rog a aproba conclu-nile raportulul.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Am ascultat cu deosebitaatentiune esplicatiunile date de P. S. Episcop al Ramnicululin calitate de Raportor al comisiunel pentru cercetarea so-cotelilor Tipografiel si ale Revistel S-tulul Sinod.

Tocmai esplicatiunile P. S Sale militeza in favOrea celorsustinute de mine. P. S. Sa ne-a spuS ca situatia easelRevistei este forte precara; ca, nu are de cat 1000 lel incasa ; ca soldul case! in timpul de fata este mai mic decat eel din anul trecut; ca data nu s'ar lua mesuri, ar a-junge Revista In slue de faliment si in fine ca a venitmomentul de a se infrana cheltuelile, pentru ca_sa se pitaechilibra budgetul Revistel «Biserica Ortodoxa Romana».

Respectiv de cele dise de P. S. Episcop al Ramniculuiasi voi sa fac o respectuOsa intrebare: Data situatia case!Revistel este asa de precara, pentru ce i se mai impunesa platesca jumetate din costul ornamentatiunel cartel derugaclune?

P. S. Episcop al Argesului: Aceea este votata.P. S. Arh. Nifo.n Ploeqtenu: Nu sunt contra ideei ca

Revista sa nu contribue impreuna cu Tipografia la aseme-nea acte frumOse; dar a se inapoia budgetul Revistel pen-tru ca sa prevail& in noul proect de budget suma de 4500lei, jumatate din costul cartel de rugaciune, si ca pentru ase acoperi acesta suma sa se faca reductiune In apunta-mentele membrilor comitetulul redactor, declar chi sunt con-

trdi.

www.dacoromanica.ro


tra, pe de o parte fiind-ca Revista are fondul sell de reservade 34000 lei in efecte, despre care nu ne-a spus nimicP. S. Raportor; tar pe de alta ca se va face mare sgomotpe cestiunea de care nu trebuta a se vorbi absolut nimic.TOM lumea a credut, ca costul ornamentatiunei cartel s'aplatit de membrii S-tului Sinod; chiar pe mine m'a intrebatcate cine-va dad. a contribuit fie-care. Acum insa cand seva vedea cum stab lucrurile, ce se va slice? Las la apre-cierea S-tulul Sinod sa judece.

De aceea, eil sunt de parere sa nu se faca sgomot peacesta cestiune, si chiar data voiti sa se scOta din desba-teri cele vorbite pe acesta tema, spre a nu se publica.

P. S. Episcop al Husilor: Mal mult de cat s'a facutnu se va mai face.

P. S. Arh. Nilon Ploestenu: Rog dar respectuos Incao iata pe S-tul Sinod, sa bine-voiasca a respinge conclusiileraportului comisiunei pentru cercetarea budgetului Tipogra-fiei si al Revistei, si a aproba budgetul asa cum a fost al-catuit de comitetul Redactor, ca sa nu se liva ca respingembudgetul pentru a'l impune not sarcini.

P. S. Episcop al lia,mnicului. I. P. S. Presedinte. Amexpus in deajuns vederile mele personale si ale comisiunelin acesta privinta. Cestiunea este insemnata, si ca sa sestie vointa hotarita a S-tului Sinod, as propune, si rog peP.P. S.S. Membri, ca sa se unesca cu propunerea mea, sacerem votul cu bile, ca sa se stie cine este pentru. a se res-pecta votul S-tului Sinod de catre comitetul Redactor, sia nu se institui ca un stat in stat. Al doilea, ca sa se stiecine este pentru a se face economic la Revista, si a se in-lesni echilibrarea budgetului, prin urmare a se face Ore -cartreduceri si in remunerariile membrilor redactort, pentru untimp; car cand se va ajunge la o stare mat prospera se vareveni la salariile actuale, si ca sa se stie in fine cine estepentru a se inscrie in budgetul Revistel la cheltueli sumelece necesita executarea votului S-tului Sinod din sedinta dela 16 a. c , si in sedinta de acli, privitOre la cartile de ru-gaciune pentru Principe.

Acum, cine va fi pentru, va pune bila alba la urna alba,cine va fi contra, va pune bila alba la urna negra, si notne vom supune acestui vot. Dar cred, ea nu trebue sa datiindarat, si sa nu me tern de nici un fel de alarmare, cadnu am de cine me teme, de cat de Dumneleti.

www.dacoromanica.ro


De aceea, pentru casul de fatk nol rugam pe S-tul Sinod,ca prin vot, sa se rostesd, asupra conclusiunilor raportului.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Eu reviii laparerea mea, ca sä se prirriesca budgetul Revistel pentruanul viitor, asa cum este facut, pentru a nu se intimplaconfusiune; iar pentru anul cel-l-alt, se va pune in vedereaComitetulul Re 'actor al Revistel, ca st, se conforme dorinteiS-tului Sinod. Rana atunci, sunt de parere ca sä se pri-mesca budgetul asa cum este presentat de Comitetul Re-vistel.

P. S. Episcop al Husilor. Ar fi o cedare sail o decli-nare a dreptulul si a autoritatel ce are S-tul Sinod asupraRevistel.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pentru aevita o confusiune, nu este nici o declinare a dreptului siautoritAtei ce are S-tul Sinod asupra Revistei.

P. S. Episcop al Husilor: Eu cred ca este o declinarea autoritatel S-tulul Sinod, de Ore-ce Comitetul Revistei tre-hula sä tina, sema de votul dat de S-tul Sinod in anul trecut,si Comitetul Redactor nu a tinut sena de acest vot.

Se pune la vot propunerea. de a se face votul cu bilesi se primeste.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatulvotulul este:

Votanti 12. Bile albe pentru 8. Bile negre contra 4.S-tul Sinod a primit conclusiunile raportului :P. S Episcop al Ramniculul, raportor. DA citire

urmatorului raport al comisiunei pentru luarea socotelilorTipografiei si Revistel, inreg. la No. 398, relativ la budge-tul Tipografiei.

lnalt Prea Stintite Stapa'ne,

Comisiunea pentru luarea socotelelor Tipografiei si ale Revistei Sf.Sinod observand raportul inregistrat la No. 280 din 12 a. e. pe laugh'care Direqia Tipografiei Bisericesti inaint6za proectn1 de bud-get al tipografid pe exereitiul viitor 1901/902, cercetand acest proectde budget a constat nrmatorele:

Evaluarile veniturilor s'at facnt dupa suma veniturilor realisate dela 1 Octombre 1899-1 Octombre 1900, fara a socoti si soldul de laaceste date, ci nnmai veniturile ce s'an incasat in acest interval.

Suma totals a veniturilor propus5, pe viitorul exercitiu 1901/902 estede lei 119,555 bani 81, cuprin4endu-se aid si soldul de la 1 Octombre1900 care este de Id 50.105, bani 81. Pe cand in intervalul de la

Carilor-pi

www.dacoromanica.ro

112 DESBATERI LE SF. SINOD

1 Oct. 1899 pang la 1 Oct. 1900 veniturile realisate impreunk cu sol-dul de la 1 Oct. 1899 sunt in suma de lei 133.213 33/. In pro-ectul de budget pe exercitiul viitor suma veniturilor de res lisat estedeci on lei 13657 bani 52 mai mica de cat sums veniturilor realisatede la 1 Oct, 1899-1 Oct. 1900.

Acest calcul in minus se impunea, data find actuala criza Diree-tia tipografiei a dovedit qi de asta-data o prevedere vrednica de laudsin alcatuirea budgetulul ce priveqte veniturile.

Tree acum la cheltuell.Sum& totals a cheltuelilor propose pe viitorul exercitit este de lei

94.080 pe cand cheltuelile aprobate pe exercitiul curent sunt de let103.136 balsa 50, aqa dar gi cheltuelile sunt calculate in minus en lei9.056 haul 50.

Proectul de budget al tipografiel pe exercitiul 1901/902 se presintadeci bine echilibrat.

Pentru aceste consideratiuni Comisiunea opineaza a se aproba pro-ectul de budget al tipografiei pe exercitiul 1901/902 Cu modificarea:

1). A se inscrie la venituri suma de lel 4528 bani 25 costul pejumatate al lucrarel despre care trateza raportul Directiunel tipografieiinreg. la No. 279/900, suma ce urmeza a fi varsata in casa tipografielde catre Comitetul redactor al revistei in cursul esereitiului 1901-1902.

2). A se mai adauga la cheltueli suma de 3.000 pentru acoperireacheltuelilor ce se vor efectna in urma votulut Sf. Sinod din aedintade la 16 Oct. a. c.

Cu aceste modificari proectul de budget pe 1901-1902 insumAza lavenituri lei 124.084 bani 6, tar la cheltuell 97080. El se inchee deciCu un excedent de lei 27004 haul 06.

Acesta find resultatul cercetarilor comisiunel, subscrisul cu smerenieit supun la deliberarea Sf. Sinod. inapoind i proectul de budget dincare o copie se va trimite Directiei Tipografiet.

Raportor: (ss) Athanasie al Rainnicalrzi

I. P. S. Mitropolit Frimat, Presedinte: Cum vedeti,Prea Santiti, budgetul Tipografiei pentru anul viitor, estein mai putin la cheltueli de cat la venituri cu 27000 lei.

P. S. Episcop al Ramnicului. Are un excedent de27000 let.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Este binealcatuit.


P. S. Arh. Pien Pitesterm: malt Prea Santite. Inuna din sedintele trecute, i anume In sedinta de la 18ale acestei luni, S-tul Sinod s'a ocupat de mijlocele, cums'ar putea gasi o tale mai priinciOsa pentru ca sa se Ileao educatiune religiOsa morals mai ingrijita.

ci

www.dacoromanica.ro

DESBATEBILE SF. S1NOD 113

Dati-mi voe sd. comunic S-lui Sinod o propunere in sen-sul discutiunilor urmate care propunere este iscalita. sisustinuta de mai multi Prea Santiti membri.

ta propunerea:

PROPUNEREAvem onOre a propune ca Sf. Sinod, prin biroul sets, se intervie pe

fangs Onor. Minister al Cultelor si Instr. Pub lice:1) A pine oblig4iune profesorilor de religiune, de la scolile seoun-

dare, sa dea elevilor din scOla respective in fie-care Dumunie si S6r-batore, -sfaturi religi6se morale, trebuinclOse crestinulni pentru viatapractice; apol sa merga, cu elevii la bisericii, spre a asculta sfinta li-turgie.

2) Sa oblige a merge la biserica in Duminici si serbatori nu numalpe invetatoriI si elevii din scOlele primare rurale ca pane acum, ci sipe institutors, institut6re si elevii din seOlele primare urbane.

3) In acord cu art. 18 din legea Clerului, Ministerul sä (lea ordindirigintilor de seal primare rurale si urbane ca o data pe septaman'asa puns la disposiVunea preotulul in a carui enorie se afla scOla, undepreotul sa dea elevilor sfaturi despre datoriile for religiose morale, incare timp dirigintele sa la cuvenitele m6surI pentru presenta tuturor,elevilor de religiune ortodoxa si tinerea ordinel.

Tote aceste dispositiunl se vor aplica si in scOlele de invefamintprivat.

Prea Chiriarhil respectivi vor da ordinile cuvenite preotilorindata ce Inalt Prea Santitul Presedinte al Sf. Sinod '1 va pune incunostinta despre masurile luate de Onor. Minister in cause.

(ss) Silvestri al HaOlor(ss) t Athanasie al 7?Amnicalui(ss) t Pimen Pitestena

Acesta propunere, std. in legatura cu hotarirea luatd insedinta de la 18 trecut, spre a se aduce inaintea S-lui Si-nod, pentru a lua cuvenitele mesuri.

P. S. Nifon Ploestenu malt Prea Sdntite Presedinte.Propunerea ce s'a citit de Prea Santitul Pimen Pitestenu,luata din punctul de vedere moral religios, si mai ales dinpunctul de vedere al solicitudinel si supravegherel ce tre-bue sa alba S-tul Sinod asupra invetdmintului religios mo-ral, ce se preda In scOlele statulul, este buns si la timpvenitd; luatd insd din punctul de vedere al cuprinsului el,eU o gdsesc nepracticd, si lath pentru ce:

PrintrInsa se pune indatorire profesorilor de religie decursul secundar cum si institutorilor si institutOrelor ca In

8

Sa144iI

f

www.dacoromanica.ro


jilele de Duminici si serbatorl, sa merga cu elevil la bi-serica spre a asista la serviciul divin, iar dupa esirea dela biserica conduca la scOla unde sa le faca confe-rinte morale.

Sa'mi dati voe sa o spun ca acesta mesura Jau se pOterealisa, din causa mai multor incoveniente.

Se stie ca elevil din scOlele secundare au o programafOrte tncarcata, si sunt fOrte mutt ocupati in tot cursul sep-tamanei cu multimea lectiunilor; singura di care le mairemane, ca sa se mai potai recrea, este Duminica si serba-tOrea. Prin acesta sa nu se tntelega, ca sunt contra ideeide a merge elevii la biserica, cats elevii interns deja suntconclusi de pedagogi la biserica, iar cel extern' in mareparte de parinp, data acestia sunt evlaviosi.

Prea Santitil Membri propunatorl au uitat se vede, caprofesorul de religie este preot, si ca potrivit art. 5 din le-gea clerului mirean la fiecare parohie trebue sa fie un sin-gur paroh si ca atare el nu !Ate parasi sub nici un mo-tiv biserica sa. Cum se va putea duce preotul profesor cuelevil la biserica cea mal apropiata de scold? Dar 'Ate yetidice, ca profesorul de religie sa fie numal profesor; binear fi, dar mi se pare ca Prea Santitii Membri propunatoricand au fost profesori au mai avut si alte ocupatiuni, a-fara de profesorat si acum este usor a pune altora sarcinipe care Prea Santiile for nu le-ati purtat. Mara de acestaprin acesta propunere se pune obligatiune profesorului dereligie de a da elevilor staturi morale dupa esirea din bi-serica, ca si cum el to cele-l-alte Ore de peste septamana,cand are cursuri la scold, nu s'ar ocupa cu sfaturl morale,ci ar face cu totul alt -ceva. Acesta am lis pentru scOlelesecundare. Cat pentru so:Stele primare, deja este articol ca-tegoric in legea pentru invetamintul primar (yell art. 29),ca invetatorii sa se duca. cu elevii In tote Duminicile siserbatorile la biserici, spre a asista la serviciul divin si aforma corul bisericesc cu elevil la biserica.

P. S. Episcop al Huqilor. In regulament nu este.P. P. Arh. Nifon Ploestenu: Este in legea pentru in-

vetamintul primar articolul 29.P. S. Episcop al Busilor. Dar pentru cel urban nu.P. S. Arh. Nilon Ploestenu: Sa ne inchipuim ca co-

pill dintr'o scOla primara urbana cu 4 clase, avend fie-care

sal

www.dacoromanica.ro


class cate 80 elevi (cap se primesc conform legei tntr'oclass) adica 320 de copii s'ar duce la biserica cea de langasc61a, n'ar umplea 6re acea biserica? Si n'ar face sgomotde s'ar nemultumi enoriasii? Vine numal cate un pensio-nat particular la cate o biserica si ample biserica, in catlumea cea-l-alts, care vine sa asculte slujba, 1ncepe a re-prosa preoplor, ca at transformat biserica in capela de ins-titut, cum mi s'a intimplat chiar mie and eram preot labiserica Alba din calea Victoria

Inchipuiti-ve ce ar fi, data elevil din cele 7 clase licealede la Sf. Sava s'ar duce top la aceeasi biserica?

P. S. Episcop al IluVlor. Sa inchidem atunci usilebisericei pentru scolari.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: lata cate inconvenientene presinta acesta propunere, pe care am numit-o neprac-tica. Se duceati elevii de la Seminarul Nifon la bisericaSf. Spiridon nott, si se stie ca acea biserica este Rate In-capetOre, si umpleatt biserica, fara sa mai pOta, avea loc e-noriasii, mat ales la serbatorl marl; ei bine unde vor in-incapea atatea copil to bisericutile care le avem.

P. S. Episcop al Husi lor: Eu eram director atunci,nu vorbiti de acesta.

P. S Arh. Nifon Ploestenu: Vorbesc de seminarulNifon, la care nu ati fost director.

P. S. Episcop al Husilor. i seminarul Statului a fostla biserica Sf. Spiridon si nu s'a stramutat fiind-ca nu in-capeau enoriasil, ci fiind-ca se pretindea ca nu are tinematura.

P. S. Arh. Ni/on Ploestenu: Fiind-ca pentru elevildin sc6lele rurale este articol in lege, este bine ca S-tulSinod prin biroul sett, sa se adreseze Ministerului ca saaplice art. 29 din legea invetamintului primar; dar sal pro-punem guvernulul mesuri cart nu se pot realisa, si cartsunt preveclute deja in lege, cred ca nu ar fi bine, caci pro-punerea fe'mane litera mOrta.

P. S. Episcop al Husilor: Nu am clis pentru sc6lelerurale; am is ca sa se urmeze pentru scOlele urbane casi pentru cele rurale.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Daca sunt Intrerupt me-red trebue sa tac, ca sa nu supar pe mult respectatul metiprofesor si director de ocliniOra, P. S. Episcop al Husilor.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Htzsilor. Si ea am lost preocupatde idei de felul acesta pe care le-a expus P. S. Ploestenu.

Ve aducetl aminte, ca in sedinta de alaltaeri, si et. merevoltam Ore cum, cand Prea Sfintitii spuneati ca sa se facalucrul acesta, ca profesorii sa se duca cu baetil la bise-rica si allele.

Dar in sfirsit, in cele din urma, am convenit si eti laacesta. ye marturisesc o impresiune ce am avut anul a-cesta in Bucurestl. Mergeam la un serviciu pe calea Vic-toriel, mi se pare ca la biserica Sf. Vasile inteo Duminica,si pe cand me duceam, la 7'/2-8, ved si un card de fetede la niste scOle, mergeati la plimbare la sosea.

and am exit din biserica pe la 11 ore, ele se intor-ceail, si am avut curiositatea sa Intreb unde afi fost fetele;mi s'a respuns ca au fost la plimbare. Apol astagi este chide serbatOre, nu le ducetl la biserica? S'au dus sa la aer,a fost respunsul. Daca tinem Ore-cum directiunea acesta ineducatiunea finerimei, apoi unde avem sa ajungem?

Pentru acesta si pentru alte matte considerente, am ve-nit la ideea ca sä me unesc cu parerile prea Sfintitilor,si am gasit ca acesta propunere este bunk in felul cum amredactat-o, pentru ca sa miscam lucrul. Nu se va puteaaplica pentru un moment in intregul seu, dar se va faceinceput, si are sa se la mesuri pentru ca profesoril de re-ligiune sa se ocupe mai mutt Ore-cum, si sa nu alba altaocupatiune, de cat acesta, sa ingrijesca de educatiunea

Acesta este si ca un fel de idee ce o dam d-luiMinistru al Cultelor, ca sa prevadd in regulamentul viitorsi mi se pare tocmai acum 'se face regulamentul si sa seprevada felul cum ar putea sa se aduca la tndeplinire do-rinta nOstra. care cred ca va fi si a guvernulul si a in-tregel societati crestine din tara de la not.

Pentru aceste cuvinte, ye rog sa Mani cu totil a-cesta propunere, pe care sa o inaintam Onor. Minister, sicred ca ne va face mare cinste.

P. S. Arh. Nifon Ploestdnu. Am luat din not' cuvin-tul, ca sa continuil ceea ce mai aveam de spus.

Am clis ca propunerea acesta este buna si folositOre,insa are partite el care nu se pot pune in practica; si canu ar fi bine ca S-tul Sinod sa faca propunerl, can nu sepot realisa.

Eu

ei

www.dacoromanica.ro


Sunt multe sc6le secundare, la care s'ail numit ca profe-soil de religiune laid in loc de preotl. In propunere se pre-linde, ca preotul profesor de religie sä se duca cu elevilla biserick, ca sa le esplice serviciul Divin si sa le deaapol sfaturi morale. Cum va putea profesorul laic sa intrein altar si sa esplice elevilor, insemnatatea partilor altaru-lui, a vestmintelor si a sfintelor vase?.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu . Dar in sada cum '1 in-vata doctrina ?.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Alt-fel represinta reli-giunea halna clericals, or! cat de inferior ar fi preotul, totmai bun profesor de religiune va fi el de cat mireanul.Me asteptam ca Prea Sfintitil propuitori sa faca mentiunein propunere, ca tot! profesoril de religiune sa fie cleric!,sa tears mal multe ore pe septamana pentru studiul reli-giune), si a nu se lasa studiul religiunei pe acelasi piciorde egalitate cu gimnastica.

Profesorul de religiune nehirotonit, nu are asa multa in-fluenta morals asupra elevilor. Chiar data se va duce labiserica cit elevil, are sa asiste si el, fara sa alba aceainfluents care o are un cleric. Pe temelul celor expusepans acum eti declar, ca sunt contra propunere) acute, deOre-ce o consider ca nepractica si nerealisabila.

Daca e sa cerem ceva Guvernului respectiv de studiulreligiune!, apol ar fi bine sa pretindem ca sa se dea maimulte ore pentru studiul religitmei in sc6lele secundare, sase pue studiul religiune! pe acelasi picior de egalitate cucele-l-alte studil, egalandu-se si salariile profesorilor de re-ligie cu ale celor-l-alt) profesor!, cum si a se hirotonisi totlace! profesori de religie laid, cart au fost numiti. in Inv&tamint inainte de legea de la 1898.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu. Trebue luta! de t6te saexprim regretul meg, ca P. S. Nifon Ploestenu nu a fostla sedinta de la 18 trecut, cand s'a discutat acesta cestiunecad, data am fi avut norocul sa avem pe P. S. Sa inmijlocul nostru la acea sedinta am fi fost dispensati as-ta-clI de acesta discutiune.

P. S. Nifon Ploestenu, pe care '1 cunosc ca pe un har-nic profesor de religiune de cursul secundar, acestaintru cat m'am informat ca. P. S. Sa, pe langa obligatiuneaeel da legea de a fi dascal de invetamintul religios la

si die

www.dacoromanica.ro

1 18 DESBATEBILE SF. SINOD

so:51a la care este, mai la obligatiunea de a se ocupa, sicu educatiunea elevelor. Dar in on -ce cas, sunt tinut a daOre-care esplicatiunl P. S Sale, si cu atat mai mult, cucat este In principit pentru propunerea nOstra, si ca salscot afara de on -ce banuiala, tin a'i da esplicatiunl asu praobiectiunel ce face, ca propunerea nOstra este imposibila dea se realisa.

Propunerea in sine, precum ap audit, si fac atenti pe P.P. S. S. Membri al S-lul Sinod, o recunOte P. S. Sa caeste bunk lima intreba: Aveti Ore posibilitatea ca sa oaplicati? P. S. Episcopal Husilor, unul din semnataril acestelpropunerl a Vis: not cerem, acesta este un inceput, si a-cest inceput se va realisa cat va fi posibil. destul ca es-primam dorinta nOstra si posibilitatea de a se realisa a-cesta propunere, remane sa se vada cat ea in mod nor-mal se pOte esecuta.

Eii ye marturisesc, ca cea mai mare datorie ce putemavea pentru not nu pOte fi !ilia, de cat, precum am spusalta data, a ne ingriji ca niste parinp sufletestl ai popo-rului romanesc, de educatiunea morala religiOsa a cetate-nulul si tineretului roman.

Cad vedeti cum Ma lumea se plange, ca un indiferen-tism religios bate la usa nOstra. Este de datoria nOstra casa ne ingrijim de educatiunea religiOsa si sa me credetl, ospun din adincul sufletului mei. Eram la Ministerul Iustruc-tiunei si un domn amplolat superior in acel Minister, m'aintrebat data este adeverat ca in S-tul Sinod s'a discutatmesura de a se trimite elevil din cursul secundar la bise-rica, la care l-am respuns afirmativ. Domnia Sa m'a feli-citat din tOta inima, spunend ca asa se cuvine, ca S-tulSinod s'a se ocupe de educatiunea fiilor Wei. Vedeti, ca inafara de S-tul Sinod, este o multamire pentru mesurile cadse iati

P. S. Arh. Nifon Ploestenu are o temere cum Vice P. S.Sa, nu tinet1 socotela ca programa invetamintului secundareste fOrte impovarata, si elevil sunt tinup a's] inveta lecti-unile, singura vacanta ce au este Duminica, prin urmarelasati-i ca sa se recreeze.

Apo' sa'mi dea voe P. S. Nifon, de a crede ca o recrea-tiune mal buna si mai folositOre pentru tineretul nostru, nuar fi alta, de cat atuncl cand s'ar recrea in consfatuirl mo-

www.dacoromanica.ro


rale, cu profesorul for de religiune, acesta ar fi otelirepentru viitorul lui, cad pe langa ca 1-ar lumina mintea,apol Tar incalcli inima, tot ce pOte face pe om fericit.

P. S. Sa 4ice: Nu tinetl socotela ca profesoril de religi-une sunt preoti si ca preotul, va trebui sa merga la bi-serica; ce, profesoril de religiune sunt pedagogil elevilor?EIS cred ca da. Tocmal el sunt educatoril si pedagogil ele-vilor din scOla unde este profesor. Am fi fOrte fericitl andprofesorul de religiune ar cunoste acesta chemare, de pe-dagog, de educator si parinte sufletesc at intregel tinere ge-neraiunl din scOlele secundare. Asa trebue sa fie un pro-fesor de religiune. Alt-fel, daca nu s'ar considera pedagog,nu ar fi de cat un profesor ca totI eel-l-alti profesori, carsar imprumuta cunostintele for elevilor, si de earl ar remanecu inima rece, de si fie ce profesor ar trebui sa fie si unpedagog.

Inca o temere a P. S. Nifon Ploestenu este ea, m6 as-teptam ca propunetoril sa vina cu alts propunere, licea P.S. Sa: ca top profesori) de religiune sa, fie preol, pentruea profesorul de religiune are mal multa autoritate fata deelevi cand pOrta halna bisericesca. It respund P. S. Sale,ca acesta este o cestiune deja transata prin lege. Am on6rea fi Presedintele Comisiunei pentru examenul de capacitatea celor earl aspira la cariera de profesor de religiune, siuna din cele dintai conditiunl ce se cere candidatilor, estesa fie hirotonit preot diacon, nu vom avea deci, deacum mnainte, de cat preotl sal diaconi profesori de reli-giune. Dar admit, cum ca profesorilor earl sunt sipreotl de pastorie nu le-ar fi posibil sa merga cu elevil intOte Duminicile la biserica, de Ore-ce trebue sa'si faca rin-dul la biserica. Da, asa este, lnsa un harnic profesor dereligiune va ruga pe colegul s611 de la biserica facarindul, si el va merge la scOla, si se va duce cu elevii lulla biserica, acesta va constata un zel si o buns vointa dinpartea profesorulul.

Credetl, ea profesorilor laid nu le-ar sedea for bine samerga cu elevil for la biserica?

Vorbesc de actualil profesori laid, cart au profesoratuldupa vechea lege si el trebue sa implinesca acesta sftntadatorie, pentru a proba elevilor Ca sunt convinsl de ceeace invata dupa catedra.

salt

a

asta-dl,

www.dacoromanica.ro


In alte state, mult mai culte de cat statul nostru, insusiprofesoril de universitate merg la biserica, si nu pierd nimicin fata lumel din valOrea for ca Omeni de stiinta El do-vedesc prin fapt, eh adeverata stiinta duce la credinta inDumnedeil.

Rog respectuos pe S-tul Sinod sa aiba siguranta cum cavotarea acestei propuneri, si intervenirea pe langa Minister,va fi una dintre lucrarile cele mai rodnice ale acestui Sf.Sinod, si am convingerea intima, ca vom vedea cu ochilnostri indeplinindu-se in mare parte propunerea acesta.

Ne mai cerend nimeni cuvintul, se pune la vot propu-nerea si se primeste.

P. S. Episcop al RA mnicului, Raportor. Da citireurnaatorului raport al comisiunel pentru invetamintul reli-gios, cursul primar, inreg. la No. 397, relativ la manuscriptulintitulat: Parabolele in versuri".

Ina* Prea Siinfite Stapfine,

Comisiunea pentru cercetarea carVlor de Invetamint religios cursulprimar, luand in eercetare manuscriptul inaintat en petiia inregistrata,la No. 272 din 6 Oct. a. c. conVnend 21 de parabole ale Mantnitoruluiin poesie, a observat urmatOrele: Cate-va din aceste parabole aunt ineat-va bine rimate, ceea ce face laudil autorului, cele mai multe insanu aunt destul de nemerite qi nici cuvintele intrebuincate nu aunt de-stul de alese, aqa ea nu mai vedem in ele frumusetea gi gravitateastilnlui, ba la unele nici chiar sensul parabole]or din Evanghelie.

De aceea comisiunea opineza sa se inapoeze manuscriptul spre a fireve4ut qi in mare parte refacut, clack' autorul dore0e ca lucrarea sasa ()Mina aprobarea Sf. Sinod.

Acest resnitat al cercetarilor comisinnel subserisul cu smerenie 11supune deliberarei Sf, Sinod.

Raportor: (ss) t Athanasie al Ramnicului

I P. S. Mitropolit al Moldova Fiind-ca am auditintre cuvintele P. S. Raportor «si in mare parte refacute»,ar fi bine sä se semnaleze cel putin cu cafe o linie de de-clesubt, ca sa stie el ce trebue refacut.

P. S. Episcop al Ramnicului. Dintr'insele, bune nusunt de cat numal 5; lar restul ar trebui indreptate si re-facute. Pentru ca S-tul Sinod sa aiba cunostinta, ye rog safmt dap voe sä citesc una din cele care eti le consider ca

www.dacoromanica.ro

DESBXTERILE SF. SINOD 121

bine reunite. Este de exemplu: Parabola smochinului nero-ditor, de la Luca c. 13, vers. 6 --9 (citeste).

Acesta este dupa mine una din parabolele cele mal binereunite in versurile autorului.

Sant altele cari ate frasele prea lungl. Sa ve citesc numaio frasa din parabola Bogatulul nemilostiv. WA, cum este:(ci teste).

i mal sunt si altele call le-am semnalat, si de aceeaam opinat ca sa se refaca.

Ne mai cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclu-siunile raportulul, si se primesc.

P. S. Episcop al RAmnicultd. Da citire urmatoruluiraport al aceleeasi comisiuni, tnreg. la No. 399, privitor la11 brosuri cu continutul moral de D -nii Herman Fast siPatcavan Taraiantz din Constanta.


La comisiunea peutru cercetarea cartilor de inv6tamint religios, cur-sul primar, s'a trimis unspre4ece broqurI cu continut moral, inaintate sprecercetare i aprobare de D -nii Herman Fast, Directorul 'cold germano-Armene Patvacan Taraintz librar, ambit din Consta34a. Comisiuneaavend in vedere ea petitionarii sant de alt5. confesiune, opineirs di nue In caderea Sf. Sinod a aproba sau a nu aproba lucrArile presentatede D-lor qi deci a se trees la ordinea

Ac6sta fiind opiniunea comisiunel, on respect o supune delibergrel Sf,Sinod.

Raportor: (ss) Athanasie at Ramnicalai

Ne cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportulul, si se primesc.

Se citeste urmatOrea propunere Mouth de mai multi P. P.S.S. Arhierei de a li se trimite Monitorul Oficial gratuit.

PROPUNERESubsemna0 Arhierei, membri al Sf. Sinod, on tot respectul rugAtn

pe Sf. Sinod ca prin biroul safi s. intervin6 la Onor. Minister al Cul-telor, ca. sa ni se trimita fie-cat-ilia din not Monitorul Oficial" dupiGum s'a trimis i mai 'nainte.

(ss) Calist Botosenenu(ss) Mien N. 151oeftOna(ss) Sofronie V. Craiovena(ss) Neletio Gala-Ono(as) Valerian liAmnicOna

pi

dilel.

www.dacoromanica.ro


Se pune la vot si se aproba.I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne mai a-

vend nimic la ordinea dilei, ridic sedinta.Sedinta se ridica la orele 111/4, anuntandu-se cea viitOre

pentru Lunt 23 curent, orele 9 dimineta.Presedinte t Iosif Mitropolit Primat.

Seoretarl: Athanasie al Rfmnicalui.Pimen G. Piteft6nu.

Sedinta din 23 Octombrie 1900.Sedinta se deschide la orele 9. a. m. sub presedentia Ina lt

P. S. Mitropolit Primat.Se citeste apelul nominal. Presents 15 P.P. S. S. membri,

find in concediti P. S. Episcop al Dullard de jos.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Fiind in

numer, sedinta este deschisa.P. S. Episcop al RAmnicului, Secretar, citeste su-

marul sedintel precedente.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne cerend

nimeni cuvintul asupra sumarulul 11 pun la vot. Cine estepentru, sa bine-voiasca a ridica mama. S'a primit.

Se comunica de la biurotii petitia P. S. Arhieren MeletieGalatenu, prin care rOga ca S-tul Sinod sa. bine-Voiasca a'lrecomanda D-lui Ministru al Cultelor, comform art. 64 dinlegea Instructiund spre a fi numit profesor la facultatea deTeologie, catedra de Teologie Mora la, in basa titlurilor ce are.

I P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Socotesc caar fi bine, ca acesta petitie sa se discute chiar in acestasedinta ; fiind-ca data, ar merge la comisiunea de petitiunl,pana se va intruni comisiunea ca sa aduca hotarirea sa sicum S-tul Sinod se inchide mane, nu vom avea timpulmaterial a ne pronunta asupra el.

De aceea rog pe S-tul Sinod ca s'o luam in discutiunechiar in acesta sedinta.

Voci: FOrte bine.I. P. S. Mitropolit Primat, Pregedinte: Asa dar cu

invoirea S-tului Sinod petitiunea, acesta se va discuta chiarin acesta sedinta dupa ce se vor termina comunicarile.

Se comunica de la biuroil petitiunea mai multor locuitori

www.dacoromanica.ro


din Eparhia Romanulul, prin care cer a se dispune, capreotil sa nu neglijeze obicelul de a merge pe la caselecrestinilor cu botezul de di intaIti a fie -caret luni.

P. S. Episcop al .R.Amnicului: Asi fi de parere si a-supra acestel petitiuni sa la o hotarire S-tul Sinod.

Cum se procecteza pana acum sa merga la comisiunea depetitiuni, cred insa ca si comisiunea de petitiuni, n'am da-rul de a ghici inimile, dar cred ca si comisiunea de peti-titiuni are sa opineze ca sa merga la Episcopul respectivsa le pue In vedere hotarirea S-tului Sinod. De aceea suntde parere sa se discute si acesta petitiune tot in acestasedinta.

I. P. S. Mitropolit Prirnat, Presedinte: Cu InvoireaS-tului Sinod se va pune dar si acesta petitie in discutiunetot In acesta sedinta.

Se comunica de la biuroil petitiunea D-nel Maria A. Mo-vila din Bucurestl strada Mihai Vodb, No. 32, prin care cerea se cumpa'ra pentru local at S-tului Sinod casele D-saledin strada Mihal Vodd No. 21 bis find nout si incapatOre.

P. S. Episcop al Argesulul: Eli pro pun trecerea laordinea dilei asupra acestel chestiuni, sa nu mai merga lacomisiunea d6 petitiuni.

P. S. Episcop al RAnmiculul. i dr sunt de parereca sa se treea la ordinea dilel asupra acestel petitiuni.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la vottrecerea la ordinea dilei asupra cerereI D -nei Maria A. Mo-vila. Cine este pentru, sa bine-volasca a ridica mana.

S'a primit trecerea la ordineaSe comunica de la biurou adresa Sf. Mitropolii a Ungro-

Vlahiel cu No. 4056, pe langa care inainteza in copie ra-portul Prea Cucerniculul Protoiereil at judetuldi Prahova,prin care cere a se declara biserica Sf. Gheorghe din corn.Posesti ca parohiala, iar actuala biserica parohiala «Ador-mirea, ca filiala si se trimite la comisiunea de petitiuni.

Idem, referatul Directorulul cancelariei S-tului Sinod, princare supune la cunostinta S -tulul Sinod, ca in arhiva can-celariet S-tului Sinod nu se gaseste. nici un respuns dinpartea MinisteruluI Cultelor, relativ la adresa S -tulul Sinodcu No. 237/95, cu care s'a inaintat lucrarea privitOre lajuramintul preotilor, aprobata de S-tul Sinod in sedinta din9 Mai 1895.

www.dacoromanica.ro


P. S. Aril. Pirnen Piteqtenu, Secretar. Acum urmezasa citesc petitiunile cars trebue sa se discute imediat.

P. S. Sa citeste urmateirea petitiune a P. S. Meletielatenu:

Malt Prea Sanfite Staptine,

In Monitorul Oficial No. 159 din 14 Octombre a. a. Onor. Ministerde Culte, publicAnd vacanta catedra de Teo log a moralit de la faculta-tea de teologie a Universitatel din Bucuregti; gi in conformitate cuart. 64 din legea inv6tamintulni superior, al egrui cuprins este: ca lanumirea profesorilor facultatei de teologie, deosebit de recomandareaSenatului Universittitei, va recomanda qi Sf. Sinod un

incandidat;

Sub-semnatul Arhieret i membru al Sf. Sinod, basa titlurilor ceposed, cum: diploma de licenta in teologie de la Universitatea din Bu-cure0i, precum qi diploma de la kola de Mutes Etudes" de la zior-bona din Paris, en eel mai profund respect, viu a ruga pe Sf. Sinod,dad, bine-voeqte, sit m6 recomande Onor. Minister de Culte i Instr.Pub lick spre a fi numit ea profesor titular, la mentionata catedra vacang.

Al halt Prea Sfintiel Vostre on eel mai profund respect prea plecatci prea supus.

(ss) t Arhiereul Meletie Atenu

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Discutiuneaeste deschisa asupra acestei chestiuni.

P. S. Episcop al Argesulul: i. P. S -site Presedinte,este cunoscut ca la facultatea de Teologie, de cand s'a alesP. S. Episcop al Ramniculul, Inca nu s'a ocupat catedra demorals cu profesorul seil definitiv si de atunci si pana a-cum se tine suplinita de unul din D-nii profesorl ai facul-040. Este bine ca fie-care catedra WO alba titularulsi ne bucuram cand vedem, ca unul dintre membrii S-tuluiSinod dorcste sa aduca luminile sale la acesta mare insti-tutiune a bisericei nOstre romane.

Ve rog dar si et1, ca in puterea legel sa bine -void aaproba cererea P. S. Meletie Ga latenu si sa fie recomandatD -lul Ministru al Cultelor si Instructiunel Pub lice pentru a'lavea in vedere la numirea profesorulul de morals.

In lege se spune, ca Ministru pote sa alba doul reco-mandati: unul din partea S-tului Sinod si altul din parteaSenatulul Academic.

Cum S-tul Sinod se tine de done on pe an si anume:in Mai si in Octombrie si mane deja se inchide sesiuneaactuala n'ar fi timp pentru ca sa asteptam sa recomandeintai Senatul Universitar, fiind-ca in lege nu se spune

Ga-

www.dacoromanica.ro


daca S-tul Sinod este Omit sa astepte'recomandarea Sena-tului Universitar sail vice-versa.

Eil cred ca aceste doue marl institutluni sunt cu totulindependente si fie-care p6te sa recomande, si Cu atat matmult pOte sa tie sema. de recomandarea S-tului Sinod, cucat acesta catedra, face parte din corpul sistematic al teo-logiel si prin urmare este absolute nevoe, ca acel profesorsa fie cleric, si mal ales Inca, daca se pOte un Arhiereil.

i fiind-ca sesiunea viitOre a S -tulul Sinod va fi la Mal, sicum concursul sail termenul pentru primirea petitiuniloreste abia pus la Decembre, va sa dice numal o lung pOtecatedra sa mai fie ocupata de alt profesor. Prin urmare, eupropun, ca S-tul Sinod sa aprobe cererea P. S. Meletie Ga-latenu si recomande D-lul Ministru spre a'l avea invedere la numirea titularului la catedra.

P. S Arh. .Pimen Pitestenu: I. P. S-tite Presedinte,stint eel mai bucuros in fata acestel cereri, cand unul dinP.P. S.S. Membri al S-tului Sinod, care 's1 -a facut studiilela Facultatea de Teologie, cere ocuparea unei catedre re-masa vacanta prin alegerea meritosului si intirnulul meld a-mic si coleg P. S. Athanasie ca Episcop al Ramniculul sicare catedra este vacanta pans a stadi. Legea dupa care serecruteza corpul profesoral universitar este precise.

Profesorul cu titlul provisoriil la Universitate, nu se mairecruteza prin concurs, cum se recruta dupe legea din 1864,ci se recruteza pe alta tale si anume: Candidatul pentruprofesorat cu titlul provisoriti se recomande Ministerululde catre Senatul Universitar, compus din decanii tuturor fa-cultatilor Universitatei, plus cate un senator sail un profe-sor, ales de catre consiliul Facultatel respective si delegatdin partea acestula de a'l representa in Senatul Universitar.

In fata tine! vacante, Ministerul publica prin MonitorulOficial catedra vacanta si in termen de doue luni de la dataprime! publicatiuni, toll aspirantil pentru ocuparea catedrelvacante sa inscriii la Minister, presentand tOte lucrarile lor,in basa carora cer catedra.

Plinindu-se termenul prevedut de lege si publicat prinMonitor, Ministerul Inainteza tOte cererile impreuna cu ope-rile celor inscrisl, ambelor senate Universitare, care convo-cate, fie-care in parte de catre Rector impreuna cu corpul

sal

www.dacoromanica.ro


profesoral al facultateI respective se pronunta, adica reco-manda sail nu dupa cum apreciaza valOrea lucrarilor.

Acesta este procedura preveguta de lege pentru recrutareaprofesorilor universitarl.

Este fOrte adeverat, ca la cele-l-alte facultati d. ex. lacea de litere, de stiinte, de medicina, de drept, sunt macmulte categoril de profesorl, dac6.1 pot numi asa, sunt do-cent!, agregatl si in urma profesort.

La nol, la Facultatea de teologie, nu sunt de cat profe-sorl ordinarl, adica profesorl cu titlul provisoriil si In urmaprofesorl cu titlul definitiv. Acesta este esceptiune pentruFacultatea de Teologie. Tot pentru Facultatea de Teologieeste un aliniat in lege la art 64, care prevede ca profesorilFacultatel trebue sa. fie crestini ortodoxi, si deosebit de reco-mandarea Senatulul Universitar, sa fie un candi lat reco-mandat de S-tul Sinod.

Vedetl dar ca in primul loc se cere recomandarea Sena-tulul Universitar si a corpului profesoral respectiv si,Mi-nistru va alege.

P. S. Meletie Galatenu cu mult drept cuvtnt si asa trebuesa fad., potrivit dorinteI ce are de a ocupa catedra de mo-ral& de la Facultatea de Teologie, ne presinta acesta peti-tiune, ca S-tul Sinod recomande Ministerulul din parteasa pentru ocuparea catedrel de morala. Dar ea cred, desi este intalul cas, care se presinta, ca ar fi bine ca salasam a ne rosti asupra acestei cestiunl In sesiunea viit6re.

P. S. Episcop al Argesulul: Pentru ce? Pana atuncise ocupa catedra.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Pentru ce? Eil cred, calegiuitorul a hotarit ca pentru profesoril Facultatei de Teo-logie pe langa recomandarea ce trebue sa se faca din par-tea Senatului Universitar, in unire cu representantul cul-tatel respective, se cere sa alba si recomandatia din parteaS-tulul Sinod, acesta a facut'o sad pentru ca nefiind o altsfacultate de Teologie la Universitatea de Iasi, care sa lu-creze iropreuna, dupa cum se face acesta pentru cele-l-altefacultati, a dat acest drept S-tului Sinod; on ca legiuitoruls'a gandit si trebue sa se gandesca la urmatorul lucru, canu cum-va sa se strecOre in corpul profesoral al Facultatelde Teologie persOne a caror inv6tatura despre doctrina cres-

www.dacoromanica.ro


link banuita fiind, ar putea aduce un rea servicifl biseri-cel si dar S-tul Sinod, care singur este in mesura de a stisi de a'si da serna despre mersul si despre credinta sidoctrina profesata de aces care ail cerut; S-tut Sinod cands'ar ggsi in fata unel recomandatiunl din partea SenatululUniversitar pentru o persOna care nu invata in corcondantacu credinta crestina ortodoxa, atunci S-tul Sinod saNoi nu consimtim la acesta, numire, cad lata ce avem dinpartea nOstra. : persona recomandata lasa de dorit in pri-vinta doctrines ce profeseza.

Orl in cazul cand legiuitorul considers acest drept S-tuluiSinod ca un alt Senat universitar, atunci trebue sa astep-tam a fi sesizatl de Minister, se tntelege dupa trecerea tim-pului de Inscriere, cad pe cat slid este la 20 Noembre, sipOte sunt si alti petitionari. Si atunci cum trebue sa pro-cedam ? Negresit dup.& lege si regulament.

Legea spune categoric, ca nimeni nu 'Ate fi numit pro-fesor la Universitate de cat aces call ail lucrari meritorii.Si sa'mi dati voe sa ye spun lucrul acesta, intru cat amavut si am insarcinarea din partea colegilor mei profesoria fi in doue rindurl pan& acum ales in Senatul Universitar.Toti acela cart au fost recomandati de Senat pentru ocu-parea unor catedre, fie de aid, fie de la Iasi, au trebuit sapresinte lucrari meritorii si originale.

Daca ni s'ar presenta lucrari din partea candidatilor sivenite prin Minister, ar trebui sa alegem o comisiune dinS-tul Sinod, care comisiune sa judece acele lucrari si sa viecu un referat prin care sa ne faca cunoscut valOrea acelorlucrari, dupa care am putea discuta si lua hotarire. Am clis,ca cu mare multumire as tine ca in principiti la Facultateade Teologie sa, fie toti profesorii clerici hirotonitt Acesta.dorinta am exprimat'o tot-d'auna, de cand am onOrea a fiprofesor acolo, cel putin pentru ocuparea catedrei de dog-matics si morals crestina. Dar sa privim cestiunea Yi dinalt punct de vedere: Ve spuneam ca timpul de inscriere Incanu s'a ispravit, asa ca toti car! se cred in drept a ocupacatedra pot O. cera inscrierea. Unit din cei inscrisi si pecare not nu'l stim acum, pOte ca vor avea scrieri meritoriisi originale in specialitate, potrivit cerintelor lege]. In fataacestor probe Senatul Universitar si corpul profesoral alFaculta.tei de Teologie de bung. sema ca va recomanda pe

dice.:

www.dacoromanica.ro


acel candidat pentru ocuparea catedrei. Ca parte finall, Mi-nisterul ar avea: un recomandat de S-tul Sinod, si un altude Senat si corpul profesoral; unul cu lucrari, altullucrari, pe care credeti ca va preferi Ministerul, e lesne deinteles. In fata unor texte de lege positive, Sinodul trebuesa se pronunte dupa multa chibzuinta. Nici S-tul Sinod sanu se puna intr'o positiune delicata fata de Minister, nicipe Minister sal puna fata de S-tul Sinod.

Pentru aceste motive, pe care le gasesc destul de lute-meiate, rog pe S-tul Sinod sa bine-voiasca a amana resol-varea cererei de fata pana la sesiunea viitOre, cand se vorindeplini bite cerintele legale si atunci cestiunea se va pre-senta cu totul in alte conditiuni de cat ni se presinta as-

intelege ca sa fie recomandat pentru suplinireacatedrel. Acosta este modesta mea parere.

P. S. Episcop al Argesului. Acosta nu prevede legea.P. S. Arh. Pirnen Pitestenu: Daca S-tul Sinod va lua

alta hotartre, eii declar ca me abtil. de la vot.P. S. Arh Calist Botosenenu: I. P. S. Presedinte,

tata de cererea unuia dintre P. P. S. S. Membri at S-tuluiSinod al Bisericei nOstre autocefale ortodoxe romane, ca safie profesor la catedra de morals de la Facultatea de Teo-logie, din Bucuresti, care catedra este vacant& de cats -vaant tot pe considerantele de a se amana, pentru a se tri-mite la comisiunea S-tului Sinod, sail la Senatul Universitarsi asa mai departe, mie mi se pare ca, cu tot respectulce am catre D-nil Profesorl at Facultatei de Teologie, totmai mutt lucreza unul pentru o catedra, ca pentru done.§i data tot dainuim asa cu acesta catedra, cred ca acestaar fi mai mult in paguba studentilor si a Facultatei chiar.

P. S. Pimen Pitestenu a cis ca amestecul S-tului Sinodin recomandarea profesorului la Facultatea de Teologie arfi numai Intru atata intru cat candidatil n'ar fi banuiti detine stie ce eresie. In regulament si in lege nu se spuneasa ceva. In regulament se spune pur si simplu, ca S-tulSinod sa recomande si Ministerul sa decida. Mat departeP. S. Sa pune Senatul Universitar mai pre sus de cat S-tulSinod. Apoi Senatul Universitar este autoritatea cea maiIrian In biserica romans sal S-tul Sinod? Mie mi se pareca Senatul Universitar ar face bine sa se tie mai aprOpede S-tul Sinod si de aceea, eu velend dorinta majoritatei

fart

tadi. As1

www.dacoromanica.ro

D gSBATERI LE SF. SINOD 129

membrilor S-tului Sinod de a se recomande la catedra demorala P. S. Meletie Gala tenu, pe care dorinta o am si eiisi o votez cu amandoue mainele, rog pe P. S. Pimen carepresentat al S-tului Sinod, sa ne represinte pe !drip Se-natul Universitar pentru ca sa tie serna numitul senat si dedorinta S-tului Sinod. Am dis.

I. P. S. llfitropolit al Moldovel. Ascultai un fel dediscutiune deosebita, care sa-mi permitetl s'o spun, ca amr6mas manit nu In privinta celor dise de P. S. Calist Bo-tosenenu, dar am remas mahnit ca nol discutam aci la-crurl fOrte seri6se si le discutam in lipsa de un represen-tant al guvernului.

In regulament mi se pare ca se dice, ca Ministru va fide fats, sati data nu ministru, un epresentant al sell Decand am venit in sesiunea acesta, n'am vedut pe nimenidin partea autoritatei guvernului san statului si acesta pemine me mahneste.

Am dis.P. S. Episcop at RAmniculul. I. P. S. Parinti. S-tul

Sinod in una din sesiunile anteriOre s'a mai ocupat cu ocestiune de felul acesta, de Ore-ce potrivit legit in vigOreatunci, care in parte s'a modificat mai tardiii, MinisterulCultelor cerea S-lui Sinod, ca sa, recomande si din parteasa pentru ocuparea catedrei de teologia morala pe unul dincandidatii, care 's1 inaintase cererile for impreuna cu lu-crarile for Ministerului Cultelor.

Se stie cum a procedat S-tul Sinod atunci, s'a ales ocomisiune specials pentru casul acesta. Comisiunea a cer-cetat cererea fie carui candidat impreuna cu titlurile si culucrarile sale, pe care be anexase la cerere, si a ajuns la con-clusia, ca nu pOte sa recomande pe nici unul din acela.

Nu putea sa recomande S-tul Sinod de o parte, pentruca. cum fOrte bine a observat P. S. Episcop al Argesului,catedra aceea este una din acele catedre, care tontine e-senta religiunel nOstre crestine, tocmal viata practice cres-tinesca ce trebue s'o dea la ivela crestinul insufletit decredinta in adeveratul Dumnedeti, si cu drept cuvint, ni-rneni nu pOte sä propoveduesca cu destula caldura, si cumai multa competinta acesta materie de cat un cleric.

Dintre acel candidate nu era cleric de cat unul saa dol,lar cei-l-alti erau laid si chlar acel clerici nu intruneu pe

9

www.dacoromanica.ro


deplin conditiunile prevedute de legea pentru ocuparea Ca-tedrei respective. Lucrul acJi se schimba si S-tul Sinod arfi in tot dreptul sa is o hotarire, fiind-ca Ministrul tot estetinut sa vie aid, dupa ce candidatii vor Inainta la Ministerin termenul prescris de lege, cererile lor, titlurile lor si lu-cradle lor spre a'si legitima dreptul de a ocupa acea ca-tedra. Ministru deci tot are sa intrebe atunci pe S-tul Si-nod, de ce dar sa nu anticipeze S-tul Sinod, cum Mile binea clis P. S. Ca list Botosenenu. De ce sa nu useze de drep-tul ce da legea? Mai ales cand este vorba de predareaunei materii exclusiv religidse morale. De ce sa nu anti-cipeze S-tul Sinod si sa dica: pe acesta voim sal numesti,cand va veni timpul sa numesti acolo pe un profesor. Caare sa recomande si senatul universitar? FOrte bine, darce pOte Impedica pe S-tul Sino I de a nu recomanda pecandidatul ce are? Va recomanda si S-tul Shied, va .reco-manda si senatul universitar, si cand Ministru va cere dinnod avisul Slab Sinod, presupunend ca vor mai veni cereriacolo, cred ca Saul Sinod se va pronunta tot in sensulcum se pronunta astacli, pentru ca toll cum5'stem pe P. S.Meletie Galatenu facut studiile in facultatea mistra sila Paris, si credem ca nu numai ca cleric, dar cu atatmai virtos ca Arhiered, va Indeplini cu destula competintasi demnitate chemarea de profesor de teologie morala lafacultatea nOstra. N'asi vrea sa mai clic nimic, dar suntmahnit de modal cum s'a procedat pana acum cu acestacatedra. Este una din cele mai Insemnate si corpul profe-sorilor, fie ca a fost impedicat de lege, fie din alte consi-derante, s'a marginit numai la singura mesurd de a incre-dinta suplinirea acelei catedre unuia dintre d-niile lor, darell, am spus si o spun aci pe lath, am spus de repetateon acelui dome profesor suplinitor: Voesti sa fii profesorde morala? De ce nu to fad cleric. Mi-a dat asigarari, baca se chsatoreste, ba ca se calugareste, n'a facut insa nimic'Ana acli, si de atunci sunt ani la mijloc. EIi cred asa darca not trebue sa ne gandim la datoria si dreptul ce avemde a obtine, ca sa se ocupe acesta catedra de un clericsi in deplin acord cu cele gise de P. S. Episcop al Arge-sului si de P. S. Calist Botosenenu, rog pe S-tul Sinod sabine-voiasca a recomanda pe P. S. Meletie Galatenu Mi-nisterului, ca profesor de morala la facultatea de teologie,

SI-a

www.dacoromanica.ro


remaind sa hotarasca Ministerul ceea ce va crede de cu-viinta, dar nol sa ne facem datoria nOstra. Acesta am a-vut de ills, si rog pe S-tul Sinod sa Ia in consideratie ce-rerea P. S. Meletie Ga latenu si recomande la Ministerpentru catedra vacanta de profesor de morala.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Ne mai ce-rend nimeni cuvintul pun la vot propunerea P. S. PimenPitestenu ca cea mai departata, tine este pentru, sa bine-voiasca a ridica mana.

Nimeni, fara numal singur P. S. Sa; prin urmare pro-punerea a caclut, remaind admisa cererea P. S. Meletie Ga-latenu.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. I. P. S. Presedinte. Verog inca °data sa se consemneze in procesul verbal, ca edm'am abtinut de la acest vot.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Acesta seintelege de la sine.

P. S. Arh. Meletie Gala cenu: Multumesc S -lul Sinodcu cel mai profund respect pentru increderea ce'ml arata,recomandandu-me d -lul Ministru al Cultelor si InstructiunelPublice, ca profesor titular la cate Ira de morala crestinade la universitatea din Bucuresti.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Acum pro-cedem la cestiunea juramtntului.

P. S. Episcop al Romanului, citeste conclusiunea rapor-tului comisiunei de petitiuni, relativ la juramtntul preOtilor.

P. S. Episcop al RAmnicalul. I. P. S. Stapane. Cuparere de red me ved silit sa iad cuvintul pentru a arataca nu sunt in totul admisibile conclusiunile raportulul co-mt-iiunei de petitiuni, nu sunt to totul practice. Argumen-tele aduse sunt fOrte drepte si fOrte logice. Cine nu recu-nOste eh e drept ca tot! Omenii sa alba incredere in preoti,in representantil religiunel si deci plecand din principiulacesta, ar trebui sa dispark netncrederea to preoti, si ast-fel preotii ar fi scutiti de a depune juramint, fiind cre-cluti, dupa cum dice si P. S. Raportor, numal pe cuvint.Dar in practica nu este asa, ci este cu totul alt-fel. In prac-tica fie care cetaten chema pe preot la juramint si-leste sa jure. De multe ori chiar judecatorii, cart se inde legile lor, it forteza sä jure. si data nu voeste sa jure'I supune la pedepsa, cum este in casul de fall.

sa'l

www.dacoromanica.ro

132 DESBATEBILE SF. SINOD

Prin urmare din punctul de vedere al vietei bisericestieste fOrte bine justificata parerea din raportul ce discutdm,dar din punctul de vedere al vietel actuate in societate,ea este nepractica, nu vom putea ajunge la un resultatpractic data am opina ca P. S Raportor. De aceea eu as fide Were ca S-tul Sinod sa primesca in parte sail In to-tal conclusiunile altui raport, care s'a citit in S-lul Sinodde o alta comisiune constituita ad-hoc pentru chestiuneajuramintului si pentru concilierea sal punerea in concor-danta a regulamentului S-lui Sinod despre juramIntul pre-otilor cu codul civil.

Acea comisiune, data aduc bine aminte, a emisurmatOrele opinii: 1) Ca preotul sa fie admis, adica sä albaInvoirea Chiriarhului odata pentru tot-d'auna de a depunejuramintul inaintea instantelor judecatoresti civile, atuncicand i se defera; si sa depue juramint, dupa formele pre-vedute in codul civil, si cum asta-di procedura civila estemodificata impreuna cu ea s'a modificat si formula jura-mintului: acesta a devenit mai solemna, caci ea accentu-eza mult mai bine ideea juramintului. Iata continutul ac-tualei formule de juramint din procedura civila: (Jur incuget curat si pe S to Cruce, 'Makatea Jul Dum-necleiz, care ?tie tote,>. II) A doua opinie ce s'a emisatunci de comisie e Ca preotil find representanti al reli-giunel, se cuvine a se admite o esceptiune pentru dinsii sianume, sa nu jure asa simplu ca fie-care orn. ci sa jurefiind de fata si un preot imbracat in oclaidil, dupa cum seface de regula in instantele administrative cand tine -va intrain o functiune. Ill) Preotil sa depue juramint in bisericaPOte ca acesta opinie ar fi intru cat-va nepractica, caci ju-decatorul si mai ales autoritatea superiOra a justitiei vadice: Dar cum sa aman eu procesul ca sa indeplinesca a-cesta formalitate a juramintului fata de preot.

P. S. Episcop al Husilor: tie de mai inainte dataare sa jure sal nu.

P. 8. Episcop al Rgmnicului: i totusi se.pOte sä nuo aprobe, de si e cu tale ca autoritatea justitiei sa tie semade considerantele de care a fost calauzit S-tut Sinod anda luat acesta hotarire. IV) Cea din urma conclusie la carea ajuns comisiunea din 1895 fu ca sa se modifice si art.42 din regulamentul pentru disciplina clerulul in sensul de

'ml

www.dacoromanica.ro


mal sus. Acestea sunt conclusiunile raportului anterior. RA-mane acum, ca S-tul Sinod sa hotarasca, on voteza conclu-siunile raportului comisiunei de acum, on mentine pe aceleacari sunt eeja votate, remanend ca sa se faca din nailintervenire la Minister spre a lua act de dinsele si a le in-vesti cu sanctiunea RegalA. Acestea am avut de lis.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte V'asi rugaca acele conclusiuni sa le adaugam la raportul de fata.

P. S. Episcop al Rimnicului: Aceste conclusiuni suntvotate la 8 Mal 1895. Eft cer ca S-tul Sinod sa mentinaconclusiunile acelui raport si sa le comunice din noii Mi-nisterulul spre a le tnvesti cu sanctitmea Regata.

P. S. Arh. Ca list Botosenenu: Comisiuuea de petitiuniin redactarea ranortului asupra juramintului preotilor a cau-tat pe cat a Post posibil sa nu se departeze de la practicacrestinesca bisericesca. Daca insa asta-di vine sa aduca lacunostinta S-tului Sinod si alte pareri, cari pOte ca suntdrepte tata de practicarea juramintului, comisiunea negresitlasa la latitudinea S-tului Sinod. Un lucru ins& ceea ceP. S. Episcop al Ramnicului a notat acolo, vedem gre-utatea aceea, ca preotul sa depue juramtntul in biserica. Su-blim, dar in casul acesta ar trebui sa avem pe langa fie-care judecatorie cate o capela si un preot la dispositiajustitiei, si de aceea sa'mi dea voe P. S. Episcop al Ram-nicului sa contra acestei pareri. SA' gasim alta tale maipractica, ca sa, nu ne ocupam tot-d'auna cu cestiunea jura-mintului in S-tul Sinod. Acestea am avut de cps.

P. S. Episcop al Husilor: Eu cerusem cuvintul ca sa.me lamuresc asupra acestei cestiuni. Pe cat am inteles, Dl.Ministru de Justitie a cerut la S-tul Sinod cum trebue sase faca juramintul.

P. S. Episcop al Romanului. D-nul Ministru al Jus-titiel arata ca atat Curtea de Casatie a variat in jurispru-denta sa cu privire la depunerea juramintului, cat si S-tulSinod, Insa dupa parerea nOstra socotim ca S-tut Sinod n'avariat, ci remanend statornic in cuvintele evangeliel: sa fiecuvintul vostru asa, asa, nu, nu, a facut condescendentaimprejurarilor create de cei ce aratau neincredere in preotl,cerendu-le juramtnt.

Acum pare di s'ail mai schimbat tmprejurarile si anume:Insusi Dl. Ministru de Justitie, dupa ce vine si ne arata

si

frit

pa-

www.dacoromanica.ro


rerea sea de WI, ca Justitia a cerut preotilor sä depue jura-mint, pentru care Domnia Sa a si facut judecatorului ob-servatiile sale, rOga pe S-tul Sinod ca intr'o sesiune viitOresa se pronunte, care este parerea sa, ca sal fie mai lesniciossi Domniei Sale cum sa se hotarasca.

Deci, re'mane acum sa intelegem ca imprejurarile s'aU malschimbat, ca puterea lumesca este dispusa, a imbratisa opi-niunea S-tulul Sinod, si cred ca acum ar fi timpul ca sinoi se tinem .presenta pe cea desavirsita, care este asf. Evangelii si care se afia cuprinsa in art. 42 al regula-mentului S-tului Sinod pentru disciplina bisericesca.

Suntem in perfect acord comisiunea de aqi cu comisiu-nea de la 1895, pOte ca, deosebim in ceva dar deosebireaeste ca la 1895 comisiunea tinea socotela de imprejurarilede atunci, lar comisiunea de acli este de parere ca sa nuse mai tie act socotela de imprejurari ce nu mai exists, cisa ne tinem de Sf. Evanghelie, de vreme ce insusi D-1 Mi-nistru este gata a tmbratisa opiniunea S -tulul Sinod cadTats ce dice D-1 Ministru al Justitiel in adresa sa catre D-1Ministru al Cultelor:

Domnale Ministru.

Ain onOre a va inapoia petitiunea ce trimis cu adresa No4418 de la 8 August trecut, primita din partea preotilor D. VladSp. Focs'a,nanu, parohi din comuna Giurgiu6na, jud. Tecuci, prin carese prang Ca ati fort amendati de D-1 Judecator de Instructie al Trib.Tecuci, pentru cuvint ea, in calitate de martori, au refuzat sa prestezejuramint pe Sf. Cruce.

Snntem de parere i not ca, fate cu art. 42 din Regulamentul Sinodalpentru disciplina Bisericesca din 7 Iunie 1873, D-I Judecator de Instructierah o facet ca a pretins juramint de la preoti, si I-am si comunicatparerea nostra.

Stiti insa, Domnule Ministru, oa jurisprudenta chiar a Inaltei Curtide Casatie a variat asupra acestei cestiuni si prin urmare, nu e de mi-rare dace: instantele judecatoresti inferiors apnea i ele din cand in &ando parere care, Inca o data o repet, n'o cred basata in drept. Adaog eam6 tern ca vor fi Inourajate in acasta, directiune prin discutiunea nr-math' in S-tul Sinod chiar (sedinta din 15 Februarie 1895) sidin initiativa a insasi fefelor bisericesti celor mai inalte, s'a propsmodificarea art. 42 citat, ea neintemeiat pe canons, S-tul Sinod a adop-tat conclusiunile raportului ce i s'a facet in acest sena.

ml -ap

made,

hi

www.dacoromanica.ro


P6te ca ar fi oportun, Domnule Ministru, ea S-tul Sinod, la o viitoresesiune, sa puns capat discutiunei incepute. Ne va fi i nou6 mai lesneatunci de a obtine unitate In practica magistratilor nocitri asupra acestufpunot.

In ce priveqte scutirea de plata amenc,lei la care sunt condamnati pre-otil, s'o c6r5, autoritgtilor judiciare, singure competinte.

p. Ministru ksg) ion Miclescu,Director (ss) Nedelescu.

Tata dar ca D I Ministru al Justitiel n'a credut basata indrept cererea facuta preotilor de a depune juramintul. Decicred ca ar fi bine venita parerea de a ne mentine unde ne-apus Dumnelea: «Sa fie cuvintul nostru asa, asa, nu, nu,.Remane trisa ca S-tul Sinod, in suveranitatea sa, sa hota-rased cum va crede de cuviinta. Not ne-am dat parereanOstra.

P. S. Episcop al Husilor: Acum mi-am improspatatideile asupra acestel cesliunt, dar o alta intrebare: Parin-tele Director at cancelariei S -tului Sinod ved ca a raportat,ea, nu s'a comunicat nici de cum guvernulul acesta hota-rire a S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Ramniculul: S'a comunicat, dar nus'a dat urmare acestet comunicari.

P. S. Episcop al Bastion Va sa qica s'a comunicat,Ministeru o are, dar mai cere si alte

P. S. Episcop al RAnanicului. Lamuririle le cere D-1Ministru al Justitiei nu al Cultelor.

P. S. Episcop al flusilor. Daca s'a comunicat, remanesä alegem intre o conclusie si alta. Rog dar O. se mai ci-tesca Inca o data conclusiunile raportulut de atunci, cart

votat de S-tul Sinod, pentru a le compara cu acestea,ca ast-fel sa decidem sari mai bine dis sa alegem intre unelesi altele.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Apot acum nu mat putemsa le discutam pe acelea.

P. S. Episcop al Husilor. Nu sa le discutam, dar sale vedem.

P. S. Episcop al Ramniculul. Conclusiunile votatede S-tul Sinod in sedinta de la 8 Mat 1895 sunt acestea:

I. «A se incuviinta preotilor juramintul dupre formula sta-bilita. In procedara civila.

lamurirt.

s'an

www.dacoromanica.ro


II. A interveni la Onor. Guvern spre a dispune ca pre-otil, cari vor trebui sa depuna juramint, sal depuna in bi-serica in fata parohului respectiv si a delegatului jlideca-torului.

III. A modifica in sensul acesta art. 42 din regulamentulpentru disciplina bisuicesca.

(Hata ce se sanctioneza dispositiunile acestea, remanebine inteles ca se abroga on ce alte dispositiuni anteriOre.Acum remane ca S-tul Sinod sa se rostesca saiz pentru con-clusiunile la cari a ajuns comisiunea atunci, sat sa se men-tina starea actuala de lucruri. respectandu-se art. 42 dinregulament, ca persOnele bisericesti sa nu jure.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Comparandsensul hotarirel luate de S-tul Sinod to anul 1895, cu sensulconclusiunilor raportulul comisiunei de asta-di in cestiuneajuramintului, mie mi se pare, ca comisiunea in hotarirealuata in 1895 a mentinut juramintul, iar cea de acum dupapropunerea a insusi DI Ministru de Justitie, care dice caS-tul Sinol sa dea formula si Dsa ca Ministru o va aplicaa emis opiniunea ca sa ne marginim pe basa credintel saupe rostirea preotului, asa, asa, nu, nu. Mie mi se pare caeste Orte bine ca sa primim si sa mentinem conclusiunilecomisiunei de acum, fiind-ca insusl D-1 Ministru propuneS-tului Sinod, Faceti-mi formula si eiil o vole aplica.Rog dar pe S-tul Sinod sa primesca aceste conclusiuni aleraportulul de asta-cli.

P. S Episcop al Romanulul. Ca sa se mentie art.42 din Regulament.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: V'asi rugasa mai cititi Inca o data adresa D-lui Ministru.

P. S. Episcop al Romanulul citeste adresa D-lui Mi-nistru de Justitie. care s'a reprodus mai sus.

P. S. Episcop al Husilor: Va sa clica sa ne tinem deregulament.

P. S. Episcop al Romanului. Vedeti ca. D-1 Ministrueste gata ca sa se tina de hotarirea bisericii, de ce sa nufim si not gata ca sa ne tinem.

P. S. Arh. Pimen Piteqtenu. Ca a variat S-tul Sinod,a variat.

P. S. Episcop al Rornanului. S-tul Sinod cred ca n'avariat, adica n'a renuntat de a avea ca perfecte cuvintele

licend:

www.dacoromanica.ro

DESBATIII ILE SF. SINOD 137

Domnului, sa fie cuvtntul vostru asa, asa, si nu, nu, ci ainterpretat art. 42 din regulament, facend condescedentacelor slabi.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. In articolul 42 se pre-ciseza ca preotii sa nu jure, iar in decisiunea luata la 1895S-tul Sinod admite ca preoti1 sa jure. Este acesta sail nuo variants? Acum Ministru dice: de care anume hotariresA ne tinem. De cea din art. 42 sail de cea luata, in se-dinta de la 1895.

P. S. Arh. Nifon Ploest6nu. I. P. S. Presedinte, dindiscutiunea urmata asupra cestiunel juramintului preotilorsi din citirea raportului comisiunei insarcinata de S-tul Sinodin anul 1895 cu studierea acestel cestiuni, se vede lamurit,ca in imprejurarile de atuncl s'aU admis conclusiunile ra-portula Acele conclusiuni aduse la cunostinta D -lul Minis-tru al Cultelor, au fost comunicate D-lui Ministru al Jus-titiei, dar de la Oonor. Ministru al Justitiei nu avem nici un re's-puns pana. acum. Precum results insA din adresa de asta-di aD-lui Ministru al Justitiei, in S-tul Sinod s'a urmat Ore-care dis-cutiune asupra cestiunel juramintulu1 preotilor in sesiunea dinprimavara anului 1895, dar ca cestiunea n'a fost atunc1 tran-satA definitiv, ci a remas ca tntr'o alts sesiune sa se i-a o hota.-rtre Comisiunea de asta-di veclend buna dispositiunecrestinesca a actualulul Ministru de Justitie D-1 Titu Malorescu,s'a gandit ea ar fi bine sA opineze ca S-tul Sinod sA revie ladispositiile art. 42 din regulament, adica de a nu se ingaduipreotilor sa jure, cand se vor afla in fata instantelor judeca-toresti, fiind degradator pentru ei Acum mai ales cand D-1Ministru al Justitiei ne cere acesta, no1 trebue sA profitamde acesta frumOsa dispositie Ministeriala si sa hotarim, capreotilor pe viitor nu le ma! este ertat sa jure, caci nu estefrumos pentru demnitatea lor, ci sa fie cuvintul for asa, asa,nu, nu, precum ne povatueste Sf. Evangelie. Acesta odicsi o doresc nu numal ca membru al comisiunei de petiti-unl, in sinul careea mi-am dat asentimentul met pentruacesta, dar chiar si ca membru al S-tului Sinod sunt deWere sA se admits conclusiunile raportului, can sunt pentrua nu se admite pe viitor preotilor sa, jure; cad dupe pa-rerea comisiunel din 1895, cum fOrte bine a observat P. S.Calist Botosenenu ar trebui sA fie pe laugh' fie care jude-catorie cate un preot in permanents, care sa asiste in odajdi1

definitive.

www.dacoromanica.ro


cu sf. truce si evangelie or! de cate or! judecatorul are sadefere juramintul cu! -va. Rog dar respectuos pe S-tul Sinodsa primesca conclusiunile raportului, cad este mai bine dintrite punctele de vedere sa mentinem art. 42 din regula-ment, care glasueste ca preotul sa nu jure Inaintea instan-telor judecatoresti.

P. S. Episcop al Ras mnicului. Cand am luat cuvintulla inceputul acesteI discutiuni, am declarat cu MO. fran-cheta, ca conclusiunile comisiunel sunt fOrte juste, fOrtecrestinesti si inaltatOre de suflet in privinta demnitatel pre-otului. Care din not nu tinde la ideal, care din not nu do-reste sa ajungem un timp cand sa se creda pe deplin cuvintulpreotului si sa fie el in mesura a inspira confienta fats dealtil cu car! ar avea afaceri.

Dar cand venim in practica, ce se intimpla ? Eu primescpe fie-care luny leciml de cereri de la preoti sa le datibine-cuvintare ca sa jure. cad alt-fel preotil perd avu-tul lor. Ce sa faca atunci, data. S-tul Sinod va hotari casa se mentie in tOta rigOrea dispositiunile art. 42 din re-gulament ? Atunci ce vom face not preotilor car! vor finevoit1 sa jure? Judecatorii no respects regulamentele nOs-tre bisericesti, ci dispositiunile din procedura civila; si yeaduceti bine aminte I. P. S. VOstra P. P. S. S. VOstre,cart sunteti membri a! Senatului, ca atunci cand s'a votatprocedura civila, eti am sustinut tocmai tesa acesta, capreotul sa nu jure, si Senatul n'a admis, ins41 Ministrude Justitie.

P. S. Episcop al Romanului: Ministru de Justitiespune, ca cererea de a depune preotul juramint, nu estebasata in drept.

P. S. Episcop al RAmnicului: Ce data pOrta aceaadresa ?

P. S. Episcop al Romanului: Data 8 August trecut.P. S. Episcop al Ramnicului. Atunci, la 8 August,

nu ma! era Dl. Disescu Ministru de Justitie.I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Era D. Ma-

iorescu.P. S. Episcop al RAmnicului: Atunci fOrte bine, dar

e0 voesc a spune ce s'a petrecut inainte de a veni D-sala acel Minister. I P. S. Mitropolit al Moldovel de asemeneaa semnat amendamentul, prin care et cerusem, ca preotil

isI

si.

www.dacoromanica.ro


sa nu jure, Senatul insa n'a primit amendamentul, insusiMinistrul l'a combatut, asa in cat eu am fost nevoitretrage, vedend Ca nu are sorts de reusita. Deci ce e defacut? EA admit ca este de demnitatea clerului ca sä fiecreduti pe cuvint, cum si comisiunea conchide prin raportulce discutam. Dar in practica este cu totul alt fel.

P. S. Episcop al Romanului: Dl. Ministru declaraprin adresa sa ca se va respecta decisiunea. S-tului Sinod.

P. S. Episcop al RAmnicului: Bine, dar atunci ce me-suni trebue sa is S-tul Sinod? Nu trebue sa se marginescanumai a primi conclusiunile raportului P. S. Vostre, ci sacomunice Guvernului si sa rOge pe Dl. Ministru de Cultesa intervie pe tang cel de Justitie ca sa pue in vedereatuturor instaatelor judecatoresti a le respecta si atunci pre-intimpinam dificultatile, cari nu se preyed in proceduracivila.

Prin urmare data S-tul Sinod primeste conclusiunile ra-portului, cari stint fOrte crestinesti si demne, remane ca saintervie in mod accentuat la d-nu Ministru, spre a le puneIn vedere tuturor instantelor judecatoresti.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Eti sunt deparere, vedend tote argumentele, ca in principia formulaacesta e cea mai buna si cea mai crestinesca. Dar asupratemerei P. S. Episcop al Rimnicului, ca ce s'ar urma dataS-tul Sinod va da un vot si in practica nu s'ar observa,not sa luam hotarirea acesta spre a se face mijlocire dinpartea biuroului la d-nu Ministru de Justitie prin cel deCulte, si sa'l rOge spre a le pune in aplicare. Pana atuncinot nu vom opri pe preot a jura. Tata, dar care este pa-rerea mea.

Voci: Este bine asa.I. P. S. I 1 itropolit Primat, Pre.sedinte: Ne mai ce-

rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportululcu observatiile facute de mine. Cine este pentru sa bine-voiasca a riclica maim.

S'a primit.P. S. Ark Pimen Pitestenu, Secretar, citeste peti-

tiunea mai multor locuitori din Eparhia Romanului, princare cer a se dispune ca preotil sa merga pe la casele cres-tinilor cu botezul de di I a fie -cares luni.

I. P. S. Al itropolit Primat, Presedinte: Cred ca. a-

a'l

www.dacoromanica.ro


cesta petitiune ar trebui sa se recomande Episcopului res-pectiv, spre a lua mesurile cuvenite.

Vocl: FOrte bine.I. P. S. _Mitropolit Primat, Presedinte: Pun dar la

vot propunerea mea de a se recomanda acesta petitie E-piscopuluT respectiv. Gine este pentru, sa bine-volasca a ri-dica mana.

S'a primit.P. S. Arh. Nifon Ploestenu, I. P. S. Presedinte. S'a

depus pe biuroul S-lui Sinod raportul comitetului redactoral revistei (Biserica Ortodoxa Romans.), impreuna cu pro-ectul de budget pentru anul financiar 1901-1902. P. S.Calistrat Barladenu presedintele comitetului, m'a Insarcinatsa aduc acesla la cunostinta S-lui Sinod ca pana mainecand se va tnchide S-tul Sinod, comisiunea sa bine-voiascha'l cerceta si a raporta SAW. Sinod, spre a nu remane re-vista fail budget.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Dupa re-deschiderea sedintei vom vedea ce este de facut.

Cu invoirea S-lui Sinod suspend sedinta pentru cinciminute.

Sedinta se suspenda pentru cinci minute.Sedinta se redeschide.I. P. S. Mitropolit Primat. Sedinta este redeschisa.P. S. Episcop al Ra,mniculni: I. P. S. Presedinte,

dati-mi voe sa fac o comunicare S-lul Sinod.Comitetul redactor al revistei <<Biserica Ortodoxa Romans*

conform decisiunei S-lui Sinod din sedinta din 20 Oct. cu-rent, a inaintat proectul de budget al acelei reviste revedut,asa cum a cerut S-tul Sinod.

Rog dar pe S-tul Sinod sa incuviinteze ca comisiuneasä la in cercetare acest proect de budget si sa vie cu ra-portul pentru diva de maine.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Pun la voturgenta ca comisiunea sa vie maine cu raportul pentrubudgetul revistei: Cine este pentru sa bine-volasca a ri-dica mana.

S'a primit urgenta.P S Arh Meletie Gala (Mu, raportor, citeste ur-

matorul raport, Inreg. la No. 402, al comisiunel pentru cer-cetarea manualelor de invetamint religios, cursul secundar,

www.dacoromanica.ro


relativ la manualul «Istoria Vechiului si Noului Testament*al preotulut I6n Constantinescu.

Malt Prea San(ite Stapane,

La comisiunea pentru cercetarea c'artilor de inv6tsamint religion, cur-sul seoundar, trimitendu-se petitia preotulul Econom I. Constantinescufost profesor, inreg. la No 113 din 4 Mall a. c.; impreuna cu douicimpriniate intitulate: a) Istoria sfinth a VechIulul si Noulul Testament;b) Inv6tatura 1W Iisus Christos.

Comisiunea cercetandu-le, a constatat ca mentionatele lucrari .nucontin nimie contrar inv6t5.turel Sfintel nOstre Biserici Ortodoxe; siast-fel roga pe Sf. Sinod A' bine volasca a le da cuvenita aprobare.

Acesta cu smerenie se supune Sf. Sinod.

Raportor: (ss) t Meletie Galii(ena(ss) -1- Conon Bacadmi

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.P. S Arh. Calist Botosenenu, raportor, citeste ra-

portul comisiunei de petitiuni relativ la tunderea In mo-nahism a fratilor Vasile Boacas si Dimitrie Mucenic din schi-tul Dureti. Comisiunea este de opinie a se acorda caluga-rirea numitilor

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Acelasi P S. Raportor, citeste raportul aceleeasi comisiuni,

pentru tunderea in monahism a surorilor: Salta Bobada,Ecaterina Bancila, Margarinta Luca, Varvara (Valeria) Cusensi Aglaia Gheorghiu, din monastirea Agafton Comisiuneaeste de opinie a se acorda calugarirea numitelor surort.Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.

Acelasi P S. Raportor, citeste raportul aceleeasi comi-siuni pentru tunderea in monahism a surorilor: Maria Ia-mandi I. Ticea, Ileana Nicolae Stroe si Maria P. S Bor-dencel din M rea dintr'un lemn

Comisiunea este de opinie a se admite calugarirea nu-mitelor surori.

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Acelasi P. S Raportor citeste raportul aceleeasi comisiuni

pentru tunderea in monahism a fratilor: Constantin Sandusi Spiridon Enciu din M-rea Bogdana, Jude!ul Bacal. Co-misiunea este de parere a se acorda calugarirea numitilorfrati. Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.

Acelasi P. S. Raportor citeste raportul aceleeasi comisiuni

frati.

www.dacoromanica.ro


pentru tunderea in monahism a surorilor liSna ConstantinManu si Manda Stanescu din M-rea Valen1.

P. S. Episcop al Argesului. I. P. S. Presedinte, SoraManu este din comuna Godenl si in build intelegere cubarbatul sail s'a hotdrit sa se ducd la monastire. Ea estede 64 and si barbatul el de 70 ani. Calugdrirea Jul estedeja aprobata si este calugar in schitul StanisOra. SoraManu cere acum a se calugari. Ea a avut 8 copil. Intrecopiil el este si staritul de la StanisOra, asa ca nicio legaturd cu societatea. De aceea ye rog sal aprobatt ca-lugarirea.

P. S. Arh. Pirnen Pitestenu: Fata de casul spus deP. S. Episcop al Argesului, n'as1 avea nimic de clis, Intrucat barbatul acestel femel este deja intrat in monahism, darcred ca este bine ca onorabila comisiune de petitiuni sä tiesocotela de legile tares. Un divort intre barbat si femee nupOte fi valabil, de cat numal cu o hotarire a autoritatilorjudiciare ale tarel. Primaria n'are competinta.

P. S. Episcop al Haq.ilor: In regulamentul S-lui Sinodse pote si asa.

P. S. Episcop al Argesului. In art. 3 din regulamen-tul S-lui Sinod se prevede, ca consimtimintul dintre sot'este suficient.

I. P. S. Mitropolit lrimat, Preqedinte: Ne mai ce-rend nimeni ctivIntul pun I a vot c on cl usiunil e rap ortu lul.Cine este pentru sä bine-volasca a ridica mama.

S'a primit.AcelasI P. S. Raportor citeste urmatorul raport al ace-

leeasi comisiuni inreg. la No. 416, relativ la suplica d-luiPandele Mateescu pictor.

Inalt Prea ASantite Stalpane,

La comisianea de petitiuni s'a primit suplica D lui Pandele Mate-escu pictor din Urbea Ploeqti, prin care aratfi ca a angajat mai maltshiciarl de picture pe la biserici exereita de mai malt timp me-seria de pictor, pe care o dovedeqte en certificatele ce i liberat dinpartea Maria din jud. Vlagca Hatcarau din jud. Pra-hova, precum cti cu o icon. representand pe Sf. Arhanghel Mihail; carea i se da bine-euvintarea Sf. Sinod pentru a'qi exereita acestil meserie.

Comisiunea avend in vedere ca sus nnmitul n'are nici o qc61aci ca certificatele prinakiilor mi'i pot veni in sprijinul cererel

sale; intru cat primaril earl le-aii liberat habar n'afi de pictura bise-ricesea, yi pe ling. acestea chiar icona presentata ea model probka ca

n'ail

yi eas'afi

yi

spe-Male,

Primetriilor:

www.dacoromanica.ro


D-sa nu este un maestro in puterea cuv intului, este de parere a i serespinge cererea.

Acosta fiind resultatul cereetarel comisiunei in privinta celor de maisus. eu respect it supune la cunostinta Sf. Sinod spre a decide celece va crede de cuviinta.

Raportor: (ss) Calist lalomitenu Botoqendnu(ss) Gherasim al Romanuthi(ss) Nifon N. Ploeftenu

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.P. S. Arh. Nifon Ploestena, raportor citeste urma-

torul raport al comisiunel de petitiunt, tnreg. la No 403,relativ la cererea. preotului C. Man din comuna Vata, pelarva care inainteza un manuscript intitulat (Calendar Veci-nic, .

Malt Prea Santite Stapane,La comisiunea de petitinni a Sf. Sinod, s'a trimis suplica inreg. la

No. 256 din 1 Octombre a. c. adresatg Sf. Sinod de pr. C. Man dincomuna Vata, jud. Olt, imprenng cu un manuscript intitulat Calendarvesnic" qi prin care suplica raga pe Sf. Sinod se: bine-voiasca ca dupace va aproba acest calendar, a dispune EA se 61:arose& in TipografiaCartilor Bisericesti, remanend ca proprietate a Sf. Sinod, de ore-ce dinsulnu are mijlOce spre a'l tipari.

Comisiunea cercetand acest calendar a constat ca el confine de lapag. 2 ping la 110, Evangeliile Duminicale si ale praznicilortesti, cars stag in legatura cu Pantile, aranjate dupg Pasealig sail maibine clis, dupa scare tiparita la fine e Evangeliel, editia SE Sinod, in-cepend cu d.iva de 22 Hartle $i sfirsind on qiva de 25 Aprilie, inter-val in care cade Pantile intr'un period de 532 ani. Pentru fie-care dataa caderei Pastilor, are insemnat in dreptnl fiecarel serbatori Evangelia

glasul de rand si svetelna. De la pag. 111 pins la pag. 118 arelunile eu sfintii earl cad in fie-care la pag. 119 a pusi o tabelgde fasele lunel; ler de la pag. 121-124 are datele calendaristice pentruo pascalie de 580 ani. Si de la pag. 124 ping la sfirsit (pag. 144)

confine mai multe poesil copiate dupa diferiti antorl i unele formu-late chiar de suplicantul preot.

Comisiunea avend in vedere ca lucrarea parintelui Man, nu e decat o copie a Calendarulni perpetuil tiparit in Orologiul cel mare, editiaSf. Sinod, cum si a scarei Evangeliilor tiparite la sfirsitul Evangeliel;este de opiniune a nu se tipari cu cheltulala tipografiel cartilor bise-ricesti, cad asemenea calendare le are imprimate tipografia carfilor bi-sericesti in dfferite carti de ritual; si deci sa se inapoeze calendarulmanuscript autorulul spre a'l imprima cu spesele sale, fara, insa apnrta pe coperta ea este aprobat de Sf. Sinod.

Raportor: (ss) Mon N. Ploe#ena(ss) Gherasim al Romanalal(ss) Calist Ialomicena Botoqenena

di;

,,

fiilel,

www.dacoromanica.ro


Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Ace lasi P. S. Raportor, citeste urmAtorul raport al ace-

leeasi comisiuni, inreg. la No. 404, relativ la petitiunea pre-otului Nicolae Popa, parohul parohiei Vadu -Rocca din co-muna Vulturu, judetul Putna.

Inalt Prea &Mite Stapane,La comisinnea de petitiunI a Sf. Sinod s'a trimis suplica inreg. la

No. 382 din 19 Oct. a. c., adresate. Sf. Slued de preotul Nicolae Popa,parohul bisericeI Vadu Rope din corn Vulturul jud. Putna, prin carese jelueste Sf. Sinod ea neavend case. de locuit in parohia sa, a cum-parat un loc viran in intindere de 2(:) prejinI in fata bisericel, cu in-voirea obstel. locuitorilor cu act in regule autentificat de TribunalulPutna, prin jurnalul No. 1005/99; si pe care be cladit case chel-tuind 7000 lei,

S'a gasit ins& un carcIumar de origins bulgar, care a denuntat fap-tul procurorulul iespectiv, dicend ca Primarul local ar fi liberat pre-otului un certificat fel* spunend in certificat ea preotul este fiu decrams, pe tend dinsul este fit de rezes, si deci fare, drept de a cum-pare pament.

Afacerea acesta elite pendinte la Tribunalul de Putna, unde preotuleste citat prin citatiunea No. 32.455 pentru diva de 7 Martie viitor.

Acum preotul rOga pe St Sinod sa bine-volasce a lua o hoterirein casnl de fate, mijlocind la locurile in drept spre a se da preotilordreplul de a cumpara pament pentru a's1 cladi case, cum si pentru a'lcultiva si lase. urmasilor ea mostenire.

Comisiunea avend in vedere, ca prin legea modificatk relative: lavindarea bunurilor Statulul si rescumperarea embaticurilor, promulgate.in Monitorul Oficial No. 30 din 7/21 Mai 1896 se de voe preotilor,invetatorilor si servitorilor bisericestl din eomunele rurale, sa cumperepamenturI din mosiile statulul in loturl de 5 hectare.

Mai avend in vedere ca Sf. Sinod, nu este tinut siti stie data Pri-marul din corn. Vulturul jud. Putna, a liberat preotului Nicolae Popa,un certificat adeverat sat fals.

Considerend ca asemenea chestinnl aunt de competinta tribunalelorcivile, Tar nu de a Sf. Sinod.

Considerand in fine, a preotul a trecut alaturI de Episcopul set,jeluindu-se Sf. Sinod, pentru lucrurl de putine importanta, despre careputea cere explicatinne Protoiereulni si in cas de neindestulare Episco-pului set.

Comisiunea pe base acestor temeluri i consideratiuni este de opi-niune, pe de o parte a se pune la dosar suplica preotului Nicolae Popa,parohul bisericeI din parohia Vadu Rocca jud. Putna, ca ret indreptatela Sf. Sinod; Tar pe de alta a se face numitului paroh o dojane prinPrea Sfintitul Episcop eparhiot, spre a nu maT trece alta data alaturlde Episcopul set, si a adresa S -tuluI Sinod cereri earl eunt de rezor-tul P. S. Episcop eparhiot.

Raportor: (ss) t 1Vifon N. Ploeftenu.(ss) fi Calist Botovenerm.

71

'al-a

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Nifon Ploestenzi, raportor. I. P. S. Pre-sedinte, comisiunea cu regret a ajuns la aceste conclusiunt.De la o sema de vreme yin fOrte multe petitiuni la S-tulSinod cart ingreulaza lucrarile comisiunel, cu afaceri carts'ar fi putut transa cu multa Inlesnire de Protoerel settde Chiriarhul respectiv. Petitionarit suit' cate o pagina sinot, comisiunea, pentru a resolva cutare sau cutare ces-tiune, suntem nevoiti sa rasfoim texte de legt si regulamente,si sa scrim rapOrte de una sau done cble pentru afacert carenu sunt de competinta S -tului Sinod. Ar trebui ca ast-felde suplici sg. fie puse la dosar de biuroil.

I. P. S. Mitropolit-Primat, Presedinte: Ne mai ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot conclusiunile raportulut,tine este pentru sa bine-voiasca a ridica mans.

S'au primit.Ace last P. S. Raportor citeste urmatorul raport, inreg.

la No. 405, relativ la suplica preotulul 1On Haidin din co-muna Patestl, judetul Putna.

Ina lt Prea Santite Sap Azle,

La comisiuuea de petitiunI a S-tuluI Sinod s'a trimis suplica inregla No. 319 din 17 Octombre a. o., adresath Stului Sinod de preotulIon Haidin din comnna Patestl, judetul Pntna, prin care se jeluesteS-tului Sinod, ca facend apel contra sentintel de caterisire a Spiritua-lulul Consistoriii al Eparhie RomauuluI, S-tul Sinod in sesiunea deprima -vary a. c., cereetind casul, dupe lungi desbateri, a bine-voit a'lgratia de pedepsa pronuntat'a de Spiritualul Consistorit. Dar fiind caprin gratiere nu i s'a fixat care are s'a fi pe viitor positiunea sa depreot; P. S. Episcop Eparhiot de si 1-a dat voe sa servescg cele pre-°testi in intrega Eparhie, unde va fi cerut si ingaduit de locuitori, eltotusI a r6mas ca un preot ambulant, fara enorie si decl intr'o positi-une care nu se potriveste en insemnatatea sacerdotalk stability de sfinteleeanOne si prin lege si regu]amentele in vigOre. i in consecinth togape S tul Sinod sa binevoiasa, a decide asupra positiund sale canon iceea preot.

Comisiunea avend in vedere, ca apelul preotului Idn Haidin a fostcercetat si raportat Stulul Sinod in sedinta din 4 Mal a. c.

Avend in vedere ca comisiunea, in conclusiunile raportuluI sett cumsi in discutiunea ce a urmat, a sustinnt, ea potrivit art. 88 din regu-lamentul Consistoriilor, el se trimitrt casul preotulni Haidin la un altconsistorit de la o eparhie limitrofg.

Mal considerand ca punendu-se la vot propunerea P. S. Arh. CalistratBarraddnu, de a se gratis preotul Haidin, S-tuI Sinod a admis acestapropunere cu mare majoritate si deci conclusiunile raportulul art fostinlitturate.

10

www.dacoromanica.ro


Mai eonsiderAnd in fine, ca prin gratiere Preotul a *Mat unmetdreptul de a oficia cele preotesti, frog se i se fixeze si o biserictt lacare se serv6scg; si deel el de si gratiat n'are unde servi cele preotesti,cael parohia sa a fost declarata vacanta si oeupata de un altul; comi-siunea, pe basa acestor temeluri si consideratiuni, este de opiniune caS-tul Sinod, care in clementa sa a bine-voit a'l gratia, sa dispne canumitul preot sa fie atasat ca supre-numerar, fare salaria, tot la parohiaPatesti undo sunt 3 biserici.

Act sta find opinia comisiunei, cu eel mal profund respect o supunela cunostinta S-tului Sinod spre a decide cele ce va crede de euviinta.

Raportor: (ss) f Nifon N. Ploeftena(ss) t Ca list Is 10122461m Botofenenu

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Ace Iasi P. S. Raportor citeste urmatorul raport al comi-

siunei de musica, inreg. la No. 407, relativ la cererea Preo-tului Nicolae V. Paveliu de la biserica catedrala din Con-stanta.

Ina lt Prea Sttn(ite Stapane,La comisiunea pentru cereetarea manualelor de musica s'a trimis su-

plica inreg. la No. 278 din 12* Octombre a. c., adresata S-tului Sinodde preotul Nicolae V. Pave liu, deservent la biserica catedral'a din Con-stanta, pe Tanga care suplidi inainteza un manuscris de musica orien-tan: intitulat Prohodul Mmormintarei mirenilor si al prancilor"rugindu-se a fi cercetat si aprobat de S-tul Sinod pentru folosul preotilor.

Comisiunea cercetfind manuscrisul a constatat, ca melodiile coprinsein acest manuscris sunt compilate dupa notele de psaltichie ale D-lorDimitrie Sucevenu si Stefan Popescu; dar ca autorul in transcriereaacestor note de psaltichie, nu le-a copiat macar fidel, asa ca in unelepArti nici nu ese la marturie; si prin urmare in dorinta de a deveniactor de &anthill bisericesti, a mutilat frumOsele melodil, puse pe psal-tichie de numitil maestrii de musica.

Pentru aceste motive comisiunea este de parere a se respinge ma-nuscrisul suplicantului preot.

Raportor: (ss) Nifon N. Ploestona(ss) j- Gherasim al Romenului(ss) t Gherasim al Argesulal.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.Ace Iasi P. S. Raportor citeste urmatorul raport, inreg.

la No. 407, al comisiunei de musica, relativ la suplica preo-tului C. Man, din comuna Vafa, judetal Olt, pe langa caretnainteza un manuscript: «Cantarile inmormintarii virstni-cilor Si pruncilon>.

Ina lt Prea Bantite Stapane,La comisiunea pentru cercetarea manualelor de musica a S-tului Sinod,

t

www.dacoromanica.ro


s'a trimis suplica inreg. la No. 257 din 1 Octombre 1900, pe Tanga carese inainteza spre cercetare nn manuscris intitulat: Cantarile inmor-minta'rel virsnicilor si pruncilor" aleatuite de Pr. C. Milan din co-muna Vata, judetul Olt, eu rugamintea de a se cerceta ai aproba deS-tul Sinod, spre a le imprima.

Comisiunea, cercetand acest manus(ris, a constatat ca eantarile pepsa tichie nu aunt de cal compilatiuni dupa Dimitrita Sucevenu ai alaieantareti bisericesti, earl compilatiunI fiind transcrise cu patina atentinneaunt greaite denatureza on totul cantarile originale usitate in bi-serica nOstra.

Pentru care comisiunea este de opiniune a se respinge manuscrisulsnplicantului preot.

Raportor: (ss) t Nifon N. Ploeftenu.(ss) t Gkerasim al Romanului,(as) Gherasim al Argevulut

Se pun la vot conclusiunile raportului si se primesc.Ace las P. S. Raportor, citeste urmatorul raport al comi-

siunei de musica, inreg. la No. 408, relativ la petitiunea D -lulLazar S. §tefanescu pe tang care inainteza un manuscriptin trei exemplare intitulat 4("Utrenierul 0,

Ina& Prea San(ite Stiipane,La comisiunea pentru cercetarea manualelor de musica a S-tului Sinod,

s'a trimis spre cercetare suplicele inreg. la No. 81 yi 297 din a. c., im-preuna en un manual de psaltichie intitulat: ,, Utrenierul cu slujbelesfincilor marl din cursul alcatuite de Lazar telanescu, fostprofesor de musica la acOla de cantaretl din Turnu-Severin.

Comisiunea avend in vedere ea autorul deja a imprimat cartea,deci este in imposibilitate de a'i mai face coreztarile necesare;

Mal avend in vedere ca aprOpe in fie care sesiune comisiuneaSinod s'a ocupat on cercetarea diferitelor °pert de musica ale D-lniLazar Stefaneseu, ai care aprope tote au fost respinse;

Mai considerand ea, comisiunea mat molt de mill, ca e om Ara°a cheltuit ultimul ban cu tiparirea cartilor de psaltichie, I-a aprobato singura carte ,Prohodul mirenilor", care presentandu-o Ministeru-lui Cultelor InstructiuneI publice, ai Onor. Minister trimitend-o dinnot spre cercetare D -lui Popescu Paserea, profesor de musica, acesta 'I-arespins'o cu totul

Pentru aceste motive, comisiunea este de parere a se respinge odatpentru tot-d'auna manualele de musica presentate de D-I Lazar tell-nesen, ea unele ce aunt numal copii grelite ale cantarilor autorilor re-putati in ale musicel.

Raportor: (as) t Nifon N. Ploeftenu.(ss) j- Gherasim al Romanului.(as) t Gherasim al Argefulul.

I. P. S. Mitropolit Prlmat, Presedinte: i ei cunoscacesta carte; cum vedeti, ea este si tiparita si cu tip,arirea

yi

anulul,

9i

S -tului

9i

f

www.dacoromanica.ro


el el a cheltuit o suma insemnata de bani. Pentru acestaei v'as ruga sa i se incuviinteze, cacl nu este o carte dog-matics.

Aci este cestiunea de psaltichie. El arata ca, a luat si dincantarile dascalilor bisericestl cum este Dumitrita Sucevenusi altii. Rog dar pe S-tul Sinod sa bine-voiasca a nu 'I-orespinge, ci sa 1-o aprobam, pentru ca el sa o desfaca cumva putea, fiind-ca a cheltuit o suma de bani cu tiparirea el.

P. S. Arh. Nifon Ploegtenu. I. P. S. Presedinte, totde aceleasl sentimente a fost animata si comisiunea, canda cerut S-tului Sinod aprobarea «Prohodulul Mirenilor,, al-catuit de D-1 Lazar Stefanescu. Dar D-sa nu s'a multumitnumai cu aprobarea data de S-tul Sinod, ci a trimes carteasi la Minister; si D-1 Ministru se vede ca nefiind pus in cu-nostinta ca cartea era aprobata de S-tul Sinod, a trimes-oD -lul Popescu Paserea spre a o cerceta din noil si acesta I-arespins-o; lucru care e jignitor pentru S-tul Sinod. Comisi-unea s'a convins ca cartile de musics ale suplicantulul nusunt bune. El face mai mult specula cu ele. Chlar mie mi -aaratat o sums de cart! postale de pe la diferiti cantaretl,cart cumparat carp. Dupa ce a imprimat si a vindutaprOpe tote exemplarele din editia I neaprobate, acum cereaprobare ca s'o sceita in a doua editie, milogindu-se pela tots. S-tul Sinod este suveran sa faca ceea ce va credede cuviinta, insa comisiunea nu's1 is respunderea pentruacesta carte.

P. S. Episcop Rarnnicului. Eu multumesc I. P.S. Presedinte pentru sentimentele ce arata catre acest om.El este din Turnu Severin. A fost cantaret .si psalt la bi-serica supranumita Grecescu, dar prin purtarea sa a venitin conflict si cu epitropil si cu protoereul si ast-fel a re-mas pe drumuri. Este In stare vreelnica de plans, si a-cesta, imprejurare ar milita in favOrea lul. Dar cand megandesc ca trimite la S-tul Sinod carti ce se depar eza papasi de textele cantarilor bisericesti, comisiunea este fOrte in-dreptatita sa le respinga.

El a tiparit cartea asa cum se vede si rOga a i se a-proba Daca. S-tul Sinod ar bine-voi sa aprobe acesta carte,atunci sunt de parere sa i se pue obligatiune ca sa numai trimita carti imprimate, ci manuscrise.

De asta data sa i se mai conceda; ramane insa ca S-tulSinod sa decida cum va crede de cuviinta.

l-ad

al

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit al Mo ldovel: Cestiunea este desprelibertatea de a tipari. El deja a tiparit-o, dar daca a ,;:ipa-rit-o bine sail re!), daca este scrisa bine sail reil, acestaeste o alta cestiune. Dar si de astadi inainte A, se maiprimesca asemenea carti? acesta intreb.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Am si eilcartea acesta. Partea cea mai mare din ea sunt lucrari deale renumitulul psalt Dumitrita Sucevenu, care mi -a fostdascal. Ace lea sunt perfect de bine; dar acelea, care suntfacute de acest Lazar Stetanescu, eti unul nu le pot des-cifra.

El mi-a trimis-o cand eram la WI, si neavend ce facem'am ocupat adese-ors de ea, dar ye spun drept ca n'amputut a descifra cantarile lui.

Rog dar pe S-tul Sinod sa-1 aprobe pentru asta data, darpeittru viitor nu.

P. S. Arh. Nifon Ploeqtenu. Fiind-ca dorinta S-lui Si-nod este de a se aproba acesta carte, comisiunea nu arece mai dice, trebue sa consimta.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: Ne mai ce-rend nimeni cuvintul, pun la vot parerea emisa, de minede a se admite acesta carte. Cine este pentru sa bine-vo-Iasca a ridica mana.

S'a primit.Ne mai fund nimic la ordinea chlei si ora find inain-

tata ridic sedinta.Sedinta viitOre va fi pe maine 24 curent, tot la orele

9. a. m.Sedinta se ridica, anuntandu-se cea viitOre pentru Marti

24 Octombre orele 9 a. m.

Presedinte t Iosif Mitropolit Primat.Secretar: f Athanasie al Rfmnicultd.

t Pimen G. Pitefitenu.

qedinta din 24 Octombrie 1900.Sedinta se deschide la orele 9 dimineta, sub presedentia

Inalt Prea SfintituluI Mitropolit Primat.Se citeste apelul nominal. Presenti 15 P. P. S. S. mem-

bri, find in concedill P. S. Episcop al Duntirei de jos.

www.dacoromanica.ro


I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Fiind innumer, sedinta e deschisa.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu, Secretar, da citire su-marului sedintel precedente.

I. P. S. Illitropolit al Moldovel: Am luat cuvintulca sa exprim o nedomirire a mea. In sumar se dice case aproba cdhclusiunile raportului, care sunt de a se res-pinge cutare cerere, dar nu se spune pentru ce. Ar trebuisa se dica pentru motivele cutare si cutare.

Al doilea se dice ca s'a respins tabloul trimis de unpictor.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Un pictor din Ploesti.I. P. S. Mitropolit al Moldovel: Se dice ca se a-

proba opinia de a se respinge. Dar pentru ce? Asi dorio esplicatiune in 3 vorbe: Fund pictat, sa me ertati sit in-trebuintez o vorba neobicinuita la not, prea cochet, da, nueste cuviincios.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu: Respunde ca se va in-tercala in procesul sedintei respective.

Ne mai cerend niment cuvintul, se pune la vot sumarulsi se admite.

P. S. Episcop al RAmnicului, secretar, da citire ur-matOrelor comunicarl:

Adresa S-tei Mitropolit a Ungro-Vlahiet No. 4112 cu careinainteza raportul protoereului de Ilfov No. 1742 in copie,relativ la deslipirea catunului Rudeni de la parohia GiulestlSirbii si alipirea lui la parohia Chiajna.

Se trimite la comisiunea de petitiunt.Petitia preotuluI Alex Radulescu din corn. Zavideni, ju-

detul Vilcea, prin care face apel contra sentitei consisto-fluid' de Rimnic, care I-a ridicat dreptul ue paroh.

P. 8. Episcop al RA mnkului. Acesta petitiune artrebui puss la dosar ca neavenita.

I. P. S. Mitropojit Prima,t, Presedinte: Se va punela dosar.

Acura intram in ordinea dilei. Avem mai multe rapOrteale comisiunilor. P. S. raportor al comisiunei pentru cer-cetarea cartilor de musics bisericesca, este rugat a da ci-tire rap6rtelor sale.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu, raportor, da citire ur-matorului raport, inreg. la No. 409, privitor la petitiunea

www.dacoromanica.ro


d-lor Mardarie Gheorghiu si Banescu Gheorghe cantarepin last

Ina lt Prea San(ite Stapane,La comisiunea pentrn cercetarea manualelor de musica a S-tului Si-

nod, s'a trimis suplica inreg. la No. 228 din 12 August a, e., in alit'.turare en un protest adresat S-tului Sinod de D-nil Mardarie Gheorghiusi Gh. I. Banescu, cel dintal cantarq la biserica Si. Spiridon, !ar celde al doilea la biserica Sf. Theodor din Iasi, prin care suplica se je-lueste S-tului Sinod contra D-lui G, Musicescu, profesor la Conservatorsi dirigintele corulul Mitropolitan din Iasi, care prin iuterpelarea ce afacut intr'o brosura tiparita, contra sedintel S-tului Sinod din 25 Mai1899, privitore la inlocuirea notelor psaltichiel cu note liniare ale musicel occidentale, aduce crake, cantaretilor vechi cum si celor din pre.sent, ca,' psaltichia este a0t, de grea de infeles, in cat seminaristifnici odata vtiut'o si nici vor fi in stare sa o ftie ; de dre-cenici dascalii for nu o qtia cam se cade ; iar prin protestul ce a-nexeza pe langa suplica D-lor, con testa in numele tutaror canta-re(ilor, ca manualele de Masica, ce Dl. Mu,icesca core a se im-pane in Seminaril in local car(ilor de psaltichie, na coprind Inmod fidel framdsele melochi ale musicel orientale, usitata de ye-curl in biserica ndstra si ca D-lor sunt gata a veni la S -ta! Si-nod, 0 a dovedi cu mai" multe probe, inaintea on care! comisiania S-lai Sinod, ca ceea ce a Meat Dl. Musicescu vi voeste a facenu este exact 0 nici nu va E.

Comisiunea examinand cu deamaruntul protestul Dlor Mardarie Gheor-ghiu si I. Banescu, a eredut c5, ar fi prea lung si obositor pentrn Sf.Sinod de a reproduce in intregul sea protestul inaintat S tului Sinodsi de aceea s'a marginit a supune la cunostinta S-tului Sinod numaipartile mai esentiale din protest. 'eta care sunt acele part!:

1) Se, se fedi intrebare D-lui Musicescu, care'l este scopnl de a des-fiinta datinile parintesti, care at maI remas numai. in biserica NoIputem a'l respunde- pe base intemeiate, nu ea cu ghibkia sa stiintifica;dar lasam acesta la timput oportun, si acum ne vom ocupa numai decritica adusa, sedintei S-tului Sinod din 25 Mai 1899, prin care bla-meza atat pe autorii cantarilor bisericesti, cat si personal pe cantare0de asta-di si pe profesorii de psaltichie. Iscusin0 D-sale este numaide interes material, caci singur este convins ca nu se pate transpunepsaltichia cu note liniare occidentale si probe sunt cartile sale de can-tari transpuse pe asemenea note, care nu fac elect nici la tare, cu a-tit mai mult la orase, din cause multor defecte ce contin.

2) La Winne strigat-am" si S5, se indrepteze" glasul al 2-lea,din Anastasimatarul imprimat de Dl Musicescu, melodiile sunt lucratecu note de doime si patrime si numai pe alocurea se observe cate ooptime, fare sa alba aplicat vre-un singur ornament din psalticbie; ci,prin mai multe locuri punend si natural in loc de si bemol, face me-lodia asprg si neplacuta la aud; Tar unule melodil le-a scurtat pe undenu trebula scurtate si vice-versa, in cat prin multe long a stricat

n'azi

?

tnelodiile.

www.dacoromanica.ro


3) Prochimenul de la glasul al II-lea, nu semana nici cu glasulal doilea nici en al seselea, de ore-ce glasul al doilea are cadenta fi-nala in so/ si in psaltichie in di; tar glasul al 6-lea are cadenta fi-nale, in re si in psaltichie in pa. Dl Musicescu insa a format o gamenoun pentru glasul al 6-lea, en tonics din mi si en cadenta finale insi; lucru care nu se potriveste nici en glasul al doilea nici en al 6-lea,de undo se vede ca Dl Musicescu a infiin%at si glasul al 9-lea, $i deaceea a pus pe suprafata Anastasimatarului ca motto stihul din psaltirie:,Cantafi Domnalul cantare noel".

4) De la pagina 36-47 din Anastasimatar a pus triadicarele Boris°gi prelucrate de mine Mardarie Gheorghiu, ce se aflat in Catedrala Sf.Mitropolii din Iasi, dar le a cluntit si le-a desbraeat de tots ornamen-tatia lor, aplictuadu-le mai multe cadente lungi prin melodil; iar pealocurea pause, in cat le-at dat aspectul unel melo iii armenesti.

5) La Antif6ne in mai multe locuri pane pe si becar, formand ogama minors on sexta majors si septima minors; o asemenea game nuexists in nici o musica din lame, nici chiar in musica chinezesca, dornumai in psaltichia transpusa a D-lui Musicescu, de undo se vede caD-sa a inventat si glasul al 10-lea si care se rapOrte, tot la motto depe suprafata Anastasimatarului Cantap Donmulai ciintare noug".

6) La paginele 78 80 tot din Anastasimatar, unde se vede melodiape glasul al 8 lea ,Fericit biirbatalu Aci melodia este cluntita si apropeunisona, andindu-se la urechia auditorulul ca sunetu] clopotulul pentrufoc; tar in cantarea Lumina Una (pag. 81 84) eiuntita si crampotitaea vat de ea, face done cadeiAe una dupe alta in rind, tot pe acelasigrad, producend o monotonie complecta.

7) Mai departe la Ddmne strigat-am pe glasul al 2-lea, in$ire. peportativ note de doime, patrime si rar optime pe alocurea, fare nici oornamentatiune fare a mai arata, varia ce voeste, pe psifiston ccpofteste, pe petasti ce vrea, pe antichenoma ce doreste, pe omalonce'l dOre si pe eteron ce'l sere inima, in cat tote melodii]e acestul a-nastasimatar, aunt nista buc4i musicale fare, sare si piper.

8) La podobia Spa' imantata-s'a Josh` ca la podobia, nillormintaltea Illantnitorule" pune done tacte 2(4 si 3/4 ast-fel ea cantare01 instie pe care tact din aceste done se, canto aceste podobii.

9) Acosta este cartea didactics a D-lui Musicescu cu note occiden-tale, pe care o recomanda D-lui Ministru al Instructiunel Publice, casa o aplice de o cam-data in Seminarii, in scOlele normale si in urmaprin biserici. Ideea de a se transpune psaltichia pe aceste note it'a fosta D-lui Musicescu, precum arata in preta-0. Anastasimatarulul, ci a urea,a lul Mardarie Gheorghiu, dar asa se petrec lucrurile la not in .tara.

10) Cat privestedie mai departe suplieantii despre colegil aso-ciati at D-lui Musicescu cu earl au lucrat cartea, regretrim ca n'at avutambitiune in o asa mare opera, si n'at stat la InalOmea in care segasesc, ci s'au Matt a fi la discretia infamiilor aduse de D1 Musicesen,isbind in prestigiul tutulor cantareOlor din care si D-lor fac parte, sia da lovitura cantarilor veohi bisericesti prin desfiintarea notelor depsaltichie, fare sa se gandesea ea cantarea pe note occidentale nici odata nu se pOte executa in biserica, de Ore-ce cantaretul care ar canta

pi

ei

www.dacoromanica.ro

DESBATESILE SF. SINOD 153

pe asemenea note perde din vedere sat cuvintele sat notele prin mer-sul for zigzal ajunge trite° mare confusiune, pe cats vreme notelepsaltichiel merg paralel cu cuvintele.

11) In fine, D-nil Mardarie Gheorghiu I. Banescu la sfaryitul pro -testulul D-lor rOga pe S-tul Sinod a lua in consideratie protest)]. D-loryi a se pronunta asupra psaltichiel, de orece cunoytintele ce le posedale-a studiat yi capatat de la autorl vechi yi psalti perfecti, pe cartchlar ac i '1 avem in majoritate necontestata in sinul S-tului Sinod;

Cudaca ceva at greyit in pascal ce'l au facut se riga sa fie ertati.Comisiunea, avend in vedere ca protestul D-lor Mardarie Gheorghiu

gi Gh. I. Banescu cantareti din Iayi, milit(Sza in favorea votului datde S-tul Sinod in yedinta de la 25 Mal 1899, sand S-tul Sinod a ho-tarit sa se comunice Onor. Minister al Cultelor ea nu consimte Cu nicinn chip a se inlatura psaltichia din Seminaril yi a se inlocui cu can-Uri puse pe notatiunea liniara yi;

Considerand ca D-nnl G. Musicescu ea profesor de Conservator yiDiriginte al Corului Mitropolitan din Iayi, a munch cu multi rivnadragoste pentru biserica Wig; yi deci dar a facut onore bisericelterei sale yi prin urmare nu trebueso condamnate incercarile facute deD-sa in asociatiune cu alti cantarep de a transp'une psaltichia pe noteliniare.

Pe basa acestor motive, Comisiunea este de opiniune ea S-tul Sinodsa la act de protestul suplicantilor, cart at voit sä probeze o data maimult, ca melodiile psaltichiel nu pot fi transpuse in mod fidel yi intot's' originalitatea for pe note liniare ale musicel occidentale.

Raportor: (es) Nilon N. Ploestenu.(ss) Gherasim al Argefalul.(ss) Gherasim al Romanalui.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Conclusiu-nile raportului sunt de a se mentine decisiunea luatd deS-tul Sinod in sedinta din 25 Mal 1899.

P. S. Arh. Nifon Ploestenu: Protestul acestor d-nl mi-liteza in favOrea votulul dat de S-tul Sinoi la 25 Mal 1899.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Dacd bine-voitl a Improspata conclusiunile date in acea cll.

P. S. Episcop al Argesulul: Vine un alt raport.P. S. Arh. Nifon Ploestenu. Conclusiunile raportulul

citit In sedinta de la 25 Mal 1899?.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Da, da.P. S. Episcop al Husilor. Acest raport care s'a citit

este asupra petitiunel d-lor Mar larie Gheorghiu si GheorgheBanescu.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Da, asa este.Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc.P. S. Arh. Nifon Ploestenu, (Id citire urmatoruldi To-

si

t

91

ei

91

ei. pi

tj

www.dacoromanica.ro

154 DESBATERILE SF. MOD

port, inreg. la No. 410, privitor la suplica d -luI Gavriil Mu-sicescu.

Ina lt Prea Santite Stapans,La comisiunea pentru cercetarea manualelor de musics, a S-tului Sinod,

s'a trimes suplica inreg. la No. 114 din 5 Mall a. c., adresate S-tulniSinod de D-1 G. Musicescu, profesor al Conservatorului si dirigintelecorulul Mitropolitan din Iasi, prin care grata ca cetind in desbaterileS-tului Sinod, a vec)ut din chiar raportul comisiunel pentru eercetareamanualelor de musics, cum ca continutului cererei sale, adresatit Onor.Minister al Cultelor si inaintata S-tulul Sinod de °etre Minister, en a-dresa No. 82.830/97 s'a dat cu total alt sans, de cat cel cuprinsin suplica sa 0 terra cererei sale find denaturate de comisiune,tote discu(irmea a urmat alaturea de ceea ce a exprimat prin su-plica sa.

pentru ea S-tul Sinod sa nu fie indus in erore involuntark la in-drilsnela a presents S-tului Sinod o intimpinare imprimatk relativ lacele deja discutate de S-tul Sinod, punendu-le in done °clone, ca sä fiemal lesniclOse: urmarirea celor ce tis si a indrepterilor sale. Si dace.S-tul Sinod va gasi ca in adever, nu s'a disoutat fondul cererei sale,si di, nu merite, acusatiunea ce 'I-a adus comisiunea, rOga pe S-tul Sinodsa revie asupra discutiunilor nrmate in sedin0 din 25 Mal 1899, in ches-tiunea acesta.

Mai departe D-1 Musicescu invoce ca motive d'a se reveni asupradintei din 25 Mal 99, ce D-sa n'a cerut inleturarea textelor de anteribiserioesti si a psaltichiel din Serainaril cu timpul se se inlittnre sidin Biserica psaltichia, ci a cerut numai:

I) Inlocuirea notatiunel psalticIdeI prin notariunea al II)introducerea in Seminarii a cantarilor biserice01, transpose de pepsaltichie pe notatiunea liniara si aprobate deja de S-tul Sinod.Pentru restabilirea adeverului si reabilitarea sa, D-nal Musicescucredo ce &tut Sinod nu va persists fn uciderea morale a acelrzia,care a lost nedreptafit pe motive inchipurte, sr va reveni asupraSediNel din 25 Mal 1899 restabilind adeverul si reabilitand pe eelce consacrat viefa pentru podoba bisericel stremofilor sea.

Comisiunea %sand la o parte alusiunile sarcastice si invinuirile ceD1 Musicescu aduce unora din membrii S-tului Sinod, prin brosura satiparita; si in special trecend peste acusatinnea ce D-sa aduce comisiu-nel inseminate de S-tul Sinod cu cercetarea cererel sale, si mal alessubscrisului in calitate de raportor, comisiunea marturisefte In acestsfint 0 matur corp, ca lard de reputaciunea musicale 0 de rivnaca care D-1 Musicescu a mancit si munce0e pentru stela si bise-rice, n'a avut de cat same si admira(irzne pentru D-sa si se mirecum a patut D-1 Musicescu, macar se banulasce, ca comisiunea, aputut sa denatureze adeverul si sa merge pane acolo in cat se, in-duce In erore pe S'-tal Sinod.

D -1 Musieescu in suplica din urn* declare ca n'a cerut inlocuireapsaltic.hiei 0 a textelor de cantarl biserice0I din Seminaril 0 maitardia din Biserica ; ci a cerut numai inlocuirea notafiunei psal-

s'ad

qe-

Si

91

pi

n'a

www.dacoromanica.ro


tichiel prin notatiunea llniarii si lntroducerea fn Seminarii a tex-telor Domnie! Sale, care contin melodil bisericesti transpose de pepsaltichie pe notatiunea El bine! Comisiunea prin raportulce a avut onOre a ceti inaintea S-tului Sinod, in sedinVa de la 25 tialt.99 n'a denaturat adevernl, ci a dovedit en argumente temeinice, cumdovedesc asta-cli si D-nii Mardarie Gheorghiu si Gh. Bfinescu cantaretidin Iasi prin protestul ce au inaintat S -tulul Sinod, ca psaltichia nase 'Ate transpune In mod Edel fi Ara alterare pe notatiunea

late. acele motive pe care comisiunea is reproduce din not de pe ra-portul presentat S-talui Sinod in sedinta de !a 25 Malt 1899 (pag.180, 181, 182 si 188, desbaterile S -tulul Sinod sesiunea de prime: var.&1899):

1) In musica Occidentals nu gasim tacturi sad znastrri carecordspunda Edel cu diferitele catigoril de Miran' bisericestl, de aceeaD-1 Musicescu pune don't mesuri de o daft 2/4 si 8/4 la uncle din &anti-rile sale, cum este Mormintut tau Mantuitorule" si Heruvicele pe glasal 6-lea si 8-lea.

2) A doua deosebire Intro psaltichie si musica occidentals este0 In privinta sea rilor sat: gamelor, ca pe cand in musica occidental&avem numal tonuri intregi si jumatiqi de ton, in psaltichie avem: to-nuri marl, trel sferturi de tonuri, jamdta (I de tonuri 0 sfer-turi de tonarl, cum e de exempla in scara cromatict mustar. Tata ce in-flue*, are torana mustar asupra sunetilor pe langt care se pane. Ea in-fluenOza asupra sunetelor inferiOre, apropiind eu un sfert de ton sunetullul ga, Tar distanta dintre ga ei vu se face de 5 sferturl de tonuri,si cea dintre vu ei pa remane- de un sfert, Tar cea dintre pa ei ni seface de 6 sferturi de ton.

3) A trela deosebire intro ambele music! e 0 In privinta acci-dentilor. Pe cand musica liniart n'are de cat 3 accidenti cu indoiteleTor, in psaltichie avem 20 de torale, care tote at o influent puternica,de a schimba modult4iunea melodiilor, si n'at semne corespunptore inmusica occidentalt.

4) A patra deosebire este si in privinta celor 5 consunante si aflame:vans, omalon, antichenoma, psiEston si eteron, care daii notelor subcare se pun o intonare particalara fi corespundiStore In mu-sica

5) In fine comisiunea in raportul set a adus si parerea eminentululprofesor de musica Bourgault du Coudray, profesor la Conservatorul dinParis, care afirma, ca nu se pOte transpune psaltichia pe musica occi-dentelt fart a admite masurl noel, accident! noul si semne noul.

Dar D-1 Musicescu prefacendu-se ce. nu cun6ste aceste diferinV dintreambele musici, spnne ca n'a cerut Inlocuirea psaltichie! ci numal anotatiunel psaltichie!, sat cu alte vorbe n'a cerut inlaturarea limbelRomane din Biserict, ci numai inlocuirea alfabetulul limbel roma.ne prinalfabetul limbel Germane, on care se. se scrie si st se vorbesca tot Ro-maneste. Dar dupe. cum din alfabetul limbel Germane lipsesc literilesi a si diftongil ea, oa ei altele si n'are litere corespunptOre en careas pronu* aceste sunete; tot ass si alfabetulul musket occidentale iTlipseste precum am spas mai sus, mai multe broderil si semne, care n'ail

sa

mid,

n'adliniard.

liniarau.

liniara.

www.dacoromanica.ro


corespunclAtOre in alfabetul psaltichiei. Probe despre acesta este faptulca D-1 Musicescu ne avend la indemang destule semne musicale, n'aputut transcrie partea de melodie din Azionul Paftelui: lngerul astrigat" pang la Lumineza-te" aye cum este scris pe psaltichie dereposatul Macarie; yi a trebuit acesta parte sa o scrie pe tropareyte, carea fort mai uyOra de transpus.

Mal departe D-1 Musicescu Vice in suplica sa din urma., ca n'a cerutinlaturarea certilor de psaltichie din Seminaril, yi mai tarziA din Bise-rick ci numal introducerea textelor sale de =sick in locul cartilor depsaltichie. Dar bine, Seminariytil de all nu vor deveni pre4i maine yidata seminariytif de ash nu vor mai yti frumOsele melodil originale,scrise in callile de psaltichie yi vor canta pe cele alcatuite de D-1 Mu-sicescu, care stunt forte departe de cele originale, nu se va inlatura psal-tichia din biserica pe viitor ?

Dar pentru ca sa se convinga cine-va yi mai bine ca oartileMusicescu nu pot In]ocui cartile de psaltichie yi ca melodia alcatuitade D-sa nu este identica cu melodia de pe psaltichie, n'are de cat sa,fach proba pe care a facut-o subscrisul raportor yi anume: sa punk sacante melodiile D-lui Musicescu, transpuse de pe psaltichie pe note liniare,nu artist, care nu cunOyte de be psaltichia yi sa le (Ante cu un instru-ment ore care, fie Haut, fie oboe sat pian, cacti tote scot note fire desub clapele respective yi va vedea cat de departe aunt melodiileMusicescu de cele originale, de ore ce cand canta cine-va care ytie psal-tichia cutare sat cutare action, anis pe note liniare, spot urecheaspune yi ochlul '1 face sa,' creVa, ca semnele liniare 'I dal tot melodiaoriginala, pe care el o ytie de pe psaltichie. Nu e tot aya cu eel carenu ytie de fel melodia psaltichiel, caci el e inut sa cante numal cevede scris pe notele liniare, yi numai atunci un cunoscetor de psalti-chie stand departe yi ascultaud ce melodic ese din notele D-lui Musi-cescu, se va convinge ca comisiunea n'a denaturat adeverul si umi-lul raportor, n'a indus in erore pe 84:11 prin raportul seride la 25 Mal 1899, precum it acusa D-1 Musicescu in suplica sa yiin publicatiunile imprimate yi date in vileag.

Dar 'Ate va Vice tine -va, de ce ati aprobat textele D-lui Musicescu,data ytitqi ca psaltichia nu se pote transpune fidel pe note liniare?

Rbspundem: Le-am aprobat cu placere, de Ore ce prin Legea invetit-mintului Primal., se impune inveVatorilor de a merge cu copiii la bise-rice, yi a ante serviciul DumneVeese yi find -ca in ycOlele normale nuse preda psaltichia, ci numai musica occidentals yi cursul de violins,comisiunea a creq.ut ca educe un servicit bisericel aproband texteleD.lul Musicescu dupa care copilayil invetand, vor cants acelecare nu tocmal se potrivesc cu melodiile originale de pe psaltichie;dar totuyi stint mai de preferat de cat melodiile, care be canta dascalilde la tax* bari idee de psaltichie

Dar chiar data am admite textele D-lui Musicescu in Seminarii yiam inlatura psaltichia, dam peste un alt inconvenient yi mai mare yianume:biserica

D-1 Musicescu n'are transpuse tote cantarile care se uziteza innOstra; n'are transpuse cantarile din Triod, Penticostar, Minee,

slujba moqilor altele, yi I -ar trebui D-lui Musicescu Inca multa vreme

Dint

Sinoct

melodil,

n'at

D-lot

pi

www.dacoromanica.ro


si Inca o sumg bunicicit de bani, ea sa imprime tote aceste melodil,chlar dacg le-ar imprima, atuncl ar fi trebuinVa sit avem la strani, unrind de carpi de ritual pentru citit nn alt rind pentru ciintat; deOrece pe notele liniare puse in zigzacurI, nu se pate ante. ca pe peal-tichie, care e puss paralel en cuvintele, si care se cants usor prin ase-mankl, ci trebne pentru fie-care stih si teneul de c5.rt1 on portative.

Din cele ce preced, comisiunea, credo, ca S-tul Sinod este deplinconvins, ca psaltichia nu se pots transpune Ede] pe note liniaresi ca comisiunea n'a denaturat cererea D-lui Musicescu, fi nicl nu

lnchipuit sa induca In er6re pe 8-tul Sinod. Comisiunea ca ndface raporte catre S-tul Sinod, nu are 1n vedere interesele moralesad materiale ale cutarel persOne; ci marele interes al Biserice! Ro-mano, de care ori care membru al Sinod este si trebue saBe delos, cilci pentru acesta a facut juramint solemn Inaintea al-taralul, and a fost sfintit Arhiereil.

Pe basa color ce preced, comisiunea fats de noua cerere aD-lui Musicescu, este de opinie ca S-tul Sinod sa mentie hotarl-rea luata In Sedin(a din 25 Maid 1899, adica de a nu se fnlaturacartile de psaltichie din Seminarii si a se 1nlocui cu ca rti ce con-tin melodil transpuse pe note liniare ; caci psaltichia a fost si tre-bue sa remand in scalele Eclesiastice, si arfi bine ca S-tal Sinodsa starulascii a se 1thinta, chiar si o catedra de psaltichie In A-cademia de musics, dupa cum a prop us P. S. Episcop al Hasilor,spre a nu se perde frumOsele melodil originale din Biserica nostril;far cat priveste pentru textele D-lul Musicescu deja &probate de8-tal kSinod, n'are de cat D-sa singur, sa le recomande maestrilorsi profesorilor de musics de pe in cele-l-alte stole ale Statalui, caacestia sa le recomande eievilor, car! mai de preferat ar fi sa 1n-vete aceste melodil asa cum sant, de cat idle cantece profane stre-ine de Biserica 0 de sentimental religios si national al poporulu!Roman.

Rapurtor: (ss) t Nifon N. Ploesteanu(ss) j- Gherasim al Azge.,sului.(ss) f Gherasim al Romanului

1. P. S. Mitropolit al Moldovel: Inalt Prea Sfintite,Prea Sfintitl Parintl si frail, am ascultat cu multa aten-Oune si cu mirare cele ce am audit de la P. S. Raportor,asupra musicel bisericestl, si nu me asteptam sa and celece am audit.

Cred ca, in acesta cestiune era de cuviinta si drept, cainsusi d-nul Musicescu sa fi fost Instiintat, prevenit, sprea se afia de fats la acesta, ca sa'si dea cuvintele sale.

P. S. Arh. 'Won Ploestenu: Este prea adeverat cg.d-nul Musicescu, suplica sa, cere sb, fie de fata la S-tulSinod, cAnd se va discuta asupra cererei d-sale, dar not

si

8-lui

pi

www.dacoromanica.ro

158 DEtBATERILE SF. SINOD

comisiunea credem ca ar fi de prisos presenta d-sale aci,pentru ca d-sa a tiparit o brosura In care s'a exprimat pelarg vederile d-sale asupra raportului comisiunei, citit insedinta din 25 Mai 1899; si la care intimpinare, data arfi respuns comisiunea punct cu punct, ar fi trebuit sa fatsun raport nu still de cate cOle. D-sa in acea intimpinareatribue fel de fel de lucruri comisiunel, car in partea fi-nals, Lace comentaril chiar asupra discutiunel urmata insedinta de la 25 Mai anul expirat, in care prin alusiuni,pline de sarcazm, atinge pe unit membri ai S-lui Sinod siin special pe mine ca raporter, dar am trecut peste biteacestea, socotind ca d-nul Musicescu pOte a scris sub im-presiunea unor momente de suparare.

Ea in special, si comisiunea, care cunOstem si musicacorals, am avut si avem stima pentru d-nul Musicescu; tot-de-una l'am admirat si am dis: lath omul care muncestesi face cinste bisericei nOstre. Constiinta insa ne-a spus:Nu este bine, ca pentru un interes material al d -lui Mu-sicescu sa distrugem musica bisericesca, ale caret frumOsemelodil se usiteza de vecurl to biserica nOstra ortodoxa,si sa propunem darea ei afara din biserica. D-1 Musicescudice in intlmpinarea sa, ca P. S. Episcop al Husilor nupOte tags lui faptul, ca repausatul intru fericire EpiscopulMelchisedek, chiar fats de P. S. Episcop al Husilor, pu-nend sa cante clout cantareti aceeast melodie pe psaltichiea vedut ca nu ail cantat-o la fel si deduce de aci ca psal-tichia nu se pOte inveta de nimenT fiind fOrte grea.

De bung sema ca. D -lui Musicescu, care este numai maestru de cor, nu si cantaret de strand, 'i se pare fOrte ane-voI6sa psaltichia fiind-ca nu o cunOste; tot asemenea sieel doul cantaret1 pusi de repausatul episcop Melchisedecsa cante, cunoscend unul numai psaltichia si cel-l-alt numaimusica occidentala, de sigur ca nu a putut canta la fel omelo lie puss pe psaltichie, fiind-ca nu o cunosteati de opotriva. Cine nu'si aduce aminte, el la frumOsa serbare or-ganisata de Epitropia Seminarulul Nifon, cu prilejul impli-niret a 25 ant de la Infiintarea acestul Seminar, au cantatpOte 300 de elevi unison diferite axiOne si imne puse pepsaltichie si nu s'a observat nicI cea mat mica nepotrivire,de Ore-ce totl elevil cunosc psaltichia Cred ca I-a placut siD-lut Musicescu,care a participat la acea serbare cure

www.dacoromanica.ro


ai cantat acelasi elevi, atat imne corale cat si melodii pusepe psaltichie cu cea mai mare regularitate. Deci dar, psal-tichia nu e anevolOsa, dad are cine-va dragoste s'o invetesi de la tine s'o invete.

Mai departe, tot in acea intimpinare D-sa debiteza pesema comisiunei fel de fel de lucrurl si ar fi trebuit sa nufaca acesta, caci atat comisiunea care a cercetat, cat si Sf.Sinod care a aprobat textele sale a avut destula indulgenta,cu tote ca textele de musica ale Domniel sale se aduceauin ultima sedinta a unei sesiuni si stante pede, se facearaportul de aprobare pentru consideratiuni, care nu voescsa le spun aci. Dupa regula trebula sa le thmitem acestetexte la maestri de musica si dinsii, ca Omeni mat compe-tentt to materie, sa vina cu raport, pe basa caruia comi-siunea sa se pronunte. Dar in fine le-am aprobat ca sänu dam pe D-1 Musicescu, marele maestru, pe mana altormaestri; cad mat bine este, ne-am sa invete copiii dincele-l-alte stole melodiile sale asa cum sunt, de cat sa in-vete cantari profane, str'eine de sentimentul religios si na-tional al poporului Roman. and este vorba insa, ca aceletexte sa se impuna in sailele speciale ecclesiastice in loculcartilor de psaltichie, atunci chestia se schimbh cu totul....D-nul Musicescu mai dice in scrierea sa imprimata, ca gratieimprejurarel ca doui cantareti nu as putut cants la fel a-ceeasi melodie pusa pe psaltichie a determinat pe P. S.Episcop Melhisedec ca sa cheltuiasca 10000 de lei cu trans-formarea melodiilor psaltichiei pe note liniare. M'am inte-resat de acesta declaratie a sa si am aflat de la Omeniintimi at P. S. Episcop Melhisedec, care a fost scopul P.S. Sale si am citit chiar si memoriul P. S. Episcop Melhi-sedec relativ la musica.

EI bine, am ajuns la COD vingerea, ca repausatul EpiscopMelchisedec nici in memoriul sea asupra musicel, nici ma-car intentiune nu a avut ca sa inlature psaltichia din Bise-rica, caci on de cate on oficia serviciul Dumnec,leesc at li-turgiel 'I placea Rode mult sa se cante pe psaltichie inbiserica.

P. S. Sa avea insa un prielen bun, pe Episcopul Reinichedin Germania si acel Episcop de mai multe on asistand laserviciul divin oficiat de reposatul Episcop Melchisedec siascultand frumOsele cantarl usitate in biserica, a exprimat

dis,

www.dacoromanica.ro


dorinta, data s'ar putea ca aceste cantarT puse pe psaltichiesit se transpund pe note liniare, ca sa le stie si lumeaoccidentals.

Iata dar imprejurarea care a determinat pe repausatulEpiscop Melchisedec ca sa dea 10,000 de lei {ui Musi-cescu, spre a transpune pe note liniare melodiile din bisericanOstra, pentru ca sa se cum5sca in Ardeal, Ungaria, Austria,Germania si chiar la fratii din Bucovina, unde nu se stiepsaltichia.

Acesta mareta idee a determinat, cum clic, pe repausatulEpiscop Melchisedec sa.' cera a se transpune aceste cantaripe notatiunea liniara, lar nu imprejurarea de care vorbesteD-1 Musicescu. Inca un fapt la care se refers D-1 Musicescueste si acesta: ca Rusii de 200 ani au inlocuit musicaorientala cu cea liniara.

El bine, am fost anul acesta la Carlsbad si am ascultatslujba Dumnegeesca la Biserica rusesca de acolo si am veclutcu mahnire, ca tOta slujba utreniei nu se mai canta, ci seciteste ca si psaltiria. MI-am permis intr'una din serba-torl, cu invoirea parohului si a colonies Ruse, mai ales cacerea si colonia romanesca sa cant un axion pe musicaorientala, si ass slab cum cant di, am fost obiectul ova-tiunilor intregel colonil Ruse. Du& ar fi fost 0-1 Musicescude fats ar fi audit cum liceau eh mare gresala ailfacut, Ca au inlaturat acesta musica asa de frumOsa dinBiserica lor, cad pe and la D-vOstra to scOte din liturghieun singur om, care canta solo melodil fOrte frumOse, noueaci ne trebue 10 insl si acestia trebue recrutam cumputem; avem la biserica un cismar si un tamplar; si Dum-necjeti stie cum trebue menajem ca aducem la bi-serica si pe acestia. Dupe cum vedem, chiar din punctulde vedere al economies, musica corala cere mai multe per-sOne, pe cand in acesta musica se pot esecuta melodiilesi de o singura persOna, in mod asa de placut auditorului,dar numal sa fie un bun cantaret.

De aceea, rog pe S-tul Sinod respectuos sa bine-volasca,ca unul ce este suveran, sa nu inlature psaltichia. Comi-siunea a facut datoria sa si roga pe S-tul Sinod sa bine-voiasca a incuviinta, sail a intari, cu alte cuvinte, votul datin *edinla sa de la 25 Mal 1899, pentru a nu se perdecantarile musicel orientale, ci sa le lase sa se studieze si

Rust :

sal

sa'T sal

's1

www.dacoromanica.ro


mai departe in sc6lele clericale; cad Dl Musicescu are scollunde sa'si plaseze cartile sale. Nu pentru interesul materialat cutarei sau cutarei pers6ne sa dam o asemenea lovituraBisericel, ci sä lasam psaltichia asa cum este ea, cad dad.nu o vor putea inveta toti etevil din seminaril bine, se vorgasi cati-va, earl vor avea aplicatiune si tot vor esi 20 sati30 elevl pe fie-care an bunt cantareti si ast-fel nu se va perdeacesta musica, care se canta de vemri in Biserica nOstra.

P. S. Episcop al Husilor: Fiind-ca s'a vorbit de nu-mele meti, voesc sa comunic si eu S-tului Sinod un fapt,o Imprejurare unde am fost fata.

In anal 1880 sail 1882, nu'mi aduc bine aminte, eramla Roman in comisiunea pentru cercetarea cartilor biseri-cestI la repausatul Episcop Melchisedec. Acolo era si d.Nitulescu si d. Erbiceanu mi se pare; In fine a venit acolod. Musicescu si d. Dima, si a adus pus pe note liniare,Dornne strigat-am, glasul I, ca sa se cante de proba,sa asculte P. S. Episcop Melhisedec. A cantat Domnestrigat-am d. Musicescu si dupa ce a sfarsit, eti I-am spus:asa, D-le Musicescu? Apol data este ca asa trebue sa seante musica bisericesca orientala pe note liniare, atunclye rog sa nu o mai punetl; pentru ca Dl Musicescu nu stiemusica orientala bisericesca si de aceea a cantat dupa notecu totul rece.

A venit d. Dima si a cantat si D-sa. A cantat bine, fiindca stia bine a canta musica bisericesca.

Acesta a fost cel putin aprecierea mea facuta inainteaP. S Episcop Melchisedec, a D-lui Dima si a D -lul Musi-cescu, earl erail acolo. Cred ca acesta cestiune o atingeD-sa in intimpinare.

Am voit sa aduc la cunostinta S-tulul SinOd Imprejura-rea cum s'a petrecut faptul de care mentioneza d. Musicescu.

P. S. Episcop at RAmnicului: Inalt Prea Santite, PreaSantitI Parinti, et, intala data Incep a raga pe Inalt PreaSantitul Mitropolit al Moldovel sa me erte, ca nu imparta-sesc vederile I. P. S. Sale, ca sa fie de fata aci la discu-tiunea /Astra DI Musicescu. Dupg legea constituita. a S luiSinod, nimeni nu are drept sa asiste la sedintele nOstre decat numal representantul Guvernului.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: i Did acela nu este.P. S. Episcop al Ramnicului. i DI Musicescu fOrte

11

www.dacoromanica.ro


bine ar fi putut arate vederile sale unula sau altuladintre not, care apreciind si gasindu-le ca sunt intemelate,nu aveam de cat,mal ales ca top 'I purtain consideratiunesi recunOstem meritele sale marl in ceea ce priveste mu-sica armonica a Bisericei nOstre ortodoxe, luam apa-rarea aci, data am fi gasit ca parerile sale sunt intemelateDe aceea, eti cred ca fOrte bine s'a facut, ca nu s'a tinutsema de dorinta exprimata prin petitiunea sa, ca sa fie fatsaci. Trec mal departe.

Inalt Prea Sdntite Stapane, Prea Santiti. Inlocuirea sem-nelor de psaltichie prin notele musicei occidentale nu s'ainceput de la noi din tard, ci intala data s'a inceput afar&din tars. In Bucovina, dup. trecerea acestel provincil laAustro Ungaria, multa vreme s'a cantat in Biserica asa cumse canto. in Moldova pe vremea aceea, adeca pe la sfdrsitulsecolulul XVIII. Cu timpul insd, barbatil, carl aveati tragerede inima, pentru Biserica si pastrarea aseddmintelor el, s'atigdndit ca ar fi bine sa se fixeze acele melodii, cari maimutt sau mal putin purtau in ele geniul musical al popo-rului Romanesc, sa se fixeze inteun mod 6re-care, si cumel, Omen] bisericesti nu cunosteau semnele psaltichiei, castim ca tocmal in vecul nostru s'a fixat asa numita psal-tichie noun, el clic, necunoscend aceste semne s'au incercata pune cantarile bisericestl pe semnele musicel occidentale.Acesta incercare a facut'o in Bucovina repausatul si meri-tosul Mitropolit Silvestru Morariil si dupa cartea sa se cantsmelodiile bisericesti in Bucovina cu mare evlavie pans

Trebue sa spun, ca tot' eel carl se due acolo de la nolnu sunt impacatl deplin cu modul for de a canta, cad facun fel de Intorsaturi ce nu prea se obiclnueste la noi. Ast-fel s'a intimplat cu noi, rand ne-am dus la Cernauti. Deaceea Mitropolitul Bucovinel Silvestru ne intreba: Dar volcum cantati? i ca sa afle a pus pe unii dintre noi, a puspe d-nul Cornoiu, pe Arhidiaconul de atunci Gherasim Timusde au cantat, si cand a aught, a clis: imi plat cantarile vOstre.Cum vedetl dar, lucrarea Inalt Prea Sf. Sale se pOte con-sidera pur si simplu numal ca o incercare de a fixa 6re-cum pe note liniare melodiile din biserica Bucovinel, lardpretentia de a fi reusit pe deplin, de si incercarea este fOrtemeritorie, cad va remdne ca monument de starea cantarilor

asi

sal

astd-dl.

www.dacoromanica.ro

DESBA.TERILE SF. SINOD 163

bisericesti din Bucovina, de la finea vec. 18 inc6ce. Acestaincercare s'a facut in 1879, atunci a esit cartea Mitropo-litului Silvestru. Se intreba acum, din ce motiv s'a facutaceeasi incercare si la noi? Stim ca cel tntai barbat al bi-sericei nOstre, care a patronat acesta incercare, fu repausatulEpiscop al Romanului Melchisedek.

Se pOte ca P. S. Melchisedek duc'endu-se prin Bucovina,a dat peste cantari bisericesti puse pe note liniare, si a-poi sunt motivele invocate de P. S. Nifon Ploestenu, adicadorinta P. S. Melchisedek de a face cunoscute can Wile bi-sericei nOstre in streinatate; t6te acestea indemnat sase puny in intelegere cu maestril nostri de cantari biseri-cesti, si sa faca. si P. S. Sa asemenea incercare. A facut-ocum toil stim. Incercarea d-lui Musicescu a ajuns si la Mi-tropolitul Silvestru; eram acolo si eu atunci, si stia fOrtebine ca a chemat in casa la malt P. S. Sa pe ArhidiaconulGherasim Timus, pe repausatul Varlaam Raileanu si pe undomn Mesederu cu vi6ra, si a inceput sa cante, unit cuvocile, cel-lalt cu viOra. Audind cum se executa din viOramelodiile bisericesti ale nOstre, batrinul Mitropolit a zambitsi a lis: dar acesta nu se asemana de fel cu modul incare cantati voi; cu alte cuvinte compositia d-lui Musicescu,de si forte laudabila si meritOsa in sine, totusi n'a atinscum am dice, cOrda simtitOre a batranului Mitropo-lit, careavea mare dragoste si rivna pentru cantarile nOstre bise-ricesti.

Prin urmare, noi ce putem dice acum? Putem dice caIncercarea d-lui Musicescu, fOrte laudabila in sine, nu in-destuleza pe Omenii lubitori de melodic bisericesca, asa incat sa dicem ca afara de acesta forma de cantare nu nemai trebue nimic. Nu, noi trebue sa incurajam pe d-nuMusicescu sa merga inainte. Este frisk o cestiune de timpca sa putem dice, di am ajuns o data a intrupa pe de-pfin in notele musicel occidentale, cantarile nOstre biseri-cesti ce le avem acum pe psaltichie

Datl-m1 voe acum, dupa aceste apreciatiuni ale mele, sacitesc o parte din memoriul repausatului Episcop Melchi-sedek, memoriii citit intr'o sedinta a S lui Sinod din anul1881. Iata ce slice intre allele repausatul intru fericire E-piscop despre cantarile nOstre bisericesti:

«Este de dorit, ca cu timpul in semiografia musicals a

fail

www.dacoromanica.ro


bisericei nOstre sa nu fie doue feluri de semne, adica no-tele liniare si semnele psaltichiei; caci acesta contribuemult spre a isola cantarea bisericesca melodica de cea ar-monica si a le instraina cu total una de alta etc.>> (vel' me-moriii cantarile bisericesti in Romania, Bucuresti1882 p. 26).

Dupa cum vedeti, Ina It Prea Sfintite si Prea Sfintiti Pa-repausatul Episcop Melchisedek exprima ca o dorinta,

ca un pium desideratum, ca o data, cand va, sa avem nu-mai un fel de semne pentru cantarile bisericesti.

Se naste intrebarea: putem not astadi avea numai unfel de semne? Cred ca nu, pentru ca nu s'a ivit acel bar-bat, care sa intrupeze pe deplin cantarile n6stre dupa psal-tichie pe note liniare. pic acesta fara sa contest meritulcantarilor de pans acum ale d-lui Musicescu si colegilor set,Yi tats pentru ce: Mal intai ca d-nul Musicescu, cum a ob-servat fOrte bine P. S. Episcop al Husilor, nu cunOste can-tarile pe psaltichie, d-sa canta cum se canta pe musicaoccidentala, si cum isi aduce aminte ca I-a cantat colegulseil dupa musica orientala, dar data dai alcatuirea d-salesa o cante unul, care nu, are idee de psaltichie, atunci nupOte sa o esecute, si in schimb audi o cantare fara caldura,fara colorit.

SA nadajduim tusk ca se vor ridica in tar6. Orneni cu cunos-tintl mai depline, cart sh fie versati de o potriva, si In musicaarmonica si in cea dupa psaltichie, si atunci se va puteaajunge la scop, cad unul singur este in mesura de a corn-pune si a intrupa aceea ce cunOste el din studiile facutemat bine de cat dot, dintre cart unul stie un fel de can-tarl si altul alt-fel. Avem chiar aci In Bucuresti tineri carspromit fOrte mult pe terenul ambelor musici, cum e d-nulPopescu Pasare, un bun cantaret, un elev distins al con-servatorului, apoi este un profesor de musica occidentala,d-nul Chiriac, care a facut Incercari vrednice de lauda, dea armoniza unele cantari bisericesti cum suet: heruvicul,axionul, respunsurile dupa melodiile celor opt glasuri alebisericel. Inalt Prea Sfintia VOstra ati asistat cand s'a facutproba la Internatul teologic, si cu tote ca nu putem spune,CA Incercarea d-sale este deplin reusita, dar este fOrte vred-nica de lauda. Trebue deci, sa fim mai in adastare; putemsa laudam pe barbatii cart lucreza in directiunea acesta,

pentru

Ant!,

www.dacoromanica.ro


dar nu putem sa le atribuim atata, merit, cat ar voi d-torsa'si asumeze.

Eti, in deplin acord cu conclusiunile P. S. Raportor, asicrede ca S-tul Sinod trebue sa se marginesca la autorisareace a dat odata cantarilor d-lui Musicescu, aranjate dupapsaltichie pe note liniare si sa remanem aci, Tar ca sa damautorisatiune sa se introduca in seminarit, sail sa obligampe profesorii din seminarit sa on predea cantarl de catdupa cartea d-lul Musicescu, cred ca acesta nu se cuvinea face S-tul Sinod. Deci dar, me unesc cu conclusiunileraportului, cu aceste observatiuni.

I. P. S. Mitropolit al Moldova Ina lt Prea Sfintite,Prea Sfintiti Parinti discutiunea se urmeza "asupraanal obiect de cea mai mare importanta In biserica thistracrestina ortodoxa, se urrneza asupra musicei. Este cunoscutde tots, ca la inceput, in biserica nOstra nu erail canter!,cu timpul, mai s'a introdus si melodia, cantarea psal-milor. De la Sf. Ion Damaschin s'aft Inceput cantarile pecarl le avem In biserica, si pe cart biserica le conservecu mutt respect, cu multa stima, avem cele 8 glasuri scrisede Sf. ton Damaschin. Acele glasuri total' mergeall numaipane la 4, Si pe urma s'ati introdus alaturl de ele si cele-1-alte, si de aceea le numesc grecil TACcrt04.

Biserica nOstra le-a conservat cu ulta sfintenie, de sinu se esecutail in tocmai in acelasi fel, in bite partilereT, tot pe acelasi drum. Pana in timpurile nOstre, pe lainceputul secolului trecut, era in biserica aceea ce numeatibetranii nostri psaltichia veche, adica cantarile se cantatipe niste semne fOrte multe si forte complicate, pane candau venit barbatii de stiinta, si le-a mai redus, asa a fostin biserica resaritulul multi protopsaltl, ca Daniil si PetreLambadarie.

P. S. Episcop al Argesului. i Petru Efesiu.I. P. S. Mitropolit al Moldovel. Eu am numit pe cel

din Orient, Etesiu a fost aci. Vreati sa via la fericitul pa-rinte Roman Macarie, care WO. viata lui petrecut-o inbiserica. Si atunci el, impins de sentimental Tubirei natio-nate, s'a apucat si le-a transpus in limba Romana, dar paneatunci se canto, greceste In biserica, numai greceste, fiind-cknu erail in destul Omeni preparat.t.

tirclid,

te-

si'frag,

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Ra,mniculal: i cei cari era"), eratioropsiti, ca nu aveati protora de Tarigrad.

I. P. S Mitropolit al Moldova: El a transpus can -tarile in limba romanesca pe note, pe cari le-adtransformat dascalil greci si cari s'a numit psaltichia noun.

Cartile scrise de repausatul parintele Macarie au remasIa mine, acesta care ve vorbeste In momentul acesta, cadMacarie cand a murit a lasat tOte cartile Ia repausatulChesarie, Episcopul Buze.ulul, care m'a chemat pe mine sipe repausatul dascal Chiosea si ne-a pus sa le cercetam,si acum, eel ce cunOstem notele de psaltichie, nu le maicunOstem pe acelea cari eraii lnainte, fiind-ca s'all redus,le-a redus betranii nostri, si a dat fiecarui semn atributi-unile

Imi pare rein ca acesta discutiune a venit faia sa meastept, dar un lucru trebue sa stim, si sa nu ultam, canoi trebue sa, tinem la ceea ce am apucat de la betranilnostri.

Voci: FOrte bine.I. P. S. Mitropolit al Moldovel. Melodia asa cum am

pomenit'o noi, cum am auclit'o noi; cad numal asa se vapastra caracterul bisericel n6stre romane de resarit.

Imi pare I'M, ca acesta discutiune a venit cu ocasiuneacantarilor D-lui Musicescu, pe care'l cunOstem samaratoti apreciam lucrurile, ostenelile; dar tOte lucrurile, a-precierile mesurile lor.

Ve rog sa me ertati, ca ell nu sunt mester de cuvint,cum s'a clis de altil, eu in adever, din copilaria mea amcantat in biserica, de cand eram copil numal de 10 ani,si pe urma in scOla cand urmam aci in Bucuresti, ad amseclut in metocul Episcopiel de Buzeil, si la biserica, aci la

Dumitru cantam, si venea lume; dar eu cantam siste-mul bisericesc al parintelui Macarie.

P. S. Episcop al Rginnicalul. Cel mai bun.I. P. S. Mitropolit al Moldova: Nu am cunoscut alt

sistem, am avut dascal grec, ins& un om invetat si fOrtecuminte.

Noi aci, in momentul acesta, nu judecam si nu criticarnsistemul cutare sari cutare, ci cred ca cu totii suntem ins-pirati de acelasi sentiment, adica de a conserva in Bisericaceea ce am apucat de la betranii nostri.

'st

si'l

'st au

Sf.

bisericet

pit

www.dacoromanica.ro


Voci: Asa este.I. P. S. Mitropolit al 'dove]: i cu respect si iu-

bire; caci eu, cand imi aduc aminte, Ca Duminica si Ser-batOrea cand esam de la biserica; acea curie a Sf. Dimitrieera plina de lume lnaintea bisericei; cei mai insemnati ne-gustorl si hoer' veneail si ascultati cantarile.

Acum, cantarile nu se hotarasc dupa aprecierea cutarulasail cutaruia, pentru ea unul [Ate sa. alba aplicare spre aasculta, sa me ertgi a dice o vorba, marsilieza, altul vaavea aplicare sa auda alte cantari.

Noi trebue, inca o data dic, pastram ceea ce am a-pucat de la batranil nostri, si In cat pentru Dl. Musicescueu it respect fOrte mult si 'mi pare Mu ca lipseste, dar elare sa citesca si o sa respunda, are sa se justifice.

Ne mai cerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiu-nile raportului si se primesc.

P. S. Arh. Nifon Ploestdnu, Raportor, dä. citire ur-matorului raport, inreg. la No. 428, privitor la deslipireacatunului Rudeni de la parohia Giulestif-Serbi spre a sealipi la parohia Chiajna, jud. Ilfov:

Inalt Prea 8antite S'tapanei

La comisiunea de petitinnl a Sf. Sinod s'a trimis adresa sf. Mitro-polii Ungro-Vlahiei sub No. 4112l900, inartita de o copie dupil ra-portul Protolerulul de Ilfov sub No. 1742, prin care se mijloceqte laSf. Sinod ca catunul Rudeni, pendinte de parohia Giuleqti-5erbi, s'a sealipeseit la parohia Chiajna din jud. Ilfov, de care este in apropiere.

Comisiunea avend in vedere ea asupra, acestel cestiuni, fgoendu-secercetare koala de Protoiereul de Ilfov in unire cu. Subprefectul res-pectiv, s'a constatat ca catunul Rudeni fiind departe de parohia

parohul respectiv nu pole satisfaea nevoile religiose ale lo-cuitorilor.

Mat avend in vedere, ca acest catun fiind forte aprope de parohiaQhlajna, made sunt clout preoti, &3i earl vor putea ingriji de locuitori,earl deja se inbisericeso la biserica Chiajna.

Pentru aceste motive, comisiunea e de parere, de acord cu Chiriarhia,a se deelasa catunul Rudeni de parohia Giuleqti-Serbi qi a se ataqa peviitor, la parohia Chiajna de care e in apropiere.

Raportor: (ss) t Nifon N. Ploeqtenu.(es) t GI2erasim al Rornanr210.(ss) j- Calist Ialomitentz Botosenena.

Necerend nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportului si se primesc.

sa

a

Giu-leqti-Serbi,

www.dacoromanica.ro


P. S. Arh. Pimen Piteqtemz, Raportor, d5 citire ur-nAtorulut raport, inreg. la No. 426, relativ la cartile D-lorBoroianu si Oiaga:

Ina lt Prea Santite Stapane,

La comisiunea pentru eereetarea cartilor de inveVamint religios cursnlsecundar, primindu-se lucrarile intocmite de D -niI profesdri Boroianu siOiaga, intitulate: Notiuni de Istoria Bisericei Romane" si No0unT deInvetatura Mantuitorului Iisus Christos".

Comisiunea cercetandu-le a gasit ca amandou5 aceste luerari Bunt bineintocmite, pentru care on respect raga pe S-tul Sinod s'a bine-volascaa le da cuvenita aprobare.

Raportor. (ss?, f Pimen G. Pite0enu.(ss) Conon Bacadnul.

Necerend niment cuvintul, se pun la vot conclusiunileraportulut si se primesc.

P. S. Arh. Calist Botoqenenu, Raportor, d6. citireurm6Aorulut raport, tnreg. la No 418, relativ la petiOuneapreotului C. Ionescu din comuna Sisesti, jud. Mehedintt:

Ina lt Prea Santite Ship fine,

La comisiunea de petiOuni s'a primit suplica preotului C Tones=paroh din comuna Sisesti, jud. Mehedinti, prin care numitul arata

Pomenirile si prasnicile cu mai:mart si beuturi, ce satenii fac pentrusufletele for si ale mortilor, numai au infatisarea de odiniOra, intrucat satenii fiind alcolici, la asemenea ocasiuni se in mai mult debetil, earte si batai, si ca deosebit de acOsta, la morti de bole conta-giOse, adunandu-se satenii in nu mar mare la pomana, ast-fel de bolese intind; si conchide eerend S-tului Sinod ca, pomenile si prasnicile

srt fie inlocuite prin ofrande catre biseric5., scorn, si spitale".Comisiunea avend in vedere ca pomenile ce se fac Cu ocasiunea ru-

gaciunilor pentru ertarea pacatelor celor ce au adormit in Domnul, farea'si putea espia gresalele traind in viOta, au un indoit stop, adica: dea dispune pe crestinl ea sa se rOge in comun pentru ertarea pacateloroelor adormiti, precum si de a ajuta pe cei grad, vgduve si orfant

A.vend in vedere ea, Domnul nostru Iisns Christos in Intl:Aga-1 -vietap5mintesca nu numai ca a practicat mile., dar ea a si stabilit cum trebueW. se fack dupe cum se vede in predica de pe munte, cand intre altelea combatut abusurile ce faceail on milostenia Fariseil clicend: Iar to cand,,facl milostenia ta, sit' nu tra mbitezi Inaintea ta, precum fac fatar-Moil In sinogogi Fi fn ull(e, sere a )5 Iduclafi de dinen1". (Mat. Cap.VI. v. 2).

Avend in vedere ca Mantuitorul a sfincit pomana on ocasiunea mi-flung inmultirel painilor, atunci cand era urmat de norOde in pustiti,poruncind apostolilor s51 ca sa indemne norOdele 8a stea pe iarba verde,

fi

A:

www.dacoromanica.ro


dupa care bine cuvintand cele cinci pilni si doi pesti, a saturat chidmiT de Omni. Fapt despre care ne incredinteza sfintii Evangelisti: Ioncap. VI. v. 1 12; Marcu cap. VI. v. 35 44 rill Luca cap. IX. v.1-17.

Avend in vedere ca Dumnedet omul a pus eel mai mare pret, res-pectiv de mintuirea sufletelor si de resplata for la ultima judecata, pepomana; dup'a cum se vede din cuvintele de laude pe care le adresezacelor bunl si drepti clicend: Veniti bine-euvintatii perintelui met, mos-tenitl imperatia eerurilor, care este gatite. voile de la intemeerea lumel,dial am flamindit si ml ati dat de-am mincat, am insetat si datde am bent; strein am fost si m'ati prima; gol si m'ati imbracat;bolnav am fost si m'ati cercetat; in temnita am fost si ati venit laamine; si Intro cat ati facut bine unuia din acesti mai mid. almei, mie Runt (Mat. cap. XXV, v. 34 si urmatorele).

Avend in vedere ca apostolil Domnului tot-d'auna at sfatuit pe ores-tint de a fi milostivi unul catre altnl, dupe cum

Vice:se vede din sfaturile

date de ef. Apostol Pavel Corintenilor, and Jar despre milos-tenia cea pentru santi face() 0 vol aqa precum am ordonat bise-ricilor Galatiei adicit: In dicta intitia a septama' nel fie-care din volsit pre de o parte stringend &Ta cum ar agonisi (I corint. cap. XVI.v. 2) si iares1; Purtati sarcinile anal altuda, cad apt votiplini lo-gea Jul Christosa (Gal. cap. VI. v. 2).

Avend in vedere ca, dupe, cum Domnul a pus mare pret pe faptele indu-rarel, asa si sfintil Apostoll; cad despre acesta late, ce dice St. ApostolJacob: Ce folds este fratil mel, de-ar (lice cine-va ca are credinta, Tarfapte nu are; at pOte credinta se, 1 mintuesca Cad de va fi vre-un(rate sat sore gol si lipsit de hrana cea de tote dilele si le va dicecine-va dintre voi: Mergeti in pace, incillziti-ve si saturati-va, insa volnu le-atl dat cele necesaril pentru corp, care '1 e folosul ?" (Jacob. cap.II. v. 14 si ui matorele).

Avend in vedere ca crestinil primarl n'at lipsit nisi o data de ladatoria de a face milostenie; intru cat in dilele cand se serbatoreatjiva mortel martirilor, se adunat la mormintele for si faceat rugaclunisi milostenil.

Avend in vedere ca chiar atuncI cand el se adunat la sevirsirea ser-viciulul Euharistiel, dupe terminarea acestula se intruneat la ospatuldragostel numit agape (Triad).

Avend in vedere ca in biserica cresting ortodoxa de resarit, on decite on se fac rugaciuni pentru eel morti si la prasnice pentru amin-tirea sfintilor, pe lane" sevirsirea serviciulul liturgic, ast-fel de ruga-ciuni tot-d'auna aunt insotite de jertfa, probe.: coliva de grine si orez,.a carui intrebuintare in Biserica este din timpul Sf. Teodor Tiron sideal _forte veehe.

Avend in vedere ca pomenirile si milosteniile de tot felul, cunt demare folds pentru mantuirea sufletelor odor ce at adormit in Domnulsi ea pe linga acesta, indemnam si pe acela carora le dam ca sa serOge impreuna on not pentru mintuirea sufletelor repausatilor, dupe. cumse vede din cuvintele chiar acelor ce primesc Tomana, cand Vice: Dam-neder lerte 0 Damneder sa' primesca.

ml -all

tared:ml-all

sag

www.dacoromanica.ro


Avend in vedere c5. In timpul cand cresting se aduna la rugaciunisi la pomeniri pentru ertarea pacatelor celor adormiti, se indemna unulpe altul la practicarea faptelor bane; si ca nu arare on s'a v5dataudit ea eel bogati vgdend pe cel saraci, earl in asemenea ocasiuni a-bunda, starea acestora misers indniosat pang. la lacrami si astfelat cantat a veni in ajutorarea lumei suferinde prin danil si testamente,respectiv de Biserica, qe616, qi spitale,

Avend in vedere ca Romanul de cand a inceput a exista ca popor,chiar cand a fost subjugat, a cautat ca sa pue in practice principiileevangelice, cand a fost vorba de mils, proba: existenta nenumaratelorbiserici, scoll si spitale, cari sunt presarate pe pamintul Romaniei,ea stelele pe cer, si care in majoritatea for aunt r6da dragostel cresti-nesti a Romanului.

Avend in vedere ca atari fapte crestinesti, dupa cum am mai Os,at pornit mai tot-d'auna de la imprejurarea cand cresting s5rbatoreatamintirea mortei fratilor cu rugaeluni si pomeniri.

Avend in vedere, ea data la ocasiunea sevirsirel pomenilor, War in-timpla rare off, ca sa se faca intre crestinT certuri sat betii, preotulcare in asemenea ocasiuni nu lipseste din mijlocul poporului, este datorimpedica prin sfatul set cel antoritar, de la asemenea scene regretabile.

Avend in vedere ea asemenea scene triste, nn se petrec la stvirsireapomenilor de cat in satele unde lumea este aplicata spre alcoolism, dupitcum prolAzg suplicantul ca cunt locuitoril satulul set, in asemenea oca-siuni nenorocite, datoria este tot a preotulni spre a le reprima princuvintul si purtarea sa.

Avend in vedere ea data se intimpla cate °data, ea in parohil safie bole molipsitore: ,Preotal care este lamina lumei si sareatidal" este dator a prescrie parohienilor set modul cum ar trebui sa ses5virsasea pomenirile, ca sa se inlature molipsela intre

Considerand ca numitul preot este departe de a'si intelege mareleset rol, ce-1 are intre locuitorii parohiei sale ca luminator si moralisa-tor al lor, cerend suprimarea pomenirilor si prasnicilor imp5ratesti candde regula se face mils la semi

Considerand ca Sf. Sa nepricepend traditiunile vechi crestinesti de lainmormintafi si pomeniri, precum si folosul ce acestia at pentru mantuireasufletelor crestinilor.

Considerand ca amvonul bisericei Sisesti este mut, de cand preotulC. Ionescu este ca paroh; proba: inmultirea alcoolicilor in acea parohie,dupa cum insusi marturiseste;

Considerand ea Sf. Sa sfrunteza datinile si traditiunile crestinesti dela imormintari si pomeniri, cerend inlocuirea for prin ofrande.

Considerand ca asemenea ofrande se pot folosi num de la intrunireacrestinilor in ocasiuni ca cele amintite

In basa celor de mai. sus, Comisiunea este de parere a se pune ce-rerea preotului indicat la dosar, precum si de a i se face prin P. S. E-piscop Eparhiot o aspra dojana, vrednica de un pastor necunosettor demisiunea sa.

Raportor: ass) f Calist lalomitonu Botoenentz.(se) f Gherasim al Romanulat(as) t Nifon Ploe;stentz.

si

a't

piimin-

el.

lbad

www.dacoromanica.ro


P. S. Ar12. Pimen Pitestemz: Ina lt Prea Santite, PreaSantitl Parinti, trebue intal de bite sa admir rabdarea P. S.Raportor, ca a facut un raport asa de amanuntit asupra a-cestei cestiuni si a studiat'o asa de profund: Din studiulacesta se pare ca preotul in cestiune ar fi propus suprima-rea datoriilor crestinesti.

Nu a propus acesta, adica de a inldtura mila sate dar-nicia din partea crestinilor catre cel saraci, si me prindemirarea, ca. P. S. Raportor a ajuns la acesta, conclusiune sica nu'si a cunoscut positiunea sa preotesca, pentru caremerita a i se da o aspra dojana din partea Episcopululrespectiv.

Marturisesc ca sunt surprins de acesta conclusiune. Dup.mine, si de sigur dupa P.P. S.S. VOstre toti, preotul acestatrebue sa fie un om care's1 da sema despre metehnele lo-cuitorilor din parohia sa, si deci merita URA lauda, intru catse gandeste la mesurile ce ar putea lua ca sa inlature in-clinatiunea catre alcoolism, care bantue si ruineza pe unii.El tinde de a face pe enoriasii lui sa fie bunt crestinl, har-nici si bunt cetateni. In acest laudabil stop face o propu-nere : ca in loc sa se adune cresting la pomeni si prasnice,potrivit obicelurilor Romanesti,dar care obicelgacumin timpul din urma a cam deviat, intru cat la aceste intru-nil.' se petrec fapte, cart nu stair in legatura, de loc cu scopulprincipal, pentru care s'a introdus adunarile acestea cresti-nesti si acolo din contra se fac betii si adesea batal. Intreb,face un red acest preot? Acesta este datoria lui, ca sa im-pedece propasirea obicelurilor rele. Asi fi de acord cu co-misiunea, cand preotul ar voi sa impedece ceva bun, careeste in obicelul nostru crestinesc, dar cand e vorba a im-pedeca partile rele, sari introdus pe langa un asecla-mint bun, el merit/ VIM lauda, si asi dori ca sa \Ted multipreoti in Cara nOstra, call se silesc sa faca atent pe poporde a se lasa de deprinderile alcoolice, pentru ca acestapatima, acesta plaga a ajuns a fi o adeverata patima, oruind, o stare de plans pentru multi din flu bisericei n6stre.Preotul propune, ca in loc O. se adune cresting la un locspre a manta si bea, crede ca ar fi bine, ca acesta datoriecrestinesca sa o dea sub o alta forma, fie prin Impartirede bucate la crestini pe acasa, fie prin donatiuni la scOle,la spitale, la societati, cu stop de a imbraca copii, carl nu

s'ati

www.dacoromanica.ro


au cu ce sa merga la scold sau cumparare de carti etc.Temeinicia acestor argumente aduse de preot, ar trebui sane opresca la o discutiune si A, nu trecem repede. Ar fitimpul bine-venit ca sa ne dam sema si despre alte sca-derl ale poporului nostru. Ar fi vorba aci, ca cu acestaocasiune sa gasim mijlocul, ca sa se inlature bOlele molip-sitare, earl bantue Cara nastra. Cad este constatat, ea a-ceste bOle au inundat de la orase la sate. Asta-di o mareparte din poporul nostru si mai ales cel rural sufera si de-vine prada acestor cumplite Me. Nu ea voiti spune caresunt aceste bOle, ci fie-care cunOstell, ea din cercetarilefacute de serviciul sanitar superior si medicil de judete,reese ca poporul nostru de la Cara este bantuit de MemolipsitOre.

'Mi aduc aminte de spusele unui venerat profesor deUniversitate, fost Director al Serviciului Sanitar superior,Dl. Dr. Felix, ca fiind la inspectie in Moldova, a gasit cati-va orbl, toll membri al uneea si aceleeasi familii. S'a in-teresat de unde le-a provenit acesta nenorocire, si s'a con-vins ca un tin& al acestei familii, care fusese soldat s'aintors acasa fiind bolnav de conjunctivita granulOsa si fiindin contact cu cel din casa si fatnilia hit top s'ati bolnavit,toll ail orbit.

Este o datorie a nostra de a ingriji ca sa putem punepedici la atari bOle, cari nenorocesc si omOra poporul nos-tru, cad tine altul trebue in comana Ia tara sa privighezesi sa opresca relele de on -ce natura ar fi ele de cat preotul?

P. S. Episcop al Romanului. Atunci sa nu cajai mer-gem nici la biserica.

P. S. Arlo. Pinion Pitestenu. Me ertati Prea Sfintite,nu este vorba de a nu mal merge Ia biserica, din contra, saincurajam pe acel preoti, cart indemna pe popor sa mergala biserica, cad biserica n'are de stop a ucide, ci a facevia, a trai fericit; ci prin biserica putem opri relele, cartbantue omenirea, mal mult de Cat on ce autoritate.

Me reintorc la cestiune, ca intru cat nu se jicneste innimic datoria crestinesca a ajuta pe cei nevoiasl, si preo-tul propane ca, sub o alta forma sa se faca acesta datorie,cred ca ar fi bine ca preotul sa atraga atentiunea credin-closilor, nu ca sa se abuseze de aceste obiceiuri, ci el inbiserica, sa tina predici, spre a face atenti pe crestini, ca la

www.dacoromanica.ro


prasnice sa nu se comita betii si necuviinte, si pentru a-cesta, iar in casul neascultarel din partea lor, el, preotulsa ameninte cu autoritatea lul duhovnicesca pe cel ce nu-1asculta.

Sunt contra conclusiunilor raportulul, ca preotului in ces-tiune sa i se faca o aspra dojana, din contra, ell '1 gasescca facut datoria.

P. S. Arh Ca list Botosenenu: L P. S. Presedinte.Sunt uniI frati, fie in cler, fie intre laid, cari auclind cateceva, fie din gura altula, fie din cliaristica, numai de cat

insuseste ca sa faca pe grozavul, pe desteptul, pe is-tetul fats de cei-l-alti in mijlocul celor can traeste. i pre-otul In cestiune este unul din acestia.

Mal acum o luny de dile, un jurnal din Bucurestl s'aalegat de pomeni, si a spus ca acestea sunt causa impras-tierel bOlelor, precum si sf impartasire. Acest jurnal esterespandit in tOta tara, si preotul in cestiune se vede ca siel este abonat la acel jurnal. Ce 'sl-a (PS preotul P SA mefac mai grozav de cat cei de la S-tul Sinod, sa fac o pro-punere sa se suprime pomenile, si cu acesta sa, se desfiin-teze Mete molipsitOre, si sa se suprime prasnicile, ca sase deshinteze betiile i me mir de P. S. Pitestenu, ca Orecum ar vrea sa 1ncurajeze ast-fel de apucaturi triste.

Nol earl" am fost preotl de parohie, stim ca atare pomeninu se fac fara preot nicl o data, si nu am veclut de 10 andde Bile cat am fost ca paroh, vre-o betie la o pomana, saribatae. La pomana oTnul cla cat pete, si cum am sustinutsi in raport, acesta este mijlocul de a'si arita cel vii dra-gostea catre cel morti, ei sunt adinc maguliti in sufletul lor,ca indeplinit datoria pentru ertarea pacatelor sufletu-lul adormitilor.

Pe langa acestea, mai adaug ca, am avut ocasiune skiprimesc si danie pentru biserica in ocasiuni de felul acesta,dar betil repet nu am veclut nici o data.

Tema de care se vaita P. S. Pimen Pitestenu, ca suntalcoolicl in tara, ca sunt cutare saU cutare pecate in popor,apol sa me ertati, ca sunt si preoti cari be clail exemple,sunt multi preoti alcoolicl, si unul dintre acestia sa nu fiesi parintele Ionescu? Nu still, dar pentru ca. el, 'amestecan-du-se in adunarile lor, pcite ca prin cuvintele aduse de ela fost bruscat de locuitorii set si atunci a clis: Statl vol,

'si-a

www.dacoromanica.ro


ca ye tal eil pofta de pomana si de betie, cad volfl cereS-tulul Sinod suprimarea el.

Eti am dis §i sus(in chiar, ca preotul este dator, tocmalpentru acesta, sa combata tot felul de vitii, mat ales atuncland este in contact cu poporul set, si cand ar vedea case petrec ast-fel de lucrurl la poment; cu tote ca eu nu amvedut la pomeni Omenl beti, ci din contra am vedut dan-du-se bol de zestre fetelor sarace, haine noel pentru copilsemi; am vedut dandu-se la pomana plug, cal, of si vitelcelor saraci. Acestea am vedut, nu batal; nu stiti unde vafi vedut de acestea P. S. Pimen Pitestenu.

P. S. Arh. Pimen Pitestenu. Acestea le spune preo-tul in petitiunea sa.

P. S. Arh. Ca list Botosenenu. Acesta sustinetl P. S.VOstra. Cand am vedut ca aceste semne ale dragostelau adeveratul for resunet, m'am inchinat si me inchin. Side aceea, eu cred ca, dupa cum unit dintre fratil preoti daftocasiune prin purtarea for la certa si la nu stiu ce, in oca-siuni de felul acesta, vina nu este a crestinilor, ci a tor. Darse pOte ea preotul Ionescu sa fie unul dintre eel mat cin-stip si pentru acesta ar fi trebuit ca sa potolesca prin cu-vintul sett eel autoritar certurile, data s'ar ivi, si sa stingbetiile de s'ar Intimpla in satul sou in timpul pomenilor,cad atunci s'ar ridica mult tap. de el si ar capata si cin-stea cuvenita din partea Chiriarchiel respective. Dar, fiind-cadinsul nu voeste sa se atinga de stingerea acelor rele, tri-mite la S tul Sinod petitiune, propunend ca pomenile sa seinlocuesca prin ofrande pentru biserica.

Insa stiti ce inteleg unit preotl prin ofrande pentru bi-serica? Am avut ocasiune sa lair parte la o pomana intr'unsat de munte, unde spune P. S. Pimen Pitestenu ca sefac pomeni cu befit, si acolo am vedut cum se facea po-mana. Dupa tntOrcerea de la biserica s'a pus masa mare,lunga, pe zablae, eti $i preotil eel ce erail cu mine am se-Out in fruntea mesel, si am dat blagoslovenie. Si seliendun rind de locuitorl la masa, au mancat si pe urmavenit alt rind. Asa s'a petrecut cu tree rindurl de sateni,cart au luat parte la pomana, si nu s'a dus nicl unul beatacasd. La urma pomenel s'a facut liniste, si a venit preo-tul si a Pentru biserica nu dal nimic? Dati. P. S: Pa-rinte, am WO daft un sarindar de 12 lel. Apol nu este

's1

au

dis:

www.dacoromanica.ro


putin? a clis preotul; este cam putin, pentru ca eti pe re-posutul l'am grijit, l'am botezat, si ar trebui sd, dal ma!mult. Atunci am intrebat: Pentru biserica, or! pentru Sf. ta?Ba pentru mine, (lice preotul.

Asa se intimpla la pomeni, si sunt multi frati preoti,cars profits de ocasiuni de acestea, si cer nu pentru folo-sul bisericei, ci spre folosul lor. Insd prin acesta isi injo-seste misiunea lor.

Deci, cu tote ca nu cunosc pe parintele in cestiune tineeste, cred ca si el este unul din acel preoti lubitori de sine,dintre acei car!, cand primeste leturghia, in loc sa pue pro-dusul la un loc, se ulta si Numal atat imT dai?

Pe aceste consideratiuni, si pe consideratiunea ca ideeanu este a preotulul, ci a unul jurnat din capitald, si cadinsul voeste sa ne dea lectiuni de moralitate si igiena pu-Wick am cerut ca sa i se dea dojand din partea P. S. E-piscop Eparhiot, care va constata casul, si va vedea ce l'a%cut sa adreseze acesta petitiune la S-tul Sinod.

P. S. Episcop al RA mniculul: I. P. Santite. Ea pre-supun ca preotul acesta se va fi inspirat de prin jurnale, casa vind cu asemenea intrebare, dar cred ca va fi fost mo-tivat la acesta si din alte imprejurari despre care va fi fostpus in cunostintd. In Eparhia mea din care face parte sipreotul acesta, nu sunt asa multi alcoolici.

P. S Arh. Calist Botosendnu. In judetul Mehedintiam veclut, dupa statistica medicaid ca sunt 50% alcoolici.

P. S. Episcop al RAmnicului. Eii cred, ca ceea cel'a indemnat pe preotul acesta ca sa fats asemenea intre-bare S-lui Sinod, si data a intrebat n'a pasit acum la des-fiintarea unei datine adinc inrAdacinata in viata poporuluinostru, si pentru a carei legitimitate nici un cleric nu pOtesa se indoesca; ceea ce l'a indemnat clic, a putut fiprejurarea, ca la mine insumi a venit o adresd din part&unui Prefect, care 'mi facea cunoscut, ca medicul judetuluicere sa se desfiinteze obiceiul de a se aduna Omenii lamort, acel obiceld crestinesc ca indata ce se sfirseste dinviata tine -va ss vina, rudele si cunoscutii lui plingd,WI dica Dumnecled sd'i lerte etc. Tar in consecinta sa sedesfiinteze si pomenirile, cars se fac in asemenea casurl.

Ea am respuns Prefectului, apdrand cu tOta temeinicia,legitimitatea acestei datine crestinesti, si din punctul de ve-

si tin-

sal

dice:

www.dacoromanica.ro


dere al sentimentulut de dragostea firesca ce trebue sa semanifeste in atari ocasiunt catre cel i-epausat, cat si dinpunctul de vedere religios, cact mOrtea trebue sa fie o lec-tiune pentru fie-care, ca sa'si amintesca fie-care, ca are saalba aceeast sOrta, si sa se rOge lul Dumnedet si pentrucel adormit, si pentru sine insusl.

Tot acesta ne spune si P. S. raportor Ca list Botosenenu,in privinta pomenirilor pentru eel morti si este o datoriepentru preot, ca sa le apere si A. le propage in poporulset. Dar nu e mat putin adeverat ca pomenirile sunt siisvOre de abateri si greselt pentru cel cart tail parte la ele.Praznicile si pomenile sunt obiceluri bune si crestinestl, darin acelast timp sunt si prilej de pacat pentru cel cart yinla ele si este de datoria preotulul, cum a spus P. S. raportor,ca sa combata relele ce se intimpla cu aceste pomenirl, darpomenile insile sa le sustina..

FOrte bine a facut P. S. raportor, ca ne-a dat un raportatat de bine intocmit, 'I multumim pentru acesta, insa euFast ruga sa fie indulgent fata de preot, si pentru o sin-gura intrebare sa nu'l oblige a veni la Episcopie cadojenesc. Ea it volt dojeni daca S-tul Sinod hotaraste asa,dar pentru o intrebare nu merita preotul acesta reprimanda.Si de aceea, asi ruga pe S-tul Sinod sa la act cu multu-mire de desvoltarile ce ne-a facut P. S. raportor, de oste-nela ce st-a dat, tar preotul sa nu mat fie supus la vre-odojana.

P. S. Episcop al Husilor: Eii cred ca conclusiuneala care a ajuns P. S. raportor, ca theme Episcopul salfaca dojana, nu este asa de grea. Ce va sa died dojana?0 sfatuire. Sa-i observe ca nu ar fi fost bine sa fad, lu-crul acesta.

Prin acesta nu are sa se simta si el atat de blesat, casa intrebuintez acest cuvint not. Acesta va fi o sfatuire,un indemn ca pentru alta data sa to bine serna ce face,sa nu se mat adreseze direct la S-tul Sinod, ci la P. S.Episcop eparhiot, la Protoereil, on la o instal* mat aprOpe,unde p6te sa se adreseze, daca are ceva.

Acum, in cat priveste pentru cele-lalte consideratiuni, numat revit asupra tuturor, care le-a dis P. S. Pitestenu, a-celea ati alte isvOre, si S-tul Sinod a luat o data me-surl, cand s'a spus ca se bolnavesc Omenil din causa pro-

sal

sal

'pi

www.dacoromanica.ro


covetelor, a linguritel si altele, s'ait luat mesuri ca sa sespele, S-tul Sinod a luat hotarirea to privinta acesta.

Nob nu am fi contra unor dispositiunl, cart se pot luapentru preintimpinarea unor bole, ce ar bantui societatea'Astra', dar nu cu ocasiunea acesta, ca sa inlaturam o da-Una crestinesca si buna, si bine s'a aratat ca la acesta o-casii.ne se fac multe bunuri.

Pentru cuvintul ea s'ar Imbata unit, sa desfiintam po-mana si sa o inlocuim prin bine-faceri la spitale, la cutaresau cutare institutiuni? Sunt bune si acelea, dar as puteaface o mica comparatiune: pana sa ajunga acolo, ca safaca un dar la spitale si biserica, sa desfiintam usul a-cesta? Intocmai cum dice multa lume, de ce sa me maidue la biserica, me inchin si in casa. Apol cand remanetreba pe acesta se desfiinteza cu totul obiceiurile.

V'asi ruga sa se primesca conclusiunile raportului, caciP. S. Episcop respectiv va da preotulul o sfatuire parintesca.

Ne mai cerend nimeni cuvintul se pun la vot condo-siunile raportului si se primesc.

P. S. Arh. Conon Bacaonul. Da citire urmatorulufraport inreg. la. No. 423, privitor la petitiunea protopres-biterului Simion Popescu.

Ina lt Prea Semite Staptine,La comisiunea pentru cercetarea cartilor de invetamint religios, cur-

sul secundar, au fost trimese spre studiare si rapor`,are petitiunea Pro-to-presbiterului Simeon Popescu, fost prolesor la desfiintata sc615, Nor-math,' de lnstitutori din Bucuresti, primita in 2 Octombre eurent, si in-registr la No. 263. Petitiune repetitOre de cuprinsul acelor mai adresatesi prin sesiunile trecute; si anume, una din sesiunea de tomna 1899inregistr. la No. 318 din acea sesiune, si alta din sesiunea de prima-vara, anul curent,, inreg. la No. 77 din 2 Mai' trecut, dar asupra ca-rora comisiunea S-lui Sinod nu si-a putut presenta raportul set, dincausa scurtimei timpului, si a mai multor alte luerari cu mult maiurgente atuncea.

Deci, comisiunea S-lui Sinod, din sesiunea -eurenta, luind in studierecestiunea petitiunilor Protopresbiterului S. Popescu constata umatOrele:

Petitittnea de acum presentata, ca gi cele 2 de mai sus citate, lapunctul I are cuprinsul urmator: Petitionarul cere ea: S-tul Sinod, sadispuna ca sit se aducii In desbaterile sale raportul comisiunea pri-vitor la rugarea sa de a i se mentinea aprobarea data de S-tul Si-nod asupra cartel' sale, intitulata Esplicarea Evangheliilor. Asupracaruia singur pullet si facem acest raport, remanend ca pentru restulnpetiVei sa urmeze un al II raport imediat.

Deel, in ce priveste cuprinsul acestui punct din pet4ie, relativ la12

www.dacoromanica.ro


rngarea petitionarnlui de a i se mentinea aprobarea data odata decatre S-tul Sinod cartel de mai sus eitata, apol, eestiunea acesta maiocupandu-ne pe tots ei de alts data, acum comisiunea este nevoita dea nota acolo urmatOrele antecedente, anume:

Aprobarea data de catre S-tul Sinod a-upra acestel carti, anume ineedinta de la 22 Mai 98, a fost numal conditionata, ca adica: la impri-marea el, sa se introduea in text tote corectarile Acute sat indicatepe manuscriptul respectiv, aceea ce autorul nefacend, ei Sinod. ra-portandu-i-se 'i-a retras aprobarea data, anume, pentru motivele detai-late prevNute prin raportul ce comisiunea cartilor religiose l'a prezentatin sesiunea de tomna acelaei an 98; (vale -se eedinta din 5 Noembreacel an). Dupa care apol Protopresbiterul S. Popescu ei face o intim-pinare la S tul Sinod, anume in sesiunea de la Mai 1899; prin careincepend cu aerul de a combate in mod detailat raportul comisiunea,cartilor religiose, mai la urma insa rOga pe halt Prea Sfintitul Pre-eedinte ca sa bine-voesca de a interveni pe langa S-tul Sinod spre ase milostivi de a mentinea aprobarea data odata' cartel numita Es-plicarea Evangheliilor". El acum indatorindu-se solemn de a Introduceeu scrapalozit to intr'o nova editiune ei tote lndreptarile, care laprima editiune at fost scApate din vedere. Mai angajindu-se ca sätaca sa dispara de pe cuverta sat invelitOrea cartilor ei anuntul putblieatiunilor sale, ei in special acel al,carticelei numita: nvsup.o: in NicaeoConstantinopolitanum.

Dupa care intimpinare ei conclusiue rugatore raportorul comisiuneaS-lui Sinod din Mal 99, feta de motivele invocate de Pr. S. Popescu,prin acesta suplicaintimpinare a sa, ei fate de votul negativ dat decatre S-tul Sinod asupra cartel lui, anume in sesiunea de Octombrie 98ne pntend sa'el dea parerea, cad ea an putea sa infirme sail se refor-meze un vot al S-lui Sinod, lasa casu la inalta intelepciune ei la ma-tura chibzuinta a S 10' Sinod, spre a decide in casul de fata, acele ceva crede de cuviinta. Cu care ocasiune, discutiunea fiind deschisa, maila urma a venit o propunere, ca adica: Fiind-ca acesta este o cestiuneforte importanta, care merits multa discutiune, ei fiind-ca S-tul Sinodse afla in ultima 4i a sesiunel sale, acesta cestiune sa se amane pentrusesiunea viitOre, aceea ce s'a ei primit.

Dar cum prin sesiunile urmatOre din Octombrie 99 ei din Mal 900,(de qi petitionarul s'a adresat regulat) nu s'a mai putut insa reveni a-supra cestiunei, atat din causa scurtimel timpului sesiunilor aeestora,cat ei din a prea multor alter lucrari.

Deci, acum prin petitiunea de mai sus aratata, cestiunea reveninddin not, comisiunea S-lui Sinod, avend in vedere ca acest om, de eiin mod greeit, dar a lucrat mult, ei precipitandu-se a intrat ei in greledaraveluri baneeti cu imprimatul nesocotit al cartii de esplicarea evan-gheliilor; mai avendu-se in vedere declaratiunea sa, ei angajamentulce 'el is solemn prin conclusiunile petitiund sale de mai sus citata(vacla-se Desb. S-lui Sinod, sesiunea de primavara, 99 pag. 178); Co-misiunea credo cum ca S-tul Sinod din indalgenta ar putea sa se mi-lostivesca de a reveni asupra bine motivatului stn vet negativ, dinNoembrie 98; ei a'l mentinea aprobarea data odata carp: Espli-

ei

Slut

ei

www.dacoromanica.ro

DESB ATERIL Ft SF. SINOD 179

eaia Evangeliilor", annme in sesinnea din primavara anului 898);(desbat. sedinteI din 22 Mal pag. 177).

Fiind mum insa vorba de revenirea asupra nnei aprobari date, siapoi bine motivat retrase, comisiunea lass casul tot la Ina ltadune a S-lni Sinod, spre a decide asupra cestiunel de fate acele ce vacrede a fi de cuviinta.

Acesta fiind resaltatul cercetarilor sale, comisiunea cu respect 11 en-pune la Inalta aprobare si hotarire a S-lui Sinod, dupe cum mat bineva gasi de cnviinta.

Raportor: (ss) 1 Arh. Conon Bacadnul(ss) t Meletie Galatenu.

I. P. 8. Mitropolit Primat, Presedinte: Ei v'asi rugasa bine-voitt sa aprobati cererea petitionarula luand act depromisiunea sa solemna, ea la retiparire va face tote indrep-tarile ce i le-a pus in vedere S-tul Sinod.

Cu aceste observatiuni ye rog a primi conclusiunile ra-portului.

(D-1 P. P. Carp, Primul Ministru si ad-interim la Minis-terul Cultelor si Instructiunet Pub lice, intra In sala sedin-telor).

Se pun la vot conclusiunile raportului cu observatiunileacute de I. P. S. Mitropolit Primat, si se primesc.

P. S. Episcop al RAmnicului. Da citire urmatoruluiraport, inreg. la No. 421, relativ la petitiunea societatiT li-terare Gheorghe Laza, 1".

_Malt Prea Santite Stapane,

La comisiunea pentru cercetarea socotelilor Tipografiel $i RevistelSinod, s'a primit petitia din partea presedintelul unel societat1

de elevi, care se intitulka, Cercul cultural Gheorghe Lazar" rugandpe S-tul Sinod a dispnne sa se trimita pentru biblioteca acesteI socie-ta.ti o colectie din Revista Biserica Ortodoxa Romank" precum si altecartl religiose.

Comisinnea luand in observare cererea numitel societati si avend invedere ca nu se cunbste fiinta el legala; avand in vedere ea cererea s'arputea satisface nnmaI pe baza nnei interventil din partea DirecOeI Li-ceulul Lazar" si prin aceeasI Directie, opineza trecerea la ordinea

Acesta fiind resultatnl observarilor comisiunea en smerenie '1 supnnela hotarirea S-tulni Sinod.

Raportor: (ss) t Athanasie al Ramniculal

Ne cerend nimeni cuvtntul, se pun la vot conclusiunileraportului, si se prime.sc.

Acelasi P. S. Raportor da citire urmUorulul raport inreg.la No. 425, relativ la manuscrisul cu motto: «Cine stie carteare patru ochtv.

4ilei.

infelep-

S-tidul

www.dacoromanica.ro


Malt Prea Sanfite Stapane,Comisiunea pentru cercetarea cartilor de invetamint religios, cursul

primar, observand pet4ia inreg la No. 227 din 31 Iu liu a. c,, cu carese inaintea S-tului Sinod spre cercetare si aprobare manuscriptul desub motto Cine stie carte are patru ochi" opinase a se pune in vederecelor ce inaintase textul sa'si crate numele si profesia, potrivit dispositielluate de S-tul Sinod in urma unel discutil despre atari manuscripte.Litre aceste s'a primit la comisiune petitia inreg. la No. 377 din 19 Oc-tombre a. c , prin care autorul arata ca se numeste Ieremia Vladescusi este institutor in Ploesti.

Comisiunea land acum in cercetare textul mentionat a constatat cg,autorul in expunerea bucatilor de continut religios din vechiul si noulasezamint, prev6dute in programa scolelor primare anume pentru clasaII-a, a pgizit sensul expunerel din Sf. Scripturk cu puine abateri sianume:

a). La pag. 3, vorbind de crearea omulul se margineste a aminti 135.Dumnedet a facut pe om din .Oring, dupgi chipnl set, fara sa sputa cai-a dat si suflet prin aceea ca a suflat in el suflare de vietg.

b). La pag 7, vorbind despre nasterea Maatuitorului se marginestea spune ca Arhanghelul Gavriil a vestit feciOrel Mariei ca dintr'insase va naste Iisus Christos, ing nu arata prin nici un cuvint felul malpre sus de fire al nasterei,bunh-614 adangand dupg se va naqte, cu-vintele: prin lucrarea a tot paternicului Dumnecleil.

c). La pag. 13 unde tratka despre dreptul I osif, in loc de doul Slu-jitori al lui Faraon sa dica Dreg4tori qi in loc de cinste, dregatorie.

d). La pag, 18, unde tratka despre Samarinenul eel milostiv, cuvin-tul legluitor din Evanghelie nu e bine explicat prin un om inv6tat caretie legile, ci care stiea Legea lui Moisi.

e). La pag. 25 unde tratka despre David, in loc de poezii, pursimplu, s'a se dick' psalmi sat poezii $i la sfirsitul frasel sa se adaugecuvintele: De la el avem Psaltirea, carte care se eiteste in V. bise-rica crestina.

Cu aceste alte mid indrepthri comisiunea °pink's'. a se aproba ma-nuscriptul, care de alt-f el are un stil usor si o limbs pe intelesul ele-vilor incepatori.

Acesta fiind resultatul cercetarilor comisiunei, eu smerenie it supun lahotarirea S-tului Sinod.

Raportor: (ss) Athanasie al RiimnicaluiNe cerand nimeni cuvintul, se pun la vot conclusiunile

raportulul si se primesc.Acelasi P. S. Raportor da citire urmatorului raport, inreg.

la No. 320, relativ la budgetul revistei, facut din not, peanul 1901-1902.

Malt Prea Stintite Stiipitne,La comisiunea pentru luarea socotelilor Revistel si Tipografiel s'a tri-

mis raportul Comitetulul Redactor al Revistei cu proectul de budget,

si

si

pi

www.dacoromanica.ro


flout din noti in coetormitate cu conclusiile raportulul comisiunei, apro-bate in sedinta din 20 ale curentei, pe exercitiul viitor 1901-1902,spre a se cerceta si aproba

Comisiunea in vedere ca" Comitetul Redactor a intocmit proectul debudget conform hotgrirel Stului Sinod de la 20 Octombre a. c., si caproectul de budget se presinta bine echilibrat, opinea, a se aproba asacum se presinta.

Adsta fiind opiniunea comisiunei, cu smerenie se supune delibefareiS-tului Sinod prin subscrisul raportor.

Raportor: (ss) f Atbanasie al Earnniculru.

I. P. S. Mitropolit Primat, Preqedinte: 'bait PreaSantite, Prea Santiti, de vreme ce comitetul Redactor s'aconformat votulul S-tului Sinod, dat in una din sedinteletrecute, de a reforma budgetul, eti v'asi raga sal primiti cufire -care modifica.ri, adica a se mentine retributiunile mem-brilor Comitetului Redactor, care all fost si anul trecut.

P. S. Episcop al lia,mnicului. Ina lt Prea Santite siPrea Santiti Parinti, Comisiunea pentru luarea socotelilortipografiei si jurnalului S-tului Sinod venind in sedinta dela 20 a. c., cu propunerea, ca proectul de budget al Re-vistei «Biserica Ortodoxa Romanao, sä se intocmesca peanul budgetar viitor 1901-1902, dupa norma veniturilorrealisate tntr'un an precedent si apol sa se intocmesca bud-getul cu reducerea salariilor membrilor comitetului redactor,de la 350 lei pe Kula la 200, s'a calauclit pe de o partede principiile de economie, pe earl not trebue sa le punemin aplicare, mai ales in timpul de fats, cand vedem ca siGuvernul, pe tOte terenurile vietei nOstre publice, cauta sarealiseze cat se pOte de multe economic, in vederea impre-jurarilor grele prin cart trecem, car pe de alts parte si dedorinta de a aduce Revista in o stare mai prospers. Noi, cre-dem ca S-tul Sinod, trebue sa se ingrijasca pentru prospe-rarea Revistel «Biserica Ortodoxa Romana» atat in ceea cepriveste starea el financiara, cat si in ceea ce priveste stareael morals.

sunt multamitor S-tului Sinod, ca propunerea din ra-portul ce am citit la 20 curent, a fost votata in mod afir-ma.tiv, si comunicata comitetului redactor, spre a tine semade dinsa; in acelasi timp 'ml pare bine, ca si Onor. Co-mitet Redactor a tinut sema de vointa express a S-tululSinod, cum si de un alt vot al S-tului Sinod din sesiuneaprecedents, cand s'a aprobat raportul acestel comisiuni, care

Eti

www.dacoromanica.ro


Intre altele propunea ca ar fi timpul ca cheltuefile Re-vistel sã se mai reduces. (Raportul asupra gestiunel Re-vista pe anul 1899-1900, Biserica Ortodoxa pe Tulle 1900pag. 152).

Dar se impune intrebarea: Care e situatia Revistel ? A-cesta intrebare este rnotivata pe de o parte de propunereaInalt P. S. nostru Pre§edinte, iar pe de alta de aratarileComitetulul Redactor in raportul prin care ne Inainteza pre-sentul proect de budget.

lata ce se glee to acel raport: In stirsit, Revista,departe de a fi in deficit, ea prosperd anual, dupescum se constata din registrele casei".

Noi cand am verificat gestiunea financiara a revistei peanul 1899/900, am constatat ca nu este tocmai prosperasituatiunea materials a revistei, de Ore-ce la inceputul lulAprilie 1899, soldul revistei era mai mare de cat la Aprilie1900 (Bis. Ort. pe Iulie 1900 pag. 153). Tot a§a la veri-&area gestiunel pe anul 1898-99 am constatat, Ca dejala inceputul lui Mai 1899 soldul era mai mic de cat la 31Martie (Bis. Ort. pe Iulie 1899 pag. 123). Si acum, candni se presinta acest proect de budget, constatam acelasIlucru, §i anume ca pe exercitiul curgetor, soldul a fost matmare de cat In presentul proect pe 1901-1902.

Sa privim insa situatia mai de departe. Proectul de bud-get pe anul 1897-1898 presinta ca sold la 1 Octombrie1890 suma de 17,785 lei 54 ban! (Biserica Ortodoxa peAugust 1897 p. 118).

Proectul de budget pe 1898-99 ne arata ca la 1 Oc-tombre 1897 Revista avea numerar 25,024 lei. (BisericaOrt. Rom. pe Februarie si Martie 1897 pag 181). In pro-ectul de budget pe 1899-900 vedem ca numerar in casala 1 Oct. 1898 suma de 31,875 lei. (Dosar. S-tului Sinod.Sesiunea de TOrnna 1898 Anexa de la pag. 385). In pro-ectul de budget pe anul 1900-90L, se afla ca sold 38,996lei 56 bani, din car! s'a cumperat cu 34,221 lei efecte InvalOre nominala de 37000, remanend numerar In casa 4775lei, Tar 33,428 lei 80 bani in efecte. Ian in presentul pro-ect de budget pe anul 1901-1902 se afla numerar numal1378 lei, 72 ban!; spre mai mare lamurire presentam ur-matorul tablod:

www.dacoromanica.ro


La 1 Octombrie 1896 sold let 17,785 bani 54.La 1 Octombrie 1897 » 25,024 00.La 1 Octombrie 1898 » » 31,875 00.La 1 Octombrie 1899 » » 38,996 » 56.La 1 Octombrie 1900 » » 34,807 » 52.

Din acest tabloti ar resulta, ca de la Octombie 1896 pan&la Octombrie 1899 soldul Revistel a sporit cu 21,211 leisi 2 bani; deci situatia revistei e prospers, dar in realitatenu este asa. Conform votului S-tului Sinod din sedinta dela 12 Mai 1897 Revista avea sa incaseze de la TipografiaCarti lor Bisericestl ca restituire de datorie din trecut 15,096lei 86 bani, scadend acesta sums din sporul de mai sus,cad revista a incasat-o de la tipografle, remane ca spor incasa revistei de la 1196 1899 suma de 6114 let 40 bani.Dar si acest spor provine In o bun& parte din causa.' caun loc de membru in Comitetul Redactor a fost vacant dela 1 Octombre 1896 pan& la 1 Mai 1897, resultand o eco-nomie de 2100 lei, care scadendu-i din 6114, remane sporcurat at soldulut revistei in periodul de mat sus, suma de4014 let 40 bani. Acesta situatie nu se pOte numi pros-pera. Ea s'ar putea numi stationara, data si situatia anului1900-1901 s'ar fi mentinut la acelasi nivel. Am preveguttnsa din anul trecut, ca ea va fi mat rea; de aceea In se-dinta de la 18 Octombrie 1899 am propus si S-tul Sinoda aprobat ca cheltuelile Revistel sa, se acopere numal dinveniturile realisate si sa nu se atace tendril; tar in se-dinta de la 12 Mat a. c., vedend ca numerarul Revistella 1 Aprilie 1900 scaluse simtitor in comparatie cu 1 Aprilie1899 am propus si S-tul Sinod a aprobat, ca pe viitor chel-tuelile revistei sa, se mai reduca. Observand numerarulinregistrat in proectul de budget al Revistel pe 1901-902,constatam ca el este cu 4089 lei si 4 bani mat mic de catcel din anul precedent Acum ce mat remane din sporul sailescedentul celor 3 ant de mat sus? Este deci prosper& a-cesta situatie? POte fi ea prosper& cand revista are de a-chitat Inca tipografiel costul imprimatului pe 3 sail 4 lunidin urma?

Not dar, pe basa acestor tifre, cad and e vorba de ase Inainta sail de a se presenta proecte de budget, trebuesa ne Intemeem pe tifre, constatam ca situatiunea casei Re-

'

www.dacoromanica.ro


vistei nu este prospera. Ne-am multumi sa fie macar o starestationara, dar ea este in deficit. Se impune S-tului SinodIntrebarea, ce mesuri trebue sa la pentru viitor, ca situa-tiunea cases revistel sa progreseze, nu sa regreseze? DIcred, ca Mesurile ce trebue sa luam, sunt a se face eco-nomic, a se infrina cheltuelile ordinare ale revistei si toc-mai pentru aceea not am propus ca S-tul Sinod A, mai re-duca salariile membrilor Comitetului Redactor, care pe langaca.' sunt prea numerosi, au mai putin de lucru acum de catand erati numai trei, si de cand dateza to adever si miculfond de care dispune acli Revista. Acestea sent motivele pecall' s'a basat comisiunea propunend a se aproba proectulde budget al revistel cum l'a presentat acum in urma co-mitetul redactor.

Msa trebue sa accentuam cu prilejul acesta, ca comisi-unea s'a condus Inca si de alta idee, cand a venit cu acestapropunere. Se lanseza o idee, Inalt Prea Santiti Parinti siPrea Santiti frati, ca S-tul Sinod nu ar avea caderea sa seamestece in modul cum se manipuleza fondurile revistei;ca acesta este treba comitetulul redactor, si ca el candcrede necesar pOte sa dispuna intr'un an si de sumele de-puse ca fond, iar in altul sa se marginesca numai la ye-nituri, data se pOte.

Constiinciosi de tiatoria nOstra, not am prevenit pe S-tulSinod si in una din sesiunile trecute, votandu-se proectulde budget pe anul 1900-1901, s'a aprobat intre allelepropunerea facuta de comisiune, ca cheltuelile revistei sevor acoperi numai din veniturile ordinare, fara a se a-taca fondul, ce este depus la casa de Depuneri cu reci-pisa No

Mie 'ini a trecut pe la ureche, pOte ca si unit din P.P.S.S. VOstre sa fi audit, ca se 'lice cum ca nu ar fi in dreptS-tul Sinod sa la asemenea dispositiuni.

Eii me ridic in contra unor asemenea alegatiuni, cats po-trivit Regulamentului respectiv, comitetul redactor manipu-leza banil Revistei sub controlul S-tului Sinod si prin ur-mare, aceea cu a caruia vointa trebue sa se administrezeacesti bans, flu este altul de cat S-tul Sinod.

Sa obiecteza, ca S-tul Sinod no ar fi o persona juridicasi a prin urmare nu ar putea sa faca respuncletori Didodata pe aceea carl ar intrebuinta WI veniturile Revistei.

www.dacoromanica.ro


P. S. Episcop al Husilor: Atunci ar putea sa la toteparalele.

P. S. Episcop al Ra' mnicalul: In adever, data ammerge pe tema acesta, s'ar deduce cu forte mare usurinta,ca comitetul redactor si Directorul Tipografiei pot s facace le place, sa manipuleze banit acestor institutii cum vorcrede si dupa ce nu va mat remane nici un ban in casa,sa piece pe icl incolo. Not trebue sa mentinem sus si taredreptul S-tului Sinod, recunoscut prin regulamente intaritede Majestatea Sa Regele de a privighea si controla de aprOpeCasa Tipografiei si a revistet si de a lua tot-d'auna mesu-rile, care va crede de cuviinta, pentru ca aceste fundatiuntsa prospere, tar nu sa dea inapol. i cred, ca si membrilcomitetulut redactor, ca si on -tine s'ar nutri. cu asemeneahimere de independents si neresponsabilitate vor face binesa le parasesca, cad acestea lovesc In prestigiul S-lut Sinodsi paraliseza mersul regulat al Revistet si Tipografiei, insti-tutil, pentru a caror prosperare S -tul. Sinod este chemat siIndrituit a privighea.

SA cercetam acum mat de aprOpe proectul de budget sisa vedem data, cum ni se presinta el, este chip a se ad-mite propunerea Inalt Prea Santiet VOstre. Nu e vorba,S-tul Sinod pOte sa treca peste asemenea consideratiuni,dar not trebue sa spunem ceea ce ne in vata cifrele.

Proectul de budget pe anul viitor 1901-902 are la ye-niturt suma de 73,529 let bant 93. Scagend din aceste ye-niturt soldul in efecte, care este de 33,428 lei i bani 80,remane venit curat de realisat in cursul anulut budgetar1901-1902, suma de 40,101 let bant 13. Cheltuelile ce sepropun in acest proect de budget pe anul 1901-1902 stintin suma de 39531 lei bani 25, escedent 569 lel 88 bani.

Ast-fel ni se presinta proectul de budget at Revistet pe1901-1902. Acum, de unde sa se la suma trebuit6re pen-tru a se reintegra salariile membrilor comitetulul redactor,de la 200 lei cum propune comisiunea si cum a aprobatS-tul Sinod, la 350 lei pe luna? De unde A. se la cei8500 lel cat se cere pentru a se reintegra salariile ? Dinfond? Cred ca acesta nu ar fi o bunt administratie, matales, ca S-tul Sinod a hotartt ca sa nu se atace fondul Re-vista Am tOta stima pentru membril comitetului redactor;unit 'mt sunt prieteni, Prea S. Arh. Calistrat este fratele

www.dacoromanica.ro


nostru intru Domnul, eel-I-alp ne sunt bine cunoseuti si caprofesori pentru zelul cu care propaga cunostintele moralesi religiOse. Cu tote acestea am si pentru institutiune, datanu mai mutt, dar tot atata interes si solicitudine, si in im-prejurarile de NO., cred ca nu s'ar putea satisface dorintaIna It Prea Santiei VOstre si dorinta comitetului redactor,pentru care, inc'o data clic, am tOta stima. Dar not in se-dinta precedenta, nu am opinat a se reduce aceste salarilpentru tot-d'auna, ci numal in vederea situatiunel grele aeasel Revistel. Cand veniturile vor permite, cand situati-unea financiara a easel revistel va fi mai prospers, tines'ar 1mpotrivi, tine ar putea sa mai faca vre-o obiectiunepentru Indeplinirea acestel dorintl legitime de alt -fel a co-mitetului redactor 2 Insusl Regulamentul prevede ca salariileacestor membri sa fie egale cu salariile ce se dail profeso-rilor la seminariile de gradul II.

In adever, regulamentul prevedea trei membri redactorl.S'a gasit cu cale mai in urma, nu voesc sa discut aci databine s'a facut sau reil, s'a gasit cu cale ca sa se mat adaugeinca dot membri, si s'a dat si acelora acelasi salaritl. Darcu acesta s'a incarcat cheltuelile revistel, si nu se pOtecu mana pe consciinta, ca acum revista merge inainte, cadare cheltueli prea marl.

Dar sa aruncam o scurta privire si asupra situatiunelmorale a revistel, pentru ca sa vedem data macar din a-cest punct de vedere ar fi legitim a se reintegra salariilemembrilor comitetului redactor?

ruga pe Presedintele comitetului redactor sa ne spuna:a aparut revista pe luna acesta ?

P. S. Arh. Calistrat BArlaclena: Va apare.P. S Episcop al Ramnicului. Suntem la 24 Octom-

brie si revista Inca nu a aparut.P. S. Arh. Calistrat BArla denu: In cursul lunel apare.P. S. Episcop al RAmnicului: Trebue ca sa apara la

iii intala a lunel pe luna curenta. Cand eras trel membri re-dactors, revista aparea regulat la inceputul fie -caret lunt peaceeasi tuna. Se vede ca se implineste si aci clicetOrea, caunde sunt multi la un lot, se face incurcatura, dupa cuminsusi P. S. Sa ne-a declarat, revista nu a aparut pe lunaacesta. Datoria membrilor comitetului redactor este cu oluna mai 'nainte de termenul in care trebue sa apara re-

dice,

All

www.dacoromanica.ro

DESBATERILS SF. SINOD 187

vista sä dea materie la tipografie si sa o dea dupa ce secontroleza acea materie, ca ea sä stea intr'o legatura siste-matica, adica sa presinte o varietate de cunoscinte, pentruedificarea morala a cititorilor. In revista nu trebue sa setrateze numai materii istorice, cum nu e bine a se tratanumai materii exegetice sail patristice; nu, sa se tratezecum spune regulamentul ma teril religiose, teologice cat sepOte de variate, ca sa le guste cititorii si A, se simta atraslla citirea revistel si bine dispusi la plata abonamentulul el,lar nu, veclend ca coprinde articole prea lungi si uniforme,dupa putind citire sa o lase intr'un colt si sä fie bine lasatasi data cu totul uitarel.

Este constatat dar, ca revista nu apare regulat; apol casi materia nu este impartita tocmai in mod resonabil. Acivont mai addogi Inca ceva, ca nu se scriti articole originalein revista nOstra, de cat fOrte rar, asl putea sa num& pedegete acele articole; asa bund Ora la inceputul anulul a-cesta a fost un articol original, intitulat: respuns celor cedefaimd legea stramosesca, articol bine gustat de tots eelce se intereseza de starea bisericel nOstre, si sunt insufle-titi de dorinta de a o vedea aparata si la indltimea dem-nitAtel sale.

Am mai veclut un articol original In revista si anumepe luna August, lar fOrte bine gustat, un articol al caruititlu, putin pretentios, era: Cate-ceva pentru seminaristil nostri ca viitorl preop. Nu se 'Ate articol scriscu mai multd mdestrie, pricepere, si dor pentru propdsireapreotulul.

Am mai ve4ut un articol original In revista si tot peluna August a. c. Aici rog pe I. P. S. Mitropolit al Mol-dove! sa me lerte si sä nu la cuvintele mele ca o lipsade respect catre I. P. S. Sa, si sa nu me Uns de reilca'ml exprim parerea mea fata de un articol, relativ lajubileul de 25 de and de Arhipastorie al malt P. S. Sale.Frumos lucru e acesta, sa dea Dumnecleil sd. tralascd Incamulti an!, si nol cesti-ralti sa avem ocasiune a serbdtoriasemenea evenimente fericite In viata unui pastor al Bi-serice!. Dar me veti intreba: ce are aface jubileul I. P.. S.Mitropolit al Moldovel cu chestia pe care o discutam, a-dica cu situatia revistel S -lu! Sino I? Are. S'a publicat infruntea revistel serbarea acesta, care sa me lerte Inalt P.

www.dacoromanica.ro


S. Mitropolit at Moldovel, nu a avut nici de cum caracteroficial; ci a pornit din initiativa cator-va preotl, insufletitide cuvenitul devotament si de dragoste catre J. P. S. Sa,bunul Arhipastor. Acel articol deci ca articol de raportat'si avea loc la cronica revistel, tar nu in fruntea et. U-nele partl din el nu se potrivesc nici cum cu o revista.bisericesa. Mat adaug Inca ceva si vol termina. Comitetulredactor nu tine bine soma de invitarile ce'i facem notKiriarhil de a publica la timp donatiunile evlaviosilor cres-tint pe la biserict.

Eu mat alaltaeri am avut prilejul sa and o plingere defelul acesta: Dumitru Porojnicu si sotia sa Maria, crestinievlaviosi din comuna Et!sina, jud. Gorjiu, au didit o bisericadin temelie, cheltuind peste 25 mit lei. Fapta buna a a-cestor piosi crestint s'a comunicat redactiel revistel de a-prOpe un an si nici pana asta-di, nu s'a publicat.

Apoi de ce se face ast-fel? In schimb insa, membril co-mitetulul redactor ne cer sa le comunicam ce schimbarise fac pe la Eparhit, buna Ora: nut-MI.1 de paroht, acordarlde ranguri etc. ca sa le publice in revista. Acestea se matpot trece sub tacere, dar nu si fapte ca cele de mat sus.In revista s'a hotarit a se publica o cronica despre tot cese petrece in lumea cresting, tar nu numal asemenea faptede interes local; a spune in ea numal ca cutare a fostnumit paroh, sail cutare cantaret, cred ca nu e potrivit.

lata consideratiunile pentru care eu, precumP.P. S.S. membri at comisiunei, pentru luarea socotelilortipografiet si revistel am opinat ca, de asta data sa se a-probe budgetul ast-fel cum este presentat.

P. S. Arh. Nilon Ploestenu, I. P. S Presedinte si PreaSfintitl Parinti si Frati! De si am luat cuvintul, dar mevol sili sa fiu fOrte scurt. P. S. Episcop al Rimnicului aaratat ca situatiunea revistel S-lui Sinod este penibila.

Voiu arata in putine cuvinte ca lucrul nu este asa.In cuvintarea ce P. P. Sa ne-a tinut nu ne-a spus o

parte, care militeza fOrte mult in favOrea revistel «BisericaOrtodoxa Romana», anume nu ne-a spus ca comitetul re-dactor at Revistel, are un capital de 90,000 lei de incasatde pe la protoereil din tail., dupd abonamentul revistel; decidar, situatiunea revistel nu este in starea care s'a descris.Numai putina buna,-vointa sa fie din partea P.P. S.S. Chi-

si

www.dacoromanica.ro


riarhi de a constrange pe unit Protoerei, cars incaseza a-bonamentele de pe la preoti si nu voeste a le inainta co-mitetului redactor si atunci situatiunea revistel va fi fortebung; plus ca revista mai are si un fond la casa de de-puneri de 34,000 lei in efecte. Inainte, in adever erail trelmembri redactori, si acum sunt cinci. Dar sa nu se uite ase spune ca s'a mai marit si volumul revistel cu cate-va Ole;lar pe cel dos membrii redactori, pe care S-tul Sinod '1-apus in timpul din urma, chiar P. S. Raportor '1-a consfintitprin o multime de rapOrte facute asupra revistel. Me mircum P. S. Sa mai revine asupra acestei cestiunl, asa demult trambitata.

Sunt de parere dar, si cred ca acesta parere o imparta-sesc multi din membri S-tului Sinod, sa nu lovim in mem-brit comitetulul redactor, taindu-le salariile, cad D-Ior sesilesc ca acesta revista sa corespunda dorintei si astepta-rilor S tulul Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Ne mai ce-rand nimeni cuvintul, pun la vot propunerea P. S. NifonPloestenu, la care me asociez si ed.

Voci: Cu bile.P. S. Episcop al Husilor: SA se puna la vot conclu-

siunile raportului.P. S. Arh. Calistrat Barladenu. Intal propunerea sa

se puna la vot, comisiunea 's1-a dat parerea.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte. Pun la vot

cu bile conclusiunile raportului, tine este pentru, va punebila alba la urna alba.

Se procede la vot cu bile.I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Resultatul vo-

tului este:Votanti 15.Bile albe pentru 7.Bile negre contra 8.S-tul Sinod a respins conclusiunile raportului.Prin urmare budgetul este cel presentat, cu adaogirea ca

salariile a membrilor cornitetului redactor al Revisteiremancum ail fost si anul trecut.

P S. Arh. Calistrat BArla denu. Am sa fac o respec-tu6sa rugaciune S-tului Sinod.

In sedinta de la 20 ale curentei, P. S. Episcop al Ram-

www.dacoromanica.ro


nicului, in calitatea sa de raportor, cu ocasiunea discutiunelrelativa la proectul de budget al revistei cBiserica OrtodoxaRomans 's1-a permis ca sa spuna la adresa mea cuvinte.care nu le-am meritat; pot sa dic, ca acesta este o insults,o necuviinta, o usurinta, o lips& de judecata matura, cacidata 's1-ar fi dat socotela P. S. Sa, nu ar fi pronuntat a-cele cuvinte la adresa unui membru al S-tului Sinod.

P. S. Episcop al Ramni cului. Care cuvinte? Se pot numi.P. S. Arh. Calistrat Barladenu. Ett am avut un con-

cedia de 5 dile, si In lipsa mea a pronuntat acele cuvinteP. S. Sa si trebula mai intal sä amane cestiunea pang. cand

puteam sa fiu presinte la S-tul Sinod. Si al doilea,ca putea sä fie Presedinte al Comitetului Redactor o per-sOna afara din S-tul Sinod, si deci nimeni nu pOte sa fie indrept ca sa respunda la cuvintele debitate de P. S. Sa.

Pentru aceste motive, cer ca P. S. Sa sa retracteze cu-vintele ofensatOre pronuntate in acea sedinta la adresa mea.

P. S. Episcop al RA mnicaluI: 1. P. S-cite Stapane!Respund P. S. Calistrat in done cuvinte P. S. Sa ca Pre-sedintele comitetului redactor in cel dintai raport cu care ainaintat proectul de budget S-tului Sinod, eti nu dic ca ainsultat, dar a aratat p6te putina deferinta fata de comisiu-nea insarcinata de S-tul Sinod a lua socotelile Revistei. Inacel raport, P. S. Sa numeste mesura propusa de comisiunesi aprobata de S-tul Sinod, de a se intocmi budgetul revisteldup. veniturile realisate in anul precedent o mesura, ne-logica si nepractica.

Apol, cand Inaintati in un raport o afirmatiune, sa dicasa de jicnitOre, nu numai pentru demnitatea comisiunelrespective ci a intregului St. Sinod, sa fiti tot-d'auna vigi-lent si sa cautati a nu lipsi de aci, ca sä puteti sustine a-cesta grava afirmatiune la adresa S-tului Sinod. Cuvintelece le-am dis eti, nu ail lost la adresa P. S. VOstre. Etim'am servit numai de pilda evangelica despre pastor sinaimit, spre a arata ca trebilla sa fiti fata si a ye face da-toria aicl, unde cu totii suntem, si nu am lipsit a ne facedatoria 'Astra. S-tul Sinod a luat in acest Inteles cuvintelemele, de aceea a si votat propunerea comisiunel din aceasedinta. Iata ce am avut de dis.

I. P. S. Mitropolit Primat, Presedinte: Incidentuleste Ind-As.

ei elI

www.dacoromanica.ro


Domnule Ministru, S-tul Sinod a terminat lucrArile sale,care le-a avut in sesiunea acesta de to:5mnd.

D-nul P. P. Carp, Prim Ministru si Ministru adInterim la Culte si Instrucriune Pub Bea, dd citireurmatorului Mesagiii de inchiderea S-tului Sinod:

I'rea San(ifl Pa ring

Santul Sinod al Santel Biserici Autocefale Ortodoxe Ro-mane, deschis in chua de 12 Octombrie, cu Decretul Nos-tru cu No. 3470, in sesiune ordinary de tOmnA., terminan-du-si lucrarile;

Ell, declar inchisd sesiunea acesta a Santului Sinod.Dat in Castelul Peles la 24 Octombrie 1900.

(ss) CAROLMinistrul Cultelor

VI

Instructiunel Publice

Ad-Interim(ss) P. P. CARP.

No. 8774.

Presedinte t Iosif Mitropolit PrimatSeoretari: Athanasie al Rfmniculai.

Pimen G. Piteftenu.

°1-11'46*

www.dacoromanica.ro

1901 10

Documents

Transcript of 1901 10