BIsERIcA

ORTHODOXA ROMANARevista, Periodic Eclesiastica.

ANUL AL X1X-lea, No. 11.

'TT 9f TIMe -Ty-1

TABLA MATERIILORPag.

1. Acte Oficiale 6732. Incercarile de unire in timpul ce-

NI de al 2-lea regat Rom-Bulgar 6823. Retiparirea Cartilor his. romane

cu litere strabune 7034. Omilie 7175. Studiu Exegetico-biblic . . . . 7286. Cronica Bisericei Ortodoxe Ro-

mane 739.7. Dare de soma 7508. Jubileul de 40 de ani al arhi-

pastoriei Mitropolitulul SerbieTD. D. Mihail 754

9. Bisericesti 75910. Don atiuni 761 A

&.h,A.444,11AA&A.A.W.4,1WW.

BUCUREp'l

77POGRAFIA CART1LOR BISERICESC1

1898-zoth,M5a.'ion-se3AwN-4-,_o

tli1

. . . ...... , .

,

5

gigfeA0.14,014iii$ Me.

+,,C45iiii-af+7+X+f4.14Fer+f+

y.

.:

!;}-:,

..,

IS

FEVRUARIE

. .

4

4V-:1

DO.

/. . . .

. . . . . . . .

.

<4,Cif

Ii

www.dacoromanica.ro

ANUL XIX. BISERICA ORTODOXA ROMANA No. 11.

ACTS OFICIALE.In «Biserica Ortodoxa" pe luna Decembrie, anul trecut,

s'a publicat in traducere romana. in paralel cu originalulgrecesc enciclica patriarchata si sinodala a sanctitatel salePatriarchului Ecumenic de Constantinopol, Antim al VII,pe care Inaltul Prelat, sef al bisericei crestine ortodoxede resarit, impreuna cu sinodul sell metropolitan, a fa-cut'o ca respuns la cele done enciclice ale sanctitateisale Leon al XIII, actualul Papa, al Romei, adresate, unacatre domnii si popOrele universului, cu ocasiunea Jubi-leuluI sea episcopal, si alta catre bisericele orientului,indemnand ast-fel pe WO. lumea crestina la unire cu.Roma si la supunere catre marele el pontifice, EpiscopulRomei, vicar si loc-iitor al Apostolulul Petru si al lulChristos pre pament.

Enciclica patriarchala in cestiune s'a comunicat San-tulul nostru Sinod prin ministrul afacerilor streine; iarSinodul nostru a luat hotarirea d'a se traduce si publica,in revista sa oficiala, «Biserica Ortodoxa>, pentru a o cu-nOste intregul cler al santei nOstre Biserici, si prin eltOta suflarea crestina ortodoxa romana.

Hotarirea santului nostru sinod a produs cea mai bun.impresiune in lumea crestina ostodoxa greaca si mar alesin Biserica cea mare de Constantinopol.

Sanctitatea sa Patriarchal ecumenic cugeta chiar sarOge pre I. P. S. nostru Mitropolit Primat, d'a mijlocila Sinodul Santei n6stre Biserici, 8A se traduca si sa. se

www.dacoromanica.ro

674 A CTE OFICIALE

publice si in limba romana enciclica sa. Dar pre candera gata sa faca acest demers, a primit numerul «Bise-ricel Ortodoxe» pe Decembrie, in care enciclica sa se re-producea in traducere romana.

Atunci Inaltul Prelat, n'a lipsit a's1 exprima bucuriasa. Ina lt Prea Santitul nostru Mitropolit Primat a primittot prin Ministerul afacerilor streine doue epistole dinpartea sanctitatei sale Patriarchulul, prin care acestaarata multumirea sa, atat pentru hotarirea santului nostruSinod, cat si pentru modul cum a fost primit si apro-priat de santa nOstra biserica respunsul seu si causaortodoxiel.

In faptul acesta Inalta sa sanctitate Patriarchul a con-statat iubirea si devotiunea Bisericel Romane fata de Bi-serica cea mare; si, pentru a cimenta si mai mull acestalegatura de dragoste a Bisericelor oinodoxe si surori,sanctitatea sa, in epistolele in cestiune exprima dorinta caenciclica sa sa se dea in limba romana si in brosuria parte, si sa se imparta tutulor Romanilor, caast-fel sa o pOtA cunoste, nu numal romanil dinBegat, dar si cel ce se all si in alte pa,41 Sivorbesc acesta

Inalta Sa sanctitate Patriarchul trimitend pe Tanga aceledoue epistole si un exemplar din cartea intitulata Re-sumat al santelor slujbe (EUvo4A4 tEpcoy 'AxoloAtiMexprima dorinta d'a i-se trimite textul roman si modulde pronunciare al pericopel evangelice ce se citeste insanta si marea di a Pastelor la vecernie spre a o inter-cala in noun editiuni a acelei carp. ce voeste a face, caast-fel in acea iii solenela, sa se citesca in templul pa-triarchiel ecumenice si in limba romana, ca limba a unelbiserici ortodoxe autocefale si surori, acel text evangelic.

Felicitand pe Inalta sa sanctitate Patriarchul pentrusentimentele de iubire de care este animat pentru santanOstra Biserica si neamul nostru romanesc ne bucuram

isi

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 675

-de dragostea ce ne-o arata si dorim ca ea sä existe sisa fie d'apururea intre Biserica Romana si Biserica ceamare Patriarchala de Constantinopol.

Iata cele 2 epistole in cestiune si adresa D-lui Mi-nistru al afacerilor streine prin care le inainteza I. P. S.Mitropolit Primat.

Adresa D-lui Ministru al afacerilor streine No. 23321/95-catre I. P. S. Mitropolit Primat.

Ina lt Prea Sfinte Parinte,

Aci alaturat am onOrea, cu profund respect, a inainta_halt Prea Santiei VOstre dou6 scrisori ce Santia Sa P a-triarchul Constantinopolel a remis Ministrului nostru dinacel oral, spre a le transmite Inalt Prea Santiei VOstre.

Prin una din aceste scrisori Patriarchul rliga pe Ina ltPrea Santia VOstra 0, bine voiasca a orandui traducereain limba romana a enciclicel Bisericel de Resarit, ca res-puns la enciclica Papei privitOre la unirea Bisericelor;prin a doua asemenea Mei. sa se fats traducerea inlimba romana a partel Evangeliel Santulul 1(5n citita inliva de Pasci.

Patriarchul ar dori sa editeze din nod cartes biseri-cesca a Patriarchatulul intitulata: «Resumat al Sante lorSlujbe*, introducend in publicatiunea ce'si propune a face,traducerea in limba mistra a part,ei ce arata.

Tot ad alaturat Inalt Prea Santia VOstra va gasi, de-osebit de cele dou6 scrisori mai sus pomenite, enciclicaPatriarchala si o carte continend Evangelia Santului IOn.

Cu acest prilej v6 rog Ina lt Prea Sante Parinte, sa binevoiti a primi incredintarea inaltel veneratiuni si adenculuirespect, cu care am om5rea a fi

al Inalt Prea Santiei VOstreprea supus flu sufletesc

Ministrul Afacerilor Streine(ss) D. STURDZA.

www.dacoromanica.ro

676 ACTE OFICIALE

'Apt.,a. lIptoT.7036.

1.11avtepo:yraTE xal 11E6aay.tth-TaTE 1\I1Tp070/iTa (Yrrypo-BAMXI.X4 xal i'apxE TccierrIcToup.aviac iv XpiaTcP Teii

0E45 Aiav dizTrqTi xal Treptn6OTITEti3EApi xai. aulAEctoupyi Tii-4 t p.o3VMETpLOTY1TO; xUptE l'EvvdStE, Tiro

cpiX-riv ip.iv EE.CoM.LixV AU-cic flawEp6Trica ma, EE6xCr(lit6TY)Tot cit3E),-

13X6)4 IV Kuptcp xaTaaTclOREvot,intEASto-Ta TCpocrocyopEjolEv.

1-1 xa0. ilv.a6-, `ATLCOTTri ME-rear) To Xplo-Tor, 'ExxXlaia, ip-mvthouax Pagaiwc Tb iv rij ci-

p.m.viiTcp ma 6p0oSocp rjp.Giv ItiaTetivtaiov cppovri(J.a 7t7cr6j.v TiLV etas?,aDoiv OpOoSowv A6roxEpi) coy xal'AvEapT-tjTcov 'Exx) latwv, tiTC-

Xucre npOc dn&vrnatv Etc Tic rcEptivcinEw; ecTratriXdc TrporZaetc Tir;AuTtxric 'Exaricriac Tiiv riaTptap-zixiiv -AA EuvoSL/ilv,'Eyxinatov, icCoTiTU7:0C ;LETZ,,XLIEV riVa. etTrOCTTa-

A6503 XXi to Aiav TrEp.talcouSgcaTcpZECacrtlia MT* flavtEpOT fiTt xaiME620-(1.,OrnTt. `II ?t, ),6ycp ilU.E-

'tip 'Eyx,67.1co4 ivExpi01 'iva 4x-So01 Etc ito)ld; xal 81.7pOpouc7AWcrcrac Trp64 yvit)a.tv r&v TE Sca-p6pwv ap0o3,6cov Aaojv xat TrusiiTEp036(.0V abei.0 T;;Ly arcavrax05t OFilliOU. 'Ev 4)- Si laxEnt6-

!LEO a i vEpy iicra E Ti 8E6Yr1 Ma?CEO `POU1100,061; p.E.Tocpp&o-EWC,

etay.ivco; EtOoti.Ev 6Tt. 13-riu.oatE601

TOtgUrn, ;OCT' IVT0 7]V T1714 `ArLW-

-rcitv; Euv6Su Ti; Opeo36;vi d-

. MINISTERUL AFACERILOR STREINE.Traducere din limbs. Greca

pentru conformitatess) interpret I. Hagiad.

Protoc.7036.

J Prea Sfintite si Prea ve-nerate Mitropolit at Ungro-VlachieT si Primat a tOtaRomania, frate in Christos

Dumnecleu prea iubit si doritsi conliturghisitor al SmerenielnOstre, Domnule Ghenadie, pe-prea Sfintia VOstra iubita sivenerata de nol, imbratisandfratesce in Domnul cu multiplacere o salutam.

Prea Sfanta nOstra mare bi-serica a lul Christos interpre-land in adever opiniunea unicain credinta nOstra ortodoxa sifara de prihana a tutulor bi-sericelor suror! Orthodoxe A-utocefale si Independente, aemis ca respuns la propunerileinselAtOre pentru unire ale bi-sericei Apusului, Enciclica Pa-triarhicesca S) nodala, de pecare am ordonat a se trimiteexemplare si Prea Sfintiel VOs-tre prea dorita si veneratade nol.

Enciclica 'Astra in cestiunes'a incuviintat a se publica inmulte si diferite ]imbi spre cu-nostinta diferitelor popOre or-thodoxe si acelor eterodoxe depe fata pamentului. Pe candne gandeam sa facem cele decuviinta si relativ la traducereain limba Romans, cu bucurieam veclut Ca s'a publicat

Nr.

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 677

-f3apirj; 'Exaria-N4 Trjc iv `Nu-ptco io,c, Tqi ITClaigLy AUT-4;8-r1(looloypapexy Opyivy. '00.sv7rpocticip.e0a EUxaptcr rip-at int To6-Tcp ata Tiic Ain* EE6acy.tOrriroc

`AyLorr&rriv EUvoSov, xat au-vay.(x 7capaxxidaoct Tr1v a3E/ptzip

Ono.); arco6AircouaceE.14 Oplaxsutotilv C;Jpaetavxat inoixoUtrricrtv Tcc.vrcov To5v-re To? BIOIXEETacat ecAlccxo5 trly (Soutlocycxy)v TX6.)o--

crocv AcaoUvtcov EigrEgGiv xptartx-voiv, ecvaAigri xmloxiyaco4 TT)v-tppovri3x ril; iv iatarripcp rthys.Et

ixsu7CWaeo.4 Eimx-AEou -ca(rrri4Trpk aeciocrtv Tco),A.Cov civTa6movau rill; 6Trou clv Uptetipa Ee5x-17p.tOryl4 tyxpivrai. 'Ev Totairrfl 81INETWCTEE itpowrOILEOcc Torrro

TC%pcoccaiactc, tvz eirclatEiX.9lovOrt 7rEpi ixccroy avTE-71JITCC, cruvAtka aE ay1160.11

It'Xi Tip blexilv 817cavriv Til; ivi6txrcipy tedxee ixttnrWo-sco; Tot-,

ipiou, &Ott. trceOupte:p.ev Crrct4

a6rr1 xa-m611-10)3 ix TOO Ilarpt-ncpx.ixoti Trap' Y1U GV say.eiou.

;i iv Tr' ixtunWerv. TOO iDcrivotouXECIJIVOU TCCApetcr4pucracv crpiXplocra

-mix iv Tat; Itapx7:oli-Trock, &no-

trriXly.ev tri Aircii417,e6acrp.c6-rr1ttiv ecTri,TIJ7COV TrEptixov Tex; stopOW-

am; ceitcvEc nocpcmoaoiju.sv tvx1106crev Urc' 6,14v xasci rip ivtpulAaZicp IxSocrtv Touy.xvociri:;pciutppeccrec; 'EArciovie4 Ott 'Ili

-rcepuTrOOryr' rl Liv AiJ tr1S ci)4Tcri

Epoevp.TiOiicretcci Itpocra:ioccrOca pi-lx3eXcpwc Tip OCITTICiLV .0.65v ca-Tcdp o..); A5r5 TWV TtpOTEpcOV ix-

ippgoilev iuxapecrriccc, XCCI IAETZ

atare traducere dupe ordinulPrea Sfantului Synod al bise-rice' orthodoxe Surorl din Ro-mania in cparul sea official.Deci venim sa multumim pen-tru acesta prin mijlocirea PreaSfintiei VOstre, Prea SfintulutSynod si tot odata sa rugampe fratesca VOstra Dragoste ca,avend in vedere la folosul re-ligios si la edificarea crestinilorevlaviosi din Regatul Roma-nies si a crestinilor din alteterl cars vorbesc limba Ro-mana, sa bine voiasca a luasarcina pentru tiparirea acesteiEnciclice intr'o brosura speci-ala si respandirea in multeexemplare pe unde Prea Sfin-tia va gasi de cuviinta.In asemenea cas, venim a yeruga sa ne trimiteti si nouevre-o suta de exemplare, sitot ()data sa, ne facet' cunos-cut si. cheltuiala totals a tipa-rirel acestel, lucrarl in brosuraseparata, fiind-ca, dorim ca a-cesta cheltuiala sä se platescadin casa nOstra Patriarhicesca.Si fiind-ca la tiparirea textululUrecesc strecurat cate-vagreseli la notice, trimitem PreaSfintiei VOstre un exemplar curectificarile acute care, rugamsä se is its vedere- la publi-carea in bro§ura a traducerelRomanescl.

Sperand a dragostea VOstradorita de not se va grabibunk vointa a, primi cu dra-goste fratesca cererea nOstra,

iv

Tip

A6T-7r, ciyir;rpTip

T*,

ItE-

LAI

811-

Tx

VOstra,

cir

7)

ilutvtuiv

5au

www.dacoromanica.ro

678 ACTE OFICIALE

is60ou IsEpt7tzu0061.LEvot, am- I

cvoisf Asatiti,Cou

Tfi; Xiav TCEpLanOIAGLO-TOU

englatilac Abrii; IrlaNtEp6-nyco; xai1E6a crp.cOnTro;

/iyaTcyrcbc lv Xp to-7(T) a.`8E-Aoc

scat 8/0); 7cp6Oupto;.

f 6 Kwvo-ramvourcOlEtp; vAvOLp.o.;.

'Apt0. lip or.7037.

THavv,,,,,TE xai XECIap.td.)--raTE Mi-cponoXi-ca OUrpo-BIccxia; xai aapxE Tc&anTouv.aviac, Ev Xptocci") -ccr)

04 Aix%) eiyalivri X5C1 ItEpt,7r6OTICEdc3EApa xcd. cruDLEL-roupyi Tii; tuctiv

ME-cptOrtico; YUptE rEVV6LlEI ThV

tprktiv -0.1v o-E5a6p.iav MT-4; Flav-tEpC-cyrca xal IsCaapteOrtica &;EA-FAG.); lv Kupicp X0C.TOTCC(t6p.EVOL,

15-rcEp-113tata ispocray0pEtiap.EY. )EV

7,iii X110' ill1.64 IlaTptapxtxcli -NiroypotFicp iXTultcoOijcseTat -IspocrexikEt; ;Eu-cipav ixSocrtv f3c5Xiov npoo-Euxii; UT:6 ..c6v Ti-cXov. 711',Uvo Lin;

iep6iv 'AxoXouOtiiiv", -T); ii Tcpdrrrigx;co-c; 1)4vEto lv &Et qcpy''. 'Ev-ccT) ptexicp To Urcp icEptixE-rac xaiii TcEptxo-rvi Tor) xoc-col 'Iogivvy IvEipxnEXiou, il civayivcoaxopl.vri EvTy L

t ,ATTCEptVp Ti-; iyiaq Xed, I.LE-

-0114 KUpLCOC:TI TO; II&CTV, XatT&

'CL U. 10o; 17ctxpartcrav nap' iluiv"i/i ITEpt;comil ct6T-ri dwrrev4grxEtat

Ve exprimam dinainte multu-miri caldurOse si cu iubire im-brhtisandu-Ve ramanem.

1895 Decembrie 13

Al Prea Sfintiel VOstre iubit&si venerata de noi,

frate in Christos iubit si cu.totul devotat.

(ss) t Al Constantinopolel ANTIV

MINISTERUL AFACERILOR STREINE..Traducere din limba Grea

pentru contormitate interpret(ss) I. Hagiad.

No. Protoc.7037.

Prea Sfintite si Prea Ve-nerabile Mitropolit al Un-gro-Vlahiel si Primat a VitaRomania, frate in Christos

Dumnecleil, prea iubite si do-rite si conliturghisitor al Sme-reniel nOstre, Domnule Ghe-nadie, pre Prea Sfirgia VOstraiubita si venerata none, fish-tesce in Domnul imbratisand'o,cu WO. placerea o salutam.In Tipografia nOstra Patriar-chiceasca se va tipari pesteputin in editia a doua o cartede ruga.'ciune sub titlul de gPre-scurtarea Sfintelor Slujbe, acaret editie prima s'a facut inanul 1890. In acesta carte secuprinde si fragmentul SfinteiEvanghelii de la Joan, eel cititin vecernia Sfintei si MareDuminici a Pascelor ; dupe unobiceiti in vigOre la nol, acest

A rdvzEloiy.ev.

fuiv

gr.

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 679

tv.gpav ixEivylv iv 8LarpOpot4

Y)lW6CTaty epos i'v8eetv .9pri-174EUTUY:4; gv6T11T04 TCaVTWVT(.7)Y Op-

OoF,Orov. 'EnELF,./) 8E r.13 Tcp&r.ri

ix86crEt TO5 ptevou gVEXEVAE[C(4 TO)! C`put.o3ttov tirraAAI1Xwv

1T7pE?Eip011 t Et; Tip `POUV.CCVEXip

tr.c.tacppacrtc xal ix-rUrrco-crt4 rijc E6aiyeltiaj4 TCE

potort-7); intOup.oijilEv Ono); iv rrivgqc ix86crEt ocropeweri .rj

'Ev Toeyrot,;, TOU tu-E-ripou Turco-ipapeiou crupouvivOi TUTCOyppL-X(1114 UTOLXE6OV 1../f.LOUVOC(i117 7j iit-TUTCWCTL4 xaOicr-caTat Sucrxepi14. At&

'Who gyV(.01.1.EV ova Tcpoo-pircou.EvEt; Tip XOCAoxst-ya0:v criip.rcpc(Etv

"al; CTI/Eigpa4 liCCV tp.tv Treptrco-1371T01 fICLVEEpOTTITO4 Xat ZE6VT111,-

6TYIT04, xai ItCCperxcaicno[LEvOrso.)4 eimpurrriOirj 8ta..raF,at Ti

rrO:oWr

,

LVa -11 Et; TOUV.0C,Vexip

7),(60-6otv tr.e-calipacrt,4 T.714 lteptxo.imirri4 TOT) By.yeXto-toti IDAV-

YOU CTTOtXELOOET/1011 TC7JV EV

13ouxoupnicp 'Exx),TiataotourivKu6Eprtirtxoiv TtnroypolEicov xltrcTb axgrxcx... 7171.,:; Euv64)Eco4

8E 70LoCc Tf33V 0-701,XEEWV &TEO-

cruari tp.iv ao.plACk tva. cruvEvou-tIET01 TC7W XOLIZEISV 701/4,%Xii)Y

TO5 igIETS.pOU TUIZOTpapE(OU ExTU-

itw6.ly Tfi crEtp6,c TOU XELIJA01.).

TCCUTOXp6V0); arcocrtEllop.Ev A6-yepacriliqc rlavte,o6rrytt xai 11E-

6acrim.6-nirt Ev av-rirunov r4;Taiirric Euv64 )eco4, iv .7:3 crrilletou-cat

iv crElicrE 710 xat 711 7cEpt-XOTtil Tot) Et:miyeXiou tf.Era TC7)ViXTCOVIICrECOV. 'ETCI trj )(Cif= Tairrri

ir0xxa4 itpotipcov EUxapt-atia4 AYrri avopr.oXoyo5vse4 xai dL-

fragment se citeste in acea cliin diferite limbi spre dovadaunirel religiOse a tuturor cres-tinilor ortodoxi. Si fiind-ca, ineditiunea prima a cartel, dinnegligenta slujbasilor respectivis'a trecut din vedere traduce-rea si tiparirea in limbamama a acestui fragment E-vangelic, Nol dorim, ca la nouaeditiune sä se repareze acesta.lipsa. Dar, fiind-ca tipografianOstra nu poseda litere tipo-grafice Romane, imprimareadevine anevoiOsa. De aceea amcreclut de cuviinta, sa recur-gem la concursul bine-voitoral Prea Sfintiei dorite si vene-rate nou6 si S'o rugam ca sabine-voiasca a dispune cele decuviinta, ca traducerea in limbaRomana a acelul fragment dinEvanghelia de la Evanghelistulloan sa se compuna intr'unadin tipografiile bisericesci aleStatulul din Bucuresci, dup6formatul Prescurtarei nOstre,ear tabla de litere sa ni satrimita recomandat, pentru caimpreuna cu cele-l-alte tableale tipografiei nOstre sa se im-prime la ordinea textului.

In acelasi timp trimitem PreaSantiel VOstre venerata de notun exemplar din acesta SfantaPrescurtare in care se noteza.fragmentul Evangheliei in pa-ginele 710 si 711 dimpreunacu rugaciunile.

Pentru acesta bunatate, tri-mitem anticipat multamirile

v

1..1;

IN

atUCE-

TaUrr14

7614

gy Toot

71 L0)ti,

-II

-614

iEpZ;

-11

&Y. Tiiiv

Ro-yli6aaav

At-Tip,

111,71

www.dacoromanica.ro

680 ACTE OFICIALE

;EXF,X1.0; AUTip TCEpt7TTUTCTOELEY01.1

&ocTeAof.11.Lev.

qanie' 0exatt6pCou Li'

Ti Aiav ICEpta7cou3ricrsou

tre6acrtdoc4 AbT]1 ;n1VLEpOrfi-r0 KaiIe6ocaptteri To;

ecrconyc6; tv Xptcncil &3016;x*.1 '61w; 7rpO0up.oc.

t 6 KCOYaTavi.tvou7T6Iico4 'Av OttLoc.

nOstre depline si imbratisandpe Prea Sfintia VOstra fratesce,ramanem

1895 Decembrie 13.

Al Prea Sfintiel VOstre iubitasi venerata de nol frate

in Christos iubit si cu totuldevotat

(ss Al Constantinopolei ANTEIL

Cu aceste epistole sta in fOrte stransa legatura si urma-tOrea epistola a Sanctitatel Sele Patriarchulul adresata. D-luTDragomir Demetrescu, membru in comitetul redactor si tra-ducetorul enciclicel patriarchale si sinodale in limba romana.

lea acesta epistola patriarchala :'A;t4.

7083.

t "Av Otto; iXECp 0E0i3 lAppEni-6X0Tc0; KcOVaTavTivou7c6Xecoc, viz;`PWc,..ri; xli Oixouptimbc 111.-cpc-

aPX.11c.

'Eno Ttp.UrrorE xopi Apx-you.cipe ATFITcpicnco, Ka 01-pirci rijc 'Exikricstocartwil;iTtopio.c iv vi)Ilaverciaritlicp

Bouxoupi7rivi, -rixvov iv Kupicpecycyrcrit6v TT); igilov Met-par-37g,x&pl4 6:11 -91 a.iirlic 'Moyste.6%-rp,xcci Elpilvyi Trap& °Lori. 'Acrixivc.ocnivu ixotucrip.eez Tip cpCAOppovccintaTa.ip Tile; limy il!.;:iv TCEptalLOU-Ziccrrou airry14 'EAloyttlOrrito; v.e-icaoc ixtip.igcrxv-re; xal ircatviacoTES Thy 7spovoic Tiic lipei4 Euv6-43ou T-7K 'Exxln crisc4 t Tou ii..zv ix;7evo[Lirriv xal 8-rw.ocrteueeicrav 07E6Tii; ctin-714 'ElIoip.O7fiT0c iv -ciiiirricsiocp Til; 'ExxlricrIac T-44 'Nu,

Nr. Pro toc.7083.

Traducere din limba Greek't Antim cu mila lul Dum-

negeti, Archiepiscop al Con-stantinopolului, noua Roma siPatriarch ecumenic.

Prea erudite Domnule Dra-gomir Demetrescu, profe-sor de istoria bisericescala Universitatea din Bu-

curestl, fiti iubit in Domnulal Smereniel nOstre, har si pacede la Dumnedeil sa fie cu eru-ditiunea Ta. Am primit cubucurie mare amabila vOstraepistola prea eruditule si preaiubit al nostru, estimand silaudand fOrte mull traducereaenciclicel nOstre patriarchalesi sinodale, facuta de eruditi-unea vOstra., dupe hotArareasantului Sinod al Bisericel Ro-mane si publicata in revista

iiiilv

1-

Ilpcor.

www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 681

fACCAOC4 7CEpto3oq p.ET4pao-ty

411.LETipa; FlaTptapxtx* xal EUVO-&X-114 'ETAUXV0U, isepi plc ypipofoxy xal rri AUTO-6 111VCEpOrrici xal/e6a6t.MOTTITL t ay/T[17(13 i10 XpL-

trrci) dc8eApcp AllTpoTcoAiTTI 06y-Ipo-Blaxiac xupico rsvvaaicp6Tccot.;,

;uvaT6v,ix3o911 xxi iv 13tatTipcptpuMa8f.cp Tcp6; Oplo-xEuTtxiiv eppi-letav x21 i7cocx030per16tv Tolv EY

TE Tcp f3a0-aeicp T. Toup.avia;xal ec)Aaxcr, TI)V TOUI.LCOLY:0

116cra-av XxXcUvuov. T44 EOXCC-ptcrriac oUv i4J.CtiV aav Tat-, EUzai;

1vriTp6; 'Exx?cricrEa int TijZopatimoTiTri TOC6.91 Tcp4,;Et.

ppiovTEc, i8taiTipco4 e6xxpt6Toti-'Lev xal tret TY1 airconpoatpiTcp xaltpadppovc UTc' airrir"); xrcap.opicrEtiv TIYl al:raj iprozpi31. p toypx.pix-rt; 11EJrWY 111erpt.671To4 xal vr)

ec7rocroAr1 FoToypapiac&EETTOTE Sti 7C0-afic i'xou.ev Tecific

xai intoAiNdeco,;. E6XapICTT059TE4

TAW; Xed. 81ci r v duCOpIC110.0Er.6(XV

Taxtudiv TrpOc knoo-to?vrjvbre auvTacrcrop.dv14 nept .1146 16-(04ip-v-Epi3o; i7Lt3caPtIth01kev

Ti;aUtlil iyxap;Ecauc 1./6) Y axai naTptx4.; thloyia;, 1;atto6-11.EVOL 17e OCUTip xip v TOT.")

Cleo; xai T6 CX1TECp0V

%cop' AsxstiOpCoo ts'.

'AvOtp.o; 6 KcovcrTavtivound--7Ew4 iv Xpeatc-0 Tw OEcii 8ti7supo;66xivric.

oficiala a Bisericei Romane,despre care scriem siPrea Sfin-titului si VenerabiluluT iubitfrate al nostru in Christos,DomnuluT Ghenadie, Mitropolital Ungro-Vlachiel, ca, data esteposibil, sa se edea si in bro-sura o parte, pentru folosireasi edificarea religiOs6, atAt acelor din Regatul Romaniel,cat si a acelora ce sunt prin.alte locuri si vorbesc limbaromana. Exprimand deci mul-tumirile nOstre impreuna cubine-cuvintarile mumel nOstreBiserici pentru acesta faptafolositOre, in deosebi multumimde amabilitatea si buna vointa.ce ati avut d'a publica in a-ceiasi revista biografia Sme-reniel nOstre si pentru trimi-terea fotografiel voistre, pe caretot-d'auna v6 avem in multaonoire si stima. Multumindin fine si de hotarirea de ani se trimite regulat revistaamintita la a careia redactiunelug( parte, trimitem dininima urarl de bine si bine-cuvintari parintesti invocandasupra vOstra harul lul Dum-neclea si nemArginita sa mi-sericordie.

1895 Decembrie 15

(ss) Antin2 al Constantinopolu-lui, calcluros rugiitor In ChristosDainneclezi.

D.

Tit;

et

Ti;fly

rt.;

Tip0,1°4.

f

auras,

ye

www.dacoromanica.ro

Incercarile de unire fdcute de Biserica catolica pc vremea.

celui de al doilea Begat Romano -Bulgar,

Am arAtat In numerul precedent al acesteT reviste 1) in-cercArile de unire fAcute pe vremea primulul regat Roma-no-Bulgar li slabele succese pe care le-a avut Bisericaromans In acesta privima. Am spus asemenea cum fratilPetru li Aqui fundhA al doilea regat Romano-Bulgarprecum gi reinceperea tratativelor de unire In timpul dom-niei NI lonitg. Acura merg maT departs In desvoltarea,acestul studiu propus.

Pentru un moment imperatorul Ionip, trebuea sit semulturnescg, cu micul succes eel avusese, adicg, cu recu-nolcerea arehiepiscopuluI Vasile de Primat al statulul settci sg, nAdAjdudsci, el li cele-l-alte dorirqe arcletdre ale mutvor fi satisfAcute.

Documentul iscAlit de dansul, prin care recutiolcea uni-rea cu Biserica Rome, 11 incredint4z1 capelanulul Ion, caall ducA Papel qi odatA cu acesta capelanul mat duceaPapel §i alte trel epistole: una a archiepiacopuluI Vasile, a.doua din partea episcopilor de aid ci a treia era a impe-ratorulul.

1) Vedi Biserica Ortodoxa No. 9 din 1 Decembrie 1895.

www.dacoromanica.ro

INCERC. DE UN1RE IN T. CELUI DE AL DOILFA REGAT R.-BOL. 683

Arhiepi8copul Vasile area Pape! cum a voit sit vie laRoma li a fost oprit de Greel §i mal in urma primind aserisore din partea imperatorulul Ionia, in care 'i spunea,ca a sosit trimesul papal, s'a tnapoiat in patrie. Arata maideparts ea delegatul papal 'i a dat scrisorile, pe care 'ile-a trimes el, Papa ksi impreuna cu pompa cuvenitri aprimit Ili Paliul in ciiva de 8 Septembre. Cu adsta oca-siune arhiepiscopul Vasile mat cere de la Papa, ca salinvete a face Sf. Mir, ca ast-fel A nu ma! Rib& nevoieal cere de la Grecii, earl 11 urasc 1). Chiar qi din mesacerere a ArehiepiseopuluY reese tendinta lul, ca BisericaRomanoBulgara sa devina autoeefala, eltel numal Bise-ricele autocefale aveat dreptul de a sfinti Mirul ; vow ve-dea mal la urmA, eil, acest drept 'i se acorda. Mitropolitiiqi_Episeopii can prin o epistola a parte, cer Paliul de lapapa Inocentiu III aunt urmatorii : Anastasie Mitropolituldin Beleshudu, Sava Mitropolitul din Prestarn, Mann epis-copul din Scopia, Avram din Prisdianu, Ciric din Ni tif §iClemente din Vidin. Dee! Mitropolitil impreuna cu Epis-copii Romano-Bulgari nu erail contrariY acestel unirl cuBiserica Rome!, ci din contra o admiteat qi ca probe eacdsta epistola a lor.

Imperatorul Ionita in epistola sa se plange Papel, ca inmaY multe randuri a trimes omen! de al 1361 la dansul, darn'at putut soli, fiind impiedicati de dulmanii imperiulut ;intre eel trimelY, spune el ea a fost ci archiepiscopul Vasile,acum Primat al statulul set. Ili esprima bucuria ce asimtit'o la venirea legatulul papal qi de cele ce acesta aoranduit aid. Ins'sta pe langli Papa, ca sal indeplinescaIn totul dorinta lul qi sa trimeta Archiepiscopului toiagul

1) Sanctum crisma non habemus, imo a Grecis receperamus: sed de-cetero nos taniquara et vos Greci exosos habent. Et sciatis, dominemi, quoniam hec omnia in sanctitate tua remanserunt, quod debeatinomuibus dispensare, et de sancto crismate nos doceas, qualiter gentenrbaptizare debeamus, et ne remaneat gens absque crismate sancto, eterit peccatum. Hurmuzache. Documente vol. I, pag. 28.

www.dacoromanica.ro

684 INCERCARILH DE UNIRE1 IN TIMPUL

pastoral, fac8ndu-1 Patriarch, care rang sit se moltenescaIli de succesoril acestuia. Pentru ca Papa sa nu socotesca,ca acordand Biserice Romfino-Bulgare autocefalia, acestase va rupe de cea catolica, Ionita aduce ca motiv, in spri-jinirea cererel sale, departarea cea mare la care se OaBiserica Rome kii resbOele ce des se intampla In acesteWO, cari pot impiedica ea, la m6rtea fie-carul Patriarch,Romano-Bulgarit sa se adreseze tot la Roma pentru a li-se sfinti un altul. Spre a fi inlaturate t6te aceste greutatllonita cere ea Papa sa acorde Bisericel din Tarnova drep-tul de a alege fii sfinti pe Patriarch 1). Pe baza aceloraqiconsiderOunl, pe care le aratase archiepiscopul Vasile,cere qi el ca Bisericel din Tarnova srei acorde dreptul dea sfinti Mirul necesar pentru botez. Nu uita nici de listadata, ca sa amintdsca Papel de a trimete pe un Cardinal,care al incoroneze.

Din cele guise cAtre Papa de Archiepiscopul. Vasile, deMitropolip, Episcopl qi de imperatorul ionica, ee vede la-murit, ea unirea era stability qi recunoscuta de totl. Totceea ce ceruse ci voise Papa de la Ionita gi Biserica Ro-mano-BulgarA 'i se acordase, acdsta 11 convinge §i pe dansulvi de aceea socotind, a acum a pus piciorut mai solid capredecesorii 061 In regatul Romano-Bulgar, indeplinelce Intotal cererile imperatorulul lonita. Trimesul acestuia catrePapa, care a insotit ksi pe capelanul Ion, a fost episcopul.Brandizuberulul Vlasie.

1 Hurmuzache. Documente vol. I, pag. 30. Et rogo et deprecormagnam sanctitatem tuam ut compleat desiderium imperii mei efmittat virgam pastoralem ad congregandas oyes, et cetera, que patii,-archa consuevit habere, et faciat presentem prinaatem patriarcham insancta et magna ecclesia Trinove prime civitatis totius Bulgarie, ethabeat ecclesia ipsa etiam post mortem istius patriarche patriarchamin perpetuum ex precepto sanctitatis tue: et quoniam grave essetpropter longitudinem vie et guerram hominum in obitu cuiuslibet pa--triarche recurrere ad eeclesiam Romanam, coneedatur ecclesie. Trinove,ut sibi possit eligere et consecrare patriarcham, ne ex eius- absentiaterra ma sine benedietione remaneat et tua consecratio imperfecta, etredundet peccatum in sanctitatem tuam.

www.dacoromanica.ro

CELU1 DE AL DO1LEA REGAT ROMANO-BULGAR 685.

Delegatul papal sosind la Roma incunoscinta pe Pap&de modul satisfacetor cum hi Indeplinise misiunea sa.Episcopul Vlasie al Brandizuberulul se vede cl era undiplomat iscusit, cad contribui mult in a convinge pe Papaca sa indeplinesca dorintele suveranuluT Oa. Papa atuncirespunde lut Ionita, ea a trimes pe cardinalul dintre pres-biteri, Leo di Santa Cruee, care sal ungl, stt'T dea sceptruregal $i incoroneze de rege, nu Inert de imperator cumdorea Ionita ; lucru respunde si Mitropolitilor csiEpiscopilor 1). Cardinalul Leo pleea de la Roma la ince-putul anuluI 1204, luand cu sine si bula papala, cu datade 25 Februarie 1204, prin care Papa intarea pe Ionitrtde rege al Romano-Bulgarilor imputernicea pe Cardinal,ca sA'l incoron( ze in numele

In drumul s611 catre Tarnova cardinalul Leo a fost priesde Emeric, regele Ungariel acesta nu'i a permis a mergemat departe. Causa pentru care Emeric opresce pe Cardinale cestiunea granitelor intre statul lui Ionita Qi acela alTJngariei. In luptele sale en Bizantinif Ionita ocupase duelprovincil din Serbia, asupra carora avea pretentiune $iregele Ungurilor. Acesta cregend, ca acum e momentulbine venit de a constrange pe Ionita cedeze acele pro -

vincil, opresce pe delegatul papal ea sl treed in statulRomano Bulgar.

Deja din epistola triunes& cu episcopul Vlasie al Bran -dizuberulul, imperatorul Ionita II Meuse eunoscut Papelcerta ce esista intre el si regele Emeric pentru cele cinciepiscopil de la graniti $i 11 rugase, ca sa hotarasea cumva crede ea este drept 2). Papa Inocentiu III afland dearestarea legatului ail, eerie regelul Emeric, in luna Oc-tombre 1204, facendu-1 observstiunT aspre i cerandu-1,

ca sA dea libertate trimesulul all 8). Regele Ungariel, te-

1 Hurmuzache. Documente. Vol. I, pag. 33, 34.2 Idem, vol. I, pag. 31.3 Idem, vol. I, pag. 40.

sA'l

acelasl

ci

WI.

$i

sal

www.dacoromanica.ro

686 INCERCANILE DE UNIRE IN TIMPUL

raandu-se de resbunarea Papel, acordase libertatea dele-gatulul papal qi episcopulul Vlasie, care era cu el, dejaram nainte de a primi epistola, pe care 'i o trimete Papa.De asta data el re,punde Papel, arunefind vine pe Ionitali fac endu-1 respuncletor de tote cele intamplate. Papa Inain a doua epistola pe care o trimete ca respuns regelulEmeric, care de asta, data cautase WO ajunga scopul pecal diplomatice, it arata a va starui pe lAnga regele Ionitl.sa'i se dea satisfactie la tote pretentiunele sale fell indo-ialA data se va constata ca vor fi drepte. Din respunsulPapeI mat reese, ca regele ungur se opusese la incorona-rea si recunelcerea de rege a lul Ionita, iar Papa II res-punde, documentanduI in trod istorie of probanduI, caacesta este un drept ce 'i se cuvenea. Emeric pretinsese,ca statul lul Ionita e compus din bucatl rapite de la unul§i de la altul, Papa ilia, If aratA, ca acesta este injust,de ore -ce scaunul apostolic deja din secolil trecutl a In-coronat de regI pe Petru, Samoil §i alt1 succesorl al a-cestora. Mal in urmit fug tare acesta a ctiqut sub auto-ritatea Grecilor, iar fratil Petru li Asan, deseendentl dinvita fo§tilor regi au recucerit Cara parintilor lor, invingenclprincipl marl t}i nenumerate popare. Pentru ca sal im-buneze t:,i pe Emeric, Papa adaoga, ca nu voeve prin a-cesta sit Mica, ca. o parte din tarn, Ionita, nu a cuprins'ocu puterea, facend alusiune la pretentiunile Regelul ungur:Ii intareve in mod hotarat, ca partea cea mat mare aOrel sale a recucerit'o, avend drept parintesc asupra el.A§a dar Papa probeza, ca fl incoronezit de rege nu pestevre-o teat str6inal ci peste a sa proprie, dupe cum afAcut Eli cei-l-alts predecesorI al sol. Mal departe spune,va el, Papa, voeve ca Ionita sa restitue Cara ce o tinepe nedrept, dar acelarg lucru reciproc se.'i se fact si a-cestuia de ore -ce chiar Ionita '1 a rugat sa faca drep-tate intre el li Emeric 1). Din acesta memorabila epistola

1) Hurmuzache. Documente vol. I, pag. 43 44. Ad tertium capi.tulum taliter respondemus: quoniam etsi scripseris, quod prefatus Ian!.

www.dacoromanica.ro

CALM DE AL DOILIA BEGAT ROMANC-BULGAR 687

a PapeT reese, ca el reeunopea dreptatea cause romaneli se convinsese indeajuns, a Ionia, In virtutea dreptu-_rilor ce le avea din strAmote, merita sA fie ineoronat cucor6na regala, iar statul lul sA fie recunoscut intre cele-1 alte state europene.

In qiva de 15 Septembre 1204 1) soselce cardinalulLeon, delegatul papal, la Tarnova, adue8 d cu dansulbula papala, care avea urmAtorul continut : Lui Calo-I6nilustrulul rege al Bulgarilor qi Valachtlor li succesorilorluT ce'i vor succede in perpetuitate mat In regat, cat liin devotiune eAtre scaunul apostolic trimetem tie sceptruregal ci diadem0, regala, pe care sa ti-o pue ca li cu mai-nele n6stre (se sub intelege aid car&nalul Leon), primindde la tine jurAmantul ca cautiune, ca vel romane devotatgi supus succesorilor noctri §i Bisericel romane ci vel con-serva in supunere qi devotiune catre scaunul apostolic toteOrile qi natiunile supuse imparA0ei tale. In ceea ce pri-

nitius nullius terre de jure sit dominus, licet aliquam partem tui etaliam alterius regni ad tempus detineat occupatam, uncle miraris, quodtam manifestum inimicum tuum, te inconsulto, tam subito in Regemproposuerimus coronare, secus est tamen ex aliqua parte, ut salvetui pace loquamur, cum super hoc non plene noveris veritatem. Namantiquitus in Bulgaria multi reges successive fuerunt auctoritate apos-tolica coronati, skirt Petrus et Samuel, et alii nonnulli post illos ;nam et ad predicationem sancte memorie Nicolai pape, predecessorisnostri, Rex Bulgarorum, ad quorum consulta sepissime respondebat,cum toto regno sibi commisso meruit baptizari: sed tandem prevalen-tibus Grecis, Bulgari perdideruut regiam dignitatem, quinimmo com-pulsi sunt gravi sub jugo Coustantinopolitano servire, donee novissimeduo fratres, Petrus videlicet et Iannitius, de priorum regum prosapiadescendentes, terram patrum suorum non tam occupare, pain recn-perare ceperunt, ita quod uua die de magnis principibus et innnmerispopulis mirabilem sent victoriam consecuti. Non ergo negamus, quinforsan aliquam partem terre violenter invaserint, sed constanter as-serimus, quod plurimam terre partem de iure recuperavere paterno.Unde nos eum non super alienam terram, sed super propriam ad instarpredecessorum nostrorum regem intendimus coronare, volentes ut etipse terram restituat iniuste detentam, et terra iniuste detenta resti-tuatur eidem, cum ipse postulaverit hoc a nobis, ut de terris invasisfaciamus inter te et ipsum utrique parti iustitiam cxhiberi.

1) Hurmuzache. Documente. vol. I, pag. 49.

www.dacoromanica.ro

688 1NCERCAR1LE DR UN1RE IN TIMPUL

vesce cererea venerabilulul fratelul nostru episcopulutVlasie al Blandizuberulul, pe care '1 al trimes la scaunulapostolic itl concedem tie voe libera BA bat! moneda pu-blica in regatul tea insemnata cu caracterul tea.

Cinstitulul fratelul nostru Archiepiscopulul TfirnovelInca II dam privilegiul de primatie in tote terile In careImperatescl, care impreuna cu urmatoril eel, cu urmatoriltel de aid inainte, luand asemenea jurAmAnt de la el, cuputerea scaunulul apostolicesc, sa'l incoroneze si in Sara_ta sa aiba putere de prima tie qi for sA fie supusl Mitro-politil din Bulgaria si din Valachia $i dupe can6ne sa deacinstea care se cuvine until Primat" 1).

Din o alts epistolA a Pape cAtre regele Ionita se vedeca. el II trimete i steg, de care sit se folos6sci in res-b6ele ce va avea 2).

Odata cu bula citata mal sus cardinalul Leon educearchiepiscopuluI Vasile o bula cu urratorul continut : Ar-chiepiscopulul din Trinov, Primatul Bulgarilor si al Vlachi-lor $i urmatorilor lul, celor dupe can6ne pull, can vor fisub ascultarea scaunulul apostol'cese de pururea. Pre tineInca to punem Primat in imperatia Bulgarilor si a Vla-hilor ;i Bisericel Trinovulul, prin privile ghionul acesta, ittdam putere de primAtie, raoduind, ca to urmatoril telrcari itl vor urma in ascultare de Biserica Romel, sa intro-ceti cu vilfa primatiei pre eel-I-alp.' Nlitropoliti al Bulgarieisi al Valachie si el tie si urmatorilor tel sa ye dea cinste,care dupe can6ne sA cuvine Primatilor. Despre acesta incdvrend a insciinta pe traria ta, cet la not aceste done nameprimat patriaret, tocmat unainsemneza, find -ca patri-archit primatit tot o forma tin, metear cd numele li se-osibepe.

Tot prin privileghionul acesta dam libertate (ie i prin

Cronica Romanilor, torn. I, pag. 380; Archim. Enacenu,CrWinismul in DaciI, pag. 167.

2 Hum uzache. Documente. vol. I, pag. 38.

si

sisi

1) Sincai.

li

www.dacoromanica.ro

CELUI DE AL DOLLEA RC GAT ROMANO-BULGAR 60

tine urmeltorilor tet, ca de acct inainte set ungett, bine-cuventatt pre craft Bulgarilor pi at Valachilor.

Iar murind tu, carele acum esti Primatul Bisericel mi-tropolitane, altul prin vre-o Inselacinne acolo sh, nu sepue, fail numai care va fi dup6 can6ne ales la scaunulacela, cum este obiceiul. Iar eel ales prin mitropolit siprin episcopil de sub el, and vor putea fi de fats, sa sesfintesca episcop. Iar eel sfintit, sa trimeta soliI s6I lascaunul apostolicesc pentru mantia, care se va da de petrupul fericitulul Petru, adica pentru senmul deplinirel di-regatoriel archieresd, Intru a carol Imbrgicare va pone ju-ramantul acela noun, urmatorilor nostri si Bisericei Home!,carele ni'l pun noun si alt1 primate si mitropolitl dui)/obiceiul eel deobste si tu tneit ni'l al pus, and a! Imbra-cat mantia. Forma juramantulul acestuia spre pomenirede pururea o trimetem insemnata in bula n6stra si acestaInsemn and inteansa, ca incoronand pe vreunul dintre ur-matorii numitulul craT, prescrisul juramant tot-deuna srelpoftitI de la dansul.

,,Iar nvIrind vre-unul dintre MitropolitI tie din cadintaprimAtiei supusi, vel intari alegerea canonicesca de per-sona vrednia facuta si pe pers6na cea alesa o vel sfintiepiscop. Iar pentru mantie vet trimete la seaunul aposto-licesc pe soli! 01 cu soli! Bisericel, peste care este Mitro-politul si noi bucurosi ip vom trimete mantia, ca sa imbracicu &Ansa pe Mitropolit dup6 forma care o vet lua cubola nostra ; ci Intamplanduse ea ea fie Ei solul nostrilde fop, aceia o vel face impreuna cu arum!.

771ft AM pi la aceia libertate, ca set se paid sfinti

hrisma pi oleo, pentru cet chematt fi cet bolnavt, in totanal in cina Domnulut, art in Biserica Bulgariet, ca piin Biserica Vlachitt, dupa obiceiul Bisericei Romet, ca decdte orY va fi op, cet de botezat see iboteze pi cet de miruitsa se miruescd prin episcopit locurilor pi nici sfintireaepiscopilor, nict hirotonirea preotilor sacs set se impiedicecu total, sai sa se lase me indelung. Cacl mAcar a la.

Biserica Ortodoxl Romani 2.www.dacoromanica.ro

690 INCERCARILE DE UNletH IN 1111PUL

vol pans acum preotii in hirotonirea sa episcopil in sfin-tirea sa nu s'atl uns, totuqt voim ca de aid inainte (nuatat ritul nostru, cat poruncil Dumnecleelc! urmand ; princare se porunceace in lege, ca arhiereil preocit sa seunga) mainele acelora, cart se hirotonese preoVi matnele

capul acelora can se sfincesc episcopl sa se unga.Afars de acesta frMiel tale dam libertate sa se p6rte

cruce, adica semnul patimel Domnulul, inaintea to print6ta Bulgaria Vlahia" 1).

Ast-fel Papa prin aceste doue bule indeplinere dorin-tele Int Ionica.

In 4iva de 7 Noembre 1204 archiepiscopul Vasile a footproclamat uns de Primat al Regatulul Romano-Bulgar,iar a doua 4i, 8 Noembre an, a fost incoronat cucea mai mare solemnitate ti uns de rege Ionita, dandui-sein main! §i sceptrui puteref. Ionica isi ajunge idealul s54dorit ; el ci succesoril set eras . recunoscuti de capul creq-tinatetet occidentale dinastia sa facea acum parte dinmarile dinastia ale Europe!. T6te capetile incoronate tre-bueall srel recun6sca, cAd privilegiul papal de a acordacor6nA sceptru era pans acum neatins. Ast fel regele

acest geniu militar ai politic al romanismulut,nemul set din uitarea qi indiferenta in care caquse,

fundeza un stat puternic prin bravura sa ci a poporululroman, ajunge sa fie egal in rang cu dinasviele cele vechteuropene §i sa Mei din timpul donaniel bale una din epo-cile cele mat glori6se ale poporulul roman de peste Balcant.Din procedarea sa fatti de papa Inocentiu III reese diplo-ma0a, pe care o poseda in cel mat inalt grad. Covina pecare Papa o da, in schimbul unire! cu Biserica Rome!vi a recun6perei suprematiel papale, ntfl face sa ceeezenimic din dogmele credintel strAmoqeqcY. Unirea era numalde forma, tact de fapt Biserica regatulul se conducea, ca

1) ineai. Cronica Romanilor, Torn. I, pag. 381 382.

qi

§i

li§i

li

ai

acelali

§i

liIonicii, ri-dicit

'1

www.dacoromanica.ro

CELIJI DE AL DOILFA REGAT ROMANO-BULGAR 691

ci mai nainte, de Episcopii proprii, avend In cap pe Ar-chiepiscopul de Tarnova, citruia Papa ti acordase titlulde Primat drepturile care s'ai'l veclut mai sus In bulapapala. Succesul prin urmare nu se pote atribui Pape,ci regelui Ionita, caci conduseqe firele diplomatice cu ceamal mare dibacie.

Acesta unira Papa o trambiteza in tote partite. El aerieo 'epistola prelatilor din Ungaria gi alta Mitropolitilor siEpiscopilor din Serbia, anuntandu-le succesul bu-curia cea mare ce o simte pentru acesta 1).

Bunele reiatiuni dintre papa Inocentiu III si regele Ionita,nu dureza multa vreme. Starea de nelinisce in care segAsea imperiul bizantin, provdca acesta. Cruciatii din aIV espeditiune in cap cu Balduin de Flandra, Bonifaciude. Montferrat ci dogele Dandolo atrasi de turburarile dinacest imperils se amesteca, in luptele civile de aid si ajungstApani pe Constantinopole, fundand imperiul latin (1204-81) proclamand de imperator pe Balduin. Ionita se a-dreseza care Balduin oferindu-i serviciile sale, iar acesta'i le respinge, respuntlendu-i in modul eel mai arogantranindu-1 demnitatea sa de rege. Acest respuns ofensatornu putea en nu nasca in inima asboinicului rege Romano-Bulgar setea de irsbunare. El primecce alianta cu Grecii,vine in ajutorul for contra Latinilor, cari inconjuraseraAdrianopole prin bravura sa ci a armate sale 11 invinge,despresbra Adrianopolul ci prinde chiar prisonier pe im-peratorul Balduin (15 Aprilie 1205) 2). In acest an, lunaIunie, intervine catre Papa Dark fratele lui Balduin ci-locotiitorul lui, cerend de la dansul ca sfi trimeta delegatlin Italia, Francia, Germania ci cele-l-alte teri ale Occiden--tului, ca sa le vie ajutare, de care, tare indoiala, avetulmare necesitate ; tot In acesta epistola el anunta pe Papa,ca Balduin se afiS, prisonier in matnele lui Ionita 3). Atunci

1) Hurmuzache. Documente. Vol. I, pag. 36 37.2) Cronica Romanilor. Tom. I, pag. 388; Hurmuzache. Frag-

Tnente, pag. 75.3) Hurmuzache. Documente. Vol. I, pag. 51.

si

si

eau si

si

gi

www.dacoromanica.ro

692 INCERCARILE DE UNIRE IN TIMPUL

Papa se grabesce a seri regelul Ionitl, fitandu-1 cunoscut,a o armatA puternicit din partile Occidentulul a plecatspre Grecia si pentru ca sl nu fie atitcat de acesta si chiarde Unguri, II sfatuesee ea facA pace cu Latinii si sa puein libertate pe imperatorul Balduin 1). De aceste sfaturiale Pape nu voelce si se folos4scA Ionitg, cgci el nu a-corda libertatea lul Balduin si acesta more in inchisOre.Din achtl causa relatiunile intre Papa si Regele Romano-Bulgar incep a se raci. Ionita char devine nepoliticoscAtre un delegat papal Crimes la curtea sa si din acestg.causa Papa it face imputArY, in o epistola trircOsa in fume1207, invitAndu-1 din nal sa feel pace cu Latinil si a-nume cu Enric noul imperator la Constantinopole 2). M6r-tea lima rApesce pe regele Ionita in temeiul activitatel sale(1207). El stabilise regatul pe temelif solide totusl un mierasboiu civil se produse, pang. and se urea pe tron IonII Asan nepotul hi! Ionitg.

Pe vremea lull Ion II Asan si pe and se afla ca Primatal Bisericel Romano-Bulgare Ioachim I, unirea cu BisericaRomel s'a sfAran2at pe deplin. De asta-datA Primatulul 'is'a incuviintat ranqul de Patriarit §i autonomia Bisericelsi acesta de atre Biserica Ortodoxa, dui:4 cum o martu-risesee si cronicarul Gheorghe Acropolitul.

Din o sorginte Romano-BulgarA se vede, ca imperatorulI6n Duca Batatze voind BA Intre in relatiunY de rudeniecu Ion II Amy], acesta 'i ar fi pus ca conditiune auto.nomia Bisericel sale si rangul de patriarch pentru Primatuldin Tarnova. Imperatorul atunel a intervenit pe lAngAPatriarchii din lerusalim, Antiochia si Alexandria si a ob-tinut consimtimantul for in acesta privintA. Indata dupaacesta s'a tinut un sinod mare la Lampsac in cate Patri-archul de Constantinopole, German, impreuna cu toil Ar-chiereil adunatt la Sinod, at. proclamat cu solemnitate de:

1 Hurmazache. Documents. Vol. I, pag. 54.2, Idem, pag. 55.

www.dacoromanica.ro

CP LUI DE AL DOILEA RBGAT ROMANO-BULGAR 693

Patriarch pe I6chim archiepiscopul Tarnovel 1) (1234).Pe vremea acesta Joan II Asan ajunsese a fi eel mal In-semnat rege din aceste Wirt!. Cu puterea armatelor saletai asigurase un stat mult maT intins de cat regele Ionitai prin dreptatea sa devenise stimat si de dusmanit Bei.

Imperatorul I6n Duca Batatze, cunoscend sprijinul pecare acesta Par putea da contra Latinilor, intrit In le-gaturT de .-;rudenie cu dansul, cAsatorind pe flul sgl TeodorLasearis cu Dena fica acestuia si de acea, pentru ca sacapete gi mai mult simpatia i buns-vointa Regelul Ro-mAno-Bulgar, it incuviinteazA Patriarchatul si autonomiapentru 2). Ast-fel imprejurarile silescepe Urea sa caute sprijinul Romanilor, facendu-le t6teconcesiele2pe care ace§tia le cereati.

In timpuli7acesta se afla ca Imperator la Constantino-pole Balduin II de la care nu se putea astepta mult, cAciera incapabil. Ion Duca Batatze, destept ca om politictai capabil ca imperator, profits de slabiciunea imperiuluilatin ca intinda cucerirele sale si nu cruta nicl chiarpa aliatul s611. Ion II Asan, rapindu-1 mal multe posesiunldin TracialAlesta rupse atunci orl-ce relaOunT cu Batatze,luA chiar pe fica sa Inapoi, intra in aliantA cu Latinii,luptAnd impreunl cu el contra Romeilor (G-recilor). Atuncl,and el vecin cg. Batatze e umilit pe deplin, schimba,eriist purtarea reinoesce bunele relactunl cu Imperato-rul grec, fArl Ins sä se strice cu Latinil. In acesta po-sitiune indoi6sA se afla Joan I[ Asan, cand se decise BAreinceapA, relatiunele cele vech! cu Biserica Rome!. El,pentru un moment, nu vedea mantuirea statulal s6A de,cat in o bun& Nelegere cu Papa si prin acesta cu statelecele marl din apus, care era sprijinul Latinilor din Con-Istantinopole ; in acest timp convingerea hit Ion II Asan

1) Arcirim. Enkeanu. CreOinismul in Pacil, pag. 211.2) Hurranzache. Fragtnente pag. 99; F,4incai. Cronica

Tag. 411.

steel

Romanilor.

Bisericallul politico

1i

www.dacoromanica.ro

694 1NCERCARILE DJ UN1RE iN 1IMPUL

era, ca Bizantinii odata triumfAtorl contra Latinilor si cu-prinqesnd Constantinopole, vor fi de eel mat mare pericolpentru statul sett Papa Grigoriu IX, care conducea Bi-serica catolica in ace! timp, scia, ca victoria lizantinilorva sfaratna tote plznuri.e sale in Orient si opera la careconluerasera predeeesorl ai 861 nu va ajungenice un resultat, de aceea se bucura de ocasiunea ce'l sapresinta de a reprimi in sinul Bisericei catolice pe Ion IFAsan. Primul pas de impacare 11 facu insusl Asan. El tri-mete o epistola Papal in anul 1237, in care arata ceamai mare cuviinta catre scaunul apostolic, rugand pePapa, ca sa trimeata la dansul pe un delegat al sea cre-dincios, cu care sa se inteiega In ee privelee imparicciabizantina, si reinprospatarea relatiunilor bigericesci 1). Gri-goriu IX it respunse in luna lul Iunie acelasi an si tri-mete ca delegat pe episcopul de Perugia, Salvi de Sal-viz, caruia II da putert depline de a trata cu dinsul.Tot in acesta epistola I indemna pe Ioan II Asan, ca sadea ajutor imperatorulul Balduin II, cad prin acesta vaproba, a este un adev'erat principe catolic si fin devotatal scaunulul apostolic 2). Tot in anul acesta si in aceiasiluna chiar, Papa eerie si lul Bela IV, regale Ungariel, in-demnandu-I, ca si pe Asan, BA vie in ajutorul Latinilor,stramtorati de Bizantinl si tot in acesta epistola staruekteepe langrt rage, ca el sa caute ea taca pe Asan sa ramaiecredincios Bisericei catolice. Prin urmare Papa e temeade intentiunile Regelui Romano Bulgar. Niel in epistola ce

o adreseza, nicl in cea trim4sa lui Bela IV, Papa nu'lintituleza de rege, ci numai dominos Blachorum et Bul-garorum sari nobilis vir Assanus, creclend prin acesta, caAsan va ante. as intervie pe langa dansul, ca sa't recu-n6sca drepturile castigate deja de lonita s'a inselat ins&in astepthrile sale. Delegatul papal n'a avut nicl un susses

1 Hui inuzache. Fragments. pug. I 09.2 Hurmuzache. Documente. Vol. I, pag. 159.

.Vr

cal-I-alp la,

'i

,

www.dacoromanica.ro

CELIA DM AL DOILEA REGAT ROMANC- BJLGAR 695

pe langa Ion II Asan, de 6re-ce acesta a r6mas credinciosBisericel Orientale si nict nu a voit sa ajute pe Latini.

V6ritul eel lin ce tncepuse sA sufle intre Roma si Tarnovase schimba in curand in uragan de ura si dusmanie. Papadin bland si indurator cum se aratase pant acum, devineeel mat aprig dulman al lut Ion II Asan. El nu se mul-1 umesce numal a'i arunca o obisnuita afurisanie, ci ordOna.Archiepiscopilor din Calocea si Strigoniu (Ungaria), ca sapredice o cruciada contra lul si a statulut Romano-Bulgar.T6tA amArAciunea 's1 o varsa Papa in epistola pe care otrimete regelut Bela IV in Februarie 1238.

Dupe ce in acesta epistolA ist aratA puterea sa si de latine it e data acesta, putere, condamna pe eretict si schis-matict, spunend c.a. aunt mat rel ca Iudeit si Paganii si Innumerul acestora socotesce si pe loan II Asan, pe care itnumesee perfid. Acesta, dice Papa, nu numai eit s'a lepadatde unirea cu Biserica catolicA, nevoind sa fact parte dinoile mut Christos, ci primecce cA.iar in Cara sa eretict silapAra ast-fel in cat se spune, ca tOta Cara hit e infectatasi plina de acestia. De aceea, aclaogii el, de Ore-ce estedrepi ca sangele for sA vie peste clansil, ca si asupra po-porulut Amoreilor, am poruncit Arhiepiscopilor din Calociasi Strigoniu si Episcopulut din Perusia, solul scaunuluiepostolic, si tuturor Episcopilor din Ungaria, ca in contrasus 4isulut Asan si contra teret sale sa predice euvintulCrucet si sA dea ace1641 indulgente celor cart, sail In per-sona sail prin ajut6re, vor participa la acesta, cruciada,dupe cum se acorda cruciatilor, ce merg In Cara sfanta.

Scopul pe care Il urmArea Papa prin acesta epistolaera ca sa determine pe Bela IV, ca el in persona sA sepuns in capul espeditiunet cruciate projectata contra lullAsan si de aceea ist desvolta tOta autoritatea si oratoria, caal determine la acesta. El se esprima ast-fel : Asupra a-celora sa se aprinda mania ta, cart sunt inainte merg&torit lut Antichrist, sail. chiar Antichripti, cart persecutecredinfa nostrel : rugam pe escelenta ta in mod afectuos ,si

www.dacoromanica.ro

696 ]NCERCAR1LE D9 UN1RE 10T TIMPUL

cerem cu insistenta de la tine cel mat creotin intre prin-cipt, rugandu-te pentru Tatal, Fiul Spiritul Slant,' pen-tru varsarea sangelut celut crucificat, ca set to scolt inajutorut Ch,ristosulut tea ; scold-le spre sfaramarea ngmulutcelut reit; ,si pervers, care insults numele cel creotinesc; a-princla-te pe tine zelul credintet ortodoxe ast-f el armo-4let to tine cu mans tare ,si cat brat intins, cu in acelaotfel Ca pe cet pestilentioot fugarept dinnaintea fetetale, dupa cum Aquilonul norif sa introduce in locallor, cu ajutorul divin, pe cet sfintitt at Domnulut. Notinset din misericordia atot puterniculut Dumneclett ,si a fe-ricitilor Apostolt at lut Petru ,si Pavel ertam tie tote

pe deplin tuturor acelora cari at f scut penitentscu adeverat ,si s'au marturisit ,si cari se vor supune cutine acestet munct cu insaA persdnele ion ,si tara aceea(regatul Romano-Bulgar) o punem la dispositiunea to pia celor-1 alit catolict, ca set o ocupaft, dupet cum s' a sta-Zilit in conciliul general 1).

Ast-fel Papa, care se pretindea locotiitorul ApostolulufPetru representantul lui Christos pe pament, in be saemene pacea iubirea Intre 6meni, din contra shaana

vrAjba, tesboiul si dusmania. Acolo unde el nu putuse pa-irunde prin diplomatie, cauta sa patrunda prin violenta,prin foe si sabie. Cat de departe era Papa de principieleMantuitorului ! Acelasi procedeti pe care II Intrebuintasepapa Inocentiu III contra nenoroeitilor Albigensi, voesceel sa'l aplice Qi Romano-Bulgarilor. Dupa cum Francia-sudica, Infloritdre prin cultura, industrie comerciti, fu-eese transformata In pustie, asa dorea Gregoriu IX saprocedeze cu regatul lul Asan.

()data cu acesta Papa anunta gi pe imperatorul Balduin11, ea a pus sa se predice o cruciada si a stria si regeluiBela IV, ca sit cuprinda tara lur Ion II Asan. II sfatu-esce Inca si 11 Ind6mna, ca tote drepturile, pe care le ar

Harmuzache. Docurnente. Vol. I, lag. 167 168.

pi

pi

pe,si see i

pi

.13-

-catele ,si

sisi

si

si

1)

www.dacoromanica.ro

CELU1 DE AL DOILEA BEGAT ROMANO-BULGAR 697

avea asupra acestei t6ri, sA le las in mana Bisericei Romel,ca acesta sa trateze cu principii ce ar vrea sal vie in a-jutor a§a. cum 'i se va pArea mai bine 1).

Ura Papel contra lui Ion II Asan, nu mai cunocea deasta data nicl o margine. El nu se multumeqce numai cuindemnul ce'l face Regelui Ungariei prin scrisorea aratatimai sus, ci ord6nA delegatului sett, Episcopul de Perusia, cA el sA sfatuesca pe Rege din t6te puterile ca saridice armele contra Jul Asan sal intaresca fagaduinteleacute de dansul, cum ea Cara lui Asan o va da lui aicelor-l-altl catolici, ce se vor lupta impreuna cu dansul.Stilul inflorit f}i oratoric de care se folosere in epistolacatre rege, tot pe acesta apr6pe ace16§1 cuvinte le In-trebuint6za qi in aceste din urrna dou6 epistole ale sale.Scrisorile trimese de el curg una dui alta, cAci dorea saajunga repede la scopul propus. Porunceqce tuturor Epis-copilor din Ungaria sa predice o cruciada contra mut Asan 2);avertiz6zA din nod pe Bela IV sit vie ca; mai curand Inajutorul impEriului latiu 2), dandu I permisiunea, ea inrasboiul cu Asan, sa p6rte inainte semnul crucial ca st6gde capetenie 4); ordona Episcopilor din aceste parti, caindatA ce Bela IV va intra cu armate in Cara lui Asan, safaca eke o procesiure solemna in fie-care septamanti, pen-tru ca Dumnecjett of ajute pe rege armata sa. Din a-cestea se vede, ca, Papa desvolta o activitate f6rte marelute° causa nedrepta i nedemna pentru acel ce se pretin-dea capul cre§tinAtatei.

Bela W domolere intru cat va pe focosul Papa prinrespunsul sett intelept, pe care 'i '1 da la epistola trimisA.El arata papeT Grigoriu IX, ea amicitia rudenia fllegs de Asan Din r4osata sora nastra, respunde Bela

Hurmuzaehe. Doeumente. Vol. I, pag. 168.2) Idem, pag. 170.3 Idem, pag. 171.4) Mem, pag. 173,

Qi

$i

:

I

1i

1i

si gi

www.dacoromanica.ro

698 INCERCARILE DE IMRE IN TIMPUL

IV, are (Asan) mopign pi de poruncile n6stre (P)

apa ascultd, cat se vede a fi un prieten supus noud pen-tru a cdrui veltdmare se vor supera tort prietenit pi cum-natii, call am avut panel acuma in par file Romania. Pen -tru cet Vatatze pe nep6ta nOstret (fica lul Asan) a mdri-taeo dupa fiul seit pi find /rate cu prea iubita muereanostret, crdiasa Ungariet, cu atata dragoste este catre notcat e gala sa se dea pe sine- pi ale sale pentru not, careleva fine a fi a sa vdtetmarea lut Asan, pentru carele totuptcu umilinrd ne rugam mild sfinfenia v6stre, ca sd yelostivift a' l primi cu obipnuita bunettate de se va inturnadupd dojania n6strd la uniunea SfinteI maicelcare nu numal de papte or e datore a erta, ci de papte-clea pi papte de or e datore a erta pe cel grepit q. c. 1. 1).

Ast-fel Regele Ungariei da lectie pretinsulul cap al cres-tintitaieY, indemnandu-1 la ertare si nu la r6sbunare si a-ducandu-i aminte de preceptele Sf. Scripture ; el retusA,condus de un sentiment mai inalt, sa indeplinescA cerintelePapeY.

Mat tarlift insA aviditatea de cucerir invinge prima sapornire primesce otertele papale. Nice in cronicarul

nice in documentele lut Hurmuzache nu se afla vreo epistolA a lul Bela IV, unde sA fi Boris Pape!, cA, pri-mere propunerile ce'i a fAcut, deducem insA acesta din unr6spuns al Pape' la o altA epistolA a Regelul, in care ela pus $i 6re-care conditiuni : ca Cara intregA a lul Asan sAremaie pentru tot-derma proprietatea ea; dreptul de a sepurta inaintea sa si a armatel sale o truce ca steg ; drop-tul dea fi considerat ca un legat apostolic in Cara lulAsan prin urmare de a desparti diecese!e, de a stabiliepiscopl, de a distinge parohiele $i de a supune vre unelepiscopir tinutul ce se numecce Zemrato 2), in care s'ar'i

1) Sincai. Cronica Romanilor, pag. 417 418.2) Hurmuzache. Fragments. pag. 117. Crede ca acest 1inut ar fi

.cara Severinulni.

first

mi.

Biseria,

si

si

pi

pi

cat,

www.dacoromanica.ro

CELUI DB AL DOILEA BEGAT ROMANO-BUGAR 699

imultit locuitoril qi cart 'Ana atunet nu erail supuig niciunet episconit. Papa it incuviinteza mat tote cererile lui,Ina in ceea ce privere numirea sa ea legat apostolic, nu'ise admise a§a, cum el cerea, cast aceste putert se acordailnumat unut cleric; de aceea it da dreptul numat de a luacu sine un archiepiscop sail episcop al regatului sM, ea-rula, Episcopal de Perugia, legatul papal, sa'i dea putereade a esecuta, tot ce va core el ca rege. Tot in acest Tea-puns Papa arata lilt Bela IV, ca, el va ordona cAlugArilordin ordinul Predicatorilor iii al Minoritilor, ce se aflail inUngaria, ca sA predice o cruciada contra ereticilor qi

schismaticilor, acordand absolutiune color cart vor luaparte la ace3tA, intreprindere 1) qi acest lucru it §i esecuta 2).

Afars de aeOsta epistola catre rege Papa se adreska §ilegatulut apostolic din Ungaria, poruncindu4 ca s5 dea totsputerea archiepiscopulut sail episcopulut pe care it va Inaregele en sine In Cara Jut Asan 8). ln alto doua epistole,pe care le aerie Regelut Ungariel it arata, in cea dintait,ca nu va mat acorda altuia dreptul de a ocupa regatulRomano-Bulgar In prejuditiul sell, iar in a doua if spune,ca regatul §i tote bunurile sale le to sub protectiunea sa,de indatA ce va pleca contra poporulut blestemat §i contramut A sari 0 le va protege pans atuncl, 'Ana sand va aflasigur de intorcerea salt de mortea sa 4).

A§a dar in anul 1238 papa Gregorfu IX cauta prin.tote mijlocele sa sjunga la realisarea scopuluf propus, a-dica de a distruge regatul Romano-Bulgar. T6te puterilede care dispunea el ca Papa le intrebuintezA spre a'l'tsatisface setea ea de r6sbunare contra mut Asan, care 11nesocotise ri nu recunoscuse suprematia papala. Pe Re-gele Ungariel it inclemnA la rasboiu contra ndmurilor sale

1 Hnrmuzache. Documente. Vol. I. pag. 175 176.2 Idem, pag. 179.3 Idem. pag. 177.4) Idem, pag. 1 79.

www.dacoromanica.ro

700 INCERCAR1LE DE UNIRE IN TIMM.,

propriL Calugorilor din acel regat le ord6na ca sit prediceo eiuciada, considerand pe Romani si pe Bulgarl mai relchiar si mai periculop ca pe pagan!.

0 ast-fel de r6sbunare era nedemna de orl-ee om Ii cuatat mai mult de un Papa, de un I3ef spiritual al uneiBiserici. Prin purtarea sa Gregoriu IX a probat, ea niceodata n'a avut in vedere interesele crestinatatel, ci condusde eel mai mare egoism, a urmarit numai satisfacereapoftelor sale injositdre.

Tote silintele sale all fost zadarnice, del regale Bela IV,lalcl nu ar fi fost in stare sa se lup'.e §i al invinga pe I6nII Asan, care era recunoscut ca eel mai resboinic si maicapabil rege din Orient, si mal cu gala in acel timp, candnAvalesce in Ungaria (1241) o noun ordie de barbarl nu-mitt TAtari. Acestia aunt eel din urmA, dar si eel ma! in-grozitori dintre barbaril ce alt venit din Asia. Dupa cealt pustiit Rusia si Polonia, ajung in Ungaria, pe care odevast&i, in modal eel mai cumplit. Bela IV cuprins despaimk pArAsesee patria sa chiar, perindu-I pofta de amat cuceri regatul Romano-Bulgar $i nu se inapoiaza inUngaria de cat dupA. retragerea Tatarilor. In acest timp,grey: pentru toV crestinii din aceste part!, in adever, papaGregoriu 1X, ar fi adus un mare serviciti crestinatatei,data, zelul trecut '1 ar fi depus de asta data in propagareaunel cruciade.

In anul 1241 inceteza din viata si Ion II Asan. Acestrege e recunoscut de top contimporanii s61 ca eel mai dis-tins dintre regil Romano-Bulgari si cu mult mai superiorchiar hi Ionics. Sub conducerea intel6pta a lul regatulajunsese la caa mai mare intindere, organizandu-1 atat dinpalatial de vedere politic cat si militar. El scapa Bisericade jugul papal si prin tactul 'AA reuseses, ca Patriarchulde Canstantinopole si acorde Archiepiscopului de Tarnovarangul de Patriarch si si reeundsca autocefalia aceste! Bi-serici.

www.dacoromanica.ro

CRUM DE AL DOILEA REGAT RONANO-BULGAR 701

Fiul sett Caliman it urmezA pe tron, insAt dupa cats -vaani de domnie, inceteza din via (1246). Papa Inocentiu IV,contimporanul mut, simtind, cum di CAliman inclinA dareBiscrica Romeo, it aerie o lungs epistolA (1245 Aprilie),prin care II indemna la unire 1); ace3ta incercare a rAmasfara nici un resultat.

0 noun incercare de unire a facut Biserica papala pevremea Regek I Romano-Bulgar Gheorghe. In timpul acesta Stefan, regele Serbiet, recunoscuse suprematia religi6s6,a Paper, er socia Jul Elena se aratase ca o zel6sA catolica§i de aceea papa Nicolae IV se adresez5, ct prin o epistola(1 Aprilie 1291) qi o r60, ca sA intervinA pe langA impe-ratorul Bulgarilor, ca acesta sA primesca &Alf unirea cuBiserica papalA. Tot in acela§i an intervine Papa cAtreregele Gheorghe, arAtandu-1 fol6sele morale ce le pote aveadin o de unire cAutand sA'l convingA de acesta.Nu mar putin cauta Papa si atragA la unire i pe Patri-archul de Tarnova, adresandu-1 o epistola f6rte mAguli-tore 2), dar §i acesta incercare a fost farA succes, taco niciRegele, nici Patriarchul n'a t. crelut de cuviinta BA se lasea fi convinBT de ademenirel3 papale.

Ultima incercare de unire o face papa Benedict XII inJulie 1337. El se adreseza prin o epistola regelui Alexandruat Bulgariet, insA erAca fara succes.

De acum pans in timpul cand peninsula Balcanica cadesub stapanirea Turcilor, Papil incetezA de a mat intindecurse regilor Bulgariei. Elementul slavon tncepuse deja artpredomineze in Bulgaria, oar Romanic remAsesera concen-trap mat mult prin Macedonia. Statul Romano-Bulgar a-tinsese in ori-ce privingt, punctul culminant pe vremea JulIon II Asan qi de atuncl in cold, sub regit Bulgari, mergetot spre decadentA, pans in momentul sand acest stat este-cucerit de Tue.

1) Hurnauzache. Documente. Vol. I, pag. 225.2 Idem, pag. 212, 213, 214.

si

si

www.dacoromanica.ro

702 INC. DE UNIRE IN TIMPUL CELUI DE AL DO'. REG. ROM.-BUL.

Din cele aratate pana aid, putem conchide, ca legit Ro-natino-Bulgari aid cautat unirea cu Biserica Romei numai-Cu scop de a putea set's! satisfaca interesele for politico ;°data acestea indeplinite, unirea inceta. Chiar and el atirecunoscut suprematia religi6sa a Paper, in privinta dog-melor nu s'a flicut nicl o schimbare si inovatiunile catolicenu s'att intrc,dus in Biserica de aio. Papii sciind ca asaceva nu li s'ar acorda nici odata, se multumiau numai cusuprematia. Deci acesta, unire, titcuta pe temelil aqa deslabe, repede a si disparut, nelasand nici o urrna, cum eaea ar fi esistat vre-o data.

\..........---

M. P.

www.dacoromanica.ro

Retiparirea ca4lor bisericesci roman ca litere latine sailstrabune, cu o scurta introducers istorica 1),

°data cu coprinderea si colodzarea Daciel de titremarele Traian s'a introdus ca limbs de stet limba Latina,care 10 avea scrierea a proprie sail alfabetul latin. A-cesta scriere s'a intrebuintat multa vreme si in decursuletapanirel romane, cat si dupa parasirea complecta a Da-cid, cum ne probeza diferitele inscriptiunl ce ne ail Amu.Cu venirea Romani lor in stranse relatiuril cu Bulgaril Ili(., data cu formatiunea limbil romanesei a inceput insaa :0 intrebuinteze scrierea cirilica. Cu t6te acestea de lafinele vezului al XVI-lea se intrcbuinta para!el cu acestascriere si scrierea latina. Cel d'intaill barbat despre careavem sciinta, ca a intrebuintat atesta scriere e marele lo-gofet din Moldova, Luca Stroici. El se t-ubscrie Intr'undocument din 19 hal 1580 cu litere latine, iar in anul1597 publics rugaciunea Tate l nostru, tot en litere latine.Transcrirl aid ac6sta rugaciune pentru Insemnatatea siste-temulul ortografic al lul Stroici : Parintele nostru ce lestiin ceriu, swinclsk3se numele teu : se vie inperecia ta, sefie voia ta, komu ie in ceru assa ssi pre pemintu. Penianoastre &close de noai astedei. Ssi iarte nose detoriilenoastre, cum ssi not lesem detorniczilor nostri. Ssi nu a-

1) Veld Biserica Ortodox5, Roman5, anul al XIX-lea, No. 9, pag.'648 654.

www.dacoromanica.ro

704 RET1PARIRSA CART. B S. ROMANS

ducze pre not in ispite, ce ne mentuiaste de fitlanul. Keie a to inperecia ssi putara ssi cinstia in veczij vecilor,Amen.

In vecul al XVII-lea incercarile de a seri cu litere latine devin mat numer6se. Asa un preot din Fagaras anume,,Sytefan Fetgareiving, traduce catechismul calvinesc si II pu-blica cu litere latine in Alba-Julia in anul 1647. Vito Pi-luzio tiparesce in Roma in anul 1677 un catechism roma-nesc tot cu litere latine. Dornnita Linea, nepota Jul MichaiuVilezul si fata lui 136tralcu Voda se subscrie in anul 1666ast-fel : Ieu Dinka fata lul Patrasco od& roarturisask,ci ku stire n6stra ieste acesta tokmala". Tot din acestveac avem si o oda tiparita cu litere latine de catre Mihaiii.Halicirt qi un dictionar atribuit de dl. Hacdeu unui anonimdin Lugos. In vdcul al XVIII acel barbat care cauta dea sistematiza scrierea cu litere latine si a o r6spandi inacelas timp in mijlocul poporului romanesc e Samuel Micul,ajutat fiind de Sincal §i Petru Major. Micul publics, inViena In anul 1780 o aramaticA intitulata : Elementa lin-guae Daco-Romanae sive Valachicae, care e cea d'intaitigramatica sciiucifica a limbic roraanesci, tiparita cu literelatine. De aid inainte pe de o parte tendinta de a modificasail mat bine zis de a simplifica alfabetul cirilic conformgraiului romanese, iar pe de alta de al inlatura cu desk-versire si de a'l inlocui cu eel latinese, devine din ce in.ce mai pronunOta, mai seriosa. In t6te par Ole locuite deRomani se ridica glasul in sensul acesta. Setu/escu, spune,ea pre catu-1 lucru strain a aerie limba grec6sca, nu culitere eline, ci cu cele latinesci, pre atita I osebire a scrilimba roman6sca nu cu litere latine, ci cu cele chirilesci.Ion Eliade Radulescu publics Curierul de ambe sense peperiodul 1844 1846 tntreg cu litere latine, iar TimoteitCipariu publics in ant] 1847 Organul luminetrii, cel d'in-taitt jurnal tiparit cu litere latine 1). Esemplul for este

1 Marl luptatori pentru adoptarea alfabetului latin sunt si VeniamirtCostache, renumitul mitropolit al Moldova 0 G. Asachi. Iatil cum se

www.dacoromanica.ro

CU LITERS STRABONE 705

imitat, aQa ca, in Transilvania inainte de 1860 tote jurna-lele $i alte publicatiuni insemnate se tipariati cu there la-tine, iar la nol in timpul domniel lul Cuza fiind ministruIon Ghica (1860) se decreteza inlaturarea alfabetulul situscrieril cirilice si inlocuirea el cu cea latina.

Din acesta seurta privire istorica am 1/54ut cum s'a in-trodus limba slavonit fu biserica romans si ca limbit ofi-ciala a statulul,ca limba literary ; am veclut reactiunea ces'a produs in veeul al XVI -lea contra limbil slavone iihotarirea luata de a se publica serieri si in limba roma-n6sca ; am veciut in fine lupta dintre scrierea cirilica silatinA, care si a ajuns culmin4unea in v6cul al XIX-leasi invingerea desavarsita a prin decretul oficialde la 1860. Prin ac63ta cucerire s'a facut un mare binelimbil, literaturii romanesei numelul nostru de roman.Nu ne mai era permis de a intrebuinta un alfabet compli-cat, stain de geniul limbil si al neamului nostru. Ar fi sitperd din vedere ideia principall pe care o urmaresc prinacest studiu, dace a'si enumera tote argumentele favorabilealfabetului latin defavorabile cirilismulul. Prin urmare,alfabetul latin e adoptat de statul roman. El e intrebuintatin scrierea actelor oficiale, in scola, in diferitele tipariturietc.; cu un cuvint de toV ci pretutindenea.

Biserica romanesca, care a fost tot-d6una in unire cuneamul nostru, care a fost chiar sufletul lul ; care ci ainsusit bunurile durerile lui; care a fost in deoseblpastratorea ci cultivat6rea limbil ci literaturil romanesci ;care in sfarsit n'a dat nici cea mai mica, probe in viatael, ca luereza alaturl de el ; nu putea sit devina conserva-

respinget6re, fa0 de o cucerire alit de importanta apoporului romanese. Si ac6sta cu atat mai mult, cu cat ne

esprina dl. Vizanti despre Veniamin: In privinta alfabetului latin pa-ter dice, ca si el are un mare drept la meritul de a fi favorisatintroducerea caracterelor latine. sistemele ortografice de RomulusIonascu .

Biserica Ortodoxii Romani 3.

cirilismulut

tive,

(WO

si

qi

ei

www.dacoromanica.ro

706 RE11P. CART. BIS. ROMA.N0

gandim, cil, mitropolitul Veniamin Costache, una din celemal marl pod6be ale bisericit romane, a fost cel mat aprigluptator pentru adoptarea alfabetului latin pentru pas-trarea curata a graiului romanese. Citez spre convingereurmat6rele cuvinte ale lui Veniamin : Dad% nu se vapune stavila intrebuintaril cuvintelor straine neromfine,precum aunt cele sarbesci sail slavonescT, ungurescl, tur-cesci si altele asemenea dace in locul acestora nu sevor lua inapoi cuvintele cele adev6rate romAnesci parasite

uitate, care se pastreza parte prin cartile documen-tele vechi, parte in gura poprului, si dace nu vom intre-buinta pe acestea fa locul celor str6ine, precum atl facuttote natiile, ce au voit a se cultiva, apol se va inpresuragraiul national din an in an, pane ce va lipsi cu total siprin ae6sta va peri natia romAngsca, precum au perit totenatiile, ce si-ad parasit limba lor. Drept aceea tutulor, earlse inpotrivesc cuvintelor adeverate romanesci, ce scum at.inceput invetatil natiei iargsi a le intrebuinta, stint sa fie,ea se fac dusmanl natiilor romanesci" 1).

Din acestea, cum si din corespondenta dintre el $i Cam-peanu se vede destul de lamurit, cum Veniamin era sa-fletul miscaril pe terenul acesta. Cea scrieretiparita cu litere latine sail stramosesci in Moldova si Mun-tenia e o scriere religi6s1 tiparita cu indemnul, cu bine-cuvintarea §i cu too cheltuiala lai Veniamin, dupa cumse vede din nota reprodusa aieT. Prin urmare, biserican6stra, care prin condue6torit ei de frunte a fost contracirilismulul, nu putea sa se mat dezica vre-o data si malales in mod ofioial si si se declare ca partisan§, a cirilis-mului $i contra caracterelor latine sa nu caute de a

1 Vec,li corespondenta urniata intre Mitropolitul Veniamin si Cam-"mann, profesor si inspector al Academia', publicatg in scrierea inti-tulata: Catthis salt invkiituri de eapetenie ale Bisericil Ras4-ritene". de Sing. N. Scribal', tiparita pentru intaia data cu literestramosesci din indenuml, cu bine-cnvintarea si en tuts cheltuialaI. P. S. Arh. si Mitr. Moldovei si Sucevei Veniamin Costachi, Iasi1838. Tip. Mitropoliel Ionascu op. citat .

$i

si

yi

si

ti

¢i d'intaitt

1i

www.dacoromanica.ro

CU LIT. STRABUNE 707

realisa cele dorite de Veniamin prin zisele sale citate maibus. Ocasiunea pentru ca Biserica romanesL a sill spun&in acesta privint& cuvintul ski in mod oficial gi solemnlea ivit. Se simtia pretutindeni nevoie de carte; rituale sar6trebuitore serviciulut divin. Din diferitele editiunl ce se ti-Wiser& cu litere cirilice nu se mal gasiaa de cat cu fortemare anevoie i cu fOrte marl preturi. Pe Pang/ acesta,preotii noltri cei tineri nu eras destul de deprinli de aciti cu cirilice, fiind-c& in Seminaril nu se fAcead esercitiide asemenea naturA, a§a ea scrierile rituale tiparite cucirilice le eraul un fel de pedicA la inceputul for

o pediefi destul de neplacuta pentru el, fata de preotitbAtrani fats de credincio§I. Starea acesta anormalAdaunatbre bisericil era cunoseut& atat de Sf. Sinod, cat §ide stat §i le sta la inimA de a o inlAtura cat mal repedeposibil. i fiind-el retipArirea cArtilor rituale eu litere latine

chiar revisuirea for sta in stransa legatura cu dispunereade un fond banesc necesar pentru acesta fiind-c& bise-rica sad ma! bine zis Sf. Sinod nu dispunea de un aseme-nea fond, de aceea statul prin Dl. Ministru al Cultelorvine in §ediata Sf. Sinod din 17 lunie 1878 arata ne-cesitatea de a se retipari ei de a se revisui cArtile

r6g6. pe Sf. Sinod de a numi o comisiune, care BA-studieze acesta cestiune. In qedinta de deschidere din 20Maid 1880 Inalt Prea Santitml Pre§edinte atrage pain dis-cursul saul atentiunea Santulul Sinod §i asupra acestelcestiun't remasa neresolvata din diferite imprejurArl insesiunile trecute, iar in qedinta din 26 Maid 1880 P. S.Silvestru cere ca acOstit cestiune sA se resolve cu orl gi cechip. Se nasce cu acesta ocasiune o diseutiune importantA.I. P. S. Mitropolit al Moldovel arata, ca P. S. Silvestruesprim& o dorint& generals a Sf. Sinod, c& de astii. dataP. S. Sa nu este de cat organul simtimintilor tutulor, cadcrede, cA nu este laid un singur membru, care sa nu in-pArtAliaseA ac6stA dorintA ; ceea ce se opune insa la rea-lisarea cat maI grabnie& a acestel dorinte e lipsa de ban!.

misiuniT

qi

gi

qi

fp

biseri-owl si

www.dacoromanica.ro

708 1ET1P. CART. BIF. ROMANS

P. S. Episcop al Romanulul (Melchisedec) sustine ca do-rinta de a se corecta imprima cartile bisericesd s'a,esprimat de catre Sf. Sinod Inca din timpul DomnitorululCuza, dar ca causa nerealisarit acestet dorinte a fost matcu sema putinul interes ce d-nit miniqtri as . aratat intruacesta qi este evident, ca o asemenea luerare nu s'ar putearealha Ara un concurs serios din partea GuvernuluT, (bineInteles banesc) 8i de aceea propune numirea unel comi-Blunt, care sa studieze acesta cestiune. Ac4sta comisiunese alege prin vot secret in qedinta din 27 Maiu 1880 qise compune din I. P. S. Mitropolit al Moldovet Sucevet,Prea Sfintitit Episcopl de Roman tai de Buzed Qi Prea.Sfintitit Arhierel Silvestru Pite8tenu Inocentiu Ploeltenu.In gedinta din 4 'unlit 1880, ultima gedinta de primavara.I. P. S. Mitropolit al Moldovel qi Sucevel, face S-tulut Sinoddurer6sa comunicare, ca cu mahnire a ve4ut un apel facutde un domn israilit prin care anunta, ca a intreprins re-tiparirea cartilor bisericescl ali anume de o cam data aMineilor cu Ere -care corectiunl.

I. P. S. Sa da citire acestul apel observa ea limba incare este saris apelul p6te Beryl de specimen in ce sens vorfi corectarile, ce 4111 propune mentionatul domn a le face.I. P. S. Sa desvolta apot pe larg, ca nimenl nu este indrept a tipari cartile bisericesci fara autorisatia Sf. Sinod,cit. Sf. Sinod este sesisat de acdsta cestiune a 8i numit ocomisiune care in sesiunea viit6re va presents un proiectIn privinta acesta. Terminand, I. P. S. Sa depune o propu-nere, sub-semnati de halt Prea Sfintitil Mitropolitl gi dePrea Sfintitit Episcopt de Buzeti Argel, care e primita.In unanimitate. lata area propunere in intregul el : r Pro-punem, ca in interesul corectitudinil textulul a limbilcartilor bisericesci, Sf. Sinod sit Ta decisiune de a nu seputea tipari card pentru serviciul ritualulut bisericii, de catnumaT acelea care vor fi autorisate de Sf. Sinod, care autorisatiune va fi publicata prin Monitorul oficial, and tot.d'o data se va prevedea ii modul corecturil necesare. Iar

tli

ci

Ili

tai

gi

qi

li

www.dacoromanica.ro

CU LIT. STRASUNI1 709

P.P. S.S. Eparhioti vor lua masurile necesare prin pro -toierel, fie-care In Eparhia sa, de a nu se primi In serviciulbiserieil dull, call nu vor fi tiparite cu autorisacia Sf. Sinod".

Prin discursul de deschiderea sesiunel de tomna a St.Sinod din 20 Octombrie 1880 I. P. S. Precedinte atrageatentiunea St. Sinod cu deosebire asupra corectiunil gi re-tipariril cartilor rituale cu liters strabune. Cestiunea acestavine la ordinea gild In sedinta de la 10 Noembrie 1880,calla se citesce raportul comisiunit Ili un altul intocmit deP. S. Melchisedec, iar discutiunea asupra for se amanapentru 11 Noembrie 1880. In acesta cii se nasce o lungivi forte importanta discutiune, mal ales ca P. S. Melchi-sedec presentase un savant studio asupra acestei cestiuni.Daca ar trebui sa resumez aid diseuOunile ce Wall urmatin acesta gedinta din 11 Noembre 1880, cred O. s'ar rapiprea mult spatiA, de aceea amintesc numal ca regulamentulrelativ la retiparirea si revisuirea cArtilor bisericescl s'adiscutat qi s'a aprobat In mod definitiv In qedintele Sf.Sinod din 22 qi 24 Noembre 1880 §i s'a sancOonat Cu.decretul No. 10,451 din 27 August 1881, iar In Monitorulvficial s'a publicat in numgirul 140 din 25 Septembre ace -

1ati an. Iata in ce consta economic acestul regulament re-lativ la revisuirea ce trebuia facuta cartilor bisericesel, cadacesta ne interesdza mal mult: in cestia puritatil limbil sase feresca de on $i ce estremitaci si arbitraritatl, ce te.v&l in literatura 'Astra moderns. Indatit ce o espresiuneintrebuirrtata in limba bisericesca, on de ce proveninta arfi ea in origina sa, este intelesa de Romani si primita inlimbs ci esprima bine ideia originals ci alta espresie echi-valenta nu este in limba poporulul, aceea, se va mentineaci pe viitor. De esemplu zicerile : slava, slctvesc, sldvit,prosletvesc, unit din editoril moderns all credut ca fac matbine inlocuindu le cu mdrire, mdresc, merit, prea- mdresc,etc... Ina. in tote limbile culte alta este slava li alta md-.

rirea. A lepada prin urmare acest cuvint neavend altulechivalent, insemnA a sarlici limba qi a o prosti, de aceea

www.dacoromanica.ro

710 RETIP. CART. BIS. ROMANS

zicerile adoptate in limba bisericesci din limbile (mite cucare Romanii au fost in contact, numal atunci A se schimbe,cand ar fi altele romane de aceia§i insemnare, de ex : po-por in loc de norod, timp in loc de vreme, drept credinciosin loc de pravoslavnic etc., mall cand zicerile intrebuintateIAA acum ar fi io opositie cu eufoniea limlii romaneprecum : blagoslovenie, polunopita, bogoslovie, voscresna,p6snd, blagorodie, bogorodicina, pavecernitd, troicinic, obed-nitd, slavoslovie, presveOna, osfeflanie, blagocestie etc. 13n-nul sirat romanesc cere ca aceste vorbe, care nu pot do-bandi cetAtenia in limba romane, sa se inlocuiascA cu alteleromane echivalente ffi la nevoia chiar sit ]i se preteretermenii originall grecelci, precum s'a ci facut cu unilepfina acum adoptandu-se d. e. zicerile : aghiasma in locde osfeotanie, buns cinstire in loc de blagocestie, bundvestire in loc de blagovqtenie, mdrturisire in Joe de spo-vedanie, teologie in loc de bogoslovie, odd sail cantare inloc de pisnd, doxologie in loc de slovoslovie, bine-cuvintarein loc de blagoslovenie, Triod in loc de Trip6snet, meclu-nopticd in loc de polunoptitd, ortodoxie in loc de, pravos,-lavie etc. In tot casul inovatiunile limbistice in 1:mba car-tilor bisericesci se ingaduie numal Intru cat ele vor fi ce-rute de o vederatI trebuinO, provocata de esactitatea es-presiunil sail de estetica ceruta de oil ce limba culla. Deaceea tate traducerile moderne de termini bisericesci, car!aunt contra logicii, arheologiel, artel poetice ci musicale bi-sericesci sa se inlature §i sa cor4gA, ca A corespunda cuinsemnarile for originals

Am reprodus acesta parte din regulament pentru ca sase vacja, ideile S-tului Sinod relative la puritatea graiuluiromanesc bisericesc, cacT mai numal acesta s'a tkvut invedere de o cam data la revizuirea ctrtilor bisericesci,fail sa se tacit vre-o alt5, modificare insemnatA. Cu dA-ruirea localulut in care fusese instalata vechea tipografie araposatului Mitropolit Nifon cum §i cu darea unei sub-ventiuni auu ale din partea Statulul, s'a putut instala otipografie Fli incepe acesta lucrare aca de importantA li ne-

www.dacoromanica.ro

CU LIT. STRABUNE 711

cesara ca retiparirea cartilor bisericesci, asa ca asta-41 a-vem retiparite t6te artile trebuitOre serviciului divin sianume: Apostolul, Evliologiul, Liturgiea, Psaltirea, Aghiaz-matarul, Penticostarul, Octoihul c61 mare, Arhieraticonul,Triodul, Prohodul Domnulut, Evangeliea, Evangeliea in12 limbI ce se mice in diva de Pasd, Orologiul, Cata-vasierul, Panihida sail Parastas, 1 ipicul qi Mineile pe12 lunt.

Prin acOsta retiparire a cartilor bisericesci cu litere la-file s'a facut un mare bine b:sericii roman, cad se res-pundea la o nevoie in general simcita de biserickin toteparcile locuite de Romani, asa ca on -ce amanare n'ar fifost de cat in paguba bisericit ,s-i. a numelut de roman. Caprobi, cum ca nevoia acesta a fost simOta Ili de bisericaromans ortodoxa din Transilvania si Ungaria e faptul, eain mai multe rinduri in Congresul bisericese de acolo s'adiscutat si hotarit retiparirea cartilor bisericesci cu literelatine. i in anul 1895 s'a mai pus in discuciune acestacestiune, dar cu o hotarire de ale card conseciate ne ru-gam din tot sufletul lul Dumneled, ca sä nu safere uni-tatea graiului romanesc, care e unul din cele mai sfinteod6re din cate ne ad lasat stramosil nostrl, atat de dincoci,cat si de dincolo de Carpati.

Reproduc cele petrecute in sedinta Congresului bisericesedin anul trecut cu ocasiunea discutiunii acestei cestiunY,asa dupa cum ni le raportha ziarul din Sibiu Tribuna.Relativ la tiparirea cartilor bisericesci is cuvintul V. Alan-gra (preot in Arad), care desldntuiesee printeo propunerea sa o discutiune mai lunga. Lipsa cartilor bisericesci su-pdra grozav de mult, chiar si pe tarani, cart zadarnic lecalla in librariile din Sibiu. De mai mult de zece anY s'adecis eh' se retiparesca cat mai de grabs si ast-qi este Incanecesar a da zor, In loc de o lauds, 4, zicem, pentru In-crarea facuta. Dar nu deepre acesta era vorba, ci desprecum sa se faca retiparirea.

www.dacoromanica.ro

712 RETIP. CART. BIS. ROMANS

V. Mangra propune :De 6re-ce conclusele congresuale anteriOre relativ la

tiparirea cirOlor bisericesd cu litere latine s'ab. luat in-tr'un Limp, and nicAirl in bisericile ortodoxe romane nuapiruseri tipArituri de acest fel cu litere latine, asti-citinsi cand S-tul Sinod al bisericil autocefale ortodoxe dinregatul RomanieI a Mout o editiune noui a cartilor bise-ricil cu litere latine revNuti $i corectati dupi textele ori-ginale, prea sfintitif ierarhl al bisericil ortodoxe romanedin Ungaria §i Transilvania hunt rug4l a %inea cont laeditarea cartilor bisericesei cu litere 13tine de textul dejatipirit de Sf. Sinod al bisericil autocefale din Romania.

In motivarea sa V. Mangra a zis, cd, trebue ad se st5.-ruiasca cu tenacitate asupra unitdtii limbic bisericesct. Arfi deci bine ca ierarchil nostri tiparesci $i el textele,earl aunt deja fn biserica romanit din regatul roman, edatede Sf. Sinod si in texte revisuitc qi comparate cu origi-nalele.

P. S. Sa Episcopul N. Popea (Caransebes) di urmit6-rale 1§,murirI: Sinodul nostru episcopesc a luat hotArireade a tipari cArtile. Era necesar, dar este qi gred. Cartilemarl, ca de pildi Mineile, nu se pot tipAri de odati. Sf.Sinod al Romaniel face e drept, trite dar a flout si oerare, acest sf. Sinod scia ca esisti qi alte mitropolil ro-mane, in Ardeal si Bucovina ti ar fi trebuit set aibd pre-cautiunea de a se intelege cu ele. Era bine a acestemitropolil sa se intruniasci de pildi inteo comisiune pen-tru tratarea cestiunil in mod unitar. Nu s'a fault insinimic. Si ad s'a facia asa. Dar acum nu-1 incotro.

ne cer card $i not nu avem. Trebuie, e de lips.,aft cumparam de aiurea, pang, vom tipari not. Sinodulnostru episcopesc a luat mESsurl sit se face ceva tipArindeirt:le mal mid si Wand cele mal marl pe mal tar4iii.Patti atuncl cumparam din Romania. Propunerea lul Man-gra nu o 'ite primi.

L P. S. Sa Mitropolitul crede c. Congresul nu ar fi

si

Bise-ricile

si

e6

www.dacoromanica.ro

CU LIT. STRABUNS 7:3

competent 85, fad, ce propune Illangra, data propunereaare Bens de ordin, porunca. El crede ca eel din Romaniaat admis inconsequente in textele lor, une ori tinend laformele vechi ; not sa le folosim pentru a combina untext qi mat bun (? ?? Red. Trib). Archim. Alusta, grade ca,Sinodul nu-1 competent. Mara de aceea trebue admiu3a emu-daciunea literara. Diferente de texte all font §i in trecut.Prin urmare, a nu punem pedid literaturii bisericegd.Din acesta discutiune urmata in Congresul din 1895 albisericit ortodoxe romane de peste munti rees urmat6-rele : Se face o propunere, ca pans eand acesta bisericava dispune de un fond necesar, ca sa Jac*, retiparirea car-tilor bisericesd, ea se procure din Romania, care a floutretiparirea complecta a tutulor cartilor bisericesd cu literelatine si intr'o editiune, care nu lass nimic de dorit pentrutimpul de fata. Contra acestel propuneri lac obiectiuniP. S. Episcop de Caransebe§ Popea, I. P. S. Mitropolit§i Archim. Musta. Cel d'intaitt face imputari Sf. Sinod alRomaniet, ca n'a consultat li acesta biserica cand a decisretiparirea, iar I. P. S. Mitropolit sustine chiar, ca. cuocasiunea acestel retipariri s'ai'l admis inconsequence intexte. Cat privesce pe Archim. Musta sf. sa doresee cuoil ce chip ca retiparirea sa se fats §i de biserica de pestemunti, cad prin acesta s'ar desvolta un fel de emulaliuneliterara, s'ar contribui la, desvoltarea literaturit bisericesci.In seurt, biserica romans, ortodox*. din Ungaria §i Tran-silvania dupe cum se vede, dores3e said mat bine zis, tre-bue BA &A li ea retiparirea cartilor bisericesct, cad n'afost qi ea consultata de biserica din Romania, cand a facutretiparirea §i ca, pe langa acesta ea a admis inconsequencein texte §i ca, in sfarlit s'ar produce §i un fel de emula-fiune literara, data, ar intreprinde acesta. lucrare.

Din tale petrecute in qedintele Sf. Sinod, and a fostvorba de retiparirea cartilor bisericescl sa vellut destul delamurit, ca Sf. Sinod al Romaniel n'a decis sa fad, acestalucrare importanta, de cat in urma marii nevol ce se simtia.

www.dacoromanica.ro

714 RETIE', CART. BIS. ROMANS

Nu se mat putea amana acestA lucrare Cu nicI un chip qisub nici un pretext. Daca s'ar mat fi Rout apel si la bi-sericile romane ortodoxe de peste munti, atuncl sunt sigur,ca retiparirea s'ar fi intarziat acdsta numal §i numat inpaguba bisericit romane ortodoxe de pretutindenea.fAcut ce e drept si In Sf. Sinod propuneri in sensul a-cesta, adicA de a se consulta biserica ortodox& roman&din Transilvania §i Bucovina §i anume de cAtre EpiscopulRomanulul Melchisedec in rtedinta din 10 Noembrie 1880.Iat& acea propunere: SA se tipAriascA proiectele comisiunilrelative la retiparirea artilor bi ericesci sA se comunicevi I. P.P. S.S. Mitropolitl Romani at Ardealului al Bu-covinei, rugandu l a comunica socotintele for asupra edi-tArii artilor bisericescI romane, cArtl. care sunt comunebisericilor de sub jurisdictiunea I. P.P. S.S. Lor. Ac4stapropunere a fost sustinutA Ili de I. P. S. Mitropolit alMoldovel Sucevel. Contra el s'aii pronuntat I. P. S. Pre-vedinte, P. S. Archierei Calistrat Barladeanul, InocentidPloeltenu dl. Ministru al Cultelor Instructiunil Pu-blice, caci se vedei in ac6stA o amanare a resolvaril unelcestiuni aqa de importanta. Dl. Ministru luand cuvintulobgervA, cA dacA ar fi vorba a se schimba limba cartilorbisericesci, ar intelege amauarea, pentru ca adsta Fir fio lucrare deficila, care ar da nascere la multA gandirela multe preparative, atunci ar trebui sA consultam toteopiniunile. Dar Dsa s'a crecjut fericit auclind in Sf. Sinod,ea vechea nostrA literaturil bisericdsa, trebue sA se men-tin& ca una ce urmezA a fi cititA, pretutindenea de Romani.AdstA limb& are dreptul la respectul generatillor viitore.Dar and vN, ca aci este vorba numal de caracterul cucare trebue se imprime cArtile nOstre bisericescl nu marInteleg amanarea, fiind ca orl cat s'ar amana, tot la acestresultat trebue sa ajungern. Limba veche fiind pilstratA §iimbrAcatA in caracterile latine usitate astA-0 va da cArtilorbisericesci putintaCde a strAbate pans gi in coin* fiindca a9t -di toil Romanil nu invatA si nu se sarves3 de catde caractere latine

ai

1i

Sall

Qi

gi

1i

si

gi si

ci

at

www.dacoromanica.ro

CU LIT. STRAMNIII 715

In urma acestora, propunerea de amanare s'a respins Qis'a decis dupe cum am vklut ci in aka parte retipArireacartilor bisericescl cu litere latine,decisiune care s'aadus is indeplinire. Ca acesta lucrare nu s'a avut in ve-dere in prima linie. de cat de a castiga inlaturarea carac-terelor cirilice retiparirea cu litere latine si apol de ase inlatura ci unit termini impropril eau strAini de graiulromanesc. Prin urmare, nu s'a Scatuit intru nimic contraunitettit limbic romineset, ci din contra s'a lucrat tocmalspre binele acestei unitati. Sf. Sinod. al Biserical romaneIII are consciinta satisfacuta, ea si-a indeplinit o datoriesfinta cu o mare cerinta a bisericii romane, a poporululroman. Pe langa acesta, el va veghea ca sa fie tot-deunadepositarul si indreptarul, cand va fi vorba de unitateagraiului romanesc si acesta conform cu traditiunea Bise-ricil romane. De aceea, mult neam mirat de cursul pe carel'au luat desbaterile in Congresul bisericesc al fratilornostri romani ortodoxt de peste rnunti,desbateri earl( auindemnat pe Dl. A. Densusianu, profesor la facultatea delitere din Iasi, un mare cunoscetor al literatures romanesi al faselor prin care a trecut graiul romanesc de la for-matiunea lull pang astA.4t, ca sa face invinuirl atat repro-sentantilor bisericel romane ortodoxe de peste munti, catsi mat ales Sf. Sinod al Bisericil din Regatul roman. DI.Densusianu sustine 1), ea in cestiunea unitatit limbic inCongresul de la Sibiu, s'aii cu drept cuvint imputariSf. Sinod din Romania, ca a tiparit cartile fare a se inte-lege cu biserica romans de peste munti Biserica dinRomania a inceput mat inainte de cat biserica ortodoxede peste inunti tiparirea cartilor cu litere latine, drept a-ceea in puterea vechei practice si a vechel superioritati abisericil ortodoxe din Romania fate cu cea de peste muntitrebuia sa invite la conlucrare i pe biserica romans de

1) Revista anul III (Main Iunie 1895), No.5-6, lap,

si

si

fac.,,t

Clitica-LitPraril,

www.dacoromanica.ro

716 RET. CART. BIS. ROMANI! CU LIT. STRABUNE1

peste mun0. Pentru ce ntt s'a facut ac6sta nu scim, darcad nu s'a fitcut, este mare i neertata gresall din fortemulte puncte de vedere. Dar nici biserica romans de pestemuntt nu4 scutita de imputare. Cand a decis tipitrireacartilor cu litere latine, de ce nu s'a adresat eel putin ea,la biserica de dinc6ce ? Va sit qica si de o parte qi de altacapit bisericil nostre cu acestA, ocasiune aratat cumult ma! inferior! de cat cei de acum 200-300 de an!Ceea ce credem cA se va putea intampla tai acdsta trebuesA se intimple, este ca biserica romans de peste munci vafi cu cea maI mare grijfi la noua tiparire a cartilor, caunitatea limbil s5, nu fie atinsa intru nimic. Daca va sci aface acesta qi nu ne Indoim va face-o, va bine merita devechea tradiie a bisericil, care, durere, Sf. Sinod din Ro-mania eel d'intaill dator a o apara, n'a inteles'o qi a pa.--rAsit'o.

Am reprodus aceste cuvinte ale cunoscutuluI profesorde la Universitatea din Iaqt pentru ca cititorul compa-randu-le cu istoricul ce am facut retipariril cartilor bise-ricescl sit va4a, c5, prin acesta retiparire cu litere latinenu s'a adus nid o vatamare unitatii ca din con-tra, urgenta retipAriril a fost simtitit de tots biserica ro-mana ortodoxA cii. s'a facut un mare serviciti bisericaprin acesta retiparire gi ca prin urmare orl ce imputare,orl de undo ar veni ea, este cu totul neintemeiatl.

s'aii

limbic Eli

csi

www.dacoromanica.ro

OMILIELA CUVINTELE MANTUITORLTLIII.

Feric41 eel' ce and Cuvintul lui.Dumnedeil i it paze9c pre el".

(Luca XI, 28 .

Frati crestini,

In t6te dilele, dimineta, sera si in tot ciasul, Bisericane chiama la rugaciune pentru a ne face cunoscut Cu-ventul lui Dumnecieiz', care este SAnta sa Voe.Ea ne chiama, nu numai pentru a ni'] face cunoscut, darpentru a ni-1 pune in vedere, ca pre cea mai sacra dintredatoriile nOstre morale si religiose, ce avem de indeplinitpentru binele, prosperitatea si fericirea 'Astra. Bisericane chiama, dar spre a ne face cunoscut si a ne invetaaceea ce ne este de folos si suntem datori a face.

Ea isi indeplineste cu santenie tot-d'auna acesta datorie;ne chiama in t6te clilele. Sunt insa timpuri, and cudinadinsul insists a ne face cunoscut ceea ce trebue safacem si sa urmam, pentru edificatiunea nostra morals sireligiesa. Aceste timpuri sunt clilele de serbatore; dar maiales, sunt timpurile instituite ca Bile de penitents si pre-gatire religiOsa, in vederea clilelor memorabile cari ne

www.dacoromanica.ro

718 OMILIB

amintesc actele seversite pentru mantuirea nOstra. Acesteasunt Vele de postire si pregatire morala instituite deBiserica.

In aceste dile Biserica ne indemna cu preferinta la in-deletniciri spirituale si morale necesare vietel religiOse,bine primite si placute lul Dumnegeti.

Dar dace Biserica 1'0 face datoria sa chemandu-ne lasine pentru a ne face cunoscut Cuventul hit Dumnegeri,Santa sa Voe si ceea ce este de lobos vietel nOstre reli-

ce cere de la nol si cum respundem nol la che-marea el si la indeplinirea acestor datoril morale alenOstre ?

De sigur Biserica ne cere ca nol se, respundem la glasulel. Ne cere ca se. venim la rugaciune, sa auzim Cuventul.IuT Dumnedeil, invatam si sal cunOstem, si pazindul,sa ne edificam moralminte, indreptand faptele si viatanOstra dupe poruncile Domnulul.

Dar call dintre nol sunt cart ascult glasul Bisericil ?cati sunt aceia cars voesc se. aud, pentru ca sa invete si se.cm-Disc:a Cuventul lul Dumnedet, Voia Sa cea santa?

Nu numal ca sent putini, fratilor, dar si din acestiputinT, ca se. nu clic toll, dar mai tog, yin numal ca saauda Cuventul lul Dumneqeil propoveduit de Biserica, fare.sa cugete un singur moment la pazirea si indeplinireacelor propoveduite.

Ast-fel suntem cu totul streinl de cunoscinta Cuventuluilui Dumnecleti propoveduit de Biserica. Suntem streini,si nu cum5scem care este Santa Sa voe pe care trebuesa o facem si dupe care trebue sa indreptam viata sifaptele nOstre. Si nu o cunOstem : 1) Pentru ca nu voima veni se. auclim si sa ascultam de la cel ce o propove-duesc; iar al 2), Pentru ca, dace. chiar venim a o auzisi asculta, numal cu atata ne alegem, ca am audit'o; caci:nu voim si nu cugetam catusi de putin a o indeplini sia aplica in viata nOstra ceea ce Biserica ne ordona.

giOse,

sa'l

www.dacoromanica.ro

°MILLE 719

Fracilor,

Implinirea datoriei este lucrul cel mai sacru; chd celce 's1 face datoria, pe langh mangaierea consciintei sale,pe langh multumirea sa sufletesca, el contribue cu acesta,atat la linistea si fericirea sa, cat si la armonia si pros-peritatea cercului si a societhtei din care face parte. andtoti membrii unei familii si a unei societati cunosc da-toriile for si le indeplinesc, atunci acea familie si socie-tate prosperezh si este din tote punctele de privire feri-cith.

Dar dad. indeplinirea datoriei aduce cu sine linisteasufletesch, mangaierea consciintei, armonia intre Omen'si in societate, nu tot ast-fel este cu cel ce nu inde-plineste datoriile sale. Precum de la indeplinirea datorieidepinde linistea, multumirea sufletesca si armonia intreOmeni, din neindeplinirea ei, resulth nelinistea si nemul-tumirea sufletesch a omului, discordia, desordinea, nein-telegerile si nemultumirile intro Omeni, si d'aci o multimede rele si suferinti, cari fac viata atat a individilor catsi a societhtilor, turmentata si nefericith.

Ce s'ar intampla cu cel ce se ocupa cu munca cam-pului, ca venind timpul and el ar trebui sa are si sasemene, nu ara si nu sem:dna. Sigur ca neindeplini-rea datoriei sale va avea drept consecinta mizeria sa §ia familiei sale si d'aci bite daraverile sale sdruncinate sicu neputinta de a le indeplini.

Ce ar fi dach meseriasul nu'si-ar chta de meseria sa?Ce s'ar intampla celui ce traesce cu agonisela din lucrulmainilor sale, dach el nu s'ar duce sa muncesch ? Toilar fi in suferinth si mizerie; iar armonia si ordinea so-cials sdruncinath. Nevoile pentru intretinerea vietei 1-arface sa se dea la intreprinderi si fapte, dach nu neer-tate si condamnabile, dar de sigur josnice si nedemne.

'si

www.dacoromanica.ro

720 OMILIP1

Ar fi niste nenorociti, condamnati sa traiasca din milaaltora.

Cate exemple de felul acesta nu s'ar putea aduce! Nu-merul for ar fi tot asa de mare, ca si al nevoilor ce leau Omenii in lame.

Din ele insa iese clar ca si lumina dilei, ca cel cenu'si indeplineste datoriile sale, acela pe sine eel intaiuse vatama lui 41 face I'M si se nefericeste si prin elvatama si nefericeste si familia sail societatea din careface parte. Iar pe de alta parte cu aceiasl claritate seinvedereza ca implinirea datoriel este un lucru sacru; cafie-care este dator a'si indeplini datoriile sale, cacl de laimplinirea datoriei depinde tot binele, tOth prosperitateasi fericirea individelor si a societatilor.

Aceea ce se observa fratilor, cu nevoile vietei, cu im-plinirea si neindeplinirea datoriilor ce le are omul pentrubunul train al vietei materiale, acelas lucru este cu im-plinirea Si neimplinirea datoriilor morale, spirituale si re-ligiOse.

Daca omul, nu s'ar deosebi de animale, de sigur pOten'ar fi vorba de obligatiuni morale, intelectuale, spiritu-ale si religiOse. Dar flind-ca, se deosibeste. Este flinta ra-tionale, inzestrata cu spirit cugetator, el are datorii sicatre partea acesta nobila a naturei sale catre spiri-ritul sea.

Precum este dator a satisface nevoile trupulul sea sia'l ingriji, asemenea este dator sa'si indeplinesca si da-toriile catre spiritul seti. Precum are nevoe de hrana tru-pesca, aceeasi nevoe o simte si de o hrana sufletesca simai ales ca indeplinirea acestor din urma datorii, nu nu-mai ca nu exclud pe cele dar ele contribue ainobila, inalta si ridica pe om, dire tot ce este bun, fru-mos, demn si folositor siesi si aprOpelui

Moise istorisind crearea lwnei, spune, ca Dumnecletine a lasat qesse Vile ca sa 12e ingriJim de ago.721-

d'intaid,

sea.

www.dacoromanica.ro

OMILIF 721

sirea celor necesare trupului ; iar Vitra a septea.a septamenel, sa o avem ca cli sena , ca cli derepaos de la munca si ocupariunele clilnice si se, oconsacra m la indeletniciri spirituale 1). Din acestaporunca divina invetam, ca acesta este cliva eminamentereservata pentru indeplinirea datoriilor nOstre catre Dum-negal si sufletul nostru. In acesta di cu dinadinsul ni-seordona sa mergem la Biserica, sa ascultam santele ruga-ciuni si Cuvintul lui Dumnedeil, care este Voia sa ceasanta, pe care trebue sa o pazim, ca ast-fel sa ne ago-nisim nutriment spiritulul nostru pentru edificarea 'Astramorala.

0 singura gi in septamana, cate-va momente numai dinacea di ni se cer, pentru ca in ele sa ne indeplinim ceamai nobila dintre obligatiunile nOstre morale, si cu tOteacestea nu voim nici acesta sä facem. Si de tine suntanchematt? Este Biserica care ne chiama. Dar prin glasulel este insusi Dumnedeti care ne chiama. Este Creatorulnostru, Domnul si Stapanul vietel nOstre. Cata nesocotintadin parte-ne! Cat de nedemna purtare!

Dar Ore este dator servul a face ceea ce ii ordona sta.-panul sea ? Cc s'ar intampla servulul care n'ar asculta sinu s'ar supune la ordinile stapanulul sal? Nu va cadeael in disgratia stapanului sal, ca sa nu clic ceva maimult ?

Apol data not Omenil pretindem supunere si ascultarede la aceia cart sunt supusl noun, si pedepsim adesea inmodul cel mai neuman pe neascultatori,fie ca mai totd'auna din aceste ascultari, profitul si material si moral"este al celor ce ordona si nu al celor ce se supun siaduc ordinile la indeplinire care va fi positiunea nOstra,--neascultatori, fats, de stapanul vietei nOstre, care ne'chiama la indeplinirea obligatiunelor nOstre morale numat

1) Comp. Genesa II, 2 3.

Biserica Ortodox Roming 4.

www.dacoromanica.ro

722 OM ILIB

pentru binele si fericirea nOstra ? Cum vom Indrazni a nepresenta inaintea Lui la infricosata di a judecateT, candCuventul Lul nu venim la Biserica a'l audi, Voia Lui nuo ascultam si poruncile LuI nu le pazim? Cum ne vompretinde ca suntem flu al sel, and cu viata si purtareanOstra, am fost si suntem streinl de El si de poruncilesole.

In adever trista positiune avem si nu avem nim6rul a.banui pentru ea, cad nol singuri ne am creat'o. Nu nepOte astepta de cat pedepsa. Glasul Bisericel nu'l am ur-mat, Cuventul lul Dumnecleti, nu am mers a'l augi. Neam perdut hrana sufletuluI si edificatiunea morala ce pu-team avea; suntem nefericitl, cacl, aceia suvt fericip,dice Mantuitorul, cari and Cuv6ntul lui Durnneclerz

pa, zesc pre el.Pentru binele dar si fericirea nOstra suntem datorl a veni

la Biserica spre a aucli, a asculta si a cunOste Cuventul lulDumnedel Dar Ore numal atat trebue sa facem pentruca sa putem dobandi fericirea anuntata de Mantuitorul?El ne spune ca trebue sa si pazim Cuventul s6u. Ni secere dar ca prin faptele si viata nOstra sa ne aratamsa probam ca cu adeverat, am audit Cuventul sea, itcunOscem, it urmam si it avem mentor si conducetor alvietel si al pasilor nostri in tote intreprinderile nOstre.

Fratilor,

Pentru a ne indeplini obligatiunea nOstra morala si pentruca sa fim demnI de fericirea ce ne astepta, care este cu-prinsa si units cu acesta obligatiune, trebue sä urmarnintru t6te Cuventul Domnulul. Nu este destul numal aveni la Biserica si a'l audi, pentru a ne intra pe o urechesi a ne iesi pe ceea-l-alts, ci trebue, audindul, sal pas-tram In anima nostra si sa ne aratam ca cu adeverat itcunOstem, it avem intru nol si '11 urmarn. Trebue sa pro-barn prin viata si faptele nOstre, ca Cuventul Domnulul

si

www.dacoromanica.ro

0 M1 LIE 723

i santa sa voe, care ni s'a propoveduit, s'a prins de noy* ne am identificat cu ele.

In adever, Fratilor, chiar viata 'Astra ne adeveresteca nimic nu ar folosi, data ne am margini numat ca sävenim la biserica, sa aulim Cuventul Domnulul, fara casal pi zim si sal aplicam in via!a nOstra. Ce ar foloside pita. unul scolar, care ar merge regulat in tOte dilelela scOla, dar nici o data nu'si ar inveta lectiunele pe cart1 -le ar da invetatorul seil ? De sigur nimic. Cine ar puteaVice, ca numai prin mergerea sa regulata la scOla, el 'siar indeplini datoria sa de scolar? Ar fi Ore multumit1 demergerea lul regulata la scOla parintiI sel ? Ar fi Ore mul-tumit invetatorul seu d'acel scolar care vine numat lasc6la si nu invata nimic? De sigur nimeni. Dar cu ces'ar alege in cele din urma acel scolar ? Ce cultura sieducatiune va dobandi el ? Numai cu simpla mergere, re-gulata, chiar, la scOla, el nu'si va indeplini datoria sa.Acesta nu -i va folosi nimic. El va cadea in disgratia sia invetatorulut si a parintilor cart doresc ca el sa'st in-deplinesca datoria sa, sil sfatuesc si povetuesc tot-d'aunala acesta pentru viitorul sett.

Tot aseminea ce ar folosi cuiva, cand aflandu-se in-curcat in judecata cu tine -va si ne pricependu-se ce trebuesä fad., s'ar duce la advocatl si la cei ce cunosc legilesi acestia fie ca, l'ar povetui ce trebue sa faca pentru a's1apara drepturile sett onOrea sa, el in loc sa asculte si sa*.*urmeze povata ce i-s'a dat, ar fi nepasator, ar negligia sis'ar apuca de alte afacerl ale stile, lasand la o parte po-vata ce i s'a dat ? De sigur povata cea bung ce i s'a datpentru a'si salva interesele si drepturile stile, nu-i ar folosila nimic. A doua li chiar se p6te intampla sa se vadacondamnat si chiar pedepsit, numal din causa negligentelsele, pentru ca nu a ascultat si nu a urmat sfatul cei-s'a dat pentru binele sea si nu s'a ingrijit la vreme salurmeze.

www.dacoromanica.ro

7'24 OMILIEJ

Mal mult. Ce ar folosi until bolnav care sufera pe pa-tul durerel, dach, chemAnd doctorul si sfatuindu'I ce trebuesa facA, el s'ar margini numai ca sal amid si sa ascultesfatul doctorului, farA ca sal urmeze. De sigur bOIa s'aragrava si se pOte intampla curme chiar viata. Si a-cesta de ce ? Pentru CA nu a urmat si nu a indeplinitsfatul ce i-s'a dat pentru a scapa de bola si suferinta incare se afla.

El bine, fratilor, aceea ce se iniAmpla cu fie-care dinacestia, ca sA'si is plata si sä sufere consecintele neas-cultarei si a neimplinirel datoriilor lor, acesta se va in-tAmpla cu nol toil aceia carl ne multumim numai ca savenim la Biserica, sa audim si sa ascultAm ceea ce trebuesa facem pentru edificatiunea nOstra morala, si ne intOr-cem acasa, nepasatorl dandu-ne cu totul la alte ocupatiunisi farA a mai cugeta un singur moment ca sa facem sarodeasch in viata nOstra religiOsa si moralh iructul po-vetelor cuprinse in Cuventul lui Dumnegetii care ni s'apredicat.

Ce ar folosi in ast-fel de caz mergerea nOstra Ia bise-ricA? De sigur nimic. Si nu ne-ar folosi pentru ca prinacesta nu ne am implini datoria nOstra moralA si religiOsa.Nu mal prin mergerea Ia Biserica si ascultarea povetelorbune, frumOse si folosit6re, nu ne indreptam moralmente.Trebue sa si urmam aceste povete cuprinse in CuventulDomnulul si atunci mergerea ne va fi de folos, cad Man-tuitorul dice: (Acela este fericit care aude CuventulJul Dumnecleil si 11 pazeste pre eh.

Nu este destul asa dar numai mergerea la Biserica.pentru ca sa. audim Cuventul Domnulul. Numal cu ea,fara ca urmam, nu ne indeplinim datoria n6stra. Ast-fel cA..cend nu numal ca, nu ne putem mAngaia consciinta,dar mai mult ne vom atrage drepta manic a PArintelulCeresc, care ne a chemat la sine, ne a sfatuit ce trebuesa facem; iar nol nu am urmat. Nu numal ca nu vom

sal

all

www.dacoromanica.ro

OMILIS 725

dobandi fericirea si recompensa ce astepta pre cel ce as-cult glasul seu si fac voia sa, dar din contra, trebue sane asteptam la pedepsa celor ce despretuit. Acostaeste sOrta celor ce se multumesc numal de a audi Cuven-tul lul Dumnedeti, MIA ca sa voiasca a'l pazi si urma.

Adev6rata fericire promisk de Mantuitorul celor ce andCuventul lul Dumnedeii, este unita cu deplina implinirea datoriel nOstre, cuprinsa chiar in cuvintele sole, adicade a'1 si pazi si urma.

Trebue dar din Wta anima si din tot cugetul nostruvoim a veni la Biserica pentru a audi Cuventul lul Dum-nedeil si audindul sal invetam, sa se lipesca de animilen6stre si sal cunOstem, iar cunoscendu'l sal pazim cusantenie si sal aplicam in viata nOstra, cacl el este voiacea santa a lui Dumnedeti Parintele nostru. Name acelace va face ast-fel 'si va indeplini datoria sa, va fi cu a-deverat fericit si va avea aci pe parnent linistea constiintei,iar in ceruri, in viata eterna ce ne astepta dincolo demorment, recompensa eterna.

Si Ore este acesta un lucru grew si cu anevoe de in-deplinit ? Este Ore greil ca sa venim, sa ascultam Cuventullul Dumnedeti, sal inv6tam avem calauza vieteisi a faptelor nOstre ?

Dar ce este mai lesne a afla nol, grin nol insine ceeace este bun si de folos pentru binele, prosperitatea sifericirea nOstra si morala si materiala, ski a ni se facecunoscut acesta de glasul Bisericel, col ce nu greseste sinu ne insala nici o data ? De sigur acesta din urma. Ceni-se cere dar pentru binele si fericirea nostra? Nimicalt de cat d'a asculta si a ne conform acestui glas, careeste vocea dumnedeesca, ce ne povatueste numal la bine,si numal pentru binele nostru. Sacrificiul dar ce ni-secere, in schimbul marelul bine ce ni se oferd, este fOrtemic, si nici nu se pOte numi sacrificiu.

Trist este inse, ca nol in loc sa ascultam si sa urmam

sa

si sal

www.dacoromanica.ro

726 ON.1A115

calea cea bunt la care ne chiama.' Biserica si ne pova-tueste Cuventul Domnului, nol aratam despret, ca sa nu,clic nesupunere.

i unde vom ajunge cu acesta raciala, ca sa nu clic-despret catre indeplinirea celor ce ne povatneste CuventulDomnulul prin glasul Bisericel? Oare nu trebue o datasa ne desteptam si sa intelegem ca, ne afiam pe o talepericulOsa, din care provin multe rele? Cad starea nOstramoral& se sdruncina si relatiunele nOstre sociale neavendde baza frica de Durr2nedetz si iubirea ,sinceraca-tre apropele, fie-care se gandeste numai la sine, failvre-un ideal pentru viitor, pentru familia si neamul sett§i atunci unde vom ajunge ?

Deja semnele recelei simtului religios si a instreinarelr5stre de Biserica si de voia cea santh a lul Dumnedeilat inceput a se manifesla in tineretul nostru. care pa-rasit de farul luminator al moralel evangelice, afla feri-cirea in tot felul de destrabalari si in curmarea vieteiprin sinucidere.

Reul dar ce provine din necunoscinta si neindeplinireadatoriilor religiOse si morale, este forte mare; el este undesastru pentru familie, societate si natiune. Pentru con-servarea dar si prosperitatea nemului nostru romanesc,trebue sa ne silim din Mote puterile a combate acest fla-gel. Sa cautam a'l starpi si a restatornici zelul si iubireapentru cunOsterea si imp]inirea vocel cei sante a lul Dum-necleti. Parintii sa cresca si sa educe pre fiit for in fricalul Dumnedell si iubirea catre aprOpele, insuflandu-le acesteadin cea mai frageda versta a vietei lor. Sa II deprinda demidi cu iubirea catre indeplinirea datoriilor religiOse simorale.

Acelas lucru sunt datori a face si invetatorii carora seincredinteza spre educare si formare tinerimea. i acestia,pe langa cunoscintele de multe feluri ce insufla copi-ilor si tinerimei, sa nu neglije un singur moment, d'a le

www.dacoromanica.ro

OMILIB 727

cimenta tote cunoscintele prin Frica de DumneVell,

care este inceputul intelepciunel, si prin iubirea catre a-propele, baza adeveratel morale. Sa nu uite un singurmoment ca farh acestea tOta sciinta si educatiunea forva fi subreda, data nu 'chiar nefolositOre si for si societhtelsi patriel.

Numal ast-fel nouile generatiuni vor fi asteptarea do-rita si viitorul splendid al neamulul nostru, taria si feri-cirea mistra.

Sa resadim dar in animile nOstre iubirea catre Dum-nedeil si indeplinirea santei sale vointe.

Iar pentru ca sa putem corespunde cu adeverat la o-bligatiunele nOstre morale si religiOse, sa ne rughm JulDumnedea, ca El, Domnul si Staphnul vietei nOstre, inmarea sa iubire de OmenI, sa intOrch inimele nOstre celeinstreinate si impietrite, la cunoscinta dumnedeestilor saleprecepte. El sa ne ajute ca sa putem restabili in nol amOreacatre Cuventul seu, catre ascullarea poruncilor sale siphzirea lor, ca ast-fel sa putem face santa sa voe pentruca sa ne putem invrednici a ne dice: Fericip' cei ceaud, Cuv6ntul lui Durnnecletz si 11 pazesc pre el".Fie.

D.

www.dacoromanica.ro

PS A LMUL 50.

STUDIU EXEGETICO-BIBLIC 1).

Strofa I vers 3 8.

'David se Mg lui Dumnedeil si implor6, marea sa mi-sericordie pentru a'1 ierta de pecatul comis si de Mote pe-

.catele sele.Vers. 3.

Textul ebraic.=117.ifi3 V7PN.

rI7P

a) Traductiunea text. ebr./Ifik est e-me Dumnecleuledupe miles ta; dupe multi.-Jnea indurAriloz tele ster-.ge Para de legile mete.

LXX.'ailcrov [le 6 0c6; xxT4, To

i'Aek crO1J, xxi x-cri TO7rXtOo.; Tiov oixTtpv.ar CrOUlEVPOV TO e(V6v..-rw.i 110U.

b) Traduct. dupe text. LXX.lIfilueste-me Dumne-cleule dupe mare milata, si dupe mulrimeaindurarilor tele, ster-ge farce de legea mea.

c) Traductiunea romanA dupe Biblia din 1688.1) Miluia,ste-m4 Domne dupes mare mila ta.2) dupes mulrimea, indur rilor tale, stinge fares

de legea mea.

1) Urmare. Vegi ,Biserica Ortodoxa Romano" an. XIX, No. 9,pag. 583.

M11-4 '?:171

TrVP EF,i'177 tx:ya

qi

www.dacoromanica.ro

STUD 1 U EX G ETICO-BIBLIC 729

d) Dupe Biblia romana tiparita in Blaj la 1795.1) Miluiaste-ma Dumnedeule dupes mare mila ta.2) Si dupes multiinea, indurarilor tale, sterge lard

cle leagea, mea.e) Dupe Biblia romana tiparita la Petersburg in 1819.1) Miluiaste-ma Dumnedeule dupe mare rnila ta.2) Si dupes multimea indura rilor tale, stearge

far& de leagea mea.f) Dupe edi(iunea Santului Sinod tiparita. in 1889.1) Miluqte-me Dumnedeule dupre mare mila ta.2) Si dupre multimea indurarilor tale, .terge fara-ae-

legea mea.

Vers. 4.

Textul ebraic.lnxtzmi Inrn 4ronz mnrl

a) Traductiunea text. ebr.Mal virtos spala," -me delard' de legea mea; si depecatul men', cura teste-

LXX.'ETteTcXstovtativ6v p. ecta Tij;

etvou.ixt; 1.1.0%), xal &TEO 1-71;

Tia4 O'J xxViptcrOv N.E.

b) Traduct. dupe text. LXX.Mai virtos spala-me de

ra-de-legea mea, si depecatul meu, curates -

me. to -me.

c) Traductiunea romana dupe Biblia din 1688.3) Mai multi!' ma spala de Fara cle legile meale,

si de pa, catul mieu cura teaste-me.d) Dupe Biblia romana tiparita in Blaj la 1795.3) Mal virtosti ma spala, de fa, ra, de leagea mea,

si de pa,catula mieu ma cura teaste.e) Dupe Biblia romana tiparitA. la Petersburg in 1819.3) Mal virtosii ma spala cle .tara, de leagea mea,

si de pecatulii mieu ma curateaste.

Acest verset, in textul ebraic este vers 3. La Septuaginta, careinscriptiunea psalmului nu o socoteste in numerul versurilor, estevers. 1; far in Bibliele romine incepend cu cea din 1688 si panes laacea a Santului Sinod, el compune versurile 1 si 2 ale psalmulut

')

&flap-

')

www.dacoromanica.ro

730 STUDIU EXEGETICO-BIBLIC

f) Dupe editiunea SAntulul Sinod tiptirita in 1889.3) Mal virtos me spala de fa ra-de-legea mea, si

de pecatul zneu, me curateste.Vers. 5.

Textul ebraic. LXX.

Irits**4r11 v74 Tvit-r" 'On Tip eV.O.J.LOCV pa%)

"I'=1 vci)a-zw, p.ou

T Tct6v v.v.) Fdti. Tcav-rOc.

a) Traductiunea text. ebr. b) Traduct. dupe text. LXX.Ca fa mele ea Ca fara-de-legea mea,cunosc; si pecatul nzeti eu eunosc, si pecatulinaintea mea (este) pu- meu inaintea mea esterurea. pururea.

c) Traductiunea dupe Biblia romAna. din 1688.4) Cacl fara de leagea, mea en cunoscii, si pa-

catul mieiz inaintea mea iaste pururea.d) Dupe Biblia rorn'an5. tiparit5. la Blaj in 1795.4) Ca, fara de leagea mea eu o cunoscii,

catuliz mien inazntea men Taste pururea.e) Dupe Biblia romana tiparita in Petersburg la 1819.4) Ca fara, de leagea mea eu o cunosetZ , si pa-

catul mien Inaintea men iaste pururea.Dupa editiunea Santulul Sinod tiparita in 1889.

4) Ca Zara; -de-legea mea eu o .si pecatulmeu Inaintea men este pururea.

Vers. G.

Textul ebraic. LXX.Yol 1.1.6vy ijp.stp:ov xxi .T6

7Z0V1W09 i.V6ITCL6V

Onco.;

Toic Vriot4 cm.), xa.1 vEy.i,6114

TC.) xoivEa-Octi a-E.

a) Traductiunea text. ebraic. b) Trad. dupe text. LXX.5) Tie, numal tie am pa- 5) Tie numal am pa,-catuit si real in ochil tel catult si reul inaintea

iy(1) yt-

"UZ, xxt ivW-icrti

si pa-

cunosc,

rtn n-.)NT Q.7.i I in:`? 71`?inci-m7r1 "17,P7P r' tr`? yra.. PAxactorifi.;

iv

rl

D

rN.T;

: 7:(4:cr?

www.dacoromanica.ro

STUDIU EXECETICO-BIBLIC 731

am facut, ca sa flu dreptcand v el ordona tu; sa tejustifici and vel judecatu.

ta am facut, ca sa tejustifici in cuvinteletale si sa invingi candvel judeca tu.

c) Traductiunea romana dupe Biblia de la 1688.5) Tie unuia, gresil si reul inaintea ta amir

cut, pentru ca sa te indreptezi intru cuvinteletale, si ca sa biruesti cand vel judeca tu.

d) Dupe Biblia rom5m5. din Blaj de la 1795.5) Tie unuia am gresit, si 1'6'111 inaintea ta am

facutil ; ca sa te indreptezi intru cuvintele tale,si sa biruesci cand vei judeca tu.

e) Dupe Biblia roman& tiparitA la Petersburg in 1819.5) Tie unuia, am gresitii, si rat' inaintea ta amcutii: ca sa te indreptezi intru cuvintele tale,

si sa biruesci cand vat judeca tu.f) Dupe editiunea Santulul Sinod tiparith in 1819.5) Tie unuia am gresit, si r66 inaintea ta am

lacut, ca sa, te indreptezi intru cuvintele tale, sisa biruesti cand vel judeca, tu.

Vers. 7.

Textul el)raic.\**Timl In`tin: r '

: ef:X

a) Traduct. text. ebraic._Tata in fa, r a de lege m'amma scut si in p6cat m'aconceput mama mea.

LXX.'MU yip iv ivoi.ixt; auvE),-4-peTiv, xxi iv itLotiorixt; ixi7crl6Z!.LE P.7:710 (J.".b) Traduct. dupe text. LXX.Caci iota in fara de leg!m'am conceput si in 136-cate m'a .nascut mamamea.

c) Traductiunea romanii, dupe Biblia din 1688.6) Pentru ca iota Mtn' 'gra de leg! ma zamisli!,

si intru pacate ma na,- scu maica mea.d) Dupe Biblia rornana tiphrita la Blaj in 1795.6) Ca iata, intru fara de leg)" m'am zemislit, si

in pacate mau nascutil maica, mea.

:1T

Igi.°-17

www.dacoromanica.ro

732 STUDIU EXEGETICO-BIBLIC

e) Dupe Biblia romana tiparita la Petersburg in 1819.6) Ca, iata intru Cara de legi mamir zennslitir SI

In pacate mau nascutii maica mea.f) Dupe editiunea Santului Sinod tiparita in 1889.6) Ca iata Intru ra-de-legi m'am zamislit, si

in peca,te m'a na, scut maica mea.

Vers. S.

Textul ebraic.

mini nirinn n3tri rinxn:1;v7in

T T

a) Traductiunea text. ebraic._rata adeverul al iubit intrucele nearatate,si Intru celeascunse intelepciune mi alara tat.

LXX.

'Ecv!) yap aiiktocvTeL e03-rila xca TOL xpLIptx

cropi%; crou 13i14.)71;v.ot.

1)) Trad. dupe text. LXX.

Cad luta adeverul aiiubit, cele .neara tatesi cele ascunse aleIntelepciunei tale 'mlal ara tat mie.

c) Traductiunea romana dupe Biblia din 1688.7) Pentru ca iata adevarul iubisi, ceale ne ivite

si ceale ascunse ale lntelepciunil tale al ara tat mie-d) Dupe Biblia romana tiparita la Blaj in 1795.7) Ca late,' adeva,rukr al iubit: ceale neara tate,

si ceale ascunse ale lntelepciunil tale milal a-ratat mie.

e) Dupe Biblia romana tiparita la Petersburg in 1819.7) Ca iata adevarulii al iubit: ceale ne ara tate

si ceale ascunse ale lncelepciunil tale milal ara-tatu mie.

f) Dupe editiunea Santului .Sinod tiparita in 1889.7) CA iata adeverul al iubit; cele neara tate, si

--cele ascunse ale Intelepciunel tale mi-al a,ra tat mie.

www.dacoromanica.ro

STUDIU EXEGETICO-BIBLIC

Vers. 9.

Textul ebraic.%roz:n nritLxi milxn

T : : : :

l';'?!!4

a) Traduatiunea text. ebr.Stropime-vel (curd (11-ne-

ve! de pacatul meii) cuhysop si me vol curati,spalame-vel si mai mult

733

LXX.`Pawn u.E .5z6cnu xxi xx-Oxpto-Oi,gc/xt, 70VJVEt; XOCL

unzip Xtcvx 'kEtne.mvOilo-op. w..

b) Traductiunea text. LXX.Stropime-vel cu hysopsi me voitz cura spa-

me-vei si mai mult decat zapada me vol albi.

de cat zapada one volc) Traductiunea romana dupe Biblia de la 1688.8) Stropima-vel cu ysop, si ma, voiii curati,

mai vartos de cat zapada ma voia

d) Dupe Biblia romana din Blaj de la 1795.8) Stropirna vel cu yssopii, si ma voiu cura :

spa lan2a; vel, si mai vartos de catu zapada mavoiir albi.

e) Dupe Biblia romana tiparita la Petersburg in 1819.8) Stropimavel cu yssopil , si ma voiii curati :

spala,mavel, si mai vartos de cat zapada ma voiaalbi.

t) Dupe editiunea Santului Sinod tiparita in 1889.8) Stropi-me-vei cu isop, si me voiu cura ti; spa-

si mai vertos de cat zapada one voi albi.

Vers. 10.

Textul ebraic. LXX.rrintcl livtv

T T T T

71,71 rilk.17:

a) Traductiunea text. ebraic.Fa-me se and bucuria siveselia, bucura -se osele pecall ai sfaramat.

'Axvmd; uE iTccUixenv xxLeUppocAvrv, etraXtacrovtat.OcrTFC TEranetvop.im.

b) Trad. dupe text. LXX.Me vel face se and bu-curie si veselie, se vorbucura osele cele sme-rite.

,;,.srin

spa-lama -vel sralbi.

µE

-

silt

fl'

www.dacoromanica.ro

734 STUDIU EXEGETICO-BIBLIC

c) Traductiunea romana dupe Biblia de la 1688.9) Imi vel da auzului bucurie si veselie, bucii-

rasevor oa,se smerite.d) Dupe Biblia romana din Blaj de la 1795.9) Auzului mieu vel da bucurie si veselie; bu-

curasevor oasele cele smerite.e) Dupe Biblia romana tiparita la Petersburg in 1819.9) Auzului mieu vel da, bucurie si veselie: bu-

curasevor oasele cele smerite.f) Dupe editiunea Santului Sinod tiparita in 1889.9) Auzului metz vel da bucurie si veselie; bu-

cura-se-vor Osele cele smerite.

Vers. 11.

Textul ebraic. LXX.1):1 4munn 14:a -Irrort 'A.1767Tpvi)ov TO Itpdo-corrOv crou

rain a.TIO reov eillaptcam, p.ou, xociiF4-Trace/..; ecvots.ac, p.su

a) Traductiunea text. ebraic. b) Trad. dupe text. LXX.Intorce facia. ta de la pa- Intorce facia ta de la pa-catele mele, si tote farce ca tele mele, si tote Parade legile mele sterge. de legile mele sterge.

c) Traductiunea romana. dupe Biblia de la 1688.10) Intoarce faces ta, de catra pacatele meale

si toate far& de legile meale sting e.d) Dupe Biblia romana din Blaj de la 1795.10) Intoarce Jura de ca,tra pacatele meale si

tote Zara de legile meale sterge.e) Dupe Biblia romana tiparith' la Petersburg in 1819.10) Intoarce Ala ta de catra pacatele miele,

si tote Zara de legile miele sterge.f) Dupe editiunea Santului Sinod tiparita in 1889.10) Intorce fa a ta de ca," tre pacatele mele, si

tote farce -de- legile mele stetge-le.

).ELfr).

,17i112

www.dacoromanica.ro

STUDIU EXEGETICO-BIBLIC 735

Strofa I, vers. 3 11.

Coprinsul stro fel:

Versurile 3-11 compun prima strofa sett' prima partea psalmulul. In acesta parte, Psalrnistul, se r6ga. lut Dum-nedeil spre a-11 ierta pecatul ce savirsise luand pe Bat-hsabag, femeia generalulul Uria si omorandu'l pe acesta.El, avend consciinta de crima ce savirsise, recun6ce camare este fara-de-legea sa; der nu despereza, ca nu vaputea dobandi iertare de la Dumnecleti pentru acest pe-cat sevirsit. Pentru acesta recurge la mila si la miseri--cordia dumnecleesca spre a'l ierta, si isi marturiseste pe-catul, prin care recunOste, ca a gresit lui Dumnecleti cal-and santa sa voe (vers 3-6). Dar in marturisirea sanu cauta ca Adam si ca Eva, a arunca vina pecatuluisavirsit asupra altora. Din contra el recun6,ile si vedein insasi natura sa pecatOsa, cauza pecatuluI sevirsit sia tutulor pecatelor sole (vers 7). Si, dupa acesta martu-risire, pe care o considera ca singura causa a fara-de-le-gel stile, cade din nou cu rugaciune catre Dumnecleu,singurul care crede ca pOte a'l ierta si curati, de inti-naciunea pecatulul si a'l readuce la starea sa de malt'nainte, redandu'l bucuria si fericirea in care se afla ina-inte de a pecatui (vers 8-11).

Explicarea versurflor strofer.

Vers. 3. Asupra acestul verset textul ebraic difera de-Septuaginta. In primul membru al versului, Septuagintadupe cuventul mi/a, are adaosul de mare, ceea ce intextul ebraic lipseste. D'asemenea la LXX, membru aldoilea al versulut se incepe cu conjuctiunea si, care intextul ebraic lipseste; iar ultimul 'cuvent at versetulul,care in textul ebraic este la plural, fard-de-legile mele(.1.,V), la Septuaginta este la singular, lara-de-legea.mea, (T6 av6p.v.&

Bibliele romane se in cu fidelitate de textul grec at;to,').

www.dacoromanica.ro

736 STUDIU EXEGETICO-BIBLIC

Septuagintel, cu singura deosebire ea tote separa versulin doue, facend din cele doue membre ale see doue ver-sete. Din acesta cauza si numerotatia versurilor psalmu-lui, difera intre bibliele romane si Septuaginta. Pe cand inLXX, versul in cestiune, este 1 al psalmulul, in Biblieleromane este vers. 1 si 2; si d'aci deosibirea de nume-rare pana la finele psalmulul 1).

Diferinta care exista intre originalul ebraic si VersiuneaAlexandrine a celor 70, departe d'a altera sett schimbasensul sea ideea coprinsa, in acest verset, din contra. aclarifica si o intregeste.

La septuaginta dupe cuvintul mila se afla calicativulmare, care in textul ebraic lipseste. In partea a doua aversului insa, atat in textul ebraic cat si la Septaginta,se arata ca Psalmistul recunOste ca Dumneclett numai inMuita sa indurare, sea in mui(linea indura filarstile (76 TcAi19oc===i7P) II va ierta pecatul sett. Asest cu-

vent, M1-7 care se afla in textul ebraic in partea a douaa versului, nu are un cuvent corespuncjetor in partea in-tai, fie ca aceste membre paralele exprima aceeasi idee_II corespunde insa forte bine adaosul care se afla la Sep-tuaginta. Ceea ce probeza de sigur ca acesta traducerea avut in vedere texte ebraice cart aveati adaosul.

D'asseminea si deosebirea care exist& asupra cuvin-tului final al versului intregeste sensul sett cad, decaprin singularul de la Septuaginta 76 ivOirry.4 v.v.) se intelegefara-de-legea comisa de David prin uciderea generalulutUria si luarea femeei stile Bathsaba, prin pluralul (fara-de-legI) se intelege atat acest pecat cat si altele sevirsitede David ca orn. Jar conjuctiunea si de la Septuaginta,cu care se incepe a doua parte a versului, ele se legsmai bine intre dansele.

1) In privinta deosibirei numerotatiunei vers. acestui psalm intretextul ebraic si Septuaginta, vezi Biserica Ortod" No. 9 pag. 58G..

www.dacoromanica.ro

STUDIU EXEGETICO-BIBLIC 737

Aceste clise asupra variantelor textului, venim la des-voltarea ideel.

David pentru pecatul seYz', (LXX, iar text ebr. pe-catele stile), nu apeleza si nu recurge de cal la mila(text. ebr. iar LXX, mare mila) lul Dumnedeg, pe carele,convins ca prin pecatul sea l'a maniat, nu indaznestea'l numi Dumnegeti al sell. Nu exclama care el ca inalte ocasiuni, Dumnedeul meil, 1) cad socoteste ca pe-catul sea, l'a instrt",sinat si l'a depArtat cu totul de la Dum-nedet si a schimbat cu desavirsire relatiunele stile cu el.El (lice pur si simplu Dumnecieule, cerend mila sa princuvintele : Dumnedeule milueste-me, cu credinta, cade Ore ce are mare miTasi multA indurare catre cap-turile stile, it va milui si II va ierta de pecatul sea. Cacum ar fi dis: «Mare este pecatul pe care l'am s5virsit«DOmne, dar mare este si mila, indurarile tele si iiibirea« ta de Omeni, d'aceea ea cad la tine, me rog si implor«mila si indurarile tele, cad n'am nici un cuvent de In-«dreptare. Numal findull mils de mine si avend mult5.«indurare pot fi iertat. Pentru acesta to rog fie-11 mfg. de«mine si scap5.-me, sett sterge pecatul met1).

In textul ebreesc cuventul final al versetului find laplural, ideea ar fi c5. David motivat de pecatul sevirsitcu Bathsabag si uciderea generalului Uria, cerend iertarede la Dumnedeti pentru acest pecat, se r6gh a'l ierta det6te pecatele sole, In care intra si acesta.

Santil parinti al Bisericel din tote timpurile ail admi-rat si admir pans chiar in diva de ast5.-c11, limbagiul incare Profetul David cere ertare de pecatul sea. AceiasiadmiraIiune o all catre cuvintele Psalmistulul si comen-tatoril moderni. Hugo a Sancto VictOre, pune in vederetutulor pecAtosilor cuvintele Profetulul si le recomanda ase Invala din ele modul cum trebue, fie-care la randul

1 Comp. ps, VII, 2, 4, etc.

Biserica OrtodoxA Rom1nA 5.

www.dacoromanica.ro

738 STUDIU EXEGETICO-BIBLIC

seil, a'si cere ertare de pecatele stile. El dice: «Aucliti pe-catosi pre peaks rugandu-se si invatati cum trebue saye ruggi pentru pecatele v6stre. Auditi ce (lice: Milu-esce-me Dumnecleule. «Vinovat fiind, cugeta, ca pe< judecatorul WI, nici sa insele 'Ate, caci este a tot sciu-«tor si prea intelept, nici sa corrupe, cad este drept, nici«sa invinga, cad este a tot putinte, nici sa scape si sa.4 ascunda de el, cad este pretutindenea si a tot veciator.«Vedell asa dar ca nici o aparare si protectiune are, de4 acea numai la Dumnalett spera, si mila diving implora.«dicend : 4.21filizesce-m6. 0, cat de mare este puterea< acestui cuvent! Ca si cum ar fi clis; marturisesc pecatul«mai; inteleg fail de legea mea; mid ce am sevirsit,«si de ce pedepsa sunt demn ; mill de tine me judec,«si scia ce pedepsa mi se cuvine pentru fara de legea« mea. Voesc a ascunde pecatul meil, inse tu cunosci Mite;«voesc a resista, inse tu esti a tot putinte si poti t6te«cate le voesci; voesc a dosi, inse tu coprincji tote. A-iceasta numal inse imi remane; fug de la tine si refugliarasi la tine, fug de mania ta si alerg la mare mila ta«clicend: Dumnecleule, miluesce-m6).

D.

www.dacoromanica.ro

CRONICA BISERICII ORTODOXE ROMANE.

I.

Sesiunea Sf. Sinod din tanina anulul 1895.

Acesta sesiune este importanti intre altele $i prin faptul,cad la deschiderea el s'a presentat noul ministru al Cul-telor $i Instructiunil Pub lice dl. P. Poni care in numeledomniet sale si al GuvernuluI a putut sA se simtA fericit,ca pOte sa faca declaratiunI solemne. D-sa a declarat, cA,intregul Guvern va lucra din t6te puterile sale pentru ri-dicarea prestigiulul sfintel nostre biserici. Ca acesta este nunumai o datorie pe care o impune legea, dar ea form6z1si o convinctiune puternica pentru d sa $i pentru colegil sal.

Aceste deelaratiunf ne ad umplut sufletul de bucurie.Biserica n6strA are multe neva provenind maI ales din lip-surile materiale, asa ca nu p6te Bali ajunga dupa dorintaidealul sad, sad mai bine lis nu p6te sA-s1 indepliniascAmisiunea el moralisatore. Speram insA, cA prin dragosteapentru bisericA a d-lui Ministru doriutele el se vor traducein realitate si acesta pentru binele poporuluT si al 0/ifn6stre. Biserica n6stra ortodoxa in special este mama po-porului $i tot ce se va face spre binele eI se va face pen -tru binele poporulul. Cu iubire si incredere am salutatpe dl. Ministru maI ales, and scim, cA, in fruntea Guyer-a:mini A Oa un bArbat ca dl. Dim. Sturdza, care e un

www.dacoromanica.ro

740 CRON CA BIS. ORTODDXS ROMANIS

devotat fid al bisericil nOstre tai care impreuna cu colegitsill va face tot ce ft va sta prin putinta pentru prosperi-tatea, pentru inflorirea bisericil romane ortodoxe.

Acesta sesiune de tonna a Sfintului Sinod a tinut din4iva de 12 Oct. 1895 pawl in cjiva de 1 Noembre acela0an. De si prin discursul program al I. P. S. MitropolitPresedinte s'ad anuntat o multime de cestiunl forte impor-tante spre a se discuta resolva, cu tote acestea din causesscurtulul timp cat a iinut acesta sesiune n'ttd putut sit fiet6te resolvate.

Amintesc din cestiunile resolvate :1) S'a ales o comisiune compuset din P.P. S.S. Arhierei

Pimen Pite,stenu, Atanasie Craiovenu Nifon Ploeptenu,cart set se ocupe cu cestiunea retipariril Bibliet ;

2) S'a dat citire unul proiect de regulament pentru po-sitiunea activitatea preotulta in armatet s'a decis csse inainta d-lut ministru de resboiii ;

3) S'a hotetrit, ca 16te bisericile cart mat intrebuin(ezetcarp. Cu litere cirilice sn -st procure care cu litere latine

4) S'a discutat pi cestiunea predetrit invqetmintulut re-ligios in pcolile eterodoxe,in care urmizd copit de Romanf.

Tote aceste cestiunl aunt de o asa importanta pentruBiserica nostra in cat trebuie sa revenim asupra for primstudil speci ale.

II

Deschiderea nouilor corpurt legiuit6re.

In luna lui Decembrie 1895 s'a deschis prima sesiunea nouilor corpuri legiuitOre. Prin mesagiul regal de des-chidere s'a promis pentru b'serica de o cam data numaldesfiintarea taxa de 4 lei prevOuta de legea clerulul, easa se platiasca pentru preop de catre fie care familie ru-rala. Era drept al se faces acesta, caci legiferarea acesteItaxe a provenit numal dintr'o necunOscere a relatiunilor

;

8i

fi

gi

1i

www.dacoromanica.ro

CRONICA BIS. OR1ODOXEI ROMANS 741

dintre preotimea tli poporul nostru rural. Prin prevedereaunul salari1 pentru preoti in budgetul statulul, fart unbir special pentru et se va cAlega forte mult pentru rolul,pe care '1 are biserica nostrA. Spatiul pe care trebue selail)/ acesta cronica nu permite spre a da o desvoltare a-manuntita acestei cestiunl.

In discutiunea asupra r6spunsului la mesagiu aft lusteuvintul attt in camera, cat qi in senat mat multi domnIdeputati senator!. Cand a fost vorba de biserica toti amaccentuat, ca trebuiesc luate tote mesurile pentru cultiva-varea gi intarirea sentimentelor religi6se in inima poporuluinostru. Reproduc sic! cuvintarea, pe care a tinueo in Se-nat I. P. S. Mitropolit al Moldovei ci Sucevei cu acesta,ocasiune; D-le Preqedinte, D-lor Senator! ! Am cerut cu.-vintul ca sa qic cate-va vorbe in ceea ce privesce

biserica n6stra ortodox/ nationals.SA nu Ye a§teptati la o cuvintare intinsA, pentru el

nu aunt orator, am de numal f6rte putine euvinte.Am dorit ca as espun tli efi ideea mea, ea in respunsulla mesagiul Tronulul sa se mentioneze qi de biserica,

DacA noi, representantii clerulul, al bisericil, ne aflAm aidpe aceste bAncl intre D-v6stra, acesta este en

o lege a taril, ca tot d'a una biserica a fost ala-turl cu Guvernul gi Guvernul cu biserica. Tot d'a unaand se sfAtuiau fruntaqii natiunea In folosul tArii §i albisericil se adunati cu totil la Mitropolie, de aceea vecheaobltesel adunare, ca qi camera deputatilor de act, is Mi-tropolie s'a intrunit pentru respeetul personel Mitropolitu-lul de pe vremi. Tot ala §i is Tali.

Am voit sa numal ea dori sa se mentioneze in.respunsul la mesagiul Tronulul, c i biserica n6stra natio-nals ortodox& va fi restabilita pe adeveratele el base ca-nonice, ab antiquo, pe care a stat de secole. Basele ea-nonice pe care sta biserica nu s'afl schimbat dupa impre-jur&ri, aunt secole. Sunt aprope 2000 de and de cand esteorganisata ma a stat in tot timpul, ferry sa o atace cineva.

cis

vechia c-biceiti,

a§1

si

lie

gi

www.dacoromanica.ro

742 CRONICA B.S. ORTODOX0 ROMANE

Din nenorocire acum in urma sub cuvint de inbuna-tatirea sortet clerului mirean, s'ati facut Ere earl schimbarl,s'ail introdus nisce inovatiuni, call nu sunt de natura aorganisa biserica. Ba ince, s'a introdus o dare, o taxape locuitorl, pe care Romanul, in limba-ziul 1111 eel naiv

simplu a numit'o popetritu. Se menOon6za de acesta esteadeverat, in Mesagiul Tronulul, dar atat numal. 'Mt aducaminte, ca am aw;lit din copilarie, pe urma am si cititin istorie, in 6r1 earl acte, ca inainte in Cara se puneanisce contributiunl ea Oeritul, vadraritul, vacaritul etc.,arum a vent si Poparitul (Ilaritate). Acesta este darescea mai nedrepta me esplic pentru ce. Bisa-rica n6stra romana este mai bogata, de cat t6te bisericilecele-l-alte crestine. EA a fost innstrata de batranii nostride Domni si de eel earl all posedat aver!, a lost lazes-trata zit cu aver! marl; monastirile care as pastrat acesteavert all fost n6stre, citadelele religiunil ili scutulnationalitatil n6stre. In monastiri se pastraa credintelereligiunii limba si istoria, se tipariati acolo card.

Et bine, s'ati luat acde aver!. Biserica, clerul nostru,n'a fost nici o data in contra Guvernului, dar cerem casa se faca dreptate; nu cerem averile; Statul scie ce trebuesá faca cu ale, insa bisericil sa i se dea ce i se cuvine-.Din acele sute de mili6ne, pe care le a luat de la mo-nastiri, se puteati gAsi sumele cu earl sa se platescA pre -oiil fiind-ca a se pune o taxa, de 4 lei, poparitulpe sateni va sa zi2A a-I /*lei de biserica (Aplause).

Acura nu me intind mult, caci nu este timp, decat atat numal esprim clotht{a mea, ca, in respunsul la

1) Menirea Prcoticita din 15 Dec. 18973 anul VI No. 12, numesceacesta taxa anti cre§tind i anti constitutionala Poptiritn/ e cu-vint de groza pentru bieth terani Taxa acesta n'a avut alt re-sultat de cat realisarea in parte a visului celor ce a plarnadit LegeaCleruba, adica dorul de a pune in du§manie vecinica pe poporeniicu preotii, pentru ca turburand apa celui mai curat element roma-nes poporul, sa pota pescui in

odi6sa sa

mai

lini§te

Qi

Qi

gi Qi

scalegi

si

no8tri,

www.dacoromanica.ro

CRONICA B1'. OR1ODOXE ROMANE 743

discursul Tronulul s& se spuna si acesta, ca biserica na-tional& ortodox& va fi restabilita pe adev&atele el basecanonice asezate de secole. Acesta am avut de clis (Aplause).

Anul noIi Serbarca de la St. Nitropolie din BUCUrey'in

Inceperca anulul noil se serbha tot- d'auna cu o deose-bita solemnitate la Mitropoliea din Bucuresti si acesta cudrept cuvint : Cad, care este 4iva, care BA sune mai pia-cut auqului si in care omul sa p6ta medita si reflecta maiInuit asupra unel parts din viata sa, ce se numesce an sisa roge pe Cel A Tot Puternic, ca noua parte din viata,sa, ia in acesta di inceputLl, sit fie mult mai bun&de cat cea-l-alt g, si sa nu-i aduca de cat fericire Niel unadin cele-1.alte ;Tile ale anulul nu da mai multa ocasiunela acesta, de cat acesta intaia di. In ea fie-care om, fie-caregrupare de 6meni, un popor intreg multumesce lul Dum-ne4et pentru trecutul an si privesce cu credintg si spe-rant& in necunoscutul an si se r6g5, ca totul sA, eontlibuiela prosperarea, la fericirea sa. Tot ce a fost neplacut sidureros din causa slabiciuniior n6stre se ingr6pa cu vechiulan ; tot ce e plaeut si vesel, tot ce ne da viata is1 ianascere cu noul an: i acdtita pentru tota suflarea ome-nese& : pentru cel puternic pentru eel slab, pentru bogatsi pentru sArac, pentru inve,tat si pentru neinv6tat. Deose-hire nu exists. Biserica n6stra, care are in grijea et totce e bun si sfint pentru v;ata credinciosilor romans se r60,lul Dumne4cti in acesta cli solemna pentru linistea si bi-nele sufletulul lor. pentru fericirea lor ; se raga ca numaipacea si linistea sa domniasc& in noul an si acesta pentruprosperarea si fericirea poporulul si a tgrit romanescl.

Cu mare pompa s'a oficiat serviciul divin in acest& di$i de catre Insusl I. P. S. Mitropolit Primat, asistat find.de mai multi P. S. Arhierei. Multa lume al6sa a luat parte

§i

pi

ce'el?

www.dacoromanica.ro

744 CRONICA BLS. ORTOEOXE ROMANS

la aced si. servieit in frunte cu M. S. Regele, prea iubitulnostru suveran si cu A. S. R. Principe le Modenitor. Dupaterminarea serviciulut Vita lumea a mers in palatul mitro-politan, unde s'all adus felicitart Suveranulut de catre Ina ltP. S. Mitropolit in numele bisericii, de atilt Primul Ali-nistru etc...

Iata cuvintarea I. P. S. Mitropolit :Sire,

Clerul Bisericil Ortodoxe Romano, in dragostea sa catreSuveranul tarit, cu prilegiul noulut an, pe care cu aju-torul lui Dumneleu l'am ajuns, nu ineeteza, a inAlta cal-dur6se rugaciunt catre eel A Tot Puternic pentru Banatateasi fericirea V6stra, a intregif V6stre dinastii, cum si pentrupropasirea scumpet nostre Romanic.

Urarile de bine, ce se indrept6z1 asta-ll catre MajestateaV6stra din tote unghiurile tariff sa le primesca Dumnecieilca pe un miros de buna, mirezma $i El, ca un indurat saltreverse mila sa asupra poporului roman.

Sire,

Rugaciunile pe cart Biserica neincetat le aduce pentru.Voi, pentru Augusta V6stra familie, pentru 63tea $i na-tiunea romans, sa fie auclite la Scaunul eel Ducaneleesc,ca de acolo, de uncle vine darn! si adev6rul, poporul romansa dobandiasca harul mantuiril, folositor noua, si urmasilornoqtrY.

De gi tainele Dumnecieesci Bunt nepatrunse de not, cutote acestea credem nestramutat, ca starea de infiorire incare ne aflam, sub intelepta gi gloriosa \rostra, Downie,va cresce din ce in ce mai mult in viitor, data vom re-mane cu tarie in calea virtutit, a Oa $i a dragosteicregtine.

Cu cAldura a7a dar, $i cu inimile curate ne rugam inacesta Ili de !noire a anulul, ea BA traitt Majestate, multiani, impreuna cu Augusta V6stra Sotie, Domna $i ReginaElisabeta!

www.dacoromanica.ro

CRONJCA BI°. ORTOD XE ROMANE 745

Sa traiasca, A. A. L. L. R. R. Principil mo§tenitori al"Tronulul Ferdinand §i sotia Sa Principesa Maria!

Sa traiasca tinerile for odrasle, Carol §i ElisabetaSa tritiasca sa infloresca scumpd n6stra tara!Acestor felicItari color aduse de D-1 prim Ministru

etc., M. S. Regele respunde ast-fel : Supt adanc miscatde euventarile asa de bine eimcite earl gasesc un re-sunet recunoscetor in inima Mea.

Dragostea credinta ce Tara 'Mi arata, la ort ce o-casie le priveso ca eel mal frumos dar indatorezde a gandi neincetat la fericirea iubitului Meth popor, careeste nedespartit de fericirea Mea.

Tot d'a una rog pe Dumnec,leil sa pazesca Romania deprimejdil §i de necazurl sa respandiasca asupra nostratote bine-facerile.

Acosta dorinta ferbinte hrinesc cu deosebire la ince-putul until noti an, care so deschide invalit si necunoscut pentru nol, insa cu speranta de pace si prosperitate.

Multumindu-Ve din tot sufletul de caldur6sele v6strefelicitarY, Ve urcz si din partea Reginel si a Families Meleand mulp feri ci /1" .

Aceste cuvinte ale M Sale au Lost primite Cu insu-flecire de catre multimea alesa ce se afla de fats. Totsdoriatt, ca anul noa ce se deschide Inva,lit ;i necunoscutsä fie in adev6r un an de pace ci prosperitate pentruscumpa nOstra Ora. DupD. ce M. Sa Regele s'a retras fnuralele tutulor I. P. S. Mitropolit a primit felicitarite Cie-

si ale diferitelor institutiuni teologics, cum si alealtor instituciunT filantropice de sub directa conducere $isupraveghere a I. P. S. Sale. Cu o deosebita emociunerespunde Inaltul Prelat tutulor asigura, ca intrep savieta, tote 4ilele ce'l va da Dumneclet nu le va intrebu-inta de cat In mund, ili privighere pentru biserica aranostril.

Ne rugam lei not din parte-ne cu ocasiunea deschide-rii anlul noti pentru binele fericirea supremilor noctri

tli

qi

§i

yi Me

rulul,

ci

ei

Bi

si

@i

Bi

www.dacoromanica.ro

746 CRONICA BIS. ORTODOX/II ROMAN

eonduatori ; pentru pacea si prosperarea bisericil tai a tArilacestia ; pentru binele si fericirea cititorilor revistel n6stre.

IV

Noul Director al Cultelor.

D 1 Dragomir Dametrescu, doctor in Teologie de la U-niversitatea din Atena, doctor in Filosofie de la Uni-versitatea din Li psca fli profesor la Faeultatea de Teolo-gie a fost numit pe ()ilia de 1 Decembrie 1895 ca directoral cultelor. FelicitAm pe D-1 Demetrescu :pentru ocupareaacestui post, de o deosebita importantit pentru biserican6strA.

V.

Preotil ,si Inverettorit vor putea cumpdra pdmint inloturt mkt.

Prin noul proiect de lege asupra vin4drii bunurilor sta-tulul in loturl midi pe care 'I va depune D-I Ministrual Domeniilor in desbaterile corpurilor legiuit6re se vaprevedea ski modificarea, cá §i preocil §i invetatorii vorputea sa, eumpere pkmant in loturl midi. Se scie, cá prinlegea actuala preotit ski in Wtoril n'aq acest drept.

VI.

Botezarea Principelui Boris.

Principele Ferdinand al Bulgariel impreuna cu sotieasa sunt catolici ski Inca cu traditiunt in sinul bisericil ca-tolice. Primul copil ce au dobandit pe pamantul Bulga-riel a fost botezat de asemenea catol!c, dandu-i-se numalnumele bulgAresc de Boris. Bulgaril sunt ins, ortodockii,de siiin neinteleger1 cu marele soaun patriarchal din Con-stantinopole. De aceea singura dorintl a Bulgarilor a fostsi este:ea fiul principelul lor, viitorul mostenitor al tronulut

www.dacoromanica.ro

CROMCA BIS. ORTODOX& ROMANIA 747

sa fie botezat ortodox. Prin realisarea acestel dorinte, Bulga-rit v6d pe de o parte un mijloc puternic de a impAca peRusiea, iar pe de alta o garantie de a li se respecta ore-dinta si obiceiurile religiose in viitor. Et ad trimis chiarin anul trecut o delegatiune de notabill In frunte cu Mi-tropolitul de Sofiea la Petresburg spre a mijloci o inte-legere intro Rusiea $i Bulgaria $i atunci s'a vorbit mullde botezarea princepelut Boris, ca de o conditio sinequa non.

In timpul din urma ac6sta cestiune devenise in mijlo-cul Bulgarilor atat de popularA, in cat numal exista niceun mijloc de a putea fi impedicata, ca sa nu fie adusala Indeplinire. Principele Ferdinand a trebuit st cedezedorintit poporului bulgarese, de si p6te cu multa dureresufletescA din partea sa si a families sale. In scopul de adobandi si invoirea sefulul bisericil catolice, PrincipeleFerdinand face o calAtorie la Roma, undo a fost primitin audienta de Papa. Informatiunile particulare ale dife-ritelor ziare streine tote sunt de acord, ea Principele a fostforte rece primit si cA, Papa n'a voit cu nici un chip saconsimtA la cererea ce i sl. facea. Orl ce s'ar fi intamplatinsA, Principele Ferdinand a resolvat acestA cestiune inmod multumitor pentru poporul bulgAresc, cacl iatA ceinformatium se trimit din Sofia : Sabrania (camera depu-tatilor) s'a intrunit in 4iva de 23 Ianuarie ora 10 de di-minetA in mijlocul unel afluente enorme. Totl d-Tutatilsunt de fatA, afara de D-1 Karawelow si Radoslaw. Laintra..e, Cabinetul este primit cu aplause. D-1 Stoilov (primministru) citesce mesagiul princiar in mijlocul celet matadancl taceri. La sfarsitul citirit, isbucnesc niste urale fre-netice, care in mai multe minute. D-1 Bobtcheff, sefulpartidulul unionist releveza inteun mic discurs insemnA-tatea acestul moment istoric si ridicA principelul un ura,care este repetat cu entusiasm. Propune apol sA, se amanesedintele panA Vinerl, $i sa mergA, si sit multumesci Prin.cipelut. Tata populatiunea este fate° bucurie de nedes-

www.dacoromanica.ro

748 CRONICA BIS. ORTODOX& ROMANS

cris. Reproduc aid si textul mesagiulul princiar catrenatiunea bulgar4scA :

Declar poporulul meti iubit, c5, spre executarea promi-siunel date representantilor natiund din inAltimea tronu-lul mi-am dat silintele posibile, am luptat din toteputerile mele, pentru a aplana dificultAtile, earl se ridi-call in contra dorintel arcjende a natiunil intregi, in ceeace primesce trecerea moscenitorulul tronulul in sinul bi-sericil nationale.

Dupl ce ml-am indeplinit datoria in mod respectoscatre top aceia de care depindea aplanare a dificultatilorsi dup6 ce am v6;lut dispdrend sperantele mele, negasindacolo, unde o aoteptam intel6pta pricepere a cerintet Bul-garia, credincios jurAmintulul facut poporulul matt multiubit, am hotdrit din propria mea initiative se tree pestetote obstacolele oi sd of er pe altarul patriet eel mat mare,si cel mat greu din sacrificii.

Anunt decl, ce la 2 Februarie se va face botezul Prin-cipelui Boris, dupe riturile bisericif nationale ortodoxe.

Bine cuvinteze Regile Regilor acesta, hotarire si s5, pro-tejeze pentru tot-d'auna patriea n6strA si casa nostrA.

Reese din acest mesagiu si anume din locurile subli-niete, c5. Principele Ferdinand n'a dobiandit consirutimin-tul Papel la conversiunea fiiuluI sett si ca el a facut a-cesta de la sine pentru satisfacerea dorintel Bulgarilor sipentru interesele easel sale. Ziarul Noua Presa Liberd dinViena primesce scirea din Sofiea, ca Principesa MariaLuisa (sotia Principelul Ferdinand) nevoind sa asiste laceremonies conversiunil lul Boris va pleca in curand in strei-natate pentru un timp nedeterminat. Va fi insotitil de Prin-cipele Cyril de alte pers6ne. Dad, acesta scire s'ar ade-veri, atunci results cA Principesa Bulgaria catolicA devotata,e mult mfihnitA in sufletul el pentru acest sacrificiii facutde barbatui sett.

Presa ruseasca e multuunitA cu conversiunea Principe-lul Boris si vede in acesta un semn de indreptare in re-

met,

si

www.dacoromanica.ro

CRONICA BIS. OKTODOXPI ROMANI!) 'T49

latiunile dintre Bulgariea r;si Rusiea. Se dice, ca 'J'arul arfi prima chiar sA, asiste prin delegatie ca naq la botezarealui Boris.

Scirea acesta s'a adeverit, cAci iata telegrama ce a primaPrincipe le Ferdinand din partea Tarului : Felicit in modsinter pe Altqa 176strA pentru patriotica sa hotArire cemi -a anunat prin scris6rea sa de la 2 lanuarie. GeneralulMajor din suita mea, Golenicev Kutusov V6 va aduce reF4-punsul meu li va fi insfircinat sA asiste in numele mai lasolemnitatea treeeril fiulul vostru mult iubit in sinul bise-rich nationale bulgare".

Presa bulgar6sca, farA esceptiune de partid, publics ar-ticole entusiasmate prin care laud& pe Principele Ferdi-nand pentru abnegaOunea sa de a se supune in totul vo-intil poporulul bulgArese, chiar atunci &and e vorba dea face sacrificii sfinte.

Din parte-ne ne bucurAm de acest eveniment religiosortodox intamplat la vecinii noqtri, tocmai acum, andPapa doria din contra ca ortodoc§ii sA tr4cA la catolicism,iar nu catolich la ortodoxism.

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEAMA.

Introducere in Galli le Testamentului V. si N.de Dr. MEd Olariu, Caransebes, 1891; Scrierile Parin-(ilor Apostolesci, traduse de Dr. Iuliu Olariu, Caran-sebes ,1892; Evangeline dupe Matei li, Marcu siLuca, comentate de Dr. Iuliii Olariu, Caransebes, 1894.

Dl. 1'3141 Olariu, doctor in teologie de la facultatea dinCernauti, absolvent al facultatii de teologie din Lipsca siprofesor de teologie la Seminarul din Caransebes a datla lumina rind pe rind de la inceputul activitatii sale pro-fesorale operile de mai sus. Acesta e o note bung pentrunascenda nOstra literatura bisericesca si speram, ca deaict inainte avem sa inregistram cat mai multe opere teo-logice pe fie-care an. Ne indreptalesce a crede lucrul a-cesta, numerul titratilor teologi ce ies pe fie-care an dela cele doua facultati teologice romane. Marturisesc, cami se umple sufletul de bucurie, tend citesc, sail veilanuntandu-se aparitiunea unei lucrari teologice in roma-nesce, caci acesta ne probeza pe de o parte munca peterenul teologic, iar pe de alta desvoltarea gustului decitire a unor asemenea scrieri.

Prima scriere a d-lui Olariu e o scriere didactics siuna din cele mai bune din literatura /Distil didactico-religiOsa. In ea autorul se ocupa cu coprinsul, origineasi autenticitatea diferitelor scrieri, cart formeza Cano-

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEAMA.

mil V. si N. Testament. Si acesta e de cea mat ireimportanth, flind-ch (isvorul invethturilor crestineScripture si cel ce se provOch la ea ca autoritate trebuie safie pe deplin convins de coprinsul el dumnecleesc, carein forma de acum isi are istoria sa). Prin urmare, acesta-scriere 'Ate fi nu numal spre folosul tinerilor, cart seocupa cu cuvintul dumnecleesc, ci si pentru orl si careservitor al altarului.

A doua lucrare a d-lui Olariu e traducerea scrierilorparincilor a,postoll. Prin phrinti apostolici se intelegduph cum se scie scolaril apostolilor si anume Clemente,episcop de Roma, Barnaba, Ignatiu, episcop de An-tiochiea, Policarp, episcop de Smirna, epistola enciclicaa comunitatii din Smirna intitulath: De martyrio Po-lycarpi, Autorul necunoscut al epistolel chtre Diognet,Papiea, episcop de Ierapole st Henna, autorul Pasto-rulul. Pe Fang scrierile celor doui autori necunoscuti siamintiti aci, scrierile phrinti sunt urmhtOrele:Douh epistole a le Jul Clemente catre Corinteni, o epis-told. catolica a lui Barnaba, Fragmentele lul Papiea dinscrierea sa intitulata 2E11717E.L; Aoyiwv .4,.,pcxxCov in cinci

cele 7 epistole a le lul Ignatiu si adresate dareEfeseni, Magnesieni, Tralieni, Romani, Filadelfeni, Smir-nenl si chtre Policarp, o epistolh a Jul Policarp chtre Fi-lipeni si Pastorul lul Herma. Lipsesce din acesta lucrarea d -lul Olariu traducerea scrieril intitulath At3xx.r) xupEw..)

Sc .r 8d2E4% anoTrolcov Tot; govEatv (invetatura celor 12Apostoli) si descoperita de dare renumitul mitropolit grecTeofil Bryennios si data la lumina in 1883 in Con-tantinopole. Cu tote ca acesta scriere e tradush in roma.-nesce si publicata de un profesor de la Facultatea teo-logich din Cernauti, ar fi trebuit insh sa nu lipsiasca dinacesta lucrare, asa ca, am fi avut la un traducerea tutulorscrierilor autentice si asa clise a le parintilor apostolici.

Traducerea acestor scrieri era de dorit, find c. ele se

celor-Lalti

cart!,

www.dacoromanica.ro

752 DARE DE SEAMA

asemana fOrte mult cu scrierile N. T. atat dupa continut,cat si dupa forma, ba chiar dupa studil speciale facute-asupra for ele contin formele fundamentale ale tutulordisciplinilor teologice de mai t'arditi. De aceea ele potservi ca isvOre pretiOse pentru diferite monografiT in calls'ar arata teologiea parintilor apostolici. Pe langa acestadupa cum ne spune si traducetorul nu pOte fi indiferentpentru preot si teolog de a cunOsce sail nu aceea ce bar-bat! invetati si cu multa esperienta au depus in scrierilefor cu privire la credinta, cult, pdstorirea credinciosilor,discipline etc.... Intransele fie-care carturar afla legaturabisericil de acum, cu cea intemeiata de Christos, iar pas-torul sufletesc in special miflOcele polemice, apologetice,,forte necesare la apararea adeverurilor crestine.

0 lipsa are insa acesta traducere si anume, ca nu einsotita de un studiti introductiv, in care traducetorul säfi descris viata fie-carui parinte apostolic, cum si coprinsulfie -caret scrierI in parte. Cititorul s'ar fi putut atunci ori-enta mai cu inlesnire in studiul asupra for si n'ar fi maiavut nevoie sa le studieze, luandu-si in ajutor un tratatde Patrologie.

A treea lucrare a d-lui Olariu si 'Ate cea mai impor-tanta e Comentarea evangeliilor dupa Mateia, Marcu siLuca, adica exegesa celor trel sinoptici, intr'un volumde 644 pag. Autorul ne promite, ea in alte trel volumene va da un manual exegetic complect si al celor-l-altescrierI a le N. T.

Am spus, ca, acesta lucrare intreprinsa de dl. Olariue pOte cea mai importanta, fiind-ca o alta asemenea el nuesista in limba romanesca si eh ea pune pe teologi si pepreoti in positiune de a'si da socotela de partite mai greiide inteles ale Sf. Scripturi a Noulul Testament. Studiulacesta nu coprinde ce e drept tote ipotezele asupra dife-ritelor locuri mai grele, cad acesta ar fi cerut o desvoltareprea mare si de aceea impartasesc cu totul opiniunea au-

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEAMA. 753

torulul si anume, ca cu imprejurarile actuale alebisericil nostre este aprope Indestula tor, dci sco-pul pe care trebuie s5.-1 urtnariasca un autor, ca.nd con-cepe o lucrare, e, ca acea lucrare sa pota fi folosita decetitor.

Tot ce lasa de dorit aceste lucrari a le d-lui Olariite limba for prea, greoae. Cu bite acestea si in acestaprivinth putem fi multumiti, data le comparam cu lu-crarile de acum 20 sail 30 de ant ale fratilor nostri depeste Carpati si mai ales, data le comparam cu lucrarilefratilor nostri teologi din Bucovina. Speram, ca teologilnostri de pretutindenea tinend seama, ca biserica nOstra afost acel institut de cultura., care a pastrat unitatea limbilromanesci vor duta in viitor s6.-s1 esprime ideile intr'ungraiti literar far. provincialisme si care s'a fie priceput detbt Romanimea.

Biserica Ortodoxi

G....

G.Romitnit

www.dacoromanica.ro

Jubilee de 40 ani al archipestoriel Mitropolitului Serbiei

D. I). MIHAIL.

La finele anulul expirat 1895, a aparut in Belgrad (Ser-bia) o carte in 8° continend 319 pagine, datorita archi-mandritului Chiril, superiorul mitoculuT Serbiei din Moscua,tratand despre jubileul de 40 alai de archierie a actualuluTMitropolit al Serbiei, D. D. Mihail, magistru in Teologie alAcademiei din Chiev (Rusia).

In fruntea carp e portretul veneratulul ierarch, avendcalimafca alba, iar pe potcapic o mica cruciulita de bri-liante. Pieptul ornat cudiferite decoratiuni serbesti si streine.

In loc de precuventare, este istoricul serbaril jubileululde 25 de ani al archipastoriei Mitropolitulul Mihail, ce aavut loc la 14 Octombrie 1879. Apol se descrie stareabisericel din 1881.

De la 1881 actualul Mitropolit Mihail a stat cat-va timpintr'o monastire din Serbia, de unde, in urmil, a fust silitsa piece la Constantinopol, unde a fost primit cu toteonorurile si gazduit mai mutt timp la Patriarchul Whimal III cu care era in intimitate. Dar si aids n'a fost lasatin pace, ci silit sa piece la Ierusalim.

Aflandu-se in Ierusalim de venirea Mitropolitulul, Pa-triarchul d'acolo si superiorul Monastirei ruse a trimis odeputatiune spre a'l intimpina. Deputatiunea a esit intruintimpinarea Mitropolitulul Mihail tocmal la Emaus.

In Ierusalim Mitropolitul Mihail a slat vr'o doue lunT,visitand locurile sfinte, pretutindene find primit cu ono-ruri si veneraliune. Din Ierusalim s'a reintors din nofl laConstantinopol, de unde a mers la sf. Munte Athos, undeiarasi a stat vr'o 2 tuns. Pretutindene a fost invitat a

www.dacoromanica.ro

JUBILE11 MITROPOLITULUI SERBIEI D. MIHAIL 755

liturgisi si a hirotoni diaconi si preoti din monahiI vred-nici de aceste distinctiuni.

Aceste voiajurl petrecut in 1883-84, in care timpveneratul prelat a descris locurile sfinte si Muntele Athos,ambele descriers s'a publicat in 1886 in Serbia.

Reintorcendu-se din sf. Munte, Mitropolitul Mihail a voitsa se stabileasca in Constantinopol; dar sosind aid, i seface cunoscut ca nu are voie a se stabili in Constanti-nopol. A plecat la Varna in Bulgaria, dar nici aid n'a.avut parte sa se linistesca, cact i s'a spus sa piece! Ba-tranul mitropolit, otelit la lupta, pleca la Rusciuc. N'aapucat sa intre in Rusciuc, si i se comunica cum ca gu-vernul Serbiel a cerut princepelul Bulgariel Batemberg,ca sa nu permita Mitropolitului Mihail sederea in Rusciuc.Mitropolitul Mihail a opus guvernulul Bulgar, ca el nu se-ocupa cu politica nici cu agitatiunT, ci vrea sa aiba li-niste. Cu tote acestea ingrijat ca nu cum va intr'o bunsdimineta sa nu fie expulsat cu putere, a hotarit sa cauteun alt loc de liniste, dar obosit de calatorfile ce a facut,si suparat de necazurile ce pretutindeiiPa intimpina, Mi-tropolitul Mihail se inbolnavi, asa ca a fost nevoit saremaie in Rusciuc peste iarna. Ingrijat insa pentru viitor,a hotarat, ca la prima-vara sa piece in Austro-Ungariala vr'o statiune balneara, ca sasI caute de sanetate; incare timp a fost si in Romania, visitand pre MitropolitulPrimat.

In anul urmator, 1884, Universitatea din Chiev a ser-batorit jubileul seil de 50 de ant, la care a fost invitati Mitropolitul Mihail. Batranul, dar neobositul ierarch a

primit invitatiunea si parasind Rusciucul, a plecat spre-Chiev, unde a lost primit si gazduit cu Mote onorurile inLavra Pecersca.

Aid desi isi gasise odihna, dar nu pe multa vreme,cad fu chemat la Moscua, unde superiorul mitoculul ser-besc, igumenul Theofil, luand banit bisericesci, a parasitmitocul in voia sorter. Mitropolitul Mihail a stiut ins& s&salveze situatiunea, multumita energiel si cunoscintelorsale din societatea inalta a Moscuel. Dupa acest incident,batranul mitropolit s'a asezat in Chiev, de unde, in 1889fn urma abdicaril regelui Milan, a lost rechemat sa's1 reiatronul Archiepiscopal.

s'aU

www.dacoromanica.ro

756 JOBILEt MITROPOLITULDI SERBIEI D. MIHAIL

Jubileul de 40 ani a serbatorit Mitropolitul Mihail incliva de 14 Octombrie 1894, cand a implinit 40 ani dela hirotonia sa in archierea.

Serbarea a avut un caracter eminamente national, cacinu numal clerul, dar intreg poporul serbesc a luat parteactiva la acesta serbare atat de impunabire, cum s'apetrecut.

De la 13 Octomvrie orasul Belgrad era in piciOre. Dupaprogramul serbariI, sera s'a facut privighere, la care aluat parte pe Mpg clerul capitalei si notabilitatile Bel-gradului.

In timpul vehodulul la DOrnne strigat-am, proto-iereul de pe amvon a pronuntat o cuvintare ocasionala,relevand serviciile aduse bisericei si nalluneI de Mitropo-litul Mihail. Dupa terminarea acestel cuvintare, Mitropolitul,cu ochil plini de lacrimi, a citit dumina ling .

A doua di 14 Octombrie la 81, diminta a sosit dinstreinatate si linerul Rege Alexandru I. Dupa onorurilecuvenite, M. S. a plecat la Palat, ear I. P. S. Mitropolitla biserica, unde inconjurat de clerul Mitropolitan, a servitsf. liturghie. Ex regele Milan a asistat de la inceputul sf.liturghil; ear cand protodiaconul in mijlocul uselor impa-ratesti a c,iis : t Cu Idea Jul Dumnedeti cu credintasi cu dragoste se, Ve apropiarb, in acel moment a.intrat in biserica Regele Alexandru I, ear corul a cantat:<<Bine este cuvintat eel ce vine intru numeleDomnului,>.

Dupa terminarea sf. liturghil protosinghelul Victor apronuntat o cuvintare la adresa Mitropolitului luand catema cuvintele : «Povesti-voiu numele teu Iratilormei ; in mijlocul bisericei te vole centa,. Tema e-desvoltata pentru jubilar cu mult talent, si a fost ascul-lath. cu multa atentiune de eel presentl, intre care eratisi M. S. Regele si ex-regele.

Dupa terminarea discursului, I. P. S. Mitropolit a res-puns cu o cuvintare scurta dar plina de intelepciune sitact asupra temei : «Pace voue>. Dupa terminarea cu-vintaril Mitropolitului, corul a cantat: .Pre tine Durn-nedeule te laudam. Apol M. M. L. L. a felicitat pemarele ierarh al bisericei Serbe. De la biserica M. M. L. La mers la palatul Mitropolitan, unde asteptati. De labiserica OM la palatul sea, batranul mitropolit a fost

'i

'i

www.dacoromanica.ro

JULILEUL MITROPOLITULUI SERBIEI D. MIHAIL 757

condus in urale. In apartamentele sale ierarchul a fostintimninat de M. S. Regele Alexandru I, carele, felicirandu'l,'i a conferit marele cordon Vulturul alb in briliante, pen-tru serviciile aduse bisericel si patriei.

M. M. L. L. a stat cu Mitropolitul Mihail peste 20 deminute, apol s'ail retras.

Dupa. plecarea M. M. L. L. a urmat felicitarile si dis-cursurile ministrilor, in numele carora a vorbit Dl. AndraTorchevici, ministrul Instructiunel, apoi consiliul de stat ;presedintele camerii; primaria ; partidele politice; rectorulFacultatil theologice; presa; scOlele; diferitele asociatiunisi corporatiuni; clerul; corpul diplomatic si nesfftrsitul nu-m.& de notabill si cetateni. TOta diva de 14 Octomvrie1894 a lost consacrata de Mitropolitul Mihail satisfactiunelpublicului; el a primit fail intrerupere, ascultand discur-suri, imne, muzici; iar sera s'a facut o deinonstratie fOrtesemnificativil. Tineretul a facut primblarl prin oral cutorte cantand imne religiOse, iar publicul, sail mai bineorasul intreg striga MM.. intrerupere: Jivio Mitropolit Mi-hailo ! (Traiasc5. Mitropolitul Mihail).

Demonstrantil ail venit si la palatul Mitropolitan unclepe larva discursuri ail cantat mai multe imne. Mitropo-litul, de si numaT putea de obosealA, totusi a respunsdemonstrantilor printr'o cuvintare plind de invetaturi cres-tinesti si de simtiminte patriotice, incheiand acesta cuvin-tare cu raga cats Dumnedet1 sa protega Serbia subintelepta conducere a Regelul Alexandru I!

Strigate nestArsite de Trhiasca Regele; traiascA. Mitro-politul a resunat malt, dupa care demonstrantii a maipercurs mai multe stradi principale cantand imne religiOse.

Ast-fel s'a urmat si incheiat jubileul de 40 de ani alArchiepastoriei Mitropolitului Serbiei D. D. Mihail.

Reproducend fOrte pe scurt descrierea serbarii jubileulul,cred ca e de interes a mentiona si un act facut cu a-cesta ocasie de episcopatul Serbiei.

Inainte d'a vorbi Tusk de acest act, trebue sa spun, cacartea din care am extras aceste informatiuni, formezIun volum de 319 paginl, plin de adrese si felicitari dintote orasele si satele Serbiei, a Montenegrului si a Bul-gariel. Apoi felicitari telegrafice din Rusia, Austro-Ungaria,Franta, Germania, Anglia si chiar America.

www.dacoromanica.ro

758 JUBILEUL MITROPOLITULUI SERBIEI D. MIHAIL

lata si actul de care am mentionat mai sus:Episcopatul Serbiei apreciind meritele si serviciile aduse

hisericei si patriei de catra Mitropolitul Mihail, in sedintasoborului archiereilor nationall, in unanimitate au hotaratsa ofere distinctiunea I. P. S. Sale Archiepiscopului siMitropolitului Serbiei D. D. Mihail epa,nocalimalca alba,inpodobita cu o truce -de briliante. Pentru acesta distinc-tiune au incheiat si un act sub No. 12 din 14 Octombrie1895 dat in Beigrad. Actul incepe cu textul: 4Cu putereaeredintei al adunat cele inalte, si cu ostenela le-al obtinut».

Acest act e semnat de trel Episcopl: Sava, Episcopde Jici ; Melentie, episcop de Timoc si Inochentie, e-piscop de Nis.

Urmeza apoi datele decoratiunilor cu care a fost dis-tins Mitropolitul Mihail de la 1856-1894 de suveraniiSerbia Rusiei si Muntenegrului, in totul 13 decoratiuni.

Tot in acest timp e proclamat ca membru in diferiteacademii teologice, sciintifice, diferite societati din tar sistreinatate, in total e membru a 28 de institutiuni.

Mitropolitul Mihail e fundatorul fondului pentru vkluvesi orfanii clerici; instituind si o scOla pentru orfani clericidandu'l ca fond 20,000 lei.

De la 1856 si pana Mitropolitul Mihail a datla lumina 49 de diferite scrieri eminamente teologice sirituale.

°

G. MUSICESCU.

asta-cli,

--,, :;=0.-..x...-...--

www.dacoromanica.ro

BISERICESCI.

Revista patriarchieI ecumenice «AdeveruI bisericescpublica urm6tOrele :

Distinsul organ al Vechilor Catholici, din Berna Elvetiel:Internationale theologische Zeitschrift, a publicat inultimul sett numer enciclica patriarchala in limba german a. Iardirectorul acestei reviste, eminentul profesor Dl. E. Mi-chaud, trimitend Sanctitatel Stile Patriarchului Ecumenic,numerul in cestiune al revistel, care in fruntea articolelorstile coprindea traductiunea enciclicel, l'a insotit de ur-matOrea epistola adresata SanctitAtel Stile Patriarchului,exprimand sincera sa dorintA pentru o adeverata si reaVaunire a Bisericilor.

Distinsulul profesor s'ati exprimat multumirT din parteaMaril Biserici a lul Christos pentru sentimentele stile desinceritate si iubire de infratire a tuturor crestinilor. Tata.'in traductiune epistola in cestiune adresata. SanctitatelStile Patriarchului in limba franceza.

Pr ea Santite,

Permiteti, Prea Santite, directorulul Revistei teologiceinternationale, sa .Ve supuna numerul 13 al acestei Re-viste (de la I Ianuarie 1896), avend in fruntea articolelorstralucittil Vostru respuns catre Leon al XIII. Expresiu-nele bine-voitOre ce ati bine-voit sa consacratl la adresa

www.dacoromanica.ro

760 BISERICESCI

Vechilor Catolici, dar mai ales principiile cu adeverat or-todoxe, pe cari le-all manifestat, si cari si noue ne suntprincipiT, ne a produs o bucurie adAnca, bucurie pe care«Revista) le va propaga in numerul set" (14) de la 1Aprilie 1896.

Dorim cu ard6re o unire seri6sa si solid& a celor douebiserici ortodoxe a Rasaritului si a Apusulul; si ne rugamlul Dumnecleif sa Ve rezerve voue acesta gratie.

Rog pre Prea Santia VOstra sa primeasca supunereaprofundulul met respect in Domnul nostru Iisus Christos.

DOCTOR E. MICHAUDDirector al Revistei teologice

internationale .i profesor la Universitateadin Berna.

,,k

MEIMil

0 telegrams, din Athena ne aduce dureresa stire caMitropolitul Athenel D. D. Ghermanos a incetat subit dinviata in sera clilei de 18 Ianuarie 1896. Repausatul Gher-manos nu era de cat abia in al VI-lea an al archipasto-riei si in al 52-lea an al vietel stile. Inmormentarea a a-vut loc in cliva de 20 Ianuarie, cu t6ta pompa cuvenitainaltel stile demnitAti Ierarhice ce a ocupat.

-.)----10-

www.dacoromanica.ro

D 0 NA T IUN ICbirlarohla eparohiel Bunke! de jos, prim:nd din partea D5mneT

Cleopatra Chiril Georgeson, din nrbea GslatT, objectele sot notatece a bine voit a le oferi pentrn biserica en serbarea Sf. IerarohNicolas, cathedrala acestel Episcopil si. annme : un rind aooperemintepentrn Santele Taine de plus albastrn, aviind onsate pa ale erne'si florl de fir §i matase, Imprejarate on chum' de fir si matase pen-trn disc la soOterea Santel Cruel o imbradminte la prosohinitar,ou poll de asupra, ambele de plus rola, avhd casute pe el@ for!de matase ; o poll la unroll de mItase, (Junta ou florl de fir ve-ritabil; o mica poll la piedestalul de la icona Melee' Domnnlul sio buoata de covor de asternnt Inaintea acestel Sante labile; Pe de°parts a trecut numele generosel donatore, Impreuna an objecteledonate in condica °Morena (Synodicul) biserioel; iar pe de altaso grabesce al educe. prin publicitate multumirile sale.

Domnul Lascar Trava a daruit biserioel parohiale on hramnl SantulY. Gheorghie din Parohia °Mesa Jadqul Tatovi un orologiu mil;lam D-nil Spirn Rain si 1. Ciorga all diruit aceiisI biseriol, celdintait nna Liturghie si cal al doilea una Psaltira editia SautalniSinod.

Epitropia parohtel, le fxprima, did )rose multamirl pentrn binevoitOrele ofrande flout° bIsericel.

Se aduc multnmirI publice urn at6relor persone care at bine voita impodobi biserica parohiall Sf. Nicolas din comuna Machin onurmatOrele odors: Doamna Evghenia Maciucenn sotia D-lul easierGeneral Al. Maoincenn un rind complect de vestmints biserioestlde oatifea, frames brodate cu matase si fir si trot procovete Mem.D-sOra Vladoiann Sea D-luI jadecator al 01101 Cerna de jos dona,perdele de borangic frumos brodate on matise fir si fluturl. DomniStan Patran si Ion Sandulesca sate o masa de pilina tot aceleias1biserict

Loonitori Petro Stroe, Ion I. N. Ceoba, Cost. N. Ceoba, Potre D.Ceoba, Constandina D Ceobl, Ion Bobaicenn, Parva Ceoba, MariaPArvu Coda, Barbu P. Ceubl, Iordache GI L. Ceob5, Maria Gh.L. Ceoba, Petre C. Serafim, lon C. Serafim, Const. N. Vito), Gh.Mod, Nioolae Gh. L. Cuba, Gh. Z darn, Petre. I. V. Georgesou,Gh. Iambic', Ion N. Ceoba, Mihal Magds.lin, Nicola° Paraschiv,_Petra I. Parasohiv, Ion G. prann, Ion Marineson, Gh. pram,

;

www.dacoromanica.ro

762 DONATICINI

Petra U. Bogobia, Maria P. U. Bogobia, Zanfira P. I. Pa-aschivn,D-tru B. Dina., Maria D tru B. Dina, Parvu I. Bolbotina, Dann& M.Georgescu, Gh. Noteda, Gh. N. Vitel, Gheorghe Marin, ChiasnaGh. Zidarlu Nicolae Paraschivn toti at contribuit on swim deleI 50, ban! 80 pentru oumpararea de cart! la Biserica Parable!Bahna din Comnna Teroionva pentrn care Epitropia le achesolldurese multumirT.

trmat6rele pers6ne at contribuit la repararea acoperisnln! Bise-rioeI on hramul Sf. Nicolae d n oom. Barrio Mare: Mihail Gh. Ba-rilenn 40 1. Ion S. Poroinenn 5 1. Gh. 130.1161m 5 1. Pr. I. Buri-lona 3 1. 16n Maritoni 1 1. Stoian Gh. Bobooea 1 1. Tache G. Ca-prara 2 1. Gh, Barbnlescn 1 1. D tra I. Chiroiu. 1 1. Ion P. Cia-pagea 2 1. Gh. Cerbalescu 1 1. Ana Ifdeson 2 1. Mika! P. Gaman1 1. Miha! P. nisi 2 1. I6n al Mariel Panesti 1 1. Nicolae N. Pa-mela 1 1. I6n Floresoa 2 1. Milt D. Meson 1 1. Stefan Popesou1 1. Stelian Calarasann Z 1, Stefan al Plariel Paneson 1 1. AnicaG. I. Panescu 1 1. Mioolae Carjoesou 2 1. Maria Gh. Protopopeson2 1. Traian Barilenn 1 1. Pentra care 11 se adao multamirI publics.

ITrmatorele persOne au contribuit la reparatia Bisericel din al-tnnul C000ni plasa Obileso! Jud. Ilfov, on sumele notate In dreptnlfie drum Parochul $i Sub-Prot. Th. Leontesoa 100 lel. Stan Cro-fton 50 1. Constantin Stancia 80 1. Alexandra Ioneson 40 1. C.Arghiniadis 40 1. Stan Mesterelu, Ivan V. Cartan, Gh. V. Cartanii Dragoiu Teodor cite 46 1. Radu Badea, Tudor Lazar $i. VasileGranr cite 40 1. Vasile Theodorescu 25 1. Marina Vadnva 30 1.Evdochia Vaduva 40 1. Nicolae Ion 30 1. Dobra Vaduva 25 1, IonBadila Musceln 25 1. Plan Matache 45 1. Nicolae Sorban 16 1.Sava r On 18 1. Ivan Nast se 16 1. Gh. Dragoiu 18 1. Marin Ni-oula 16 1. Petraohe Tudor 20 1. Ivan Dan 16 J. Constantin Cinpitn16 1, Gh. T. Cotea 10 1. Tache Neagu 8 1. Alexe Cinpitu 16 1.Tudorache Marin 8 1. Matache Ioniti. 5 1. Radii Marin 16 1. Gh.Ioan 20 1. Stan Vasile 6 1. Andrei ionita 18 1. Ruse Ion* 18 1.Ion* Banta, 20 1, Ion Gheorghe 18 1. Ion Stoian 16 1. TudorStoian 10 1. Ner.gn Dumitra 16 1 Hristea Nicolae 10 1. NastaseSorban 16 1. Stan Tudor 17 1 Marin Gh. Florea Sava, Ene Blnica,Faun Nicolae, Sian Stoian, Vasile Gh. Dobre Banioa cite 16 1,Dumitrn St. Dan 13 1. Gh. Ilia 16 1. Chita Gh. 10 1. Alexe Ion20 1. Tudor Vasil() 18 1. Stoioa Gh. 12 1. Nicolae Manta 19 1. Gh.Manta 20 1, Sorban Tudor 14 1. Vasi e Sorban 24 1. D-tra Din*20 1. Constantin Rada 16 1. Sorban Ene 16 1, Serban Manta 40 1.Dmitri]. Iordache 16 1. Stefan Stan 16 J. Ruse Sorban 10 1. Valet'Bailie& TO 1. Nicolae Baniol 25 1. Ilia Tudor 16 1. Stanoa20 1. Neap Stoian 16 1 Alexe D-tra 14 1. Dumitru Lazar 20 1.Dragon DOgoirr 13 1. Mihalache Voien 5 1. Constantin C. Stanoin20 1. Nig miav Ma 141. Petraohe Vasile 16 1, Ionita Mitiol 20 1.Deou Gh. 18 1. Stan Parva 4 1, Gh. Ene 16 1. Ene Voion 6 1.Mita Rada 10 1. Nastase Ene 20 1. Lute Nastase 16 1. Ioan Neagn16 1. Nita Ivan 16 1. Rada Sorban 6 1. Ivan Sorban 9 1. Voion

si

Blind

¢1

www.dacoromanica.ro

DON.ATJUNI 763

Ivan 16 1. Marin Ionitk 16 1. Sanda 'Maya 10 1. Bacur yStefan10 1. ionitk ljtQfa,n 10 1. Tudor Cinpitn 12 J. D. Radu Cotit 16 1.

Marin 20 ]. Voicu Mataobe 10 1. Dobre Enache 19 1. Marin'lacier 20 I. Alexandra Mnsat 16 1. C. Popeseu 10 1. D-trn M. nun16 1. N. N. Ruse 16 I. D tru Mitinn 2 1. Nicolae Mitinn 4 1, Da-mitru Oprea 12 1. Gb. Tramfea 16 1. Rada Stoica 141. Voicu Tu-dor 8 1. Niastase Marin 16 1. Alm Ene 16 1. Nita Lazar 12 1.Ivan Diva 10 1. Neacsu Neda 20 1. Stolen Dunn 20 1. Voice Stoica4 1. SO VAduva 4 1, Dnmitrn Rotary 12 1. Ghitk Constant n 18 1.Tudor Marin 18 1, Voion Constantin, Slav Dumitru, Alt xandra Slav,Ilie Gilman Nicolae Gilman, °Ate 16 1. Ionitk Stance 20 1. NeduLull. 16 1. Radu Neda 6 1. Sovin Ghitl, 20 1. Petre tm 12 J.Ilie Petre 16 1, Mihat Nedu 7 1. Ivan Brats 16 1. Stoian Ivan 16 1.Dnmitru Duican 5 1. Gh, Milan. 6 1. Ruse LazAr 6 1. Lazkr D-trn20 1. Mite Than 10 1. D -trn Gaman 16 1. Alexe Maid 20 1. Gri-gore Ivan 4 1. Nita Dan 16 1. Alexe Blida 16 1. Maria Neda20 1. Dina. Blnick 16 1, Damitru G Manta 40 1 Stamm Cartan16 1. Vlad Mihaifi 8 I. Gh, Nicolae 20 1. Melatk Nicolae 10 1.Ruse Tudor 16 1. Neagn Meson 40 1. Alexandra Ilieseu 40 1. IliaMeson 20 1. Dint' Nica 5 1. lonitk Zorzor 5 1. Gheorghe Dobrescu.8 1. Anghel Driva 4 1. Marin Dumitrescu. 20 1, Ivan C. Green 5 1.Stan Iaralau 3 1. Angliel Marineson 5 1. Andrei Nica 3 1. MarinStiineson 3 1. Vasile Chivsea 4 1, L. Feslaid 12 i. DrAgan Dobre3 1. Ivan Dumitresen 3 I. mal milt! 74 1. Ion Stoinesen 3 1.D-nul Al. Drumulesen a Mont in acesta Thserick (Coconi) IcOna Sf.Treimi eu candela si sfesnie in val6-e de 100 lei.

D-nnl Gh. Simeon a fault Qi donat Icona Onvlosel Paraschiva cmcandela si perdea, in valore de 80 le!. Taturor acestor poi do-nator! li se adno vii multnmiri.

Se adno vii mn.qumiri pers6nelor care all bine volt a oferi bi-sericel Buns Vestire din Galati, ban! si objects precnm nrinezl:D-nul Zaharia S. Ion care a dkrnit pentru. facerea Catapetesmela anal rind de vestrninte preotesci, 1600 lel. Dina Antita D. Ni-colati pentin facerea Catspeteswel si a nun! rind de vesminte pre-otesei 800 lel. Primaria urbel Galati pentra reparatia biser.ceicumpArare de cArt1 en litere strAhnne 800 lel. D-na Evdochia MSachiarl pentra facerea din nett a usilor ImpAratesel 300 lei. Du-mitru Constantin pentra legate Evangeliel en argint 240 le!. IrinaGbeorghin pentru facerea ic6nei Sf. Parasehiva 100 lei. Null Ore-orghe Melinte pentra a se polei on anr strana Sf. Apostol! 100 lel.D-na Theodosia Chebao pentra poleitul strand Archicresti 100 lei.0 -na Ana Iiinrgea, pentru facerea nun! rind de vesminte, 2 sfes-nice o candela. 100 lel. Dnul N:colae Later Dobroviol, pentrafacerea fiarelor de la ie6nele ImpAratesol 50 de le!. D-nnl Constan-tin Tanen pentra o soba de twirl 50 lel. Dnul Ion Gh. Coltofenupentra faoeraa geamlionlnl la an dulap 25 lei. D-nnl State Con-stabtinesen, pentra a se imbrlica on argint icona Maice! Domnulni25 lel. nul Masa Bogdan, idem, cu argint icona Mantnitorulul25 lel. Dnul Sterian Cociorva, idem, on argint icona Band Vestiri

Ionita

si

si

§i

a4l alt1

si

www.dacoromanica.ro

764 DONAT1UM

25 lel. Zaharia Hagi Theodor, idem, on argint icona Sf. Paras.hiva25 lel. D -nul Ivanoia Dimitriu, idem, ca argint icOna Sf. 16n Bo-tegtorul 25 lel. D-nul Gh. Andrian, idem, ca argint icena Sf. M.M. Gheorghe 25 lel. D na Parascheva Stoian pentra a se face ooor6n5, de argint la io6na Sf. M. M. Gheorgte 25 iel. D-nul TanaseJean pentru a se polei on aur Serafininl 25 lel. D-nul Anton Eco-nom. Qi Econ. Miohail Tigaft pentru reparatia bisericel cate 15 le!.D nul Gh. Antochi $i preotul Ion Rada idem, cl'e 5 lel ; iar d -niIPetrache Boiangiu si Dumitra Dragon i 1.m cats 10 le!. D-nil MoistN. Paou, Gh. Constantinesoa, I. Ionescu, 1. I. Dimitrie, DaciaVasilov, Nicola° Bordea, si N. Leiter Dobrea pentru legatul carti-lor bisericesol cate 10 lel ; iar Dnul Grigore Dinescu pentra cum-pararea a trel Minee nelegate a oferit 30 le!.

Se aduo multamirl publics peraonelor care aft contribait la fa.-°area unri ohivot da argint poleit on am pentra biserlea on pa-tronul St ImOratl Constantin si Elena din urbea 0Tna-Vocla dugcum nr eza : D-nul Grigore Crisan on 10 lel, Econom AthanasieFrim on 6 lel, D-nil Panaite Stanciof, Constantin Matascov si Con-stantin Cemberi on cate 5 lel. D -niI Panaite Theodorf, Fratil Pa-

Fratil Tangaride, Nicolas &ion, Paton Trepea, ConstantinDialeota Christea Chirlezi, Panaite P. Ghoorghia Qi Nicola° D. Pla-chicin on eate 2 lel ; iar D-nil Hristea Gheorghi, Hristea Minciu,Hristea Constantinidi, Dimitrie Zaharia, Corti Ceoanica, Vasil° Hris-tea, Spiru /Coda°, Dimitrie Ciacalopal, Diamandi Michail, Constan-tin Matheili si Nicola° Ilia on °ate i loll si D-niI Nicola° Zarovasi Dimitrie Christea a. Gate 50 banl.

D-nul InviStator Gh. Voita a donat bisericel on serbarea Ador-mirea Make! Domnnlal, din parochia Ostrov, plasa Harsova, judetalConstanta clod sfesnice pentra Sf. Prestol §i o oandela, t6te deargint in val6re de 190 lel. Pentru care i s'a duo multumirl pn-bike,

D-nul Petrache Gheorghia a donat bisericel parochial° cu ser-barea St. I n Botezatorul din urbea Galati, un Brasilia de lemnluorat la strug Qi imbraoat in alama la partea de sus, in val6rede 25 lel; iar D-nil Al. Nicolesou, profesor la Liceul AlexandriQi §tefan Cosmiade comeroiant, all dat fie care cate 30 lei pentraoonfectionerea a (1,116 rinduri veetminte preotesol en accesoriile forideate din §tofele bisericel pentru care li se aduo multumirl publice.

Bis:rioel on serbarea St. Profet Ilie, filiala parochial Precista dindin urbea GalatI i s'a oferit dorai rindurl de vestminte preotesolcomplecte Qi on acopereminte pentra santele vasa, de stofl de co-16re patlaginie unul din partea familial Vasil° Vioriol in valtrede 450 lel; iar altnl din partea familial Epaminonda Mavrodin, Inval6re de 350 lei pentra oire se aduo vii muitamirl piosilor do-nator!.

chill,

qi.

:

4t

www.dacoromanica.ro

DONATIUN! 765

Preotul paroh Anghel Papiza, a darnit bisericel parohiale dinparohia Cernadia plain Novae! jadetul Gorjirl, un rind vesmiuteluerate national pentra care i se adac multumirl pnblice.

Sa adue multamirl pablice preotulul Dimitrie Radn lea, parohnlparohie! .Aninisin, plain N (vac!, jadbtal Gorjit. ( are a (*Unit bise-rico! Cnviosa Pardscheva din acea parohie, un stihar, nn epitrahil

nn felon lacrate national de bumble (11 borangle.

Donna Elena Sterie Staten a dIrnit 20 ooa ltn5, din ca st, seconfectioneze vesminta nationale pentrn bisarica parolialt, din pa-rohia Gvardinita, judetul MehedintI ; pentru acestl ofrandli cum sipentrn indermul altora, se ache maltumirl pub'im

Domnil mat jos notatl at dtrait urat5,t6rele lacrurl bisericel pa-robiale din parohla Ciortestil jadetal Vaslut annme : Domnnl Gh.a Marandet o Ic5n1 imparatesol a Domnalui nostru Iisus ChristosIn valor() de 61 lel ; Elora Iordache a Marie!, nna orate de lemnmare (RIstignirea) In valor° de 30 lel; si Casandra Damitrn Rnsu2 prrdele de tat alb la idnole implrliteetl in valor° de 12 lel.Epitropia parohiei respeotive le expriml ca durbse multumirl pentrablnevoitorele ofrande Monte bisericel.

Domnnl Parasohiv Ion din comuna Zambresea jnd. Teleorman, adarnit biserieel parahialo on hramul SP. Apostoll din acea comunao avert, de natase pentru nsile impgratestl in valbre do lel 20.De asemenea preotul Enstatin Popescu §1 D-nul Gh. Popescu, allcoutribuit la enmpilrarea nue! col nvitra fn valOre de lel 38, card-nul C. Chira a dat pentrn spoit lel 3, pentra care li se exprlmlmultamir! public°.

IhmatOrele persona at contribuit la impodobirea inzestrareabisericel Si'. Pante imon din orasnl PloestI: D-na Zomfira T. Pro-topopes3u doh rindarI do odajdil de stofit. D nil I. Carianopol 3candela in valOre de 48 lel. D-na Malta M. S mionoviol o anafor-nitk de vam5. Dnul Angbelas Marine3ou, o crime de sidef. Doasemenea bisericel Sf, Gheorghe vechili tot din Ploestl, i s'a oftiritdorcnal D.ma Steftmescu tin rind de odOdil; pentru care 11 se ex-prima multumirl pnblice.

Domnnl Iorgn Damitresen, din comuna Poda-BlrbierululDambovita a oferit sums, do opt mil let pentrn restaurarea blse-rice! parohiale en hramul Cuvibea Paraschiva, din am comuna.Asemenea dna Enfrosina Seraohitopol a procurat urmIterele diode:o iconic, a Mabe! Domnulal imbraeat5, in argint o evargalie ircbl-eata asemenea in argint, un potir on accesoriile tote de argintpreenm §i ao9peremintele necesare de mttase, pentru oare li se ex-prima multnmirI pnblice.

Domnnl Alen Dobresca, a oferit biserice! parohiale oa hramul.

'i

(}1

(11

yi

ft

jud.

www.dacoromanica.ro

766 DONATIUNI

S.f. Voevo4I din comma Smirdiesa jad. Teleorman, nn rind volt-mint° preoteqti in valor° de lel 160, pentra care i se expriEnimn4umiri publics.

Pers5nele mal ma! jos notate at bine volt a dona bisoricil pa-roohiale on patronul Sf. M. M. Gheorghe din parochia Ganegti a11, plasa Horincea, jadetul Covurlul oAr I tipkrite on Mere still,-bane editia Sf. Synod, dupk, cum firm-a, : D-nul Frumuzache Cor-ceovei a donat Sf. Evangelie legati cu piele marochin in valor°de lel 23, buil 50, D-nnl Grigora Milal rkt a donat Orologiul celmare, legat on piele §i pink in val6re de lel 21, ban! 85. D-nul

Chivsa a donat nn Evhologiu, legat idem, fn val6re de lel14, ban! 35. D-nul Antohe Buqiii a donat o Liturgic, legati idem,in val6re de 10, ban! 25. D-nul Costache Taneaba a donat Apos-tolnl, legat idem, in val6re de lel 14, ban! 25. D -nul Gb. Lepkdata donat Psaltirea, legati idem, in valord de le! 11, bin! 90 ; iarpreotul Gheorghe Garleit a donat Penticostaru, legat idem, in va-lore de lei 15, bant 30. Paint care li se exprimi mulumiri pu-blic°.

Listk, de numele personelor ce at contr1buit benevol on banI qiofrande pentrn intretinerea biseriaei .,Bana Vestire" din comunaPloltina jud. Mehedinti Preotul C. Albiqorenn 2 lel. 16n P. Dims2 lel. Pr. C. Covlesou, Pr. C. Lupoiann, Nicolae Spitariu CostaoheTudoran, Gherghe Voina, Ion S. Ploltinariu Pauna D. Miricesoncite 1 let. Const. thigureann, Florea F. Ba ghel Vasil° Barbilata cite 50 banl. Vasile Skptariu 40 banl. Postolache albicl, Da-mara N. Mihart, Sanda M. Lupulesou, qi Vasile 1. Albiol cite 1

Const. B. Lupulesou 50 ban!. Maria B. Barghel 60 banl. PetroNovae 1 let, Grigore Stinesca 1 let. I6n Riceanu, I6n Tadoran,Iona N. Hulot, Ni ti Parasoheva, Petra Spatariu, Mateiii Brandn-(pm, 16n Mihart, Gheorghe Mute Grigorie Pin cite 50 ban!.Vasile I. Volpe 1 let. Vasile Richton 50 banl. Preotesa Ma-ia Al-bison gi Nicolae Spitaru 8 lel. Pentru care li se adao multumirlpublics.

Se aduc muAumirl pnblioe Parohienilor din Parohia Dealu Not,judeVil Beak, °aril at contribnit on sama de lel 356, banl 65pentra cumptirarea a nn rind compleot de Sf. Vase de volt rid po-tirul suflat an our in val6rea de 99 lel, a until °hive, de acelagimetal in valor° de 35 lel gi facerea until ri d compleot de vegt-minto de qtork, bunk, an fir in val6re de 222 lel qi banl 65 dupl.cum se vede in dreptal fie okruia ma! jos: Necolal Ift. Coman 20 1.Stefan Coman 10 1. D -tru St. Coman 10 1. Neoolal Popestu, IoanBiltrinu, Magirdicl B. Theodor, gi Necolal Maur, cite 5 lel. loanViscrenn 4 1. Gheorghl Enachi 6 1. I6n Buour, Constantin Mga,qi Ion C. Homnruzann cite 3 lel. I6n V. Haidlit. Grigori §tineriu,ion D. Siea I6n Nasie gi fdihalaohe Gr. Senohea cite 2 lei. Grigore

. N. Bum 3 1. Dumitru Lazar, Costache Bacur, Vasile Oanoea, Za-haria Viserenu, Ion Paloganu, Ion T. Smiles, Andre! Lag; Ghe-

Gavrila

let.

qi

g1

II

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 767

orghe Tatn, Damara Teriqoa, Vasile Lund.% Gheorghe Ter lqoa,Costache 1. Senchea, Dmitri). Iftime, Ne olai Nasie, 16n C. Raoht-era, Necolai Mata, Nicola! Viserenu, Grigorie Alex Bacar, I6a T.Fl lip, Gheorghe C. Campann, T6der Ghiurca, Gheorghe Coast. rdatl.Gheorghe Nast. Fil), Nioolae iosif, Gheorghe 0. Uhirila, qtefanArgatu, I6n mata, §tef in Tulin, Damitra 1. Conan, lOn Chirila,IOn Campanu, Nicolae I Senchea, Nioolae Fllip Alexandra CampaanGrigore 0ampann, I6n I. Fllip, Costache Mtrena, Ion I s f GrigoreGhiaroa, I6n. Homornzam, Nicolae °anima, Costache Spiri-don Fardnin, Damitra Tata, I6n I. Matti, 16n N. Bacnr, Elena C.Dimitria, Gheorghe T. Flip, Costaohe N. Sen Gheorghe TomaGrigore Avrdm qi Ion Hageana cote 2 lei ion Mazilu Q1 I6n Nioaoate 1 leis qi. 50 bani. Grigore Stonea 1 1. Ion P. Haidati, GheorgheApostu, Lola° Alex. Banta, Necolas M. Vasile, lanca Popa, Va-sile V. MIAMI, Costache N. Flip, Nicolae V. Halail, Vasile

Nioolae I. Hones, Nioolae T. Bablq, 16a Gh. Fllip, DamitraGh. Flip, Ion Banta, Elena N. Priseoarin, Constantin C dperin,Casandra En. Halal, Catrina N. Ban-0,, Alexandra Nan, I6n Dra-ghioin, I6n Nist. Fllip, Vasile Babiq, Gheorghe Gh. Cosera,rin, C-hat a Marintet. Nioolae Gr. *Etaishea, Ion Carpin, Gheorghe COSB-rariu, Nicolae Gh. Mateiti, Panaite Zamfir, Ghe erghe Golioiu, Ghe-orghe Gr. Parasohiv, Catrina I. Asia, Gheorghe Caprior5 NicolasHonea, Smaranda T. Batrann, Grigore Pop e, Costaohe Simion, Ina

Grigore Mateifi, Ion Tarcea, Ion Obreja, [On lacob, GavriilCavalerin, Ion') Popa, Damitrache Gavriliu, Grigore Ananio, Da-mitra Coman, Damitra P. Haidall, ion Haidail, Constantia Mated',Gheorghe Muntenn, Alexandra Elisein, Damara Palosann, VasileMarco, Toder Jigau, Costache Tata, I6n Parasohiv, Nicola() D. PopaGrigore Argatu, Nicolae Eaaohe Vasile Souttirin, Ion T. BitranaCostache E isein, Vasile Max in, Costache Golicia, Vasile I, Tata.,I6n Gay. Eaaohe, 16n Mica, Gheorghe Babil, Grigore Chiriao, Ni-colae Chiperin, Nicolae Gh. Asiii 8i Grigore Maxim °ate 1 let, qi50 banl. Vasile Parasohiv, Nioolae D. Mateit qi Nicolae Bait} oats1 left :ii 80 banl. Vasile Panda, Gheorghe Gh Nan, Petraa Varto-laq, Gheorghe P. Haidat, Damitra Stanoin, Petraa HaidMi, Ion Balan,Ohite Fllip, Costaoe Batranu, Constantin Cniriao, Grigore ParasAnita Tatn, Zamfira I. Coman, Sands Molunoin, I)n Tata, Nistora Domnioal, I6a N-dea, 16a Maxim, Constant n Baohteriu, DamitraHomornzann. Margarinta C. Mafia, Smaranda C. Chiperia, Nastasia,I. a Floret, Gheorghe D. Parasohiv, Grigore Barlisel, Maria Gh.Banda, Maria Gh. Fllip, Stefan Chiriao, Anita D. Mateit., Paras-ohiva BInicl, Nioolae Smaranda Gh. C tman, MibalaoheObreja Vasile Stineria oats 1 let. Vasile Dancalea 1 let. qi 50bani. I6n Panaita, Gheorghe Panaitt qi I6n Stefanie& oate 1 lea.TOder Chiriao 60 ban', Preotal C. Popesou 2 let qi 65 bani. Ase-menea Qi loonitorit Nicolae Bacar ca fill Ott, Grigore Bacar qi T.Baur, at mat contribuit en 40 let. 16a Vilerenn 20 let, qi Ion..Homurazann 5 let, pentra oumpararea nnel cldelnita. Grigore Hone12 lel, pentrn campararea mint Apostil ed. Sf. Sinod. lon Bacar

Mt:11161,

Ma-

Stitch',

ihiv,

sii

lass,

dila,

Etineria,

www.dacoromanica.ro

768 DONATW

Batrann Jon cats 5 lel. .Ajutor la cumplrarea ed.Sf, Sinod.

Lista de Numele Qi Pronumele personelor ce a bine volt a facedonatinLI sf Biseril on Hramul Adormirea Make' D0113E1110 dincomuna Negorsol (a filiallt la Parochia oomunel Popes I jadetulPrahova D-nil lonitl I. Brezenn pentru plata la pardositul Bison--eel cu piatti, din not' lel 40. Ghit5, Vittdeson 10 lei sl una candelade argint poleiti. Cu our in valore de lel 75. Preotul G. Langenn10 1. Dtrd Milialache 10 1. Gr. N. Oltenn 5 1. Costache I. Dan 3 1.Nastase 1. Dan 2 1. Preotul Stel au Popesou 5 1, Dutln Niooleson10 1. I. I. Cornesou 2 I. I. Marinesca 10 1. Dnu Teodor G. Rail lirou Sotia sa Elisabeta 100 ]. una ddelniti de argint In valore delel 107, a reparat Qi adaogat coronele de argint la tote looneleimparatesel care a cheltuit 120 1. in total lei 327. Nicolas PetroAnghel un policandru de Is lam5, In valore de lel 300 on 18 luta,-

si tin land vestminte pre testi de Qtofi, lianas° In valore de170 lei. D-na Lina tm Tarnetcu a oferit cartile compleote HostelBiserid editia Sf. Sinod legate en piele maroohin pentra care athe twit 350 lel ki 80 banl, a gidit din tsmelie amvonul Bisericeisi zugrevit, a vApsit Invelitorea Bisericei §i a terminat clopotnitaen care a cheltuit suma de lei 1800. D Ora Elena Baloea a arnitimbrAcaminte pe Iconostas Incrat cu laniouri In valore de 15 lel.Maria 1. I. Brezenu a imbrLcat Sf. Prestol on oreton. Pentra careEpitropia acestel Biseriol le aduce ch'Idurose multumiri pentru a-caste laudabile si piose f:pte crestinesti dorind ca qi altii s1'1miteze.

8e aduo cAldurose multumirl piosilor crostini din com. Iresti jud.Patna, care au contribuit cu humele notate in dreptul fie carolade cumptirat la Blserica parchialit cn patronul Sf. V.V. cartsQi obiecte Eyesare. Dimitrie 1.1onescu, Pr. Duh. Iaoob Len si PavelMop cute 50 lel. Paraschiv Horinga 40 1. Mihache Botez Qi IlieDM. cats 10 1. Nioolae Trifon 80 1. llie DOM 50 1. 'Len

Mateit Len Cate 45 1. Pavel Moan 36 1. Pr. Duh. Jacob Len40 1. ci the Rota 10 1.

Domnul T. Bauer, redactorul jurnalului R6sboinl" a Lila bi-tericel parohiale cu hramul Adormirea din comma Hulubesti, pa-rohia Gsinectl, jud. Dilmbovita o icons Antemis In multi, de stejarsonlptat si poleita cu aur, pentru care E0 oxprim multumirl public°.

Domnul Mihail Rodianu, administrator al mosiel %Asti din jad.Ialomita, a cheltuit 90 lel on repararea Sf, Potir al bisericel pa-rohiale Vtirlisti, pentru care i ae exprima multumirl publics.

§i Intl soother

narl

s'at.

Mihaiii

i-

-

--

www.dacoromanica.ro