184695631-Lucrare-Curtea-Europeana-a-Drepturilor-Omului.doc

8/20/2019 184695631-Lucrare-Curtea-Europeana-a-Drepturilor-Omului.doc

1/18

1: INTRODUCERE

Ordinea juridică Europeană reprezintă un ansamblu de norme i reglementări juridiceș

cuprinse în tratatele încheiate de statele membre, tratatele constitutive, tratatele de aderare iș

tratatele modificatoare, de o parte i actele normative adoptate de institu iile Uniunii Europene,ș ț

legitimate prin renun area de către statele membre la o parte din suveranitatea lor na ională, înț ț

favoarea acestor institu ii, pe de altă parte.ț

Aceste norme i reglementări juridice au for ă juridică obligatorie pe teritoriul statelor ș ț

membre în întregul spa iu comunitar.ț

Principiul fundamental al Uniunii Europene este că Uniunea este întemeiată pe

principiile libertă!ii, democra!iei, respectului fa!ă de drepturile omului "i a libertă!ilor sale

fundamentale, precum "i pe statul de drept, principii care sunt comune tuturor statelor membre#$.

%repturile omului ne privesc pe noi to!i# este unul dintre sloganurile care promoveazăsensibilizarea publicului spre drepturile omului, dar pentru a concretiza con!inutul acestui slogan

este nevoie de o activitate constantă, de vigilen!a tuturor instan!elor "i o percep!ie comună asupra

sensurilor cuvintelor utilizate.

&a nivelul sistemului 'a iunilor Unite a fost formulată de către &ouis &en(in defini iaț ț

drepturilor omului ca fiind acele libertă i, imunită i i beneficii stabilite în conformitate cuț ț ș

valorile contemporane, pe care orice fiin ă umană este îndreptă ită să le pretindă de la societateaț ț

în care trăie teș ).

*n evolu ia societă ii contemporane se prefigurează tot mai mult o stare de criză, careț ț

impune tot mai insistent revenirea la problema drepturilor omului în societate. +ituarea problemei

drepturilor i libertă ilor fundamentale ale omului pe primplan este o dovadă a marilor ș ț

transformări spirituale, culturale i morale.ș

-oncep ia drepturilor omului este rezultatul îndelungatei evolu ii a gndirii filosofice,ț ț

politice, juridice i sociale, inseparabil legate de tradi iile socialdemocratice.ș ț

%escinznd din antichitate, concep ia drepturilor omului a parcurs un drum greu iț ș

anevoios. Afirmnduse ca platformă politică a revolu iilor burgheze, aceasta concep ie a primit oț ț

nouă dimensiune în perioada contemporană, cnd în fa a omenirii sa pus cu toată duritateaț

problema e/isten ei, men inerii i perepetuării speciei umane pe pămnt, cooperarea reciprocă,ț ț ș

afirmarea ideilor i valorilor generalumaneș 0.

$ 1. +înzianu Uniunea Europeană- scurt istoric. Structuri institu ionale i politici comunitareț ș ) &. &en(in The Age of Rights, -olumbia Universit2 Press, 'e3 4or(, $5560 E. -iobotea Evolu ia conceptului Drepturile Omuluiț

$


2/18

-oncep iile i ideile unor mari gnditori ai timpului, precum Aristotel, -icero, 7rotius,ț ș

8ontes9uieu i juri ti de prestigiu iau găsit reflectarea în numeroase documente cu caracter ș ș ș

institu ional, care au pus în eviden ă o concep ie bine gndită a drepturilor i libertă ilor omului,ț ț ț ș ț

astfel înct mult mai trziu %eclara ia Universală a %repturilor Omuluiț : să consfin ească pentruț

prima dată în istoria omenirii drepturile i libertă ile fundamentale ale omului întrun documentș ț politicojuridic cu caracter universal.

7arantarea i respectarea drepturilor omului devine o condi ie indisolubilă a efectuăriiș ț

statului de drept, a recunoa terii sale ca stat democratic pe plan interna ional.ș ț

: Adoptată la $6 decembrie $5:; de către Adunarea 7enerală a Organiza iei 'a iunilor Uniteț ț

)


3/18

2: CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTURILE OMULUI

+ituarea problemei drepturilor i libertă ilor fundamentale ale omului pe primplan este oș ț

dovadă a marilor transformări spirituale, culturale i morale, dar i a celor politicojuridice, peș ș

care le traversează comunitatea interna ională. -u alte cuvinte, problematica drepturilor omuluițrămne alături de cea a păcii, ale cărei contururi promi ătoare ne oferă pnă în prezent numai oț

imagine îndepărtată a unei lumi cu mai pu ine arme i mai multă securitate, una din temeleț ș

dominante ale vie ii politice i ale dezbaterii publice.ț ș

Problemelor multiple i comple/e legate de e/isten a umană, de drepturile omului, seș ț

încearcă să se dea răspunsuri, att pe plan intern, ct i pe plan interna ional, dar i în domeniulș ț ș

ac iunii politice de stat directe, în organiza ii i reuniuni interna ionale i în mijloace deț ț ș ț ș

informare.

Aceste probleme multiple i comple/e pe plan intern sunt, a a cum afirma 1on %iaconuș ș

parte integrantă a fenomenelor i evolu iilor vie ii politice, economice, sociale i culturale aleș ț ț ș

fiecărei ări, iar problema realizării lor nu se poate pune dect întrun conte/t istoric, na ional,ț ț

social i politic. +itua ia se prezintă diferit de la ară la ară i este în continuă evolu ie, depinzndș ț ț ț ș ț

de împrejurările istorice na ionale i de direc ia pe care o urmează procesul de dezvoltare înț ș ț

fiecare ară#ț


4/18

rela iile între indivizi nu intrau, practic, în discu ie, i nici cele dintre individ i putere. Or, nuț ț ș ș

putem vorbi de drepturile omului dect atunci cnd e/istă o rela ie între individ i putereț ș D.

%upă tot ce sa petrecut în anii care au precedat cel de al doilea război mondial i înș

urma războiului, lumea a devenit con tientă că individul nu mai poate fi lăsat singur în fa aș ț

statului, ca simplă afirmare a drepturilor nu mai este suficientă i că respectarea lor nu mai poateșfi lăsată în grija instan elor na ionale. %e unde, ideea unei abordări interna ionale, care se vaț ț ț

concretiza în %eclara ia Universală a %repturilor Omului din $6 decembrie $5:;. rebuie spus căț

atrocită ile comise în timpul celui deal doilea război mondial făcuseră, întrun fel, vizibilț

inumanul. *ntro asemenea măsură, înct nu era posibil ca acesta să fie formulat. &umea se afla în

fa a a ceea ce se nume te indicibilul. %e unde, nevoia de a aminti condi iile minime de respect alț ș ț

demnită ii umane. i anume, ideea că orice fiin ă omenească are dreptul la protec ie pentruț Ș ț ț

simplul fapt că este o fiin a omenească. *n acest sens, %eclara ia Universală este un te/t fondator,ț ț

în măsura în care e/primă în cuvinte valori pentru a spune să nu se mai întmple niciodată# iș

aici avem începutul memoriei;.

'umai că vor trebui să treacă aproape douăzeci de ani pentru că acest mesaj să se

concretizeze în te/te interna ionale obligătorii. Este vorba de Pactele 'a iunilor Unite referitoareț ț

la %repturile Omului, care nu vor fi adoptate dect în $5== i nu vor intra în vigoare dect înș

$5D=.

+itua ia drepturilor omului în Bomnia a înregistrat în ultimii ani o evolu ie demnă deț ț

remarcat att în ceea ce prive te elaborarea i adoptarea unor noi proiecte de acte normative, ctș și în ceea ce prive te transpunerea practică a dispozi iilor legale în vigoareș ș ț 5.

7ravitatea violărilor drepturilor omului obligă însă la o cunoa tere e/tinsă la nivelulș

întregii popula ii, profundă, a normelor imperative în domeniu, a a înct for a coercitivă aț ș ț

statului, sesizat cu situa ii de natura celor men ionate, să poata fi e/ercitată prin organele sale cuț ț

atribu ii specifice.ț

Popula ia trebuie să se simtă apărată de institu iile statului, obligate să intervină înț ț

situa ii de încălcare a drepturilor sale. Pentru ca ideea enun ată să capete valen e concretete,ț ț ț

cetă enii trebuie să cunoască mijloacele pe care le au la dispozi ie pentru înlăturarea cauzelor iț ț ș

efectelor nerespectării dispozi iilor legale.ț

D -onferin a lui %ennis %eletant cu temaț Confruntarea cu trecutul comunist , publicată în Bevista )), nr. 5=;F)0)5septembrie )66;; -onferin a lui %ennis %eletant cu temaț Confruntarea cu trecutul comunist , publicată în Bevista )), nr. 5=;F)0)5septembrie )66;5 E. -iobotea Evolu ia conceptului Drepturile Omuluiț

:


5/18

*n acest conte/t se remarcă necesitatea promovării cuno tin elor teoretice despreș ț

drepturile omului. Prin structura i fundamentarea dezideratului realizării adecvate, accesibileș

maselor largi ale popula iei, a educa iei în materie, promovarea cuno tin elor despre drepturileț ț ș ț

omului este o condi ie sine 9ua non a respectării acestora.ț

Avnd în vedere locul drepturilor omului în construc ia europeană, dar i faptul că primaț ș jurisdic ie interna ională de protec ie a drepturilor fundamentale a fost asigurată de -urteaț ț ț

Europeană a %reptului Omului, organ judiciar creat de -onven ia pentru apărarea drepturilor ț

omului i a libertă ilor fundamentaleș ț $6.

%incolo de aceste aspecte este de subliniat că literatura consacrată problematicii

drepturilor omului nu este îndestulătoare i datorită zonei de reglementare juridică, vastă datorităș

implica iilor problematicii arătate în dreptul interna ional, dar i în dreptul na ional.ț ț ș ț

rebuie, de asemenea, men ionat că tematica impune o tratare nu numai din perspectivaț

juridică, fiind necesară o abordare interdiciplinară. Efortul doctrinar trebuie completat, date fiind

caren ele acestuia, prin idei e/primate cu privire la drepturile omului în filosofie, sociologie,ț

criminologie, biologie, în genere, disciplinele socioumane, disciplinele ecologice, acestea putnd

fi posibile i ca mijloace de promovare a drepturilor la care facem referireș $$.

2.1: SCURT ISTORIC PRIVIND PROMOVAREA ŞI PROTECŢIA

DREPTURILOR OMULUI

*nscriinduse în filosofia dreptului natural i al gin ilor# i stnd la baza teorieiș ț ș

contractului social# a lui GeanGac9ues Bousseau, conceptul drepturilor omului a fost formulat

pentru prima dată în secolul al >?111lea, însă a fost concretizat în timpul a două mari

evenimente, i anume revolu ia burgheză din @ran a din $D;5 i rebeliunea coloniilor engleze dinș ț ț ș

America de 'ord împotriva 8arii Critanii din $DD=.

Apari ia conceptului de drepturi ale omului a fot rezultat al evolu iei ideilor umaniste iț ț ș

a receptării acestora din ce în ce mai intense$). %ebutul, din punct de vedere cronologic, poate fi

pozi ionat în antichitatea preocupată de definirea omului i a pozi iei sale în societate i deț ș ț ș

formularea înaltelor principii morale i a ideii de justi ie. *n timp, concep ii noi au fostș ț ț

cristalizate, datorită în principal evolu iei societă ii, a muta iilor produse în plan politic i juridic,ț ț ț ș

$6 -. Cîrsan Convenia Europeană a !repturilor omului. Comentariu pe articole, ?ol. 1 %repturi "i libertă!i#, ed.All Cec(, Cucure"ti, )66<$$ 1. %iaconu Drepturile omului "n !reptul internaional contemporan # $anual , ed. &umina &e/, Cucure"ti, )66$$) -h. &.de 8ontes9uieu H De l%esprit !e le&, ed. tiin ifică, Cucure ti, $5=:Ș ț ș


6/18

a teoriilor filosofice reflectate pregnant în acte i documente ale vremurilor. +e poate aprecia deciș

că ,,elaborarea conceptului de drepturi ale omului a fost rezultanta unor acte juridice cu un bogat

con inut moral i politic, a consacrării sub forma unor documente redactate de juri ti de mareț ș ș

prestigiu, a unor principii de organizare politică, fundamentate în opere teoretice de valoare

universală, care au rezistat timpului. -onceptul în sine de drepturi ale omului a reprezentat prinurmare, o sinteză a tot ceea ce gndirea umană a avut mai bun, ridicnd pe trepte noi principiile

umaniste, relund elemente din gndirea religioasă i din năzuin ele generale de libertate care seș ț

făcuseră cunoscute cu atta vigoare în secolele >?11 i >?111#ș $0.

1ni ial drepturile omului sau afirmat în domeniul civil i politic, ulterior în planț ș

economic i social, aceste etape fiind înregistrate în doctrină ca prime genera ii ale drepturilor ș ț

omului, între care e/istă o interdependen ă evidentă. *n prezent, dată fiind dimensiuneaț

interna ionala dobndită de necesitatea garantării drepturilor omului, cooperarea statelor pentruț

realizarea dezideratului enun at, sa conturat o a treia genera ie a drepturilor omului, rezultat alț ț

definirii în plan teoretic i transpunerea practică a conceptelor noi de drept la dezvoltare, drept laș

via ă, drept la pace, dreptul la un mediu sănătos de via ă, dreptul de a beneficia de patrimoniulț ț

comun al umanită ii.ț

-a fenomen social, drepturile omului î i au originea în antichitate. *n schimb, caș

fenomen juridic, drepturile omului î i au originea în doctrina dreptului natural, care porne te de laș ș

ideea ca omul, prin însă i natura sa, are în orice loc i în orice moment drepturi care suntș ș

anterioare i primare celor acordate de către societate i recunoscute de dreptul natural. -u alteș șcuvinte, acesta este un drept superior în raport cu e/presia de voin ă a statului în diferite forme deț

e/isten ă ale acestuia i necondi ionat de intetresele pe care statul le poate avea întrun moment alț ș ț

evolu iei sale istorice. *n acest sens consider că se poate re ine aprecierea făcută de 7iorgio delț ț

?ecchio, care afirma că 1deea că fiin a umană posedă prin natura sa anumite drepturi, valabileț

chiar dacă acestora nu le corespund sau le corespund doar imperfect, dispozi iie legilor pozitive,ț

sa ivit în mintea omenească, încă din timpuri străvechi i a fost redată în cuvinte strălucitoare,ș

gra ie filosofiei antice, a jurispruden ei romane ca i în epocile următoare, inspirnduse uneoriț ț ș

din dogmele religiei cre tine, iar alteori doar din lumina ra iunii#ș ț $:.

Astfel, %eclara ia revolu iei franceze privind drepturile omului i cetateanuluiț ț ș $


7/18

legii, ca principiu pe care se întemeiază celelalte drepturi i libertă i, cum sunt dreptul laș ț

proprietate, la securitate, la rezisten ă fa ă de opresiune, libertatea de gndire, de e/presie i deț ț ș

manifestare. %eclara ia de independen ă a coloniilor engleze din Americaț ț $= proclama principiul

egalită ii între indivizi, dreptul la via ă i libertate ca drepturi inalienabile i instituirea guvernelor ț ț ș ș

cu consim ămntul celor guverna i. Punerea în aplicare a drepturilor astfel proclamate, att înț ț+.U.A., ct i în @ran a sa realizat prin constitu ii scrise.ș ț ț

-ontribu ii însemnate la definirea i cristalizarea drepturilor omului au adus i acteleț ș ș

constitu ionale engleze de la sfr itul secolului al >?11leaț ș $D. Astfel, Iabeas -orpus#$;, garanta

inviolabilitatea persoanei, iar Cill of Bights#$5 din $=;5 recuno tea dreptul la alegeri libere,ș

libertatea cuvntului, eliberarea sub cau iune, dreptul de a fi judecat de un tribunal cu juri,ț

precum i alte drepturi, însă primul document european în care au fost schi ate primele elementeș ț

ale protec iei juridice a persoanei umane este 8agna -arta &ibertatum#, semnată în $)$< deț

regele 1oan @ără de ară, document prin care se reglementează raporturile regelui cu nobilimea iȚ ș

biserica engleză i care consacră dreptul la judecată potrivit legii, specificnd că nici un om liber ș

nu va fi închis sau e/pulzat sau nimicit în vreun fel fără a fi judecat în mod legal de egalii săi,

potivit legilor ării#.ț

Problema drepturilor omului ocupă un loc proeminent în cadrul ac!iunii politice a

statelor, ct "i al unor importante organisme "i reuniuni interna!ionale, devenind, în zilele noastre,

un subiect de cea mai largă circula!ie.

%upă una din defini!iile date, drepturile omului constituie acele norme fundamentalefără de care oamenii nu pot avea un trai decent fiin!ei umane. %repturile omului sunt

multilaterale, întruct reflectă natura umană diversă, care îmbină în sine începuturile biologice,

sociale "i spirituale, precum "i condi!iile ei de e/isten!ă. %atorită acestui lucru este necesară

eviden!ierea acestora întrun domeniu aparte al cuno"tin!elor filosofice "i "tiin!ifice)6.

1ndividul beneficiază doar de acele drepturi care sunt prevăzute în legisla!ia na!ională a

statului. +copul protec!iei interna!ionale a drepturilor omului constă în determinarea statului la o

asemenea protec!ie prin folosirea procedeelor "i mijloacelor specifice dreptului interna!ional)$.

$= Adotată la : iulie $DD= la Philadelphia$D O. PredescuConvenia Europeană a Drepturilor Omului- (mplicaii ei asupra !reptului penal rom)n, ed. &umina&e/, Cucure"ti, $55;.$; Act adoptat de Parlament în $=D5$5 %eclara ia drepturilor ț)6 . Cuergenthal (nternational human rights, ) nd edition., Jest Publishing -o, 8', $55<)$ $anual !e raportare a respectării !repturilor omului, U'1AB, $55D

D


8/18

Protec ia drepturilor omului prin instrumente juridice de transpunere a acestor drepturi înț

prevederi legale a devenit un imperativ al comunită ii interna ionale după al doilea războiț ț

mondial, în urma dezvăluirii atrocită ilor comise de nazi ti, iar mai trziu, i ca urmare aț ș ș

perpetuării practicii încălcării drepturilor omului în statele cu regimuri totalitare. Această

necesitate sa concretizat în reglementări cu caracter universal sau regional ce au urmat semnării-artei O.'.U.)).

Astfel, %eclara ia Universală a %repturilor Omuluiț )0 este primul document cu voca ieț

universală în acest domeniu i stabile te o concep ie unitara a comunită ii interna ionale despreș ș ț ț ț

drepturile i libertă ile omului, deschiznd calea spre un sistem de protec ie interna ională aș ț ț ț

drepturilor omului. %upă anul $5:;, Adunarea 7enerală a O.'.U. a adoptat în acest domeniu

peste =6 de conven ii i declara ii prin care sa avut în vedere i instituirea unor mecanismeț ș ț ș

specifice de protec ie a acestor drepturi.ț

+istemul european de protec ie a drepturilor omului a fost stabilit de către -onsiliulț

Europei, al cărui statut): prevede în articolul 0 că fiecare membru al -onsiliului Europei trebuie

să accepte principiile statului de drept i principiul în virtutea căruia fiecare persoană aflată subș

jurisdic ia sa trebuie să se bucure de drepturile i libertă ile fundamentale ale omului#.ț ș ț

Principalul document în baza căruia sau instituit mecanismele i institutiile necesareș

punerii în aplicare a acestor drepturi i libertă i este -onven ia pentru Apărarea %repturilor ș ț ț

Omului i &ibertă ilor @undamentaleș ț )


9/18

le solu ioneze prin hotărri definitive i obligatorii. *n afara competen ei contencioase, pe care aț ș ț

avuto încă de la înfiin are, -urtea capătă i competen a consultativă în $5D6, odată cu intrarea înț ș ț

vigoare a celui deal doilea protocol adi ional al -onven ieiț ț )D.

8ecanismul instituit de către -onven ie sa dovedit neperformant, întruct înmul ireaț ț

plngerilor i comple/itatea cauzelor au condus la solu ionarea acestora în perioade lungi deș țtimp. %atorită acestui fapt, în Protocolul adi ional numărul$$ț );, sa statuat înlocuirea fostului

mecanism prevăzut de articolul $5, adică constituirea unei -omisii i a unei -ur i, i sa hptărtș ț ș

constituirea unei instan e unice, cu caracter permanent, -urtea Europeană a %repturilor Omului,ț

cu sediul la +trasbourg. Protocolul a fost semnat de toate statele membre ale -onsiliului Europei

i a fost ratificat de marea lor majoritate, intrnd în vigoare la $ noiembrie $55;, după :6 de aniș

de activitate efectivă a fostei -ur i.ț

Bomnia a ratificat -onven ia pentru apărarea drepturilor i libertă ilor fundamentale aleț ș ț

omului prin &egea numărul 06 din $; mai $55:)5. Prin aceea i lege sau ratificat i protocoaleleș ș

adi ionale $$6, însă Protocolul $$ referitor la restructurarea mecanismului de control stabilit prinț

-onven ie a fost ratificat prin &egea D5 din = iunie $55


10/18

Principiul conform căruia indivizii pot beneficia de drepturi i libertă i pe plan internș ț

numai prin mijlocirea statelor de care apar in, este consacrat în doctrină ca principiu alț

subsidiarită ii dreptului interna ional fa ă de dreptul internț ț ț 0:.

Un specific deosebit în ceea ce prive te Bomnia îl reprezintă principiul ,,self ș

e/ecuting#

0<

, consacrat în articolul )6 din -onstitu ie, în sensul că drepturile i libertă ileț ș țcetă enilor vor fi interpretate în concordan ă cu %eclara ia Universală a %repturilor Omului, cuț ț ț

pactele i celelalte tratate la care Bomnia este parte, în caz de neconcordan ă cu legisla iaș ț ț

internă, primele avnd prioritate.

2.2: CONVENŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

&a < mai $5:5, la +trasbourg, a fost semnat +tatutul -onsiliului Europei ce a intrat în

vigoare la 0 august al aceluia i an. +tatutul, semnat de Celgia, %anemarca, @ran a, 1rlanda, 1talia,ș ț

&u/embourg, Olanda, 'orvegia, +uedia, Begatul 8arii Critanii i 1rlandei de 'ord, punea bazeleș

unei organiza ii politice suprana ionale de cooperare interguvernamentală i parlamantară. +copulț ț ș

declarat al -onsiliului este, în conformitate cu articolul $ din +tatut, realizarea unei uniuni mai

strnse între membrii săi, în scopul apărării i promovării idealurilor i principiilor care constituieș ș

,,mo tenirea lor comună#ș 0=. Principiile în func ie de care î i orientează activitatea sunt democra iaț ș ț

pluralistă, respectarea drepturilor omului i statului de drept.ș

-onven ia pentru Apărarea %repturilor Omului i a &ibertă ilor sale fundamentale a fostț ș țelaborată de către -onsiliul Europei transpunnd din plan ideatic principiile enun ate, în cel alț

realită ii imediate.ț

*n spiritul autorilor săi, se ac iona astfel pentru luarea primelor măsuri enun ate înț ț

%eclara ia Universală a %repturilor Omului din $5:;.ț

%e notat ca abia la patru ani de la semnarea -onven iei, mai precis la $; mai $5


11/18

chemată să e/amineze, după -omisie, unele din cauze i să le solu ioneze prin hotărri definitiveș ț

i obligatorii.ș

&ocul drepturilor omului în construc ia europeană i importan a mecanismuluiț ș ț

-onven iei sunt factori deloc de neglijat. ,,-onven ia europeană nu se mul ume te să enumere unț ț ț ș

ansmblu de drepturi, ea le garantează imediat fiecărei persoane innd de jurisdic ia păr ilor ț ț țcontractante. Ea stabile te un sistem interna ional de protec ie colectivă a acestor drepturi,ș ț ț

procedură unică în felul ei, care poate să func ioneze la ini iativa statelor, ca i a particularilor.ț ț ș

1ndividul, pnă atunci izolat i ignorat în raporturile dintre state, devine o persoană, un cetă ean înș ț

comunitatea na iunilor europene#ț 0;.

-onven ia obligă statele semnatare să garanteze drepturile omului tuturor cetă enilor.ț ț

-ondi ia pentru ca aceasta să opereze este aceea ca statele să accepte jurisdic ia reglementată deț ț

aceasta. %e notat este că ea acordă persoanelor fizice, organiza iilor neguvernamentale sauț

grupurilor de particulari, dreptul de a se plnge atunci cnd consideră că unul sau mai multe

drepturi leau fost încălcate05.

impul a demonstrat că sunt necesare completări, nuan ări sau modificări radicale aleț

prevederilor sale. +piritul în care a fost enun ată a rămas însă acela i în ciuda celor $$ protocoaleț ș

care, în fapt, nau făcut altceva dect să accentueze necesitatea respectării drepturilor protejate

sau să adauge altele precum dreptul la proprietate, libertatea de circula ie, libertatea alegerilor,ț

drepturi sociale, civile, economice i culturale diverse.ș

Prin -onven ie se crea practic un mecanism de control interna ional care se adaugăț țmecanismelor na ionale, toate statele membre acceptnd competen a organului acestei conven ii,ț ț ț

-urtea Europeană a %repturilor Omului. Acest organism de apărare a drepturilor omului la nivel

interna ional i regional are rolul unei instan e interna ionale cu caracter subsidiar căilor de atacț ș ț ț

interne:6.

+e poate apela la litera -onven iei în condi iile în care violările drepturilor omului maiț ț

persistă în ciuda apelării la ansamblul jurisdic ional intern. Astfel, în momentul epuizării tuturor ț

căilor de atac interne, dacă cineva se consideră în continuare lezat, iar dreptul invocat se găse teș

e/presis verbis consacrat în -onven ie, putnd formula o plngere întrun interval fi/ determinatț

de ase luni.ș

0; . Cuergenthal, B. Jeber Dreptul (nternaional al Drepturilor Omului, ed. All, Cucure"ti, $55=05 1. P. @ilipescu, A. @uerea Drept (nstitu ional Comunitar Europeanț # ed. Actami, Cucure ti, $555ș:6 %. 8azilu Drepturile Omului - Concept, e&igen e i realită i contemporaneț ș ț #, ed. &umina &e/ ,Cucure ti, )666ș

$$


12/18

A adar, prin -onven ia Europeană a %repturilor Omului se ac ionează pentru luareaș ț ț

primelor măsuri originale de asigurare a unei garan ii efective a drepturilor enun ate în %eclara iaț ț ț

Universală a %repturilor omului.

Aceasta consacră pe de o parte o serie de drepturi i libertă i civile i politice iș ț ș ș

stabile te, pe de altă parte, un sistem privind garantarea respectării obliga iilor asumate de stateleș țcontractante.

%upă -onven ia din $5


13/18

parteK în caz de neconcordan ă cu legisla ia internă, potrivit principiului self e/ecuting#, la careț ț

am făcut referire i anterior, acestea au prioritate. *n consecin ă -onven ia Europeană aș ț ț

%repturilor Omului a dobndit aplicabilitate directă în dreptul intern romn.

%upă intrarea în vigoare a -onven iei, cele $$ protocoale adi ionale au fost adoptate.ț ț

Protocoalele $, :, = i D au adăugat drepturi i libertă i celor consacrate prin -onven ie.ș ș ț țProtocolul ) a dat -ur ii puterea de a pronun a avize consultative. Protocolul 5 a deschisț ț

recuren ilor individuali posibilitatea de a aduce cauza lor în fa a -ur ii, sub rezerva ratificării.ț ț ț

Protocolul $$ a restructurat mecanismul de control. Alte protocoale anterioare acestuia priveau

organizarea institu iilor instituite prin -onven ie i procedura înante de a fi continuată în fa aț ț ș ț

acestora.

Pe măsură ce necesită ile -onven iei i eficacitatea sa pentru protec ia drepturilor omuluiț ț ș ț

deveneau tot mai cunoscute i un număr crescut de state acceptau dreptul la recurs individual,ș

cauzele supuse -omisiei i -urtii se înmul eau. Procedura în fa a -omisiei i a -ur ii era adeseaș ț ț ș ț

att de lungă, pnă la = ani chiar, înct se ajungea să fie în contradic ie cu una din dispozi iileț ț

-onven iei referitoare la dreptul de a se face dreptate întrun termen rezonabil.ț

,,-re terea numărului de plngeri, comple/itatea lor crescndă i e/tinderea geografică aș ș

-onsiliului Europei#:0, de la $6 sau $) state membre pentru care a fost concepută -onven ia, laț

0


14/18

%repturilor Omului de către state:


15/18

2.3: CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI, INSTANŢĂ

SUPRANAŢIONALĂ

Omul, fiin ă socială prin esen ă, se raportează în mod necesar la semeni, la societate înț ț

ansamblu, acesta fiind cadrul care îi asigură e/isten a i dezvoltarea prin aceea că ,,fiecare are unț șstatut al său în care se însumează totalitatea drepturilor pe care societatea le acordă sau le

pretinde de la fiecare#:D.

Prin urmare, date fiind implica iile i consecin ele deosebite ale acesteia pentru însă iț ș ț ș

e/isten a umană, necesitatea creării i men inerii echilibrului în societate, legătura strnsă deț ș ț

interese individ societate a determinat reglementarea juridică a acesteia. Prin norme de drept sa

fundamentat astfel ,,status libertatis# al persoanei, no iune care în timp a avut ca rezultatț

cristalizarea institu iei numită a drepturilor omului, ce reprezintă o garan ie solidă a desfă urăriiț ț ș

în condi ii optime a rela iilor arătate.ț ț

@or a coercitivă a statului apare ca fiind o modalitate eficace de armonizare a acestora.ț

Această idee ia găsit consacrarea i în articolul )5 din %eclara ia Universală a %repturilor ș ș ț

Omului, potrivit căruia fiecare persoană este supusă în e/ercitarea drepturilor sale unor îngrădiri

prevăzute de lege ,,în scopul recunoa terii i respectării drepturilor i libertă ilor altora i înș ș ș ț ș

scopul satisfacerii e/igen elor juste, cerute de morală, de ordinea publică i de bunăstareaț ș

generală întro societate democratică#:;.

Avnd în vedere faptul că orice persoană are facilitatea de a supune tribunalelor organizate de lege cererile pe care în!elege să le facă, fiecare este liber să aducă în fa!a

judecătorilor preten!iile sale bine sau rău fondate, chiar de nesus!inut. %reptul de a ac!iona în

justi!ie, în!eles în acest sens, nu este un drept privatK este un drept public, o libertate publică#:5.

Astfel, întro e/primare sintetică, accesul la justi!ie ar putea fi definit ca dreptul oricărei persoane

de a introduce o cerere în fa!a unei instan!e pentru solu!ionarea unei preten!ii, precum "i obliga!ia

corelativă a statului, prin intermediul instan!elor, de a solu!iona acea cerere.

Accesul la justi!ie este consacrat în articolul = din -onven!ia Europeană a %repturilor

Omului, în conformitate cu care jurispruden!a -ur!ii de la +trassbourg urmăre"te accea"i linie de

gndire, potrivit căreia orice persoană are dreptul de ai fi analizată cauza de către un tribunal.

:D I. %iaconescu /iolenta si efectele sale in !reptul roman, ed. A1U+, -raiova, $55<:; A. @uerea (ntro!ucere "n prolematica !reptului internaional al !repturilor omului, ed. Era, Cucure"ti, )666:5-. &. Popescu Accesul la ustiia constituională pe calea contenciosului a!ministrativ, 'oua Bevistă de%repturile Omului, nr. 0F)66D

$


16/18

*n doctrină


17/18

principiului pacta sunt servanta#


18/18

%emersurile întreprinse în a anumita perioadă de tranzi ie către noua -urte Europeană aș ț

%repturilor Omului sau concretizat prin semnarea Protocolului nr $$ de către toate statele

membre ale -onsiliului Europei i ratificarea acestuia.ș

e/tul Protocolului, ce amenda anumite dispozi ii ale -onven iei, te/tele titlurilor 11 1?ț ț

articolele $5

184695631-Lucrare-Curtea-Europeana-a-Drepturilor-Omului.doc

Documents

Transcript of 184695631-Lucrare-Curtea-Europeana-a-Drepturilor-Omului.doc