176347023 Dezvoltarea Gindirii La Virsta Scolara Mica
2
Dezvoltarea gindirii la virsta scolara mica La vârsta şcolară mică are loc şi o dezvoltare a proceselor cognitive raţionale, în primul rând a gândirii. Apar şi se dezvoltă construcţii logice sub formă de judecăţi şi raţionamente care le înlocuiesc pe cele empirice şi intuitive, dominante la vârsta preşcolară. Astfel copilul să sesizeze ceea ce este esenţial în obiecte şi fenomene. La vârsta de şapte-opt ani, el înţelege noţiunea de conservare a materiei, de exemplu, nu mai afirmă ca în etapa de vârstă anterioară, că s-a schimbat doar forma, ci că a rămas aceeaşi cantitate şi că din „plăcintă” sau „cârnăcior” (din plastilină) se poate reface grămăjoara respectivă de plastilină de la început. Spre vârsta de nouă ani copiii recunosc conservarea greutăţii, iar în jurul vârstei de 11-12 ani ei înţeleg şi conservarea volumului. Invarianţii sunt caracteristici inaccesibile simţurilor. Surprinderea lor de către gândirea copilului constituie un salt spre abstract, ceea ce denotă capacitatea lui de a coordona între ele operaţiile gândirii şi de a le grupa în sisteme coerente. Înţelegerea conservării cantităţii se explică prin această capacitate de a reveni (pe plan mental) la punctul de plecare, fără ca executarea acţiunii externe cu obiectele să mai fie necesară, gândirea depăşind astfel barierele perceptive. Tocmai inversarea operaţiilor, adică întoarcerea pe planul gândirii la punctul de plecare, ceea ce Piaget a denumit reversibilitate, constituie fenomenul psihologic pentru înţelegerea invariaţiei. Copilul devine astfel capabil să explice, să argumenteze şi
-
Upload
luchita-corneliu -
Category
Documents
-
view
11 -
download
6
Transcript of 176347023 Dezvoltarea Gindirii La Virsta Scolara Mica
Dezvoltarea gindirii la virsta scolara mica
La vrsta colar mic are loc i o dezvoltare a proceselor cognitive raionale, n primul rnd a gndirii. Apar i se dezvolt construcii logice sub form de judeci i raionamente care le nlocuiesc pe cele empirice i intuitive, dominante la vrsta precolar. Astfel copilul s sesizeze ceea ce este esenial n obiecte i fenomene. La vrsta de apte-opt ani, el nelege noiunea de conservare a materiei, de exemplu, nu mai afirm ca n etapa de vrst anterioar, c s-a schimbat doar forma, ci c a rmas aceeai cantitate i c din plcint sau crncior (din plastilin) se poate reface grmjoara respectiv de plastilin de la nceput. Spre vrsta de nou ani copiii recunosc conservarea greutii, iar n jurul vrstei de 11-12 ani ei neleg i conservarea volumului.Invarianii sunt caracteristici inaccesibile simurilor. Surprinderea lor de ctre gndirea copilului constituie un salt spre abstract, ceea ce denot capacitatea lui de a coordona ntre ele operaiile gndirii i de a le grupa n sisteme coerente.nelegerea conservrii cantitii se explic prin aceast capacitate de areveni (pe plan mental) la punctul de plecare, fr ca executarea aciunii externe cu obiectele s mai fie necesar, gndirea depind astfel barierele perceptive. Tocmaiinversarea operaiilor, adic ntoarcerea pe planul gndirii la punctul de plecare, ceea ce Piaget a denumit reversibilitate, constituie fenomenul psihologic pentrunelegerea invariaiei. Copilul devine astfel capabil s explice, s argumenteze is demonstreze judecile pe care le formuleaz. De aici nainte, el i va asimilacunotinele preponderent pe baza gndirii.Reversibilitatea operaiilor gndirii constituie noutatea fa de perioada de vrst anterioar, cnd copilul nu era capabil s-i coordoneze aciunile intelectuale.Gndirea copilului face posibile operaiile de seriere i clasificare. La rndul lor, serierea i clasificarea permit trecerea la numeraie n planul conceptual, cu alte cuvinte, elevul poate acum s desprind relaiile cantitative n seria numeric, fiecare numr devenind element articulat al seriei. Numrul se desprinde de aezarea obiectelor n spaiu i devine o entitate independent. ntruct acumnelege ordonarea cresctoare, copilului i devine accesibil construcia mental anumerelor prin adugarea succesiv a unei uniti.Cu toate aceste ctiguri, la vrsta colar mic gndirea copilului se desprinde dificil i de multe ori nu se desprinde de impresiile perceptive, de lumea obiectelor palpabile. Adeseori elevul nu se poate lipsi de informaiile i lucrurile prezente, de experiena imediat. Generalizrile lui sunt srace, nguste, limitate.Raionamentele pe care le efectueaz nu pot depi concretul imediat dect dinaproape n aproape.
