FOBIA FOBIA ŞCOLARĂ/REFUZUL ŞCOLARĂ/REFUZUL

SCOLARSCOLAR

mulţi copii prezintă dificultăţi în momentul începerii mulţi copii prezintă dificultăţi în momentul începerii frecventării şcolii, ei plâng pe drum, se agaţă de părinţi în frecventării şcolii, ei plâng pe drum, se agaţă de părinţi în momentul separării, unii par inconsolabili, plâng mult timp momentul separării, unii par inconsolabili, plâng mult timp aşteptând ora de ieşire într-o stare de tensiune extremă, care aşteptând ora de ieşire într-o stare de tensiune extremă, care îi împiedică să participe adecvat la activităţile şcolareîi împiedică să participe adecvat la activităţile şcolare

poate să apară la copii care nu au cunoscut vreo separare poate să apară la copii care nu au cunoscut vreo separare înainte de intrarea în şcoală, dar ea poate fi intensă şi la cei înainte de intrarea în şcoală, dar ea poate fi intensă şi la cei care au suferit separări multiplecare au suferit separări multiple

uneori această temere de a fi încadrat într-un mediu nou şi uneori această temere de a fi încadrat într-un mediu nou şi de a fi separat de părinţi nu este realmente o fobie, în de a fi separat de părinţi nu este realmente o fobie, în măsura în care, în pofida aparenţelor, nici măsura în care, în pofida aparenţelor, nici învăţătoarea/învăţătorul, nici şcoala nu sunt desemnate în învăţătoarea/învăţătorul, nici şcoala nu sunt desemnate în

mod stabil ca obiect fobicmod stabil ca obiect fobic

Trei forme evolutive specificeTrei forme evolutive specifice Inhibiţia şi frica de şcoală pot să nu dispară – rarInhibiţia şi frica de şcoală pot să nu dispară – rar

- psihoză infantilă - psihoză infantilă

- organizări dificile ale personalităţii- organizări dificile ale personalităţii Frica de şcoală nu se mai manifestă în manieră perceptibilă Frica de şcoală nu se mai manifestă în manieră perceptibilă

pentru adulţi, dar angoasa reapare pe drumul spre şcoalăpentru adulţi, dar angoasa reapare pe drumul spre şcoală

- copilul nu vorbeşte de asta - copilul nu vorbeşte de asta

- aminteşte doar ulterior importanţa pe care au avut-o pentru el - aminteşte doar ulterior importanţa pe care au avut-o pentru el aceste momente penibile, exacerbate la fiecare intrare în aceste momente penibile, exacerbate la fiecare intrare în

şcoalăşcoală

Indispoziţia şi inactivitatea şcolarului care nu reuşeşte să Indispoziţia şi inactivitatea şcolarului care nu reuşeşte să înceapă lucrul sau nu înţelege ce are de făcut, până când înceapă lucrul sau nu înţelege ce are de făcut, până când părintele nu intervine brutal - forme minore ale aceloraşi părintele nu intervine brutal - forme minore ale aceloraşi

simptomesimptome

Fobie şcolarăFobie şcolară - termen introdus de către Johnson în 1941 - termen introdus de către Johnson în 1941 legătura cu anxietatea de separarelegătura cu anxietatea de separare Marea Britanie, cercetătorii şi terapeuţii consideră Marea Britanie, cercetătorii şi terapeuţii consideră

termenul prea specific şi prea legat de unele interpretări termenul prea specific şi prea legat de unele interpretări psihodinamice, de aceea, unii au preferat un termen mai psihodinamice, de aceea, unii au preferat un termen mai inclusiv, cel de inclusiv, cel de refuz şcolarrefuz şcolar

distincţie între fobia şcolară şi anxietatea de separare, care distincţie între fobia şcolară şi anxietatea de separare, care este specifică pentru copilul din clasa Ieste specifică pentru copilul din clasa I

termenul de termenul de fobie şcolarăfobie şcolară implică procesele emoţionale, implică procesele emoţionale, sentimente de teamă, anxietate şi neajutorare sentimente de teamă, anxietate şi neajutorare

refuzul şcolarrefuzul şcolar implică probleme mai puţin serioase implică probleme mai puţin serioase

Copilul poate prezenta aceastCopilul poate prezenta aceastăă fric fricăă de de şşcoalcoalăă pentru pentru ccăă: :

îîi este teami este teamăă s săă fie departe de p fie departe de păărinrinţţii lui (ii lui (anxietate de separare)anxietate de separare);;

îîi este teami este teamăă s săă nu ia microbi de la nu ia microbi de la şşcoalcoalăă (tulburare obsesiv- (tulburare obsesiv-compulsivcompulsivăă) )

îîi poate fi teami poate fi teamăă s săă fie fie îîn preajma altor copii (anxietate n preajma altor copii (anxietate socialsocialăă). ).

In toate aceste cazuri, copilului sau adolescentului nu-i este In toate aceste cazuri, copilului sau adolescentului nu-i este teamteamăă de de şşcoalcoalăă îîn sine, ci de ceea ce i s-ar putea n sine, ci de ceea ce i s-ar putea îîntntââmpla mpla acolo. acolo. De aceea termenul de fobie De aceea termenul de fobie şşcolarcolarăă nu este tocmai nu este tocmai corect corect şşi este de preferat cel de refuz i este de preferat cel de refuz şşcolar.colar.

Anxietatea de separareAnxietatea de separare

- refuz - refuz şşcolar;colar;- teama excesiv- teama excesivăă de a pierde un p de a pierde un păărinte; teama rinte; teama excesivexcesivăă c căă un p un păărinte ar putea printe ar putea păţăţi ceva ri ceva răău;u;- teama excesiv- teama excesivăă de a r de a răămmââne singur acasne singur acasăă;;- refuzul permanent de a merge la culcare dac- refuzul permanent de a merge la culcare dacăă nu este nu este îînsonsoţţit de unul din pit de unul din păărinrinţţi;i;- acuze fizice repetate ori de c- acuze fizice repetate ori de cââte ori copilul te ori copilul trebuie strebuie săă se despart se despartăă de unul din p de unul din păărinrinţţi.i.

aceste manifestaceste manifestăări trebuie sri trebuie săă apar aparăă îînainte de 18 nainte de 18 ani, ani,

trebuie strebuie săă dureze 4 s dureze 4 săăptptăămmââni sau mai mult ni sau mai mult şşii trebuie strebuie săă creeze probleme serioase creeze probleme serioase îîn ceea ce n ceea ce

privepriveşşte performante performanţţele ele şşcolare, abilitcolare, abilităţăţile ile sociale sau alte funcsociale sau alte funcţţii, pentru a fi considerate o ii, pentru a fi considerate o tulburare.tulburare.

Câteva cauze comune de refuz şcolar pot include:Câteva cauze comune de refuz şcolar pot include:

un părinte bolnav (surprinzător, uneori refuzul şcolar apare un părinte bolnav (surprinzător, uneori refuzul şcolar apare după însănătoşirea părintelui);după însănătoşirea părintelui);

părinţi divorţaţi sau conflicte permanente între părinţi;părinţi divorţaţi sau conflicte permanente între părinţi; moartea unei persoane din familie cu care copilul era prieten;moartea unei persoane din familie cu care copilul era prieten; mutarea dintr-o locuinţă în alta în cursul primului an de şcoală;mutarea dintr-o locuinţă în alta în cursul primului an de şcoală; gelozia pe un frate/soră mai mic/mică ramas/ă acasă cu unul gelozia pe un frate/soră mai mic/mică ramas/ă acasă cu unul

dintre părinţi;dintre părinţi; părinţi îngrijoraţi excesiv pentru copilul lor din diverse motive părinţi îngrijoraţi excesiv pentru copilul lor din diverse motive

(de ex. probleme de sănătate).(de ex. probleme de sănătate).

În general, copilul sau adolescentul refuză să meargă la şcoală În general, copilul sau adolescentul refuză să meargă la şcoală pentru că trăieşte situaţii stresante semnificativ legate de ideea pentru că trăieşte situaţii stresante semnificativ legate de ideea de a merge la şcoală. de a merge la şcoală.

Chiulul (absenţa de la şcoală fără învoire/permisiune) se poate Chiulul (absenţa de la şcoală fără învoire/permisiune) se poate datora delincvenţei sau tulburării de conduită şi trebuie datora delincvenţei sau tulburării de conduită şi trebuie diferenţiat de refuzul scolar. diferenţiat de refuzul scolar.

Elevul chiulangiu, de obicei, se laudă faţă de colegii/prietenii Elevul chiulangiu, de obicei, se laudă faţă de colegii/prietenii săi că lipseşte de la şcoalăsăi că lipseşte de la şcoală

Elevul cu refuz şcolar, din cauza anxietăţii sau a temerilor tinde Elevul cu refuz şcolar, din cauza anxietăţii sau a temerilor tinde să fie reţinut şi stânjenit de incapacitatea sa de a merge la să fie reţinut şi stânjenit de incapacitatea sa de a merge la şcoală. şcoală.

El încearcEl încearcăă să evite să vorbească despre absenţa lui de la şcoală. să evite să vorbească despre absenţa lui de la şcoală.

D., un băieţel de 7 ani a dezvoltat fobie şcolară după ce D., un băieţel de 7 ani a dezvoltat fobie şcolară după ce învăţătoarea i-a spus că dacă ia nota mică la o lucrare, “mama învăţătoarea i-a spus că dacă ia nota mică la o lucrare, “mama îşi va lua alt copil care are note mari”. îşi va lua alt copil care are note mari”.

Nu a reuşit decât un 8 la matematică şi primirea notei a coincis Nu a reuşit decât un 8 la matematică şi primirea notei a coincis cu ziua în care mama a trebuit să plece două zile din localitate. cu ziua în care mama a trebuit să plece două zile din localitate. Copilul a interpretat că mama a plecat din cauza lui. Copilul a interpretat că mama a plecat din cauza lui.

O perioadă a inventat tot felul de motive ca să nu mai meargă O perioadă a inventat tot felul de motive ca să nu mai meargă la şcoală: dureri de cap dimineaţa, greţuri, simptome care nu la şcoală: dureri de cap dimineaţa, greţuri, simptome care nu aveau la bază o problemă medicală. aveau la bază o problemă medicală.

După o absenţă prelungită de la clasă, neliniştea sa a fost După o absenţă prelungită de la clasă, neliniştea sa a fost dublată şi de faptul că nu mai poate face faţă cerinţelor dublată şi de faptul că nu mai poate face faţă cerinţelor şcolare.şcolare.

Fobia/refuzul şcolarăFobia/refuzul şcolară

între 7 şi 13 ani, afectând 2-5% din copiii de între 7 şi 13 ani, afectând 2-5% din copiii de vârstă şcolarăvârstă şcolară

începe deseori cu lamentări ale copilului, cu începe deseori cu lamentări ale copilului, cu formulări critice, negative cu privire la şcoală, formulări critice, negative cu privire la şcoală, cu reticenţa sa de a merge la şcoală sau de a cu reticenţa sa de a merge la şcoală sau de a rămâne acolo, în ciuda încercărilor de rămâne acolo, în ciuda încercărilor de convingere din partea părinţilor sau a convingere din partea părinţilor sau a profesorilor sau a pedepselor aplicateprofesorilor sau a pedepselor aplicate

copiii din clasa I fenomenul apare în momentul copiii din clasa I fenomenul apare în momentul părăsirii locuinţei (sindromul anxietăţii de părăsirii locuinţei (sindromul anxietăţii de separare)separare)

semne manifeste de anxietate sau chiar de semne manifeste de anxietate sau chiar de panică, în cazul în care apare o constrângere panică, în cazul în care apare o constrângere de părăsire a domiciliului şi de rămânere la de părăsire a domiciliului şi de rămânere la

şcoalăşcoală unii copii nu reuşesc nici să iasă din casă, iar unii copii nu reuşesc nici să iasă din casă, iar

dacă o fac totuşi, fie se întorc de la jumătatea dacă o fac totuşi, fie se întorc de la jumătatea drumului, fie de la şcoală într-o stare marcată drumului, fie de la şcoală într-o stare marcată de anxietatede anxietate

tulburări neurovegetative: cefalee, dureri de tulburări neurovegetative: cefalee, dureri de stomac, greaţă, ameţeală, pierderea apetitului, în stomac, greaţă, ameţeală, pierderea apetitului, în momentul în care copilul ştie că trebuie să meargă momentul în care copilul ştie că trebuie să meargă la şcoalăla şcoală

uneori, copilul protestează, plânge, având chiar şi uneori, copilul protestează, plânge, având chiar şi crize de furie care pot să devină comportamente de crize de furie care pot să devină comportamente de tip agresiv, distructivtip agresiv, distructiv

alţi copii devin retraşi, apatici, depresivi, putând alţi copii devin retraşi, apatici, depresivi, putând chiar să încerce o sinuciderechiar să încerce o sinucidere

odată ce încetează presiunea legată de mersul la odată ce încetează presiunea legată de mersul la

şcoală, simptomele par să se atenuezeşcoală, simptomele par să se atenueze

părinţii se întreabă dacă există ceva greşit la părinţii se întreabă dacă există ceva greşit la şcoală sau îşi pun problema unei eventuale şcoală sau îşi pun problema unei eventuale boli somatice a copiluluiboli somatice a copilului

copilul este deseori măcinat de griji realiste copilul este deseori măcinat de griji realiste (atât acasă, cât şi la şcoală), care se (atât acasă, cât şi la şcoală), care se împletesc cu frici iraţionaleîmpletesc cu frici iraţionale

trei explicaţii posibiletrei explicaţii posibile::- teama faţă de unele situaţii şcolare- teama faţă de unele situaţii şcolare- teama de a părăsi locuinţa separându-se de - teama de a părăsi locuinţa separându-se de

mamămamă- debutul unei depresii infantile- debutul unei depresii infantile

se structurează pe un teren afectiv fragil şi în se structurează pe un teren afectiv fragil şi în contextul unei insuficiente maturizări pentru şcoalăcontextul unei insuficiente maturizări pentru şcoală

copilul se percepe ca fiind diferit de ceilalţi, se copilul se percepe ca fiind diferit de ceilalţi, se autoevaluează ca fiind nepregătit să facă exigenţelor autoevaluează ca fiind nepregătit să facă exigenţelor şcolare - creează deseori stări depresive anxiogene şi şcolare - creează deseori stări depresive anxiogene şi insomniiinsomnii

Analiza factorilorAnaliza factorilor

consecinţe ale hiperprotecţionismuluiconsecinţe ale hiperprotecţionismului externi, contextualiexterni, contextuali necesară intervenţia precoce în scopul eliminării acestora şi necesară intervenţia precoce în scopul eliminării acestora şi

generalizării anxietăţii care poate să determine apariţia generalizării anxietăţii care poate să determine apariţia fobiei socialefobiei sociale

perspectiva psihodinamică (ar fi vorba doar de o perspectiva psihodinamică (ar fi vorba doar de o manifestare a anxietăţii de separare), atunci accentul va fi manifestare a anxietăţii de separare), atunci accentul va fi pus în terapie pe relaţia mamă-copil, iar aspectele legate de pus în terapie pe relaţia mamă-copil, iar aspectele legate de şcoală vor fi pe planul al doileaşcoală vor fi pe planul al doilea

interpretarea fobiei şcolare ca o “anxietate indusă de şcoală interpretarea fobiei şcolare ca o “anxietate indusă de şcoală de tip acut”, argumentând faptul că majoritatea copiilor de tip acut”, argumentând faptul că majoritatea copiilor fobici reacţionează raţional faţă de presiunile nerezonabile fobici reacţionează raţional faţă de presiunile nerezonabile ale şcolii ale şcolii

SINDROMUL COPILULUI ALINTAT ŞI SINDROMUL COPILULUI ALINTAT ŞI FOBIA ŞCOLARĂFOBIA ŞCOLARĂ

Astfel de copii sunt în general capricioşi. Astfel de copii sunt în general capricioşi. Are o serie de dorinţe care nu totdeauna pot fi satisfăcute în Are o serie de dorinţe care nu totdeauna pot fi satisfăcute în

momentul respectiv. momentul respectiv. Dacă nu se întâmplă cum vor ei devin impulsivi şi fac crize de Dacă nu se întâmplă cum vor ei devin impulsivi şi fac crize de

furie, acte de nestăpânire .furie, acte de nestăpânire . De obicei sunt negativişti, se manifestă prin încăpăţânare, De obicei sunt negativişti, se manifestă prin încăpăţânare,

nesupunere, obrăznicie, impertinenţă .nesupunere, obrăznicie, impertinenţă . Sunt egoişti şi individualişti. Sunt egoişti şi individualişti.

Se manifestă prin orgoliu, înfumurare , tendinţa de a fi în Se manifestă prin orgoliu, înfumurare , tendinţa de a fi în centrul atenţiei. centrul atenţiei.

Ei sunt puţin simpatizaţi de colegi şi adesea ignoraţi.Ei sunt puţin simpatizaţi de colegi şi adesea ignoraţi. Pot fi însă şi copii alintaţi hipersensibili, emotivi, timizi Pot fi însă şi copii alintaţi hipersensibili, emotivi, timizi

excesiv. excesiv. Din supraprotecţia părinţilor a rezultat starea de neîncredere în Din supraprotecţia părinţilor a rezultat starea de neîncredere în

forţele proprii, un comportament lipsit de iniţiative.forţele proprii, un comportament lipsit de iniţiative. Fobia şcolară este un răspuns la neadaptare . Fobia şcolară este un răspuns la neadaptare . Sunt dese situaţiile în care se manifestă respingere faţă de Sunt dese situaţiile în care se manifestă respingere faţă de

şcoală, atitudini negative ale copilului faţă de şcoală, şcoală, atitudini negative ale copilului faţă de şcoală, instabilitate relaţională.instabilitate relaţională.

Multe dintre aceste manifestMulte dintre aceste manifestăări sunt cauzate de ri sunt cauzate de influenţele influenţele mediului de provenienţămediului de provenienţă (părinti, bunici, fraţi mai mari) (părinti, bunici, fraţi mai mari)

În familie nu este destul de bine pregatit terenul psihologic În familie nu este destul de bine pregatit terenul psihologic pentru scoala. pentru scoala.

Unii părinţi recurg la a-i ameninţa pe copii cu şcoala (“las’ că Unii părinţi recurg la a-i ameninţa pe copii cu şcoala (“las’ că mergi tu la şcoală ... vezi tu acolo! mergi tu la şcoală ... vezi tu acolo! “) “)

Astfel apare încă de la început sentimentul de respingere.Astfel apare încă de la început sentimentul de respingere. Alţi părinţi sunt preocupaţi de a-i învăţa pe copii să scrie, să Alţi părinţi sunt preocupaţi de a-i învăţa pe copii să scrie, să

citească, să socotească, forţat înainte de merge la şcoală.citească, să socotească, forţat înainte de merge la şcoală. Folosindu-se de cele mai multe ori procedee metodice Folosindu-se de cele mai multe ori procedee metodice

inadecvate, se ajunge la o respingere a activităţii şcolare, inadecvate, se ajunge la o respingere a activităţii şcolare, însoţită de tulburări afectiv-emoţionale.însoţită de tulburări afectiv-emoţionale.

Sunt părinţi supraprotectori care consideră că şcoala Sunt părinţi supraprotectori care consideră că şcoala are o serie de cerinţe educative ce depăşesc are o serie de cerinţe educative ce depăşesc posibilităţile copiilor sau copiii lor fie sunt de o posibilităţile copiilor sau copiii lor fie sunt de o inteligenţă rară, fie neajutoraţi, plăpânzi, fragili şi inteligenţă rară, fie neajutoraţi, plăpânzi, fragili şi trebuie menajaţi. trebuie menajaţi.

Aceasta Aceasta neconcordanţă de cerinţe între familie şi neconcordanţă de cerinţe între familie şi scoalăscoală poate determina o atitudine necorespunzătoare poate determina o atitudine necorespunzătoare a copilului faţă de şcoală.a copilului faţă de şcoală.

Respingerea faţă de şcoală, aversiunea faţă de Respingerea faţă de şcoală, aversiunea faţă de preocupările şcolare pot apărea şi ca urmare a preocupările şcolare pot apărea şi ca urmare a neconcordanţei între posibilităţile copiilor şi neconcordanţei între posibilităţile copiilor şi perspectivele învăţării în şcoalăperspectivele învăţării în şcoală. .

Copiii răsfăţaţi sunt hipersensibili. Copiii răsfăţaţi sunt hipersensibili. Dacă au o nereuşită o conştientizează imediat şi excesiv. Dacă au o nereuşită o conştientizează imediat şi excesiv. Ei pot fi invidioşi pe reuşita unor colegi. Ei pot fi invidioşi pe reuşita unor colegi. Aceste dificultăţi pot constitui începuturile unei atitudini de Aceste dificultăţi pot constitui începuturile unei atitudini de

respingere faţă de sarcinile şcolare. respingere faţă de sarcinile şcolare. Şi în acest caz, dacă părinţii sunt interesaţi şi reacţionează Şi în acest caz, dacă părinţii sunt interesaţi şi reacţionează

bine, situaţia se rezolvă iar în cazul în care nu sunt preocupaţi bine, situaţia se rezolvă iar în cazul în care nu sunt preocupaţi de aceste situaţii, le consideră minore, apreciind că pot fi de aceste situaţii, le consideră minore, apreciind că pot fi depăşite supraestimând posibilităţile copiilor , fie sunt prea depăşite supraestimând posibilităţile copiilor , fie sunt prea indulgenţi şi solicită prea puţin efort în comparaţie cu cerinţele indulgenţi şi solicită prea puţin efort în comparaţie cu cerinţele şcolare. şcolare.

În aceste situaţii copiii acumulează lacune în cunoştinţe, nu În aceste situaţii copiii acumulează lacune în cunoştinţe, nu sunt motivaţi pentru eforturi, trăiesc în permanent conflict sunt motivaţi pentru eforturi, trăiesc în permanent conflict determinat de determinat de neconcordanţa dintre cerinţele şcolii şi neconcordanţa dintre cerinţele şcolii şi rezultatele obţinute de ei, de evaluarea rezultatelor de către rezultatele obţinute de ei, de evaluarea rezultatelor de către şcoală pe de o parte şi părinţi pe de altă parte.şcoală pe de o parte şi părinţi pe de altă parte.

Copiii sunt derutaţi.Copiii sunt derutaţi. Toate acestea exprimă tulburări de atitudini ale copiilor faţă de Toate acestea exprimă tulburări de atitudini ale copiilor faţă de

şcoală, la care contribuie mult atitudinea fie temătoare, şcoală, la care contribuie mult atitudinea fie temătoare, agresivă sau nepăsătoare a părinţilor faţă de rezultatele şcolare agresivă sau nepăsătoare a părinţilor faţă de rezultatele şcolare ale copiilor.ale copiilor.

Baza etiologică a fobiei şcolareBaza etiologică a fobiei şcolare

copiii cu fobie şcolară sunt elevi vulnerabili care copiii cu fobie şcolară sunt elevi vulnerabili care prezintă temeri reale şi imaginare legate de şcoală, care prezintă temeri reale şi imaginare legate de şcoală, care trebuie investigate cu atenţietrebuie investigate cu atenţie

patru categorii specificepatru categorii specifice care determină aceste care determină aceste comportamente de tip fobic faţă de şcoalăcomportamente de tip fobic faţă de şcoală

1)1) evitarea şi teama faţă de situaţii şcolare specifice evitarea şi teama faţă de situaţii şcolare specifice (anxietate cu obiect)(anxietate cu obiect)

2)2) evitarea situaţiilor sociale – copilul se simte nepregătit evitarea situaţiilor sociale – copilul se simte nepregătit pentru inserarea în grup, netolerat, se teme de pentru inserarea în grup, netolerat, se teme de probabilitatea de a fi respins, de situaţiile care l-ar pune probabilitatea de a fi respins, de situaţiile care l-ar pune în inferioritate; o situaţie specială ar fi aceea legată de în inferioritate; o situaţie specială ar fi aceea legată de fobia unor copii de a se expune în faţa grupului la orele fobia unor copii de a se expune în faţa grupului la orele

de educaţie fizică – de educaţie fizică – dismorfofobiidismorfofobii

3) căutarea atenţiei sau manifestarea anxietăţii de separare, 3) căutarea atenţiei sau manifestarea anxietăţii de separare, copilul face adevărate crize pentru a rămâne lângă mamăcopilul face adevărate crize pentru a rămâne lângă mamă

4) întăriri legate de ceea ce face când rămâne acasă, activităţi 4) întăriri legate de ceea ce face când rămâne acasă, activităţi care îi produc plăcerecare îi produc plăcere

necesară identificarea comportamentelor neadecvate, necesară identificarea comportamentelor neadecvate, precizarea stimulilor care generează anxietatea, precizarea stimulilor care generează anxietatea, identificarea întăririlor plăcute care-l menţin pe copil identificarea întăririlor plăcute care-l menţin pe copil acasă şi modificarea contingenţelor întăririlor plăcute cu acasă şi modificarea contingenţelor întăririlor plăcute cu

scopul atenuării fobiei şcolarescopul atenuării fobiei şcolare

Fobia şcolară la vârste mai mari şi în adolescenţăFobia şcolară la vârste mai mari şi în adolescenţă

debutul este în general brusc; un băiat sau o fată care nu debutul este în general brusc; un băiat sau o fată care nu a atras în mod special atenţia adultului, nu mai a atras în mod special atenţia adultului, nu mai frecventează şcoalafrecventează şcoala

poate fi vorba de un refuz exprimat direct părinţilor, cu poate fi vorba de un refuz exprimat direct părinţilor, cu posibile manifestări anxioase intenseposibile manifestări anxioase intense

alteori, subiectul îşi disimulează disconfortul şi alteori, subiectul îşi disimulează disconfortul şi absentează de la şcoală fără a spune nimănuiabsentează de la şcoală fără a spune nimănui

schimbarea comportamentului copilului sau schimbarea comportamentului copilului sau adolescentului bulversează familia, cu atât mai mult cu adolescentului bulversează familia, cu atât mai mult cu cât fobiile şcolare pot apare în egală măsură la elevii cât fobiile şcolare pot apare în egală măsură la elevii buni ca şi la cei mediocribuni ca şi la cei mediocri               

nu trebuie confundate cu practica de a absenta a elevilor nu trebuie confundate cu practica de a absenta a elevilor complet deşcolarizaţi, care nu înţeleg de ce sunt obligaţi să complet deşcolarizaţi, care nu înţeleg de ce sunt obligaţi să frecventeze şcoala până la o a anumită vârstă frecventeze şcoala până la o a anumită vârstă

nici cu absenteismul celor care, fără a fi existat un eşec şcolar nici cu absenteismul celor care, fără a fi existat un eşec şcolar manifest, rămân în cadrul şcolii fără a avea vreun interes manifest, rămân în cadrul şcolii fără a avea vreun interes pentru prezent sau viitorpentru prezent sau viitor

unele cazuri, subiecţii nu pot formula vreo justificare, în alte unele cazuri, subiecţii nu pot formula vreo justificare, în alte cazuri, ei pot elabora o poveste care să le explice cazuri, ei pot elabora o poveste care să le explice comportamentulcomportamentul

raţiunile invocate pot fi referitoare la o atingere a stimei de raţiunile invocate pot fi referitoare la o atingere a stimei de sine provocată de un profesor, sau la o schimbare de atitudine sine provocată de un profesor, sau la o schimbare de atitudine din partea colegilor sau a grupului de prietenidin partea colegilor sau a grupului de prieteni

alteori, explicaţiile sunt de altă factură: poate fi vorba de alteori, explicaţiile sunt de altă factură: poate fi vorba de preocupări hipocondriace, de tip astenie excesivă sau de o preocupări hipocondriace, de tip astenie excesivă sau de o preocupare intensă pentru aspectul fizicpreocupare intensă pentru aspectul fizic

la intervenţia familiei, subiectul se poate întoarce la şcoală, la intervenţia familiei, subiectul se poate întoarce la şcoală, dar anxietatea se manifestă din nou cu aceeaşi intensitate; dar anxietatea se manifestă din nou cu aceeaşi intensitate; devine evident că este vorba de fobie şcolară, iar motivele devine evident că este vorba de fobie şcolară, iar motivele invocate de către subiect nu sunt decât construcţii artificialeinvocate de către subiect nu sunt decât construcţii artificiale

evoluţia acestor fobii se poate face în mai multe direcţiievoluţia acestor fobii se poate face în mai multe direcţii

- evoluţia spre schizofrenie este cea mai periculoasă, de - evoluţia spre schizofrenie este cea mai periculoasă, de temut, dar şi relativ rarătemut, dar şi relativ rară

- apariţia discordanţelor, a debutului unui delir paranoid - apariţia discordanţelor, a debutului unui delir paranoid poate fi destul de rapidă, probabil în funcţie de reacţia poate fi destul de rapidă, probabil în funcţie de reacţia familiei şi de iniţiativele terapeuticefamiliei şi de iniţiativele terapeutice

- incapabili de a negocia cu propriile dorinţe, motiv pentru - incapabili de a negocia cu propriile dorinţe, motiv pentru care sunt consideraţi psihotici, cazuri limită sau de tip care sunt consideraţi psihotici, cazuri limită sau de tip

border-lineborder-line

                - un prim element de apreciere este capacitatea - un prim element de apreciere este capacitatea

(sau mai degrabă incapacitatea) subiectului de a suporta (sau mai degrabă incapacitatea) subiectului de a suporta dubla frustrare implicată de relaţia cu familiadubla frustrare implicată de relaţia cu familia

- încetând frecventarea unei şcoli, adolescentul - încetând frecventarea unei şcoli, adolescentul respectiv va sta în permanenţă la părinţi, hărţuindu-i cu respectiv va sta în permanenţă la părinţi, hărţuindu-i cu tot felul de întrebări sau reproşuri şi transformându-şi tot felul de întrebări sau reproşuri şi transformându-şi deseori camera într-o încăpere de nelocuitdeseori camera într-o încăpere de nelocuit

- aceste schimburi permanente de tip război între - aceste schimburi permanente de tip război între părinţi şi copii preexistau la apariţia fobiei şcolare, dând părinţi şi copii preexistau la apariţia fobiei şcolare, dând tonul relaţiilor încă din copilărietonul relaţiilor încă din copilărie

- orice contradicţie, orice interpretare diferită este - orice contradicţie, orice interpretare diferită este

resimţită ca agresiune periculoasăresimţită ca agresiune periculoasă

un alt grup de fobii şcolare ale adolescenţei, probabil mai un alt grup de fobii şcolare ale adolescenţei, probabil mai numeroase, cuprinde un manifest ca şi cele descrise numeroase, cuprinde un manifest ca şi cele descrise anterior, dar prezintă particularitatea legată de neevoluţia anterior, dar prezintă particularitatea legată de neevoluţia spre schizofreniespre schizofrenie

- tentă depresivă deseori mai marcată decât în - tentă depresivă deseori mai marcată decât în cazurile precedentecazurile precedente

- subiectul resimte dureros incapacitatea de a avea - subiectul resimte dureros incapacitatea de a avea o viaţă normală, pot apare şi aici manifestări o viaţă normală, pot apare şi aici manifestări hipocondriace, fiind necesară asistenţa de specialitatehipocondriace, fiind necesară asistenţa de specialitate

- tenacitatea tonalităţii depresive se însoţeşte - tenacitatea tonalităţii depresive se însoţeşte uneori de revendicări la adresa părinţilor, care “nu au uneori de revendicări la adresa părinţilor, care “nu au făcut sau nu fac ceea ce trebuie”făcut sau nu fac ceea ce trebuie”

o serie de noi activităţi pot deveni posibile pentru o serie de noi activităţi pot deveni posibile pentru subiecţi, acesta putând deveni interesat de unele aspecte subiecţi, acesta putând deveni interesat de unele aspecte legate de ceea ce anterior nu mai dorea să ştielegate de ceea ce anterior nu mai dorea să ştie

Terapia fobiei şcolare Terapia fobiei şcolare şi a refuzului şcolarşi a refuzului şcolar

Se explică părinţilor că progresele copilului vin din eforturi susţinute, iar meritele se împart în mod egal.

Se indică familiei cum să-şi ajute copilul să facă faţă anxietăţii şi cum s-o reducă

Terapia refuzului şcolar include terapie cognitiv-comportamentală, alături de desensibilizare sistemică, terapia expunerii şi tehnici comportamentale spontane de întărire.

Terapia cognitiv-comportamentalăTerapia cognitiv-comportamentală – corectarea – corectarea comportamentelor maladaptative şi neadecvate.comportamentelor maladaptative şi neadecvate.

Desensibilizarea sistemicăDesensibilizarea sistemică – este o tehnică prin care copilul – este o tehnică prin care copilul este ajutat gradual să-şi modifice reacţiile emoţionale legate de este ajutat gradual să-şi modifice reacţiile emoţionale legate de şcoală, astfel încât el să se întoarcă la şcoală fără a mai şcoală, astfel încât el să se întoarcă la şcoală fără a mai experimenta anxietatea.experimenta anxietatea.

Terapia expuneriiTerapia expunerii – este o tehnică prin care copilul este expus – este o tehnică prin care copilul este expus în mod repetat la intensităţi şi durate tot mai mari la evenimente în mod repetat la intensităţi şi durate tot mai mari la evenimente emoţionale stresante; se asociază încurajarea modificării emoţionale stresante; se asociază încurajarea modificării gândurilor maladaptative şi neadecvate, astfel încât în mod gândurilor maladaptative şi neadecvate, astfel încât în mod gradat copilul va deveni capabil să preîntâmpine experienţe gradat copilul va deveni capabil să preîntâmpine experienţe stresante (cum ar fi mersul la şcoală) fără anxietate sau vreo stresante (cum ar fi mersul la şcoală) fără anxietate sau vreo altă suferinţă.altă suferinţă.

Tehnici comportamentale spontane de întărire Tehnici comportamentale spontane de întărire – – reprezintă recompense pentru comportamentele dorite reprezintă recompense pentru comportamentele dorite astfel încât să le fie crescută frecvenţa apariţiei.astfel încât să le fie crescută frecvenţa apariţiei.

Terapia prin jocTerapia prin joc pentru cei mici este o metodă mai pentru cei mici este o metodă mai puţin verbală, prin care se pun în scenă situaţii puţin verbală, prin care se pun în scenă situaţii provocatoare de anxietate, iar copiii sunt ajutaţi să le provocatoare de anxietate, iar copiii sunt ajutaţi să le facă faţă. facă faţă.

Terapia individualăTerapia individuală, ca şi cea de grup poate fi de mare ajutor , ca şi cea de grup poate fi de mare ajutor pentru adolescenţi, pentru a-i ajuta să contracareze sentimentele pentru adolescenţi, pentru a-i ajuta să contracareze sentimentele de devalorizare, izolare şi inadecvare pe care le au. de devalorizare, izolare şi inadecvare pe care le au.

Terapia individuală interpersonalăTerapia individuală interpersonală este centrată pe este centrată pe răspunsurile maladaptative ale persoanei în interacţiunile răspunsurile maladaptative ale persoanei în interacţiunile interpersonale (de obicei implică dificultăţi în relaţionarea cu interpersonale (de obicei implică dificultăţi în relaţionarea cu ceilalţi semeni).ceilalţi semeni).Ar fi încurajator pentru copil să ştie ce progrese a făcut, de Ar fi încurajator pentru copil să ştie ce progrese a făcut, de aceea ar fi util de desenat un grafic sau o hartă cu toate aceea ar fi util de desenat un grafic sau o hartă cu toate succesele sale.succesele sale.

Intervenţiile psihofarmacologiceIntervenţiile psihofarmacologice (medicamente care (medicamente care acţionează asupra comportamentelor) pot fi necesare pentru acţionează asupra comportamentelor) pot fi necesare pentru tratamentul depresiei, anxietăţii sau fobiei sociale ce se pot tratamentul depresiei, anxietăţii sau fobiei sociale ce se pot ascunde în spatele refuzului şcolar. Se pot folosi medicamente ascunde în spatele refuzului şcolar. Se pot folosi medicamente antidepresive, anxiolitice, etc.antidepresive, anxiolitice, etc.

Miller şi colaboratoriiMiller şi colaboratorii săi au scos în evidenţă săi au scos în evidenţă faptul că terapiile comportamentale folosite faptul că terapiile comportamentale folosite pot fi reduse la patru elemente esenţiale: pot fi reduse la patru elemente esenţiale:

stabilirea unei relaţii cu terapeutul stabilirea unei relaţii cu terapeutul clarificarea unui stimul clarificarea unui stimul desensibilizarea faţă de stimuldesensibilizarea faţă de stimul confruntarea cu stimulul confruntarea cu stimulul

Abordarea terapeuticaAbordarea terapeutica

- colectarea a cât mai multe informaţii relevante- colectarea a cât mai multe informaţii relevante

- definirea şi clarificarea dificultăţilor prezente- definirea şi clarificarea dificultăţilor prezente

- stabilirea de ipoteze pentru observare - stabilirea de ipoteze pentru observare

- efectuarea de intervenţii precise, monitorizate cu atenţie şi - efectuarea de intervenţii precise, monitorizate cu atenţie şi revizuiterevizuite

Demersul terapeutic este realizat prin îmbinarea a două axe: Demersul terapeutic este realizat prin îmbinarea a două axe: expunerea la stimulii care generează fobia şi întărirea expunerea la stimulii care generează fobia şi întărirea sistematică a îndepărtării de casă şi de mamă pentru a se sistematică a îndepărtării de casă şi de mamă pentru a se apropia de activităţile şcolare, revalorizând pozitiv situaţiile apropia de activităţile şcolare, revalorizând pozitiv situaţiile care iniţial au produs teamă care iniţial au produs teamă

Componentele terapeutice implicate în acest procesComponentele terapeutice implicate în acest proces

învăţarea de către copil a unei metode de relaxareînvăţarea de către copil a unei metode de relaxare desensibilizarea sistematică “in vivo” şi “in vitro” desensibilizarea sistematică “in vivo” şi “in vitro”

în situaţiile generatoare de teamă şi în afara lorîn situaţiile generatoare de teamă şi în afara lor eliminarea întăririlor asociate cu dorinţa de a eliminarea întăririlor asociate cu dorinţa de a

rămâne acasărămâne acasă întărirea progresivă a copilului în sens pozitiv întărirea progresivă a copilului în sens pozitiv

pentru a rămâne la şcoalăpentru a rămâne la şcoală

RelaxareaRelaxarea - diminuarea anxietăţii generate de diferitele - diminuarea anxietăţii generate de diferitele situaţii şcolare şi înlăturarea tulburărilor neuro-vegetativesituaţii şcolare şi înlăturarea tulburărilor neuro-vegetative- durează 15-30 minute- durează 15-30 minute- evaluarea stării de încordare sau relaxare a copilului, - evaluarea stării de încordare sau relaxare a copilului, terapeutul apreciindu-i eforturileterapeutul apreciindu-i eforturile- subiectul este rugat să facă zilnic exerciţii de acest gen- subiectul este rugat să facă zilnic exerciţii de acest gen

Activarea desensibilizării prin expunerea la stimuli Activarea desensibilizării prin expunerea la stimuli generatori de fobiegeneratori de fobie- fie pe calea imaginaţiei copilului, fie prin expunerea - fie pe calea imaginaţiei copilului, fie prin expunerea sistematică la astfel de stimuli în mediul naturalsistematică la astfel de stimuli în mediul natural

- - ierahie a situaţiilor anxiogene, mergând de la ierahie a situaţiilor anxiogene, mergând de la evenimentele mai puţin anxiogene până la cele care evenimentele mai puţin anxiogene până la cele care suscită o puternică fobiesuscită o puternică fobie

- copilul îşi va imagina fiecare situaţie încercând să - copilul îşi va imagina fiecare situaţie încercând să rămână calmrămână calm

- - îîn timpul reprezentărilor mintale ale unui item, dacă n timpul reprezentărilor mintale ale unui item, dacă subiectul resimte anxietate, va ridica degetul, iar terapeutul subiectul resimte anxietate, va ridica degetul, iar terapeutul va relua acest item până când teama va dispareva relua acest item până când teama va dispare

- când primul item din serie nu va suscita anxietate, se va - când primul item din serie nu va suscita anxietate, se va trece la următorul şi apoi în ordinea ierarhiei propuse, trece la următorul şi apoi în ordinea ierarhiei propuse, terapeutul va sugera verbal scenele provocatoare de terapeutul va sugera verbal scenele provocatoare de anxietate, acestea reducându-se prin inducerea simultană a anxietate, acestea reducându-se prin inducerea simultană a relaxăriirelaxării

- 5-10 şedinţe- 5-10 şedinţe

- evaluată în raport cu reprezentările anxiogene devenite - evaluată în raport cu reprezentările anxiogene devenite tolerabile, subiectul este invitat să înfrunte în realitate tolerabile, subiectul este invitat să înfrunte în realitate situaţiile desensibilizate situaţiile desensibilizate

dacă se utilizează experienţa “in vivo” relaxarea nu dacă se utilizează experienţa “in vivo” relaxarea nu se va asocia cu stăpânirea fiecărei situaţii se va asocia cu stăpânirea fiecărei situaţii înfruntate progresivînfruntate progresiv

copilul este invitat să se întoarcă la şcoală biruind copilul este invitat să se întoarcă la şcoală biruind în fiecare etapă anxietateaîn fiecare etapă anxietatea

o cale mai puţin extremă de confruntare a temerilor o cale mai puţin extremă de confruntare a temerilor celor mai grave ale copilului ar putea să-l implice celor mai grave ale copilului ar putea să-l implice pe terapeut în sensul unui ajutor acordat pentru pe terapeut în sensul unui ajutor acordat pentru vizualizarea situaţiilor generatoare de anxietate la vizualizarea situaţiilor generatoare de anxietate la şcoală – “tehnica imploziei”şcoală – “tehnica imploziei”