17 curs

8
17.Caracteristicile Ag de histocompatibilitate Ag de histocompatibilitate (Ag de transplantare) sunt Ag prezente pe suprafata tesuturilor sau celulelor, care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate. Ag induc RI ale organismului gazda care pot cauza rejetul tesutului transplantat. Cele mai importante Ag de histocompatibilitate sunt produsii genelor complexului major de histocompatibilitate (MHC) Produsii genelor MHC controleaza multe dintre aspectele RI Genele MHC sunt impartite in 3 clase: -genele clasei I codifica Ag de transplantare de pe supraf celulara (implicate si in raspunsurile mediate cellular) si Ag serologice (care induc formare de Ac) -genele clasei II codifica o serie de Ag numite Ag IA (immune associate) exprimate primar pe Ly; genele clasei II controleaza si nivelul raspunsului fata de anumite Ag si de aceea se mai numesc gene Ir (immune response) ; -genele clasei III controleaza expresia unor componente ale sistemului component 18.Complexul HLA HLA este un complex multigenic, multialelic (polimorf), strans legat si cu o exprimare codominanta -caracterul poligenic este cauzat de faptul ca exista 3 gene pentru HLA de clasa I si 3 perechi de gene β si α, care codifica proteine cu specificitati diferite in privinta legarii peptidelor. -codominanta :din fiecare halotip se exprima cate o alela pentru fiecare locus.De obicei persoana este heterozigota pentru fiecare locus.De exemplu : HLA-A5 A32.In cazul homozigotilor genotipul celor 3 loci va fi identic. -polimorfismul :pentru fiecare gena exista alele multiple.Genele MHC sunt cele mai polimorfe gene cunoscute din organism.La capacitate SI de a fi apt sa raspunda la o multitudine de agenti patogeni contribuie faptul ca genele MHC sunt poligenice si polimorfe, deci pot lega o gama larga de peptide -transcomplementarea :fenomen prin care apar molecule HLA hibride, cele 2 lanturi α si β, fiind codificate de gene din halotipuri diferite. -legarea :toate genele HLA se transmit in bloc, de la parinti la copii, ca o singura unitate numita halotip ; descendentii vor avea deci o jumatate de halotip de la mama si una de la tata. -dezechilibre de legare se refera la legarea mai stransa intre alela unui locus si alela altui locus.Aceste fenomene sunt frecvente in anumite populatii A1-B8-DR3 sau A3-B7-DR2. Moleculele HLA codificate de genele MHC sunt divizate in 2 clase : -Ag de clasa I :HLA-A, HLA-B, HLA-C Ag de clasa II :HLA-D (HLA-DP, HLA-DQ, HLA-DR) 19 MHC DE CLASA 1 Atit moleculele de clasa 1 cit si cele de clasa 2 sunt componente ale suprafetei celulare AgMHC de cl 1 se gaseste pe suprafata tuturor cel nucleate si pe plachete .Ag de cl 2 se gaseste mai ales pe suprafata macrofagelor ,a cel T umane activate ,a cel dendritice ,endoteliale si a limfocitelor B .Distributia diferita a celor 2 tipuri de molecule MHC e consecinta functiilor efector diferite ale celulelor T care le recunosc Structura moleculei MHC –sunt glicoproteine de pe suprafata celulara cu structura si functie similara ,contin 10%carbohidrati si 90%proteine Molecula de MHC1 Este cunstituita din 2 lanturi polipeptidice α (lant greu)codificat in regiunea MHCsi un lant mai mic asociat necovalent Lantul α (44kDa) partea cea mai mare a lantului greuα este organizata in 3 domenii globulare (α1,α2,α3) care sunt expuse la suprafata celulei are 340 de AA 90 in fiecare domeniu si 60 in fiecare bucla inchisa prin cite o punte disulfidica este ancorat in membrane printr –o portiune hidrofoba transmembrananara formata din 40 de reziduuri de Β2 –microglobulina (12KDa)este o portiune care migreaza la electroforeza serului imp cu β-globulinele ,nu e codificata in regiuni MHC (genele se afla pe cz15)nu e polimorfa si nu prezinta o regiune transmembranara Buclele in structura tridimensionala formeaza o nisa intreα1siα2 destinata legarii epitopilor din Ag care va fi prezentat de APC(celula prezentatoare de Ag )ancorarea celulara este realizata de o regiune transmembranara si una intracitoplasmatica (C- terminala)Aspectul tridimensional al moleculei a fost evidentiat prin

description

bun

Transcript of 17 curs

Page 1: 17 curs

17.Caracteristicile Ag de histocompatibilitateAg de histocompatibilitate (Ag de transplantare) sunt Ag prezente pe suprafata tesuturilor sau celulelor, care determina compatibilitatea sau incompatibilitatea tesuturilor transplantate.Ag induc RI ale organismului gazda care pot cauza rejetul tesutului transplantat.Cele mai importante Ag de histocompatibilitate sunt produsii genelor complexului major de histocompatibilitate (MHC)Produsii genelor MHC controleaza multe dintre aspectele RIGenele MHC sunt impartite in 3 clase:-genele clasei I codifica Ag de transplantare de pe supraf celulara (implicate si in raspunsurile mediate cellular) si Ag serologice (care induc formare de Ac)-genele clasei II codifica o serie de Ag numite Ag IA (immune associate) exprimate primar pe Ly; genele clasei II controleaza si nivelul raspunsului fata de anumite Ag si de aceea se mai numesc gene Ir (immune response) ;-genele clasei III controleaza expresia unor componente ale sistemului component

18.Complexul HLAHLA este un complex multigenic, multialelic (polimorf), strans legat si cu o exprimare codominanta-caracterul poligenic este cauzat de faptul ca exista 3 gene pentru HLA de clasa I si 3 perechi de gene β si α, care codifica proteine cu specificitati diferite in privinta legarii peptidelor.-codominanta :din fiecare halotip se exprima cate o alela pentru fiecare locus.De obicei persoana este heterozigota pentru fiecare locus.De exemplu : HLA-A5 A32.In cazul homozigotilor genotipul celor 3 loci va fi identic.-polimorfismul :pentru fiecare gena exista alele multiple.Genele MHC sunt cele mai polimorfe gene cunoscute din organism.La capacitate SI de a fi apt sa raspunda la o multitudine de agenti patogeni contribuie faptul ca genele MHC sunt poligenice si polimorfe, deci pot lega o gama larga de peptide-transcomplementarea :fenomen prin care apar molecule HLA hibride, cele 2 lanturi α si β, fiind codificate de gene din halotipuri diferite.-legarea :toate genele HLA se transmit in bloc, de la parinti la copii, ca o singura unitate numita halotip ; descendentii vor avea deci o jumatate de halotip de la mama si una de la tata.-dezechilibre de legare se refera la legarea mai stransa intre alela unui locus si alela altui locus.Aceste fenomene sunt frecvente in anumite populatii A1-B8-DR3 sau A3-B7-DR2.Moleculele HLA codificate de genele MHC sunt divizate in 2 clase :-Ag de clasa I :HLA-A, HLA-B, HLA-CAg de clasa II :HLA-D (HLA-DP, HLA-DQ, HLA-DR)

19 MHC DE CLASA 1 Atit moleculele de clasa 1 cit si cele de clasa 2 sunt componente ale suprafetei celulare AgMHC de cl 1 se gaseste pe suprafata tuturor cel nucleate si pe plachete .Ag de cl 2 se gaseste mai ales pe suprafata macrofagelor ,a cel T umane activate ,a cel dendritice ,endoteliale si a limfocitelor B .Distributia diferita a celor 2 tipuri de molecule MHC e consecinta functiilor efector diferite ale celulelor T care le recunosc Structura moleculei MHC –sunt glicoproteine de pe suprafata celulara cu structura si functie similara ,contin 10%carbohidrati si 90%proteine Molecula de MHC1Este cunstituita din 2 lanturi polipeptidice α (lant greu)codificat in regiunea MHCsi un lant mai mic asociat necovalent Lantul α (44kDa) partea cea mai mare a lantului greuα este organizata in 3 domenii globulare (α1,α2,α3) care sunt expuse la suprafata celulei are 340 de AA 90 in fiecare domeniu si 60 in fiecare bucla inchisa prin cite o punte disulfidica este ancorat in membrane printr –o portiune hidrofoba transmembrananara formata din 40 de reziduuri de Β2 –microglobulina (12KDa)este o portiune care migreaza la electroforeza serului imp cu β-globulinele ,nu e codificata in regiuni MHC (genele se afla pe cz15)nu e polimorfa si nu prezinta o regiune transmembranaraBuclele in structura tridimensionala formeaza o nisa intreα1siα2 destinata legarii epitopilor din Ag care va fi prezentat de APC(celula prezentatoare de Ag )ancorarea celulara este realizata de o regiune transmembranara si una intracitoplasmatica (C-terminala)Aspectul tridimensional al moleculei a fost evidentiat prin cristalografie cu raze X.Domeniile α1si β2 –microglobulina au secventa AA si structura compacta ,mentinuta de puntiS-S ,similara cu cea a domeniilor Ig Domeniile α1siα2 se incolacesc impreuna pentru a forma o structura unica ,o cavitate realizata dintr –un planseu rigid cu structura de foite de β-plisate si 2 pereti laterali creati din 2 spirale ale lantuluiPP ,2αhelixuri. Aceasta nisa lunga reprezinta zona in care se leaga peptida antigenica (epitopul0de molecula MHC.Peptida formata din aproximativ 9AAeste dispusa sub forma elongata ,ancorata de fetele interne ale α helixurilor precum si la ambele capete (ca intr –un buzunar)fiind prezentata limfocitelorTcDin cei9 AA doar 2 sau 3 sunt spcifici reprezentind punctele de ancorare ,restul sunt indifernti .Din acest motiv molecula de MHC poate sa lege o mare varietate de peptide ROLUL BIOLOGIC RolulMHC de cl1 a fost elucidat de R Zinchernogel si P .Doherty pornind de la constatarea ca rezistenta la o boala sau alta e competitia intre capacitatea de multiplicare a agentului etiologic si capacitatea organismului de a o impiedica,iar cea mai eficienta aparare in cazul infectiei virale sau cu alte microorganisme cu multiplicare intracelulara o realizeaza limfocitulTcitotoxic.Prin experiente efectuate pe soareci sa evidentiat ca titrul virusului ajunge la maxim in organismul inoculat in 2-3 zile .Prima armata care apare si ataca celula infectata viral este cea a limfocitului Tcitotoxic care apare dupa 4-6 zile .Apar apoi intre ziua 6-10 factorii hipersensibilitatii tardive ,iar c ajung la un titru maxim dupa 10-14 zile .Impotriva unor asfel de tinte rolul esential il au aceasta categorie de limfocite .In acelasi timp sa constatat timoectomizate neonatal,iradiate sau la care sa aplicat un drenaj limfatic prelungit accepta intotdeauna un transplant dar mor ulterior din cauza infectiilor bacteriene sau virale Pentru prevenirea deznodamintului este suficienta administrarea 10.000limfocite alogene .Concluzia este ca limfocitele joaca rol si in apararea antiinfectioasa si in transplante .

Page 2: 17 curs

20 .MHC de clasa 2 Este format din asocierea necovalenta a 2 lanturi PPα(34KDa)si lantulβ(29Dka), prezinta fiecare 2 domenii extracelulare (α1α2 si respectivβ1,β2)o regiune transmembranara si o coada citoplasmatica .Ambele lanturi sunt codificate in regiuni leHLA-D strins linkate .Majoritatea epitopilor HLA se gasesc la nivelul lantuluiβ.Mai exista un alt lant (31kDa),lant invariat(li)nu prezinta polimorfism ,ale carei gene sunt situate pe cromozomul 18 la soareci ,deci sunt distincte de cele pentru MHC. .Proteina » li »este unica fata de majoritatea proteinelor prin faptul ca are o orientare opusa in membrana si un subset de molecule’’ li’’este asociat cu proteoglicanul condroitinsulfat .Aceste trasaturi particulare ale proteinei li sunt prezente si in cazul receptorului pentru transferina Ag MHC fac parte din superfamilia Ig .Examinarea structurii de baza a MHC1siMHC2 ,ptr a studia omologia dintre ele a ddemonstrat ca ambele molecule pot fi considerate membre ale superfamiliei de Ig ,prezinta regiuni legate prin punti S-S care au structura tertiara similara domeniilor constante sau variabile ale Ig.ROL BIOLOGIC Mcdavid observa la soareci o determinenta a raspunsului imun ce sugereaza ca s –ar datora MHC. .El desemneaza genele responsabile de raspuns imun drept gene Ir .Prin studii de hibridizare intre linii pure de cobai ,respectiv soareci a demonstrat ca raspunsul imun depinde de alta regiune codificata pe acelasi comozom 6laom si 17 la soareci ,situat in apropierea regiunii HLA-A,B,C.Aceasta regiune a fost numita HLA-D,iar Ag raspunzatoare de raspunsul imun drept Ag ale raspunsului imun Ir.Aceste Ag nu apar la toate celulele nucleate ci doar la acelea implicate in raspunsul imun ;monocite sau macrofage ,celule Langerhans .,celule dendritice celule endoteliale pe limfociteTactivate.Unele gene care le codifica sunt polimorfe si altele monomorfe Controleaza eficient raspunsul imun prin implicarea in cooperarea limfocitelor T—macrofag,intre subseturi LT(Th-Ts), intre LT-LB, liza celulelor tumorale sau infectate viral ,prin cooperarea cu LTc si intervin in crestera sau suprimarea raspunsului imun.Modul de aparitie a comlexului MHC-2-peptida antigenica Ag provenite de la ag pat extracelulari fagocitati sau molecule straine endocitare si chiar microbi intracelulari care nu se replica in citosol ci in veziculele din citoplasma ,au alta soarta .Ele sunt prezentate limfocitelor CD4 + catre mol MHC2.Aceste dupa sinteza in ribozomi ,sunt asamblate in lumenul REsub forma asociata cu un lant invariabil ‘’li ;;care impreuna impiedica fixarea unei peptide in cavitatea formata de domeniile α1siβ1alew molec MHC.Compexul astfel format este glicolizat in ap Golgi si transp apoi in endozomi sau lizozomi .Aici in mediu acid are loc proteoliza partiala a lantului ;; li ‘’cu mentinera legata de MHCa unei portiuni truncheate a acestuia ,denumita CLIP.Peptida respectiva evita legarea unei peptide antugenice de MHC2.Omolecula similara MHC2numitaHLA-DM catalizeaza eliberarea lui CLIP si legarea unei peptide antigenice .

16.Descrieti legile lui Snell referitoare la imunologia de transplant si tipurile de grefeLegile lui Snell :-transpantul de tesut dintre membrii unei linii pure sunt acceptate in totalitate-transplantul de tesut prelevat de la un donator apartinand unei linii inbred la o gazda ce apartine altei linii este respins intotdeauna-transplantul de la o linie parentala la descendentii de prima generatie (F1) este acceptat, dar de la F1 la parental este respins-cea mai mare parte din descendentii F2 (75%) accepta grefa, iar 25% o respingTipuri de grefe :-autogrefe :grefe efectuate in cadrul aceluiasi individ-singrefe sau izogrefe :implica transferul de tesut normal intre indivizi identici genetic, adica gemeni monozigoti sau animale din aceeasi specie-alogrefe sau homogrefe :reprezinta transferul tesutului normal intre indivizi genetic diferiti (alogenici) din cadrul aceleiasi specii-heterogrefe sau xenogrefe :implica transferul tesuturilor intre indivizii din specii diferiteIzogrefele si autogrefele supravietuiesc un interval de timp nedefinit.Grefele alogenice sau xenogenice duc la un fenomen de rejet imunologic, fenomen care nu poate fi impiedicat prin utilizarea agentilor imuno-supresori.Reactia de rejet :primara-apare la 14 zile :secundara (instalata in 7 zile)Rejetul grefei este un fenomen imunologic.Reactia de rejet prezinta atat specificitate cat si memorie.Exista 2 categorii de complexe genice :-complexul major de histocompatibilitate (MHC)-complexul minor de histocompatibilitate (mHC)La toate speciile exista un singur MHC si mai multe mHC, situate [pe diferiti cromozomi care controleaza sinteza unor molecule proteice.MHC nu se limiteaza doar la imunitatea de transplant, el are un rol major in generarea RI.Principala functie biologica a MHC este de prezentare a fragmentelor peptidice din Ag Ly T.

21 .FUNCTIIlE MOLEC MHC DE CLAS 1 SI 2 MOLEC MHC DE CLASA 1 SI 2 SUNT IMPORTANTE IN CONTROLUL R1 ,INTR-UN PROCES NUMIT RESTRICTIE MHC.MOLECULELE MHC SUNT IMPLICATE IN : -PREZENTA Ag -MOLECULELE MHC 1 SI 2 POT SERVI DREPT TINTE PENTRU RI IN REJETUL GREFELOR. -SEMNALIZAREA PRIN INTERMEDIUL MOLECULELOR CO-RECEPTOR (MHC1-CD8,MHC2-CD4) PENTRU CELULELE T CITOTOXICE SI T HELPER -PRODUCEREA DE Ac ANTI MHC IN RECIPIENTUL INCOMPATIBIL(Ac TIP Ig M ,Ig G)IN CAZUL TRANSPLANTELOR -REACTIA LIMFOCITARA MIXTA :RASPUNSUL Ly T LA Ag MHCCU TRANSFORMAREA BLASTICA A Ly STIMULATE -REACTIA GREFA CONTRA GAZDA :APARE LA INTRODUCEREA CELULEI IMUNOCOMPETENTE INTR-UN ANIMAL HISTOCOMPATIBIL SA LE REJECTEZE;ACESTE CELULE POT SA RASPUNDA IMPOTRIVA GAZDEI SI SA PRODUCA REACTIE GREFA CONTRA GAZDA -REACTIA DE LIMFOLIZA ALOGENICA MEDIATA CELULELOR (CML) DUPA EFECTUAREA UNEI MLR,CELULELE T CITOTOXICE SENSIBILIZATE LEZEAZA Ly STIMULATOARE ;CML REPREZINTA ECHIVALENTUL IN VIVO AL REACTIEI DE REJET AL GREFEI

Page 3: 17 curs

22.Ly T Ly T reprezinta populatia limfocitara majoritara, 60-80% din Ly aflate in sangele periferic, au durata de viata lunga sau foarte lunga, de randul anilor sau zecilor de ani.Sunt celule intens recirculante, parcurg anumite circuite in cautarea Ag pentru care sunt genetic construite. >Valorile normale in sange pentru Ly T sunt cuprinse 1620-4320/mm3, intre una si 18 luni da viata si intre 590-3090/mm3 dupa 18 luni. >Proportia Ly T se poate determina prin testul rozetarii care permite iodentificarea Ly T, numaratoareaglobala a Ly T si separarea de alte Ly prin centrifugare sau prin metoda imunofluorescentei cu Ac monoclonali fata de receptorul de Ag. >Isi au originea in celula stem multipotenta localizata in maduva osoasa la adult sau in ficatul embrionar, in viata intrauterina.Dezvoltarea LT este un proces complex care presupune participarea timusului ca loc de educare si de castigare a competentei imune a acestor celule. >Receptorul pentru Ag al Ly T (TCR) este o molecula heterodimera formata din 2 lanturi polipeptidice, care au o structura asemanatoare cu cea a Ig.Exista 2 tipuri de receptori :TCR 1 (format din lanturile Ɣ si ) si TCR 2 format din lanturile α si β, care impart LT in 2 lineaje diferite. >Transmiterea semnalului stimulator este realizata de o alta molecula membranara, CD3, asociata intotdeauna receptorilor α : β,cu care formeaza complexul molecular CD3.La nivelul LT mature, complexul TCR/CD3 este asociat cu una dintre cele 2 molecule CD4 sau CD8 care interactioneaza cu moleculele MHC II respectiv I, si astfel impart LT in 2 subpopulatii functional distincte :LT helper/inductoare si LT citotoxice/supresoare. >Ly T indeplinesc functii complexe, atat efectoare ale RI mediat celular cat si reglatoare, prin intermediul unor factori umorali pe care ii secreta, denumiti limfochine. >Ly T realizeaza urmatoarele functii : -lizeaza cel kre exprima molec non-self pe supraf lor; -regleaza RI; -mediaza reactiile de hipersensibilitate intarziata Aceste functii sunt rezultatul heterogenitatii functionale si se datoreaza activarii unor subpopulatii distinct de Ly T: -Ly Tc (Tcl, citotoxice sau citolitice) exprima pe suprafata lor markerul T8 (CD8) -Ly Th (helper) au pe suprafata markerul CD4.Acestea sunt cele mai numeroase, reprezentand 60-65% din numarul total de Ly T ale organismului uman -Ly Ts (supresoare), purtatoare ale markerului CD4 -Ly TD sau TDH exprima markerul CD8

28.Limfocitele B Ly B este celula efectoare a RI media tumoral, dar are si rolul de captare si prezentare a Ag specific.Eficienta sa in captarea Ag este maxima, deoarece receptorul imunoglobulinic leaga specific epitopii corespunzatori chiar la concentratii foarte mici de 1000 de ori mai mici decat cele necesare prezentarii sale de catre macrofag sau de catre celula dendritica. Ly B recunoaste si prezinta numai Ag moleculare mici.Ag peptidic legat la suprafata Ly B prin intermediul receptorului imunoglobulinic specific, este endocitat,prelucrat in compartimentul acid si prezentat in asociatie cu moleculele MHC II, pentru a fi recunoscut de Ly T.Ly b exprima nivele relativ inalte ale moleculelor MHC II.Rolul lor de captare si prelucrare a Ag este semnificativ la contactul secundar cu Ag. Aceasta clasa de Ly este alcatuita din subpopulatii de celule care difera intre ele dpdv al moleculelor de Ig pe care le secreta, precum si a markerilor de suprafata.Un marker caracteristic pentru LB este dat de natura imunoglobulinica a receptorului pentru Ag.LB, dupa stimulare antigenica se diferentiaza in plasmocite, secretoare de Ac si Ly cu memorie in functie de natura receptorului.Activarea celulelor B este un proces complex, care declanseaza un ciclu proliferativ, urmat de diferentiere in plasmocite, producatoare de Ac.Au fost descrise 2 cai de activare :una dependenta si una independenta de celulele T.In cazul Ag timodependente activarea LB se produce prin intermediul LT. Trecerea de la celula stem la LB matur si apoi in plasmocit se face printr-o serie de etape intermediare (stadii de diferentiere) : Celula stem multipotenta-Celula pro B-Celula pre B-Ly B imatur-Ly B matur-Limfoblast-Plasmocit-Ly B cu memorie. Pot functiona ca APC deoarece exprima receptori de captare a Ag Capteaza doar Ag solubile In stadiul de limfoblast ele elaboreaza cantitati crescute de molecule MHC II

Page 4: 17 curs

23 .GENERAREA LIGANZILOR PT MHC DE CL1 Peptidele care sunt legate de catre mol de MHC de cl1 sunt transportate active din citosol ,in lumenul RE .Fragm antigenice catre se leaga de mol de MHC1pentru a fi prezentate celor TCD48+sunt derivate din virusuri.Virusurile preiau asa zisa” masinarie “de biosinteza a celulei infectate pentru a si fabrica propriile prot in citosol .Moleculele de la suprafata ale celulelor sunt sintetizate pe fata citosolica a REsi apoi translocate in lumenulRE.unde trebuie sa se plieze corespunzator ,inainte de a fi transportate la suprafata celulei.De aceea proteinele derivate din proteinele virale din citosol trebuie sa patrunda in lumenul RE ,sis a de molecula MHC1 pentru a fi transportate pe suprafata celulei Peptidele sunt transportate din citosol in lumenulREunde se gaseste mol MHC1 de catre prot transportatoare notate (TAP1,TAP2).Cele 2 proteine TAP formeaza un heterodimer plasat pe RE.Atit TAP1 cit si TAP2prezinta un domeniu hidrofob si un domeniu care se leaga ATPcare prin asamblare formeaza un transportator cu 4 domenii Domeniul care leaga ATP-ul este plasat in citoplasma celulei ,in timp ce domeniul hidrofob traverseaza membrane REsi proemina in lumen .Cele 2 gene pentru TAPse gasesc in regiunea genelor ptr clasaa2a a complexului MHC,,fiind strins asociate cu2 gene numite LMPcare codifica protein cu greutatea molecular joasa ,component ale proteazomului.Mutatiile genelor TAPimpiedica prezentarea Ag de catre mol MHC de clasa1 .MolecMHC de cl1 nou sintetizate sunt reunite in interiorul R Ein forma partial pliata pina in momentul legarii peptidului .In absenta peptidului ,molecula MHC1sunt instabile fiind susceptibile la degradarea in RE.Aceasta este explicatia faptului ca cele cu mutatii ale genelor TAP1sauTAP2nu reusesc sa exprime molec MHC1pe suprafata celulara .Lanturileαnou sintetizate ale MHCse leaga rapid de o molecula de 88KDa exprimata pe membrane RE ,numita calnexina care retine moleculele de MHC1partial pliate in RE.Calnexina se mai asociaza in RE cu alte protein immature partial pliate ca TCR,imunoglobuline,MHC2, avind rol in asamblarea multor molecule cu roluri imuno- globulinice importante .In momentul in care β2 se leaga de lantul α al MHC 1 care e un heterodimer α si β2 e eliberat de pe calnexina Urmeaza legarea MHC1 la un complex form din 2 prot deci carleticulina si tapesina .In acest fel heterodimerul αβ2este legat la subunitatea TAP1 a complexului transportor in lumenul R.Ea unui peptid corespunzator Nu se stie daca asocierea la subunitateaTAP1 a transportatorului are un rol dir in incarcarea peptidelor in cupaMHC sau doar permit molec MHC1sa scaneze peptidele care sunt transportate in lumenulR.E ,In final legatura unui peptid in cupaMHC1duce la eliberare de tap a mol MHCcomplet pliate ,complexul MHC1-PEPTIDfiind eliminate intr o vezicula de R.E. si transportat la suprafata celulei .In celulele normale neinfectate moleculele mature de MHC1de pe suprafata celulelor prezinta in cupa derivate din protein self .Cind o celula e infectata viral prezenta in exces a mol MHC1 permite prezentarea rapida a peptidelor derivate din pathogen la suprafata celulei infectate .P eptidele derivate din pathogeni care se dezvolta in citoplasma ,sunt generate in citosol inainte de a fi transportate in R.E .Proteinele sunt continuu degradate in interiorul celulelor si apoi inlocuit cu protein nou sintetizate .Un rol imp in degradarea prot citosolice este jde un complex proteazic multicatalitic format din 28 de subunitati care formeaza o structura cilindrica compusa din 4 inele fiecare din ele cu cite 7 subunitati, , fiecare cu o greutate moleculara de 20-30 kDa ,complex numit PROTEAZOM .Doua dintre subunitatile proteazomului ,LMP2si LMP7 sunt codificate in reg pentru cl a 2 a a MHC ,genele LMP2si LMP7 fiid situate in vecinatatea genelor TAP1si TAP2. Aceasta sugereaza ca proteazomul are un rol specific in generarea peptidelor care vor fi prezentate de molec MHCde cl1. Nu toti proteozomii dintr-o celula include cele 2 subunitati LMP2si LMP7 e posibil ca rolul subunitatilor proteazomului codificate in regiuni MHC2sa fie legarea proteazomului la membrane R,E sau chiar la comlexul TAP1,TAP2 permitind transferul efficient al peptidelor generate de proteazom in lumenul R.E .Molecula MHCde cl1 prezinta si fragmente peptidice din proteinele membranare sau secretate care sunt in mod normal translocate in lumenul R.E in timpul sintezei lor .O fractiune mica din aceste prot nu reuseste sa fie translocata correct in REsi este sintetizata in citozol .Acest mechanism poate explica faptul ca glicoproteinele de pe suprafata virusurilor pot genera peptide care sunt prezentate de moleculele MHCde cl1.

24 Generarea liganzilor pentru MHCde cl2 Peptidele prezentate de molec MHC2sunt generate in vezicule intracelulare acidifiate ,In timp ce virusurile si unele bacteria se replica in citozol, alte clase de patogeni ,(inclusive microbacteriile )se replica in veziculele intacelulare ale macrofagelor .Proteinele derivate din acesti patogeni nu sunt accesibile proteazomilor dat faptului ca sint situati in vezicule inchise prin membrane .proteinele din acest compartiment sunt degradate de proteaz e veziculare rezultind peptide care sunt legate incupa moleculelor MHC2pentru a fi transportate la suprafata celulei unde pot fi recunoscute de limfocite T CD4+Ag care sunt prezentate de catre mol MHC2 rezulta prin degradarea in endozomii acidifiati.In unele cazuri sursa de peptide este reprezentata de bacteria sau paraziti care au invadat celula si care se replica in veziculele intracelulare In alte cazuri microorganismele sau proteinele straine pot fi fagocitate de catre celulele fagocitatre si preluate in lizozomi pentru a fi degradat e.proteinele pot patrunde in veziculele intracelulare si prin legare la molecula de Ig de pe supraf limfocitului Burmata de internalizarea complexului Ig-Ag .In drumul spre int celulei ,ph-ul veziculelor in care sunt inclusi patogenii (endozomii )scade progresiv.Veziculele caii endozomale contin protease care devin active la ph acid si pot degrada proteinele continute in vezicule rezultind peptide Printre proteazele prezente in endozomi se gasesc catepsinele B,DSIL . Molec MHC

Page 5: 17 curs

de cl2 nou sintetizate se deplaseaza spre suPRAFATA CELULEI

25.DEF SI ROLUL SISTEMULUI COMPLEMENT definitia:sistem multienzimatic format din 15-20 componente prezente in ser ,care se activeaza succesiv in cascada. rolul: - clearence-ul complexelor imune -realizeaza diferite reactii imunologice si imunopatologice -realizeaza recunoasterea imunologica nespecifica a structurilor non-self -asigura rezistenta organismului fata de infectii prin liza microorganismelor patogene,opsonizarea bacteriilor,chemotactism pentru celule -defineativeaza actiunea ac asupra ag.functia ac este aceea de a recunoste ag declansatoare,fara sa aiba un efct decisiv asupra ag(distrugerea sau indepartarea lor)

26.Macrofagele  Sistemul fagocitar mononuclear este constituit din monocite circulante si varietati multiple de macrofage sau histiocite tisulare cu viata lunga (supravietuiesc luni sau ani).Dupa parasirea maduvei osoase, monocitele trec rapid din circulatie si se fixeaza in tesuturi unde isi schimba morfologia devenind macrofage. Acestea sunt celule mari (20-25 µm), cu citoplasma bogata in organite foarte dezvoltate, mai ales lizozomi, care contin enzime hidrolitice capabile sa digere fragmentele straine ingerate. Sunt celule de prima importanta ale SI ;recunosc, fagociteaza si prelucreaza intracitoplasmatic structurile non-self, pe care le prezinta apoi sub forma adecvata Ly T (intervin in faza de recunoastere si ca efectori ai imunitatii mediate celular in distrugerea unor agenti microbieni). Au si functie de reglare a RI, regland intensitatea stimulului antigenic, dar intervin si in activitatea Ly. Sunt principalele celule prezentatoare de Ag (APC) profesioniste. Au si un efect citotoxic sau citostatic asupra celulelor tumorale asupra carora actioneaza similar cu celulele NK.Interventia macrofagelor in faza efectoare a RI,se datoreaza pe de o parte a prezentei membranelor celulare a recepotorilor pentru Ig si C’, iar pe de alta parte capacitatilor acestora de a secreta monokite cu rol efector al RI. In fapt cele activate au capacitatea de a produce o gama larga de mediatori ai RI. Cele activate-apar numai in cursul reactiei imune.Pentru a fi activate necesita primirea unui semnal activator de la Ly Th1 sau de catre alte substante.Sunt mari in volum, au marginile mai sinuoase,adera mai puternic lka suprafete, au activitate crescuta a enzimelor lizozomale, o activitate fagocitara intensa si o puternica activitate bacteriana. Macrofage armate reprezinta un subset de celule fagocitare care actioneaza selectiv si specific asupra unui anumit Ag.Semnalul stimulator, eliberat de catre Ly T, este distinct de factorul de activare-IFNƔ.Sunt capabile sa fixeze mult mai rapid si specific Ag.Mecanismul de activare se incadreaza in actiunile specifice ale imunitatii celulare.

27CELULELE DENDRITICE (CD)Sunt celule de origine medulara In conditii de repaus emit prelungiri citoplasmatice (pseudopode ).Ansamblul pseusopodelor au urmatoarele caracteristici-pseudopodele sunt foarte numeroase -Sunt foarte subtiri fine si efilate -Sunt foarte lungi Aceste caracteristici dau celulei un aspect similar celor dendritice din SNC.In ceea ce priveste functia APC,despre celulele dentritice sa poate afirma ca ;In general exprima receptori pentru opsonine ,deci pot capta Ag.In general pot sintetiza MHC2CD sunt o clasa foarte heterogena cu 6 subtipuri grupate in 3 subunitati mai importante Grupa11.CDse gasesc in submucoasa bucala ,in tractul digestiv, in colul uerin Functia lor de ansamblu este de a capta Ag si a le transporta in ganglionii leucoregionali ,in paleocortexul acestora ,prezentindu-le limfocitelor Thelper2. CDinterstitiale au morfologie similara celulelor langherhans care sunt foarte larg distribuite (se gasesc in toate spatiile interstitiale )Grupa2 Formata din celule localizate in organele limfoide secundare 3 .CDinterdigitate (IDC)AU ASPECT TIPIC DENTRITIC SI SUNT DISTRIBUITE in ariile timodependente din ganglionii limfatici si splina 4. CDfoliculare au aspect tipic dendritic si sunt distribuite in foliculii limfoizi din organele limfoide secundare ,adica in ariile bursodependente din organele limfoide ;cortexul ganglionar , pars externa a splinei , CDintracirculatorii 5 . CDsanguine ;sunt ovalare si intilnite rar 6. CDvaluroase sunt aplatizate si ovalare .Pe lateral prezinta foarte multe ondulatii si franjuri sunt prezente numai in circulatia limfatica ,mai ales in limfaticele aferente .Fenotipic sunt CR(-).,FCYR(-),MHC2.(-)Toate CD nu reprezinta entitati morfologice ,distincte ci sunt principalele etape ale traficului celulelor dentritice in organism.Toate CDau aceeasi origine (maduva osoasa hematogena )