5/28/2018 167321441-Intelectul-este-capacitatea-creierului-uman-de-a-inelege-uor-i-repede-probleme-noi-i-nefamiliare

1/7

Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea Fizic, Matematic i Informatic

Catedra Pedagogie i Psihologie eneral

Tema:Intelectul i componentele luistructurale

! efectuat" on#a Simion

rupa" $$I

! verificat" %usu &lena

Chiinu 2013

Intelectul, sau facultatea de a ntelege, este proportional cu dezvoltarea

creierului. ntelegerea oricrui fenomen se realizeaz prin intermediulinteligentei, notiune care a nlocuit treptat pe cea de intelect, mai rarutilizat astzi. Adesea, intelectul sau inteligenta snt echivalente cu

5/28/2018 167321441-Intelectul-este-capacitatea-creierului-uman-de-a-inelege-uor-i-repede-probleme-noi-i-nefamiliare

2/7

gndirea sau ratiunea, dar oricare dintre acesti termeni, aproape n modegal, definesc ansamblul aptitudinilor care-i permit omului s seadapteze la situatiile complexe n care se afl. Se mai stie c inteligentase opune sensibilului pentru c ea ordoneaz si udec dateleexperientei, pe cnd sensibilitatea tine numai de senzatii. !ilozofia se

foloseste de limbaul fie biologic, fie psihologic si trece la distinctii,mprtind lumea n dou" cea #inteligent$ si cea'sensi(il)*

Inteligen a este facultatea de a descoperi propriet ile obiectelor i fenomenelor nconurtoare, c%t i a rela iilor dintre acestea, dublat de posibilitatea de a rezolva probleme noi.

Inteligen a unui sistem nu este definit de modul n care este el alctuit, ciprin modul n care se comport.

&ermenul de inteligen este prezent din timpuri imemorabile n limbaul

natural, consacrat n literatur' (se pare, de )icero* i caracterizeaz' (subdiverse unghiuri* puterea i func ia min ii de a stabili leg'turi i a face leg'turi ntre leg'turi" este ceea ce sugereaz' inter-legere, reunind dou'sensuri-acela de a discrimina ntre i a lega (a culege, a pune laolalt'*.+xprim%nd ac iuni i atribute ale omului totodat', faber i sapiens, inteligen a n-a putut (nici dup' ce a devenit obiect al tiin ei* s' beneficieze de o defini ie clasic', prin delimit'ri de gen proxim i diferen ' specific'.

n psihologie, inteligen a apare at%t ca fapt real, c%t i ca unul poten ial, at%t ca proces, c%t i ca aptitudine sau capacitate, at%t form' i atribut al

organiz'rii mintale, c%t i a celei comportamentale (aul opescu eveanu, /ic ionar de psihologie*.

Intelectul este capacitatea creierului uman de a n0elege u1or 1i repedeprobleme noi 1i nefamiliare. 2 problem practic sau teoretic devinefamiliar n urmtoarele moduri "a* comunicare-predare.intelectul nu se confund cu cunoa1terea.Informa0ia de0inut de o persoan poate avea fie o provenien0 extern(comunicarea*, fie o surs intern (intelectul propriu* 3 n primul caz estevorba de cunoa1tere (1tiin0*, n cel de al doilea de intelect.)omunicarea prin intermediul limbaului face posibil transmitereainforma0iilor ntre fiin0ele umane, ns informa0ia dobndit pe aceast cale(este vorba despre 4nv0tura$ preluat de la alte persoane " educa0iaprin0ilor, materia predat n 1coli, literatura de specialitate, tehnici saumetode deprinse de la prieteni sau cunoscu0i etc.* nu reprezint intelect.5eprezint intelect numai concluziile dobndite prin ra0iune proprie,descoperirile pe care intelectul le face 4de unul singur$. (6otivul este unulsimplu " n cazul cunoa1terii este vorba despre udecata altor persoane comunicat .* Spre exemplu, un copil poate s fac el nsu1i descoperiri

despre lume 1i s de0in informa0ii ce nu i-au fost comunicate (4lebda erud cu gsca$ 4t 1i 1 formeaz 7$ etc.* n practic,intelectul reprezint unprocent infim al cunoa1terii, cea mai mare parte a informa0iilor de0inute de o

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cicerohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cicero

5/28/2018 167321441-Intelectul-este-capacitatea-creierului-uman-de-a-inelege-uor-i-repede-probleme-noi-i-nefamiliare

3/7

persoan fiind dobndite pe calea comunicrii.b* memorie (experien0 anterioar*. )aracteristica inteligen0ei fiind aceeac nva0 din experien0a anterioar, rezult cintelectul este solicitatnumai atunci cnd persoana se ntlne1te pentru prima dat n decursulvie0ii cu o anumit problem 3 memoria va permite aplicarea n viitor a

solu0iei nv0ate la toate problemele identice sau asemntoare. Aceia care

au solu0ionat o anumit problem, nu mai au ulterior nici o dificultate n arezolva probleme identice sau asemntoare 3 o problem practic sauteoretic solicitintelectul numai atunci cnd este cu totul nou 1i nuseamn cu nici una din experien0ele anterioare. ()u alte cuvinte, nmaterie de intelect nu exist antrenament, pregtire exersarea testelori.8. nu mre1te coeficientul de intelect*. n via0a de zi cu zi, n maoritateasitua0iilor n care ni se cere s rezolvm probleme, aplicm solu0iile dea1tiute (memoria* 1i nuintelectul (rezolvri 4pe loc$, spontane*.

c* erioada ndelungat de gndire face 1i ea ca o problem s devin,treptat, familiar. /in acest motiv la testele de evaluare a inteligen0ei

subiec0ilor li se impune o limit de timp atunci cnd li se acord timpnelimitat gsesc fr gre1eal solu0ia, dar n acest caz testul nu arerelevan0. erioada ndelungat de gndire supline1te lipsa inteligen0ei 3 ointelect slab va ob0ine acelea1i rezultate (sau chiar mai bune* dect ointelect superioar atunci cnd i se acord suficient timp. (9a fel staulucrurile 1i n ce prive1te descoperirile din domeniul 1tiin0ei " dac ele survin

ntr-un interval relativ scurt, atunci se datoreaz inteligen0ei 3 dac vin dupcercetri ndelungate 1i mult 4btaie de cap$, atunci nu.* /efini0iainteligen0ei va con0ine, deci, sintagma 4u1or 1i repede$.

n via0a de zi cu zi omul 1i distribuie singur timpul alocat diferiteloractivit0i " munc, recrea0ie, distrac0ie etc. (cu alte cuvinte, stabile1te singurdac perioada de gndire va fi una ndelungat sau nu*. +xperien0aacumulat ntr-un anumit domeniu va depine, deci, nu att de coeficientulde intelect al persoanei, ct de aceast repartizare a timpului (experien0aacumulat depinde n mare msur de raportul hrnicie:trndvie 1i maipu0in de intelect*. +roarea cea mai frecvent n studiul acestei materii esteaceea de a confunda talentul sau aptitudinile cuintelectul. Se consider nzilele noastre c persoanele care exceleaz n diferite domenii ar fi oamenicu o intelect ie1it din comun. Spre exemplu, ndemnarea motricspecific sportivilor 1i categoriilor profesionale de dexteritate (scamatori,cartofori etc.* este clasificat drept 4 intelect ;inestezic$, talentul muzical eclasificat drept 4 intelect muzical$, talentul literar 4 intelect lingvistic$,aptitudinea n diverse domenii ale 1tiin0ei 4 intelect logico-matematic$ 1ia1a mai departe. n realitate, este vorba n aceste cazuri de 4cantitate deexperien0$ 1i nu de intelect, aceste abilit0i fiind strict legate de durataexerci0iului, de experien0a individului n domeniul respectiv. +xist

persoane care de1i dispun de o intelect ie1it din comun, nu posed niciun talent 1i nici o aptitudine pentru un motiv destul de simplu lipsainteresului (gsesc c munca grea este plictisitoare 1i prefer n locul ei

5/28/2018 167321441-Intelectul-este-capacitatea-creierului-uman-de-a-inelege-uor-i-repede-probleme-noi-i-nefamiliare

4/7

ocuri, distrac0ii etc.*intelectul superioar faciliteaz procesul de nv0are,asigurnd o asimilare mai rapid 1i durabil a informa0iilor, ns nusupline1te lipsa interesului. /iferen0a dintre un matematician genial 1i unulmediocru nu este una de intelect, ci de interes 1i de preocupare, de timpafectat studiului (cu alte cuvinte, realizrile profesionale relev dac un om

e muncitor sau lene1 1i nu dac e inteligent sau nu*./iferen0a esen0ial ntre cele dou este aceea c talentul reprezintpriceperea (cantitatea de experien0* ntr-un domeniu n care individul are oexperien0 ndelungat, pe cndintelectul reprezint 4priceperea$ ntr-undomeniu n care nu are experien0 (intervalul de timp n care e capabil sfac descoperiri n domeniul respectiv*.intelectul este prin esen0

polivalent 1i are caracter universal (este eficient n orice aspect al vie0ii treburi inginere1ti, 1tiin0ifice, sociale, politice, emo0ionale etc.* pe cndtalentul are caracter special (este eficient numai n domeniul su*. Spre

exemplu, < exceleaz la matematic pentru c petrece mult timp rezolvndexerci0ii de matematic 3 = exceleaz la ocuri pe calculator pentru c

petrece mult timp ucndu-se pe calculator 3 pentru a afla care din cei doiposed un coeficient superior de intelect vom apela la un domeniu n careatt < ct 1i = nu au nici o experien0 (despre care nu cunosc absolut nimic*.Ilustrarea cea mai potrivit ar fi aceasta " dac un grup de persoanenefamiliare fa0 de o anumit activitate (spre exemplu, pescuitul* ncepdeodat s o practice, fr a beneficia de sfaturi sau ndrumri despecialitate, vor aunge s priceap n intervale scurte sau lungi, n func0iedeintelectul fiecruia, ceea ce e de priceput n domeniul respectiv (nexempul nostru concret " loca0ia cea mai avantaoas, momeala potrivitpentru fiecare tip de pe1te etc.* Se regsesc toate cele trei elementeconstitutive ale inteligen0ei "a* indivizii 1i folosesc propriul intelect, fr a beneficia de sfaturi sauinstruc0iuni 3b* nu au o experien0 anterioar n domeniu 3c* perioada de timp n care aung s n0eleag dificultatea problemei va fimai scurt sau mai ndelungat n func0ie deintelectul fiecruia. )nd unuimatematician i se cere s rezolve probleme de matematic nu i este testatintelectul, ntruct matematica nu este pentru el 4un domeniu nou 1inefamiliar$.

n limba comun termenul de 4 intelect$ este perfect sinonim cu acela de4iste0ime$ sau 4ingeniozitate$.

Intelectul prive1te numai capacitatea de rela0ionare (de a n0elege* aintelectului, nu 1i alte calit0i ale min0ii (capacitate de memorare, capacitatede calcul, baga de cuno1tin0e, ndemnare motric etc.* umim activitate

de calcul acele procese n care intelectul parcurge rela0ii dea cunoscute,

iar procese de n0elegere, acelea n care stabile1te rela0ii noi. rocesul den0elegere se refer, n principiu, la stabilirea a dou tipuri de rela0ii " de

5/28/2018 167321441-Intelectul-este-capacitatea-creierului-uman-de-a-inelege-uor-i-repede-probleme-noi-i-nefamiliare

5/7

asemnare 1i de cauzalitate. Spunem despre un fenomen c l 4n0elegem$atunci cnd i cunoa1tem cauza sau cnd cunoa1tem categoria de abordare

n care se ncadreaz (1tim cu ce se aseamn*.)apacitatea intelectului de a sesiza analogii 1i similitudini ntre fapte,situa0ii, lucruri i permite s aplice o solu0ie nou nv0at la problemele pe

care ulterior le va identifica a fi asemntoare 3 datorit ei sntem capabilis folosim n limbaul uman formule precum 4etc.$ 41i a1a mai departe$ 41ialtele$ 1i altele n1irarea unor trsturi comune permite intelectului s

n0eleag (asemenea expresii snt, deocamdat, imposibil de introdus nlimbaele artificiale de programare*. n manuale 1i n tratatele despecialitate enun0ul abstract, teoretic este nso0it de exemple concrete

pentru a oferi celor ce studiaz o baz n stabilirea acestor rela0ii(asemnri ntre enun0ul abstract 1i exemplul concret*.

n ce prive1te cellalt tip de legturi pe careintelectul le stabile1te (rela0iile

de cauzalitate*, intelectul uman este capabil s prevad consecin0ele saurepercusiunile unui anumit eveniment, sau s identifice cauza care l-adeterminat. !enomenele complexe, n care o multitudine de factori sesuprapun, converg sau 1i anihileaz reciproc efectele (de exemplu,fenomene sociale, politice, economice etc.* snt mai dificil de n0eles,

ntruct necesit 1i o capacitate de a sesiza esen0ialul, de a discerne nmultitudinea de factori ponderea cu care fiecare contribuie la producerearezultatului (de a discerne ce este important 1i ce este detaliu, cinecauzeaz 1i cine doar favorizeaz*. Spre exemplu, este mai dificil de

n0eles din ce cauz se produce infla0ia, dect din ce cauz se producvalurile pe mare.)and vorbim despre inteligenta ca sistem complex de operatii careconditioneaza modul general de abordare si solutionare a celor mai diversesarcini si situatii problematice, avem in vedere operatii si abilitati, cum ar fi"adaptare la situatii noi, generalizarea si deductia, corelarea si integrareaintr-un tot unitar a partilor relativ disparate, anticiparea deznodamantuluiconsecintelor, compararea rapida a variantelor actionale si retinera celeioptime, rezolvarea usoara si corecta a unor probleme cu grad crescandede dificultate.&oate aceste operatii si abilitati releva cel putin trei caracteristicifundamentale ale inteligentei">. capacitatea ei de a solutiona situatiile noi. cele vechi, familiare, fiindsolutionate cu autorul deprinderilor, obisnuintelor3?. rapiditatea, supletea, mobilitea, flexibilitatea ei3@. adaptabilitatea adecvata si eficienta la impreurari Inteligenta apare deci ca o calitate a intregii activitati mentale, caexpresia organizarii superioare a tuturor proceselor psihice inclusiv a celorafectiv-motivationale si volitionale.umai pe masura ce se formeaza si se

dezvolta mecanismele si operatiile tuturor ceorlalte functii psihice vomintalni o inteligenta supta si flexibila.9eibniz a intuit cel mai bine acest

5/28/2018 167321441-Intelectul-este-capacitatea-creierului-uman-de-a-inelege-uor-i-repede-probleme-noi-i-nefamiliare

6/7

aspect, el referindu-se la inteligenta ca expresie a efortului evolutiv alconstiintei.In psihologie, aceasta caracteristica a fost descrisa magistral de iaget in

epistemotogia sa genetica. )and vorbim de inteligenta. ca o aptitudine generala, avem in vedere

implicarea ei cu succes in foarte multe activitati. izam nu atat continutul sistructura ei psihologica ci finalitatea ei.B asemenea acceptiune este insa limitata deoarece stim ca exista nunumai o inteligenta generala, cu autorul careia rezolvam cu succes omultitudine de activitati, ci si forme specializate de inteligenta (teoretica,practica, sociala, tehnica, stiintifica* ce permit finalizarea cu succes doar aunui singur tip de activitati.In acest caz, se pare ca definirea ei ca sistem de operatii este maiconvenabila. 2ricum, cele doua acceptiuni sunt strans legate intre ele,

neputand fi considerate independent una de alta./e aceea se recurge la o definitie compozita. Clnteligenta este capacitateaglobala de cunoastere a lumii, gandire rationala, capacitatea de a invingeprovocarile vietii.)omentatorii acestei definitii arata ca importanta ei consta in faptul cavede in inteligenta capacitatea de a acumula cunostinte, de a functionarational si efectiv, si mai putin un simplu rezervor de cunostinte.Dnii autori au avut curiozitatea de a compara notiunea populara deinteligenta cu cea academica. 2amenii simpli intervievati in librarii, in statiide metrou au considerat ca inteligenta dispune de trei componente">. abilitati de rezolvare a problemelor3?. abilitati verbale@. competenta sociala.sihologii experti au fost de acord cu aceste caracteristici, adaugand insadoua corective">. cred ca motivatia este un ingredient important al inteligenteiacademice?. inlocuiesc competenta sociala cu atribute specifice inteligenteipractice

Atunci cand omul este trezit din preocuparile sale materiale si recunoasterealitatile spirituale, el intelege ca lucrurile ce sunt de natura materialatrebuie cu adevarat sa fie reale intrucat intelectul sau este capabil sa leperceapa ca atare. /e aici omul aunge la urmatoarea observatieparadoxala" in calitate de creatura mica, omul cunoaste realitatea lumiimateriale prin intelectul sau, care in sine nu impartaseste atributele lumiimateriale, nici nu poate deveniun obiect material, nici nu poate fi pipait prinintermediul simturilor.)hiar daca intelectul uman este de neinteles prin formele realitatii

materiale, totusi, esenta invizibila a intelectului constituie criteriul pentrutoate realitatile vizibile din cadrul universului material.

http://www.crestinortodox.ro/editoriale/70112-ortodoxia-poate-deveni-ideologie-cand-va-afirma-ca-numai-ortodocsii-vor-ajunge-in-cerurihttp://www.crestinortodox.ro/editoriale/70112-ortodoxia-poate-deveni-ideologie-cand-va-afirma-ca-numai-ortodocsii-vor-ajunge-in-ceruri

5/28/2018 167321441-Intelectul-este-capacitatea-creierului-uman-de-a-inelege-uor-i-repede-probleme-noi-i-nefamiliare

7/7

Intr-adevar, omul simte si intelege adeseori ca intelectul, chiar daca estenepalpabil, invizibil si imaterial, este totusi mai real decat orice alta realitatesupra-subiectiva ce exista in lumea materiala. in plus. toate realitatile isi aupropriul fundament in intelect care este in sine nematerial. &ocmai aici seafla suprematia, taina si maretia nuntii omenesti. 2mul trezit, calauzit de

mintea lui nemateriala prin rama lumii materiale, naturale, intelege mailimpede faptul ca nuntea sa este realitatea sa cea mai mare si maiapropiata si. in acelasi timp. este cea care are cea mai mare importantapentru el.