7/29/2019 165_examen_MF

1/23

Tema 1 MEDICINA DE FAMILIE CA SPECIALITATE

1. Medicina de familie ca specialitate. Definiia medicinii de familie i a asistenei medicale primare. Obiectivele imetodologia medicinii de familie. Locul medicinii de familie n medicina modern.

Definitia medicina de familie (WONCA, OMS): specialitate actiuni terapeutice, profilactice, educationale, de recuperare

disciplina academica, stiintifica aspect educativ, de cercetare AMP si continua promovare sanatate individ, familie, colectivitate

DefinitiaAMP(OMS): primul contact al individului cu sistemul de sanatate

primul element al procesului de promovare, pastrare a sanatatii serviciul de sanatate e adus mai aproape de locul de trai/munca

Obiectivele MF:

1) om sanatos2) om bolnav3) profilaxia I, II, III, specifica4) patologia sociala (somaj, saracie, etc)5) coordonare cu:

medicina specializata ambulanta servicii paraclinice

Metodologia MF:MF (AMP) AM Specializata

orientare clinica orientare paraclinicaspre comunicare spre investigatiitehnica redusa tehnica avansataAM Continua AM Sporadicasinteza analiza

2. Istoricul dezvoltrii medicinii de familie n lume i n Republica Moldova. Rolul Instituiilor Internaionale

(WONKA, EURACT) n implementarea practicii medicinei de familie.1978: Conferinta de la Alma-Ata, Kazahstan1984: Biroul Regional European (38 de sarcini pentru sanatatea fiecarui cetatean)1996: Conferinta de la Liubleana, SloveniaRM1988: program de specializare 6 luni1993: Ordin 40 MS: medicina de familie = specialitate

instruire postuniversitara internatura de 1 an1997: 2 Hotariri de Guvern (668, 1134) + 1 Ordin MS (200)Hotrrea Guvernului R. Moldova Nr.668 Cu privire la aprobarea Concepiei reformrii sistemului asistenei medicale n RM ncondiiile economice noi pentru anii 1997 2003.Hotrrea Guvernului RM Nr.1134 Cu privire la dezvoltarea Asistenei Medicale Primare.Ordinul Ministerului sntii RM Nr.200 Privind reforma medicinii primare n R. Moldova.

2003: instruirea medicala continua2007: MF = disciplina universitara obligatorieOrdinul MS Nr. 404 Cu privire la delimitarea juridic a AMP la nivel raional2010: reevaluarea unor concepte ordin MS despre AMP

WONCA = World Organisation of National Colleges, Academies (= World Organisation of Family Doctors), 1972EURACT = European Academy of Teachers in General Practice and Family Medicine, 1992

Structura serviciului de AMP in RM:

35 CMF raionale + CMF Balti Chisinau: 5 AMT, includ 12 CMF + Clinica Universitara

inclusiv: 392 CS 541 OMF

Caracteristici de baza ale MF:1) orientare spre individ, familie, colectivitate2) comunicare pacient-medic de durata

7/29/2019 165_examen_MF

2/23

3) prim contact4) folosire resurse, coordonare asistenta medicala, colaborare cu alti specialisti5) continuitate act medical6) rezolvare probleme de sanatate la nivel individual (boli acute, cronice) si comunitar7) abordare probleme de sanatate in aspect biopsihosocial

3. Rolul Organizaiei Mondiale a Sntii n reformarea sistemelor de sntate. Declaraia de la Alma-At i Cartade la Liubliana.

Declaratia de la Alma-Ata 1978

AMP = rol-cheie in sistemul de sanatate definitie AMP minim AMP:

educatia despre cele mai raspindite boli si tratament tratament adecvat pt bolile cele mai frecvente provizia cu medicamente esentiale imunizarea impotriva celor mai frecvente maladii infectioase preventia si controlul bolilor endemice locale planificarea familiei, ingrijiri mama-copil aport adecvat cu apa, alimente

definitia sanatatii, sanatatea = drept uman fundamental importanta altor factori decit medicali in sanatate: economici si sociali

participarea individului, comunitatii in activitatea sistemului de sanatate!

pn n anul 2000 statele membre ale Organizaiei Mondiale a Sntii vor elabora i implementa o politic, carear asigura accesul deplin la serviciile curative calitative, bazate pe medicina primar, susinut de medicina secundar iteriar

Carta de la Lubleana 1996 intersectorialitatea un element esential in reforma sistemelor de sanatate (bunastarea indivizilor depinde nu numai de

serviciile de sanatate) principiile fundamentale:

elementul motrice valorile fundamentale

obiectivul sanatatea

actorul principal individul calitatea serviciilor mod viabil de finantare

incurajarea autonomiei institutiilor sanitare

4. Actele normative de stat ale implementrii medicinii de familie i reformei Asistenei Medicale primare nRepublica Moldova.

1988: perfectionarea de 6 luni primele loturi de MF (Edinet, Anenii-Noi, Chisinau)1993: MF = specialitate1997: rezidentiat, baza academica de instruire (ProSan, Clinica Universitara)1998: fondare catedra MF2003: instruirea medicala continua2007: MF = discpilina universitara obligatorie; organigrama sistemului raional al sanatatii2010: profesiograma MF

5. Deosebirile dintre Asistena Medical Primar i Asistena Medical specializat. Conlucrarea medicului defamilie cu ceilali specialiti.

AMP AMSorientare spre sanatate orientare spre boalapacient in aspect integral obiect de studiu organulpreventie tratamentAM prim contact AM secundaraAM Continua AM sporadicamai ieftin mai scump

6. Componentele de baza ce alctuiesc standardul profesional al MF (WONCA - EURACT). Funciile medicului defamilie.

Standard profesional al MF:

1) management AMP2) asistenta centrata pe pacient

7/29/2019 165_examen_MF

3/23

3) deprinderi medicale propriu-zise4) abordare comprehensiva5) abordare holistica6) orientare spre comunitate

Aspecte ale activitatii MF:

contextual atitudinal stiintific

Domeniile de activitate ale MF:

1) promovare sanatate, profilaxie boli2) AMU3) diagnostic, tratament4) expertiza vitalitatii5) sanatate publica, management sanitar

MF asigura:1) primul contact2) acces la servicii potrivite si de buna calitate, servicii specializate3) coordonare cu alti specialisti, folosire resurse4) aparare interese pacient

7. Accesibilitatea la asistena medical primar. Managementul primului contact. Asigurarea continuitii asisteneimedicale.

MF = primul caruia i se adreseaza persoana/pacientulCompetentele de baza ale MF ce tin de managementul contactului primar:

1) management contact primar al pacientilor cu probleme de sanatate neselectate2) deservire pacienti cu spectru larg de probleme3) coordonare cu alti specialisti4) folosirea eficienta a resurselor sistemului de sanatate5) oferirea serviciilor de sanatate adecvate6) apararea intereselor pacientului

Functiile MF:

1) asigura accesibilitatea la asistenta medicala2) supravegheaza, promoveaza starea de sanatate profilaxia I, II, III3) ingrijiri medicale curente

4) diagnostic, tratament5) supraveghere medicala continua6) asistenta medicala a familiei, comunitatii7) recuperare, reabilitare8) ingrijiri terminale, paliative9) cercetare stiintifica

Asigurarea accesibilitatii la AMP:

1) program de lucru2) programarea consultatiilor urgente, urgentele medicale3) consultatiile de rutina4) accesul telefonic5) timpul de asteptare

6) vizite la domiciliu7) asistenta medicala in afara orelor de program8) inscrierea pe listele medicului de familie

Vizite la domiciliu:1. Urgentelor medico-chirurgicale2. Copiilor n vrsta de 0-5 ani aflai sub tratament3. Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare4. Bolnavilor n faza terminala sau cu afeciuni grave care necesita examinare, supraveghere i tratament5. Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta i solicitarea a fost transmisa pentru deservire medicului defamilie6. Persoanelor asigurate de orice vrsta dup externare din seciile spitaliceti, care necesita supraveghere n dinamica la domiciliu7. Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea i efectuarea masurilor antiepidemice primare n focarele de boli

contagioase8. Supravegherea medicala i tratamentul preventiv al contactelor

Continuitatea experentiala este asigurata de continuitatea:

1) informationala

7/29/2019 165_examen_MF

4/23

2) in cadrul echipei si intre specialitati3) in timp (flexibila)4) in varietatea necesitatilor individului (longitudinala)5) relationala, interpersonala

Tema 2. MANAGEMENTUL PRACTICII MEDICALE. ORGANIZAREA ACTIVITII ECHIPEI DE ASISTENMEDICAL PRIMAR. ACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIE N CONDIIILE ASIGURRILOROBLIGATORII N MEDICIN.

1. Noiune de management in practica medicului de familie. Competentele de baza de management a medicului defamilie in AMP (Medicina de prim contact, acces deschis pentru toate problemele, gate keeping ()i coordonare cu alte resurse ale sistemului de sntate).

Management in practica MF: planificare si mentinere conditii de activitate eficienta a echipei.Etapele de management:

1) analiza situatiei2) identificarea problemelor3) evaluarea resurselor4) elaborarea unui plan5) organizarea procesului de implementare a planului6) planificarea activitatilor propriu-zise7) desfasurarea activitatilor8) coordonarea si controlul rezultatelor

2. Sarcinile de management in practica MF dup definiia EURACT. Medicina de prim contact. Noiune de portarpentru utilizarea raional a resurselor sistemului de sntate.

Procesul de management in practica MF:1) formularea obiectivelor2) definirea populatiei deservite in centrul medical3) evaluarea necesitatilor, cerintelor, resurselor4) determinarea prioritatilor5) formularea politicilor6) evaluarea performantelor

3. Modele de organizare a serviciilor de asisten medical primar, centre medicin de familie. Practica MF n

grup, individual. Organizarea serviciilor de AMP n Moldova.CMF: 40-80 miiCS: 4,5-11,5 miiOMF: 900-3000OS:

7/29/2019 165_examen_MF

5/23

Moasa:1) evidenta gravide2) vizite la domiciliu gravida, lehuza3) imunizare gravide4) consult OBG in caz de necesitate

6. Organizarea fluxului de pacieni n practica MF. Asigurarea accesului la servicii de AMP.Organizare flux de pacienti:

cabinete de triaj

lucrul asistentei medicale sistem informational de planificare a vizitelor

Metode de asigurare a accesibilitatatii la AMP: programul de lucru al MF programare consultatii urgente urgente medicale consultatii neurgente, de rutina:

2 zile lucratoare (orice medic) sau 7 zile lucratoare (anumit medic) 20 min consultatia

accesul telefonic timpul de asteptare (40-60min) vizite la domiciliu

Urgentelor medico-chirurgicale Copiilor n vrsta de 0-5 ani aflai sub tratament Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare Bolnavilor n faza terminala sau cu afeciuni grave care necesita examinare, supraveghere i tratament Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta i solicitarea a fost transmisa pentru

deservire medicului de familie Persoanelor asigurate de orice vrsta dup externare din seciile spitaliceti, care necesita supraveghere n

dinamica la domiciliu Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea i efectuarea masurilor antiepidemice primare n

focarele de boli contagioase Supravegherea medicala i tratamentul preventiv al contactelor

asistenta medicala in afara orelor de program inscrierea pe listele medicului de familie acceptabilitatea serviciilor

7. Folosirea sistemului informaional pentru gestionarea informaiilor i organizarea lucrului n practica MF.Sistem informational = mecanism de colectare, procesare, analiza si transmisie a informatiei necesare pentru organizareaserviciilor de sanatate si pentru cercetare si predare.Tipuri de informatii in CMF:

clinice: fise medicale individuale registre de morbiditate, mortalitate inregistrare vizite

epidemiologice

administrative

8. Principiile asigurrilor medicale obligatorii.AOM = sistem de stat de protectie a intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii, ofera asistenta medicala inclusa inProgramul Unic.Principiile AOM:

1) solidaritate2) echitate3) acces universal4) finantarea din fonduri publice, taxe, contributii patronat5) ingrijiri primare de sanatate, profilaxie6) decentralizare economico-financiara grad inalt de autonomie

7) acreditare institutii medicale, acordare licente pt activitate medicala creste calitate ingrijiri de sanatateCategorii de persoane asigurate: angajati persoane asigurate de stat persoane care isi procura PA individual

7/29/2019 165_examen_MF

6/23

Servicii medicale incluse in Programul Unic:1) AMP:

servicii medicale profilactice servicii medicale curative servicii speciale servicii de suport

2) AMS3) servicii spitalicesti

4) servicii farmaceutice (medicamente gratuite, compensate)

Servicii oferite de AMP: primare de baza:

1) urgente2) servicii medicale preventive = scolarizare, imunizare, supraveghere grupe de risc3) monitorizarea bolilor cronice4) servicii consultative5) planificare familiala6) proceduri de mica chirurgie7) servicii medico-sociale

extinse (aditionale)

9. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii curative acordate de medicul de familie n cadrulasigurrilor medicale obligatorii.

1) consultaie medicala (anamneza, examen clinic) n caz de boala sau accident, stabilirea diagnosticului, recomandareainvestigaiilor de laborator i instrumentale prescrierea tratamentului, acordata, la solicitare persoanei, ori de cte ori arenevoie aceasta n baza datelor obiective

2) manopere de mica chirurgie n strile urgente, la indicaii medicale tratamentul chirurgical al plgilor, inclusiv suturareaplgii i aplicarea pansamentului, disecia panariciului, furunculului (cu excepia localizrilor n regiunea capului igtului), extragerea corpilor strini din esuturile moi, localizate superficial

3) tratament injectabil4) prescriere de tratament medical i igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate, n tratament ambulatoriu, cu

sau fr contribuie personala5) monitorizarea tratamentului i a evoluiei strii de sntatea bolnavilor cronici, inclusiv a invalizilor

6) prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaiilor paraclinice7) referirea (trimiterea) pacientului catre specialitii de profil8) luarea n evidenta a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil i a persoanelor contacte din focarele TBC,

supravegherea i aplicarea strict observata a tratamentului n condiii de ambulator, pn la scoaterea din evidenta9) asistenta medicala la domiciliu

10. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii preventive acordate de medicul de familie incadrul AOM.

1) promovare educativa a sanatatii2) supraveghere dezvoltare copil3) imunizare4) testare la tuberculina

5) ingrijire gravide, lauze6) planificarea familiei7) controlul medical anual, examene profilactice

11. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale urgente acordate de MF n cadrul AOM.Asistenta medicala n cazul urgentelor medico-chirurgicale (anamneza, examen clinic, medicaie din trusa de urgenta), n limitacompetentei MF i posibilitilor tehnice medicale.Solicitare ambulana pentru cazurile care depesc competenta medicului de familie i posibilitile tehnice medicale, sau pentrutrimiterea ctre medicul specialist de profil din serviciul de ambulator pentru internare n spital.

12. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale de suport acordate de MF n cadrulAOM.

1) expertiza incapacitii temporare de munca, inclusiv eliberarea i evidenta Comisiei Medicale Consultative2) organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiza Medicala a Vitalitii (CEMV), inclusiv completarea documentelor3) eliberarea i evidena certificatelor medicale despre starea sntii, pentru ngrijirea copilului bolnav, adeverinelor

medicale, certificatelor de deces etc.4) activitii de evidenta, completare i tinere la zi a documentaiei medicale primare i statistice medicale spre a fi

prezentate MS i CNAM

7/29/2019 165_examen_MF

7/23

13. Rolul asigurrilor medicale n promovarea medicinii de familie. accesibilitatea la asistenta medicala se pot rezolva cel mai puin costisitor peste 80% din problemele medicale curente ale populaiei apreciere cnd este necesara asistenta medicala de specialitate

14. Categoriile de ceteni ai Republicii Moldova asigurate din bugetul de stat.copii < 18 anistudent, frecventa la zigravide, lauzepensionariinvalizisomeri inregistratipersoane care ingrijesc la domiciliu copii invalizi de gr. Imame cu 4 si mai multi copii

Tema 3 ETICA N PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE

etica = disciplina care se preocupa de problemele morale ridicate de cercetarea biologica, genetica, medicala1. Particularitile deciziei etice n practica medicului de familie.

1) premiza initiala = ce trebuie si ce nu trebuie de facut in acest caz2) definirea motivatiilor (medicale, sociale, legale, personale) pt sustinerea premizei initiale = argumentul etic al premizei3) elaborarea contrapremizelor4) alegerea finala

dilema etica = alegerea intre 2 sau mai multe principii etice legale, respectiv cu compromiterea unuia dintre ele2. Principiismul ca metodologie a eticii medicale, caracteristic, viziuni critice.

principiism = abordarea in baza de principii = metodologie primara in etica = aplicarea unui set restrins de principii pt toatedilemele eticee considerata simplista, nu tine cont de contextele culturale, economice, socialecele 3 principii initiale:

1) respectul fata de persoana2) binefacerea3) justitia

3. Cele patru principii de baz (seculare) ale bioeticii medicale. Caracteristica scurt.autonomia = pacient competent (apt de a percepe informatia, de a o evalua si de a lua decizii), acordare consimtamint informat alegere intentionata, neinfluentata, rationalainformarea corecta conditia de baza a autonomieinedaunarea = non nocerebinefacerea = corelatii: paternalism, privilegiul terapeuticjustitia

4. Bioetica medical i deontologia medical, caracteristici, interrelaii.5. Autonomia pacientului i consimimntul informat, caracteristici, principii de utilizare practic n activitatea

medicului de familie. Consimmntul informat explicit, tacit, implicit i prezumtiv.autonomia = dreptul unei persoane la autodeterminare, independenta, libertate; dreptul fiecarei persoane de a lua decizii ce tin deea insasi

consimtamint informat

asigurare autonomie pacient, acorda pacientului putere juridicaTipuri de consimtamint informat: explicit tacit implicit prezumtiv

generic specific

Conditiile unui consimtamint informat:1) competenta pacientului2) informarea adecvata3) decizia benevola

6. Luarea deciziei pentru minor. Noiunea de minor emancipat. Rolul copilului n luarea deciziilor n practicamedical.

impartirea responsabilitatii intre medic si reprezentantii legali ai copiluluipermisiunea parinteasca informata + acordul pacientuluiMinori emancipai:

7/29/2019 165_examen_MF

8/23

o triesc independent, nu locuiesc n familie , sau sunt:o cstoriio prini sau gravideo militario declarai ca emancipai de organele de justiie.

7. Convenia Naiunilor Unite despre Drepturile copilului i decizia etic pentru copil, opinii, contradicii.3 valori de baza:

1) rolul central familia

2) luarea deciziilor respectind interesul major al copilului3) implicarea copilului in procesul de luare a deciziilor8. Luarea deciziilor pentru pacientul fr discernmnt. Decizia surogat.

Directiva in avans, rationamentul de substituire, decizia in interesul major al pacientului.Decizia surogat:

parinti incompetenti divergente intre parinti

9. Principiul de sinceritate n practica medicului de familie. Dreptul pacientului la adevr. nelarea cu bun tire,atitudine, caracteristici.

teoria deontologica: minciuna e inacceptabilateoria teologica: minciuna poate fi permisa cind un alt principiu al eticii e mai important

veridicitatea = obligatia de a dezvolta o relatie de incredere intre medic-pacient, prin comunicarea adevarului10. Principiul de confidenialitate. Dificulti de aplicare practic. Excepii de divulgare a informaiei private,

exemple.Exceptii de divulgare a informatiei private:

incuviintarea pacientului implicarea legii

persoana in pericolCadrul confidentialitatii = acordul clientului si concordanta cu cadrul legal

11. Principiul nedunrii i binefacerii. Principiul dreptii. Caracteristic scurt.nedaunarea mai putin pozitiva decit binefacereaprincipiu de proportionalitate, principiul efectului dublu

principiul dreptatii: 2 dimensiuni echitate pe orizontala si verticala

Tema 4 OMUL SNTOS N PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE.

1. Dai caracteristica modelelor utilizate n definiia sntii. Explicai esena lor. Descriei avantajele idezavantajele.

Hipocrate: stare de echilibru intre corp, minte, mediusupravietuirestarea libera de boliabilitatea de a exercita activitati cotidienesenzatia de fericire si prosperitate

5 abordari in definirea sanatatii:

1) model medical2) model holistic3) model de bunastare4) model de ambianta5) model eclectic2. Definiia sntii conform OMS. Avantajele i dezavantajele. Domeniile de aplicare.

Constitutia OMS, Conferinta internationala a sanatatii, 1946: sanatatea este o stare de prosperitate completa fizica, mintala sisociala, si nu doar lipsa bolii sau infirmitatii.

Astfel se stabilesc scopurile pt sistemele de sanatate.

3. Enumerai i caracterizai factorii care determin sntatea. Care este ponderea lor n condiionarea sntii?Lalonde, ministrul sanatatii in Canada:

biologia umana mediul ambiant stilul de viata organizarea asistentei medicale (15%)4. Enumerai i caracterizai factorii sociali care influeneaz sntatea.1) gradientul social

7/29/2019 165_examen_MF

9/23

2) stresul3) conditiile de dezvoltare in copilarie4) izolarea sociala5) locul de munca6) somajul7) suportul social8) dependenta de substante9) alimentatia10) transportul

5. Descriei elementele conceptului contemporan al determinantelor sntii.individ: factori biologici + comportamentmediu: factori fizici + socialipolitici in domeniul sanatatii, acces la servicii calitative de asistenta medicala

6. Dai explicaie relaiilor dintre capacitile funcionale ale organismului n relaie cu sntatea i boala. Dinperspectiv crui model utilizat n definiia sntii este abordat problema?

7. Caracterizai etapele de tranziie de la sntate la boal. Numii activitile medicului de familie relevanteetapelor enumerate.

faza de sanatatefaza de susceptibilitate

pragul de imbolnavirestadiul asimptomaticsemne si simptome

pragul de adresare la medicevolutia clinica

pragul diagnosticuluiclinica desfasurata

pragul de vindecarecomplicatii

pragul de supravietuire8. Dai explicaie relaiilor dialectice dintre sntate i boal.

deteriorarea simptomatica a sanatatii apare dupa 70% pierdere capacitate maximala20-40% = zona dintre disabilitate si supravietuire

9. Caracterizai elementele principale ale modelului de ncredere n sntate n schimbarea comportamental. Lace ntrebare se obine rspunsul utiliznd acest model?

2 tipuri de abordare teoretica in schimbarea comportamentului de sanatate a individului: teoria explicativa, de cercetare a problemeimodificarea factorilor teoria schimbarii, actiunii

Din teorii rezulta modelele. La moment 9 modele.Activitatile de promovare a sanatatii sunt imposibile fara componenta de schimbare a comportamentului.

Modelul de incredere in sanatate(explorare cauze ale schimbarii comportamentului)5 elemente-cheie:

1) constientizare gravitate2) constientizare pericol3) constientizare beneficiu4) constientizare obstacole

5) autoeficacitatea10. Caracterizai elementele principale ale modelului transteoretic sau al etapelor de schimbare n schimbareacomportamental. La ce ntrebare se obine rspunsul utiliznd acest model?

Modelul transteoretic (cum apare schimbarea, prin ce faze trece)5 etape de schimbare:

1) precontemplare2) contemplare3) luarea deciziei, pregatirea, planificarea4) actiune5) mentinere

Nu este un model liniar. Recunoaste ca nu fiecare individ e pregatit pentru schimbari.

11. Enumerai i caracterizai elementele constructului celor 5 A utilizat n consilierea comportamental.

Obstacole in aplicarea interventiilor de modificare a comportamentului:insuficienta timpinstruire insuficienta personalneincredere in fortele propriiremunerare insuficientacerere redusa din partea pacientilor

7/29/2019 165_examen_MF

10/23

insuficienta resurse de suportbariere necesitate abordare generala consistenta construct 5A

ASSESS (evalueaza)

ADVISE (propune, sa sfat)

AGREE (obtine acordul)

ASSIST (ajuta)

ARRANGE (organizeaza)

12. Enumerai i dai caracteristica criteriilor utilizate n stabilirea diagnosticului de sntate. Argumentaiimportana stabilirii diagnosticului corect al strii de sntate.

Importanta stabilirii diagnosticului de sanatate:

1) persoane sanatoase: diagnostic comprehensiv depistare eventuale probleme, plaficare profilaxie2) persoane bolnave: determinare indicatii pt incapacitatea temporara de munca, referirea la comisia de expertiza medicala a

vitalitatii3) mobilizarea adecvata a resurselor din sistemul de sanatate

Criterii utilizate in stabilirea diagnosticului de sanatate: negative

absenta factori de risc absenta boli (simptomatice, asimptomatice, cu evolutie in pusee)

pozitive morfologie, fiziologie N comportament N adaptabilitate

statistice

incadrare parametri si comportament in anumite norme variatii statistice in diferite societati

13. Numii i caracterizai activitile de caracter preventiv n practica medicului de familie.promovarea sanatatiiprofilaxia primaraprofilaxia secundaraprofilaxia tertiara

14. Care este obiectivul principal i care sunt elementele-cheie ale promovrii sntii?promovarea sanatatii = parte componenta a sanatatii publice = proces de creare a posibilitatilor pentru populatie de a-siimbunatati sanatatea si de a fortifica controlul asupra ei (OMS)Promovarea sanatatii include o totalitate de activitati nemedicale si mai putin medicale, orientate spre schimbarea stilului de viata,alimentatiei, mediului ambiant, cu majorarea gradului de implicare a individului si comunitatii in mentinerea sanatatii proprii.

Obiectivul principal: pastrarea sanatatii si prosperitatii populatiei pe un termen cit mai lung.Obiective secundare: imbunatatirea in domenii concrete:

factori de risc elaborare politici dezvoltare infrastructura schimbare mediu dezvoltare deprinderi participare comunitate

Elementele principale in promovarea sanatatii:1) aplicare la nivel de populatie intreaga si grupuri-tinta2) actiunea directa asupra factorilor de risc, cauzelor bolilor3) cercetare factori de risc4) masuri de reducere a factorilor de risc, informare, educare populatie5) baza legislativa, modificari organizatorice6) participare comunitate7) protectie mediu ambiant8) participare lucratori medicali si alte persoane fizice, juridice

15. Dai definiiile profilaxiei primare, secundare i teriare.profilaxia primara = activitati orientate spre prevenirea bolii (individ, comunitate)

7/29/2019 165_examen_MF

11/23

imunoprofilaxia centuri de siguranta sare iodata clorurare apa

profilaxia secundara = masuri de diagnostic si management terapeutic precoce tratare boala, prevenire complicatii masuri antiepidemice in focare de boli infectioase management HTA, tonsilita

profilaxia tertiara = activitati de reabilitare, recuperare si mentinere a functiei maxime a Org dupa instalarea unei boli cronice saua complicatiilor ei

16. Enumerai i caracterizai trei roluri-cheie n domeniul sntii pe care le joac medicul de familie la nivelcomunitar n promovarea sntii i profilaxia maladiilor.

lider persoana de influenta comunicator

Tema 5 CONSULTULUI CENTRAT PE PACIENT. COMUNICAREA INSTRUMENT IMPORTANT NACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIE.

1. Consultul medical. Tipurile, scopurile, particularitile.consult medical = schimb de informatie intre medic si pacient; dialog intre 2 experti

pacientul este apt de a participa la actul de luare a deciziilorconsultul medical holistic!

Modele de abordare a pacientului: m. biomedical m. biopsihosocial

deviere interviu disfunctional

Modele de comunicare cu pacientul: SEGUE Calgary-Cambridge E4 comunicare centrata pe pacient model trifunctional

Scopurile consultului medical:1) formare relatie medic-pacient2) stabilire dialog3) colectare informatie4) intelegere viziune pacient5) informarea pacientului6) obtinerea acordului, luarea deciziei7) incheierea consultului

2. Modelul biologic i biopsihosocial al consultului. Caracteristica. Diferena.

Model biomedical:centrat pe maladieabordare tehnicaconditii de spitalcunostinte teoretice + tehnologii medicale si informationale

Model biopsihosocial:fondator George Engelcentrat pe pacientabordare holistica, exhaustivarezultat: dezvaluirea a 4 caracteristici a bolii

1) sentimentele pacientului referitor la problemele de sanatate2) ideile lui despre ce este rau

3) efectele bolii asupra activitatilor zilnice4) asteptarile fata de medic

3. Funciile i scopurile medicului de familie n timpul consultului medical.Un interviu medical are ca baz 3 funcii principale, formulate n 1990 de Bird i Cohen-Cole:1. Colectarea datelor pentru mbunt irea n elegerii problemelor pacientului

7/29/2019 165_examen_MF

12/23

2. Formarea relaiei eficiente ntre pacient i medic

3. Educaia pacientului n cunotine despre maladie i implementarea planului de tratament, managementul comportamentului

4. Etapele consultului medical. Ghidul Calgary-Cambridge.1) Ini ierea interviului

asigurare conditii pt o relatie pozitiva

motivul adresarii la medic

2) Colectarea informa iei

explorare probleme pacient

deprinderi aditionale pt intelegerea viziunii pacientului

3) Structurizarea consultului

organizare

asigurare desfasurare consult

4) Formarea rela iei folosire corecta limbaj non-verbal

stabilire incredere

implicare pacient in procesul consultului

5) Explica ii i planificare

acordare informatie in mod comprehensive

asigurare ca pacientul intelege informatia

luarea mutuala a deciziilor

6) ncheierea sesiunii planificare vizite ulterioare

verificare finala

5. Deprinderile de comunicare necesare medicului de familie pentru un consult efectiv n cadrul etapelor deconsultaie.

Deprinderile de comunicare care rezult n expresia spontan a gndurilor pacientului includ ase elemente de baz:- tcere

- ncurajare nonverbal

- rspuns neutral (facilitare nonverbal)

- reflectarea (ecou)

- cerere

- recapitulare (rezumare)

Tehnici non-verbale: contact vizual adecvat

folosirea adecvata a spatiului orizontal si vertical intre medic si pacient postura corpului

Tehnici verbale: intrebari deschise intrebari inchise facilitare nonverbala precizare, directionare verificare identificarea altor probleme

Raspunsul la emotiile pacientului:

empatie reflectare

legitimare (justificare) suport personal parteneriat respectful pentru atitudinea pacientului fata de boala

7/29/2019 165_examen_MF

13/23

Educatia pacientului:

informatia despre maladie negocierea planului de tratament

6. Scopurile i importana comunicrii interpersonale n cadrul unui consult medical. Factorii care influeneazcomunicarea n practica medicului de familie.

7. Cauzele eecului unui consult medical.a) problema de baza (Byrne, Long) = incapacitatea de a determina motivul adresarii la medic

Pacientul nu trebuie intrerupt la inceputul consultatiei!

b) dominarea medicului in timpul consultatieic) timpul insuficient;d) ntreruperea consultaiei de ctre alt persoan;e) contact nesatisfctor la nceputul consultaiei;f) consultarea / examinarea a mai mult de o persoan (mama i copilul, soul i soia);g) pacientul este ntr-o stare de nervozitate (medicul se afl ntr-o stare de nervozitate);h) consultarea aa-numitor pacieni dificili;i) pacientul se ateapt s-l consulte alt medic;j) consultaia se efectueaz seara;k) existena barierelor lingvistice.

Tema 6 NGRIJIREA CENTRAT PE PACIENT. ABORDAREA COMPREHENSIV I ABORDAREAHOLISTIC.

1. Modelul Bio-Psiho-Social n practica medical. Postulatele Modelului Bio-Psiho-Social n practica medical.Este mult mai important sa stii ce pacient are maladia, decit sa stii ce maladii are pacientul. (W. Osler)descriere detaliata Jorj L. Engel

4 postulate:1) majoritatea bolilor somatice, psihiatrice = fenomen biologic, psihologic, social2) factorii bio/psiho/socio influenteaza boala la toate etapele ei3) medicii care se dirijeaza de modelul biopsihosocial au un randament sporit4) o aptitudine importanta a medicului capacitatea de a mentine relatiile terapeutice cu diverse tipuri de pacienti

La aplicarea modelului biopsihosocial se ia in considerare: predispozitia psihologica si de comportament fata de anumite patologii debutul bolii influenta factorului psihologic asupra bolii mecanismele psihobiologice

posibilitatile de influenta asupra bolii prin interventii psihologice

2. Compliana bolnavilor. Explicaiile non-complianei. Aciunile medicului n cazul pacienilor puin compliani.complianta = acceptarea de catre pacienti a informatiei oferite de medic + acordul de a urma recomandarile propusecomplianta mai buna la bolnavi cronici si la virstnici

Explicatiile non-compliantei:1) probleme financiare2) negatia/informarea insuficienta asupra bolii3) motive religioase4) tratament prea complicat, de lunga durata5) RA medicamente

Aciunile medicului n cazul pacienilor puin compliani

Evaluare motive non-compliana, inclusiv motive financiare i culturaleReducere complexitate medicaie, dozaj zilnicModificare regim medical adaptat la stilul de via a pacientuluiInformare despre efectele secundare ale medicamentelorSugerarea folosirii unui calendar sau a unui jurnal pentru pstrarea evidenei medicale

795980413. Principiul de abordare comprehensiv a pacientului cu probleme multiple n practica medical. Obiectiveleabordrii comprehensive aplicate n practica medical.

evitarea polipragmaziei, incompatibilitatii medicamentelor, agravarea bolilor latenteierarhizarea boliloretapizarea actelor terapeutice

7/29/2019 165_examen_MF

14/23

tratare patologie de bazacontrol factori de riscmedicul de familie = diagnostician, terapeut, consiliermanagementul simultan al plngerilor i patologiei multiple,

promovarea sntii i bunstrii;

managementul i coordonarea promovrii sntii, prevenirii, tratamentului, ngrijirilor i ngrijirilor paliative i reabilitrii.

4. Diversitatea problemelor existente la pacieni. Probleme medicale curative, preventive, speciale. Servicii

contractate de CNAM.Stott, Davis primul obiectiv al MF = a descoperi problema pacientului, daca e sau nu vb de boala5. Dificultatea problemelor existente la pacieni. Dificulti ntlnite de medicul de familie n rezolvarea

problemelor complexe ale pacienilor.diversitatea problemelorgravitatea problemelorevolutia asimptomatica a unor bolievolutia in pusee a unor bolidebutul nespecific, atipic al unei bolicomplexitatea fenomenelor

6. Factorii care intervin n conduita bolnavilor cronici. Etapele care necesit colaborarea medicului de familie cuspecialitii de profil.

Factori specifici pt pacientii cu boli cronice:

asistenta medicala frecventa, de lunga durata afectare consistenta a calitatii vietii

medicul creaza un cadru de suport a pacientului necesitatea abordarii holistice complianta buna

Abordarea comprehensiva a bolnavului cronic: examen multidisciplinar examinare tablou psihologic al bolnavului stabilire situatie familiala si interactiunea acesteea cu boala activitatea profesionala pozitia sociala

7. Definiia EURACT pentru abordare holistic.holism = proprietatile unui sistem nu sunt echivalente cu suma componentelor acestui sistemIntregul este mai mult decit suma partilor componente. (Aristotel)reprezentantii holismului: Parmenides, Spinoza, Hegelatomism teorie opusa holismului, reprezentant Democritusabordare holistica = grija privind persoana in integritate, in contextul valorilor personale, credintelor familiale, tipul familiei,situatia culturala si socio-ecologica in comunitate + program terapeutic bazat pe evidente despre cost si beneficii

8. Particularitile bio-psiho-sociale n relaia medic-pacient.In cadrul consulta iei centrate pe pacient, medicul de familie va respecta urmtoarele pozi ii: - va adopta o abordare centrat pe pacient- va dezvolta rela ii efective medic-pacient n cadrul general al consulta iilor medicale, respectnd autonomia pacientului - va comunica, va eviden ia priorit i i va ac iona n parteneriat - va oferi asisten medical continu de durata determinata de necesit ile pacientului, cu referire la ngrijire continu i management medical coordonat.

Tema 7 PARTICULARITILE DIAGNOSTICULUI. SINTEZA DIAGNOSTICA N MEDICINA DE FAMILIE.

1. Colectarea i interpretarea informaiei medicale.diagnosticul de sindrom diagnosticul de boala (diagnostic clinic si etiopatogenetic)proces de superiorizare = trecerea de la o multitudine de semne inferioare la un semn superior

2. Particularitile diagnosticului n medicina de familie. Factorii ce influeneaz diagnosticul.Procesul de diagnosticare 2 rationamente logice:

deductiv inductiv

Particularitatile diagnosticului clinic in cazul medicinei de familie:- Diagnosticul clinic poate fi stabilit cu mijloace clinice accesibile

-Nu necesit dotri speciale

- Snt extrem de important observaia, anamneza, examenul fizic

- Diagnosticul clinic trebuie confirmat

7/29/2019 165_examen_MF

15/23

- Diagnosticul clinic sugereaz investigaiile paraclinice

- MF dispune de condiiile necesare stabilirii diagnosticul clinic

- MF are obligaia de stabili diagnosticul clinic.

Factorii care determina particularitatile diagnosticului in medicina de familie: primul contact (trecerea de la om sanatos la om bolnav, diversitate pacienti, urgente medicale, etc) asistenta continua (bolnavi cronici, boli asociate, stadializare diagnostic)

dotarea tehnica (predominanta metode clinice, colaborare cu alti specialisti)

asistenta persoanei diagnostic bio-psiho-social asistenta familiei (ereditate, factori familiali)

3. Tipuri de diagnostic n medicina de familie.diagnostic = ansamblul de investigatii clinice, paraclinice care au scopul de a defini starea patologica a unui pacientprima etapa a diagnosticului = diagnosticul prezumtiv = suspiciunea existentei unei boli (in baza anamnezei)diagnostic definitiv (de certitudine) = etapa finala a unui diagnostic; include DD (in baza investigatiilor)DD = etapa la care diagnosticul prezumtiv este comparat cu tablourile (para)clinice ale altor boli cu simptomatologieasemanatoarediagnostic clinic = simptomatica subiectiva + obiectiva; include:

semne, simptome anamneza

antecedente fiziologice, patologice, eredocolaterale mediu de viata, munca examenul fizic obiectiv

Particularitatile diagnosticului in medicina de familie:clinic, de sindrom, diferential, precoce, evolutiv, de sanatate

Alte tipuri de diagnostic: anatomoclinic, clinic si stadial, etiologic, evolutiv, de asociatie morbida4. Formularea diagnosticului.

diagnostic = denumire acceptata de comunitatea stiintifica pt un tablou clinic care are o anumita etiopatogeneza, evolutie sitratamentformulare diagnostic respectare succesiune anumiti termeni in diagnostic

Diagnosticul anatomoclinic = leziunea organic sau/i funcional sistemului implicat.

Diagnosticul formei clinice i stadial = stadiul clinico-evolutiv al patologiei cu starea lezional sau/i funcional.

Diagnosticul etiologic sau etiopatogenetic = menionarea factorilor etiologici sau de risc declanatori (hepatit de origine viral).

Diagnosticul funcional = starea funcional a organelor n patologie (insuficiene, decompensare, etc.).

Diagnosticul evolutiv = stabilitatea procesului cronic cu risc de complicaii precoce sau tardive (ulcer duodenal cronic stenozant).

Diagnosticul de asociaie morbid = dup patologia de baz se nregistreaz toate bolile asociate n baza sintezei diagnostice icriteriilor de ierarhizare a bolilor.

5. Dificulti de diagnostic. Principalele greeli n formularea unui diagnostic pozitiv.Erori de diagnostic pot fi conditionate de:

1) boala (atipica, asimptomatica, in pusee, evolutie latenta, mascata)2) bolnav (necomunicativi, bolnavi psihici, cultura redusa, simulare)3) medic (incompetenta, graba, frica de decizii, exces de zel)4) alte cauze (dotare tehnica insuficienta)

Principalele greeli n formularea unui diagnostic pozitiv: Diagnostice lungi lipsite de logic, compuse dintr-un ir de semne i simptome

Diagnostic formulat prin termeni generali grup de suferine (pneumopatie, gastropatie, colopatie)

Diagnostice ce cuprind sinonime (cronic-persistent)

Diagnostice ce cuprind antonime (insuficien ... compensat)

Diagnostice ce constau din acronime se folosesc abrevierile n literatura de specialitate i n limbajul medical, dar utilizarea lorn documentaia medical trebuie s fie limitat. Exemplu: CI. AP de efort CF II. HTA gr. II, risc adiional foarte nalt. IC II(NYHA).

6. Greelile n efectuarea diagnosticului difereniat (Fiessinger, Hegglin).incompetenta examinatorexamen incompletgreseli in rationament

7/29/2019 165_examen_MF

16/23

erori de ordin psihologicerori de natura tehnicaerori de ordin statisticneconsiderare valoare dubla diagnostic (pozitiv, negativ)

7. Criterii de stabilire a strategiei investigaiilor paraclinice n ambulatoriu. Pentru efectuarea investigaiilor paraclinice mai nti este nevoie de diagnostic prezumptiv

Se solicit acele investigaii care pot confirma sau infirma diagnosticul clinic

Dac se cunosc criteriile de diagnostic (conform OMS, protocoalelor clinice naionale)se vor solicita respectivele Nu se recurge la investigaii paraclinice pn nu se epuizeaz resursele clinice

Se solicit numai informaii care aduc informaie util pentru diagnostic

Dac exist un algoritm de diagnostic se recurge la algoritm

Dintre investigaiile utile se aleg cele mai uor de efectuat

Dac rezultatele infirm suspiciunea, se revede diagnosticul clinic

n cadrul revizuirii se recurge la alte investigaii

ntre dou investigaii se alege cea mai simpl i mai puin riscant

Se ine cont de posibilitile pacientului (materiale, fizice)

MF trebuie s ntrein legturi funcionale i s ia legtura cu serviciile specializate (planificarea, programarea)

n cadrul strilor de urgen sau grave, se evit tergiversarea investigaiilor

8. Sinteza diagnostic n medicina de familie.analiza sistemica a datelor sinteza diagnostica si terapeuticasinteza diagnostica = diagnosticarea si ierarhizarea tuturor bolilor pe care le prezinta individul cu scopul de a stabili o strategieterapeutica adaptataMetoda de realizare a sintezei diagnostice:

inventariere simptome stabilire legaturi intre ele grupare simptome, semne in sindroame grupare sindroame in boli diagnosticul tuturor bolilor

stabilirea legaturilor cu mediul de viata ierarhizarea bolilor stabilirea unui diagnostic integral

9. Criteriile de ierarhizare a bolilor.ierarhizare elaborare tactica terapeuticaeste valabila doar la momentul respectivCriterii:

1) pe primul plan = boli care pun in pericol iminent funciile vitale ale organismului

2) boli acute naintea bolilor cronice

3) boli cu evoluie mai rapid naintea bolilor cu evoluie mai lent4) boli cu evoluie nefavorabila naintea bolilor cu evoluie favorabil

5) boli cu evoluie imprevizibil naintea bolilor cu evoluie previzibil

6) boli care produc o suferin mai puternic naintea celor care produc o suferin mai mic

7) boli care au un tratament eficace naintea celor care nu au tratament eficace

8) Revizuirea ierarhiei ori de cate ori apar modificri n starea bolnavului

Tema 8 PARTICULARITILE TRATAMENTULUI N MEDICINA DE FAMILIE. SINTEZA TERAPEUTICA NMEDICINA DE FAMILIE.

1. Factori ce determin particularitile tratamentului n medicina de familie.

posibilitatile limitate ale medicului de familieparticularitati conditionate de natura bolii boli care necesita internare in spitalparticularitati determinate de bolnavnecesitatea de a tinterveni in urgentenecesitatea colaborarii cu alti specialisti

7/29/2019 165_examen_MF

17/23

tratamentul integral al bolnavuluisupravegherea continua a bolnavuluiimportanta tratamentului nemedicamentoscointeresarea pacientului, familiei cresterea compliantei la tratamentconsilierea pacientului (rol de advisor)necesitatea ingrijirilor terminale (tratament paliativ)

Boli care necesit internarea n spital Boli care pun n pericol iminent viaa bolnavului

Boli care afecteaz grav funciile vitale Boli care necesit o intervenie chirurgical iminent

Boli care necesit o monitorizare permanent

Boli grave pentru care nu avem un diagnostic cu certitudine

Boli care presupun o evoluie nefavorabil

Boli n care pot interveni complicaii grave

Boli care necesit investigaii deosebite

Boli care necesit tratamente deosebite

Boli psihice grave

Unele boli infecioase

Bolnavi care necesit internare Bolnavi cu o stare general alterat

Bolnavi cu o reactivitate deosebita

Bolnavi alergici

Bolnavi care nu coopereaz

Unii bolnavi psihici

Bolnavi care nu au condiii minime de ngrijire la domiciliu

Bolnavi din familii dezorganizate

Bolnavi singuri, prsii

2. Principalele activiti terapeutice ale medicului de familie.activitatile terapeutice fac parte din planul de tratament

1) Recomandri de regim2) Recomandri de alimentaie3) Aplic o metod de prevenie (primar, secundar, teriar, cuaternar)4) Consiliere pentru schimbarea modului de viata5) Indic un tratament medicamentos, presupune alegerea individual a remediilor farmacologice.6) Practic mica chirurgie7) Recomand tratament balneo-sanatorial8) Recomand spitalizarea i spitalizeaz9) Urmrete rezultatele tratamentului

10) Consiliere psihologic11) Recomandri de recuperare12) Efectueaz recomandri pentru reorientarea profesional sau de pensionare13) Planul de dispensarizare, care cuprinde specificul controalelor periodice de bilan ale bolii de baz (manevre clinice,

investigaii, evaluarea rezultatelor terapeutice).14)Aplic o metod alternativ de tratament - apiterapia, sacroterapia, aromoterapia, etc.

3. Decizia terapeutic n Medicina de Familie. Particulariti. Boli i bolnavi care necesit internare.se bazeaza pe argumente si dovezi stiintificeprotocoale clinice nationale pt cele mai frecventa patologii

4. Supravegherea tratamentului: tipuri i modaliti de monitorizare.In medicina de familie = supraveghere episodica, care se divizeaza in ordinara si specialaSupravegherea ordinara apreciere:

1) complianta bolnav2) toleranta la preparate3) eficacitatea

Supravegherea speciala supravegerea:1) bolnavilor cu risc (n/n, copii, gravide, batrini, etc)

7/29/2019 165_examen_MF

18/23

2) medicamentelor cu risc

5. Medicina defensiv n medicina de familie. Cauzele practicrii.medicina defensiva = compromisul, abaterea de la ceea ce crede madicul ca e necesar de facut la ceea ce crede pacientul ca trebuiede facutcreste cheltuielile pt sanatateexpune pacientul la riscuri inutilenu ajuta pacientul, previne o actiune judiciara

Cauzele medicinei defensive: criza de timp

evitarea reclamaiilor

teama de a pierde bolnavul din list

evitarea unor conflicte cu bolnavul

evitarea unor discuii inutile

comunicare dificil cu pacientul

bolnav necooperant

neinformarea pacientului

diferene de opinii

insuficiena pregtirii bolnavului lipsa de nelegere a pacientului

evitarea stresului

bolnav cu personalitate accentuat

6. Sinteza terapeutic: alctuirea strategiei de tratament.inventariere bolistabilire legaturi intre boliierarhizare bolielaborare conduita terapeutica in dependenta de tabloul clinic generalevitare efecte adverse asupra celorlalte boli

elaborare strategii terapeutice in functie de ierarhia bolilorschimbarea conduitei terapeutice in functie de evolutia bolilorschimbarea strategiei terapeutice in functie de modificarea ierarhiei bolilor

7. Prevederile Programului Unic de Asigurri Medicale pentru tratament n AMP.

Tema 9 PACIENTUL N CONTEXTUL FAMILIEI. FAMILIA I BOALA. ASISTENA CENTRAT PE FAMILIE.

1. Definiia familiei. Clasificarea familiilor. Funciile de baza ale familiei.familia = grup social realizat prin casatorie, alcatuit din persoane care sunt legate de relatii natural-biologice, psihologice, morale,juridiceOMS: familia = o persoana sau un grup de persoane care traiesc impreuna si au legatiri de singe, prin casatorie, adoptiune

Clasificarea familiilor:

traditionala familia nucleara diaida nucleara familia largita (verticala/orizontala) cu un singur parinte poligama

netraditionala consensuala (concubinaj) binucleara reconstituita (vitrega) uniunea homosexuala structuri cvasifamiliale

relatii de familie afiliate

Functiile familiei:1) economica2) socializare3) solidaritate

7/29/2019 165_examen_MF

19/23

4) sexual-reproductivaFunctiile sociale ale familiei:

o angajamentul emoional, social i economic dintre soi;o ngrijirea copiilor, vrstnicilor i a rudelor cu deficiene;o educarea i socializarea copiilor i chiar a prinilor;o protecia membrilor familiei;o realizarea necesitilor individuale de baz, ale fiecrui membru al familiei.

2. Elemente de dezvoltare a familiei n context evolutiv istoric. Familia contemporan, caracteristici, particulariti,

provocri.criteriul de clasificare a formelor de organizare familiala practicile sexuale si maritaleForme de organizare familiala:

promiscuitatea casatoria in grup = poliginandrie; familia punulua poligamia monogamia seriala/stricta

familia traditionala = autoritate, ierarhie, represiunefamila contemporana = cooperare

3. Tipuri de familie i stiluri de intercomunicare familial1) despotic2) bastion

3) vulcan4) al treilea e de prisos5) cu idol6) azil7) teatru8) liberala9) egalitate10) patriarhala11) romantica12) spirituala4. Ciclul vieii de familie. mbuntirea ciclului de via al familiei.

ciclul vietii de familie = etapele emotionale si intelectuale prin care un om trece din copilarie pina la batrinete in calitate demembru al unei familii

Etape: perioada de celibat cuplul/ mariajul parinti cu copii la diferite virste virsta a treia

tranzactiile cu succes intre diverse etape preventie boli, tulburari emotionaleCicluri ale vietii:

crestere si dezvoltare (copilarie, pubertate, adolescenta) perioada de adult (pina la 65 de ani) virsta de regresie5. Caracteristica scurta a unor etape ale ciclului de via a familiei. Stadiul de celibat. Vrsta mijlocie. Relaiile n

familia lrgit.

6. Etape ale ciclului vieii de familie. Cuibul gol. Vrsta a treia. Caracteristici scurt.Etapa cuibul gol se subimparte in: contractie familiala cuib gol7. Familia i boala. Impactul bolii asupra familiei i familiei asupra bolii.

Impactul bolii asupra familiei:

financiar habitual psihic structural

Modalitati de diminuare a impactului: o buna comunicare o adaptare compensatorie o coeziune familiala solida

Impactul familiei asupra bolii:

factorul social factorul cultural

7/29/2019 165_examen_MF

20/23

factori traditionaliReactiile familiei la boala:

o negarea boliio neincrederea in precizia diagnosticuluio furia, revoltao depresia

8. Caracteristica serviciilor centrate pe familie.abordare multilaterala a pacientului

implicarea membrilor familiei familia devine parte colaborativa in procesul curativ, preventiv, de recuperarese tine cont de necesitatile intregii familii, considerate ca factor de decizieorganizarea echipelor interdisciplinareformare grupuri de parinti cu probleme similarespecialistul isi manifesta puterea sa prin intermediul capacitatilor familiei

9. Lucru n echip. Familia i activitatea n echip a medicului de familie; echipa multidisciplinar, interdisciplinari transdisciplinar; caracteristici.

echipa multidisciplinara: specialisti independenti, ofera consultatii, comunicare minima intre eiechipa interdisciplinara: grad mai inalt de colaborare, coeziunea specialistilor in echipa; persista protectionismul profesionalechipa transdisciplinara: considerarea holistica a pacientului complex; mai cost-eficient; colaborarea cu familia; terapie integralaconsolidare colectiva: 3 elemente familia, specialistii, mediul; directionarea comuna spre resursele accesibileOrdin 695 MS, 2010numarul optimal de populatie pt un CS = 4500 locuitoriNorme de reglementare a Asisten ei Medicale Primare din Republica Moldova1. Dispozi ii generaleAsisten medical primar = parte component a sistemului de s n tate din RM, constituie asisten a medical esen ial , care este universal accesibil pentru indivizii i familiile din comunitate, i este orientat spre satisfacerea necesit ilor de s n tate de baz ale comunit ii. Serviciile medicale primare cuprind ngrijirile de s n tate de prim-contact i monitorizarea permanent a pacien ilor, indiferent de prezen a sau absen a bolii. Medicina de familie = specialitate medical , ob inut in condi iile legii, care asigur asisten a medical primar i continu a st rii de s n tate prin ac iuni preventive, educa ionale, terapeutice i de recuperare contribuie la promovarea st rii de s n tate a individului, a familiei i a colectivit ii. Medicul de familie:

asigura i coordoneaz asistenta medicala personala, primara si continua a individului si familiei asigura o asistenta medicala comprehensiva, bio-psiho-social pentru ambele sexe si pentru

toate virstele

coordoneaz i integreaz serviciile medicale furnizate pacien ilor de c tre el insui sau de c tre al i furnizori medicali, ac ionind ca un filtru in accesarea de c tre popula ie a altor tipuri de asisten medical a sistemului de s n tate

acord ingrijiri persoanelor in contextul familiei i familiilor in cadrul comunit iiPrincipiul de baz in organizarea asisten ei medicale primare este asigurarea accesului popula iei la servicii medicale primare esen iale i calitative de s n tate.

2. Caracteristicile medicinii de familieCaracteristicile medicinii de familie:

1) punctul de prim contact in cadrul sistemului de s n tate

2) folosete eficient resursele sistemului de s n tate coordon nd asisten a medical 3) colaboreaz cu ceilal i reprezentan i din asisten a medical primar i asigur leg tura pentru

celelalte specialit i4) este orientat c tre individ, familie i comunitate

5) comunicarea direct medic pacient rela ie in timp6) continuitatea actului medical7) rezolv problemele de s n tate acute i cronice ale pacien ilor 8) rezolvarea problemelor de s n tate ale comunit ii 9) se ocup de probleme de s n tate in dimensiunea lor fizic , psihologic , social i cultural

Tendin ele actuale ale medicinii de familie sunt urm toarele: a) spre profilaxie;b) spre medicina omului s n tos;

c) spre promovarea st rii de s n tate; d) spre asisten a medical primar a popula iei Func iile medicinii de familie:

1) asigurarea accesibilit ii popula iei la asisten medical ; 2) preven ie primar , secundar i ter iar ;

7/29/2019 165_examen_MF

21/23

3) preven ie specific ; 4) promovarea s n t ii; 5) supravegherea s n t ii; 6) identificarea persoanelor din grupurile de risc;7) asigurarea asisten ei medicale curente;8) coordonarea serviciilor medicale in raport cu nevoile concrete ale bolnavului;9) supraveghere medical continu a individului, familiei i colectivit ii; 10)supravegherea s n t ii reproducerii i planificarea familial ; 11)supravegherea gravidelor i copiilor;

12)colarizarea pacien ilor;13)recuperarea i reintegrarea social a bolnavilor;14)lucrul cu persoanele defavorizate, din grupurile de risc, cu maladii social condi ionate;15)asigurarea ingrijirilor paliative n stadiile terminale de boal ; 16)selectarea pacien ilor ce necesit asisten specializat de ambulator i spitaliceasc i

organizarea referirii c tre acetea, la indica ii medicale.

3. Serviciile medicale primare furnizate n cadrul institu iilor de asisten medical primar Institu iile de AMP furnizeaz servicii medicale primare c tre:

1) pacien ii inscrii pe lista proprie, in baza cererii depuse conform principiului de liber alegere, indiferent de statutul persoanei (asigurat sau neasigurat )

2) persoane din alte institu ii in caz de urgen e medico-chirurgicale 3) alte situa ii justificate din punct de vedere medical.

Institu iile medico-sanitare de AMP ofer servicii medicale primare de baz = definitorii pentru domeniul de competen al AMP, conform

profesiogramei medicului de familie, care pot fi oferite de to i MF, in cadrul consulta iei medicale medicale extinse (adi ionale) = servicii pe care institu iile de AMP le pot oferi i care dep esc

sfera tradi ional de cuprindere a asisten ei medicale primare, fiind legate de competen e suplimentare i dot ri speciale

Serviciile medicale primare de baz :1) interven ii de prim necesitate in urgen ele medico-chirurgicale, inclusiv la domiciliu; 2) servicii medicale preventive:

colarizarea popula iei programul de imunizare

depistarea activ a persoanelor cu risc sporit de imboln vire pentru afec iuni selec ionate

supravegherea medical activ la adul i i copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat 3) monitorizarea bolilor cronice:

supraveghere medical activ pentru cele mai frecvente boli cronice ini ierea si men inerea tratamentului de sus inere asigurarea evalu rilor periodice clinico-instrumentale, de laborator i consultativ-specializate

4) servicii medicale de consultan pentru gravide, copii, adolescen i, virstnici, persoane social- vulnerabile, persoane cu handicap i bolnavi terminali;5) planificare familial ;6) supravegherea gravidelor, l uzelor, copiilor;7) unele proceduri de mic chirurgie;8) servicii medico-sociale: ingrijiri medicale la domiciliu, ingrijiri paliative in faza terminala.Servicii medicale adi ionale:

1) diagnosticul maladiilor la nivel de AMP2) tratamentul de reabilitare i organizarea asisten ei farmaceutice3) activit i de suport etc.

4. Organizarea institu iilor de asisten medical primar Institu iile de AMP se clasific dup urm toarele criterii: a) locul de desf urare a activit ii; b) num rul popula iei deservite; c) forma juridic de organizare;d) complexitatea serviciilor medicale primare acordate.In func ie de criteriile men ionate, AMP se acord in: a) Centre ale Medicilor de Familie;b) Centre de S n tate, inclusiv autonome;

c) Oficii ale Medicului de Familie;d) Oficii de S n tate CMFCentrele Medicilor de Familie se organizeaz in localit ile urbane, locul de reedin a administra iei publice locale teritoriale i sunt contractate la direct de c tre CNAM.CMF se clasific :

7/29/2019 165_examen_MF

22/23

1) CMF de categoria III - pin la 40 000 popula ie; 2) CMF de categoria II - 40 000 - 80 000 popula ie;3) CMF de categoria I 80 000 popula ie i mai mult.N.B. Num rul popula iei include popula ia din cadrul CS, OMF i OS din componen a CMF, inclusiv din cadrul CS autonome, institu ii private.CSCentrele de S n tate se organizeaz de regul in localit ile rurale i, in func ie de forma juridic de organizare, ele pot fi:1) autonome (publice sau private), contractate la direct de c tre CNAM;

2) subdiviziuni ale Centrului Medicilor de Familie.Centrul de S n tate deservete cel pu in 4500 locuitori. Clasificarea CS in func ie de num rul popula iei deservite, inclusiv din OMF i OS din componen a sa: 1) CS categoria IV - 4500 - 6000 popula ie;2) CS categoria III 6000 - 9000 popula ie;3) CS categoria II - 900 - 11500 popula ie;4) CS categoria I - 11500 popula ie i mai mult.CS, inclusiv cele autonome, pot avea un num r de popula ie mai mic de 4500 in cazurile cind amplasarea geografic nu permite organizarea accesului popula iei la asisten medical in CS nominalizat, despre cazurile date fiind informat MS, cu prezentarea argument rilor coordonate cu administra ia public local . OMFSe organizeaz in localit ile rurale cu popula ie de la 900 pin la circa 3000 locuitori, in care activeaz

respectiv 1 i 2 medici de familie.OSSe organizeaz in localit ile rurale cu popula ie pin la 900 locuitori, in care activeaz numai asistente medicale de familie.

5. Managementul institu iei de asisten medical primar Metode manageriale:1) durata unei consulta ii = 20 de minute; durata programului de lucru in institu ie = 5 ore; 2) activit ile echipei MF in institu ie doar in baz de programare; 3) obligatoriu trierea primar a pacientului i preconsulta ia la nivel de asistent medical; 4) delimitarea/separarea activit ii asistentului de consulta ia MF; 5) concentrarea activit ilor echipei MF pe promovarea modului s n tos de via prin crearea colilor de s n tate pentru pacien i cu HTA, astm bronic, DZ; program de abandonare a fumatului; coala model a mamei; alte m suri profilactice la tema educa iei pacientului i modului s n tos de via ; 6) principiul alegerii libere a MF.

6. Programarea activit ii institu iei de asisten medical primar La programarea serviciilor medicale se vor lua in considerare cel pu in urm toarele criterii: 1) programul zilnic de activitate al medicului de familie, luind in considerare faptul c timpul mediu/consulta ie este de 20 minute;2) luarea n considera ie/programarea posibilei vizite a pacientului cu maladie urgent ; 3) includerea in programul zilnic de activitate a medicului de familie a timpuluipreconizat pentru lucrul cu documenta ia medical i statistic , alte activit i posibile (edin e, seminare, activitatea de iluminare sanitar , colarizarea pacien ilor, etc.). Fac excep ie de la prevederile men ionate:

1) situa iile de urgen medico-chirurgical ; 2) institu iile medico-sanitare din localit ile rurale unde, din cauza lipsei mijloacelor tehnice necesare, nu exist posibilitatea efectu rii program rilor telefonice sau prin oricare alte mijloace; 3) serviciile medicale paraclinice recomandate bolnavilor cu un diagnostic prezumtiv sau cert deafec iune acut consemnat n biletul de trimitere.

7. Organizarea activit ii, func iile i drepturile medicului de familie Medicul de familie indeplinete urm toarele func ii: 1) instruirea sanitaro-igienic a popula iei, promovarea modului s n tos de via , educa ia sexual , planificarea familiei, educa ia copilului s n tos etc.; 2) asisten a medico-profilactic i consultativ privind imunizarea, alimenta ia, educa ia igienic a copiilor, profilaxia i depistarea precoce a patologiilor la copii, investigarea medical a copiilor pentru admiterea, inclusiv la nceputul anului colar, in institu iile precolare i preuniversitare, asigurarea

s n t ii reproducerii, planificarea familiei, asigurarea gravidit ii f r risc, contracep ie, etic , psihologie;3) identificarea persoanelor din grupurile de risc, organizeaz i desf oar activit i de profilaxie in vederea depist rii factorilor de risc, precum i identific rii formelor precoce i tardive ale maladiilor, inclusiv social-condi ionate i s n tatea reproducerii; 4) examenele medicale profilactice anuale, inclusiv la angajare i periodice;

7/29/2019 165_examen_MF

23/23

5) realizarea programelor de imunoprofilaxie a popula iei;6) asisten medical de urgen tuturor pacien ilor, indiferent de prezen a acestora in list , viza de reedin , locul de trai, na ionalitate, religie, iar la necesitate spitalizarea oportun a acestora ;7) activit i curative i de reabilitare;8) colarizarea, eviden a i supravegherea (dispanseric ) a pacien ilor cu efectuarea examin rilor necesare, tratamentului i reabilit rii st rii s n t ii; 9) asisten a medical necesar in cadrul asigur rii obligatorii de asisten medical cu referirea, la indica ii medicale, la alte institu ii medico-sanitare; 10) consulta iile bolnavilor de c tre specialitii de profil, inclusiv spitalizarea pacientului in modul

stabilit;11) asisten a medical la domiciliu pacien ilor, in cazul st rilor acute i acutiz rii maladiilor cronice, la copii, persoanele virstnice i nedeplasabile;12) consult i organizeaz trimiterea pentru internare urgent i programat in spital; 13) indic i supravegheaz tratamentul in cabinetul de proceduri i sta ionarul de zi; 14) efectueaz expertiza incapacit ii temporare de munc , trimiterea la expertiza medical a vitalit ii;15) trimiterea la tratamente de recuperare, inclusiv balneosanatoriale;16) acordarea ajutorului medico-social de comun cu organele protec iei sociale, alte institu ii de stat 17) activit i antiepidemice;18) informeaz Serviciul de Supraveghere de Stat a S n t ii Publice despre cazurile de boal transmisibil aflate sub supraveghere epidemiologic ; 19) organizarea activit ii de eviden , completarea i inerea la zi a documenta iei medicale primare i

statistice medicale, planific activit ile i periodic evalueaz rezultatele; 20) asigur delegarea activit ilor pentru realizare de c tre personalul subordonat, monitorizeaz i controleaz executarea lor.

8. Organizarea activit ii, func iile, responsabilit ile i drepturile asistentului medical de familieSarcinile de baz ale asistentului medical de familie din cabinetul de triaj sunt urm toarele: 1) m surarea temperaturii2) m surarea tensiunii arteriale3) m surarea tensiunii intraoculare4) m surarea frecven ei contrac iilor cardiace 5) determinarea frecven ei respira iei 6) efectuarea electrocardiografiei7) efectuarea antropometriei la adul i i copii8) recomandarea efectu rii unor examin ri medicale profilactice 9) completarea ini ial a documenta iei medicale primare i inregistrarea rezultatelor examin rilor preventive ob inute in modul stabilit (in fia medical de ambulator a pacientului (F 025/e) i documenta ia de eviden a activit ii cabinetului de triaj) 10) glucometria (in caz de necesitate).