16 Informa\ia zilei Miercuri 19 iunie 2013

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 400 miercuri 19.06.2013I

Colec\ia Alenei Ign[tescula Gala Modei S[tm[rene

Cortul Hotelului Dana I ag[zduit vineri, 14 iunie, GalaModei S[tm[rene. Aflat laprima edi\ie, evenimentul afost organizat de Hotel DanaI ;i Agen\ia Gaby’s Models.

~n cadrul acestui regal demod[, designerii vestimentariAlena Ign[tescu, Alina F`rte, Ci-prian Cr[ciun, Georgia Cionto;,Ioana C[lin, Monica :trango ;i Zi-ta Pop ;i-au prezentat ultimele co-lec\ii, colec\iile prim[var[ - var[2013 - 2014.

Regalul de mod[ a `nceput cu

\inutele designerul-ui AlenaIgn[tescu. Colec\ia prezentat[ `ncadrul Galei Modei S[tm[rene senume;te Romantic Summer ;i esteo colec\ie pret-a-porter care se in-spir[ din clasicul feminin av]ndmenirea de a scoate `n eviden\[senzualitatea ;i frumuse\ea femi-nin[.

Este pentru prima dat[ c]ndAlena Ign[tescu iese `n fa\a pu-blicului cu o colec\ie mai comer-cial[. Rochiile prezentate sunt \in-ute cocktail ;i de sear[ pentru se-zonul prim[var[-var[ 2014. Odoamn[ sau domni;oar[ elegant[;i sofisticat[ le poate purta la oriceocazie special[, gal[, recep\ie,

nunt[, banchet. Creatoarea fiind at]t inginer

c]t ;i designer, `n aceast[ colec\iea apelat la cuno;tin\ele `n dome-niul proiect[rii `mbr[c[mintei,utiliz]nd transform[ri de tiparede baz[, ob\in]nd construc\ii gra-fice, geometrice ;i t[ieturi, pentrua combina materialele opace< tri-cot, jorjet cu materiale transpa-rente muslin ;i plas[ tocmai pen-tru a accentua senzualitatea femi-nin[.

A folosit culori intense de laro;u, galben vanilie ;i combina\iicu negru, estompate de bejuri cal-de.

Elementele decorative folosite

sunt benzi ornamentale cu mate-riale ;i aplica\ii de dantel[.

Din 2012 de c]nd ;i-a deschisatelierul, Alena Ign[tescu creeaz[vestimenta\ie personalizat[, pen-tru fiecare client `n parte. Ea `;i`ndrum[ clien\ii ;i ̀ n alegerea ma-terialului precum ;i a \inutei po-trivite.

O g[si\i ̀ n atelierul din str. Gh.Mure;an nr. 4 ;i pe facebook - pa-gina Atelier de crea\ie Salena Style,unde-i pute\i viziona colec\iile.

~n numerele viitoare vomvorbi r]nd pe r]nd despre colec\ii-le prezentate de ceilal\i designerivestimentari.

Stela C[dar

Henry

Cavill

ne demonstreaz[ c[ `nving[torii

nu renun\[ niciodat[pag. 8 - 9

Informa\ia zilei 3Miercuri 19 iunie 2013 Familie

Rumina\iile - experien\e extrem denepl[cute pentru persoanele depresive

~n num[rul trecut al Su-plimentului “S[n[tate&Fru-muse\e”, psihologul GyorgyGaspar ne vorbea despre ru-mina\ii, ce sunt ele ;i cum neafecteaz[ via\a de zi cu zi.

De aceast[ dat[ afl[m de laspecialistul nostru cum se faceevaluarea consecin\elor care apardup[ rumina\ii.

Potrivit psihologului, persoa-nele cu elemente de depresie sunt`ncurajate s[ se ̀ ntrebe< "Cum ̀ miafecteaz[ rumina\iile stareaemo\ional[? M[ ajut[ c]tu;i depu\in `n rezolvarea problemelor?Au beneficii de scurt[ sau de lung[durat[? Care sunt costurile?".

Centrarea aten\iei asupraunui singur pas la un moment dat

Iat[ cele scrise de specialist peblogul s[u< "Ne oprim la rezolva-rea de probleme. Aceasta are `nvedere definirea concret[ a pro-

blemei ̀ nainte de rezolvarea aces-teia, generarea ;i evaluarea solu\ii-lor posibile, identificarea pa;ilorcare asigur[ schimbarea, punereaacestor pa;i `n practic[ ;i evalua-rea rezultatelor ;i a dificult[\ilor.

Mergem la pasul urm[tor< tehni-cile de tip mindfulness. Prin asta`n\elegem redirec\ionarea repetat[a aten\iei asupra momentului pre-zent< ce v[d, ce aud, ce miros ;i ceating. S[ nu uit[m de recentrarea

pe sarcinile curente. Trebuie s[identific[m pa;ii specifici care tre-buie urma\i pentru a rezolva o sar-cin[. Centrarea aten\iei asupraunui singur pas la un moment dat.

S[ facem ceva activ cu propriul corp!

De asemenea, trebuie s[ nedistragem aten\ia de la g]ndurileruminative. Direc\ionarea ̀ n modrepetat a aten\iei spre un focus ca-re contribuie la distragerea de lag]ndurile ruminative. Este reco-mandat s[ face\i ceva activ cu pro-priul corp - exerci\ii fizice, joacacu animalul de companie sau min-tea - c]ntat, repetarea alfabetului.

Rumina\iile sunt experien\eextrem de nepl[cute ;i solicitantepentru persoanele care sufer[ dedepresie. Aceste persoane pot s[cread[ c[ mintea lor este cel maimare inamic", ne spune psihologulGyorgy Gaspar `ntr-un materialde pe blogul s[u.

A consemnat Ioana V.

Succesul e asigurat dac[ ambii parteneri fum[toridecid s[ renun\e

Atâta timp cât ambii par-teneri acceptă fumatul celui-lalt, renunţarea la tutun nu in-tră în preocupările cuplului.

Se întâmplă însă ca, într-o zi, fu-matul să fie perceput ca un obstacolîn relaţiile dintre cei doi. Fie unul din-tre parteneri vrea să renunţe, iar ce-lălalt nu a ajuns încă în faza de „acţiu-ne”, fie partenerul nefumător şi înţele-gător îşi schimbă percepţia şi îşi do-reşte ca şi partenerul să nu mai fu-meze, sau chiar ambii parteneri fu-mători îşi doresc să elimine tutunuldin viaţa lor. De-abia acum cuplul sepoate mobiliza pentru ca ţigările sădevină trecut.

În anul 2011, fumătorii care s-auadresat programului STOP FUMATau fost preponderent „fumători uniciîn cuplu”, doar 30,6% dintre pacienţiau declarat că partenerul de viaţă fu-mează şi el. Printre motivele menţio-nate de pacienţi pentru a renunţa lafumat se numără şi influenţa parte-nerului< în 2012, 9,1% au indicat „pre-siunea” partenerului şi doar 5,4% do-

rinţa de a proteja partenerul.

Motive pentru care artrebui să te laşi de fumat

• Scad performanţele sexuale labărba\i. Nicotina provoacă vasocons-tricţie periferică acută, cele mai afec-tate fiind valvele din pereţii venelorcare menţin sângele la nivelul peni-sului, asigurând persistenţa erecţiei.În consecinţă, chiar dacă se produce

erecţia, aceasta durează mai puţin.Studii realizate de Action on Smokingand Health (ASH) şi British MedicalAssociation (BMA) arată că fumatulcreşte riscul impotenţei cu 50%, risccare poate fi chiar mai mare în cazulasocierii fumatului cu factori de stres.• “Fumatul are efecte negative di-recte asupra sexualităţii umane la ori-ce nivel“, declară Panayiotis M. Zavos,directorul Institutului de Andrologiedin SUA şi profesor de psihologie re-productivă şi andrologie la Universi-tatea Lexington din Kentucky. • Infertilitate la femei. Un studiurealizat în 2008, pe un eşantion re-prezentativ de 4.800 de femei nefu-mătoare, la Universitatea CentruluiMedical Rochester şi publicat on lineîn Tabacco Control, a scos în evidenţăfaptul că expunerea femeilor incluseîn studiu la fumatul pasiv, pentru maimult de 6 ore zilnic, creşte cu 68%şansele acestora de infertilitate. 4 din5 femei incluse în studiu au recunos-cut expunerea la fumatul pasiv în tim-pul vieţii, în timp ce jumătate dintreacestea declară că au crescut într-o ca-

să în care părinţii fumau. Mai mult,40% au recunoscut că au întâmpinatdificultăţi la naştere şi infertilitate pen-tru o perioadă de mai mult de 1 an.

Dependenţa de tutun este o boalăcronică. Şi, ca orice boală, beneficiazăde un tratament medicamentos şi deîngrijire din partea medicului. În Ro-mânia, Programul Naţional Stop Fu-mat îşi propune să îi ajute pe acei oa-meni care îşi doresc din tot sufletul sărenunţe la fumat şi au nevoie de ajutorde specialitate. O echipă de medici şipsihologi specializaţi în tabacologie,prezenţi în centrele Stop Fumat şi im-plicaţi cu sufletul în acest proiect, stauîn slujba celor care vor şi cred că potrenunţa la această boală deosebit degravă - dependenţa de nicotină.

Datele de contact ale mediculuişi ale psihologului pot fi găsite pe site<www.stopfumat.eu, iar date mai mul-te despre combaterea efectelor fuma-tului cu ajutorul antioxidan\ilor, pewww.purplelife.ro Tel Verde< 0800878673 (apelabil gra-tuit doar din Romtelecom) sau la 0213356920.

2 Informa\ia zilei Miercuri 19 iunie 2013S[n[tate

~n Magazinul Elixir din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTERDirector general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

5 – HTP SL{BIRE este unsupliment alimentar cu roladjuvant `n cura de sl[bire ;icontrolul greut[\ii corporale.

Acest prospect `;i propune s[r[spund[ pe scurt unor `ntreb[rifrecvente pe care mul\i dintre ceicare doresc s[ sl[beasc[ ;i le pun,;i la care nu au g[sit `nc[ unr[spuns satisf[cator. De asemenea,v[ prezint[ produsul 5 – HTPSL{BIRE, elaborat de SC Hyperi-cum Impex SRL, care, sper[m, s[v[ fie, cu adev[rat, de folos!

De ce ne `ngr[;[m?

Dac[ nu ave\i o dereglare ti-roidian[ sau alte afec\iuni care ducsecundar la `ngr[;are, dac[ nuave\i un tratament medicamentoscare duce secundar la cre;tereagreut[\ii corporale, r]ndurile demai jos sunt caracteristice pentrumajoritatea dintre noi.

Un factor foarte important ca-re asigur[ o serioas[ sc[dere `ngreutate este men\inerea unui ni-vel stabil al glucozei din s]nge.Atunci c]nd m]nc[m, nivelul glu-cozei (glicemia) cre;te. Ori de c]teori glicemia cre;te, pancreasulr[spunde la acest lucru prinsecre\ia hormonului insulin[, careajut[ la transportul glucozei c[trecelule, regl]nd nivelul acesteia `ns]nge ;i transform]nd glucoza ca-re este ̀ n exces sau de care nu estenevoie ca surs[ imediat[ de ener-gie, `n gr[sime. Cu c]t cre;te maimult nivelul glicemiei, cu at]t seproduce mai mult[ insulin[ ;i cuat]t mai mult[ glucoz[ se trans-

form[ ̀ n gr[simi. Astfel, consumulde alimente care fac ca nivelul gli-cemiei s[ creasc[ excesiv ;i rapidva produce `ngr[;are pe termenlung. Nivelul glucozei ̀ n s]nge estecheia pentru controlul poftei dem]ncare ;i al greut[\ii. Aceasta nu`nseamn[ c[ trebuie s[ elimin[mdin alimenta\ie to\i hidra\ii de car-bon sau, impropriu denumite, toa-te“alimentele dulci”, care fac s[creasc[ glicemia, ci trebuie s[ con-sum[m hidra\i de carbon cu`nc[rc[tur[ glicemic[ sc[zut[.Aceast[ ̀ nc[rc[tur[ glicemic[, nu-mit[ indicele glicemic, se refer[ laviteza cu care glucoza este eliberat[`n s]nge. Alimentele care sunt ab-sorbite rapid au un indice glicemicridicat (cum sunt dulciurile rafi-nate, pr[jiturile, bomboanele, su-curile dulci etc. dar ;i cartofii, maiales pr[ji\i, ;i p]inea alb[ etc.), `n

timp ce alimentele care sunt ab-sorbite mai `ncet au un indice gli-cemic sc[zut (cum sunt pe;tele,carnea alb[, p]inea integral[ saucerealele integrale, orezul brun, fa-solea, lintea, legumele cu p[st[i,fructele ;i legumele etc.).

Dietele echilibrate `n hidra\ide carbon au mai mult efect dec]tdietele din care i-am eliminat peace;tia, pentru c[ ele sus\in sero-tonina, un neurotransmi\[tor sin-tetizat din triptofan care joac[ unrol foarte important ̀ n senza\ia depoft[ de m]ncare. Dac[ serotoninaeste prea sc[zut[ `n corp, pofta dem]ncare cre;te, mai ales de zaha-ruri rapide sau alimente cu indiceglicemic ridicat, care fac ca acestneurohormon s[ creasc[ rapid.

Astfel, pentru a avea succes `nscopul dvs. de a sc[dea ̀ n greutate,trebuie s[ v[ asigura\i un nivel su-ficient de mare de serotonin[, ast-fel ̀ nc]t s[ ave\i o pofta de m]nca-re sc[zut[, mai ales de alimente cuindice glicemic ridicat. Trebuie s[men\ine\i `n echilibru nivelul gli-cemiei ;i eliberarea de insulin[.Prea mult[ insulin[ `n organismdetermin[ `ngr[;area, dar preapu\in[ are ca rezultat producereade prea pu\in[ serotonin[ `n or-ganism, care controleaz[ pofta dem]ncare.

Prin urmare, trebuie s[ avemo diet[ care s[ ne men\in[ glicemiaconstant[, pe care o putem realizaconsum]nd hidra\i de carbon cuindice glicemic sc[zut ;i supli-ment]nd dieta cu precursorul di-rect al serotoninei, 5 –hidroxitrip-tofanul, care este unul din com-ponentele produsului 5 – HTPSL{BIRE- Supliment alimentar cu

rol adjuvant `n cura de sl[bire ;icontrolul greut[\ii corporale pe ca-re vi-l recomand[ LaboratoareleHypericum.

Se vor face 3 cure a c]te 45 zile(dar poate varia `n func\ie de c]tdorim s[ sl[bim) iar doza medierecomandat[ este de 2 capsule pezi una diminea\a ;i una seara`nainte de mas[.

~n paralel cu aceast[ cur[ semai poate lua Ceai Sl[bire `n carese dizolv[ Tinctura Sl[bire care aurol `n detoxifierea organismului,foarte indicat ̀ n timpul curelor desl[bire, ajut]nd la o mai bun[ diu-rez[ ;i un tranzit intestinal nor-mal.

Pentru mai bune rezultate se`nlocuie;te zah[rul cu ~ndulcitorulde Stevie care este un `ndulcitornoncaloric.

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17

Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729 99 38 38

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729 99 38 38,

str. :tefan cel Mare, nr. 5, tel< 0729993832

Orar< luni - vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 - 13<00

Produse pot fi comandate ;i online, de pe

www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon<

0728 99 88 44

Informa\ia zilei 5Miercuri 19 iunie 2013 Cosmetic[

C]teva remedii `mpotriva pistruilor

Deodorantele ;i antiper-spirantele conţin metale greletoxice. Folosirea lor conduceîn mod inevitabil la absorbţiaacestor substanţe chimice dec[tre organism.

Chiar dac[ pentru femeia mo-dern[ ele au devenit indispensabile,speciali;tii recomand[ utilizarea lorcu pruden\[ ;i f[r[ excese care potd[una.

O singur[ aplicare pe zi

Dup[ du;ul de diminea\[, o sin-gur[ aplicare ar trebui s[ fie sufi-cient[ pentru o zi `ntreag[ ca s[\inem transpira\ia ;i mirosulnepl[cut la distan\[. Sunt ̀ ns[ ;i per-soane care transpir[ `n exces ;i fo-losesc antiperspirantele de mai mul-te ori pe zi. Pentru acestea este re-comandat tamponarea u;oar[ a zo-nei cu un ;erve\el uscat care s[ ab-soarb[ excesul de transpira\ie.

Nu este recomandat[ folosireadeodorantelor antiperspirante petimpul nop\ii. Dup[ du;ul de sear[pielea curat[ nu trebuie agresat[ dinnou. Mai mult, atunci c]nd facem

sport nu este recomandat s[ folosimaceste produse care bareaz[ trans-pira\ia.

V[ reamintim c[ transpira\iaare rolul ei extrem de important `nreglarea organismului nostru. Printranspira\ie, corpul elimin[ o mareparte din toxine. Nici femeile`ns[rcinate nu trebuie s[ fac[ abuz`n folosirea acestor produse deoa-rece substan\ele absorbite de orga-nismul mamei se pot transmite laf[t ;i pot d[un[ s[n[t[\ii acestuia.S-a demonstrat că sărurile de alu-miniu utilizate în antiperspirante auefecte negative asupra animalelorpe care s-au f[cut teste de laborator.Un experiment cu ;oareci a consta-tat că dac[ se aplică o soluţie apoasăde clorură de aluminiu la nivelulpielii duce la "o creştere semnifica-tivă de aluminiu în urină, ser ;i`ntregul creier."

Problema deodorantelor. Anti-perspirantele conţin aluminiu (deobicei sub forma unui compus nu-mit Aluminiu - zirconiu - tricloro-hidrat - glicină). Rolul acestui com-pus este de a bloca porii glandelorsudoripare care se deschid la nivelulpielii, şi, totodată, de a absorbi oparte din apă. Dar, unele studii auarătat că aluminiul se absoarbe `npiele. ~n studiile efectuate pe ani-male, aluminiul s-a demonstrat a fi

cancerigen.

Are aluminiul un rol `n boala Alzheimer?

Aproape fiecare metal, care esteabundent în mediul `nconjur[torare un anumit rol în domeniul să-nătăţii umane şi nutriţie. Nu există,de asemenea, nici o îndoială că apa-re aluminiu ̀ n \esutul cerebral al oa-menilor care au Alzheimer.

Un studiu recent publicat ̀ n Jur-nalul de Chimie Anorganică a găsitaluminiu `n ţesutul mamar obţinutin urma operaţiei de mastectomie(operaţia de `ndepărtare a s]nuluiatins de cancer). Cercetătorii au pre-levat mostre at]t din ţesutul mamar,c]t şi din \esutul adipos din zonas]nului. Măsur]nd nivelul de alu-miniu din aceste probe experţii auconstatat că ̀ n regiunile externe ales]nului, adică `n axilă şi zona late-rală, concentraţia de aluminiu estesemnificativ mai mare dec]t este ̀ nregiunile interne ale s]nului (zonelecentrale, median şi medial). Astfel,exact ̀ n acele locuri unde s-au găsitconcentraţiile maxime de aluminiu,tumorile de s]n apar mai frecvent.

Viorica Shibata

Deodorantele ;i antiperspirantele pot avea efecte negative asupra s[n[t[\ii

Prim[vara ;i vara e anotim-pul `n care `;i fac apari\ia pi-struii. Mici pete circulare ca-fenii, nu sunt o afec\iune, ̀ ns[sunt un semnal privind fragi-litatea pielii `n contact cu ra-zele soarelui. Pistruii, specificipersoanelor cu piele deschis[la culoare, apar `n zonele celemai expuse soarelui, cum ar fipome\ii, nasul, pieptul, bra\eleşi spatele.

Culoarea pistruilor se estom-peaz[ iarna, ̀ ns[ se accentueaz[ vara,odat[ cu expunerea la soare. Nu exist[tratament definitiv pentru a-i`ndep[rta, ci doar diverse metodepentru a-i atenua.

Cauzele apari\iei pistruilor suntmo;tenirea genetic[, prezen\a uneicantit[\i semnificative de melanin[la nivelul pielii care provoac[ o pig-mentare accentuat[, expunerea ex-cesiv[ la radia\ii UVA ;i UVB f[r[aplicarea de creme cu factor de pro-tec\ie solar[. Printre cele mai bunemetode de atenuare a pistruilor figu-reaz[<

Utilizarea cremelor pentru albire;i depigmentare. Cremele de albirecon\in hidrochinon[ ;i acid kojic care`mpiedic[ formarea melaninei. Apli-cate ̀ n mod regulat, ele pot decolora

petele de culoare. Aten\ie, abuzul lorpoate duce la o decolorare exagerat[a pielii. Opera\iile cu laser constau ̀ n`ndep[rtarea unui strat superficial alpielii sub anestezie local[. Aspectultenului se ̀ mbun[t[\e;te dup[ c]teva;edin\e, iar efectele dureaz[ perioade`ndelungate.Peeling-ul chimic este f[cut cu scopulde a depigmenta petele ;i presupuneo exfoliere intens[ a tenului f[cut[ ̀ ncabinetele de specialitate. Efectul poa-te dura un an.

Remedii naturale

Pistruii pot fi de asemenea`ndep[rta\i recurg]nd la remedii na-turale care sunt mai pu\in costisitoare;i mult mai bl]nde pentru piele.Sp[larea fe\ei cu lapte acru, cu suc del[m]ie, cu suc de p[trunjel, cu suc deceap[ sau frecarea pielii cu coaj[ depepene ro;u sau galben cu pu\in miezde fruct pe ea.

Lo\iune de p[trunjel. ~ntr-ojum[tate de litru de ap[ se fierbe timpde 15 minute o gr[mad[ de p[trunjel.Lo\iunea obi;nuit[ se filtreaz[ ;i seaplic[ pe fa\[ zilnic.

Lo\iune din flori de tei. 50 g de

flori uscate de tei se fierb la foc mic`ntr-un litru de ap[ timp de 20 de mi-nute. Dup[ filtrare, lo\iunea se aplic[zilnic pe fa\[.

Masc[ din zeam[ de l[m]ie.Amesteca\i 3 linguri de zeam[ del[m]ie cu 20 g de drojdie de bere ;i20 g de t[r]\e de gr]u. Dup[ cur[\areatenului, aplica\i masca ob\inut[.

Sucul de l[m]ie. Amesteculob\inut din suc de l[m]ie, suc naturalde p[trunjel ;i suc de portocale seadaug[ `n crema de fa\[. Procedurase repet[ de cel pu\in 3 ori pes[pt[m]n[ dup[ demachiere.

Masc[ de fructe pe baz[ de caisesau c[p;uni. Pasta ob\inut[ din pisa-rea fructelor se aplic[ pe pielea cu pi-strui. Dup[ 15-20 de minute, secl[te;te cu ap[ rece.

Aceste tratamente naturiste suntmai eficiente dac[ sunt completatede o diet[ bogat[ `n fructe ;i legumece con\in Vitamina C ( citrice, mere,ceap[, coac[z[ ) deoarece reduc sen-sibilitatea pielii la expunerea solar[.

Marc[ a frumuse\ii, pistruii nureprezint[ un pericol pentru s[n[tate.Atributul lor este de a spori farmeculpersonal. ~nv[\a\i s[-i aprecia\i ;i s[-i pune\i `n valoare!

4 Informa\ia zilei Miercuri 19 iunie 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]nii

Ciorbă de potroace

Ingrediente necesare< 500 gra-me de pipotă şi inimă de pui, zar-zavat pentru ciorbă, o legăturăde verdeaţă, 2-3 linguri de orez,sare, piper.Modul de preparare< mărunta-iele de pasăre se spală şi apoi setaie în bucăţi de mărime potrivi-tă, după care se pun la fiert. Zar-zavaturile se taie şi apoi se punla fiert în apa în clocot. Spre fi-nalul fiertului se adaugă orezulspălat şi se lasă toate ingedientelela fiert. În funcţie de preferinţese poate folosi smântână, even-tual zeamă de varză ingredientecare vor da mâncării o tentăacrişoară. Verdeaţa se taie mă-runt şi apoi se adaugă în ciorbaluată de pe foc.

Mâncare de dovlecei

Ingrediente necesare< doi dov-lecei de mărime potrivită, 1-2roşii, o legătură de mărar verdesau uscat, sare, o lingură de făină,o ceaşcă de smântână.Modul de preparare< dovlecelulse curăţă de coajă, dar şi de par-tea interioară cu seminţe. Se dăapoi pe răzătoarea mare, apoi sepune într-un vas, se presarăpuţină sare şi se pune mărarul.Compoziţia se lasă la macerat câ-teva ore, după care se stoarce şise pune la fiert. Când dovleceluleste fiert, se poate scoate măra-rul, mai ales dacă s-a folosit celuscat. Din făină şi smântână seface îngroşeala care se adaugă înoală şi se lasă la fiert 3-4 minute,timp în care se potriveşte de sare.Se poate consuma ca garniturăla carne de pasăre sau ca atare.

Coriolan A.

Ciorb[ de zarzavaturi cu g[lu;te Spanac cu ochiuri de ou[

Mod de preparare<Spanacul se cur[\[ de codi\e

;i se spal[ bine. Se fierbe ;i se stre-coar[, apoi se toac[ bine cu robo-tul sau cu blenderul. Din f[in[ ;iulei se face un r]nta;, ̀ ns[, de dataaceasta f[r[ boia de ardei. Se

adaug[ usturoiul pisat, apoi pastade spanac, sare, piper ;i treptat ;ilaptele, amestec]nd `n continuu,iar compozi\ia se mai fierbe 3-5minute. Se ia de pe foc ;i dup[ cese r[ce;te pu\in, se adaug[ ;i celedou[ ou[ b[tute `n prealabil.Ochiurile de ou[ se prepar[ numaila servire, cu grij[, s[ r[m]n[g[lbenu;ul moale, iar ca m]ncareas[ fie c]t mai apetisant[, oul poatefi f[cut `n diverse forme.

Ingrediente<1 kg de spanac proasp[t, 2 ou[,4 c[\ei de usturoi, circa 400 mllapte, 3 linguri de f[in[, uleipentru r]nta;, sare, piper, 6-8

ou[ la servire.

Mod de preparare<Albu;urile de ou[ se despart de

g[lbenu;. G[lbenu;urile se freac[bine cu cele 4 linguri de zah[r ;i cuzah[rul vanilat. Albu;urile se batspum[ tare ;i se adaug[ pasta deg[lbenu;, apoi treptat f[ina ;i prafulde copt, amestec]nd fin. Se toarn[`ntr-o form[ cu margine deta;abil[uns[ cu un pic de unt, se pune la

cuptorul pre`nc[lzit ;i se coace timpde 15 minute. Dup[ ce se r[ce;te sedezlipe;te de form[, dar se a;eaz[`napoi, se prepar[ budinca dup[re\eta de pe ambalaj, `ns[ cu doar400 g de lapte, iar budinca fierbintese toarn[ uniform peste blatul depi;cot. Se a;eaz[ fructele, se ames-tec[ bine gelatina cu sucul de fructe,iar dup[ ce s-a dizolvat se pune lafiert p]n[ d[ primul clocot. Setoarn[ peste fructe ;i se las[ 2-3 orela frigider, apoi se demonteaz[ mar-ginea formei.

Ingrediente<4 ou[, 4 linguri de f[in[, 4 lin-

guri de zah[r, un 1 plic de zah[rvanilat, 8 g praf de copt, 400 g laptedulce, alte 4 linguri de zah[r, o bu-dinc[ de vanilie, 200 g de c[p;uni,2 plicuri de gelatin[ ;i 500 g de sucde c[p;uni (dac[ se poate, de cas[)

Mod de preparare<Zarzavaturile cur[\ate ;i

m[run\ite se c[lesc ̀ ntr-un pic deulei, apoi se sting cu ap[. Se con-dimenteaz[ cu sare, piper ;i baz[pentru m]nc[ruri, ad[ug]nd ;ileu;teanul. Din f[in[, cu pu\in[sare, cele 3 ou[ ;i cu ap[ rece se

prepar[ un aluat de consisten\[dorit[ pentru g[lu;te sau zdren\e,dup[ gust. C]nd toate ingredien-tele sunt aproape fierte ;i supa seafl[ `n clocot se m[run\esc `n eag[lu;tele, sau dac[ a\i f[cut aluatsub\ire se toarn[ `ncet zdren\ele.Se mai condimenteaz[ dup[ gust;i se mai fierbe 5-7 minute. Se poa-te servi cald[, sau chiar ;i dup[ cese r[ce;te eventual cu un pic debor; de cas[, ornat cu p[trunjelverde, ardei ro;u, sau eventual cuardei iute.

Ingrediente<300 g maz[re verde boabe,

2-3 morcovi, 1-2 p[trunjei, o gu-lie mic[, o felie de \elin[ (totalcirca 500 g zarzavaturi), alte le-gume ce mai ave\i (conopid[,brocoli, p[st[i etc.), c]teva frun-ze de leu;tean, 200 g f[in[, 3 ou[,pu\in ulei, sare, piper, boia de

ardei, delicat (de cas[).

Tort ieftin, de sezon

6 Informa\ia zilei Miercuri 19 iunie 2013Remedii naturiste

Gemoterapia `n tulbur[rile de nutri\ie

Cicoarea este cunoscutăde foarte multă vreme pentruproprietă\ile ei vindecătoare.Încă din perioada EgiptuluiAntic, această plantă încân-tătoare se găsea în atenţia oa-menilor bolnavi. Pe atunci seutiliza în tratarea unorafec\iuni hepatice, abdomi-nale ;i neurovegetative.

E bine să ;ti\i că florile ;i frun-zele de cicoare se recoltează dimi-nea\a, după ce se ridică roua, în tim-pul înfloririi (iulie ;i august), iar ră-dăcinile se scot din pământ primă-vara (martie ;i aprilie) ;i toamna(septembrie ;i octombrie). După cese spală sub jet de apă, rădăcinile seusucă la umbră, apoi se păstreazăîn săcule\i de pânză.

Planta con\ine acid cichoric, în-rudit cu cinarina din frunzele deanghinare, principii amare ;i o sub-stanţă din grupa zaharurilor, numi-tă inulină. Alături de acestea, are în

componen\ă săruri minerale (fier,fosfor, calciu, potasiu, cupru ;i mag-neziu) ;i vitamine (A, B1, B2, C, K;i PP). Datorită acestor compu;i,

ceaiul de cicoare este coleretic, aju-tând secre\ia de bilă ;i determinândcre;terea diurezei.

Planta stimulează digestia ;i se-

cre\ia pancreasului, este un bun co-lagog, antispastic intestinal, expec-torant ;i antiseptic al căilor respira-torii, hipoglicemiant ;i antidiabetic;i spore;te atât func\iile hepatice,cât ;i pe cele digestive ;i renale. Darcel mai important lucru este faptulcă ajută la eliminarea substan\elortoxice din organism.

Unele remedii pe bază de cicoareajută la stoparea tumorilor la nivelulcolonului, stimulează func\iile fica-tului, favorizează ac\iunile laxativeîn combaterea constipa\iei, grăbireatranzitului intestinal, neutralizarearadicalilor liberi, calmarea durerilorde stomac, îndepărtarea bolilor deficat, alungarea neplăcerilor cauzatede reumatism, combaterea febrei ;i,nu în ultimul rând, pentru reducereariscului apari\iei metastazelor încancerul de colon ;i stoparea tumo-rilor.

Aten\ie! Persoanele care au pie-tre la rinichi nu pot face tratamentecu rădăcină de cicoare, aceasta avândun conţinut ridicat de oxalaţi.

Text selectat de Ioan A.

Cicoarea reduce riscul apari\iei metastazelor în cancerul de colon

Nutri\ia este una dintre ce-le mai importante sisteme dinrela\ia omului cu mediul`nconjur[tor. Gemoterapia,terapie bl]nd[ dar profund[,terapie prin muguri de plan-te(p[r\ile cele mai vii ale plan-telor, cu cea mai mare canti-tate de energie) poate fi utili-zat[ cu succes `n reechilibra-rea organismului ̀ n caz de de-nutri\ie, anorexie, bulimie ;iobezitate.

~n denutri\ie,care poate fi dato-rat[ mai multor cauze, se poate in-dica combina\ia dintre Extract dinmuguri de Porumbar (Prunus spi-nosa) ;i Extract din muguri de Stejar(Quercus pedunculata) c]te 3 mldin fiecare ̀ n pu\in[ ap[,timp de 2-3 luni.

~n anorexie, compendiile de ge-moterapie indic[ asociereaurm[toarelor gemoderivate< Extrasdin muguri de Mesteac[n pufos(Be-tula pubescens), Extract din muguride Porumbar(Prunus spinosa), Ex-tras din ml[di\e de Sequoia(Sequoiqgigantea) ;i Extras din ml[di\e deC[tin[ ro;ie (Tamarix galica). ~n ca-

zul administr[rii mai multor gemo-derivate se va prepara o ""solu\ie""`n felul urm[tor< c]te 3 ml din fie-care produs se pun `n 100 de ml deap[, din care se bea de 2-3 ori pe zi,timp de 2-3 luni.

~n bulimie, se poate asocia Ex-tractul din muguri de Smochin(Fi-cus carica) cu Extractul din muguride Tei (Tilia tomentosa).

~n caz de obezitate putem indicaremedii precum<

Extract din muguri de Mes-teac[n pufos cu efect de drenaj ;ireglator al apetitului>

Extract din muguri de Mes-teac[n argintiu>

Extract din scoar\[ de L[m]i,cu efect reechilibrator asupranutri\iei, faciliteaz[ eliminarea de

lichide ;i gr[simi, protej]nd pieleade relaxarea excesiv[>

Extract din muguri de Fag cuefect drenor, detoxifiant ;i echili-brator, indicat ̀ n obezitate excesiv[cu reten\ie de ap[ ;i celulit[>

Extract din muguri de Smochin,cu efect sedativ, calmant, drenor sireechilibrant>

Extract din muguri de Frasin,cu efect drenor, depurativ, echili-brator>

Extract din ml[di\e de Ienup[r,cu efect drenor hepatic, renal ;i me-tabolic>

Extract din ml[di\e de Rozma-rin, cu efect tonic, de reechilibrare,drenor hepatic ;i digestiv

Extract din muguri de Tei ar-gintiu cu efect sedativ, calmant ;ide reechilibrare.

Aceste gemoderivate trebuieluate la indica\ia speciali;tilor. Sevor face cure de 2-3 luni, dup[ sche-me alc[tuite ̀ n func\ie de patologiaasociat[ a pacien\ilor. Efectul lorapare `n timp ;i este de durat[. Ge-moterapia nu are efecte secundare;i poate reprezenta de multe ori unsuport valid ;i sinergic pentru altemetode terapeutice.

Dr. Szatmari Anamaria, medichomeopat Cl. Sf. Anton

Informa\ia zilei 7Miercuri 19 iunie 2013 Mama ;i copilul

Farmecul tradi\iilor la na;tere

Apărute în lumea satuluiromânesc, tradi\iile legate demoa;ă, na;tere, nou-născutreprezintă o punte mirificăîntre trecut ;i prezent, la carede multe ori, ne întoarcemprivirile, bucurându-ne că eleexistă…

Ursitoarele

Credin\a în ursitoare, în puterea lorde a trasa soarta copilului, a fostfoarte răspândită ;i înrădăcinată însânul poporului român, ea fiindmo;tenită de la romani. Erau treia;a-numite “zâne”, care veneau înnop\ile fără so\ – 3, 5, 7 – din primasăptămână de via\ă a copilului ;i îimeneau soarta. Se spune că, în tim-purile străvechi, aceste ursitoareerau văzute ;i auzite cum ursesc demoa;ele care stăteau cu nou-născu\ii ;i chiar de părin\ii copilu-lui.

~n Transilvania

Din păcate, pentru că moa;eleau destăinuit acest secret, cu timpulele ;i-au pierdut darul.În Transilvania, tradi\ia spunea cămoa;a care ajut[ la na;terea copilu-lui, trebuia să pună în camera aces-tuia, imediat după ce ajungea acasă,pe o pânză albă nouă< un “blid” cufăină de grâu cernută, sare, o pâine,un bănu\ ;i un caier de lână. Dupătrei zile ;i trei nop\i, dacă ursitoarele

veneau, moa;a ;i părin\ii copiluluiputeau vedea urma lăsată de ursi-toare pe făină.

În satele din Banat, Moldova ;i|ara Românească, la trei zile dupăna;terea copilului, se întindea o ma-să mare, cu mâncăruri alese< o pâi-ne, o găină, vin ;i trei bănu\i, a;anumit[ “cină a ursitoarelor”, exis-tând credin\a că ele trebuiau să fiebine ospătate ;i plătite pentru a ursio soartă bună copilului. În Bucovi-na, moa;a, cum se îngâna ziua cu

noaptea, punea în camera copilului“o lumină”, considerându-se că ur-sitoarele erau mul\umite când gă-seau această lumină ;i îi urseau co-pilului o soartă mai bună.

Prima baie a copilului

În apa de la prima baie a copilului,tradi\ia spune că trebuie să se pu-nă<Busuioc – ca să fie atrăgător copilul(mai ales dacă este fată),

Grâu – ca să fie cinstit,Mărar – ca să fie plăcut ca mărarulîn bucate,Menta ;i romani\a – ca să creascău;or ;i să fie sănătos,Măciulii de mac – ca să doarmă bi-ne,Semin\e de cânepă – ca să creascăiute,Pene – ca să fie u;or ca pana,Apa sfin\ită – ca să fie copilul curatca aceasta,Lapte dulce, ouă - ca să fie sănătos;i plin ca oul care trebuie să rămânăîntreg, Miere – ca să fie dulce,Bani de argint ;i bijuterii – ca săaibă spor

Conform tradi\iei, după ce scoteabanii din apa de baie a copilului,moa;a se ducea ;i o punea la rădă-cina unui măr sau păr sănătos ;i cu-rat, pentru a cre;te copilul frumos;i sănătos ca pomul respectiv. Apoimoa;a se a;eza pe covata întoarsă ;ifemeile o înconjurau de trei ori,dansând ;i chiuind. După toateacestea, moa;a trebuia să sară pestecovată, cântând ;i provocându-le pe“nepoatele” (femeile care au născut),care-;i mai doreau copii, astfel< “Hai,sări\i peste covată/S-ave\i ;i voi câ-te-o fată/Dar sări\i mai nălti;or/S-ave\i ;i câte-un fecior!”

Pentru mai multe informa\ii suna\i la numărul 0745.021.266sau scrie\i un mesaj pe adresa cos-mapaula@scoala-mamelor.ro

Televizorul ;i calculatorul pot deveni nocive pentru copiiO avertizare în privin\a riscului

la care copiii sunt expu;i din cauzapărin\ilor care îi lasă să petreacăprea mult timp stând jos, fie uitân-du-se la televizor, fie jucându-se lacalculator sau navigând pe internet,a fost emisă de medicii britanici.Ace;tia avertizează ;i în privin\a ris-cului de obezitate, afec\iuni cardiace;i diabet la care genera\ii de tinerise expun din cauza vie\ii sedentare.Chiar ;i copiii care fac exerci\ii fiziceîn mod regulat sunt în pericol, pen-tru că tot au perioade lungi de in-activitate care duc la obezitate.Drept urmare, exper\ii îi sfătuiescpe părin\i să limiteze perioadele dinfa\a televizoarelor sau calculatoare-lor ale copiilor la două ore pe zi.

Un studiu din 2011 al Funda\ieiMondiale pentru Cercetarea Can-

cerului ar[ta că, în medie, copiii dinMarea Britanie se uit[ la televizormai mult de două ore ;i jumătatepe zi ;i folosesc internetul pentruo oră ;i 50 de minute pe zi.De;i copiii fac exerci\ii fizice, aexplicat dr. Rachel Thompson,;eful departamentului de ;tiin\ăal Funda\iei, ei pot dezvolta obice-iuri periculoase dacă li se permitesă fie inactivi timp de mai multe

ore pe zi.

"Suntem con;tien\i că să fii activ dinpunct de vedere fizic în copilă-

rie înseamnă o mai mareprobabilitate că veicontinua la fel caadult", a adăugat ea.

Potrivit agen\ieide cercetare Childwi-se, copiii petrec omedie de 5,9 ore pezi în fa\a televizoru-

lui, a consolei de jo-curi sau a compute-rului, în timp ce ul-

timele statis-tici ale Sis-temuluiNa\ional de

Sănătate dinMarea Britanie arată că o trei-

me din elevii din ultimul an de

;coală primară sunt supraponderalisau obezi.

Mecanismul exact al felului încare sedentaritatea poate cauza can-cerul este încă relativ necunoscut,dar se consideră că activitatea fizicădiminuează riscul de cancer prinreducerea inflamării din corp, careeste legată de dezvoltarea bolii, aspus dr. Thompson.

O via\ă activă reduce grăsimeacorporală, dar cre;te ;i sensibilitateala insulină, reducând astfel riscul dediabet.

Pe de altă parte, persoanele su-praponderale au un nivel crescut deanumi\i hormoni precum estroge-nul, care a fost rela\ionat cu risculcrescut pentru anumite tipuri decancer, cum ar fi cel de sân.

Ramona B.

8 Informa\ia zilei Miercuri 19 iunie 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 19 iunie 2013 Vedete

Henry Cavill ne demonstreaz[ c[ `nving[torii nu renun\[ niciodat[

Faima nu vine ̀ ntotdeaunapeste noapte, iar actorul bri-tanic `n v]rst[ de 30 de anipoate confirma acest lucru. ~ndrumul spre celebritate, Hen-ry a avut parte de bune ;i rele,fiind descris cu ceva timp `nurm[ ca “cel mai ghinionist ac-tor de la Hollywood”.

El devenise cunoscut maidegrab[ datorit[ rolurilor pecare nu reu;ise s[ le ob\in[ –Cedric Diggory din “HarryPotter”, Edward Cullen din“Twilight” sau James Bond din“Casino Royale”, rol care i-arevenit lui Daniel Craig `n2005. :i nu `n ultimul r]nd,chiar rolul Superman `ntr-opelicul[ ce nu a mai fost pro-dus[.

~nainte s[ primeasc[ mult-a;teptatul telefon care-l anun\a c[-l va interpreta pe Superman ̀ n no-ua produc\ie “Man of Steel”, Cavillap[ruse ̀ n roluri secundare pe ma-rile ecrane ;i pe micile ecrane `nrolul ducelui Charles Brandon dinserialul “The Tudors”, rol ce i-aadus recunoa;tere pe planinterna\ional. R[spunsulproduc[torilor era acela;i `naintede a ajunge s[ fie luat ̀ n considerarepentru rolul din James Bond < “Nue;ti suficient de cunoscut.” Recu-noa;te c[ aceast[ situa\ie devenisefrustrant[, fiindc[ nu avea cum s[devin[ celebru dac[ nu i se ofereaocazia. “Dup[ c]teva e;ecuri mi-atrecut prin minte s[ m[ `nrolez `narmat[ sau s[-mi continui studiilela universitate. Dar apoi a ap[rutcastingul pentru James Bond ;i“The Tudors”. Atunci mi-am spusc[ poate mai am o ;ans[.”

Momentul `n care a aflat c[va fi urm[torul Supermancontinu[ s[-l amuze

~nainte de a fi ales s[-l `ntru-chipeze pe `ndr[gitul super-erou,Henry a participat la dou[ ;edin\ede casting, dintre care una ̀ mbr[cat`n celebrul costumul. Dup[ aceaaudi\ie, britanicul s-a sim\it nesigurpe el deorece nu era ̀ n forma fizic[potrivit[.

“Eram acas[, ̀ n Londra, singur,;i jucam un joc online pe care nuputeam s[-l opresc sau s[-l salvez,

c]nd m-a sunat regizorul Zack Sny-der. Nu am v[zut cine m[ suna ;inu am ridicat imediat. Apoi am ob-servat numele pe ecranul telefonu-lui ;i am s[rit s[ ridic, dar Zack`nchisese deja.” Henry a reu;it,p]n[ la urm[, s[ ia leg[tura cu Sny-

der, iar acesta l-a ̀ ntrebat foarte de-gajat dac[ i-ar pl[cea s[ fac[ acelfim `mpreun[ cu el. Dup[ ce a`nchis telefonul, a stat c]teva mi-nute `n lini;te, nevenindu-i s[cread[ c[ este noul Superman. A`ncercat imediat s[-;i sune p[rin\ii

;i cei patru fra\i, dar nu i-a r[spunsnimeni.

O alt[ poveste amuzant[ estelegat[ de nepotul actorului, unb[ie\el `n v]rst[ de ;apte ani. Tho-mas este cunoscut la ;coal[ caspun]nd multe pove;ti care nu sunt

`ntotdeauna adev[rate. Dup[ ceaflat c[ unchiul Henry `l va inter-preta pe Superman, a mers la ;coal[`mbr[cat ̀ n costumul respectiv. Iarc]nd profesoara l-a `ntrebat de cea venit la ;coal[ `mbr[cat astfel,Thomas i-a r[spuns foarte serios<

“Pentru c[ unchiul meu este Su-perman.”

C]nd a `mbr[cat pentru primadat[ costumul, la a doua audi\ie,Henry a ;tiut c[ va trebui s[ mun-ceasc[ din greu pentru a ar[ta caun super-erou. Antrenamentele au

`nceput cu patru luni `nainte deprimele film[ri, cu ;edin\e zilnicede c]te dou[ ore. Scopul a fost s[-;i dezvolte masa muscular[, iarpentru asta a m]ncat foarte mult,c]te 5000 de calorii pe zi.

“Dieta mea era compus[ dintr-

o treime carbohidra\i, o treimegr[simi ;i o treime proteine la fie-care mas[. :i mai beam un shakede 1500 de calorii dup[ fiecare an-trenament. Av]nd `n vedere c[-miplace s[ m[n]nc, nu a fost delocgreu.”

Dup[ ce a pus ̀ n greutate, a ur-mat tonifierea ;i transformarea tru-pului pentru a ar[ta ca al unui bo-dybuilder, “pentru a putea fi vizi-bil[ structura muscular[ pe subcostum.” Timp de ;ase s[pt[m]nia m]ncat doar proteine. “Antrena-mentul `n sine a fost extrem de di-ficil. Dar `n momentul `n care am`mbr[cat pentru prima dat[ noulcostum, a fost magic. Mi-am datseama c[ eram eu, dar l-am v[zut,de asemenea, ;i pe Superman”, de-clar[ cel care a fost poreclit “GrasulCavill” `n anii de ;coal[.

~nt]lnirea cu Russell Crowe

Actorul britanic, originar dininsula Jersey (parte a Insulelor Ca-nalului) nu consider[ c[ meri\i s[fii adorat de public doar pentru c[e;ti pl[tit cu mul\i bani ;i e;ti fai-mos. Se pare c[ ;i ̀ n timpul liceului,eroii s[i au fost ̀ ntotdeauna p[rin\ii;i cei patru fra\i, dintre care doi auurmat o carier[ militar[.

~n anul 2000, c]nd actorul aus-tralian Russell Crowe (;i care,`nt]mpl[tor, ̀ l interpreteaz[ pe tat[llui Superman `n “Man of Steel”) avenit la colegiul privat Stowe (undestudia Henry) pentru film[ri, a fostuimit c]nd dintre to\i elevii care seuitau la el, unul a avut curajul s[vin[ ;i s[-i pun[ o `ntrebare. “To\ide acolo ;u;oteau, iar eu am deciss[ merg s[-i pun o `ntrebare se-rioas[ despre cum e s[ fii actor, de-oarece ;i eu `mi doream s[ ajungunul”, ̀ ;i aminte;te Cavill, care aveape atunci 17 ani.

Dou[ zile mai t]rziu, Henry aprimit un pachet de la Russell, carecon\inea tricouri australiene derugby, bomboane australiene, unborcan de Vegemite, un CD cu tru-pa lui Crowe ;i o poz[ din filmul“Gladiatorul” pe care actorul scri-sese< “Drag[ Henry, o c[l[torie de1000 de mile `ncepe cu un singurpas.”

Treisprezece ani mai t]rziu, Ca-vill se afla pe acelea;i platouri defilmare cu Russell Crowe ;i pare s[fie pe drumul cel bun.

Informa\ia zilei 11Miercuri 19 iunie 2013 Diet[

C]nd vine vorba de kilo-grame `n plus am face oricepentru a sc[pa de ele. Auzimmereu c[ o cur[ de sl[bire nu`nseamn[ deshidratare, c[trebuie s[ consum[m zilnicminim doi litri de lichide.

Nutri\ioni;tii ne informeaz[c[ nu e neap[rat nevoie s[ con-sum[m doar ap[, ci putem avea`n vedere ;i c]teva ceaiuri care nepot fi de folos la diet[.

Plante care ajut[ la untranzit intestinal bun

Fiindc[ e cald, e chiar o pl[ceres[ le consum[m dup[ ce le-am \in-ut c]teva ore la frigider. Astfel,c]teva din plantele care ajut[ la untranzit intestinal mai bun, accele-reaz[ metabolismul sunt chime-nul, menta, p[trunjelul, dar ;icodi\ele de cire;e ori anasonul. Dere\inut este faptul c[ m[rarul joac[un rol important ̀ n reducerea pof-tei de m]ncare. La fel de bun `nacest caz este ;i ceaiul de ment[ ;icel din codi\e de cire;e. S[ nuuit[m nici faptul c[ m[rarul ;icodi\ele de cire;e, consumate subform[ de ceai sunt recomandate;i `n cazul persoanelor care lupt[`mpotriva celulitei.

P[trunjel ;i ceai verde

Pentru o veritabil[ cur[ de de-toxifiere putem alege ceaiul dep[trunjel, care se consum[ dimi-nea\a pe stomacul gol. Acest ceaie ;i un excelent diuretic. Socul estela r]ndul lui un bun detoxifiant.Are ;i efect laxativ. ~n curele desl[bire e recomandat s[ bem c]tetrei c[ni pe zi. O minun[\ie este ;iceaiul verde. Se beau 2 - 3 c[ni pezi. Mare aten\ie `ns[ la acest ceai,s[ nu v[ face\i un obicei din con-sumul lui.

Theodora V.

Ceaiuri la diet[

Se spune c[ e foarte simplude urmat o cur[ de sl[bireatunci c]nd calcul[m c]te ca-lorii am consumat. Practic,pentru a urma o diet[ e indi-cat s[ nu dep[;im necesarulzilnic de calorii, asta mai alesc]nd vrem s[ ne men\inem ̀ nform[, la greutatea pe care oavem.

Practic, caloriile sunt de faptmateria prim[ pentru organismulnostru, ele oferindu-ne energia decare avem nevoie, fiind "hran[" pen-tru func\iile vitale ale corpului nos-tru.

2.000 de calorii pentrumen\inerea greut[\ii

Consumate ̀ n cantitate mai ma-re dec]t e necesar conduc la creareaacelor depozite de gr[sime. :i totu;ic]te calorii s[ consum[m?Speciali;tii ne spun c[ `n stabilireanum[rului optim de calorii trebuie

s[ avem `n vedere inclusiv stilul devia\[, fiindc[ e important inclusivc]t[ energie consum[m. Astfel, fe-meile care vor s[ sl[beasc[ trebuie`n primul r]nd s[ nu uite c[ au deconsumat cel mult 1.500 de caloriipe zi, iar cele care vor s[ ̀ ;i men\in[greutatea nu vor consuma mai multde 2.000 de calorii pe zi.

Stil de via\[ activ

Femeile cu un stil de via\[ activ;tiu probabil c[ atunci c]nd fac oor[ de jogging ard 400 de calorii,c]nd `noat[ o or[ ard alte 300. ~nrest, e recomandat s[ avem maxim

cinci mese u;oare pe zi.Cea mai im-

por-

tant[ mas[ a zilei r[m]ne micul de-jun. :i s[ nu uit[m c[ apa nu are ca-lorii, prin urmare e numai bine s[ oconsum[m. Theodora V.

~n zilele noastre, majori-tatea oamenilor sunt consu-matori de gr]u, porumb ;iorez. De-a lungul timpului,oamenii ;i-au schimbat co-portamentul cu privire la pre-pararea m]nc[rii, au devenittot mai selectivi ;i `n ciudaacestui aspect, cu tot maimulte probleme datorate ki-logramelor `n plus.

Speciali;tii consider[ c[ tocmaiprodusele alimentare noi ne dautoate aceste b[t[i de cap. ~n catego-ria acestor alimente "vinovate" pen-tru luarea ̀ n greutate sunt margari-na, f[ina alb[, zah[rul rafinat, pr[je-lile ;i uleiurile rafinate ;i ele.

Un program fix pentru mese

Necazul este ;i modul haotic dea consuma toate aceste alimente, ̀ nsensul c[ majoritatea oamenilor nuau un program fix dup[ care s[ seghideze c]nd se a;eaz[ la mas[. Totspeciali;tii sunt cei care ne spun c[

trebuie s[ avem trei mese pe zi ;idou[ gust[ri. Micul dejun ar trebuis[ ̀ l lu[m ̀ ntre 7 ;i 9, prima gustarepe la ora 11, pr]nzul `ntre 13 ;i 14,iar a doua gustare pe la ora 17. Cinatrebuie consumat[ cel t]rziu p]n[la ora 19.

Lactate, carne de pui,pe;te ;i vit[ slab[

Pentru a sl[bi trebuie s[ re-nun\[m la b[uturile carbogazoase

;i s[ opt[m pentru consumul de 2 -2,5 litri de ap[, ceai ne`ndulcit sausuc natural preparat acas[ ;i f[r[adaos de zah[r. Trebuie s[ con-sum[m lactate, dar din categoria ce-lor degresate ;i s[ nu combin[m car-tofii, orezul, pastele, p]inea sau fa-solea boabe. Ele se vor consuma culegume. Un stil de via\[ s[n[tos`nseamn[ consumul de carne depe;te, pui, curcan ;i vit[ slab[. Mai`nseamn[ ;i consumul de fructe ;ilegume `n stare proasp[t[.

I. Vladimirescu

Haosul din farfurie duce la `ngr[;are

C]te calorii consum[mzilnic pentru a sl[bi?

10 Informa\ia zilei Miercuri 19 iunie 2013Sport

Un program de o s[pt[m]n[ carete poate aduce `n form[ maxim[

Primagym pune la dis-pozi\ia s[tm[renilor dou[aparate ultraperformante, deultim[ genera\ie care folosite`mpreun[, alternativ, timp deo s[pt[m]n[ v[ pot aduce`ntr-o form[ excelent[, cu untonus foarte bun ;i odispozi\ie de invidiat.

Este vorba despre Power Plate,cel mai nou antrenament personalcombinat cu Speedfitness, un an-trenament revolu\ionar. Folosite`mpreun[, cele dou[ aparate dau oeficien\[ crescut[, astfel conformantrenorilor de la Primagym, se re-comand[ dou[ ;edin\e de SpeedFintess ;i trei de Power Plate pes[pt[m]n[, care vor da randamen-tul maxim.

C]teva caracteristici desprefiecare aparat `n parte

Aparatul Speed Fitness contri-buie la<modelarea eficient[ a maseimusculare. Datorit[ electrozilor ca-re se lipesc direct pe corp, sistemulmuscular este stimulat at]t la su-prafa\[ c]t ;i în profunzime!

Protejarea ligamentelor ;i a ar-

ticula\iilor. Stimularea electric[ac\ioneaz[ doar asupra mu;chilor;i nu afecteaz[ articula\iile. Inten-sitatea ;i randamentul antrenamen-tului sunt independente de condi\iaarticula\iilor. Antrenamente rapidecare solicit[ tot corpul ;i stimuleaz[90% din masa muscular[.

Arderea gr[similor, reducerea \esuturilor adipoase

Antrenamentul ajut[ la stabili-rea propor\iei adecvate dintre \esu-tul adipos ;i \estul muscular, echi-libreaz[ arderile ;i le regleaz[ chiar;i atunci c]nd dormim. Reducereacelulitei, îmbun[t[\irea circula\ieisangvine ;i a celei limfatice, îm-bun[t[\irea circula\iei la nivelul\esuturilor conjunctive

Eficient în tratarea durerilor despate< Consolidarea ;i stimulareamu;chilor din profunzime, respon-sabili cu sus\inerea ;i protejarea co-loanei vertebrale.

Consolidarea musculaturii pe-rineal[, responsabil[ de continen\aurinar[. Eficien\[ ;i rapiditate în re-condi\ionarea structurii musculareperineal[ dup[ na;tere!

Aparatul Power Plate

Dup[ o perioad[ scurt[ de uti-lizare a acestuia, for\a ;i mobilitateacorpului cresc, iar metabolismul ;icircula\ia se îmbun[t[\esc în marem[sur[. Exerci\iile sunt simple ;ipot fi executate de oricine. Mu;chiivor sim\i efectele unui antrenamentexcelent ca urmare a vibra\iilor ge-nerate de aparat, în timp ce multealte procese importante sunt stimu-late, în parte, ca urmare a acestui

nivel ridicat al activit[\ii musculare<produc\ia de colagen va cre;te, ceeace determin[ cre;terea suple\ei ;ifermit[\ii pielii.

Procesul vibra\iilor relaxeaz[trupul ;i reduce stresul prin facili-tarea produc\iei de serotonin[, dar;i oxigeneaz[ s]ngele ;i ajut[ circu-la\ia, prevenind apari\ia celulitei. Deasemenea, ac\iunea total[ asupramu;chilor implic[ un masaj al fe\ei,deci reducerea tensiunii ;i ridurilor.

Un element definitoriu \ine defaptul c[ nu exist[ limite de v]rst[pentru utilizarea PowerPlate. Per-soanele mai în v]rst[ vor fi înc]ntates[ afle c[ ;edin\ele de antrenamentcresc flexibilitatea mu;chilor, a li-gamentelor ;i întreg tonusul corpu-lui. O foarte important[ precizareeste c[ utilizarea aparatului duce lacre;terea densit[\ii \esutului osos,ceea ce semnific[ un tratament efi-cient împotriva osteoporozei.

Informa\ii suplimentare legatede pre\uri ;i alte beneficii ale

aparatelor g[si\i pe site-ul<www.primagym.ro sau la se-

diul Primagym Satu Mare, Pia\aEroii Revolu\iei Nr. 5-Hotel Car-dinal (fostul magazin Diego) tel.

0361 884 947> 0728 555 590V. S.

Vacan\a de var[ este unbun prilej pentru copii s[`ncerce diferite lucruri.C[\[ratul, mersul pe biciclet[sau cu placa, orele de `not,echita\ie, gimnastic[, tenis,drume\iile ;i multe altele `ivor ajuta s[ `;i descopere ap-titudinile, spiritul de echip[,dar `n acela;i mod `;i va for-tifica organismul. A;adar, co-pilul va ob\ine o multitudinede beneficii de pe urmami;c[rii.

De aceast[ dat[ ne oprim asupra`notului. Cei mai mul\i copii ador[apa pentru c[ este extrem de revi-gorant[, relaxant[ ;i `i ajut[ s[ aibeun corp tonifiat. A;a c[ le d[m oveste bun[. ~ncep cursurile de ̀ not!

La fel ca `n fiecare var[, `ncepcursurile de ini\iere pentru copii lapiscina Select din Satu Mare.Debutul seriilor de cursuri are loc

`n data de 24 iunie. A;a cum afl[mde la instructorul de ̀ not, prof. Bog-dan Ludovic, durata unui curs estede 2 s[pt[m]ni ;i cost[ 170 de lei.Orele de curs se desf[;oar[ de lunip]n[ vineri. Pot s[ participe copii,pornind de la v]rsta de 6 ani.

Fecare participant va sus\ine lafinalul cursului o prob[ ;i va primio diplom[.

Profesorul Bogdan Ludovic `ia;teapt[ cu mare drag pe to\i copiiicare doresc s[ `nve\e s[ `noate.~nscrierile se pot face telefonic<

0740.64.39.95 - instructor prof.Bogdan Ludivic sau la bazinul Se-lect, s]mb]t[ ;i duinic[ `n tre orele12-14.

Beneficiile `notului

~notul este o form[ de antrena-ment care cre;te frecven\a cardiac[;i stimuleaz[ circula\ia. ~n timpul`notului, toate grupele muscularesunt puse ̀ n mi;care simultan, pro-voc]nd organismul la un antrena-ment total. Frecven\a cardiac[ tre-buie s[ creasc[ cu scopul de a fur-niza mai mult oxigen pentru activi-tatea muscular[. ~n timp, rezisten\aorganismului va cre;te iar antrena-mentul va deveni mai u;or.

~notul are o influen\[ pozitiv[asupra pl[m]nilor, `n sensul c[ `ntimp va cre;te capacitatea respira-torie ;i va respira mai eficient.Nu exercit[ presiune asupra articu-la\iilor, precum alergatul, aerobiculsau ridicatul greut[\ilor.

:tefania Cri;an

Din 24 iunie `ncep cursurile de `not pentru copii

12 Informa\ia zilei Miercuri 19 iunie 2013Stil

Stilat[ ;i bine `mbr[cat[la 50 de ani

Femeile trebuie s[ se ̀ ngri-jeasc[ indiferent de v]rst[.Orice doamn[ care se respect[ar trebui s[ fie ̀ n pas cu moda,deoarece ea nu este dedicat[doar tinerelor domni;oare.Desigur c[ a fi `ngrijit nu`nseamn[ neap[rat a te`mbr[ca dup[ ultimele ten-din\e, ci mai degrab[ a respec-ta c]teva reguli nescrise alebunului gust.

Aceste reguli tempereaz[ ela-nul `n materie de vestimenta\ieatunci c]nd vine vorba de a creaun echilibru `ntre personalitateape care o ave\i ;i felul `n care evo-lueaz[ moda.

V[ prezent[m c]teva reguli ca-re v-ar putea ajuta s[ ar[ta\i binela o v]rst[ `naintat[, dar care sepotrivesc ;i domni;oarelor ;idoamnelor mai tinere.

Accesorii vesele, bumbac;i perle pentru un plusde rafinament

Odat[ cu sosirea verii, fiecaredintre noi dorim s[ ne sim\im ;is[ ar[t[m excelent, `n haine c]tmai sub\iri ;i comode. Pentru \in-utele de zi, pute\i apela la bumbac,chiar dac[ este u;or ;ifonabil.Acesta arat[ excelent vara ;i esteconfortabil la purtare, chiar la tem-peraturi ridicate.

O \inut[ poate fi u;or ̀ ntinerit[cu accesorii vesele. Dac[ a\i ̀ nain-tat `n v]rst[, nu `nseamn[ c[ tre-buie s[ v[ `mbr[ca\i ;i s[ v[ acce-soriza\i \inutele numai cu bijuteriisau po;ete de culori `nchise. Pen-tru o not[ de prospe\ime, pute\ialege bijuterii vesele, chiar ;i atuncic]nd trebuie s[ adopta\i o \inut[riguroas[, clasic[. Pentru un plusde rafinament, perlele sunt potri-vite at]ta timp c]t nu v-a\i ales pie-

se vestimentare confec\ionate dinmateriale lucioase.

De evitat

Oric]t de lipsit[ de prejudec[\ia\i fi ̀ n ceea ce prive;te moda, oricedoamn[ trebuie s[ ;tie c[ exist[`ntotdeauna un sim\ al m[surii,care este str]ns legat de corpul cucare a fost `nzestrat[ ;i, `ntr-o oa-recare m[sur[, ;i de v]rst[.

Sunt c]teva reguli care trebuierespectate atunci c]nd o femeie de50 de ani sau peste ̀ ;i alege \inuta.~n primul r]nd, ciorapii cu lycratrebuie evita\i, ;i nu numai de c[tredoamne, ci ;i de fetele tinere.Ace;tia ofer[ un aer ieftin oric[rei\inute deoarece str[lucesc ;i nuavantajeaz[ deloc linia piciorului.

Pantofii cioca\i care v-aur[mas `n ;ifonier de acum c]\ivaani, care `nc[ se afl[ `ntr-o starefoarte bun[, ;i crede\i c[ sunt nu-

mai perfec\i pentru purtat, este bi-ne s[-i evita\i. Sunt demoda\i ;idau impresia c[ ave\i un look ief-tin. Tototdat[, de evitat sunt ;i hai-nele str]mte. Cu `naintarea `nv]rst[, talia nu mai este perfect[ ;ieste nevoie s[ masca\i micile de-fecte. Totu;i, pentru a sublinia ta-lia, c[ma;a lejer[ poate fi petrecut[cu un cordon sau o curea sub\ire.

Hainele cu unul-dou[ numeremai mici nu o s[ v[ fac[ s[ p[re\imai sub\ire, ci dimpotriv[. Evita\is[ purta\i astfel de articole vesti-mentare, deoarece nu vor facedec]t s[ scoat[ `n eviden\[ kilo-gramele acumulate `n timp. Deexemplu, o pereche de pantalonicare v[ str]ng ̀ n jurul taliei v[ vorface s[ p[re\i mai plinu\[, "ampli-fic]nd"col[ceii.Fusti\ele mini dup[o anumit[ v]rst[ devin caraghioa-se. Este o regul[ nescris[ care \inede bun gust.

Mirela Filimon

Informa\ia zilei 13Miercuri 19 iunie 2013 Fitness

Un corp frumos `nseamn[ mi;care!

Mi;carea `nseamn[s[n[tate ;i este foarte impor-tant s[ avem un stil de via\[s[n[tos pentru a ne bucuradin plin de tot ceea ce ne`nconjoar[. De exemplu, soa-rele ne cheam[ la ie;iri `n aerliber, ne invit[ la ;trand! Dac[avem probleme legate degreutatea corporal[ s-ar pu-tea s[ nu ne sim\im tocmaibine `n pielea noastr[.

Din acest motiv, e recomandats[ facem c]t mai mult[ mi;care.Antrenoarea Kerekes Emoke nepropune azi un set de exerci\iipentru un corp frumos. Mai multedetalii despre antrenamente pute\iob\ine la Centrul de aerobic Fit-land situat ̀ n Satu Mare pe stradaR]ndunelelor nr. 3 sau pe www.fit-land.ro.1. St]nd dep[rtat, genunchii`ndoi\i, bra\ele `ntinse lateral,greutatea `n m]ini (imaginea 1).

~ndoim trunchiul spre st]nga (im-aginea 2). Revenim `n pozi\ia depornire ;i repet[m mi;carea de 24de ori. Facem la fel ;i pe parteacealalt[ a corpului. 2. A;ezat cu genunchii `ndoi\i,bra\ele `ntinse lateral (imaginea3). ~ndoim bra\ele la coate la 90de grade (imaginea 4) de 32 deori. 3. Culcat dorsal, genunchii ̀ ndoi\i,t[lpile pe sol, antebra\ele`ncruci;ate (imaginea 5). Ridic[m

trunchiul (imaginea 6) de 32 deori. 4. Culcat costal, genunchii ̀ ndoi\i,greutatea pe piciorul drept (im-aginea 7). Ridic[m piciorul drept(imaginea 8) de 32 de ori. Facemla fel ;i pe cealalt[ parte a corpului. 5. St]nd apropiat, genunchii`ndoi\i, trunchiul u;or aplecat,bra\ele ridicate (imaginea 9).~ndoim genunchii (imaginea 10)de 24 de ori.

Ioana Vladimirescu

1 - 21 - 2

3 - 43 - 4

5 - 65 - 6

9 - 109 - 10

7 7 - - 88

14 Informa\ia zilei Miercuri 19 iunie 2013Casa şi grădină

Culori ideale pentru un apartament luminos

~ntr-un apartament debloc `nc[perile prind via\[prin culori ;i contrastul subtil`ntre materialele textile, tapet;i textura mobilierului.

Chiar dac[ st[m la bloc apar-tamentul trebuie s[ fie locul ̀ n ca-re ne sim\im cel mai bine, locul ̀ ncare ne sim\im acas[. Pentru calucrurile s[ se ̀ nt]mple a;a, atuncic]nd mobil[m ;i decor[m ̀ nc[pe-rile trebuie s[ \inem seama de sfa-turile speciali;tilor. ~nc[perilemici vor deveni ;i mai mici atuncic]nd le ̀ nc[rc[m cu mobilier ma-siv. :i nu uita\i, culorile deschisedau impresia de mai mult spa\iu.

Universul alb – locul unde se reune;te familia

Livingul este `nc[perea prin-cipal[ care reune;te familia la fi-nalul unei zile de munc[. Came-rele de apartament fiind ;i a;afoarte mici nu trebuie `nc[rcatecu mult mobilier. Albul unei ca-napele sau a unui col\ar contras-teaz[ de minune cu textura floral[a fotoliilor ;i mobilierul `n culorinaturale, care trebuie s[ fie mini-malist ;i func\ional.

Av]nd ̀ n vedere dimensiunilecamerelor preferabil este ca ;i cu-loarea pere\ilor s[ fie una deschis[;i astfel vom avea parte de un micunivers alb.

Buc[t[ria func\ional[

Buc[t[ria trebuie s[ fie unafunc\ional[, cu un blat spa\ios ;icu un spa\iu de depozitare gene-ros. De aceste aspecte trebuie s[\ine\i cont atunci c]nd alege\i mo-bilerul pentru buc[t[rie. Albulmobilierului din buc[t[rie seamestec[ perfect cu verdelepere\ilor ;i al gresiei. Gresia poates[ fie ;i alb[.

Camera copiilor, cel maicolorat loc

Camera copiilor trebuie s[ fiecel mai colorat loc din `ntreagacas[. Deoarece de regul[ copiii aufoarte multe juc[rii avem nevoiede mai mult spa\iu de depozitare.O mobil[ verde, un tapet ;i un co-vor `n culori vesele se potrivescde minune camerei feti\ei sau

b[ie\elului dumneavoastr[.

Dormitorul - `nc[pereacare trebuie s[ ne redealini;te

~n dormitor vrem s[ avemparte de lini;te ;i confort ;i deaceea mobilierul trebuie s[ p[stre-ze nota func\ional[ din celelalte`nc[peri. Av]nd `n vedere spa\iulmic al `nc[perilor de bloc cel mainimerit este ca mobilierul s[ fierealizat la comand[. Covorulal[turi de tablouri va oferi ochiu-lui c]teva clipe de odihn[ `naintede somn. Un covor alb sau creminvadat de motive florale este foar-te potrivit pentru dormitorul debloc.

Baia atrage prin romantism

Este necesar ca ;i baia s[p[streze culorile predominanteale apartamentului. Ca ;i `nbuc[t[rie, verdele revine la nivelulpere\ilor. O faian\[ alb[ cu frunze,buline sau cercule\e verzi, mobi-lier alb cu blat natural fac din baie

un spa\iu relaxant. Decorat[ cuierburi parfumate ;i lum]n[ri, `nciuda dimensiunilor mici baia vaatrage aten\ia prin romantism.

Culorile deschise dau impresiade mai mult spa\iu.

Stela C[dar

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 19 iunie 2013

Care sunt colegii de care s[ te apropii

Apar multe probleme laun loc de muncă, începând dela defectarea calculatorului şipână la starea de spirit carenu te ajută să-ți duci la bunsfârşit sarcinile pe care trebu-ie să le îndeplineşti.

Aproape peste tot sunt colegicare ar putea să te ajute să-ți solu-ționezi problema sau să-ți ridicemoralul, însă trebuie să fii prietencu ei. În acest număr Sănătate şiFrumusețe îți prezentăm câtevapersoane de care să te apropii lalocul de muncă.

1. Persoana cu PC-urile. Nupuțini sunt cei care au pățit să li sedefecteze calculatorul exact cândaveau mai multe de făcut. Şi tucum nu eşti un expert trebuie săapelezi la cineva. De aceea îți re-comandăm să "te pui bine" cu uncoleg care se pricepe la calcula-toare. Nu vei pierde timpul aştep-tând să vină experții în PC, poatechiar pentru o problemă minoră.

2. Omu' bătrân, cel cu sfaturi-

le. Sunt veteranii de companii, ceicare şi-au petrecut mulți ani la ofirmă, cei care nu mai țin minteanul în care s-au angajat pot fiprietenii tăi. Apropie-te de ei, aidoar de câştigat. În momentele deindecizie îți vor oferi sfaturi şi tevor pune la curent cu subteranele

firmei. 3. Persoana optimistă. Nu-ți

strică să ai alături de tine un colegoptimist din fire, cel care nu vedetotul în culori întunecate şi carete poate încuraja când ai proiectedificile. Cei mai mulți sunt pesi-miştii, cei care-ți amintesc în fie-

care zi că firma se duce pe apasâmbetei, şi că ai un loc de muncăurât.

4. Noul angajat-dezorientat.Dacă ai câțiva ani în spate în com-pania respectivă şi vezi că şefii tăiangajează tinere speranțe, este re-comandat să te alături lor. În sen-sul că dacă vezi că ai un nou colegdezorientat, fără experiență să-țiasumi rolul de mentor. Abilitățiletale de leadership şi capacitatea dea-i influența pe ceilalți vor aveade câştigat.

5. Voluntarul de serviciu. În-cearcă să fii prieten cu omul aceladin firmă care se oferă să-i ajutepe alții în cele mai neaşteptate mo-mente. În ultima zi de lucru dinsăptămână, pe la ora 16.30, s-arputea să te grăbeşti să-ți terminitreaba, să mergi în weekend.

Alți oameni cheie ar fi cei careîi ştiu pe toți din toate departa-mentele, sau colegul "posesor" că-ruia nu-i lipseşte nimic din sertarşi care te va salva din momentecritice.

Ionuț B.

Festivalul Tinere\ii, o punte de lansare pentru tinerii talenta\i

Ve;ti bune pentru cei caredoresc s[ participe la cea de aIX-a edi\ie a Festivalului Ti-nere\ii de la Jupiter. Festivalulinterna\ional de muzic[u;oar[ ;i folclor se vadesf[;ura ̀ n perioada 2-8 sep-tembrie 2013 la Teatrul deVar[ din micu\a sta\iune. Ca`n fiecare an, sunt a;tepta\isute de interpre\i dinRom]nia, dar ;i din \[ri eu-ropene ;i chiar din Asia.

Festivalul Tinere\ii este orga-nizat de Asocia\ia Cultural[ Da-ria’S, `n parteneriat cu Prim[riaMunicipiului Mangalia ;i atrage`n fiecare an tineri talenta\i din\ar[ ;i din str[in[tate, iar cele ;aptezile de concurs ;i concerte voraduna pe scena Teatrului de Var[Jupiter peste 800 de interpre\i cuv]rste cuprinse ̀ ntre 6 ;i 25 de ani.Serile calde de ̀ nceput de toamn[

de la Jupiter vor r[suna de muzic[de calitate, printre interpre\ii con-sacra\i care vor avea recitalurinum[r]ndu-se soli;ti cunoscu\ide muzic[ popular[, ansambluri

folclorice etnice care ;tiu cum s[creeze spectacol ;i s[ ̀ ntre\in[ at-mosfera pentru turi;tii care voravea ;ansa s[ fie pe litoral `n aceaperioad[.

La categoria muzic[ u;oar[,concuren\ii au de ales ̀ ntre sec\iu-nea Crea\ie-Melodii noi `n prim[audi\ie ;i sec\iunea Interpretare.La folclor, sunt a;tepta\i tineri rap-sozi la categoriile< soli;ti vocali,soli;ti instrumenti;ti ;i sec\iuneadansuri populare. ~n anii trecu\i,concuren\ii ;i publicul au avut pri-lejul s[ urm[reasc[ ;i interpretidin Italia, Spania, Fran\a, Ungaria,Bulgaria, Turcia, Belarus, Kazah-stan, Republica Moldova sau Chi-na, iar anul acesta se estimeaz[ oparticipare interna\ional[ la fel deimportant[.

~nscrierile au `nceput deja ;ise `ncheie `n 21 iulie, iarpreselec\iile se vor desf[;ura `npeste 30 de localit[\i ale \[rii,`ncep]nd cu 28-29 iunie, c]ndmembrii comisiei se vor afla `nora;ul Nehoiu, jude\ul Buz[u, laCasa de Cultur[.

Mai multe informa\ii pute\ig[si pe www.festivalultineretii.ro.